1. PREZENTARE GENERALA 1.1.

Descrierea companiei McDonald’s McDonald's

Corporation (listată la Bursa de valori din New York sub codul MCD) este
cel mai mare lanţ de restaurante de tipul fast-food din lume, vânzând cu
prioritate hamburgeri, pui, cartofi prăjiţi, amestecuri de băuturi
răcoritoare pe bază de lapte (aşa numitele milkshake-uri) şi băuturi
carbo-gazoase. Mai recent, a început să ofere şi salate, fructe, snack
wraps şi carrot sticks. Afacerea a început în 1940, cu un restaurant
deschis de fraţii Dick şi Mac Macdonald în San Bernardino, California.
Introducerea "Sistemului de Servire Rapidă" în 1984 stabilea principiile
restaurantelor fast food. Corporaţia prezentă îşi datează fondarea din
timpul deschiderii restaurantului franciză de către Ray Kroc, din Des
Plaines, Illinois din 15 aprilie 1955, acesta fiind al nouălea restaurant
McDonald's. Kroc a cumpărat mai târziu drepturile legale ale fraţilor
McDonald asupra companiei şi a condus expansiunea sa în toată lumea.
Odată cu extinderea plină de succes a companiei McDonald's pe multe pieţe
internaţionale, compania a devenit un simbol al globalizării şi al
răspândirii stilului de viaţă american. Proeminenţa sa în influenţarea
masivă a modului de a mânca al diferitelor categorii sociale, a creat de
asemenea un frecvent subiect de dezbatere publică legat de obezitate,
etică corporatistă şi responsabilitatea faţă de consumator. A creat, ca
un produs secundar şi un jargon specific, aşa cum ar fi expresia junk
food în loc de fast food. Restaurantele McDonald's se găsesc în 120 de
ţări şi teritorii din jurul lumii şi servesc aproape 54 milioane de
clienţi în fiecare zi. Compania deasemeni operează branduri de
restaurante, precum Piles Café şi Boston Market şi posedă o parte din
Pret a Manger. Compania deţinea şi o parte majoritară din Chipotle
Mexican Grill până când a renunţat oficial la drepturi în octombrie 2006.
Până în Decembrie 2003, deţinea deasemeni Donatos Pizza. Are ca subsidiar
deasemeni Redboxul, care a început în 2003 ca o maşină automată, largă de
5.5 m, dar din 2005, s-a concentrat pe maşini de împrumutat DVD-uri.
1 / 14
Majoritatea restaurantelor independente McDonald's oferă servire direct
in maşină(drive through) sau servire în restaurant(counter service) care
au zonele de mese înăuntrul, şi câteodata în afara restaurantului.
DriveThru, Auto-Mac, Plateşte şi condu, sau McDrive, precum este cunoscut
în multe ţări, are, în multe cazuri locuri separate pentru plasarea,
plătirea şi preluarea comenzii, totuşi ultimii doi paşi (plătirea şi
preluarea) sunt în mod frecvent combinate într-un singur stand; acest tip
de servire a fost introdus in Arizona în 1975, McDonald's imitând alte
lanţuri de magazine fast-food care deţineau iniţiativa în acest domeniu.
În unele ţări restaurantele "McDrive" ce se află lângă autostrăzi nu
oferă de loc o zonă de mese sau servire în restaurant. În contrast cu
acest lucru, restaurantele aflate în oraşe mari cu o densitate mare nu
oferă servicii Drive-Through de loc. Sunt şi câteva restaurante aflate în
centrele economico-urbane ale oraşelor oferă servici numite walk-through
şi nu drive-through, acestea fiind asemănătoare cu drive-through,
neincluzând însă şi maşinile. Unele restaurante McDonald's aflate în zone
sub-urbane şi în unele oraşe oferă zone mari în care copii se pot juca
numite "McDonald's PlayPlace" în caz că acestea se află înăuntrul
restaurantului sau "Playland", în caz că acestea se află în afara
restaurnatului. Primul PlayPlace cu un tub unde copii se pot juca, cu
gropi cu mingi si cu tobogane a fost introdus în 1987 în SUA, iar modelul
a fost replicat după aceea pe scară largă. Unele dintre spaţiile
PlayPlace au fost renovate în locuri "R Gym". "R Gyms" sunt zone de joacă
în interiorul restaurantului cu jocuri interactive pentru copii între 4
şi 12 ani. Zonele "R Gyms" sunt echipate cu biciclete staţiorare, jocuri
video, tablete de dans, coşuri de basket, bări fixe, cursuri cu
obstacole, şi alte jocuri care pun accent pe activitate fizică. "R Gym"
are înauntru o zonă pentru copii mici, cu jocuri care dezvoltă
coordonarea fizică şi relaţille inter-copii; o zonă 'Active Zone',
proiectată pentru copii între 4 şi 8 ani şi specializată în jocuri
distractive cu un aspect fizic, o zonă 'Sports Zone' cu activităţi
aerobice pentru copii între 9 şi 12 ani; o zonă pentru părinţii care îi
monitorizează pe cei mici, şi, bineînţeles, zona restaurantului propriu-
zis. În 2006, McDonalds a introdus proiectul de reenergizare a brandului
numit "Forever Young", primul astfel de efort din 1970. Noul design va
include culorile tradiționale McDonald's: galben și roșu, însă

2 / 14
nuanța de roșu va fi schimbată în terra cotta, galbenul va fi transformat
în auriu pentru un aspect mai "însorit", iar două culori adiționale vor
fi introduse: măsliniu și verde pelin. Pentru a avea un aspect mai
călduros, restaurantele vor avea mai puțin plastic și mai multe cărămizi
și lemn, cu lustre moderne pentru o lumină mai plăcută. Artă contemporană
sau fotografii înrămate vor atârna pe pereți. Exteriorul va avea marchize
aurii și un acoperiș elegant în loc de tradiționalul acoperiș de mansardă
dublu-înclinat. Noile restaurante vor include următoarele spaţii: ⋅ Zona
de relaxare va avea fotolii, canapele şi conexiuni Wi-Fi (similar
cafenelelor Starbucks); ⋅ Zona "grab and go" va avea tejghele inalte cu
scaune ridicate pentru consumatorii care sunt singuri la masă;
televizoarele de pe perete vor avea ştiri şi date despre starea vremii; ⋅
Zona "flexibilă" va avea ca scop acomodarea famiililor şi va avea scaune
cu înălţime adaptabilă şi cu perne fabricate din materiale asemănătoare
pânzei cu modele colorite; ⋅ Muzica va varia în funcţie de zonă. 1.2.
Modelul de afaceri al companiei Modelul de afaceri al corporaţiei
McDonalds este diferit faţă de al celorlalte companii fast food. În afara
cotelor de franciza, a alimentelor şi o proporţie din vânzări, McDonald's
percepe şi o chirie, parţial coordonată cu vânzările. Ca o condiţie la
contractul de franciză, corporaţia deţine în mod legal lotul de teren pe
care se află restaurantele. Modelul de afaceri din Marea Britanie este
diferit, mai puţin de 30% din restaurante sunt în sistem de franciză, cea
mai mare majoritate fiind deţinute direct de către companie. McDonald's
îşi instruieşte angajaţii la 'Hamburger University' în Oak Brook,
Illinois. Potrivit cărţii Fast Food Nation de Eric Schlosser (2001),
aproape unul din opt angajaţi din Statele Unite au fost la un moment sau
altul angajaţi ai unui McDonald's. (potrivit Fox News acest număr este
unul din zece). Cartea afirmă că McDonald's este cel mai mare operator de
locuri de joacă din Statele Unite, şi cel mai mare cumpărător de carne de
vită, carne de porc, cartofi şi mere. Carnea folosită de restaurantele
McDonald's diferă în funcţie de cultura ţării gazdă. Totodata, McDonald's
a introdus McCafés pentru a beneficia de trendul curent. McCafé este un
concept testat de McDonald's Australia în 1993. Astazi, cele mai multe
Macdonald's în Australia au McCafés în interiorul restaurantului
McDonald's. În Tasmania sunt cafenele McCafés în fiecare locaţie
McDonald's.
3 / 14
La sfârşitul anului 2003 erau peste 600 McCafés pe tot globul. McCafé a
devenit din ce în ce mai popular in sud-estul statului Michigan, potrivit
unei surse din interiorul companiei. Potrivit unui articol din martie
2007 în revista Consumer Reports, McDonald's a depăşit Starbucks, Burger
King, şi Dunkin' Donuts într-un test de gust al cafelei. Rezultatul este
suprinzător, deoarece McDonald's este cunoscut pentru hamburgherii,
cartofii prăjiţi, burgherii şi milkshake, şi nu pentru cafea. McDonald's
a devenit un sinonim al globalizării, câteodată folosindu-se şi termenul
"McDonaldization" a societăţii. Revista The Economist foloseşte "Big Mac
index": comparaţia preţului unui sandwich Big Mac în diferite ţări ale
lumii, folosită pentru a măsura puterea de cumpărare şi teoria purchasing
power parity. Deorece McDonald's este identificat cu cultura şi modul de
viaţă american, expansiunea sa internaţională a fost denumită
"Americanization" sau "imperialism american". McDonald's este ţinta
mişcărilor anti-globalizare în multe dintre ţările lumii . Thomas
Friedman a făcut remarca că nici o ţară care posedă restaurante
McDonald's nu a avut un război cu o altă ţară cu restaurante McDonald's.
Această teorie a fost infirmată de invazia SUA în Panama în 1989 şi de
bombardarea Serbiei de forţele NATO în 1999. Unii analişti sugerează că
nivelul de prestare al serviciilor din ţările în care McDonald's deschide
restaurante creşte odată cu intrarea companiei pe piaţă. Un grup de
antropologişti a produs un studiu numit Golden Arches East (Stanford
University Press, 1998, editat de James L. Watson), studiu care
analizează impactul pe care McDonald's l-a avut în Asia de Est, şi în
particular în Hong Kong. Atunci când a deschis primul restaurant în Hong
Kong în 1975, McDonald's a fost primul restaurant cu toalete curate,
atrăgând numeroşi clienţi şi obligând alte restaurante săşi
îmbunătăţească standardele. În Asia de Est în special, McDonald's a
devenit un simol al dorinţei de a îmbrăţişa normele culturale vestice.
McDonald's a iniţiat un parteneriat cu cea de-a doua companie petrolieră
din China, Sinopec, pentru a beneficia de noul trend de folosire al
automobilelor personale şi a deschis numeroase restaurante drive-thru. În
afara îmbunătăţirii standardelor în domeniul serviciilor, McDonald's a
schimbat şi obiceiurile locale. Un studiu Watson sugerează că, prin
popularizarea ideii de mese rapide la restaurant, McDonald's este în
avangardă în eliminarea unor tabuuri, ca de exemplu mâncatul în timpul
mersului (în Japonia). 1.3. Critici cu privire la McDonald’s
4 / 14
McDonald's este o companie multinaţională cu produse şi proceduri
standardizate care au devenit simbolul globalizării şi al modului
american de viaţă. Compania s-a aflat de multe ori ca ţinta activiştilor
şi un centru al dezbaterilor referitoare la globalizare. În special,
McDonald's este menţionată în discuţiile referitore la etica
corporaţiilor, obezitate, mediu, proprietate intelectuală, drepturile
animalelor, decese survenite în urma problemelor medicale cu inima,
ofense aduse religiei islamice şi iudaice, şi distrugerea societăţii
moderne. De la mijlocul anilor '90, o reacţie negativă şi o mentalitate
împotriva globalizări a avut ca surse bine-documentate internetul, mass-
media şi cărţi precum cea a lui Naomi Klein, intitulată No logo.
Restaurantele McDonald's au fost şi încă sunt ţintele unor protestanţi
paşnici sau violenţi, care fac parte din mişcări ecologiste, anti-
globalizare şi mişcări pentru drepturile animalelor. Compania foloseşte o
abordare prodezbateri pentru a-şi proteja interesele comerciale. Acest
conflict şi abordarea acestuia de către companie au fost condensate la
începutul anilor 1990 prin ceea ce azi este cunoscut sub numele de
procesul McLibel. Doi activişti englezi, David Morris şi Helen Steel, au
distribuit pe străzile Londrei fluturaşi cu titlul Ce nu este în regulă
la McDonald's? McDonald's le-a scris lui Steel şi Morris cerându-le să
înceteze acţiunea lor şi să îşi ceară scuze, iar atunci cand aceştia au
refuzat compania i-a dat în judecată pentru calomnie. Procesul, ce a
durat mai mult de doi ani a devenit 'cel mai mare dezastru PR din istoria
omenirii' pentru companie. Tehnicile de publicitate şi politica de
afaceri a companiei au fost atent analizate de către Înalta Curte de
Justiţie din Londra şi prezentate pe larg în presă, presă ce a perceput
procesul ca pe un fel de luptă între David şi Goliat (conform legii
engleze nu se acordă ajutor legal acuzaţiilor într-un proces de
defăimare, aşa că Steel şi Morris s-au ocupat aproape singuri de toate
problemele legale ale procesului în timp ce McDonald's a fost reprezentat
de o întreagă echipă de avocaţi). În iunie 1997, judecătorul a decis în
favoarea McDonald's, acordând companiei dreptul la a primi £60,000 ca
despăgubiri, sumă ce ulterior a fost redusă la £40,000 de către Curtea de
Apel. Suma a fost micşorată deoarece judecătorul a decis că unele dintre
acuzaţiile aduse de către Morris şi Steel s-au dovedit a fi adevărate
inclusiv faptul că McDonald's exploata copii în reclamele sale, era o
organizaţie de tip anti-comercial şi în mod indirect exploata şi producea
suferinţă animalelor. Steel şi Morris au anunţat că nu au nici cea mai
mică intenţie să plătească, iar compania a confirmat mai târziu faptul că
nu vor proceda la urmărirea în justiţie pentru a primi banii hotărâţi
prin proces.
5 / 14
Ulterior Steel şi Morris au contestat legea împotriva calomniei din
Anglia la Curtea Europeană, argumentând că aceasta reprezenta o încălcare
a dreptului la libera exprimare. Ca rezultat, Guvernul a fost forţat să
rescrie legea. În 2005 a fost realizat despre acest proces chiar şi un
film de către Ken Loach. În 2001, cartea lui Eric Schlosser Naţiunea Fast
Food includea şi critici aduse politicii de afaceri McDonald's. Printre
acestea sunt şi afirmaţii conform cărora McDonald's (alături de alte
companii din industria fastfood) îşi foloseşte influenţa politică pentru
a-şi creşte profiturile pe socoteala sănătăţii populaţiei şi profitând de
condiţia socială a muncitorilor. Cartea aduce deasemenea în discuţie
tehnicile publicitare ale companiei McDonald's pentru atragerea
consumatorilor copii. Deşi cartea menţionează şi alte lanţuri de
restuarante fast-food, se concentrează în principal pe McDonald's. În
iunie 2004, revista britanică Private Eye (Detectivul) relata faptul că
McDonald's distribuie cupoane pentru mâncare, baloane şi jucării copiilor
în secţiile de pediatrie. Acest fapt a stârnit şi mai multe controverse
după ce cu câteva săptămâni înainte un raport al Guvernului Britanic
declara că generaţia acutală este posibil să fie prima generaţie ce va
muri înaintea părinţilor datorită obezităţii în creştere în rândul
populaţiei britanice. În 2002, grupări de militanţi vegetarinei,
majoritatea Hindu, au dat în judecată McDonald's şi au câştigat
condamnând faptul că aceştia prezentau în mod eronat cartofii prăjiţi ca
fiind produse vegetariene. Chiar şi după ce în 1990 s-a încetat prăjirea
cartofilor în grăsime animală, cartofii prăjiţi tot conţin grăsime
animală adăugată. Cartofii prăjiţi ce se vând în Statele Unite conţin
încă arome de carne. Biscuiţii McDonald's deasemenea conţin arome de
carne. Tot în 2004, filmul documentar al lui Morgan Spurlock, Super Size
Me (Măreşte-mă) a produs publicitate negativă pentru McDonald's prin
acuzaţiile conform cărora mâncarea McDonald's contribuie în mare măsură
la răspândirea obezităţii în societatea americană şi deasemenea nu
furnizează clienţilor săi informaţii nutriţionale despre mâncarea
vândută. Timp de 30 de zile Spurlock a mâncat doar produse McDonald's
(luând produse din ce în ce mai mari de fiecare dată când era întrebat).
A mâncat toate produsele din meniu cel puţin o dată şi a continuat să
mănânce chiar şi după ce era sătul. În acelaşi timp, a încercat să nu
facă exerciţii fizice. La sfârşitul lunii, consecinţele înregistrate de
Spurlock erau modificări rapide în atitudine, apetit sexual redus şi o
creştere în greutate de aproximativ 11.11 kg.

6 / 14
După ce filmul a fost prezentat la Sundance Film Festival, dar înainte de
lansarea sa pe marele ecran, McDonald's a început un program de eliminare
a sistemului "Supersize" şi a început să includă pe meniu alimente mai
sănătoase. Nici o conexiune cu filmul nu a fost prezentată în luarea
acestei decizii. Deşi alimente sănătoase au fost incluse în meniu,
opţiunea Supersize a rămas în unele dintre restaurante. Compania a
început să pună informaţii nutriţionale pe ambalaje (în culoarea gri
deschis, cu fornturi mici). În prezent, derulează un program de a mdifica
etichetele şi de a tipări informaţiile nutriţionale cu culoarea neagră pe
spatele ambalajului. În septembrie 2002, McDonald’s a anunţat că în mod
voluntar va reduce până în februarie 2003 conţinului de grăsimi trans al
uleiului folosit la prepararea produselor comercializate. Uleiul însă nu
a fost modificat. În procesele ce au decurs din acest fapt, reclamanţii
au susţinut că McDonald’s nu a informat publicul larg că uleiul respectiv
nu a fost modificat conform promisiunii. Cu aceasta ocazie s-a descoperit
şi faptul că grăsimea trans din anumite produse era prezentă în
procentaje mai mari decât cele declarate (o porţie mare de cartofi
McDonald's conţine 8 grame de grăsime trans). Înţelegerea la care s-a
ajuns în urma procesului cu BanTransFats.com dar şi cu o parte privata
prevede ca McDonald’s să informeze publicul că uleiul nu a fost schimbat.
McDonald’s va trebui desemenea să doneze 7 milioane de dolari Asociaţiei
Americane de luptă împotriva bolilor inimii (American Heart Association)
pentru crearea unui program de informare a populaţiei despre riscurile
consumului de grăsimi trans. McDonald’s a fost deasemenea obligat să
cheltuiască aproape 1.5 milioane de dolari pentru a publica anunţuri prin
care să informeze populaţia asupra situatiei iniţiativei lor în ceea ce
priveşte grăsimile trans. În cazul în care costul acestor anunţuri este
mai mic de 1.5 milioane de dolari, atunci diferenţa rămasă va fi donată
tot către American Heart Association. Curtea Superioara a Californiei
pentru Marin County a înaintat un ordin ce aprobă preliminar aceasta
înţelegere. În septembrie 2006 McDonald's şi toate produsele sale au fost
clasificate drept sănătoase de către Fundaţia SAESUF. Acest fapt a fost
aspru criticat de către nutriţoniştii americani ce afirmă că datele
acestora sunt lipsite de temei. 1.4. Dovezi în favoarea McDonald's Ca
răspuns la reacţia violentă împotriva McDonald's, compania a încercat să
includă în meniul său câteva produse sănătoase şi a lansat chiar şi un
nou slogan în campaniile sale de recrutare a personalului:
7 / 14
"Nu e rău pentru un McJob". (Cuvântul McJob, introdus în vocabularul
englez pentru prima oară la mijlocul anilor 1980 şi apoi popularizat de
către romancierul canadian Douglas Coupland în cartea sa Generatia X, a
devenit un cuvânt la modă pentru a defini o persoană prost platită, fără
pregătire, fără perspective de dezvoltare profesională, fără beneficii şi
cu foarte mică siguranţă). McDonald's contestă ideea conform căreia
slujbele în restaurantele sale sunt fără viitor, susţinând faptul că
preşedintele lor, Jim Skinner, şi-a început munca în companie ca simplu
angajat al unui restaurant şi mai mult, că 20 dintre cei 50 de directori
de vârf şi-au început cariera ca simpli angajaţi. În alte cazuri,compania
s-a arătat gata să îşi modifice practicile de afaceri. Atunci când
ambalajele şi resturile menajere poluante produse de către restaurantele
companiei au devenit o problemă de interes general, McDonald's a iniţiat
un proiect împreună cu Prietenii Pământului pentru a elimina recipientele
din polistiren, doar în Statele Unite, şi pentru a reduce cantitatea de
deşeuri produse. De-a lungul procesului McLibel reprezentanţii conducerii
companiei au declarat că ei nu încearcă decât să protejeze imaginea
firmei de atacuri nefondate şi exagerate. În ceea ce priveşte numeroasele
şi de cele mai multe ori controversatele lor activităţi de copyright şi
trademark, avocaţii McDonald's au declarat că ele protejează doar
proprietatea intelectuală a companiei. Acest argument însă îşi pierde din
credibilitate prin prisma procesului Viz Top Tips, în care McDonald's a
fost acuzat că a copiat textul din revista de benzi desenate britanica
cuvânt cu cuvânt (vezi secţiunea Campaniile de publicitate şi sloganurile
McDonald's). Cazul a fost închis în afara tribunalului după ce McDonald's
a donat o sumă necunoscută către iniţiativa filantropică Comic Relief.
După apariţia fimului Super Size Me, câteva persoane au declarat că nu au
experimentat nici un fel de creştere în greutate şi nici nu au suferit în
vreun fel în urma faptului că au mâncat doar de la McDonald's timp de o
lună. Este adevărat că au ales mult mai raţional ceea ce au comndat din
meniu şi au făcut şi sport în acest timp. Merab Morgan, o femeie din
Carolina de Nord a putut chiar să piardă în greutate. Aceasta a afirmat
că informaţiile nutriţionale afişate au ajutat-o să aibă controlul asupra
caloriilor consumate zilnic. 2. CULTURA ORGANIZATIONALA 2.1.Dimensiuni
ale culturii organizationale a) Orientarea spre climatul autoritar in
raport cu orientarea spre comunicatii , incredere si respect intre
colaboratori: • Executarea intocmai a dispozitiilor sefilor ierarhici;
8 / 14
• Respectarea ordinii si a disciplinei; • Respectarea procedurilor; in
raport cu: ⋅ Respectul fata de opiniile celorlalti , indiferent de
functia lor si pozitia in ierarhie ⋅ Increderea reciproca intre
colaboratori, dar si intre subordonati si sefi ierarhici; ⋅ Comunicatii
deschise, sincere,atat intre colaboratori, cat si intresubordonati si
sefi ierarhici. b) Ce li se cere salariatilor in raport cu ce li se ofera
salariatilor: • Asumarea responsabilitatilor pentru consecintele
propriilor decizii sau actiuni; • Orientarea spre inovare si
imbunatatirea procedurilor; • Comportament etic si integritate; •
Preocuparea pentru profitabilitatea intreprinderii; in raport cu: ⋅
Satisfactia salariatilor fata de postul ocupat; ⋅ Evaluarea corecta a
performantelor individuale si recunoasterea meritelor; ⋅
Secutitate/siguranta (personala, a postului etc.); ⋅ Buna dispozitie a
salariatilor. Actiunile esentiale ce trebuie intreprinse in procesul de
implementare a valorilor sunt urmatoarele: incorporarea valorilor in
codurile de conduita si dezvoltarea unor programe specifice de pregatire;
acordarea unei atentii explicite valorilor in selectia salariatilor;
informarea tuturor salariatilor asupra valorilor, explicarea procedurilor
si perfectionarea managerilor; asigurarea suportului motivational in
vederea sustinerii de catre toti salariatii a valorilor organizatiei.
2.2. Sistemul de valori La compania McDonald’s exista mai multe valori si
credinte dintre care cele mai importante sunt: • satisfacerea nevoilor
consumatorilor este prima si cea mai importanta preocupare, acestea fiind
satisfacute 100%; • pentru a fi o mare o companie este nevoie de produse
de inalta calitate; • restaurantele ofera produse 100% proaspete, de
calitate, in orice loc si in orice moment;
9 / 14
respectul fata de clienti. Compania are o regula de aur ce trebuie
respectata: “trateaza pe cei din jur ca pe tine insuti”; • motivarea si
asumarea de responsabilitati; • fiecare angajat este motivat si incurajat
sa-si asume responsabilitatile; • scopul companiei: restaurantele
McDonald’s exista pentru a avea o influenta pozitiva in cadrul
societatii, sa faca oamenii sa se simta bine.
•

2.3. Principii generale în domeniul Resurselor Umane Acţiunile

referitoare la motivarea personalului se desfăşoară în două direcţii:
cele care vizează stimularea angajatului pentru obţinerea de performanţe
crescânde şi cele care au în vedere elementul de recreere. Astfel se
organizează tot felul de activităţi, ieşiri la pădure, la discotecă, la
picnicuri. Pe de altă parte există o competiţie internă între angajaţi,
cu acţiuni de genul “lucrătorul lunii”, prin care se alege cel mai bun
lucrător şi i se dă un premiu. McDonald’s a instituit şi un sistem de
premii sau recompense care se dau în funcţie de vechime, respectiv la un
an, la 3 ani, la 5 ani, la 10 ani şi la 20 de ani, aceste perioade
trebuind să fie vechime neîntreruptă. Premiile sunt bonusuri, cadouri sau
produse inscripţionate cu sigla firmei. Rolul cel mai important în
motivarea lucrătorilor îl are managerul care trebuie să conducă prin
exemplul personal. Dacă atitudinea sa este pozitivă şi dacă acesta este
motivat, atunci această atitudine se va transmite şi lucrătorilor pe care
îi coordonează. În perioada de pregătire, managerii sunt învăţaţi că cel
mai slab lucrător din lume, demotivat, nu le este de nici un folos. Aşa
că managerul trebuie să vorbească cu lucrătorii, să asculte despre
nevoile lor şi apoi să încerce să le satisfacă. Lucrătorul, în
ascensiunea sa poate ajunge la nivel de manager, sau chiar să depăşescă
această poziţie. De regulă, studenţii preferă calea de lucrător pentru că
pot munci în regim part-time, iar după ce îşi termină studiile îşi
continuă ascensiunea în cadrul firmei, fiind avantajaţi de experienţa şi
cunoştinţele acumulate. La McDonald's există angajamentul de atragere şi
reţinere a oamenilor de un înalt calibru. Aceste lucruri se realizează
prin asigurarea unei dezvoltări continue, pe termen lung, la nivelul
individului, prin instruire şi implementarea unor practici adecvate de
resurse umane.

10 / 14
McDonald's îşi cooptează angajaţii în propria dezvoltare, chiar până la
nivel de organizaţie. Lucrătorilor li se acordă libertatea îndeplinirii
activităţii şi responsabilitatea de a merge la pas cu provocările ce
apar. Candidaţii se pot alătura echipei deja existente ca lucrători sau
pot încerca o traiectorie rapidă care să îi propulseze în maxim 9 luni de
zile la prima poziţie de management din cadrul restaurantului, candidând
pentru poziţia de manager în pregătire. Poziţia de lucrător oferă aceeaşi
posibilitate de atingere a unui nivel managerial la nivelul
restaurantului. Totul depinde numai de capacitatea angajatului de a
parcurge succesiv etapele necesare pe o durată de timp mai îndelungată.
Dacă angajatul este o persoană energică şi ambiţioasă, într-un interval
de 2-3 ani, pornind de la poziţia de manager în pregătire, poate ajunge
la cea mai înaltă poziţie în ierarhia firmei. Ca la orice companie
multinaţională care se respectă, şi la McDonald’s există nişte proceduri
standard care se aplică la angajare. Pentru “crew” (lucrătorii
comerciali) se face o preselecţie a CV-urilor, la nivelul restaurantului
şi în colaborare cu Departamentul de Resurse Umane al companiei. Cu cei
selecţionaţi urmează apoi un interviu şi o perioadă de testare practică
(“on job experience” – OJE) în restaurant, perioadă care durează 3 zile.
Aceştia primesc uniforme, li se explică ce au de făcut şi sunt
supravegheaţi de personal specializat, care realizează apoi o evaluare a
muncii lor. Evaluarea finală ţine cont de prestaţia candidatului în toate
aceste etape. Nu se pun condiţii de studii superioare. Pentru poziţia de
manager se urmează în mare aceleaşi proceduri: preselecţia de CV-uri,
primul interviu care este însă structurat pe un formular mai complet
pentru o detaliere a activităţilor anterioare, a abilităţilor personale
respective. Urmează cele trei zile obligatorii de OJE, apoi al doilea
interviu în care participă şefi de departamente şi evaluarea finală cu
răspunsul corespunzător. În ceea ce priveşte recrutarea, pentru posturile
mai înalte, aceasta se realizează prin intermediul anunţurilor în presă,
pe Internet sau prin apelarea la o agenţie de recrutare. 2.4.Codul de
etica McDonals’s promoveaza un management participativ ale carui actiuni
sunt corecte si etice. Se considera responsabili fata de angajati,
barbati si femei. Fiecare salariat este considerat o personalitate.
Respecta si promoveaza deminitatea si recunoasc meritele angajatilor.
Recompensa

11 / 14
pentru munca este corecta si adecvata, in deplina concordanta cu
implicarea si eficienta angajatilor. Angajatii sunt liberi în a face
sugestii si propuneri. • Asigurarea de oportunitati egale pentru munca,
dezvoltare si promovare pentru fiecare angajat. • Actionarea cu
profesionalism în întâmpinarea nevoilor clientilor, promovand munca de
inalta calitate. • Preocupare constanta pentru reducerea costurilor, în
scopul mentinerii unor preturi rezonabile si servicii de calitate. •
Onorarea comenzile clientilor prompt si corect. • Crearea de oportunitati
pentru furnizori pentru realizarea unui profit real; • Nediscreditarea
competitorilor; • Tratarea echitabila a tuturor clientilor si
furnizorilor; • Actionarea în interesul partenerilor prin realizarea
proiectelor la standarde profesionale riguroase; • Promovarea corecta a
imaginii firmei si evitarea tendintei de a induce în eroare; • Sustinerea
de activitati si actiuni caritabile, platind la timp taxele si
impozitele; • Incurajarea angajamentul civic, a educatiei si sanatatatii;
• Mentinerea în ordine a proprietatii utilizate, protejând mediul si
resursele naturale; • Urmeaza cerintelor legislative în vigoare. Revista
Ethisphere a alcatuit topul celor mai etice companii din lume. Ierarhia
celor mai etice companii cuprinde nume precum Oracle, HSBC, Nike, BMW,
Google, McDonalds sau Ikea.
•

Revista Ethisphere a facut public, pe 3 iunie, clasamentul anual al celor

mai etice companii la nivel mondial. Cercetatorii de la Ethisphere au
luat in calcul performantele etice a aproximativ 5.000 de companii din
peste 30 de sectoare de activitate. Printre cele mai etice companii din
lume se numara: Oracle (sectorul IT), HSBC (sectorul Bancar), BMW
(sectorul Auto), Nike (sectorul Imbracaminte), McDonalds (sectorul
Restaurante), Google (sectorul Internet) sau Ikea (sectorul Retail).
Initial, revista Ethisphere a alcatuit un panel de experti. Acestia au
stabilit o metodologie de evaluare a companiilor din punct de vedere
etic. Panelul a fost alcatuit din avocati, profesori, reprezentanti ai
autoritatilor si lideri ai unor organizatii preocupate de domeniul eticii
in afaceri. Timp de un an, au fost adunate informatii de la mii de
companii din intreaga lume. Dupa stabilirea companiilor semifinaliste,
acestora li s-au aplicat chestionare detaliate privind comportamentul
etic si respectarea reglementarilor in domeniu. Pe baza lor, fiecare
companie a primit un punctaj.
12 / 14
In ceea ce priveste criteriile folosite la realizarea topului, acestea au
urmarit performantele companiilor legate de: ⋅ responsabilitatea sociala;
⋅ guvernarea corporativa; ⋅ initiativele interne privind etica in afaceri
si respectarea normelor legislative in domeniu; ⋅ calitatea de lider la
nivelul industriei; ⋅ gradul de implicare al managerilor; ⋅ istoricul
legal si reputational; ⋅ numarul inovatiilor care au urmarit binele
public. La sectorul restaurante si cafenele, McDonald’s a iesit pe primul
loc, urmata indeaproape de lantul de cafenele Starbucks Cofee Co.

BIBLIOGRAFIE

Cezar Militaru, Etica si cultura in afacerile economice international

– suport de curs

13 / 14
•

Octavian Liviu Olaru, Constanţa Chiţiba, Management şi negocieri

•

în afaceri internaţionale - Note de curs, Ed. UCDC, Bucuresti, 2004 Nica

Panaite & Iftimescu Aurelian, Management: concepte si aplicatii, Ed.
UAIC, Iasi, 2003
• • •

www.mcdonalds.com www.mcdonalds.ro www.en.wikipedia.org

14 / 14