Caiet An3 2010-2011 PDF

E D I T U R A U N I V E R S I T A R Ã “ I O N M I N C U ” - B U C U R E ª T I 2 0 1 0
D E PA R TA M E N T U L B A Z E L E P R O I E C T Ã R I I D E A R H I T E C T U R Ã - A N I I I I - I I I
U N I V E R S I TA T E A D E A R H I T E C T U R Ã ª I U R B A N I S M “ I O N
AN 3
2010-2011
M I N C U ” - B U C U R E ª T I
ANUL III AN UNIVERSITAR 2010-2011
UNIVERSITATE A D E A R HI T E C T U R Ã ª I U R BA N I S M “ I O N M I N C U ” - B U CU REª T I 2
CAIET TEME PROIECTARE

A N U N I V E R S I T A R 2 0 1 0 - 2 0 1 1
DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

CATEDRA AN III
3 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

31A Prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu 32A Conf.dr.arh. Bogdan Tofan 31B Conf.dr.arh. Alexandru Andries 32B Conf.dr.arh. Silvia Costescu
33A Prof.dr.arh. Ioan Lucacel 34A Prof.dr.arh. Anca Otoiu 33B Prof.dr.arh. Gabi Tabacu 34B Prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc
35A Conf.dr.arh. Tavi Iliescu 36A Conf.dr.arh. Iulia Stanciu 35B Conf.dr.arh. Anca Mitrache 36B Prof.dr.arh. Adrian Spirescu
CATEDRA DE PROIECTARE 3 | COLECTIV CADRE DIDACTICE | ANUL III
Gr. 31 A Prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu Preşedinte Gr. 31 B Conf. dr. arh. Alexandru Andrieº
ªef de lucrãri drd. arh. Dragos Perju Asist. arh. Razvan Salomia
ªef de lucrãri drd. arh. Vladimir Vinea Asist. arh. Ioana Mântulescu

Gr. 32 A Conf. dr. arh. Bogdan Tofan Gr. 32 B Conf. dr. arh. Silvia Costescu
Asist. drd. arh. Teodor Badiu Asist. drd.arh. Adrian Moleavin
P.O. arh. Daniel Baciu P.O. prep. arh. Corina Bradăţeanu

Gr. 33 A Prof. dr. arh. Ioan Lucãcel Gr. 33 B Prof. dr. arh. Gabriela Tabacu
Şef de lucrãri dr. arh. Maria Enache Asist. drd. arh. Alexandru Cãlin
Prep.drd.arh. Daniela Calciu P.O. arh. Lorin Nicolae
P.O. asist. dr. arh. Ştefan Simion

Gr. 34 A Prof. dr. arh. Anca Oþoiu Gr. 34 B Prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc Director departament
Asist. drd. arh. Sergiu Petrea şef de an seria A Şef de lucrãri dr. arh. Haytham Zeki
Asist. drd. arh. Cristina Constantin Şef de lucrãri dr. arh. Andra Panait

Gr. 35 A Conf. dr. arh. Octavian Iliescu Gr. 35 B Conf. dr. arh. Anca Mitrache
P.O. arh. Andrei Atanasiu Asist.drd. arh. Carmen Ţigău
P.O. arh. Crişan Atanasiu P.O. arh. Vlad Popescu
P.O. arh. prep. Ştefan Radocea

Gr. 36 A Conf. dr. arh. Iulia Stanciu Gr. 36 B Prof. dr. arh. Adrian Spirescu Şef catedrã
Şef de lucrãri drd. arh. Ştefan Dorin Adam ªef de lucrãri drd. arh. Mihaela Pelteacu şef an 3, seria B
P.O. arh. Robert Zotescu Asist. drd. arh. Andrei Lakatoº (bursa)
P.O. Şef de lucrãri drd. arh. Florian Stanciu


TEME SCHIŢĂ DE SCHIŢĂ Semestrul 5
Semestrul 5 PROIECT NR.1 | Tema de atelier: CULTURA 15

31A - Centru local de cultură şi de producţie artistică 17
1. CULTURA – Pavilion itinerant 32A - Teatru experimental 21
Intocmitor de tema : Atelier conf.dr. arh. Bogdan Tofan, Grupa 32 A 33A - Club „Ceramică neolitică” - ateliere de creatie 25
34A - Biblioteca de vecinătate 27
2. CULTURA – Afis pentru Expozitie de sculptura 35A – Planetarium 31
Intocmitor de tema : Atelier prof. dr. arh. Ioan Lucacel, Grupa 33 A 36A - Centru de dans experimental 35
31B - Complexul uniter 41
3. TURISM – Motel pe Autostrada Soarelui - Macheta 32B - Centru de vizitare – Parcul naţional munţii Măcinului 45
Intocmitor de tema : Atelier conf.dr. arh. Anca Otoiu, Grupa 34 A 33B - Marina – Park Navodari 49
– restanta semestrul 5 34B - Centrul de studii de documentare Mircea Eliade 55
35B - Club de dans 59
36B - Muzeul apei 63
Semestrul 6
PROIECT NR.2 | Tema de atelier: TURISM 67
4. TURISM – “Instalatie” – semnal urban
31A - Hostel 71
Intocmitor de tema : Atelier conf.dr. arh. Octavian Iliescu, Grupa 35 A
32A - Spatii cazare artisti 75
5. ARHITECTURA SACRA – Monument comemorativ 33A - Hostel pentru tineret 79
Intocmitor de tema : Atelier prof.dr. arh. Mircea Ochinciuc, Grupa 34 B 34A - Hostel pentru tineri 81
35A - Jugend hostel 85
6. LOCUINTA – Reabilitare (termica) fatada imobil locuinte colective 36A - Boutique – Hotel Cismigiu 87
Intocmitor de tema : Atelier conf.dr. arh. Alexandru Andries, Grupa 31 B 31B - Complexul Uniter 93
– restanta semestrul 6 32B - Cazare – Parcul naţional munţii Măcinului 97
33B - Meeting-point urban in zona Casei Presei 99
34B - Hostel 101
RESTANTA CU PLATA 35B - Hotel tineret- Streharet 103
36B - Eco-hostel 107
7. MOBILIER URBAN – Statie tren urban suprateran
Intocmitor de tema : Atelier prof.dr. arh. Adrian Spirescu, Grupa 36 B Semestrul 6
PROIECT NR.3 | LocuinţE COLECTIVE 109
Povaþã
Nu demult, am citit o reflecþie a lui Paul Valéry care mi-a inspirat rândurile
de faþã. Ea sunã în traducere liberã cam aºa:
… creaþia originalã se declanºeazã în condiþiile constrângerii ºi se de-

gradeazã în starea de libertate !
Pare negarea valorii libertãþilor artistului. Nu-i aºa ?

Doar la prima vedere !
Pentru cã, dacã schimbãm planul de referinþã, arhitectura, cea care ne-a
strâns, pe noi toþi, în atelierele acestei ºcoli, e departe de a fi numai un
exerciþiu estetic.
Arhitectura se valorificã tocmai în limitele contrângerilor funcþionale pen-
tru ca sã toarne în forme artistice,
nevoi ºi idealuri,
ambiþii ºi neliniºti,
materiale ºi tehnologii,
mode ºi idei fixe,
…………………
…………………
bugetul clientului,
ºi uneori, nepuþinta noastrã de a le cuprinde pe toate !
Insã, raþiunea cu care le amestecãm nu trebuie sã ne subjuge visul de a

le dãrui celorlalþi o lume mai frumoasã .
In schimb, libertatea totalã e asemeni derutei de a construi o casã în plin

deºert.
Neavând repere, e .... simplã gratuitate !
Un secol îºi modifica de nenumarate ori “compasul” ºi arhitectura ul-
timilor ani stã marturie.
Morala istoriei arhitecturii se poate reduce la parafraza unui citat cel-

ebru:
Sã ne temem de profesorul unei singure idei !

prof. dr. arh. MIRCEA OCHINCIUC

2. PROGRAMA ANALITICÃ -R olul funcþiunii ºi structurii de rezistenþã în definirea unei forme arhi-
tecturale;
2.1 CONCEPT - Aprofundarea studiului mijloacelor de limbaj ºi expresie arhitecturalã;
Atelierul de arhitecturã (disciplinã de bazã a - Analiza tipologico - morfologicã a SIT-ului;
Facultãþii de Arhitecturã) este locul unde se - Studiul relaþiilor loc/formã/funcþiune/semnificaþie/configuraþie stilis-
realizeazã integrarea cunoºtinþelor acumu- ticã;
late la cursurile teoretice, având drept rezul- - Însuºirea desenului ca mijloc de exprimare esenþial în proiectarea de
tat final conceperea unui obiect de arhitec- arhitecturã;
turã. - Experimentarea reperelor fundamentale din arhitecturã: scarã, ritm,
Primii trei ani încheie un ciclu de pregãtire proporþie, relaþia între spaþiul interior ºi cel exterior, valoarea creativã a
reprezentând un prag important cãtre cea luminii, culorii ºi texturii etc.;
de a doua perioadã de instruire (anii IV, V - Experimentarea modelului de spaþiu public;
ºi VI). - Studiul analitic al tipologiei de locuire colectivã în clãdiri cu puþine nive-
Creionarea unui concept care sã stea la baza luri (P + 4);
programei analitice se spijinã pe o serie de - Exersarea posibilitãþilor de susþinere teoreticã a soluþiilor arhitecturale
elemente: propuse de studenþi.
* Sistemul de instruire are calitãþii integra-
toare coroborând baza de cunoºtinþe gen- Obiectivele enumerate mai sus urmãresc fundamentarea unui nivel al
erale acumulate de cãtre studenþi cu creaþie cunoºtinþelor fãrã de care anul III nu va putea fi promovat, concretizat prin
arhitecturalã. temele de arhitecturã propuse ºi bibliografiile anexate acestora. Dobân-
*Tematica þine seamã de modificãrile evolutive ale societãþii contempo- direa de cãtre studenþi a unor competenþe în domeniu este un obiectiv
rane, caracterizatã de o largã paletã de cuceriri tehnologice, integrand urmãrit la nivel de catedrã.
domenii pluridisciplinare ºi de graniþã.
* Înþelegerea arhitecturii ca o formã complexã de ARTÃ. 2.3. METODOLOGIE
* Studierea aprofundatã a mijloacelor de limbaj ºi de expresie arhitectur- Atelierul de arhitecturã îºi bazeazã îndrumarea pe complementaritatea
alã: element; volum; spaþiu; formã; funcþiune; texturã; culoare etc. dintre sistemul de compunere liberã (intuitivã) ºi sistemul de compunere
* Stimularea creativitãþii - scop major ºi definitoriu al arhitecturii. pe baza unor repere (reguli, modele). Concretizarea acestui principiu se
* Înþelegerea arhitecturii ca o stare de echilibru între forma purã, forma face în douã direcþii principale:
abstractã ºi funcþiune. - proiectele cu îndrumare (de complexitate variabilã)
Se poate remarca faptul cã fiecare ºef de atelier îºi construieºte propria - schiþe de schiþã (lucrãri de câte 10 ore) care au loc pe tot parcursul anu-
sa metodã didacticã care se înscrie însã într-o metodologie generalã. lui, urmãrind testarea calitãþilor creative ºi imaginative ale studenþilor
precum ºi nivelul de acumulare a conoºtinþelor specifice.
2.2. OBIECTIVE GENERALE Mijloacele de îndrumare ale studenþilor la atelierul de arhitecturã sunt:
- Însuºirea capacitãþii de percepere , configurare ºi reprezentare a spaþiu- * Obligativitatea documentãrii (conform bibliografiei indicate la fiecare
lui arhitectural; proiect) finalizatã printr-o mapã de studiu individual.
- Fundamentarea propriei gândiri proiective ca metodã ºi instrument de * Prezentãri teoretice susþinute de cadrele didactice (pentru întregul an de
concepþie a unui obiect arhitectural; studiu sau la ateliere)
* Corectura ºi discuþia individualã La proiectare (an III) creditele sunt repartizate astfel:
* Corectura ºi discuþia individualã la panou Semestrul 5
* Exersarea capacitãþilor de exprimare prin desen, graficã, perspective con- - Culturã, temã de atelier (7 sãpt.) 6 credite
venþii grafice specifice arhitecturii, machete ºi simulãri pe calculator - Turism, temã de atelier (7 sãpt.) 5 credite
* Sintetizarea ideilor, soluþiilor ºi a formelor propuse prin proiect într-un - Schiþe de schiþã 1 credit
material scrisde fundamentare personalã Total (sem. 5) 12 credite
* Susþinerea lucrãrilor predate în faþa unui juriu, realizându-se astfel o
iniþiere în critica de arhitecturã. Semestrul 6
- Locuinþe colective (p+4) (5 sãpt.) 3 credite
Metodele de îndrumare sunt constituite pe baza unor repere, reguli ºi (PUD+machetã)
modele. Proiectele sunt îndrumate continuu pe perioada realizãrii stu- - Locuinþe colective (p+4) (9 sãpt.) 8 credite
diului. (proiect de detaliere)
Mai sunt prevãzute schiþe de schiþã ( câte 3 lucrãri de 10 ore pe semestru) - Schiþe de schiþã 1 credit
cu caracter de lucrãri de control ce au drept scop testarea cunoºtinþelor Total (sem. 6) 12 credite
acumulate de cãtre studenþi.
Concepþia de instruire este susþinutã prin urmãtoarele mijloace: 2.5. TEMATICA ANULUI III
- Prezentãri teoretice susþinute de cadrele didactice pentru întregul an de Tematica impusã pentru pregãtirea la proiectare a anului III de studii
studiu sau pe ateliere. cuprinde:
- Însuºirea unui material documentar obligatoriu.
- Dobândirea capacitãþilor de reprezentare prin exerciþii de desen, gra- ARHITECTURA MEDIULUI ÎNCONJURÃTOR (SEM. 5)
ficã, culoare sau machete ºi simulare de calculator. * PROIECT NR. 1 (TEMÃ DE ATELIER) 7 sãptãmâni - 6 credite CULTURA
- Prezentarea unei mape de studiu individual. (Centru local de cultura si de productie artistica, Teatru experimental,
- Susþinerea liberã a lucrãrii propuse de cãtre student, ce se constituie Club “ceramica neolitica” - ateliere de creatie, Biblioteca de vecina-
într-o iniþiere în critica de arhitecturã. tate, Planetarium, Complexul Uniter, Centru de vizitare - Parcul national
muntii Macinului, Marina - park Navodari - pensiune si club pentru
Materiale didactice:
proiecþii diapozitive, publicaþii de specialitate, fo- o asociatie a voluntarilor ecologisti, Centrul de studii de documentare
tografii, machete. Mircea Eliade, Club de dans, Muzeul apei)
Mod de evaluare: susþinere individualã a proiectului cu notare în
juriu. * PROIECT NR. 2 (TEMÃ DE ATELIER) 7 sãptãmâni - 5 credite TURISM )
Bibliografie: prezentatã în tematica obligatorie ºi în progra- (Hostel, Spatii cazare artisti, Hostel pentru tineret, Hostel pentru tin-
mele alternative pe atelier. eri, Jugend hostel, Complexul Uniter, Cazare - parcul national muntii
Macinului, Meeting-point urban in zona Casei Presei, Hostel, Hotel ti-
neret- Streharet, Eco-hostel=
2.4. REGULAMENT DE PROMOVARE
Conform planului de învãþãmânt la facultatea de arhitecturã, un an uni-
versitar este încãrcat la disciplina proiectare de arhitecturã cu un numãr LOCUINÞA ªI ORAªUL (SEM. 6) - PROIECT DE SINTEZÃ
de 24 credite, (câte 12 pe semestru). * LOCUINÞE COLECTIVE ÎN CLÃDIRI CU PUÞINE NIVELURI (P+3-4)

FAZA I-a, 3 saptamani * Corectitudinea rezolvãrilor propuse de cãtre fiecare student la nivelul
Studiul ansamblului si al relatiei cu orasul, determinarea modului de ocu- relaþiilor cu SIT-ul, a conexiunilor volumetrice, funcþionale ºi tehnice-
pare spatiala si volumetrica a amplasamentului.: constructive
* Punerea în evidenþã a unei idei compoziþionale care sã confere spaþiilor
Faza II-a, Prima etapa, 6 saptamani rezultate o anumitã valoare de utilizare
Studiul unitatilor locative care compun tronsoanele de locuinte diferite si * Valoarea soluþiei de arhitecturã aleasã, fundamentalã de acurateþea
studiul „ocuparii” volumelor; stilului, precum ºi de axpresivitatea volumetricã în contextual propus de
Faza II-a, Etapa a doua, 5 saptamani temã
Studiul de detaliu al unui tronson selectat
Modalitãþi de evaluare
* 3 Schiþe de schiþe - 1 credit Sistemul de promovare este structurat atât pe metode de notare tradiþion-
alã, cât ºi pe sistemul modern de obþinere de calificative prin introducerea
Obiectivele urmãrite în acest studiu de sintezã sunt: noþiunii de credit.
- Pornind de la contextul sitului, ocuparea teritoriului de volumele locuirii Performanþa studenþilor se evalueazã prin urmãtoarele modalitãþi:
colective hibridizate cu alte functiuni cat si de spatii verzi gradate de la - proiecte cu îndrumare
spatii private, spatii semipublice si spatii publice, in vederea influentarii - schiþe de schiþã
pozitive a calitatii spatiului de locuit si a interactiunii sociale a locuito- - documentare - studiu individual
rilor. (Urbanitate) - practicã profesionalã
- Ocuparea volumelor, prin suprapunere, cu locuinte care au tot confortul - susþinere teoreticã
unei locuinte individuale, care reusesc sa raspunda unor cerinte cat mai - evaluare continuã
diversificate de utilizare, prin tipologii cat mai diferite si cat mai flexibile, Proiectele cele mai valoroase fac obiectul unor cataloage care se redac-
dar care folosesc in comun terenul, accesele, circulatiile, instalatiile teazã în fiecare an universitar, constituind material documentar pentru
edilitare, spatii comunitare si spatii exterioare. (Flexibilitate) seriile urmãtoare de studenþi.
- Folosirea tehnologiilor constructive care favorizeaza echilibrarea con- Proiectele deosebite, proiectele de excepþie se premiazã.
sumurilor energetice”, care se acomodeaza uşor la schimbările care
survin de-a lungul timpului prelungind durata de utilizare a locuintelor ªef de catedrã an III,
şi care minimizează folosirea resurselor în procesul de construcţie ape- prof. dr. arh. Adrian Spirescu
land la reciclare si materiale hibride. (Durabilitate)
- Intelegerea potentialului pe care il are locuirea colectiva de a recom-
pune urbanitatea orasului si de a determina cresterea orasului chiar in
interiorul sau, anuland modelul marginalizarii locuintelor-dormitor din
periferie.
2.6. REZULTATE
Rezultatele obþinute de cãtre studenþi la disciplina obligatorie “Proiectare de
arhitecturã” se bazeazãpe un pachet de criterii commune de apreciere:
* Aprofundarea cerinþelor temei, care sã aibã drept rezultat un demers
propriu bine fundamentat
1 1 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

p r o i e c t d e a t e l i e r
Tema cadru:
Proiectul nr.1 CULTURA
Numar de credite : 6 | Durata : 7 saptamâni
Amplasament :
Amplasamentul obiectivului studiat este stabilit conform fiecãrei teme de
atelier în parte.
Date de temã :
Fiecare atelier va propune conţinutul în detaliu al temei, dar se vor re-
specta urmãtoarele prevederi :
* Suprafaţa construitã desfãşuratã 350-500 mp;
* Parcãri conform normelor în vigoare;
* Regim de înãlţime recomandat: subsol, parter şi maxim 2 etaje.
Obiectivele generale ale studiului :

* aprofundarea cunoştinţelor referitoare la analiza şi interpretarea unu-
amplasament real ;
* dezvoltarea capacitãţii de a propune un concept general al unui ansam-
blu de arhitecturã şi de a elabora soluţii particulare pentru componen-
tele acestuia, cu pãstrarea coerenţei generale ;
* cunoaşterea modalitãţilor specifice prin care arhitectura poate deveni
un vector de comunicare în spaţiul cultural al societãţii.
Criterii de apreciere :
* înscrierea adecvatã a soluţiei în contextul dat ;
* calitatea rezolvãrii spaţial-volumetrice, funcţionale şi a relaţiei interi-
orexterior ;
* fundamentarea şi detalierea sistemului constructiv, adaptat soluţiei
dearhitecturã ;
* modul de utilizare a materialelor de construcţie şi finisaj ;
* acurateţea şi expresivitatea prezentãrii grafice.

Bucureşti, 1982
Redactare : * Philip Jodidio - Architecture Now - Taschen
Proiectul va fi predat pe hârtie albã, maxim 6 formate 50×70 cm, într-o * Philip Jodidio - Building a New Millennium - Taschen
tehnicã la alegere (inclusiv calculator) şi va cuprinde urmãtoarele piese : * Pierre Merlin - Géographie de l’aménagement - cota I 19 T
* Plan de situaţie sc. 1:500 * P. A. Michelis - Estetica arhitecturii - Editura Meridiane, Bucureşti, 1982
* Planurile tuturor nivelurilor (parterul - cu amenajãrile exterioare) sc. * Ernst Neufert - Manualul arhitectului
1:100 * Daniela Rãdulescu - Arhitectura centrelor culturale moderne - Editu-
* 2 secţiuni caracteristice sc. 1:100 raTehnicã, Bucureşti, 1996
* Toate faţadele sc. 1:100 * Vicky Richardson - New Vernacular Architecture - Watson-Guptill Publi-
* Macheta obiectului sc. 1:100 cations, New York, 2001 - cota III 3838
În funcţie de particularitãţile temelor de atelier se pot solicita şi alte piese * J. O. Simonds - Arhitectura peisajului - cota II 2123
desenate. * Ruth Slavid - Wood Architecture - Loft Publications, 2005
* Anthony Wilson - Design for leisure entertainment - 1980
Se vor preda de asemenea, ulterior jurierii in comisiile de atelier, un CD * James Wines - Green Architecture - pag. 69-78 : Integration of Archi-
cu formatul digital al proiectelor si o decriere in romana si engleza a so- tecture and Landscape
lutiei (maxim 100 de cuvinte). * Bruno Zevi - Codul anticlasic - Editura Paideia, Bucureşti, 2000
* A + U - ian. 2000
Notã : * Detail - 7/1999, 1/2000, 5/2000, 7/2002, 8/2002, 7/2006, 8/2006,
Toate studiile de atelier se vor prezenta la corecturã pe foiţã sau, acolo 6/2007, 4/2008
unde este cazul, pe printuri format A3 sau A4. Ele vor fi reunite într-o * El Croquis - 109, 110, 114, 119, 121, 122, 123, 124, 125, 127, 128
mapã, pe care fiecare student o va avea asupra sa la fiecare corecturã. * Japan Architect - 45, 46, 48
Nu se fac corecturi pe laptop sau fãrã prezentarea mapei * L’Arca - 31/1999
de studiu. Formatul final de redactare a proiectului va avea un chenar şi * L’architecture d’aujourd’hui - 336 (oct. 2001), 340 (iun. 2002), 343
un cartuş de identificare, conform modelului de catedrã. Nerespectarea (dec.2002), 351 (martie 2004)
acestor prevederi conduce automat la depunctarea proiectelor. * Techniques et architecture - 454 (2001), 463 (dec. 2002), 464 (martie
2003), 465 (apr. 2003), 469 (martie 2004), 472 (iul. 2004), 477 (mai
Bibliografie generalã : 2005), 483 (apr. 2006)
* Christopher Alexander - De la synth?se de la forme - Dunod, Paris, * The Architectural Review - 1/2000, 11/2002, 3/2003, 6/2005, 5/2006
1971
* Jan Birksted (ed.) - Relating Architecture to Landscape - cota I 9722
* Geoffrey Broadbent - Semnificaţie şi comportament în cadrul construit
- cota II 4406
* Eva Dallo - Shop Design - Daab, Köln, 2005 - cota II 5988
* Albert Ferré et al. (ed.) - Verb Matters - Actar, Barcelona, 2004
* Constantin Goagea, ªtefan Ghenciulescu et al. (ed.) - Remix. Fragments
of a Country - Bucureşti, 2007 (ediţia a doua)
* Zaha Hadid - Mind Zone
* Cosma Iurov - Arhitectura clãdirilor multifuncţionale - Editura Tehnicã,
Atelier Prof. dr. arh. Emil Barbu POPESCU grupa 31A
Tema: CENTRU LOCAL DE CULTURĂ ŞI DE PRODUCŢIE

ARTISTICĂ
Argument
Programul de arhitectură pe care vi-l propunem este un prilej de reflecţie
asupra posibilelor conexiuni dintre lumea artistică şi viaţa socială a
comunităţii. Sprijinirea tinerilor artişti prin închirierea unor spaţii pen-
tru ateliere şi locuinţe reprezintă o componentă notabilă a politicilor
culturale publice din Europa. Încurajarea asociaţiilor (şi grupurilor in-
formale) din comunităţile locale contribuie, la rândul său, la coeziunea
socială generală. Asocierea celor două demersuri apare, în mod firesc,
drept o modalitate ne-constrângătoare de favorizare a dialogului social
şi a educaţiei non-formale.
Caracteristicile amplasamentului ales vă permit imaginarea unor strate-
gii variate de ocupare a terenului şi de raportare la contextul construit.
Cele trei componente principale ale programului – sala multifuncţională,
atelierele artiştilor şi studiourile – vor fi „asamblate” arhitectural, potrivit
unui scenariu coerent de funcţionare a clădirii, ce va fi prezentat şi ar-
gumentat pe parcursul studiului. Obiectul de arhitectură trebuie astfel să
devină un mic pol cultural al cartierului şi să contribuie la regenerarea
vieţii urbane a Bucureştiului contemporan.
Amplasament
Terenul propus este situat în Bucureşti, pe strada Veronica Micle nr. 3, şi
are suprafaţa de 310 mp.
Date de temă
Regimul de înălţime va fi de P+1 sau P+2 (parţial), cu respectarea alin-
ierii la stradă a construcţiilor învecinate. Obiectul de arhitectură va cu-
prinde următoarele spaţii :
· Sală multifuncţională, compartimentabilă, cu acces public, ce
poate servi ca spaţiu de reuniuni ale asociaţiilor (sau grupurilor) din cart-
ier sau ca sală de expoziţii pentru artiştii găzduiţi de centru. Sala va fi
completată cu un mic bar + oficiu şi cu grupuri sanitare, separate pe
sexe. Suprafaţa totală – circa 130 mp.

· 3 ateliere pentru artişti (pictură / grafică / sculptură / arte decora- · The Architectural Review – nr. 1321 (mart. 2007), 1328 (oct.
tive / arte media etc. – la alegere) – 3 x 40 mp = 120 mp. 2007), 1332 (febr. 2008), 1336 (iun. 2008), 1339 (sept. 2008)
· 3 studiouri pentru artişti (zonă de zi, zonă de dormit, bucătărie · A+U – nr. 443 (aug. 2007), 447 (dec. 2007), 451 (apr. 2008),
minimală, baie cu duş, spaţii de depozitare) – 3 x 35 mp = 105 455 (aug. 2008)
mp. · Domus – nr. 915 (iun. 2008), 918 (oct. 2008)
· Spaţii de depozitare (materiale şi lucrări de artă) – circa 60 mp. · The Plan – nr. 29 (oct. 2008), 30 (nov. 2008)
· Spaţii tehnice – circa 15 mp.
Notă
Obiective suplimentare ale studiului Pe parcursul proiectului vor avea loc prelegeri de atelier (cu teme leg-
· Dezvoltarea potenţialului studenţilor de a înţelege şi inter- ate de problematica spaţiilor de expunere şi creaţie artistică, de tendinţe
preta critic raportul sensibil dintre arhitectură şi societatea semnificative ale arhitecturii contemporane şi de relaţiile acesteia cu so-
contemporană. cietatea), precum şi proiecţii de filme de arhitectură. Studenţii vor susţine,
· Familiarizarea cu caracteristicile şi exigenţele procesului de creaţie periodic, scurte prezentări în faţa colegilor, ca replici la prelegerile cad-
artistică. relor didactice.
Criterii suplimentare de apreciere Întocmit,

· Coerenţa scenariului de funcţionare şi echilibrul spaţial dintre Prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu
componentele programului. Şef de lucrări arh. Vladimir Vinea
Piese desenate, suplimentare faţă de tema-cadru

· Schiţe şi scheme privind scenariul de funcţionare şi conceptul
spaţial.
· O perspectivă exterioară la două puncte de fugă – desenată de
mână, într-o tehnică policromă.
Bibliografie
· BORRAS, Montse – City Lofts = Lofts en la ciudad – Barcelona,
2007 – cota II 7373
· BUICĂ, Viorica (ed.) – 13 birouri de arhitectură – Bucureşti, 2008
– cota II 7422
· FERRÉ, Albert et al. (ed.) – Verb Matters – Barcelona, 2004
· SCHITTICH, Christian (ed.) – Interior Spaces: Space, Light, Materi-
als – München, 2003 – cota III 4019
· VAIS, Dana – Ficţiunile arhitecturii – Bucureşti, 2008 – cota I
10444
· ZAHARIADE, Ana Maria ; OROVEANU, Anca (ed.) – Spaţiul public
şi re-inserţia socială a proiectului artistic şi arhitectural (vol. 2) –
Bucureşti, 2007 – cota II 7040

Atelier Conf. dr. arh. Bogdan Tofan grupa 32A
Tema Teatru experimental

Avem nevoie de cultura ca de apa, lumina si de aer. In zilele noastre pu-
tine sunt investitiile in cultura de aceea mai mult ca un exercitiu anti-atro-
fiere arhitecturala se propune aceasta tema incitanta destinata imaginarii
unui spatiu destinat activitatilor din sfera teatrala.
Se doreste crearea unui spatiu destinat tinerilor studenti la teatru, tiner-
ilor pasionati de teatru care doresc sa urmeze cursuri de actorie si care sa
se exprime astfel sub indrumarea unor regizori si actori consacrati. Tema
se afla la granita dintre doua arte surori.
Eficienţa unei investiţii de cultură se măsoară în creşterea calităţii vieţii
urbane. Proiectul acesta acest lucru il urmareste.
Spaţiul pentru contact social are un rol integrator si formativ-educativ in
societate, dar şi de mijlocire a schimbului de informaţie. In mod evident
un astfel de spatiu este spatiul teatral, spatiul unui teatru atelier, loc de
intalnire, loc de comunicare, spatiu de manifestare a ludicului si histrion-
ismului fiecaruia dintre noi.
Compoziţia arhitecturală propusa va trebui să ofere un spaţiu adecvat
actvitatilor ce se vor desfasura aici. Cursuri de miscare scenica, comuni-
care, limbaj corporal, dar si ateliere de scenografie, costume sau mario-
nete, sunt cateva dintre activitatile propuse alaturi de muzica si actorie de
film. Aceste activitati se vor desfasura in interior sau in exterior, in grupuri
neoficializate, dispuse la acţiune şi schimbări, cu un mod de comunicare
propriu, reunite spontan, cu afinităţi, scopuri si interese commune.
Amplasament
Terenul de amplasament propus se afla la intersectia Strazii Pictor Verona

cu strada Louis Calderon, in zona parcului “Gradina Icoanei”, pe un teren
important pentru contextul architectural si istoric al zonei. Amplasamentul
va beneficia de proximitatea verde a parcului Gradina Icoanei, de fosta
“Scoala Centrala de Fete” proiectata de marele nostru arhitect Ion Mincu
si de sala Toma Caragiu a teatrului Lucia Sturdza Bulandra. Pe ampla-
sament se va intra din strada Pictor Verona. Se recomanda consultarea
PUZ-ului postat pe site-ul Primariei Municipiului Bucuresti si pastrarea pe
cit de mult posibil a spatiilor plantate.

- Grup sanitar pentru public diferenţiat pe sexe de cca. 20 mp..

Obiectul studiului - Birou administrativ de cca. 15 mp.
Exerciţiul propus va solicita capacitatea de concepţie a unui spaţiu mul- - Spaţii pentru trei ateliere, adaptabile în timp funcţiunilor ar-
tifunctional, transformabil, asociat expresiei de comunicativitate. Se va tistice propuse, între 30 şi 50 mp fiecare.
tine seama de amplasarea pe acelasi teren, la proiectul urmator cu tema - Spaţii pentru alimentaţie publică (bufet de tip fast-food şi bar) de cca. 80
de turism a unei pensiuni sau a unui corp de cazare ce va gazdui artisti. mp., dotate cu un spaţiu de depozitare de cca. 20 mp.
Studiul trebuie să aibă în vedere următoarele : - Circulatii verticale
- aprofundarea cunoştinţelor referitoare la analiza şi interpretarea unui - Parcaj pentru vizitatori (8 locuri) şi parcaj separat pentru personal (3
amplasament real ; locuri).
- dezvoltarea capacitãţii de a propune un concept general al unui ansam- - O curte de serviciu pentru recuzita si decoruri intr-o zona ascunsa pub-
blu de arhitecturã şi de a licului.
elabora soluţii particulare pentru componentele acestuia, cu pãstrarea
coerenţei generale; În funcţie de gradul de polivalenţă, spaţiile multifuncţionale vor fi echipate
- determinarea relaţiilor spaţial – funcţionale specifice programului pro- cu gradene şi podiumuri mobile, pereţi glisanţi, elemente de comparti-
pus; mentare amovibile, pardoseli multifuncţionale, şi mobilier uşor de ma-
- utilizarea mijloacelor de limbaj şi expresie arhitecturală specifice pro- nevrat şi depozitat.
gramelor de cultura
- rezolvarea corecta a relaţiior dintre structură, multifuncţionalitate şi Date constructive
polivalenţă. Alegerea sistemului constructiv va fi în funcţie de soluţia de partiu adoptată
- Integrarea in context prin intermediul unei tratari peisagere a incintei de (structura de beton armat, metal sau lemn).
aplasament cu mobilier urban, alei, jocuri de apa si o iluminare nocturna Amplasamentul este dotat cu toate utilităţile.
adecvata.
Criterii de apreciere
Date de temă - înscrierea adecvatã a soluţiei în contextul urban dat
Cladirea clubului de teatru experimental va avea un regim de înălţime - expresia arhitectural – volumetrică a obiectului de arhitectură in lumina
de S+P+1E. Gradul de suprapunere parţială sau totală al nivelelor va în strânsă relaţie cu rezolvarea funcţională.
rezulta din logica compoziţiei. Se va modela pamintul si se vor gindi spatii - logica rezolvării structurale în contextul unor spaţii multifuncţionale şi
de amfiteatru exterior. polivalente.
Suprafaţa construitã desfãşuratã va fi de 350-500 mp. - modul de utilizare a materialelor de construcţie şi finisaj
Arhitectura va răspunde dezideratului de adaptabilitate a spaţiului - expresivitatea prezentării finale a proiectului.
la funcţiuni diverse pe parcursul aceleiaşi zile. - capacitatea de a crea spaţii flexibile, evolutive în timp.
Spaţii funcţionale Redactare

- Spaţiu multifuncţional în suprafaţă de 80¸90 mp. Acest spaţiu Proiectul va fi prezentat pe formate de hirtie cu dimensiune obligatorie de
va trebui să adăpostească spectacole, workshopuri, întruniri, audiţii, proi- 50x70cm, intr-o tehnica la alegere şi în format PDF pe CD. Se recomanda
ectii filme sau repetitii. folosirea aquarelelor si a creioanelor colorate.
- Un hol de cca 90 mp. ce va adăposti funcţiunile de primire, in- Se vor prezenta următoarele piese :
formare, garderobă şi spaţiu expoziţional. - mapa A4 cu prezentarea documentaţiei din bibliografia studiată inclusiv
cea atasata la tema L’Arca , nr.31/1999

- plan de situaţie sc. 1/500 Arhitecture & Urbanism ian. 2000.
- planurile tuturor nivelurilor (parterul - cu amenajãrile exterioare)
sc.1/100
- doua secţiuni caracteristice sc.1/100 Intocmit
- patru faţade sc.1/100 Conferentiar dr. arhitect Bogdan Tofan
- macheta obiectului propus sc. 1/100., poze ale machetei. Asistent universitar drd. arhitect Teodor Badiu
Se va citi si a se va lua in considerare tema cadru

Durata studiului va fi de 7 săptămâni.
Bibliografie
Rădulescu Daniela – Arhitectura centrelor culturale moderne,
Editura Tehnică,Bucureşti,1996
Iurov Cosma – Arhitectura clădirilor multifuncţionale, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1982
Alexander Christopher - De la synthése de la forme, Dunod, Paris,1971
Michelis P.A. - Estetica Arhitecturii, Meridiane, Bucureşti,1982
Zevi Bruno Codul anticlasic, Paideia, Bucureşti,2000
Wilson Anthony Design for leisure enterteiment,1980
Christopher Alexander - De la synthese de la forme - Dunod, Paris,
1971
Jan Birksted (ed.) - Relating Architecture to Landscape - cota I 9722
Peter Zumthor – Thinking architecture – Birkhauser – Publishers for Archi-
tecture , Basel . Boston Berlin – ISBN: 978-3-7643-7497-6
Peter Zumthor – aTMOSPHERES – Birkhauser – Publishers for Architecture
, Basel . Boston Berlin – ISBN: 978-3-7643-7495-2
Carlo Scarpa – Teatro Olimpico – Vicenza
Carlo Scarpa – Castel Vecchio - Verona
Renzo Piano – Log Book – The Monacelli Press 1997 NY New York
ISBN 1-885254-65-2
Luce e architectura – Basilica Palladiana di Vicenza Biblioteca de la luce
Reggiani - 2002 -9655 5.01.02
Toyo Ito, Alvaro Siza, O. M. Ungers, Sverre Fehn, Gabetti et Isola, Tadao
Ando
Architectural Revew – nr.3/2003, nr.6/2005,nr.1/2000
Jugendklubeinrichtungen- Blatt nr.3/1981
J.A.nr.45,46,48

Atelier Prof. dr. arh. Ioan LUCĂCEL grupa 33A
Tema: CLUB „CERAMICĂ NEOLITICĂ” - ATELIERE DE CREATIE
Amplasament:
Amplasamentul propus în anul 3 pentru cele două proiecte de atelier se
află pe strada Petricani, între lacul Tei şi lacul Plumbuita, în apropierea
palatului Ghika Tei. Terenul are o suprafaţă de cca 1000 mp şi are o
pantă uşoară spre lacul Plumbuita.
Date de tema:
Tema urmăreşte crearea unui punct de interes care se adresează întregu-
lui cartier Tei, ţinând cont că în zonă nu există dotări polarizatoare, de
petrecere a timpului liber în mod util şi creativ.
Teritoriul pe care se află Bucureştii a fost locuit neîntrerupt încă din epoca
paleolitică. Cercetările arheologice din perioada neolitică (7000-2500
î.e.n) au scos la iveală în apropierea zonei alese pentru studiu obiecte ce-
ramice din acea vreme aparţinând Culturii Tei – Dudeşti, premergătoare
a cunoscutei culturi Vădastra. Caracteristica principală a acestui tip de
ceramică este faptul că ea este lucrată manual, fără folosirea roţii olaru-
lui şi depăşeşte latura strict utilitară prin forma lor, silueta, ornamentica
abstract-geometrică utilizată.
In acest sens se propune un club de olărit, un loc unde vor exista ateliere
în care se vor recrea obiecte ceramice după modele cunoscute, în tehnica
pomenită mai sus, se vor expune şi vor avea loc dezbateri pe teme vari-
ate.
Clădirea va avea regimul de înălţime P, eventual cu supanta şi va fi

compusă din următoarele funcţiuni:
- Hol multifuncţional ce adăposteşte un spaţiu de întâlniri, mică
expoziţie şi cafeterie -150 mp
- Sală de conferinţe, proiecţii -100 mp
- 3 ateliere - 3x25 mp
- Biblioteca multimedia, documentare - 25 mp
- Cuptor, spaţii de depozitare a lutului
- Grupuri sanitare pe sexe

Obiective suplimentare ale studiului faţă de tema cadru:

- Întelegerea şi susţinerea obiectului de arhitectură propus ţinând cont
de contextul local: relief, infrastructură şi repere istorice (Măn. Plumbuita,
palatul Ghika Tei, biserica Doamna Ghika-Tei, salba de lacuri ale
Bucureştilor)
- Abilitatea încadrarii în sit (mimetism, contrast...)
Intocmit:
Lect. dr. arh. Maria Enache
Prep. drd. arh. Daniela Calciu
Prof. dr. arh. Ioan Lucacel
Atelier Prof. dr. arh. Anca OŢOIU grupa 34A
Tema: BIBLIOTECA DE VECINĂTATE
„Atunci când citiţi această carte, descoperiţi probabil ceva cu totul

diferit. Ceea ce gândiţi este tot atât de important ca şi ceea ce
autorul scrie. Este felul vostru de a simţi, de a vă folosi şi de a
comunica aceasta.
Desenaţi planul bibliotecii ca şi cum nicio bibliotecă nu a existat
vreodată.
Louis Kahn Architecture at Rice 1964
Premisa CARTEA CA LOC AL ÎNTÂLNIRII

Biblioteca oferă cartea, dimpreună cu tot ceea ce îi urmează, ziar, revistă,
facsimil, microfilm, audiobook, documentar, carte digitală, etc. dar şi ceea
ce îi premerge, inscripţie, pergament, manuscris, etc., ca loc al întâlnirii.
Această întâlnire posibilă se multiplică şi se modulează infinit între întâl-
nirea abruptă cu o întreagă lume, întâlnirea complice cu ceilalţi cititori şi
întâlnirea uimită cu sine însuşi.
În mijlocul Bucureştiului vechi, la intersecţia frântă a trei străzi, în ap-
ropierea Casei Melik, îşi va împleti biblioteca spaţiile şi camerele. Progra-
mul şi contextul vor prilejui şi ele o întâlnire, întâlnirea dintre interogarea
materialităţii şi a limbajului acestui fragment de oraş şi problematizarea
feluritelor moduri de a citi, de a cunoaşte, de a afla, în singurătate sau
împreună cu ceilalţi.
Acest fel de cunoaştere îşi suprapune imaginea peste aceea a unui drum,
punctat de răscruci, pieţe, poduri, saloane, camere private, etc. Povestea
bibliotecii se spune astfel prin posibilele alăturări spaţiale neaşteptate
care îl poartă, pe cel care ia parte la întâlnire, undeva la graniţa dintre
identitate personală şi teritoriu comun.
Date de temă
Din asumarea şi interpretarea temei bibliotecii ca loc al întâlnirii şi din
aflarea acesteia în inima oraşului, se va contura înlănţuirea spaţiilor. Ast-
fel, spaţiile propuse vor fi următoarele:

Spaţii ale intrării: acces principal; foyer cu punct de informare/ împrumut; Redactare
grupuri sanitare pe sexe şi grup sanitar pentru persoane cu handicap; lift Maniera de redactare va fi aleasă astfel încât să transmită cât mai clar
de patru persoane pentru acces vertical persoane/ carte în legătură cu intenţiile proiectului. Prima planşă va conţine informaţii care să poată
foyerul; circulaţie verticală secundară cu ieşire de serviciu; două birouri permite reconstituirea drumului parcurs în elaborarea soluţiei precum şi
bibliotecari în legătură cu foyerul; o enunţare scrisă a demersului.
Spaţii ale cunoaşterii: diferite săli/ trasee astfel: sală/ zonă carte; sală/
zonă periodice; sală/ zonă bibliotecă pentru copii; sală/ zonă de lectură Bibliografie
pentru adolescenţi; sală media audio-video (DVD, CD); zonă acces inter- Herman Hertzberger, Lessons for Students in Architecture, 010 Publish-
net; alveole pentru studiu individual; sală pentru conferinţe/ workshopuri ers, Rotterdam, 2005
(pentru maxim 40 persoane); Louis Kahn, Silence et lumière, Editions du Linteau, Paris, 1996
Spaţii ale întreţinerii: mic depozit şi spaţiu de întreţinere şi recondiţionare Pierre von Meiss, De la forme au lieu. Une introduction a l’etude de
carte; două vestiare pentru personal cu grup sanitar; centrală termică; l’architecture, PPR, Lausanne, 1986
tablou electric general; Peter Zumthor, Thinking Architecture, Birkhäuser, Basel, 1999
Spaţii ale grădinii: grădina de intrare; spaţii exterioare de lectură; par- Detail nr. 7/2001, Detail nr. 6/2005, Detail nr. 3/2005
care/ garaj pentru cinci autoturisme; El Croquis nr. 110/2004, El Croquis nr. 123/2004
Acestă listă de spaţii solicită adaptări în funcţie de evoluţia studiului, ast-
fel încât, în final fiecare proiect poate propune îmbogăţirea ei cu spaţii Întocmit
particulare precum: Prof. dr. arh. Anca Oţoiu
Posibile spaţii adăugate: cafenea/ ceainărie; librărie/ anticariat; spaţiu Asist. drd. arh. Sergiu Petrea
expoziţional interior/ exterior; livadă; scurtătură între străzi; etc. Asist. drd. arh. Cristina Constantin
Suprafaţa desfăşurată maximă, procentul de ocupare, regimul de înălţime
şi retragerile vor fi stabilite respectând regulamentul de zonă protejată,
suprafaţa recomandată de temă fiind de 500mp, iar regimul de înălţime
parter şi două etaje.
Spunând propria poveste despre biblioteca privită ca loc al feluritelor
întâlniri, fiecare proiect va subordona acestei poveşti: volumetria şi inte-
grarea în context, acccesibilitatea şi parcursul spaţial, felul legăturii între
interior şi exterior, iluminarea naturală, structura spaţială şi sistemul con-
structiv, închiderea şi materialitatea.
Obiective suplimentare
Dezvoltarea unui demers coerent pornind de la o temă dată.
Traducerea comprehensibilă a unei idei non-formale într-un proiect ar-
hitectural.
Adecvarea proiectului de arhitectură la condiţiile specifice de loc, timp,
etc.
Abordarea spaţiului cultural ca spaţiu al legăturii posibile dintre oameni.


Atelier Conf. dr. arh. Octavian Alexandru ILIESCU grupa 35A
Tema: PLANETARIUM
Argument
Cercetarea si explorarea universului in care traim, pozitia si scopul nostru
in cosmos sunt unele dintre cele mai vechi preocupari ale omenirii. Aceste
framantari care, desi vechi de „cand lumea” sunt totusi foarte actuale.
Astfel au luat fiinta diverse programe de arhitectura care sa deserveasca
prin functiune, forma si structura, nevoia omului de a se cunoaste pe
sine si de a se raporta la cosmos. PLANETARIUM-ul este un program de
arhitectura care face parte din familia constructiilor civile cu functiune
predominant culturala. In lume exista o multitudine de astfel de construc-
tii (numai in Europa se inregistreaza cca. 450 de exemple), care reproduc
modele la scara ale universului cunoscut, ale sistemului nostru solar, fie
prin proiectii, machete sau altele.
In Bucuresti, unul din polii culturali ai Romaniei, nu exista astfel de dotari
culturale, in afara de un observator astronomic construit in secolul 19,
care in prezent este depasit atat tehnic cat si moral.
Amplasament:
Terenul propus pentru amplasarea planetarium-ului se afla adiacent stra-
zilor Pictor Artur Verona si Jean-Louis Calderon, in gradina „Casei Uni-
versitarilor”.
Amplasarea exacta va fi propusa de fiecare student, in urma unei analize
multi-criteriale a intregii zone, urmarind sa argumenteze pozitia si orien-
tarea constructiei propuse cat si a amenajarilor exterioare.
Date de temă:
Constructia propusa va avea un spatiu principal - „AUDITORIUM” cu o
capacitate de cca. 150 de persoane. Auditorium-ul va fi spatiul in care se
vor viziona proiectii, vor fi expuse modele planetare, se vor organiza sim-
pozioane tematice etc. Forma si structura propusa pentru acest spatiu vor
trebui sa se subordoneze acestor functiuni. Pentru functionarea eficienta
a unui astfel de obiectiv este necesara implementarea unor functiuni con-
exe: casa de bilete, punct info, sala de regrupare(foyer), grupuri sanitare,
biblioteca multimedia, cafenea(la interior si/sau exterior) etc.

Schema functionala si organizarea spatiilor vor fi propuse in urma unui

studiu aprofundat asupra modului de functionare al unui astfel de pro-
gram complex, avandu-se in vedere o cat mai mare flexibilitate a activi-
tatilor ce se vor desfasura aici.
Sistemul constructiv, aspectul general si finisajele propuse vor urmari sa
puna in valoare spatiile si buna functionare a unui astfel de program.
Suprafata construita desfasurata a constructiei va fi de cca. 350-500mp.
Regimul de inaltime se va incadra in maxim: S+P+2E.
Se va propune amenajarea unor locuri de parcare pentru 10 autoturisme
si un autocar.
Obiective suplimentare:
Realizarea unui obiect de arhitectura „High-Tech” care sa se poata inscrie
intr-o zona protejata, valoroasa din punct de vedere istoric, a orasului
Bucuresti.
Redactare (piese suplimentare fata de cele cerute prin tema

cadru):
In afara pieselor cerute prin tema cadru, se vor intocmi, de asemenea,
urmatoarele piese:
- o plansa cu analiza amplasamentului care justifica prin scheme,
schite si diverse alte studii, alegerea exacta a locului si pozitiei
constructiei in cadrul dat.
- perspective interioare si exterioare la nivelul ochiului care sa ilus-
treze cat mai bine spatialitatea obiectivului.
Criterii de apreciere suplimentare:

Capacitatea de a realiza un spatiu interior sculptural, potrivit unui astfel
de program.
Buna rezolvare a relatiei spatiu interior – spatiu exterior.
Bibliografie:
O bibliografie selectiva va fi pusa la dispozitie dupa lansarea temei in
atelier.
Intocmit
conf. dr. arh. Octavian Iliescu
arh. Andrei Atanasiu

Atelier Conf. dr. arh. Iulia STANCIU grupa 36A
Tema: CENTRU DE DANS EXPERIMENTAL
Centrele de dans contemporan sau balet clasic sunt aproape inexistente

in tara noastra. La nivelul orasului Bucuresti, prin festivalurile organizate
si prezenta unor mari regizori, coregrafi sau companii de dans, la eveni-
mentele internationale ce au loc in teatre, fenomenul a devenit din ce in
ce mai vizibil. Unul dintre teatrele cele mai active in acest domeniul este
teatrul Odeon. In cadrul cladirii Teatrului National exista la ora actuala,
intr-o formula improvizata la ultimul etaj, Centrul National al Dansului
care gazduieste spectacole experimentale, festivaluri de dans cu o am-
ploare ceva mai redusa dar si sali de pregatire pentru dansatorii sau
coregrafii independenti.
Amplasament
Pentru a veni in intampinarea acestor nevoi propunem construirea unui
centru de dans experimental situat intr-o zona foarte centrala a Bucures-
tiului, langa Fundatia ARCUB, pe strada Batistei, vis-à-vis de Ambasada
Statelor Unite, in imediata vecinatate a Teatrului de Opereta si a Teatrului
National. Terenul, fara a face parte dintr-o anumita Zona protejata, se
afla intre 2 astfel de zone, respective ZP4-Bratianu si ZP21-Calderon.
Date de tema
Pe terenul prezentat in planul anexa, avand S= 935mp se propune con-
structia unui centru de dans experimental, cu regim de inaltime maxim
P+2, POT max= 50%, CUT max= 1.5.
Functiuni minime necesare:
- casierie - informatii
- cafenea - zona lounge/ foier – in legatura cu spatiul public exterior
- 3 sali de repetitie
- sali pentru cursuri de dans
- sala principala de dans experimental pentru 250-300persoane
- vestiare / cabine dansatori echipate cu dusuri si grupuri sanitare
- arhiva filme de dans cu o mica sala de proiectie
- birouri pentru zona administrativa (director, secretariat, departa-
mentul financiar contabil, cultural, tehnic, etc)

- spatii tehnice: centrala termica, hidrofor, tablou electric general, Redactarea proiectului:
centrala de ventilatie, etc Conform temei cadru, redactarea se va face intr-o tehnica la alegere,
- parcaje supraterane sau subterane, conform normativelor in obligatorie fiind si realizarea unor planse (perspective, schite de idee,
vigoare. crochiuri, analize) in tehnica traditionala. Fiecare etapa a corecturii des-
fasurata in cadrul atelierului se va face avand la baza o macheta de stu-
In functie de scenariul propus de fiecare dintre dumneavoastra, progra- diu a obiectului care va fi inserata in macheta de sit.
mul poate fi completat cu spatiile si/sau amenajarile pe care le consi
derati necesare. Biliografie:
In prima sedinta de atelier se va inmana studentilor lista de titluri de carti,
Intreg terenul va face obiectul unui studiu de amenajare si organizare reviste si site-uri ce se recomanda a fi consultate. De asemenea studentii
functie de volumetria si abordarea propusa. Se vor studia spatii de in- vor avea prezentari de atelier, care se vor axa pe analiza catorva proiecte
termediere si legatura intre spatiul public al strazii si zona foier/lounge. cu aceasta functiune.
Structura de rezistenta, adaptata functiunilor si materialelor ce urmeaza a

fi folosite, va fi la libera alegere, ea putand fi in cadre, metalica, mixta. Intocmit,
Conf. dr. arh. Iulia Stanciu
Prin proiectul propus se vor urmari datele, obiectivele, criteriile de apre- Sef Lucrari drd. arh. Dorin-Stefan Adam
ciere si plansele de redactare definite prin tema cadru.
In plus fata de tema cadru, se vor preda la solicitarea atelierului urma-

toarele piese:
- planse de analiza a tesutului urban local, sc. 1/500
- caiet schite in format A3, cuprinzand urmatoarele
- ilustrare demers conceptual
- perspective de studiu si finale realizate in tehnici traditionale
- fotografii dupa machetele de studiu ilustrand evolutia proiectului.
Obiectivul studiului:
Intelegerea contextului urban si architectural al zonei. Dezvoltarea logicii
spatiu-structura-forma-sit- program.
Criterii de apreciere:
- calitate spatiilor interioare, exterioare si intermediare ale cladirii
- inscrierea corecta a constructiei in sit
- coerenta demersului, de la concept la forma.
- coerenta exprimarii functionle, structurale si formale.


Atelier Conf. dr. arh. Alexandru ANDRIEŞ grupa 31B
Tema: COMPLEXUL UNITER
Pe un teren aflat pe malul lacului Floreasca, UNITER intentioneaza sa

realizeze un complex care sa cuprinda functiuni diverse, integrate intr-o
compozitie unitara si pe cit posibil ecologica, respectind principiile arhi-
tecturii durabile.
In acest complex vor exista functiuni culturale [ Clubul UNITER ] functiuni
de cazare [ Casa de oaspeti UNITER ] si functiuni care deservesc ambii
poli ai acestui complex [ respectiv o zona de alimentatie publica si o zona
de administratie ].
Solutia propusa poate sa mearga pe ideea a doua volume - partea de
cazare [ care sa cuprinda si partea de alimentatie publica si pe cea de
administratie ] si partea de club, sau pe ideea de trei volume - partea
de cazare [ cu zona de administratie ], partea de club si partea de ali-
mentatie publica [ in ideea ca zona de alimentatie publica poate deservi
atit zona de cazare cit si zona de cultura si din punct de vedere compozi-
tional poate lega cele doua functiuni principale ].
In prima faza a studiului se va pleca de la analiza terenului si se va pro-
pune o solutie pentru intregul ansamblu, dupa care se vor detalia separat
cei doi poli principali ai compozitiei : partea intitulata generic CLUBUL
UNITER si partea intitulata generic CASA DE OASPETI UNITER, cu respect-
area riguroasa a coordonatelor temei-cadru.
CLUBUL UNITER
Este polul de interes al acestei compozitii si va cuprinde o zona de acces
si functiunile principale : o sala de 50 de locuri cu o mica scena si dot-
area tehnica audio / video necesara, un bar-bufet cu spatiul necesar de
detenta si citeva sali mici, de studiu.
In volumul imaginat poate fi integrata si o functie reprezentativa - o ex-
pozitie UNITER - si o zona de documentare [ audio / video / carte ].
Se vor avea in vedere si functiunile anexe : grupuri sanitare, spatii de
depozitare etc.
Intocmit,
Conf.Dr.Arh. ALEXANDRU ANDRIES


Atelier Conf. dr. arh. Silivia COSTESCU grupa 32B
Tema: CENTRU DE VIZITARE – PARCUL NAŢIONAL MUNŢII

MĂCINULUI
Argument
În contextul înfiinţării Parcului Naţional Munţii Măcinului şi a creşterii in-
teresului turistic pentru această zonă, se simte tot mai acut lipsa unor
facilităţi care să înlesnească atât accesul publicului larg în Parc, cât şi
familiarizarea acestuia cu elementele naturale (în special geologia şi
ecosistemul Munţilor Măcinului) şi cu tradiţia locală. Propunem deci ca
primele două proiecte ale semestrului 5 să abordeze integrat aceste
două aspecte mai sus menţionate: un centru de vizitare pentru Parcului
Naţional Munţii Măcinului şi o cazare pentru turişti. Deşi se prezintă ca
teme de atelier distincte, cele două proiecte sunt amplasate pe acelaşi sit
şi se prezintă ca părţi ale aceleiaşi intervenţii, trebuind să se subscrie unei
aceleiaşi intenţii şi unei abordări unitare.
Amplasament
Amplasamentul propus se află în comuna Greci, judeţul Tulcea, în ime-
diata vecinătate a Parcului Naţional Munţii Măcinului, la 86 km de Tulcea
şi 27 km de Brăila, conform planului de situaţie anexat.
Date de temă generale

Datorită proximităţii Parcului Naţional Munţii Măcinului se vor respecta
prevederile Regulamentului Parcului Naţional Munţii Măcinului, în special
articolele 45 şi 46 (referitoare la construcţii). De asemenea, proiectele
vor trebui să conţină elemente de arhitectură ecologică low-tech şi high-
tech.
Date de temă
Se propune e construcţia unui centru de vizitare, cu regim de înălţime
maxim D+P+1+M. Ca funcţiuni obligatorii, centrul trebuie să cuprindă:
- recepţie cu punct de informaţii;
- punct de alimentaţie şi grupuri sanitare;
- un spaţiu de expoziţie permanentă în legătură cu un spaţiu ex-
terior dedicat unei expoziţii cu elemente aparţinând geologiei şi/

sau florei locale; Criterii suplimentare de apreciere:

- un spaţiu de conferinţe/ expoziţie temporară/ şedinţe; - coerenţa şi consistenţa propunerii de la iniţierea proiectului până
- două spaţii de lucru tematice interactive: atelier prelucrarea pi- la finalul acestuia;
etrei şi atelier prelucrarea pielii; - calitatea spaţiului propus
- zonă administrativă cu toaletă proprie; - preocuparea pentru detalii arhitecturale.
- punct de vânzare; Piese desenate, suplimentare fata de tema cadru
- parcări pentru 3 autoturisme şi 1 autocar. - minim o perspectivă exterioară;
La acestea se pot adăuga alte spaţii considerate necesare, conform - o mapă de studiu (A4) documentar a principiilor de folosire a
opţiunilor fiecărui proiect. energiei pasive şi active precum şi a sistemelor folosite în cadrul
proiectului, cu exemple arhitecturale. Nu se acceptă cópii xerox;
Obiective suplimentare ale studiului: - o planşă de sinteză a proiectului ce va include o pagină de text A4
- abordarea analizei contextului dintr-o perspectivă nouă; ce va fundamenta intenţia şi opţiunile proiectului.
- dobândirea abilităţilor necesare pentru elaborarea unei teme
complete de arhitectură; Intocmit: conf. dr. arh. Silvia Costescu
- dobândirea abilităţilor necesare pentru proiectarea într-o nouă asist. drd. arh. Adrian Moleavin
paradigmă. asist. drd. arh. Ionut Nedelcu

Atelier Prof. dr. arh. Gabriela Tabacu grupa 33B
Tema: MARINA – PARK NAVODARI - Pensiune şi club pentru o

asociaţie a voluntarilor ecologişti
O arhitectură regenerativă va construi aşezări sociale care pot

fi locuite diferit. […] Pentru a participa la constelaţiile locale
de idei, o arhitectură regenerativă va trebui să ia parte la isto-
ria tectonică a unui loc. […] Mai curând decât să construiască
obiecte, producătorii unei arhitecturi regenerative vor participa la
construcţia unor procese integrate culturale şi ecologice.
(Steven A. Moore, “Technology, Place and Nonmodern Region-

alism,” în Vincent B. Canizaro, ed., Architectural Regionalism –
Collected Writings on Place, Identity, Modernity, and Tradition,
New York: Princeton Architectural Press, 2005, pp 441-442)
Pretext
In urma cu 18 ani, o echipa de studenti alaturi de specialisti in stiintele
naturii au decis sa pune bazele primei organizatii nonguvernamentale
care sa vegheze asupra bunastarii litoralului romanesc, dand astfel nas-
tere Societatii de Explorari Oceanografice si Protectie a Mediului Marin
_Oceanic Club.
„Dupa atatia ani de la infiintare putem spune ca suntem printre putinele
organizatii de mediu din Romania care fac strategii si proiecte pe ter-
men mediu si lung”, afirma Razvan Popescu-Mirceni, director coordona-
tor Oceanic Club.
Cel mai important lucru realizat

Unul dintre cele mai importante proiecte ale asociatiei a fost campania
de strangere de semnaturi in urma careia a rezultat adaugarea in anexa
Legii 5/2000 a rezervatiei 2 Mai – Vama Veche. „Dupa 18 ani si foarte
multe proiecte puse in practica, e destul de greu sa stabilim o ierarhie.
De asemenea, merita amintit programul SIGNAS: dupa 11 ani de efor-
turi, intre 1997 si 2008, prin reproducere in captivitate, am reusit sa
repopulam regiunile costiere romanesti cu cai de mare”, spune Popescu-
Mirceni.

Sprijin pentru autoritati Obiective particulare

Exerciţul are un caracter explorativ cu privire la posibilităţile de trasformare
De-a lungul timpului, ONG-ul a devenit un real ajutor pentru autoritatile a unor cerinţe programatice şi tehnice într-o realitate construită, pornind
din Constanta, fiind singurul in masura, prin programul „Delfinii in cri- de la interpretarea unei bibliografii specifice cu privire la arhitectura care
za!”, sa salveze mamiferele esuate. „La noi apeleaza Apele Romane, Jan- răspunde inteligent mediului în condiţii mai puţin favorizate economic,
darmeria, Serviciul 112 sau Politia de Frontiera cand esueaza un delfin. pentru a se plia pe un context particular, cu o identitate puternică.
Numai in 2009 au fost 104 cazuri”, explica directorul ONG-ului.
Planuri de viitor Amplasament

„Anul acesta ne straduim sa strangem resursele necesare pentru demara- Terenul propus se afla in intravilanul orasului Navodari,la limita zonei
rea tuturor activitatilor destinate programului „Delfinii in criza!” (aproxi- Mamaia Nord.Terenul nu prezinta declivitati importante.
mativ 1.800.000 de euro) programul fiind destinat conservarii si refacerii Accesul principal către sit se realizează dinspre vest, din drumul care lea-
populatiilor celor trei specii de delfini din bazinul de vest al Marii Negre”, ga Mamaia de orasul Navodari. Pe partea de vest terenul se invecineaza
spune Popescu-Mirceni. ONG-ul va realiza si un film documentar despre cu Lacul Siutghiol, in vreme ce pe latura de est terenul are o deschidere
situatia actuala a biodiversitatii marine in zona costiera romaneasca si va de aprox.80 m catre plaja din Navodari.
incepe o evaluare a speciilor de reptile din dobrogea aflate in dificultate, Se recomandă ca cele două părţi ale terenului aflate de o parte şi de alta
cu posibilitatea reproducerii in captivitate, pentru repopulare. „Nu putem a canalului să fie articulate printr-o structură de lemn sau metalică de tip
sa nu marcam anul acesta asa cum se cuvine centenarul nasterii ocean- pod sau pod locuit.
ografului Jacques Yves Cousteau. Vom scoate o carte si il vom aduce in
Romania pe Jean Michel Cousteau, fiul celebrului explorator”, mai anun-
ta Popescu-Mirceni. Date generale de temă
Pensiunea şi clubul, imaginate prin compunerea a două sau mai multe
În contextul intensificării mişcărilor civice ecologiste care promovează dez- volume, cu un regim de înălţime P sau P+1, vor constitui exerciţii de
voltarea durabilă în diferite eco-sisteme (precum Asociaţia “Salvaţi Dunărea experimentare a unor concepte constructive, urmărindu-se integrarea în
şi Delta,” sprijinită de Academia Caţavencu), cele două teme de atelier context a unei compoziţii volumetrice cu o expresie estetică specifică, val-
vizează un amplasament comun situate pe malul Marii Negre, in zona lo- orificând materiale primare (lemn, stuf, pământ, piatră, cărămidă, tablă,
calitatii Navodari şi propun dezvoltarea unui mod de cazare alternativ de textile, etc.) şi tehnici de construcţie contemporane. Conformarea şi am-
tip pensiune şi, respectiv, un club, în cadrul unei staţiuni experimentale mai plasarea volumelor va ţine cont de particularităţile climatice ale zonei,
mari pentru voluntarii şi simpatizanţii implicaţi în diverse acţiuni legate de propunând un comportament echilibrat cu privire la condiţiile de confort
protectia si cercetarea florei si faunei prezente in Marea Neagra. Obiectivele termic ale spaţiilor interioare, resursele materiale folosite şi posibilităţile
staţiunii sunt legate de observarea şi protejarea vieţuitoarelor, inventarierea
de întreţinere.
speciilor, acţiuni pro-diversitate biologică, şi alte activităţi specifice legate de
ecosistem, educaţia şi sensibilizarea in randul tinerilor( data fiind apropierea
de tabara pentru tineret de la Navodari), promovarea agrementului eco- Constituind un model experimental de dezvoltare turistică, exerciţiile vor
logic, dezvoltarea eco-turismului, etc. pune accentul pe explorarea resurselor estetice ale “arhitecturii sărace”
/ low-tech, mai mult decât pe sistemele active ale instalaţiilor sau dis-
Deşi sunt constituite ca teme de atelier distincte, pensiunea şi clubul pozitivelor high-tech. Se va lua de asemenea în considerare realizarea
trebuie să alcătuiască un ansamblu arhitectural integrat, relaţionându-se construcţiei cu materiale, tehnici şi resurse locale minime.
reciproc pe teren.
1. CLUBUL MARINA–PARK - NAVODARI
Clubul - OCEANIC CLUB - este un loc destinat adunării periodice a mem-

brilor asociaţiei,a voluntarilor şi a celor care îi vizitează. Alcătuit pavilio-
nar sau monobloc, clubul se poate dezvolta pe subsol, parter si maxim
doua niveluri. Acesta va avea o suprafaţă totală desfăşurată de 350-500
mp, adăpostind următoarele funcţiuni:
- un hol de recepţie (aprox 50 mp) în legătură cu un birou de primire şi
informaţii
- grup sanitar organizat pe sexe
- o sală multifuncţională pentru aprox. 80 persoane (100 mp)
- spaţii expoziţionale în legătură cu holul de recepţie
- spaţii de depozitare pentru elemente de mobilier
- trei săli pentru activităţi de grup: pregătire specifică a activităţilor,
educaţie, pregătire a materialelor informative şi multimedia, etc. (aprox.
30 mp fiecare)
- un atelier pentru activităţi specifice (aprox. 60 mp)
- cafenea / braserie / bar / bufet pentru aprox. 30 locuri, în legătură cu
holul de recepţie şi cu o terasă exterioară, dotată cu un oficiu pentru
preparări minimale
- spaţii anexă care pot fi folosite în conjuncţie cu zonele exterioare des-
tinate campării (vestiar cu duşuri, grupuri sanitare pe sexe, depozit de
materiale pentru întreţinerea zonelor verzi, etc.)
La intrarea pe amplasament se vor prevedea spaţii pentru parcare in

conformitate cu normativle in vigoare, în acelaşi ansamblu cu parcajul
destinat pensiunii, legătura cu clădirile asigurându-se prin alei protejate
de copertine şi pergole.
O bibliografie specială va fi pusă la dispoziţie în cadrul atelierului.
Piese desenate, suplimentare fata de tema cadru

* Maxim 5 imagini perspective randate pe calculator;
În funcţie de particularitãţile temelor de atelier se pot solicita şi alte piese
desenate.
Întocmit,
asist. drd. arh. Alexandru Calin
P.O . arh.Lorin Niculaie


Atelier prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc grupa 34B
Tema Centrul de studii de documentare Mircea Eliade
“Memoria stă la baza culturii unui popor, iar cultura devine un

mijloc - singurul mijloc - de supravieţuire”. (Mircea Eliade)
Amplasament
Situl propus se află în Bucureşti, pe strada Mântuleasa la nr. 7-9, intr-o
zonă protejată (ZP22). Pe locul fostei şcoli primare a lui Mircea Eliade,
demolată in 2006, teren ce includea o curte cu castani, o gradină cu
zarzari şi vişini, există în prezent o suprafaţă neocupată unde coexistă sim-
boluri, amintiri, spaţii imaginate, de fapt un loc al prezenţei prin absenţă.
Inscris in aria de influenţă a clădirilor din zona veche a Bucureştiului, situl
acumulează mai multe niveluri de lectură - simbolic, perceptual, social,
literar, care constituie de fapt straturile succesive ce alcătuiesc memoria
acestui loc. Mitologia străzii Mântuleasa poate contribui la regasirea şi
recuperarea a ceea ce a fost pierdut sau uitat ( „Ce-a fost mai interesant
am uitat”).
Eliade construieşte o geografie sacră, un loc care comunică pe verticală

şi orizontală, în timp şi în spaţiu. Frecvent sunt amintite pivniţele secrete
din curtea scolii, pivniţe care comunică intre ele pe o suprafaţă mare,
dar care totodată conţin şi misterul unor dispariţii neelucidate; tainele de
sub pământ, tainele Blajinilor; pivniţa cu apă prin care se poate trece pe
tărâmul celalat („să aflaţi câte taine zac ascunse sub pamant, sub pietrele
şi casele acestea”). Strada Mântuleasa este mai mult decat o stradă. Este
un spaţiu variabil creat de o memorie colectivă care începe să fie amnezică.
Date de temă
In contextul lipsei unui centru dedicat memoriei lui Eliade precum şi al oportunităţii
date de specificul amplasamentului, un spaţiu afectiv important pt scriitor, pro-
punem studiul unui ansamblu format din două funcţiuni majore:
* Centrul de studii de documentare Mircea Eliade
* Spatii de cazare dedicate in principal cercetatorilor, scriitorilor,
profesorilor invitaţi, participantilor la workshopuri dar care vor
putea fi folosite şi in regim de hostel pt tineri

Centrul de studii poate adăposti, in funcţie de scenariul propus,

următoarele funcţiuni, care pot fi completate cu altele noi:
· Spaţii de primire şi recepţie
· Mediatecă (spaţiu multimedia – care va include o zonă de
bibliotecă, zonă de audiţii, zonă de studiu dotată cu calcula-
toare)
· Sală multifuncţională (auditorium) cu o capacitate de circa 50 de
loc. destinată in principal lecturilor publice
· Spaţiu expoziţional care poate servi şi ca foyer al sălii
· Sală de expoziţie permanentă Mircea Eliade
· Două mici ateliere pentru creaţie literară sau workshopuri
· Cafeterie
· Librărie
· Spaţii de depozitare şi grupuri sanitare.
· Spaţii publice intermediare sau exterioare la limita străzii, care
pot adăposti expoziţii temporare sau extinderi ale cafeteriei şi
care vor face tranziţia de la public la privat.
Se vor respecta indicii urbanistici cf. zonei protejate – POT 65%,
CUT max =2, Hmax 3 niveluri.
Obiective suplimentare
- Cunoaştearea şi asimilarea de către studenţi a valorilor culturale
româneşti
- Recuperarea dimensiunii narative a zonei studiate – interpre-
tarea lecturii şi transpunerea în proiectul de arhitectură (Proza
Fantastică - Pe strada Mântuleasa, În curte la Dionis, Incognito la
Buchenwald, Uniforme de general, etc )
- Capacitatea de a integra un obiect de arhitectură intr-un sit com-
plicat, cu multe condiţionări, aflat intr-o zonă protejată
Bibliografie suplimentară
Eliade, Mircea, Proză Fantastică, ed. Fundaţiei Culturale romane, 1991
Eliade, Mircea, Incercarea Labirintului, ed. Dacia, 1990
Eliade, Mircea, Jurnal, 1941-1969, Bucureşti Humanitas, 2004
Rusti, Doina, Dicţionar de simboluri din opera lui Mircea Eliade
Răsuceanu, Andreea, Cele doua mântulese, ed. Vremea, 2009
Holl, Steven, El Croquis, Leach Neil, Rethinking Architecture, Routledge, 1977
Intocmit:
prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc, şef de lucrări dr. arh. Andra Panait, şef de
lucrări dr. arh. Haytham Zeki

Atelier conf. dr. arh. Anca MITRACHE grupa 35B
Tema Club de dans
Argument
Un spatiu cultural trebuie sa fie in primul rand public. Dansul este arta
care incepe sa se promoveze pe sine, sa se faca cunoscuta, sa implice
publicul , sa dinamizeze, sa se deschida.
Clubul simpatizantilor de dans este o institutie publica de cultura creata
cu scopul de a sustine, dezvolta si promova dansul, dar si de a-l face
accesibil publicului larg. Ministerul culturii a demarat in ultimii ani un
program de promovare a jocurilor sportive si dansului in randurile ti-
neretului, care sa creeze premiseleunui sistem de accesibilitate mult mai
facila a acestora pentru cat mai multi utilizatori. Aceste premise conduc la
necesitatea unui studiu de acest tip. In acelasi timp tema pune problema
integrarii constructiei intr-un sit central, istoric, in vesinatatea unei zone
cu calitati speciale, cu valoare ambientala pentru Bucuresti.
Conceptul
Spatiu de creatie
Spatiu de interactiune a performerilor dansului
Spatiu de studiu
Succesiunea evenimentelor si rolul lor in procesul de interactiune om /
eveniment / spatiu.
Scopul
Descoperirea unui spatiu cultural dinamic si deschiderea unei arte re-
stranse si specializate inspre publicul multivalent al culturii de azi;
Adoprarea de catre individ a unui comportament interactiv si a unei dis-
pozitii de reactie spontana la experientele propuse;
Participarea directa a publicului larg la fenomenul cultural prin dans
Strategia
Scoala de dans sustine programe si proiecte adresate atat profesionis-
tilor – prin cursuri de coregrafie, istorie, teorie si critica a dansului, posi-
bilitatea de documentare, spatii de repetitii si antrenament, ateliere de
creatie cat si publicului – prin organizarea de spectacole, de dialoguri

interactive, cursuri pentru initiere in dans. Hol receptie/asteptare – vanzare carte/periodice, mic bar- bufet max 12
locuri, grupuri sanitare pe sexe - cca 130 mp
Modele
Laban Centre for Movement and Dance – Herzog & deMeuron 2 Sali de studiu – pentru max 25 persoane fiecare - cca 80 mp
Dancing School for the Laban Centre – Miralles & Tagliabue
Center for Contemporary Arts and Music Conservatory – Eisenman Sala multifunctionala - pentru cca 25 – 30 persoane - cca 80 mp
Studio Addition for Cranbrook Academy of art – Rafael Moneo
Le Fresnov Art School – Bernard Tschumi Sala studiu pentru copii - cca 50 mp
Amplasament 1-2 birouri administratie si spatii serviciu - cca 45 mp

Zona centrala a Bucurestiului – scuarul dintre strazile Transilvaniei, Temis-
ana si Luigi Cazzavilan este marginit de un teren liber de forma relativ Amenajarile exterioare adiacente cladirii propuse prin proiect - spatii
patrata (pe str. Luigi Cazzavilan nr. 26 – 28) cu o suprafata de aprox. acoperite sau neacoperite - vor urmari coerenta spatiului creat in relatie
1100 mp, care poate deveni o continuare a spatiului public al pietei si in cu spatiul public si cu fondul construit existent.
acelasi timp un nucleu de activitati.
Intocmit
Date de tema Conf.dr.arh. Anca Mitrache
In conditiile temei cadru se cer rezolvate urmatoarele functiuni: Asist.drd.arh. Carmen Tigau

Atelier prof. dr. arh. Adrian SPIRESCU grupa 36B
Tema MUZEUL APEI
Amplasament
Terenul care face obiectul studiului din primul semestru, se află în
staţiunea Olăneşti (judetul Vâlcea) într-o depresiune intracolinară, pe
malurile râului Olăneşti. Staţiunea Olăneşti este cunoscuta din secolul
al XVIII-lea, fiind pomenită încă din 1760, în hrisoave în care se găsesc
referiri la izvoarele sale.
Date de temă
Ansamblul ce urmează a fi propus se adresează atât locuitorilor regiunii
Olăneşti cât şi turiştilor amatori de locuri inedite. El va trebui să reprez-
inte o invitaţie de descoperire a apei, de valorificare a izvoarelor locale
sub multiple aspecte: apa ca element vital, poetic, de recreere etc.
Se va imagina un ansamblu arhitectural cu funcţiuni mixte, de recreere,
cultural-ştiinţifice, cazare etc. Situl în întregul său, se va constitui ast-
fel într-un instrument pentru dezvoltarea locală şi regională, un punct
de atracţie atât pentru turişti -adulţi sau copii- cât şi pentru profesionişti
- persoane cu spirit ştiintific, specialişti, studenţi etc. Corespunzător ce-
lor două teme cadru din acest semestru, studiul va debuta cu detalierea
funcţiunilor culturale şi de recreere - respectiv Muzeul apei - şi va conti-
nua cu proiectul pentru un Eco-Hostel. Ambele teme vor fi abordate din
perspectiva arhitecturii durabile, precizate de tema cadru
Muzeul apei
Pornind de la înţelegerea câtorva elemente ale arhitecturii durabile,
se va imagina o construcţie având următoarele caracteristici tehnico-
funcţionale:
1. Respectarea tuturor cerinţele din tema cadru;
2. Funcţiuni:
- acces, hol cu punct de informare
- 2/3 săli pentru expoziţii interactive, instalaţii video (expoziţiile pot avea
ca subiect apa sub multiple aspecte: ştiinţific, artistic, ca sursă de inspiraţie
arhitecturală etc.)
- 1 sala de cinema 3D, pentru proiecţia unor filme tematice;

- 1 sală multifuncţională cu foaier, în care se pot organiza cursuri, semi-

narii sau conferinţe, legate de activităţi de formare în domeniul profesi-
ilor legate de apă şi construcţia peisajului;
- un ‘bar al apei’, cu o capacitate de max. 60 de persoane, în care se vor
putea degusta şi sortimentele locale de apă;
- un spaţiu pentru vânzarea în exterior a apelor minerale, a unor colecţii
de sticle, sau a altor obiecte legate de tematica expoziţiilor etc.)
Structura de rezistenţă, va fi la alegere, adaptată însă soluţiei arhitec-

turale, funcţiunilor şi materialelor ce urmează a fi folosite,. Acoperişul se
poate rezolva, în funcţie de soluţie, în şarpantă sau terasă.
Muzeul apei va fi considerat ca ofertă de vizitare, în special, pentru turiştii

hostelului ce urmează a fi proiectat în partea a doua a semestrului. Astfel,
o legătură a muzeului cu ansamblul destinat cazării nu este exclusă, dar
nu este nici obligatorie.
Obs.: Studiul va debuta cu vizitarea şi cunoaşterea sitului, urmând ca

ulterior acestei vizite studenţii să reprezinte concluziile analizei din teren,
într-o planşă format A2, cu reprezentarea la scara 1: 500 / 1:200 a unei
concepţii arhitecturale care să vizeze întregul complex (muzeu + cazare)
şi o machetă de lucru. În funcţie de soluţia aleasă şi în limitele datelor
din tema cadru (suprafaţă desfăşurată, înălţime etc.), fiecarea student va
putea propune dotări şi amenajări, altele decât cele menţionate deja.
Redactare
Proiectul va fi redactat conform cerinţelor din tema cadru.
Obiective suplimentare ale studiului

Se urmăreşte, suplimentar faţă de tema cadru:
- găsirea unei soluţii contemporane care sa îmbine caracterul interactiv al
expoziţiilor muzeului şi concepţia arhitecturală.
- înţelegerea efectelor induse de apă, ca element natural, în spaţiul con-
struit, măsura în care elementele arhitecturale pot să traducă relaţia din-
tre om şi elementul natural.
Intocmit,
Prof.dr.arh.Adrian Spirescu, Şef de lucrări drd. arh.Mihaela Pelteacu
Prep.drd. arh. Andrei Lakatos

p r o i e c t d e a t e l i e r
Tema Proiectul nr.2 TURISM

Numar de credite : 5 | Durata : 7 saptamâni
Amplasament :
Amplasamentul obiectivului studiat este stabilit conform fiecãrei teme de
atelier în parte.
Date de temã :
Concepţia proiectului va reflecta preocuparea pentru câteva dintre carac-
teristicile arhitecturii durabile:
a. Relaţia clădirii cu mediul înconjurător imediat
(ex: definirea unei atitudini faţă de terenul natural, alegerea structurii în
funcţie de impactul asupra sitului, gestionarea apelor pluviale etc.)
b. Materiale cu impact nepoluant asupra mediului
(ex: propunerea unor materiale ce necesită un consum mic de energie în
procesul de fabricaţie, optimizarea cantităţii de materiale prin confor-
marea adecvată a geometriei construcţiei etc.)
c. Gestionarea energiei
(ex: folosirea ventilaţiei naturale, climatizarea prin exploatarea capacităţii
naturale a solului de stocare termică, iluminatul natural, protecţia solară
etc. )
d. Gestionarea apei
(ex: înţelegerea impactului construcţiei asupra apelor subterane şi inte-
grarea concluziilor în proiect)
e. Confortul higrotermic
(ex: relaţia dintre ventilaţia naturală şi ambianţa termică pe timp de vară
şi pe timp de iarnă)
f. Mentenanţa şi perenitatea performanţelor referitoare la mediu
(ex: Posibilitatea reorganizăriişi reamenajării ansamblului construit pen-
tru garantarea longevităţii sale)
g.Confortul vizual

(ex: înţelegerea importanţei contactului vizual cu exteriorul şi integrarea Redactare :

concluziilor în proiect) Proiectul va fi predat pe hârtie albã, maxim 6 formate 50×70 cm, într-o
tehnicã la alegere (inclusiv calculator) şi va cuprinde urmãtoarele piese :
Fiecare atelier va propune conţinutul în detaliu al temei, dar se vor re- * Plan de situaţie sc. 1:500
specta urmãtoarele prevederi: * Planurile tuturor nivelurilor (parterul - cu amenajãrile exterioare) sc.
-Complexul turistic va fi conceput pentru maxim 30 de locuri de cazare; 1:100
-Sunt admise, camere cu un singur pat, acolo unde se justifică prin * 2 secţiuni caracteristice sc. 1:100
temă; * Toate faţadele sc. 1:100
-Obligatoriu se vor prevedea grupuri sanitare cu duş; * Macheta obiectului sc. 1:100
-Sala de mese va fi dimensionatã pentru circa 40 de locuri (aprox. 10
mese) şi va fi deservitã de un In functie de particularitatile temelor de atelier se pot solicita si alte
spaţiu pentru prepararea micului dejun; piese desenate. Se vor preda de asemenea, ulterior jurierii in comisiile de
-Spaţiul aferent administrãrii complexului se va rezolva, în funcţie de atelier, un CD cu formatul digital al proiectelor si o decriere in romana si
specificul fiecãrui amplasament, ca unitate de cazare inclusă în ansam- engleza a solutiei (maxim 100 de cuvinte).
blul general al construcţiei;
-Vor fi prevãzute 10-12 locuri de parcare. Notă :
Toate studiile de atelier se vor prezenta la corecturã pe foiţã sau, acolo
Obiectivele generale ale studiului :
unde este cazul, pe printuri format A3 sau A4. Ele vor fi reunite într-o
* cunoaşterea cerinţelor şi particularităţilor programului de cazare turisticã ;
mapã, pe care fiecare student o va avea asupra sa la fiecare corecturã.
* înţelegerea necesitãţii fundamentãrii proiectului pe un concept clar
Nu se fac corecturi pe laptop sau fãrã prezentarea mapei de studiu.
definit, în acord cu datele contextului şi programului ;
Formatul final de redactare a proiectului va avea un chenar şi un cartuş
* dobândirea unei experienţe suplimentare pentru exploatarea creativã a
de identificare, conform modelului de catedrã.
potenţialului cultural-expresiv al sitului;
Nerespectarea acestor prevederi conduce automat la depunctarea proi-
* cunoaşterea unor principii ale arhitecturii durabile şi utilizarea lor
ectelor.
creativă în proiect.
Criterii de apreciere : Bibliografie generalã :

* exprimarea clarã a unei atitudini arhitecturale faţã de contextul natural * Gianpiero Aloi - Hotel / Motel
şi cultural al sitului ; * Ana G. Canizares - Country Hotels - teNeues, Kempen, 2002 - cota I
* rezolvarea creativã a programului dat - partiu funcţional şi spaţialitate 9990
interioarã ; * Iuliana Ciotoiu - Arhitectura agroturismului montan - Editura Universi-
* dimensionarea şi utilizarea corectã a sistemului constructiv ; tarã ION MINCU
* calitatea ambianţei spaţiale a unitãţilor de cazare şi a spaţiilor comune * Aurora Cuito - Ultimate Hotel Design - teNeues, Kempen, 2004 - cota
* coerenţa concluziilor privind principiile arhitecturii durabile şi utilizarea II 6000
lor la nivelul proiectului; * Thomas Herzog, Julius Natterer, Roland Schweitzer, Michael Volz, Wolf-
* acurateţea şi expresivitatea prezentãrii grafice. gang Winter - Timber Construction Manual - Birkhäuser, Basel, 2004
* Cezar Lãzãrescu - Construcţii hoteliere
* Arian Mostaedi - Design Hotels - Instituto Monsa de Ediciones, Barce-

lona, 2001 - cota III 3740
* Ernst Neufert - Manualul arhitectului
* Vicky Richardson - New Vernacular Architecture - Watson-Guptill Publi-
cations, New York, 2001 - cota III 3838
* Walter A. Rutes, Richard H. Penner, Lawrence Adams - Hotel
Design,Planning, and Development - W. W. Norton & Co., New York,
2001
* Ruth Slavid - Wood Architecture - Loft Publications, 2005
*A nton Steurer - Developments in Timber Engineering. The Swiss Contri-
bution - Birkhäuser, Basel, 2006
* Johann Weber, Theodor Hugues, Ludwig Steiger - Timber Construction
Details, Products, Case Studies - Institut für internationale Architektur-
Dokumentation, München, 2004
* James Wines - Green Architecture - pag. 69-78 : Integration of Archi-
tecture and Landscape
* A + U - 418 (2005)
* Arhitectura - 6/1976, 1/1977, 9 (serie nouã - febr. 2002)
* DBZ - 4/2006
* Detail - 7/1999, 1/2000, 5/2000, 7/2002, 8/2002, 7/2006,
8/2006,6/2007, 4/2008
* El Croquis - 109, 110, 114, 119, 121, 122, 123, 124, 125, 127, 128
* L’architecture d’aujourd’hui - 177 (1975), 230 (1983), 231 (1984),
280(1992), 303 (1996), 307 (1996), 325 (dec. 1999), 331 (dec. 2000),
337 (dec. 2001), 351 (martie 2004)
* Techniques et architecture - 407 (1993), 424 (1996), 429 (1997), 454
(2001), 463 (dec. 2002), 466 (iul. 2003), 469 (martie 2004), 475
(ian.2005), 483 (apr. 2006)
* The Architectural Review - 11/2002, 5/2006

Atelier Prof. dr. arh. Emil Barbu POPESCU grupa 31A
Tema HOSTEL
Argument
Unul dintre fenomenele sociale interesante ale ultimilor ani este expansi-
unea aşa-numitului backpacker tourism, căruia îi corespunde programul
arhitectural al hostelului. Acesta urmăreşte două obiective esenţiale. Pe
de o parte, este vorba de reducerea costurilor de cazare, adaptându-le
la publicul-ţintă, ceea ce conduce la utilizarea dormitoarelor comune.
În al doilea rând, este importantă încurajarea comunicării informale şi
a convivialităţii, ce lipsesc adeseori din hotelurile standard. Sala pentru
reuniuni – „livingul” hostelului – devine astfel o componentă esenţială
a programului de arhitectură. Spaţialitatea şi ambianţa interioară vor
trebui studiate cu atenţie, pentru a fi în acord cu obiectivele generale
menţionate mai sus.
Amplasamentul pe care vi-l propunem impune conturarea unei poziţii
coerente şi sensibile faţă de context, într-un cartier reprezentativ pentru
dezvoltarea urbană stratificată a Bucureştiului. În acelaşi timp, situarea
pe colţ a parcelei permite multiple scenarii volumetrice în elaborarea
soluţiei de arhitectură.
Un aspect esenţial al temei-cadru priveşte componenta ecologică şi
durabilă a proiectului. Ea nu va fi văzută ca adăugare a unor sisteme şi
accesorii peste o „casă obişnuită”, ci trebuie să informeze procesul de
proiectare încă din fazele sale preliminare.
Amplasament
Terenul propus este situat în Bucureşti, pe strada Matei Basarab nr. 40, la
intersecţia cu str. Căuzaşi, şi are suprafaţa de 465 mp.
Date de temă
Regimul de înălţime va fi de S+P+3 (et. 3 parţial). Se va respecta regimul
de aliniere determinat de clădirile învecinate. Obiectul de arhitectură
propus va cuprinde următoarele spaţii :
· Hol de acces şi recepţie, la care se va asocia un mic birou şi o
cameră pentru bagaje – circa 80 mp.
· Camere comune, cu mai multe paturi (simple sau suprapuse), to-
talizând 22 locuri. Nu se va depăşi numărul de 6 locuri / cameră.

Fiecare cameră va avea baie proprie (cu duş), iar toaleta va fi Bibliografie
separată de spaţiul pentru duş. · BERNSTEIN, Daniel – Traité de construction durable : Principes.
· 4 camere duble, cu baie proprie (cu duş) – circa 22 mp / unitate Détails de construction – Paris, 2007 – cota II 7376
de cazare. · GAUZIN-MÜLLER, Dominique – Sustainable Architecture and Ur-
banism: Concepts, Technologies, Examples – Basel, 2002 – cota II
· Sala pentru mic dejun / restaurant (40 locuri), asociată cu un
6076
spaţiu pentru bar – circa 70 mp. În cazul amplasării la parter,
· GONZALO, Roberto ; HABERMANN, Karl J. – Energy-Efficient Ar-
sala va putea fi prevăzută cu acces public în timpul zilei, fiind chitecture: Basics for Planning and Construction – Basel, 2006 –
folosită drept cafenea. Se vor prevedea grupuri sanitare, separate cota III 4014
pe sexe. · GROOTE, Per von – Theme Hotels – Berlin, 2007 – cota III 5051
· Bucătărie simplificată – circa 70 mp (inclusiv spaţii anexe). · VICKERS, Graham – 21st Century Hotel – London, 2005 – cota III
· Sală pentru petreceri / reuniuni, reprezentând spaţiul de „living” 5086
al hostelului – circa 60 mp. · A+U – nr. 441 (iun. 2007)
· Locuinţa administratorului (apartament cu 2 camere, bucătărie, · Detail – nr. 3 / 2007, 6 / 2007, 9 / 2007
· The Architectural Review – nr. 1325 (iul. 2007), 1329 (nov. 2007),
baie, spaţii de depozitare) – circa 60 mp.
1339 (sept. 2008), 1342 (dec. 2008)
· Spaţii auxiliare şi tehnice – acces de serviciu şi aprovizionare, · L’arca – nr. 242 (dec. 2008)
depozitări, întreţinere, oficii de etaj, vestiar pentru personal (cu · Architectural Record – nr. 10 / 2007, 12 / 2008
grup sanitar), centrală termică şi de ventilaţie – circa 130 mp.
· Garaj subteran pentru 5 autoturisme. Notă
· Grădină rezervată clienţilor hostelului. Pe parcursul proiectului vor avea loc prelegeri de atelier (cu teme legate
de problematica arhitecturii ecologice, de particularităţile programului şi
Obiective suplimentare ale studiului de fundamentele designului de interior), precum şi proiecţii de filme de
· Înţelegerea modalităţilor specifice de inserare a obiectului arhi- arhitectură. Studenţii vor susţine, periodic, scurte prezentări în faţa cole-
gilor, ca replici la prelegerile cadrelor didactice.
tectural într-un context urban cu multiple constrângeri.
· Familiarizarea cu fundamentele designului arhitectural de inte- Întocmit,
rior. Prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu
Şef de lucrări arh. Dragoş Perju
Criterii suplimentare de apreciere Şef de lucrări arh. Vladimir Vinea
· Sensibilitatea inserţiei urbane.
Piese desenate, suplimentare faţă de tema-cadru

· Planul şi 4 secţiuni (desfăşurata pereţilor) pentru o unitate de ca-
zare (la alegere), cu precizarea materialelor de finisaj – sc. 1:50.
· O secţiune-perspectivă prin holul principal de acces – sc. 1:50.
· O perspectivă exterioară la două puncte de fugă, din direcţia
intersecţiei – desenată de mână, într-o tehnică la alegere.

Atelier Conf. dr. arh. Bogdan TOFAN grupa 32A
Tema SPATII CAZARE ARTISTI

În cadrul tematici generale “Turism”, se propune studenţilor studiul unui
corp de cazare, cu camere separate, ce urmeazã sã serveascã functiunea
studiata la proiectul anterior. Aici vor fi gazduiti cei implicati in activitatile
culturale desfasurate in spatiile propuse la proiectul anterior: actori, regi-
zori, scenografi, dansatori, etc., din tara sau din strainatate.
Terenul propus va fi acelasi de la proiectul anterior, in zona parcului Gradina
Icoanei, la intersectia strazilor Jean Louis Calderon si pictor Arthur Verona.

Obiectivele studiului
- înscrierea construcţiei în sit, relaţia cu terenul şi contextual urban propus.
- dobândirea unei experienţe suplimentare pentru exploatarea creativã a
potenţialului cultural expresiv al sitului
- rezolvarea corectă a funcţiunilor.
- calitatea spaţiului interior şi a imaginii exterioare a construcţiei propuse,
în relaţie cu contextul natural şi funcţiunea.
- rezolvarea corectă din punct de vedere constructiv.
Date de temă
Concepţia proiectului va reflecta preocuparea pentru câteva dintre carac-
teristicile privind arhitectura durabilă (vezi tema cadru).
Se va face o corelare cu arhitectura traditionala veche bucuresteana cu
cursive si balcoane, bowindouri si jardiniere. Tratarea va vi in cheie mod-
erna actuala cu rapel in istoricul locului de amplasament. Se va tine cont
de orientare fata de punctele cardinale si de circulatia carosabila si piet-
onala din zona. Se va integra solutia proiectului de cultura pe planul de
situatie. Se vor corela cele doua obiecte de arhitectura intr-un ansamblu
unitar. Suprafaţa construitã desfãşuratã va fi max. 500 mp.
Regimul de înãlţime recomandat: parter şi maxim 2 etaje.
In acest context, se cer rezolvate următoarele functiuni :

Zona de cazare :
- maxim 24 - 30 locuri de cazare, in camere cu doua paturi, cu vestibul cu
dulap înzidit si grupuri sanitare cu duş. (cca. 18 mp. / unitate). Se admit

si duplexuri. Unitatile de cazare se pot aseza pe simplu sau dublu tract, Proiectul va fi predat pe hârtie albã, maxim 6 formate 50×70 cm, într-o
in functie de conceptia arhitecturala. Holul de acces in camere va fi in tehnicã la alegere (inclusiv calculator) şi va cuprinde urmãtoarele piese :
legatura directa cu nodul/ nodurile de circulatie verticala. - mapa A4 cu prezentarea documentaţiei din bibliografia studiată;
- plan de situaţie sc. 1:500
Receptia si spaţiul de primire : - planurile tuturor nivelurilor (parterul - cu amenajãrile exterioare) sc.
- receptia si hol de recepţie – cca. 40 mp. 1:100
- mic bar de zi pentru 20 persoane la bar şi la mese – cca. 30 mp. in leg- - 2 secţiuni caracteristice sc. 1:100
atura cu spatiu exterior - toate faţadele sc. 1:100
- spaţiu de relaxare si conversatie, adiacent barului – cca. 20 mp. - macheta obiectului (va include si constructia de la proiectul anterior) sc.
- grup sanitar minimal (pe sexe). 1:100
- 2 birouri pentru administraţie – cca.15 mp. Se vor preda de asemenea, ulterior jurierii în comisii in termen de o saptam-
ina de la jurizare, un CD cu formatul digital al proiectelor cu note mari şi o
Sala de mese (cu terasa): descriere în românã şi englezã a soluţiei (maxim 100 de cuvinte).
- va fi dimensionatã pentru circa 40 de locuri (aprox. 10 mese) şi va fi
deservitã de o bucatarie minimala, utilata modern pentru prepararea Bibliografie generalã :
micului dejun si a cinei – cca. 60 mp. - Gianpiero Aloi - Hotel / Motel
- spatii de depozitare alimente - Ana G. Canizares - Country Hotels - teNeues, Kempen, 2002 - cota I 9990
Zece locuri de parcare pentru vizitatori si doua pentru personal, curte de - Thomas Herzog, Julius Natterer, Roland Schweitzer, Michael Volz, Wolf-
serviciu si aprovizionare gang Winter - Timber Construction Manual - Birkhäuser, Basel, 2004
- Cezar Lãzãrescu - Construcţii hoteliere
Alegerea sistemului constructiv va fi în funcţie de soluţia de partiu adoptată - Ernst Neufert - Manualul arhitectului
si va fi la libera alegere a studentului (ex: beton armat; in cadre şi dia- - Johann Weber, Theodor Hugues, Ludwig Steiger - Timber Construction
fragme, sistem mixt; zidărie portantă şi beton armat, metal sau lemn). - James Wines - Green Architecture - pag. 69-78 : Integration of Archi-
Acoperirea poate fi în terasă sau cu sarpanta. tecture and Landscape-*
- Aloi Gianpiero – Milano, 1970 – Hotel, Motel
Criterii de apreciere: - Hotels& Motor Hotels – Architectural Record Book
- exprimarea clarã a unei atitudini arhitecturale faţã de contextul natural - Bars & Restaurants – Asppan CP 67
şi cultural al sitului ; - L’architecture d’aujourd’hui - 177 (1975), 230 (1983), 231 (1984),
- rezolvarea creativã a programului dat - partiu funcţional şi spaţialitate 280(1992), 303 (1996), 307 (1996), 325 (dec. 1999), 331 (dec. 2000),
interioarã ; 337 (dec. 2001), 351 (martie 2004)
- dimensionarea şi utilizarea corectã a sistemului constructiv ; - Techniques et architecture - 407 (1993), 424 (1996), 429 (1997), 454
- calitatea ambianţei spaţiale a unitãţilor de cazare şi a spaţiilor comune (2001), 463 (dec. 2002), 466 (iul. 2003), 469 (martie 2004), 475
- coerenţa concluziilor privind principiile arhitecturii durabile şi utilizarea (ian.2005), 483 (apr. 2006)
lor la nivelul proiectului; - The Architectural Review - 11/2002, 5/2006
Interior Design – Februarie 1993
Redactare :
Se recomanda folosirea aquarelelor si a creioanelor colorate. Maxim Intocmit :
doua imagini randate pe calculator. Conf . dr. arh. Bogdan Tofan, Asistent drd. Arh. Teodor Badiu

Atelier prof. dr. arh. IOAN LUCACEL grupa 33A

Tema HOSTEL PENTRU TINERET
Amplasament:
Amplasamentul propus în anul 3 pentru cele două proiecte de atelier se
află pe strada Petricani, între lacul Tei şi lacul Plumbuita, în apropierea
palatului Ghika Tei. Terenul are o suprafaţă de cca 1000 mp şi are o
pantă uşoară spre lacul Plumbuita.
Date de tema:
Tema vizează întărirea punctului de interes creat la proiectul anterior prin
atragerea turiştilor tineri într-un mediu creativ, interactiv şi care povesteşte
fragmente din istoria locului. În plus, cartierul Tei are un potenţial turistic
foarte ridicat, oferit de reperele istorice din zonă (Măn. Plumbuita, palatul
Ghika Tei, biserica Doamna Ghika-Tei) şi peisagere (salba de lacuri ale
Bucureştilor).
În acest sens, se propune un hostel pentru tineret, un loc în care vor putea
fi cazaţi artiştii şi tinerii veniţi pentru atelierele de creaţie, dar şi simpli
turişti interesaţi sau atraşi de loc.
Clădirea va avea regimul de înălţime rezultat în urma studiului individual,

dar nu mai mult de P+2 şi va fi compusă din următoarele funcţiuni:
- Spaţii pentru primire şi servirea mesei: hol recepţie – 20mp; birou ad-
ministrator, living comun pentru maximum 40 de persoane, incluzând
un spaţiu de servire a micului dejun, discuţii, cca 100 mp; terase aco-
perite sau descoperite; bucătărie – în relaţie cu livingul, cu posibilitatea
de autogospodărire – 35 mp; grupuri sanitare minimale pe sexe.
- Cazare: maximum 30 de locuri de cazare. Fiecare cameră va fi prevăzută
cu vestibul, baie (wc-lavoar-duş) şi depozitare.
- Spaţii tehnice: la subsol – centrala termică, hidrofor – cca 20mp; spaţii
de depozitare obiecte de inventar cca 20mp; eventual un mic atelier de
reparaţii max. 15mp.
Obiective suplimentare ale studiului faţă de tema cadru:

- Întelegerea şi susţinerea obiectului de arhitectură propus ţinând cont
de contextul local: relief, infrastructură şi repere istorice (Măn. Plumbuita,

palatul Ghika Tei, biserica Doamna Ghika-Tei, salba de lacuri ale

Bucureştilor)
- Abilitatea încadrarii în sit (mimetism, contrast...)
- Relaţia pe care o stabileşte cu clubul de creaţie studiat la proiectul anterior.
Intocmit:
Prep. drd. arh. Daniela Calciu
Lect. dr. arh. Maria Enache
Prof. dr. arh. Ioan Lucacel
Atelier prof. dr. arh. Anca OŢOIU grupa 34A
Tema HOSTEL PENTRU TINERI
Un nomad, un itinerant, rămâne străin pe pământ, nu este legat, limi-

tat de nici o referinţă pământească. Fiind pretutindeni străin, se află
pretutindeni într-o stare de ospitalitate, de primire, capabil de întâl-
nire. Iar pentru un străin absolut nu mai există străini.
André Scrima Experienţa spirituală curs 1978
Premisa. Locul călătorului.

În scurgerea timpului tipul călătorului s-a conturat neîntrerupt: începând
de la păstorul nomad, sublimându-se prin pelerin şi decăzând, poate, în
turistul de astăzi, lipsit de motivaţia gravă a predecesorilor săi. Mai mult
sau mai puţin evident însă, călătoria rămâne mereu un eveniment bogat,
un soi de parcurs complex al dislocării şi regăsirii.
Tema proiectului propune redescoperirea călătoriei în aceste componen-
te puternice ale sale, prin studierea inserării unui hostel pentru tineri la
ţeserea străzilor Ştirbei Vodă şi Schitu Măgureanu, nu departe de Gara de
Nord şi în vecinătatea Grădinii Cişmigiu.
Acest loc al călătorului, în deplinătatea constituirii sale, de la rânduirea
spaţiilor în curgerea lor din afara spre înăuntru, până la familiaritatea
detaliului, trebuie să-şi afirme vocaţia de a deveni un alt acasă, un acasă
al unui moment precis şi al unor împrejurări aparte.
Proiectul se va apleca aşadar cu grijă asupra camerei-încăpere-adăpost
considerând aspecte generice şi personale, trecătoare şi permanente,
economice şi generoase, aprofundând detaliul şi punând problema acută
a construirii, a trecerii sale în real.
Date de temă
Obiectivul principal al studiului îl constituie aprofundarea unor relaţii
spaţiale specifice dotărilor turistice care să răspundă călătorului prin
oferirea unui spaţiu uşor de acceptat/utilizat. Spaţiile propuse vor urmări
acest principiu, diferenţiat pe categorii funcţionale, după cum urmează:
Spaţii de cazare
Capacitatea de cazare 30 de locuri în camere de 1 şi 2 paturi. Distribuţia

locurilor se va face astfel: 60% în camere de 2 paturi şi 40% în camere şi vor fi gandite astfel încât să poată deservi şi persoanele cu dizabilităţi
de 1 pat. locomotorii. Se acceptă utilizarea de lifturi de personae sau de marfă.
Modulul de cazare va cuprinde camera de cazare, vestibul de acces cu Acolo unde situaţia o cere.
dulap înzidit şi grup sanitar cu duş şi va avea o arie totală de 30,00 mp.
Regimul de înălţime se va lăsa la aprecierea studentului, ţinând cont de
Unitate de servicii cazare: caracterul locului.
Va conţine spaţiile specializate pentru întreţinerea spaţiilor de cazare şi Structura de rezistenţă va fi adaptată funcţiunilor şi materialelor ce
va fi compusă din cameră îngrijitoare (10,00 mp), grup sanitar minimal urmează a fi folosite, precum şi considerentelor spaţio-volumetrice
(3,00 mp), sas de acces (3,00 mp) şi spaţii de servicii compuse din- de- urmărite, subordinate principiilor arhitecturii durabile enunţate în tema
posit rufe curate, rufe murdare, gunoi şi materiale curaţenie, rezolvate cadru. Materialele de construcţie şi finisaj se vor subordona demersului
într-o singură unitate locativă. conceptual general, dictat de particularităţile sitului şi de cerinţele gener-
ale ale temei. Echiparea edilitară permite racordarea la reţelele de apă,
Spaţii de acces şi primire canalizare, energie electrică, gaze naturale, telefonie, radio-TV şi inter-
Vor conţine zonele de primire şi distribuţie a fluxurilor dimensionate net.
corespunzător şi vor cupride windfang (8,00-10,00 mp), recepţie (10,00
mp), birou administraţie (10,00 mp), cameră de bagaje (6,00 mp), hol-
zonă de aşteptare (20,00 mp), grup sanitar pe sexe (10,00 mp), spaţii de
legătură cu circulaţiile orizontale şi verticale care deservesc cazarea.
Spaţii de alimentaţie publică:

Restaurant cu 40 de locuri, cu salon de mic dejun inclus şi o terasă pentru
20 de locuri.
Bar de zi pentru 10 persoane, poziţionat în legătură cu holul de acces şi
cu restaurantul, cu oficiu minimal şi depozit de băuturi.
Bucătărie minimală (1,00 mp/persoană) care va conţine oficiu, zonă
spălătoare, zonă de preparare, depozitări păstrând circuitul curat murdar
impus de normele sanitare (depozitare curentă, bar băuturi, dulap frigo-
rific), vestiar şi grup sanitar pentru personal.
Spaţiu tip club/spaţiu comun de zi , relaţionate cu spaţiile publice şi exte-
riorul ( 50,00 mp)
Spaţii tehnice: Spălătorie şi uscătorie (12,00 mp), depozitare generală
(20,00 mp), C.T. (15,00 mp), spaţii depozitare, tablou electric etc. (15,00
mp), curte de serviciu.
Locuinţa administratorului (2 adulţi), formată dintr-un apartament care

să conţină cameră de locuit, cameră de zi simplă, hol de acces şi baie,
integrate în spaţiul de cazare, rezolvată sub forma unui apartament.
Circulaţiile orizontale şi verticale se vor dimensiona conform normelor
Obiective didactice – competenţe

Integrarea în contextul natural şi construit al sitului, sub forma unei
dezvoltări treptate a sitului, din care hostelul este o primă etapă, care să
genereze un ansamblu urban coerent.
Abordarea unei atitudini contemporane/durabile ca răspuns la caracterul
locului- spaţiu-volum, funcţiuni, materiale, strategii energetice
Configurarea spaţiului construit prin dialogul cu memoria locului, cu
intervenţii minore care să potenţeze caracterul acestuia
Dezvoltarea unei compoziţii spaţial-volumetrice coerente, adaptată par-
tiului funcţional care să integreze spaţii transformabile, multifuncţionale,
specifice perioadei contemporane
Dezvoltarea unei percepţii a spaţiului construit în toate etapele demersu-
lui, de la schiţa de concept până la dezvoltarea de detaliu
Suplimentar cerinţelor din tema cadru se vor preda:

Analiză de sit şi documentare
- pe formate A3 se vor preda analiza sitului, fotografii, schiţe, crochiuri
şi observaţii scrise privind caracterul sitului, concluzii şi justificarea con-
ceptului, reflectând parcursul urmat în elaborarea soluţiei.
Proiect final:
detaliu unitate de cazare (planuri, secţiuni, desfăşurări) , sc. 1/50
3-4 detalii constructive ale soluţiei adoptate, în susţinerea conceptului
general , sc. 1/10, 1/20
Criterii de notare:
Integrarea în context
Răspunsul contemporan original la dificultăţile proiectului
Rezolvarea funcţională şi structurală corectă şi logică din perspective ar-
hitecturii durabile
Expresivitatea plastic-volumetrică
Întocmit
Prof. dr. arh. Anca Oţoiu
Asist. drd. arh. Sergiu Petrea
Asist. drd. arh. Cristina Constantin

Atelier Conf. dr. arh. Octavian Alexandru ILIESCU grupa 35A
Tema JUGEND HOSTEL
Argument
Conceptul de „JUGEND HOSTEL” se refera la un segment de turisti cu
varsta cuprinsa intre 20-30 de ani (Jugend=tinerete) . Acest tip de turism
care presupune cazarea in centrul sau imediata apropiere a centrului
unor orase - centre culturale de interes universal, a fost introdus in pe-
rioada anilor ’60 odata cu miscarea hippie. Tinerii care faceau parte din
aceasta miscare cautau locuri de cazare accesibile si eficiente (fara pre-
tentiile unor hoteluri) in locuri exotice, considerate de ei ca fiind locuri cu
o mare incarcare spirituala (Tibet, Thailanda, India etc.) Odata cu aceasta
experienta, in anii ’70 acest concept de „cazare fara pretentii” a fost in-
trodus si in Europa, ca mai apoi, in anii ’90 sa cunoasca o adevarata
explozie in toate marile orase Europene. Bucurestiul este supus in prezent
unei ascensiuni accelerate in domeniul culturii urbane si sub-urbane, in
randul celorlalte capitale Europene si devine unul dintre punctele de in-
teres in randul tinerilor din Europa, alaturi de Berlin, Barcelona, Zurrich,
Viena, Budapesta etc.
Amplasament:
Terenul propus pentru amplasarea Jugend-Hostel-ului se afla adiacent
strazilor Pictor Artur Verona si Jean-Louis Calderon, in gradina „Casei
Universitarilor”.
Amplasarea exacta va fi propusa de fiecare student, in urma unei analize
multi-criteriale a intregii zone, urmarind sa argumenteze pozitia si orien-
tarea constructiei propuse cat si a amenajarilor exterioare.
Date de temă:
Constructia propusa va avea capacitatea de cazare de maxim 30 de lo-
curi, impartite in 2 camere single, 2 camere duble si restul de camere de
cate 3, 4, 5, pana la maxim 6 persoane. Camerele vor fi dotate cu grupuri
sanitare cu dus.
In afara celulelor de cazare, un astfel de program presupune si alte func-
tiuni adiacente, care completeaza functiunea principala, aceea de loc de
inoptat. Accesul in hostel se va face intr-un hol de primire/regrupare cu

receptie/punct info, punct de vanzare etc.

Va fi prevazuta o sala de mese (salon de mic dejun) cu o capacitate de
cca. 40 de locuri. Salonul de mic dejun va fi un spatiu flexibil, capabil sa
gazduiasca si alte activitati in afara de servirea mesei (lounge, sala de
dans etc.) De asemenea poate exista un alt spatiu in legatura cu salonul
(sau acesta poate fi inglobat in suprafata salonului), destinat activitatilor
de recreere (biliard, fussball, sah etc.) In directa legatura cu salonul va fi
prevazut un oficiu/bucatarie cu spalator de vase/vesela, bar, depozit, ca-
mara etc. La subsol vor fi prevazute spatii tehnice si o spalatorie/uscatorie
pentru clienti. Sistemul constructiv, aspectul general si finisajele propuse
vor urmari sa puna in valoare spatiile si buna functionare a unui astfel
de program. Se vor amenaja locuri de parcare, in plus fata de cele cerute
prin tema cadru, pentru biciclete si scootere sau motociclete.
Obiective suplimentare:
Capacitatea de a imagina, sintetiza si de a integra in propunere functiu-
nile necesare bunei desfasurari a activitatii unui astfel de program.
Acuratetea si coerenta solutiei propuse.
Capacitatea de a integra in arhitectura obiectului propus a elementelor
caracteristice privind arhitectura durabila. (panouri foto-voltaice, ventilatii
si iluminat natural eficient, materiale ecologice, sisteme de reciclare).
Redactare (piese suplimentare fata de cele cerute prin tema cadru):

In afara pieselor cerute prin tema cadru, se va intocmi, de asemenea,
o plansa cu analiza amplasamentului care justifica prin scheme, schite
si diverse alte studii, alegerea exacta a locului si pozitiei constructiei in
cadrul dat.
Criterii de apreciere suplimentare:

Capacitatea de a realiza un spatiu interior sculptural, potrivit unui astfel
de program.
Buna rezolvare a relatiei spatiu interior – spatiu exterior.
Bibliografie:
O bibliografie selectiva va fi pusa la dispozitie dupa lansarea temei in atelier.
Intocmit
conf. dr. arh. Octavian Iliescu, arh. Andrei Atanasiu
Atelier Conf. dr. arh. Iulia STANCIU grupa 36A
Tema BOUTIQUE – HOTEL CISMIGIU
Diseminarea aparuta expoziv in toate domeniile de activitate dupa 1989,

s-a manifestat si in turism. Miciile investitii au devenit mult mai prezente,
luand locul marilor complexe hoteliere. Interventiile urbanistice si dez-
voltarile constructiilor in cadrul orasului in ultima perioada au fost adesea
speculative, urmarind un procent de ocupare si un coeficient de utilizare
al terenului cat mai mare. Acest fapt a facut ca unele zone sa aibe o
dezvoltare complet haotica, singurul criteriu fiind acela al unui regim de
inaltime cat mai mare, in care “calitatea” arhitecturii se masura in canti-
tatea numarului de metrii patrati obtinuti de proiectant
Acest studiu isi propune sa defineasca o noua forma de turism, in con-

textul intelegerii tesutului urban si a relationarii cladirii cu mediul incon-
jurator, la o scara mai umana, mai intima mai fireasca. Apropierea de
scara locului in care urmeaza a fi amplasata constructia, favorizeaza si o
cercetare la nivelul tesutului urban, a tipologiilor volumetrice sau de fa-
tada, a intelegerii semnificatiei locului in istoria si dezvoltarea acestuia.
Amplasament
Bucuresti, in proximitatea parcului Cismigiu, in zona de limita intre tes-
utul dens urban si spatiul de loisir al parcului, pe strada Intrarea Rigas.
Terenul este incadrat in Zona Protejata ZP42-Brezoianu, POTmax=65%,
CUTmax=3,5.
Date de tema
Pe terenul prezentat in planul anexa, avand o suprafata de aproximativ
696mp, se propune constructia unui minihotel ce va avea urmatoarele
functiuni:
- 10-15 camere – fiecare “unitate de locuit” avand 25-30mp; cam-
erele pot fi de unul, doua locuri, sau apartamente, fiecare avand
baia proprie,
- mica zona de receptie
- living comun / lounge / internet
- mic restaurant - pentru 40 persoane cu locuri la mese, care va

functiona si ca zona de mic dejun, deservit de spatiile specifice de Redactarea proiectului

preparare si anexe sanitare. Conform temei cadru, redactarea se va face intr-o tehnica la alegere,
- bar obligatorie fiind si realizarea unor planse (perspectiva, schite de idee,
- bucatarie cu anexele proprii crochiuri, analize) in tehnica traditionala. Fiecare etapa a corecturii des-
- camera administrator in legatura cu zona de receptie fasurata in cadrul atelierului se va face avand la baza o macheta de stu-
- parcaje supraterane sau subterane, conform normativelor in diu a obiectului care va fi inserata in macheta de sit.
vigoare.
- spatii tehnice: centrala termica, hidrofor, tablou electric general, Biliografie
depozitari In prima sedinta de atelier se va inmana studentilor lista de titluri de carti,
reviste si site-uri ce se recomanda a fi consultate. De asemenea studentii
Structura de rezistenta, adaptata functiunilor si materialelor ce urmeaza a vor avea prezentari de atelier, care se vor axa pe analiza catorva proiecte
fi folosite, va fi la libera alegere, ea putand fi in cadre, metalica, mixta. cu aceasta functiune.
In functie de scenariul propus de fiecare dintre dumneavoastra, progra-
mul poate fi completat cu spatiile si/sau amenajarile pe care le consid-
erati necesare. Intocmit,
Sef Lucrari drd. arh. Dorin-Stefan Adam
Prin proiectul propus se vor urmari datele, obiectivele, criteriile de apre-
ciere si plansele de redactare definite prin tema cadru.
In plus fata de tema cadru, se vor preda la solicitarea atelierului urma-

toarele piese:
- planse de analiza a tesutului urban local, sc. 1/500
- caiet schite in format A3, cuprinzand urmatoarele:
- ilustrare demers conceptual
- perspective de studiu si finale realizate in tehnici traditionale
- fotografii dupa machetele de studiu ilustrand evolutia proiectu-
lui.
Obiectivul studiului
Intelegerea contextului tesutului urban al zonei precum si a arhitecturii
existente in zona studiata. Dezvoltarea logicii spatiu-structura-forma-sit-
program.
Criterii de apreciere
- calitate spatiilor atat interioare cat si exterioare ale cladirii
- inscrierea corecta a constructiei in sit
- coerenta demersului, de la concept la forma.
- coerenta exprimarii functionle, structurale si formale.


Atelier Conf. dr. arh. Alexandru ANDRIEŞ grupa 31B
Tema COMPLEXUL UNITER
Pe un teren aflat pe malul lacului Floreasca, UNITER intentioneaza sa

realizeze un complex care sa cuprinda functiuni diverse, integrate in-
tr-o compozitie unitara si pe cit posibil ecologica, respectind principiile
arhitecturii durabile. In acest complex vor exista functiuni culturale [
Clubul UNITER ] functiuni de cazare [ Casa de oaspeti UNITER ] si func-
tiuni care deservesc ambii poli ai acestui complex [ respectiv o zona
de alimentatie publica si o zona de administratie ]. Solutia propusa
poate sa mearga pe ideea a doua volume - partea de cazare [ care sa
cuprinda si partea de alimentatie publica si pe cea de administratie ]
si partea de club, sau pe ideea de trei volume - partea de cazare [ cu
zona de administratie ], partea de club si partea de alimentatie pub-
lica [ in ideea ca zona de alimentatie publica poate deservi atit zona
de cazare cit si zona de cultura si din punct de vedere compozitional
poate lega cele doua functiuni principale ].
Casa de oaspeti UNITER

Reprezinta zona de cazare a complexului si va contine un numar de
18 - 20 de locuri in camere de doua paturi, cu grup sanitar cu dus,
plus unul sau doua apartamente [ in functie de solutia propusa ] cu un
confort sporit si cu grup sanitar cu cada.
Accesul se va face printr-un hol care va cuprinde partea de receptie
- din care se poate accesa si zona de alimentatie publica, o sala de
aproximativ 40 de locuri deservita de o bucatarie minimala [ partea de
alimentatie publica poate fi integrata in volumul de cazare sau poate
constitui un volum de legatura intre partea de club si cea de cazare, in
functie de solutia propusa initital ].
Tot in acest volum va exista si o camera a administratorului intregului
complex, si spatiile care servesc functiunea principala - grupuri sani-
tare, depozitare etc.
Spatiile de acces si de parcare vor fi dimensionate cu respectarea
normelor in vigoare.
Tema-cadru contine informatiile obligatorii legate de ambele studii -

suprafete, regim de inaltime etc. - piesele obligatorii cerute si datele
de predare ale proiectelor, si se va respecta cu strictete.
Conf.dr.arh. Alexandru Andries


Atelier Conf. dr. arh. Silvia COSTESCU grupa 32B
Tema CAZARE – PARCUL NAŢIONAL MUNŢII MĂCINULUI
Argument
În contextul prezentat la primul proiect se propune aprofundarea studiu-
lui prin abordarea unui nou program, cel al cazării turistice în imediata
vecinătate a Parcului Naţional Munţii Măcinului. Reamintim că cele două
proiecte se prezintă ca părţi ale aceleiaşi intervenţii, trebuind să se sub-
scrie unei aceleiaşi intenţii şi unei abordări unitare.
Amplasament
Amplasamentul propus se află în comuna Greci, judeţul Tulcea, în ime-
diata vecinătate a Parcului Naţional Munţii Măcinului, la 86 km de Tulcea
şi 27 km de Brăila, conform planului de situaţie anexat.
Date de temă generale

Datorită proximităţii Parcului Naţional Munţii Măcinului se vor respecta
prevederile Regulamentului Parcului Naţional Munţii Măcinului, în special
articolele 45 şi 46 (referitoare la construcţii). De asemenea, proiectele
vor trebui să conţină elemente de arhitectură ecologică low-tech şi high-
tech.
Din perspectiva continuării proiectului precedent, anumite elemente
abordate anterior vor trebui aprofundate şi completate cu noi aspecte.
De asemenea studiul se va completa cu noi elemente.
Date de temă
Tema de proiectare face parte din programul turistic - cazare temporară.
Se propune realizarea unei construcţii cu regim de înălţime maxim
D+P+1+M, realizat în cadrul propunerii realizate la proiectul anterior.
Ca funcţiuni obligatorii, trebuie să cuprindă:
- recepţie cu spaţiu de aşteptare;
- zonă de cazare pentru cca. 40 de persoane în camere de 1-4
persoane, fiecare cameră având grup sanitar propriu;
- spaţiu comun de petrecere a timpului liber;
- spaţiu de servire a mesei în legătură cu o mică bucătărie;
- spaţii anexe (depozitări, cameră personal, spaţii tehnice);

- zonă administrativă cu toaletă proprie;

- parcări pentru 3 autoturisme şi 1 autocar.
La acestea se pot adăuga alte spaţii considerate necesare, conform
opţiunilor fiecărui proiect.
Obiective suplimentare ale studiului:

- abordarea analizei contextului dintr-o perspectivă nouă;
- dobândirea abilităţilor necesare pentru elaborarea unei teme
complete de arhitectură;
- dobândirea abilităţilor necesare pentru proiectarea într-o nouă
paradigmă.
Criterii suplimentare de apreciere:

- coerenţa şi consistenţa propunerii de la iniţierea proiectului până
la finalul acestuia;
- calitatea spaţiului propus;
- preocuparea pentru detalii arhitecturale.
Piese desenate, suplimentare fata de tema cadru

- minim o perspectivă exterioară;
- o mapă de studiu (A4) documentar a principiilor structurale şi
constructive folosite în cadrul proiectului, cu exemple arhitec-
turale. Nu se acceptă cópii xerox;
- o planşă de sinteză a proiectului ce va include o pagină de text
A4 ce va fundamenta intenţia şi opţiunile proiectului.
Intocmit,
conf. dr. arh. Silvia Costescu
asist. drd. arh. Adrian Moleavin
asist. drd. arh. Ionut Nedelcu
Atelier Prof. dr. arh. Gabriela Tabacu grupa 33B
Tema Meeting-point urban in zona Casei Presei
Pensiunea prevede spaţii de cazare, recreere şi alimentaţie publică pen-

tru o asociaţie nonguvernamentala care veghează asupra protejarii lito-
ralului romanesc şi a altor persoane interesate de activităţile acestora.
Cazarea, dimensionată pentru un numar maxim de 30 locuri, în cam-
ere cu 2 locuri, va fi constituită în general din camere de maxim 16-18
mp, având un vestibul cu dulap înzidit şi baie cu duş. Se va urmări o
proporţionare a camerelor care să încurajeze flexibilitatea în mobilare şi
eventual dispunerea unui pat suplimentar pliant la nevoie.
Camerele vor fi prevăzute cu logii sau cu sere care să respecte principiile
de captare pasivă a energiei solare. Ventilarea spaţiilor va fi realizată
natural, tot pe baza principiilor pasive (răcirea aerului prin canale subter-
ane, inerţia termică a pereţilor, turnul de vânt, etc.).
Culoarele de circulaţie nu vor fi mai înguste de 1,2 m, iar distanţele din
colţul cel mai îndepărtat al unei camere şi până la o ieşire de evacuare
nu vor depăşi 15m.
Blocul de cazare va fi dotat cu un spaţiu pentru întreţinerea zilnică a cam-
erelor (depozitarea materialelor de curăţenie, depozitarea lenjeriei, etc.)
O zonă de primire a oaspeţilor (acces, hol primire, birou administrator,
grup sanitar pe sexe) şi una de alimentaţie publică de tip restaurant pen-
tru cca 40 locuri (aprox. 60 mp), în legătură directă cu o bucătărie simplă
(cu oficiu, zonă de preparare şi două depozite) se va articula cu blocul
de cazare.
Sala de mese va fi prevăzută cu o terasa şi va avea, de asemenea, legătură
cu holul principal al pensiunii. Tot în legătură articulată cu holul, se va
imagina un spaţiu multifuncţional pentru recreere (la care se vor adăuga
terase exterioare acoperite sau descoperite) în care va putea funcţiona un
bar-bufet pentru 8 -10 persoane, în legătură cu oficiul bucătăriei.
Spaţiul aferent administrãrii complexului se va rezolva ca unitate de ca-

zare inclusă în ansamblul general al construcţiei.
La intrarea pe amplasament se va amenaja o zona cu locuri de parcare

pentru autoturisme şi două locuri pentru autocare, conform normativelor

in vigoare, legătura cu clădirile asigurându-se prin alei protejate de co-
pertine şi pergole. Restul terenului va fi amenajat cu zone plantate şi
chioşcuri de grădină, luându-se în consideraţie posibilitatea campării sau
a desfăşurării unor evenimente colective în aer liber.
Structura de rezistenţă a clădirii pensiunii poate fi din cărămidă, lemn,
piatră sau pământ, eventual metal acolo unde este necesar. Utilizarea
betonului armat nu este exclusă dar va fi justificată cu argumente clare în
contextul ecologic al proiectului.
O bibliografie specială va fi pusă la dispoziţie în cadrul atelierului.
Redactare
Studiu documentar preliminar:
- mapă cu planşe A4 de studiu documentar a principiilor de compunere a
obiectelor de arhitectura cu functiuni similare, pe baza bibliografiei spec-
ificate, cu exemple arhitecturale semnificative referitoare la programul
de locuire / cazare turistică de tip pensiune. Acestea vor conţine schiţe
sugestive de mână şi texte explicative. Nu se vor accepta cópii xerox.
Piese suplimentare fata de cele cerute in tema cadru
Proiectul va fi predat pe hârtie albã, maxim 6 formate 50×70 cm, într-o

tehnicã la alegere (inclusiv calculator) şi va cuprinde urmãtoarele piese :
* schema ilustrativă pentru principiile utilizate în proiect privind arhitec-
tura durabilă;
* Maxim 5 imagini perspective randate pe calculator;
Se vor preda de asemenea, ulterior jurierii în comisii, un CD cu formatul

digital al proiectelor cu note mari şi o descriere în românã şi englezã a
soluţiei (maxim 100 de cuvinte).
Întocmit,
asist. drd. arh. Alexandru Calin
P.O . arh.Lorin Niculaie
Atelier Prof. dr. arh. Mircea OCHINCIUC grupa 34B
Tema HOSTEL
Corpul de cazare are o capacitate de 36 de locuri si este destinat in

principal scriitorilor, cercetatorilor, profesorilor invitaţi şi participanţilor la
şcolile de vară sau workshopuri care viziteaza Centrul de studii Eliade,
dar va putea fi folosit si ca hostel pentru tineri.
Amplasament
Amplasamentul este acelasi cu al Centrului de studii Eliade (Mantuleasa
7-9.), cu care va trebui sa functioneze in paralel, formand un ansamblu
integrat volumetric si functional.
Date de temă
· hol de acces pricipal cu un punct de recepţie si zona de
asteptare
· camere de 1, 2 paturi. Unitatile de cazare vor avea suprafete
cuprinse intre 26-30mp si vor fi prevăzute cu locuri de lucru si
grupuri sanitare cu duş.
· max 3 apartamente de 2/3 camere cu grup sanitar suplimentar,
una din camere urmând să fie utilizată ca birou-bibliotecă pentru
cercetatorii veniţi pentru o perioadă mai îndelungată
· oficiu de nivel pentru prepararea mesei, cu un spaţiu pentru micul
dejun.
· o sală de mese cu o capacitate de max. 50 de locuri prevăzută cu
o bucătarie-oficiu minimală.
· un spaţiu de reuniuni, care include si un grup sanitar minimal
· 2 birouri şi o cameră pentru administrator
· spaţii de curăţenie şi pentru rufe curate pe fiecare nivel
· acces de serviciu pentru bucătărie
· încăperi frigorifice de depozitare
· vestiare personal
· terase acoperite şi descoperite pentru cca 50 persoane.
· un parcaj pentru cca 8 - 10 maşini
Regimul de înălţime este P + 3/4 niveluri

Sistemul constructiv este la alegere din materiale care să se înscrie în

obiectivul principal al proiectului şi anume soluţii în spiritul principiilor
dezvoltării durabile şi ale construcţiilor pasive cu consum energetic re-
dus.
Obiectiv suplimentar
Studiu conceptual al unei construcţii care prin conformaţie, materiale,
tehnologii şi a detalii folosite să ofere o imagine plastică conformă arhi-
tecturii durabile.
Piese suplimentare cerute:

* schemă funcţională a sistemelor de încălzire, circulaţie a aerului
şi insatalaţiilor care sa exprime sintetic ideea proiectului
* min. 5 detalii de faţada pentu soclu, câmp, goluri de ferestre,
acoperiş eventual seră, sc. 1/5
Intocmit:
prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc,
şef de lucrări dr. arh. Haytham Zeki, şef de lucrări dr. arh. Andra Panait

Atelier Prof. dr. arh. Anca MITRACHE grupa 35B
Tema Hotel Tineret- Streharet
Argument
Programul hotelier este unul dintre cele mai complexe prin interferen-
ta mai multor tipuri de activitati ce conlucreaza la functionarea acestui
“mecanism”. Mini-hotelurile, hostelurile, pensiunile reprezinta ilustrarea
unei functiuni de habitat temporar. Astfel, functie de scopul urmarit , dot-
arile apartinand programului hotelier pot avea un caracter de turism cul-
tural, distractiv, de agrement, sportiv, balnear etc.
Amplasament
Dotarea turistica se va construi pe un teren in panta , in suprafata de cca
3500 mp, aflat pe drumul de acces dinspre orasul Slatina inspre Mana-
stirea Streharet, intr-o zona impadurita cu o perspectiva orientata spre
paraul si lacul din apropiere.
Declivitatea terenului este de cca 5 m , terenul coborand in directia N,
cu o perspectiva ampla spre apa. Accesul spre amplasament se face din
drumul existent.
Date de tema
Se propune proiectarea unui minihotel ce urmeaza sa raspunda nevoilor
de cazare impuse de dezvoltarea sporturilor precum vanatoarea sau pes-
cuitul ce au luat amploare in zona. Proiectul va trebui sa raspunda de
asemenea necesitatilor de proiectare, constructie si functionare proprii
dezvoltarii durabile. Astfel modul de organizare functionala si de rezol-
vare a luminarii, incalzirii, ventilarii vor folosi tehnici specifice de rezol-
vare.
Regimul de inaltime impus , dat fiind amplasarea obiectivului intr-o zona
impadurita, la cateva minute de mers inafara orasului, este de S(Ds)+P+E
(max 2E).
Obiectul de arhitectura propus urmeaza sa se integreze in peisaj , in-
cercand prin compozitia spatial volumetrica sa rezolve datele impuse de
tema prin ilustrarea specifica a functiunii de habitat temporar.
Functiunile principale vor fi urmatoarele:

Cazarea: cca 15 unitati de cazare de 1, 2 locuri din care 1- 2 apartament
cu dormitor si salon cu grup sanitar.
1 0 1 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

Celula de cazare va avea o arie totala de 30 p si ea va cuprinde: camera - Windfang – (vestibul acces si pentru persoana cu handicap), 5.0 mp
propriuzisa, vestibul acces si grup sanitar: - Desk receptie prevazut cu comptoar cu blat pentru clientisi receptioner,
- Camera (2 paturi), 20.5 – 22.5 mp precum si tabloul de corespondenta (accesul la camera facandu-se cu
- Vestibul – acces cu depozitare, 3.0 – 3.5 mp cartela), 5.0 mp
- Grup sanitar cu dus, 3.5 mp - Hol asteptare cu cca 6 locuri asteptare si 1 post acces email, 15 – 20 mp
- 1 birou –camera – administrator, 10 – 12 mp
Mobilarea - Grup sanitar minimal pe sexe al zonei de primire, cca 15 mp
Camera va fi conformata astfel incat sa primeasca ¹ paturi ( 90 x 2.00 m)
cu noptiere, rastel pentru bagaje, toaleta cu oglinda de perete, frigider Alimentatia publica
mic incorporat, suport televizor si oportunitatea amplasarii unui pat su- - Sala de mic dejun – in relatie directa cu terase acoperite sau descoperite
plimentar pentru copil. 60 - 70 mp
Vestibulul va contine 1 dulap pentru haine si un cuier. - Bucatarie minimala in relatie directa cu nodul secundar
- Bar in relatie cu holul de asteptare si sala de consumatie
Circulatii orizontale
Accesul la camerele se va face dintr-o circulatie de minim 1,20 m latime Spatii tehnice
pentru simplu tract si min 1,60 m cu eventuale largiri in dreptul usilor de Depozitari cca 20 mp
acces in camere (pana la max. 2,10 m) pentru dublu tract. Vestiare personal; pe sexe cu grupuri sanitare
Anexe (centrala termica , tablou electric etc) 20 mp
Circulatii verticale
Unitatea va avea 1-2 noduri de circulatie verticala. Aprovizionarea cu marfa si gestionarea ambalajelor si a gunoiului se pot
face prin intermediul nodului secundar si a unei curti de serviciu.
Nodul principal de circulatie este folosit de catre clienti si este compus din : Mini hotelui va fi prevazut cu locuri de parcare adecvate si terase amena-
-1 scara acces si evacuare de 1,20 m latime, inchisa. Usile au sensul de jate accesibile din holul hotelului, din sala de consumatie, sau din cam-
deschidere in sensul de evacuare al persoanelor ere. Perspectiva plonjanta asupra paraului ca si pitorescul peisajuluiincu-
rajeaza adoptarea unor solutii terasate , pavilionare sau grupate care sa
Nodul secundar de circulatie este folosit de personalul unitatii turistice si puna in valoare personalitatea amplasamentului.
doar accidental, in caz de evacuare, de catre clienti:
- 1 scara de acces si evacuare de 1,10 m latime, inchisa fata de circulatiile Obiective suplimentare ale studiului
orizontale si cu deschiderea usilor in sensul de evacuare al persoanelor Exprimarea capacitatii de percepere, configurare si potentare a spatiului-
arhitecturalin legatura cu spatiul global – tipologie si morfologie
Unitatea de servicii de nivel (oficiul) contine spatii specializate pentru int- - cunoasterea si insusirea discursului arhitectural in relatie cu de-
retinerea unitatilor de cazaresi este compusa din : terminarile unui program tehnologic complex (hotelier)
- Oficiu de nivel 10.0 mp - cunoasterea determinarilorantropologice ale spatiilor
- Grup sanitar minimal cu dus, wc si chiuveta 3.0 – 3.5 mp - instrumentarea structurala si utilitara in relatie cu programul
- Dulap rufe curat 1.5 mp functional
- Dulap rufe murdare 1.5 mp - crearea unei unitati de expresie intre forma-functiune-semnificatie
- Degajament comun max 3.0 mp - dezvoltarea capacitatilor de esentializare teoretica a spatiilor propuse
Spatii aferente accesului
Accesul si distributia fluxurilor se face in zona de primire prin intermediul Intocmit: Conf dr. arh. Anca Mitrache
unor spatii precum:



Atelier Prof. dr. arh. Adrian SPIRESCU grupa 36B
Tema ECO-HOSTEL
Amplasament
Umătorul exerciţiu se va desfăşura pe acelaşi amplasament analizat la
proiectul nr.1, având ca subiect studiul unei dotări de cazare turistică,
Eco-Hostel.
Hostelul este o dotare pentru cazarea turiştilor, în special a celor tineri,
realizată şi gestionată pe principiul costurilor minime.
‘ Eco’ se referă atât la ideile ecologice cât şi la cele economice, însă fără
diminuarea semnificativă a confortului.
Date de temă
Din perspectiva arhitecturii durabile, se va realiza o construcţie având
următoarele caracteristici tehnico-funcţionale:
1.Respectarea tuturor cerinţele din tema cadru
2. Regim maxim de înălţime: subsol/demisol + P + 3;
3. Funcţiuni necesare:
Acces, hol cu recepţie, grupuri sanitare şi birou administrare hostel;
Restaurant, cu sală de mese cu o suprafaţă de cca. 80 mp. şi o terasă
pentru cca. 30 locuri. Bucataria restaurantului poate fi deschisă şi legată
printr-un sas (oficiu) cu sala de mese.
Cazarea se va rezolva în camere pentru 1 pers. , 2 pers. şi pentru grupuri
de 4 pers. Camerele, cu suprafaţe de 12mp, 16mp, respectiv 20mp., vor
fi configurate astfel: vestibul, spaţiu de depozitare, nişă pentru lavoar,
loc de dormit, un mic loc de discuţii la camerele cu mai multe locuri.
Câteva camere vor fi dotate cu baie proprie(cu duş), restul camerelor vor
dispune de grupuri sanitare comune. Accesul la camere se va face dintr-o
circulaţie de min. 1,20 m. lăţime; rezolvarea cazării se poate face cu
simplu sau dublu tract.
Recreerea - petrecerea timpului liber în ansamblul hostelului va fi legată
de elementul natural.
Concepţia şi caracterul acestui spaţiu, vor fi la latitudinea fiecărui stu-
dent. Fie că va fi un spaţiu acoperit, parţial descoperit, interactiv etc. se

recomandă să se înscrie într-o suprafaţă de maxim 150 mp, din acest Redactare
spaţiu fiind posibil şi accesul la bar (la rândul său legat de bucătărie). Proiectul va fi redactat conform cerinţelor din tema cadru.
Toate funcţinile vor fi rezolvate conform normelor în vigoare. Obiective suplimentare ale studiului
Se urmăreşte, suplimentar faţă de tema cadru:
4.Structura de rezistenţă, adaptată principiilor arhitecturii durabile, - Conceperea unui program de cazare atractiv;
funcţiunilor şi materialelor ce urmează a fi folosite, va fi aleasă în funcţie - Înscrierea construcţiei în peisajul existent.
de concepţia fiecărui proiect în parte. Acoperişul se poate rezolva, în
funcţie de soluţie, în şarpantă sau în terasă. Intocmit,
Prof.dr.arh.Adrian Spirescu
În limitele datelor din tema cadru, fiecare student va putea propune dotări Şef de lucrări drd. arh.Mihaela Pelteacu
şi amenajări, altele decât cele menţionate deja Prep.drd. arh. Andrei Lakatos

p r o i e c t d e c a t e d r ă
Tema cadru:
Proiectul nr.3 LOCUINŢE COLECTIVE
Numar de credite : 12 | Durata : 3+6+5 saptamâni
„Argument”
Aspiratia fiecarei familii catre fericire incepe cu visul unei locuinte uni-
familiale inconjurata de copaci si pajisti, pe cat se poate pe malul unui
lac…. Realitatea insa se traduce intr-o insiruire de loturi mici, asezate in
afara orasului, intr-o zona care este prea densa pentru ca sa fie rurala si
prea putin densa ca sa fie urbana. Rezultatul dispersarii este de multe ori
devastator pentru oras, pentru teritoriu, pentru locuitori.
Locuirea in oras presupune suprapunere pe verticala. Aceasta suprapu-

nere poate combina insa ideea de locuinta unifamiliala cu cea a lo-
cuirii in contextul orasului, transformand locuinta individuala in LOCUIRE
COLECTIVA.
Cresterea populatiei duce inevitabil la cresterea aglomerarilor urbane.
Pentru a evita dispersarea oraselor in teritoriu, cel mai important loc al
cresterii urbane este chiar interiorul orasului. Aceasta crestere este posi-
bila prin realizarea unei densificari optime a fiecarei zone in parte si im-
plicit prin folosirea optima a infrastructurilor existente. Locuirea colectiva
este un suport important al acestor extinderi in interiorul orasului. Prin
integrarea locuirii cu alte functiuni, prin HIBRIDIZARE A PROGRAMELOR,
se pot crea la nivelul vecinatatii, poluri de interes si de atractie, opor-
tunitati de crestere culturala, poluri de urbanitate si cel mai important,
caracter de zona urbana centrala.
Rezultatul este o conlucrare spatiala, culturala, functionala, sociala, etc.,
a spatiului strict privat cu cel semipublic si cel public, avand ca finalitate
obtinerea calitatii vietii in oras.
Este un altfel de spatiu „public”, este spatiul public cotidian, al atmosferei
placute pentru fiecare individ, al medierii culturale la care fiecare individ
are libertatea de a participa sau nu.

1 OBIECTIVELE STUDIULUI
-Pornind de la contextul sitului, ocuparea teritoriului de volumele locuirii
colective hibridizate cu alte functiuni cat si de spatii verzi gradate de la
spatii private, spatii semipublice si spatii publice, in vederea influentarii
pozitive a calitatii spatiului de locuit si a interactiunii sociale a locuitorilor.
(Urbanitate)
-Ocuparea volumelor, prin suprapunere, cu locuinte care au tot confortul
unei locuinte individuale, care reusesc sa raspunda unor cerinte cat mai
diversificate de utilizare, prin tipologii cat mai diferite si cat mai flexibile,
dar care folosesc in comun terenul, accesele, circulatiile, instalatiile edili-
tare, spatii comunitare si spatii exterioare.(Flexibilitate)
-Folosirea tehnologiilor constructive care favorizeaza echilibrarea con-
sumurilor energetice”, care se acomodeaza uşor la schimbările care sur-
vin de-a lungul timpului prelungind durata de utilizare a locuintelor şi
care minimizează folosirea resurselor în procesul de construcţie apeland
la reciclare si materiale hibride.(Durabilitate)
-intelegerea potentialului pe care il are locuirea colectiva de a recom-
pune urbanitatea orasului si de a determina cresterea orasului chiar in
interiorul sau, anuland modelul marginalizarii locuintelor-dormitor din
periferie.
2 DATE DE TEMA DENSITATE

Pe un lot in suprafata de 4009mp, amplasat la intersectia bulevardului Exercitiul se va face in conditiile unui POTmaxim =38% si aunui CUT
Dacia cu strada Toamnei, avand latura lunga paralelea cu strada Toam- maxim = 1,9. Aceste valori se incadreaza in valorile maxime admise de
nei, actualmente partial eliberat, se propune realizarea unei comunitati Regulamentul de urbanism pentru zona protejata 13, pe care il gasiti in
de locuinte colective, cuprinzand circa 40 de apartamente. anexa.
Pe acest amplasament, anexat la tema, se vor rezolva imobilele de locuit REGIM DE INALTIME
cat si spatiile complementare integrate, „curtile interioare”ale unitatilor Imobilele care alcatuiesc ansamblul de locuinte vor avea regim de mediu
de locuit, accesul in subsolul comun, parcajele pentru vizitatori, circulatii de inaltime deP+4, (maxim 16 m), la alegere in functie de pozitionarea
pietonale, spatii verzi semipublice, cat si un spatiu verde public, de loisir, fata de diferitele vecinatati care delimiteaza lotul si in functie de con-
destinat atat locuitorilor acestei comunitati cat si locuitorilor din imediata ceptul demersului.
vecinatate sau chiar publicului larg. ALINIERI
Amplasarea volumelor construite se va face retras uniform cu 4 m de
2-1, REGLEMENTARI URBANISTICE la aliniamentul bulevardului Dacia si la aliniament pe strada Toamnei;
SUPRAFETE Volumul se va alipi la calcanul cladirii existente pe bulevardul Dacia, pe o
Imobilele de locuinte vor avea o suprafata construita desfasurata de circa adancime de maximum 15m. Se vor respecta toate regulile de amplasare
7500mp din care o suprafata construita desfasurata de circa 2000mp va a imobilelor in raport cu inaltimea acestora.
fi destinata unor functiuni complementare integrate locuintelor.

2.2 FUNCTIUNI Se vor propune apartamente care integreaza functionarea flexibila in

LOCUINTE functie de structura nucleului de ocupanti, si care pot raspunde in timp
Se vor propune tipuri cat mai variate de L®O(locuinte pentru ocupant) unor necesitati in schimbare ale utilizatorului. Se vor propune modalitati
care vor avea urmatoarele ponderi si suprafete orientative: diferite de divizare a unitatilor de locuit, modalitati diferite de OCUPARE
Pondere AU AC a aceluiasi spatiu, avand in vedere necesitatea ca aceste spatii sa poata
Studio 5% 48-52mp 67-73mp fi utilizate in prezent, dar si peste 50 de ani, cand cerintele societatii cu
1D 20% 64-72mp 90-100mp siguranta se vor schimba.
2D 30% 87-93mp 122-130mp
3D 35% 105-115mp 147-161mp Se va urmari dimensionarea corecta a circulatiilor in cadrul unitatii de
4D 10% 123-135mp 175-189mp locuit in scopul realizarii unei suprafete locuibile cat mai mari.
Inaltimea libera a spatiilor va fi de 2,7m dar se poate apela si la inaltimi
AL= aria locuibila (suprafete insumate a incaperilor de diferentiate pentru zona de noapte si zona de zi (reprezentare).
locuit:dormitoare+living+ sufragerie) Toate camerele vor beneficia de lumina si ventilare directa si naturala. Se
AU= aria utila (suprafete interioare a tutror incaperilor din apartament. va incerca pe cat posibil orientarea dubla a apartamentelor..
Nu se cuprind suprafetele logiilor si balcoanelor.) Accesibilitatea in apartamente va fi rezolvata prin gruparea a 2-3 unitati
AC= aria construita a locuintei (suma suprafetelor utile a apartamentului, la un spatiu al scarii luminat natural (prevazut cu lift), cursive inchise sau
a loggilor si balcoanelor, precum si a cotei parte din suprafetele comune deschise, „strazi” interioare sau accese directe (la parter). Se va asigura
ale cladirii –spalatorii, uscatorii, casa scarii, la care se adauga suprafata accesibilitatea fara bariere arhitectonice pentru persoanele cu handicap
aferenta a peretilor interiori si exteriori. Nu se cuprind boxele de la sub- fizic.
sol si garajele. O atentie deosebita se va acorda holurilor de intrare, amplasate la
parterul unitatilor. Casa scarii si liftul vor avea prima statie la nivelul
subsolului si vor fi utilizate doar de locuitori.
Fiecarui apartament i se va crea minim o zona privata de legatura cu ex-
teriorul (logie, balcon, terasa). Spatiilor private de legatura cu exteriorul,
li se va asigura protectia si intimitatea.
FUNCTIUNI INTEGRATE
La nivelul parterului si eventual la primul nivel se vor integra spatii pen-
tru comert, birouri,(care pot fi inchiriate chiar de locatari), spatii pentru
activitati tertiare, cabinete medicale, o cafenea, etc. De asemenea se
vor integra spatii comunitare, spatii de hobby sau fitness, o minigradinita
,etc., acestea din urma putand fi amplasate si la alte nivele in legatura
cu circulatiile verticale sau orizontale de acces, in legatura cu eventuale
patio-uri verticale comune (spatiu semiprivat interior-exterior), fiind desti-
nate mai ales locatarilor. Aceste „spatii in plus „ integrate in imobilele de
locuit, vor insuma o suprafata desfasurata de circa 2000mp.
Pentru functiunile complementare ale parterului si etajului I, se vor preve-

dea scari separate de legatura cu subsolul.

Aceste spatii cu functiune diferita fata de cea de locuire vor fi mentionate
in planul de ansamblu (suprafete- functiuni) si detalierea lor se va limita
la incidenta acestora la nivelul tronsonului care va fi detaliat la faza fi-
nala.
GARARI -PARCAJE
Masinile vor fi cat mai „invizibile” in acest ansamblu.
Dat fiind obligativitatea rezolvarii parcarii si gararii autoturismelor in
interiorul parcelei de studiu se propune ca fiecarui apartament sa i se
creeze cate un loc de garare iar apartamentelor de 3D si 4D cate 2 locuri
de garare in subsolul comun accesibil cu rampa dubla de intrare –iesire,
cu relatia dreapta. In acelasi spatiu al garajului subteran, vor fi prevazute
si 20 locuri de garare corespunzatoare functiunilor suplimentare pro-
puse.
Pentru vizitatori vor fi prevazute 15 locuri de parcare la sol.
ANEXE – SPATII TEHNICE

Subsolul va gazdui si spatiile tehnice; centrala termica, hidrofor, tablou
electic, pompa de caldura, acumulatori de stocare,centrala de venti-
lare, bazin retentie apa,etc., cat si adapostul ALA (1mp/2,5mc/persoana
+120mp pentru ocupantii functiunilor complementare).
Se vor prevedea platforme pentru europubele si pubele pentru evacuarea
diferentiata a gunoiului menajer.
2.3. SRTUCTURI – ANVELOPANTA

Structura de rezistenta va fi de beton armat din cadre sau/si cu diafragme,
in combinatie cu toate tipurile de materiale disponibile (lemn,piatra nat-
urala, metal, caramida,etc), in ideea obtinerii unei structuri de locuire
complexe , inovative (flexibile) care tine cont de conditiile climatice speci-
fice si integreaza consumuri reduse de energie.
Sistemul constructiv modular, cu deschideri mari, permite flexibilitatea
formulelor de acomodare in timp si multiplicarea optiunilor spatiale.
Se vor integra solutii tehnice constructive de rezolvare multistrat a anvel-
opantei, de ventilare mecanica, de folosire a surselor de energie alter-
native, de echilibrare a consumurilor energetice in ideea realizarii unor
locuinte pe cat posibil „pasive”.

3. STRATEGII 3-2 URBANITATE

Demersul proiectului va integra obligatoriu urmatoarele strategii: Locuirea de calitate inseamna mult mai mult decat calitatea imobilului
3-1, FLEXIBILITATE de apartamente. In acest sens sunt importante rezolvarile urmatoarelor
Pana in prezent, la baza elaborarii locuintelor colective a fost ideea de a aspecte:
satisface cerintele si necesitatile acomodarii unui nucleu familial compus legatura cu traficul existent in zona; accesibilitatea auto; accesibilitatea
din 2 parinti si „n” copii. pietonala si posibilitatea de parcurgere a ansamblului; rezolvarea de
Modelul rezultat este cel al apartamentului ”n”DL(S), („n”Dormitoare, Liv- spatii verzi publice (spatii de joaca pentru copii, odihna, socializare, etc.),
ing (Sufragerie),bucatarie, baie , debara), care aloca fiecarui membru al in jurul imobilelor si intre acestea, ca factor influent al calitatii spatiului de
familiei, sau cupluluide 2 membri ai familiei, cate o „celula”privata si o locuit si asupra interactiunii sociale a locuitorilor.
„celula”folosita in comun cu ceilalti membri ai familiei, in care activitatile Ansamblul ar trebui sa devina un nucleu al „infrastructurii” urbane.
desfasurate sunt foarte precis definite: odihna, preparare hrana, hrana, Spatiile multifunctionalitatii integrate, cat si amenajarile propuse in zona
igiena personala, relaxare, invatare, joaca. verde a amplasamentului, sunt destinate atat comunitatii dar si vecina-
Instabilitatea vietii sociale, transformarea nucleului familial din biparen- tatii cartierului. Sunt prilej de integrare in comunitate a unor nonlocuitori
tal in monoparental, dinamica societatii, modificarile petrecute in mod ai comunitatii, dar membri ai vecinatatii. Ele reprezinta strategia de inter-
natural prin maturizarea copiilor, aduc in timp o serie intreaga de modi- relationare intre teritorii, de unificare puternica a relatiei de vecinatate,
ficari la nivelul nucleului familial, incat azi mai gasim doar 30%din apar- de polarizare, de creare a identitatii specifice locului si de re-creare a
tamentele existente, ocupate de familii in sens traditional. diversificarii proprie unei „strazi” din centrul orasului.
Dar a crea spatii de locuit inseamna a tine cont de dorintele si necesitatile
ocupantilor.
Ce facem daca aceste cerinte se schimba?
3-3 DURABILITATE
Proiectarea pentru o anume folosinta a spatiului, valabila doar in mo-
Spatiul generat de noul ansamblu trebuie să răspundă simultan la mai
mentul definitivarii proiectului este o mare dilema. Casele trebuie sa poa-
multe criterii care să se subscrie principiilor arhitecturii durabile. El are
ta raspunde unor stiluri de viata cat se poate de diferite, unor folosinte
propria identitate clară şi pozitivă care se construieşte bazându-se pe
a spatiului cat se poate de variate, sa se poata adapta in timp, sa fie
FLEXIBILE si implicit DURABILE. puterea contextului, va crea legaturi spatiale, privelisti, puncte de per-
Flexibilitatea configureaza un alt model de apartament : L®O (locuinta spective, legaturi de comunicare cu zonele adiacente, va interactiona cu
pentru ocupant), este un model al spatiului liber (loft), in care o anumita mediul înconjurător, pe care îl respectă şi îl protejează, va avea un factor
suprafata locuibila este aleasa si asumata de ocupant, in care spatiul va de scară şi densitate optim şi va oferi cadrul pentru dezvoltarea de relatii
fi divizat si ocupat de insusi persoana care se va acomoda si va vietui sociale în imediata apropiere, concomitent cu reducerea consumului de
dupa felul ei de a fi. Este strategia de a concepe apartamente durabile resurse, inclusiv a exploatării terenului.
care vor raspunde azi unor anume cerinte, dar care anticipeaza si schim- El poate face apel la folosirea principiilor aşezărilor experimentale care
barea lor in timp, generata de acelasi utilizator sau generata de utilizatori militează pentru reducerea la 0 a emisiilor de carbon, astfel încât el
cu totul diferiti in decursul timpului. conţine facilităţi pentru recreere de calitate, este un mediu sigur şi prote-
Apartamentul L®O are doar o anumita suprafata locuibila si referirea jat, curat şi bine întreţinut şi posedă concepte de design care promovează
la „n” dormitoare este secundara sau virtuala., in schimb are calitatile un mediu interior sănătos în cadrul aşezămintelor urbane, acordând si-
unei locuinte individuale ce se gaseste ceva mai aproape de cer… Spatiul multan prioritate pietonilor, transportului public şi ciclismului, în detri-
„celulei „ va fi unul fixat mai neutru, mai vag, in el se pot intimpla mul- mentul parţial al autovehiculelor personale.
tiple activitati care pot ocupa mai mult sau mai putin spatiul, acest lucru El posedă o reţea integrată de zone verzi care atrag publicul şi încurajează
depinde numai de cine il va folosi in decursul timpului. activitşţile în aer liber, destind psihicul şi contribuie la modul de viaţă

sănătos şi de calitate şi conţine construcţii concepute astfel încât să se − îngroparea parţială sau totală a volumelor pentru o mai bună
acomodeze uşor la schimbările care survin de-a lungul timpului şi care izolare, folosirea acoperisurilor verzi
minimizează folosirea resurselor în procesul de construcţie şi în ex-
ploatare.
Revenirea la materialele naturale, după episodul modernităţii şi triumful 3-4 COMPLEXITATEA VOLUMETRICA
betonului ca material ultim al arhitecturii, este de dorit cu atât mai mult Volumetria propusa, prin complexitatea sa , va trebui sa creeze speci-
cu cât, la nivel mondial, o a treia generaţie de arhitecţi hi-tech (după cele ficitate si identitate locului. Aceasta particularizare a locului poate fi un
a metalului şi a sticlei) pune în operă o extrem de sofisticată arhitectură factor pozitiv pentru comunitatea locuitorilor acestui ansamblu, poate tr-
din materiale prietenoase faţă de mediu: piatră naturală, lemn, ezi mandria ca locuiesc in aceasta comunitate, simtul apartenentei poate
cărămidă, metal, materiale reciclate. O întreagă arhitectură europeană induce starea de bine. Diversitatea creata poate determina un punct de
contemporană s-a structurat deja în preajma acestei abordări sensibile la referinta si interes la nivelul mai larg al orasului.
adresa mediului şi a folosirii materialelor naturale care arată cum un ma- COMPLEXITATEA LIZIBILA, DIVERSITATEA, pot fi identificate in forme put-
terial „slab” poate deveni îngredientul pentru o arhitectură de dimensiuni ernice ale fatadelor, fara a crea un aspect haotic al exteriorului. Calitatea
şi expresie urbane şi izbitor de contemporane. si flexibilitatea pe care o dorim in interior ar trebui exprimata si in exte-
Se va urmări, pe cât posibil, respectarea principiilor următoare pe parcur- rior
sului intregului proiect, de la ideea iniţială până la detalierea din ultima Daca privim arhitectura ca arta de a crea spatii publice, chiar si in zonele
etapă: in care realizam spatii ale privatului, acest ansamblu al unei comunitati,
− o izolare foarte bună, subterană şi supraterană, ideal din materi- va fi o sansa de integrare a urbanitatii in oras si de oprire a exilarii oras-
ale naturale sau reciclate anului din traditia urbana.
− o ventilaţie naturală, cu recuperare de caldură, cu elemente de Pentru studenti va fi un exercitiu de locuire inovativa „apropiata” viitoru-
preîncălzire sau prerăcire a aerului proaspăt lui, un exercitiu de poetica urbana.
− utilizarea captatorilor termici solari şi a elementelor fotovoltaice
− utilizarea « pompelor de caldura » cu dublul rol de încălzire şi
răcire a spaţiilor simultan cu utilizarea unor soluţii contemporane de
încălzire a spaţiilor interioare
− stocarea energiei obţinute din surse regenerabile în vederea
scăderii consumului energiilor conventionale în prin utilizarea de stoca-
toare de căldură
− controlul centralizat şi permanent al energiilor folosite şi al
resurselor pentru a se constitui în aşa numita casă inteligentă
− utilizarea materialelor de construcţie cu stabilitate termică, simul-
tan cu promovarea materialelor obţinute prin sau cu materii prime reci-
clabile/ecologice
− orientarea conformă a spaţiilor faţă de punctele cardinale ceea
ce conduce la reconsiderarea conceptului de proiectare de arhitectură;
se urmareşte folosirea spaţiilor de tip seră sau atrium pentru stimularea
aporturilor pasive, cat si de prezenta luminii si a soarelui in dimension-
area golurilor / logiilor / balcoanelor.

4 CONTINUTUL SI DESFASURAREA PROIECTULUI - Planurile tuturor nivelurilor diferite, sc.1/100

Studiul va cuprinde urmatoarele faze: -2 sectiuni ale fiecarui tronson diferit, sc.1/100
-2 fatade – ale fiecarui tronson diferit, sc.1/100
FAZA I-a - 3 saptamani -Macheta de ansamblu, sc.1/100
Studiul ansamblului si al relatiei cu orasul, determinarea modului de
ocupare spatiala si volumetrica a amplasamentului.: Predarea se face pe maxim 4 formate A0 dispuse orizontal- intr-o tehnica
la alegere (inclusiv redactare pe calculator). Toate formatele vor avea
Documentare - 5 exemple diferite din practica in domeniu ce vor contine chenar si cartus de identificare conform anexei. Predarea se va face la
pentru fiecare studiu de caz, reproduceri dupa planuri si imagini publi- catedra. Notarea se va face in juriul catedrei.
cate, date ( autori, loc, perioada constructiei, suprafete, indici POT si CUT)
schite, scheme analizand relatia cu contextul, tipologia de locuire, spatiile Faza II-a - 5 saptamani
libere (publice, semipublice, private) modul de rezolvare a unitatilor si a Etapa a doua: Studiul de detaliu al unui tronson selectat
apartamentelor, spatiile intermediare intre interior si exterior, expresia
arhitecturala. Documentatia se va preda pe formate A3. -Plan de situatie al terenului si al vecinatatilor cu indicarea tronsonului
selectionat pentru detaliere, sc 1/500
Studiul ansamblului -Plan parter, planurile etajelor diferite ale tronsonului selectat
- Propunere regulament al terenului si al vecinatatilor, cu indicarea zonelor A si (apartamente + nod circulatie), cu cote si indicatii de functiuni, suprafete
B, a suprafatelor construite la sol si totale, a POT-ului si CUT-ului, sc 1/500 si materiale, sc.1/50
- Schema generarii conceptului - Variante posibile de functionare flexibila in functie de structura
- Plan ansamblu , sc.1/200 familiala, in prezent si peste 50 de ani, sc.1/100
- 2 sectiuni-desfasurate ansamblu, sc.1/200 Se va indica pentru fiecare apartament detaliat suprafata utila/ locuibila/
- Macheta de ansamblu, sc.1/200 construita.
-2 sectiuni cu cote si indicatii de materiale, sc.1/50
Predarea se face pe maximum 4 formate A2, dispuse orizontal- intr-o -2 fatade cu cote si indicatii de materiale, sc.1/50
tehnica la alegere (inclusiv redactare pe calculator) Toate formatele vor -Detaliu de travee; plan , sectiune , fatade cu explicitare materiale, sc/1/20
avea chenar si cartus de identificare conform anexei. Predarea se va face -minim5 detalii de noduri de rezolvare a fatadei, sc/1/10
la catedra. Notarea se va face in juriul catedrei.
Predarea se face pe maximum 4 formate A1, dispuse orizontal- intr-o
Faza II-a - 6 saptamani tehnica alb-negru (inclusiv redactare pe calculator). Fatadele si studiul
Prima etapa : Studiul unitatilor locative care compun tronsoanele de de flexibilitate vor fi redactate color. Toate formatele vor avea chenar si
locuinte diferite si studiul „ocuparii” volumelor cartus de identificare conform anexei. Predarea se va face la catedra.
Notarea se va face in juriul catedrei.
-Plan de situatie al terenului si al vecinatatilor, sc 1/500 Nota finala va fi media rezultata din notele obtinute la ambele etape ale
-Schema generarii conceptului fazei II.
-Plan parter al ansamblului de locuinte, cu indicarea diferitelor tipuri de
unitati locative, a functiunilor complementare si a amenajarilor ansam- CRITERII DE APRECIERE
blului, sc 1/100 -Integrarea ansamblului proiectat in contextul existent, din punct de ve-
-Plan subsol general, sc.1/100 dere spatial, social si functional.

-Valoarea conceptului de ansamblu si a celui de locuire- felul in care Autor tema: Prof.dr.arh.Anca Otoiu
acestea sunt puse in practica, diversitatea multipla a unitatilor de locuit; Colaboratori: Conf.dr.arh.Silvia Costescu,
-Calitatea solutiei arhitecturale (flexibilitate, urbanitate, durabilitate, Asistent arh.Sergiu Petrea,
complexitate si poezie) Asistent arh.Cristina Constantin
Se va acorda cate un premiu primelor 3 proiecte clasate.


Zona protejată nr.13, bulevardul rezidenţial Dacia în ansamblul lor: trama stradală, fondul construit, caracterul şi valoarea urbanistică;
subzona Cp1c sînt permise intervenţii care conservă şi potenţează valorile existente
g. intervenţii:
- punerea în valoare clădirilor monument sau a celor susceptibile a fi declarate monu-
I. DESCRIERE ment (consolidare, restaurare, întreţinere)
- protecţia vegetaţiei, refacerea spaţiilor verzi agresate
a. delimitare: - dezvoltarea segmentului dintre Piaţa Gemeni şi Calea Moşilor
- bulevard care uneşte Piaţa Romană cu Calea Moşilor
b. caracteristici: II. UTILIZARE FUNCŢIONALĂ
- o axă de tip particular care exemplifică rigoarea şi unitatea unei intervenţii reglemen-
tate; este un element de tranziţie dintre zona de nord la oraşul dens al zonei centrale a. utilizări admise:
- elementele definitorii şi care-i conferă caracterul sînt: profilul transversal constant ; - locuinţe cu standard ridicat, compatibile cu ţinuta arhitecturală a clădirilor existente
tipologia construcţiilor; prezenţa dominantă a vegetaţiei de aliniament. - se menţin neschimbate acele utilizări iniţiale ale clădirilor care corespund cerinţelor
c. evoluţie: actuale sau se admite revenirea la acestea
- trasarea în a doua jumătate a secolului al XIX-lea b. utilizări admise cu condiţionări:
d. agresiuni: - funcţiuni cu caracter comercial de lux sau servicii specializate: anticariat, galerie
- implantări care nu respectă caracteristicile zonelor (reglementate la origine): gabarit de artă, reprezentanţă comercială, birou pentru profesiuni liberale şi consultanţă, cu
şi înălţime peste limita maximă de 16m următoarele condiţii
e. valoare: (1) funcţiunea să nu stînjenească vecinătăţile
- bulevard - rezidenţial, care îmbină rigoarea şi unitatea unei intervenţii reglementate (2) funcţiunea să nu implice nici un fel de modificare a arhitecturii exterioare
cu scara şi caracterul domestic al ţesutului bucureştean rezidenţial de sfîrşit de secol sau a caracterului/elementelor valoroase ale interiorului
XIX. (3) să nu afecteze vegetaţia existentă (curţi de faţadă şi arbori)
f.grad de protecţie: (4) să nu implice amenajarea unor locuri suplimentare de parcare în interio-
- maxim - se protejează valorile arhitectural - urbanistice, istorice şi de mediu natural rul parcelei sau pe domeniul public

- se admite amenajarea unor mici baruri / restaurante la parterul clădirilor cu o ca- de la aliniament iar faţă de limita opusă a parcelei se va retrage la o distanţă egală cu
pacitate maximă de 50 de locuri (interior + exterior), cu respectarea condiţiilor de mai jumătate din înălţimea la cornişă, dar nu mai puţin de 3,0 metri;
sus. - în cazul în care parcela se învecinează cu clădiri retrase faţă de limitele laterale ale
c. utilizări interzise: parcelei, noua clădire se va retrage obligatoriu faţă de ambele limite laterale ale par-
- activităţi care pot provoca degradarea clădirilor protejate sau sunt incompatibile cu celei la o distanţă egală cu jumătate din înălţime, dar nu mai puţin de 3.0 metri;
statutul de zonă protejată; - clădirile se vor retrage faţă de limita posterioară la o distanţă de cel puţin jumătate
- activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; din înălţimea clădirii măsurată la cornişă dar nu mai puţin de 5.0 metri; în cazul în
- construcţii provizorii de orice natură - inclusiv chioşcuri şi panouri publicitare, de care pe limita posterioară a parcelei există calcanul unei construcţii învecinate, noua
orice dimensiune şi indiferent de modalitatea lor de montare; clădire se va alipi la acest calcan.
- depozitare en-gros; d. amplasarea clădirilor pe aceeaşi parcelă
- depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau tox- - clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu jumătate din înălţimea la cornişă a
ice; celei mai înalte dintre ele;
- activităţi care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul vizibil din circulaţiile - distanţa se poate reduce la 1/4 din înălţime numai în cazul în care faţadele
publice sau din instituţiile publice; prezintă
- depozitări de materiale refolosibile; calcane sau ferestre care nu asigură luminarea unor încăperi fie de locuit, fie pentru
- platforme de precolectare a deşeurilor urbane; alte
- staţionarea şi gararea autovehicolelor în construcţii multietajate; activităţi ce necesită lumină naturală.
- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi
construcţiile de pe parcelele adiacente; IV. ECHIPAREA CLĂDIRILOR
- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele ve-
cine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice. a. circulaţii şi accese:
- parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 3.0
metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut
III. AMPLASAREA CLĂDIRILOR prin una din proprietăţile învecinate;
- în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor
a. caracteristicile parcelelor: handicapate sau cu dificultăţi de deplasare.
- se menţin neschimbate dimensiunile şi formele actuale ale parcelelor din zona b. staţionarea autovehiculelor:
protejată - staţionarea vehicolelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor
b. amplasarea faţă de aliniament: publice;
- aşezarea clădirilor se va face retras uniform cu 4 m de la aliniamentul bulevardului; - în cazul în care nu există spaţiu suficient pentru asigurarea locurilor de parcare
faţada clădirii va fi paralelă cu acest aliniament. normate, se va demonstra prin prezentarea formelor legale amenajarea unui parcaj
- aşezarea clădirilor faţă de stradă: regim izolat cu excepţiile precizate în planşa propriu sau în cooperare ori concesionarea locurilor necesare; aceste parcaje se vor
anexă. situa la distanţa de maxim 150 metri.
- la intersecţiile dintre străzi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculară c. condiţii de echipare edilitară:
pe - toate construcţiile vor fi racordate la reţelele edilitare publice;
bisectoarea unghiului dintre străzi avînd o lungime de minim 12,0 metri pe străzile - se recomandă la clădirile dispuse pe aliniament ca racordarea burlanelor la canali-
de zarea pluvială să fie făcută pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
categoria I şi a II-a şi de 6,0 metri pe străzile de categoria a III-a. - se va asigura în mod special evacuarea rapidă şi captarea apelor meteorice în
c. alinierea laterală şi posterioară: reţeaua de canalizare;
- în cazul în care pe una din limitele laterale ale parcelei există calcanul unei construcţii - toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngro-
învecinate, noua clădire se va alipi la acest calcan pe o lungime de maxim 15,0 metri pat;

- se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulaţiile publice şi b. aspectul exterior:
se recomandă evitarea dispunerii vizibile a cablurilor TV; - orice intervenţie asupra monumentelor de arhitectură declarate sau propuse a fi
- se interzice amplasarea firidelor de branşament pentru electricitate, telecomunicaţii declarate, se va putea realiza numai în condiţiile legii. Prin restaurarea clădirilor exis-
şi gaze pe faţadele principale ale clădirilor; tente (inclusiv prin măsurile de consolidare a structurilor), se va păstra sau se va reveni
- se interzice montarea aparatelor de aer condiţionat pe faţadele către stradă, sau pe la (dacă este cazul) arhitectura iniţiala a faţadelor.
cele laterale în cazul în care ele se deschid către curţi de onoare. - arhitectura noilor clădiri va respecta caracterul arhitectural general al bulevardului,
d. spaţii libere şi plantate: înscriindu-se, înainte de toate, în scara definită de clădirile existente.
- spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă; - se interzic suprafeţe vitrate de mari dimensiuni (perete cortină), imitaţiile de mate-
- spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor fi înierbate şi riale sau utilizarea improprie a materialelor (placaje ceramice sau suprafeţe metalice
plantate cu un arbore la fiecare 100 mp; strălucitoare), utilizarea culorilor stridente.
- se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei
să se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese;
- se va avea în vedere subordonarea oricăror elemente de mobilier urban caracter- VI. OCUPAREA ŞI UTILIZAREA PARCELEI
ului clădirilor şi condiţionarea realizării lor de aceleaşi avize de specialitate ca şi a. procent maxim de ocupare al terenului (POT):
construcţiile. - maxim admis: 65 %. Suprafaţa rămasă liberă trebuie să fie de cel puţin 30 mp.
e. împrejmuiri: b. coeficient de utilizare al terenului (CUT):
- se va menţine caracterul existent al împrejmuirilor astfel: - maxim admis: 3
- se va acorda prioritate conservării gardurilor existente; în caz că este ab- c. zone non-aedificandi
solut necesară refacerea lor, ele vor urma acelaşi regim de avizare ca şi intervenţiile - zone neconstruibile pentru spaţiile publice, conform planşei anexă.
asupra clădirilor. d. alte servituţi
- gardurile spre stradă vor fi transparente, vor avea înălţimea de maxim 2.00 - servituţi de înălţime (non altius tollendi) se vor introduce în vecinătatea accentelor
metri dacă sunt conform vechilor regulamente; gardurile vor avea un soclu opac de verticale istorice (turle de biserici, cupole ale clădirilor publice). De asemenea trebuie
circa 0.60 m., partea superioară fiind transparentă realizată din fier forjat sau plasă introduse criterii de utilizare a materialelor, a împrejmuirilor, a culorilor, a tipurilor de
metalică şi vor putea fi dublate de gard viu; pe limitele laterale şi posterioare gar- pavaje, a esenţelor vegetale etc.
durile vor fi opace şi vor avea înălţimea minimă de 2.00 metri.
VII. SPAŢII PUBLICE
V. CONFORMAREA CLĂDIRILOR
a. traseu
a. înălţimi admise: - se păstrează traseul actual, conform planşă anexă.
- maximum 16 m, minimum 13 m. b. profil transversal
- peste înălţimea admisă se acceptă realizarea unui singur nivel (3 m) retras la 1,5 - se păstrează profilul actual, conform planşă anexă.
m faţă de planul vertical al faţadei. |nălţimea noilor construcţii nu va putea depăşi, c. echipare şi amenajare
totodată, cu mai mult de 3 m înălţimea clădirilor existente învecinate. Se admite re- - nu există condiţionări stilistice, dar se va avea în vedere subordonarea oricăror
alizarea unui element arhitectural care poate depăşi cu 3 m înălţimea maximă verticală elemente de mobilier urban caracterului clădirilor şi condiţionarea realizării lor de
(16 m), desfăşurat pe cel mult o treime din lungimea faţadei. aceleaşi avize de specialitate ca şi construcţiile.
- în cazul clădirilor de colţ, înălţimea permisă pentru bulevard poate fi continuată şi pe d. plantaţie
strada secundară pe o lungime de cel mult 15 m, după care se racordează la înălţimea - intervenţiile vor conserva caracterul actual al vegetaţiei (esenţe, densitate, înălţime
corespunzătoare străzii respective. etc.)
- atunci când o clădire nouă este alăturată la calcan unei construcţii existente cu - curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu plantaţii decorative inclusiv pe
acoperiş, este recomandată preluarea pantei acoperişului, fără însă a depăşi coama faţade;
acoperişului existent.

Dir. departament: prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc | ªef catedrã: prof.dr.arh. Adrian Spirescu | Şefi de an: şef lucr.drd.arh. Mihaela Pelteacu, asist.drd.arh. Sergiu Petrea
119 Documentare, grafica şi editare: şef lucr.dr.arh. Andra Panait

Caiet An3 2010-2011 PDF

Загружено:

Сведения о документе

Оригинальное название

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Caiet An3 2010-2011 PDF

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

E D I T U R A U N I V E R S I T A R Ã “ I O N M I N C U ” - B U C U R E ª T I 2 0 1 0

CAIET TEME PROIECTARE

DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

3 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

CATEDRA DE PROIECTARE 3 | COLECTIV CADRE DIDACTICE | ANUL III

5 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

TEME SCHIŢĂ DE SCHIŢĂ Semestrul 5

Semestrul 5 PROIECT NR.1 | Tema de atelier: CULTURA 15

PROIECT NR.3 | LocuinţE COLECTIVE 109

… creaþia originalã se declanºeazã în condiþiile constrângerii ºi se de-

Pare negarea valorii libertãþilor artistului. Nu-i aºa ?

Insã, raþiunea cu care le amestecãm nu trebuie sã ne subjuge visul de a

In schimb, libertatea totalã e asemeni derutei de a construi o casã în plin

Morala istoriei arhitecturii se poate reduce la parafraza unui citat cel-

Sã ne temem de profesorul unei singure idei !

7 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

9 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

1 1 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

Obiectivele generale ale studiului :

1 3 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

Atelier Prof. dr. arh. Emil Barbu POPESCU grupa 31A

Tema: CENTRU LOCAL DE CULTURĂ ŞI DE PRODUCŢIE

1 5 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

Criterii suplimentare de apreciere Întocmit,

Piese desenate, suplimentare faţă de tema-cadru

1 7 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

Atelier Conf. dr. arh. Bogdan Tofan grupa 32A

Tema  Teatru experimental

Terenul de amplasament propus se afla la intersectia Strazii Pictor Verona

1 9 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

- Grup sanitar pentru public diferenţiat pe sexe de cca. 20 mp..

Spaţii funcţionale Redactare

cea atasata la tema L’Arca , nr.31/1999

Se va citi si a se va lua in considerare tema cadru

2 1 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

Atelier Prof. dr. arh. Ioan LUCĂCEL grupa 33A

Tema: CLUB „CERAMICĂ NEOLITICĂ” - ATELIERE DE CREATIE

Clădirea va avea regimul de înălţime P, eventual cu supanta şi va fi

2 3 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

Obiective suplimentare ale studiului faţă de tema cadru:

Atelier Prof. dr. arh. Anca OŢOIU grupa 34A

Tema: BIBLIOTECA DE VECINĂTATE

„Atunci când citiţi această carte, descoperiţi probabil ceva cu totul

Premisa CARTEA CA LOC AL ÎNTÂLNIRII

2 5 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

2 7 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

Atelier Conf. dr. arh. Octavian Alexandru ILIESCU grupa 35A

2 9 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

Schema functionala si organizarea spatiilor vor fi propuse in urma unui

Redactare (piese suplimentare fata de cele cerute prin tema

Criterii de apreciere suplimentare:

3 1 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

Atelier Conf. dr. arh. Iulia STANCIU grupa 36A

Tema:  CENTRU DE DANS EXPERIMENTAL

Centrele de dans contemporan sau balet clasic sunt aproape inexistente

3 3 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

Structura de rezistenta, adaptata functiunilor si materialelor ce urmeaza a

In plus fata de tema cadru, se vor preda la solicitarea atelierului urma-

3 5 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

3 7 U N I V E RS I TAT E A DE ARHI TE CTURÃ ªI URB AN I SM “ I ON MI N CU” - B UCURE ªTI

Atelier Conf. dr. arh. Alexandru ANDRIEŞ grupa 31B

Tema:  COMPLEXUL UNITER

Pe un teren aflat pe malul lacului Floreasca, UNITER intentioneaza sa

Tema Teatru experimental

Tema: CENTRU DE DANS EXPERIMENTAL

Tema: COMPLEXUL UNITER

Tema SPATII CAZARE ARTISTI