You are on page 1of 3

Cultura si evanghelie

Perspectiva teologica pe baza traditiei si a experientei ortodoxe

1. Delimitari conceptuale:

Ce este cultura?

Prin cultură ințelegem toate valorile atit materiale cat si spirituale, create de un popor sau o
comunitate in general si posibilitatile de promovare/transmitere a acestor valori. De fapt
fiecare persoana are o cultura proprie conform careia traieste si se manifesta in viata. Precum
spunea Max Weber, vestitul filosof si sociolog, cultura este realizarea potențialului uman de
catre fiecare individ in parte.

Evident, fiecare cultura este alcatuita din elemente asemanatoare și totodata individuale
numite ”constante interculturale” care pot fi impartite in cateva categorii:

1. Crearea unei limbi pentru comunicare.


2. Tehnici de supravietuire elementara (locuinta, dobindirea hranei, etc.).
3. Formarea familiilor, elaborarea unor reguli si traditii pentru convietuire si continuarea
generatiilor.
4. Delimitarea relatiilor sociale.
5. Determinarea unor reguli pentru a evita haosul in societate si pentru a delimita binele
de rau. Organizarea oamenilor pentru ai integra in societate.
6. Religia.
Cultura este necesara si indispensabila in fiecare comunitate fara exceptii pentru ca fiecare
comunitate traieste conform anumitor reguli, au o religie si mod de viata specific.

Daca am face o deosebire intre civilizatie si cultura, atunci civilizatia vizeaza partea materiala a
unei societăti pe cind cultura pe cea spirituala. In ortodoxie aceste doua parti se afla intr-o
unitate echilibrata și sunt prezente in fiecare om influentindu-l si influentindu-se reciproc.

Ce este Evanghelia crestina?

Din punt de vedere a credintei crestine, momentul decisiv care a schimbat semnificativ
orientarea omenirii, a fost insasi momentul Intruparii Cuvintului. Astfel apare un nou logos
conform caruia exista ratiunea logoilor. Iisus Hristos, uneste intr-un mod tainic firea
Dumnezeiasca cu cea omeneasca astfel planul de mantuire a tuturor neamurilor Lui
Dumnezeu, conceput din vesnicie, sa se implineasca.
Hristos, care a ramas la fel ca si 2000 de ani in urma, ramine unit cu firea noastra astfel
raminind mijlocitorul nostru cu Duhul Sfint, prin care omul ajunge la indumnezeire si
nepatimire.Altfel spus, prin Evanghelia lui Hristos omul are din nou acces la ajutorul si
mangaierea Duhului Sfant prn care omul de la o fiinta pacatoasa si slaba poate ”evolua” tainic
in Dumnezeu-om, poate ajunge la o etapa de nepatimire, depăsind orice posibilitate de a
patimi.

Reprezentantii Evangheliei nu sunt doar intelectualii si cunoscatorii textului Evangheliei, ci toti


cei care o traiesc, o inteleg si prin comportamentul lor si modul de viata, raspindesc adevarul ei.

2. Cultura si experienta religioasa

Cel mai simplu si clar mod de a enunta faptul ca cultura este ceva pamintesc iar Evanghelia de
la Dumnezeu, este determinarea originii fiecareia. Astfel, cultura este o creatie a omului adica
de jos, iar Evanghelia provine de la cele de sus.

La caderea lui Adam si a Evei, omul nu a pierdut ”chipul dumnezeiesc” adica omul a ramas
capabil de a primi porunci, si de a asculta pe Dumnezeu, la fel si de a primi energiile Sfintului
Duh. Marturie a acestui fapt vedem in Vechiul Testament unde este menționat ca poporul
Evreu era condus direct de Dumnezeu, si oamenii primeau de la El porunci prin intermediul
proorocilor. Deci forma de conducere era de natura Teocratica.

Necatind la faptul ca acest popor incalca poruncile si se lepada adesea de Dumnezeu, avindu-l
chiar in mijlocul lor, Dumnezeu nu s-a lepadat de poporul ales pentru ca sa se implineasca
planul Sau de mantuire.

Chiar daca timp de 20 de secole tendinta dominanta in gandirea ortodoxa continua sa tinda
spre un echilibru si o adaptare la cerintele globalitatii, trebuie mentionat ca primele generatii
de crestini, cei care au pus canonul N.T. aveau o tendinta ingaduitoare. Ei erau convinsi ca omul
nu si-a pierdut dreptul la dumnezeire iar creativitatea lui culturala are la baza ”dorul cautarii Lui
Dumnezeu”. Chiar daca mintea nu percepe si ignora anumite fapte, Sufletul este mereu in
cautarea Lui Dumnezeu.

Bizantinii, de exemplu, in actul de raspindire a Evangheliei urmăreau sa transmită si creatiile lor


culturale care au aparut pina in acel moment datorita inspiratiei evanghelice. De exemplu: au
inspirat pentru un stil in construictia bisericilor, pictura si muzica etc.. In Rassarit in general
principiul de baza al Bisericii sustinea ca ceea ce apartine omului este din voia lui Dumnezeu.

3. Puterea pe care o ofera Evanghelia culturii


Pentru a influenta o anumita cultura si a introduce Evanghelia dreptatii, Biserica urmeaza 3
etape:

1. Accepta elementele ce sunt in armonie cu Evanghelia


2. Respinge pe cele incompatibile cu Ea
3. Prin aducerea unui duh nou, incearca sa aduca cat mai multe roade a ceea ce este
pozitiv.
Odata cu increstinarea lumii grecesti, cultura greceasca a reinviat, a primit un alt chip, a
creat noi conceptii despre viata, libertate si responsabilitati ale omului. Intreaga cultura
Europeana de astazi are la baza imbinarea armonioasa a principiilor crestine si a celor eline.

Evanghelia nu cauta sa transforme firea omeneasca si omul. Scopul ei fundamental este sa


renasca pe om definitiv, sa il aduca pe calea adevarului si sa ii dea sens si scop vietii. Sa-l il
ajute sa obtina acea stare de indumnezeire si nepatimire care nu exista in alte religii sau
culturi iar acest lucru nu-l poate intelege cel ce nu-l cunoaste pe Dumnezeu.

In concluzie, orice cultura in general si orice om in particular are sansa sa afle adevarul
Evangheliei fara exceptii, insa nu toti il accepta. Cei ce accepta adevarul si a vad dicolo de
aparente ajung sa realizeze lucruri marete creind fundamente pentru culturi si chiar
civilizatii. Scopul suprem al vietii este cunoasterea lui Dumnezeu mantuirea prin El iar daca
trupul si mintea nu se regasesc in acest sens, exista o cale sigura si anume de a asculta
indemnul sufletului care e mereu in cautarea Creatorului sau, Dumnezeu, Amin.