Impactul migraţiei pe piaţa muncii din România

Migranţii se confruntă cu obstacole legale şi practice, dar şi cu o lipsă de sprijin instituţional în

accesul pe piaţa forţei de muncă din România. Aşa arată cel mai recent raport făcut de Centrul de
Cercetare şi Documentare în Domeniul Integrării Imigranţilor (CDCDI) din cadrul Asociaţiei Române
pentru Promovarea Sănătăţii.

În România sunt înregistraţi peste 60.000 de imigranţi cu forme legale care provin din afara statelor
Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene, însă doar o mică parte
dintre aceştia au venit cu scopul de a muncii.

Numărul imigranţilor în România este foarte mic, de aproximativ 0,3% din populaţia generală. Iar sub
10% din totalul populaţiei de imigranţi în vârstă de muncă este angajată, arată cercetarea. Din acest
motiv, străinii nu sunt vizibili pe piaţa muncii, iar autorităţile nu consideră necesară adaptarea
legislaţiei şi practicilor la nevoile acestora, arată autorii raportului. Concret, cei mai mulţi migranţi au
venit în România pentru reîntregirea familiei. „Studiile se află pe locul doi iar activităţile remunerate
pe cel de-al treilea în rândul motivelor şederii migranţilor în România”, subliniază sursa citată.

Motivele pentru care străinii vin în România

De cealaltă parte, numărul străinilor cu şedere pentru desfăşurarea de activităţi remunerate a

cunoscut cea mai dramatică scădere după perioada de maxim – 2008, astfel încât ponderea celor
care vin în România cu acest scop este în prezent de sub 10% din numărul total de imigranţi, spun
specialiştii. În ceea ce priveşte piaţa muncii, nici agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă şi nici alte
instituţii nu deţin date certe referitoare la nevoie de ocupare din câmpul muncii. Procedura avizului
de angajare blochează accesul direct pe piaţa muncii a acelor străini care doresc să intre/să rămȃnă
ȋn ţară ȋn scop de muncă dar nu răspund estimărilor nevoilor interne de angajare, notează sursa
citată. Totodată, raportul evidenţiază că procedura angajării străinilor este deschisă doar acelor
angajatori care au eşuat ȋn ocuparea locurilor de muncă din surse interne. „La dosarul pentru
obţinerea avizului de angajare trebuie să se regăsească adeverinţa eliberată de Agenţiile Judeţene de
Ocupare a Forţei de Muncă şi, eventual, dovada anunţării locului de muncă într-un cotidian de largă
circulaţie”, se mai arată în document.

Obstacole legate de continuarea studiilor

Cu privire la continuarea ȋn Romȃnia a studiilor şi pentru obţinerea avizului de angajare poate fi

necesară, ȋn funcţie de locul de muncă şi de profesia practicată, recunoaşterea diplomelor de studii.
„Pentru diplomele de studii obţinute în state terţe, procedura de recunoaştere a diplomelor este
extrem de greoaie, costisitoare şi discreţionară, mai ales dacă sistemele nu sunt asemănătoare celui
românesc sau dacă între România şi statul emitent nu există acorduri bilaterale privind
recunoaşterea diplomelor”, arată autorii documentului. Totodată, antreprenorii care vor să obţină
viză de lungă şedere pentru activităţi comerciale trebuie să se supună cerinţelor din ce în ce mai
stricte legate de investiţii şi planul de afaceri. „Conform procedurilor de acordare a avizului tehnic de
specialitate, investitorii străini trebuie să prezinte acum un plan de afaceri extrem de detaliat, a cărui
îndeplinire este urmărită anual de oficiile teritoriale pentru întreprinderi mici şi mijlocii”, evidenţiază
raportul. În plus, pentru imigranţi nu există programe speciale. „Aceştia sunt trataţi ca orice cetăţean
român aflat în căutarea unui loc de muncă. Angajaţii AJOFM recunosc că, datorită limbii şi culturii
diferite, străinii au dificultăţi mai mari de integrare pe piaţa muncii”, se mai arată în cercetare.

De asemenea, analiza CDCDI releva că unul din obiectivele declarate ale politicilor privind imigrația
este facilitarea accesului și șederii legale pe teritoriul României a cetățenilor din state terțe care
răspund nevoilor de ocupare a forței de muncă. Însă, în prezent nici AJOFM, nici alte instituții publice
nu dețin date certe cu privire la nevoile de ocupare ale pieței romȃnești.

Totodată, procedura avizului de angajare blochează accesul direct pe piața muncii a acelor străini
care doresc să intre/să rămȃnă ȋn țară ȋn scop de muncă dar nu răspund estimărilor nevoilor interne
de angajare.

Procedura angajării străinilor este deschisă doar acelor angajatori care au eșuat ȋn ocuparea locurilor
de muncă din surse interne – cu cetățeni romȃni sau străini cu drept de ședere pe termen lung.

Din interviurile realizate cu cetățenii străni, dificultăţile menționate de aceștia în integrarea pe piaţa
muncii în România sunt legate în principal de barierele de limbă care constituie un obstacol
important în obținerea informațiilor, de necunoașterea drepturilor migranților de către autorități,
încălcări ale condițiilor de muncă de către angajatori și discriminare. În plus, au fost semnalate
procedura extrem de lungă și anevoioasă a recunoașterii studiilor finalizate în state terțe și blocarea
accesului la exercitarea unor profesii liberale.

Temerile migranţilor pe piaţa muncii

Potrivit imigranţilor care au încercat să-şi găsească un loc de muncă problemele legate de integrare
sunt legate în primul rând de barierele de limbă, acesta fiind primul obstacol întâmpinat de ei.
Diferenţele culturale constituie şi ele un obstacol important, în obţinerea informaţiilor, de diferenţele
culturale, de necunoaşterea drepturilor migranţilor de către autorităţi, încălcări ale condiţiilor de
muncă de către angajatori şi discriminare. „Au fost semnalate procedura extrem de lungă şi
anevoioasă a recunoaşterii studiilor finalizate în state terţe şi blocarea accesului la exercitarea unor
profesii liberale”, conchide raportul. Migranţii mai întâmpină obstacole legate de finanţare, dificultăţi
de înţelegere a legislaţiei, birocraţie şi teama de a fi expulzat.

Profiulul imigranţilor din ţara noastră

De ce vin la noi imigranţii

Studiul arată că principalul motiv pentru care vin la noi a fost acela al reîntregirii familiei, care a
adusîn 2015 în țară 26.591 de persoane, adică circa o treime din numărul total de imigranţi, iar pe
locul al doilea se află studiile (14.628 de persoane). Aceste cifre sunt în creştere faţă de 2014.
Pe de altă parte, imigranţii care vin la noi dintr-un motiv economic (angajare sau antreprenoriat) sunt
în declin faţă de alţi ani. Astfel, criza a redus la mai mult de jumătate numărul străinilor care vin la noi
din acest motiv. Potrivit studiului, in 2008 au fost înregistraţi 13.699 de persoane din această
categorie, iar in 2015 – doar 5.409.

Structura pe grupe de vârste şi sexe

În perioada 2008-2015 s-a păstrat raportul de 60% bărbaţi şi 40% femei, dar şi tendinţa ca imigranţii
să fie preponderent tineri, apţi de muncă.

Unde ajung imigranţii

După județele de reședință, cei mai mulți dintre imigranți pot fi regăsiți în municipiul București –
22.669 și în județul Ilfov – 5.753 (împreună, cele două unități teritoriale găzduiesc aproximativ 44%
din numărul total de imigranți din România). La polul opus se situează județele Covasna, Harghita,
Sălaj și Gorj, fiecare cu mai puțin de 200 de imigranți.

Ce muncesc

Distribuţia avizelor de muncă dupa ocupaţii arată că există o prezenţă constantă în România a
bonelor, fotbaliştilor şi sudorilor. De asemenea, străinii preferă activităţi de comerţ şi servicii,
alegând meserii precum lucrător comercial, vânzător şi bucătar.

Însă în ultimii ani se remarcă o creştere a imigranţilor care se angjeză la noi ca specialişti în
calculatoare şi sisteme software, dar şi ca tehnicieni.

De unde vin imigranţii

Iată topul după ţările de provenienţă (cifrele sunt aferente anului 2015):

Moldova: 9.455 persoane

Turcia: 8.804 persoane

China: 7.559 persoane

Siria: 4.540 persoane