Studii Si Materiale de Istorie Medie 17 (1999)

ROMÂNÄ
1NSTITUTUL DE ISTORIE "NICOLAE IORGA"
STUDII MATERIALE
DE
ISTORIE MEDIE
VOLUMUL XVII
1999
MUZEUL BRAILEI EDITURA ISTROS
www.digibuc.ro
ACADEMIA
INSTITUTUL DE ISTORIE "NICOLAE IORGA"
COLEGIUL DE
PAUL CERNOVODEANU (redactor
ANDREESCU, PAPACOSTEA, STEFAN
STEFÄNESCU, KINGA, GHEORGHE
(secretar de
Revista "Studii materiale de istorie apare o pe an.
revista se poate procura pe de comandä la Muzeul lei.

Belvedere, nr. I, Fax; 004039614725.
La revue "Studii materiale de istorie parait une fois par an.
Toute commande de itranger: Muzeul lei. str. Belvedere. nr.

Fax. 40 39 - 614725.
Corespondenla. manuscrisele vor trimisc

Colegiului de redactie: B-dol Aviatorilor 1. 71247. Bucuresti.
tel. 6509045.
©,1999, MUZEUL EDITURA ISTROS

str. Belvedere 1, Tel./Fax. 039-614725
www.digibuc.ro
ACADEMIA
STUDII MATERIALE
DE
ISTORIE MEDIE
VOL. XVII, 1999
SUMAR
EVOCARE
NICOLAE STOICESCU, Constantin 5

NICOLAE STOICESCU - BIBLIOGRAFIE SELECTIVA, Mariana 9
IZVOARE
ZSIGMOND JAKÓ, Cercetarea izvoarelor medievale diplomatice

Transilvania (I) 15
IONEL CANDEA, Cucerirea Albe de turci la 1484 izvor
italian mai cunoscut 27
LUCA, Noi din Venetia relative la istoria rominilor
veacul al XVII-lea 33
VIOLETA BARBU, Istoria unei "Documenta Romaniae Historica" 39
ISTORIA IDEILOR
$ERBAN PAPACOSTEA, De la Romanii la Formarea unei natiuni 45
"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XVII, 1999, 1-261
www.digibuc.ro
GHEORGHE Modelul politic polonez reflectarea acestuia in sursele
documentare (secolul al XVII-lea) 55
RADU G. Dinamica reprezentare de
incoronare copiatA de Dionisie Eclesiarhul (1813) 75
DIPLOMATIE
OVIDIU CRISTEA, Venetia problema (1204-1308) 93

$TEFAN ANDREESCU, Problema exportului de cereale din
cAtre spatiul pontic in secolul al XV-lea 111
ANCA POPESCU, Supravietuiri bizantine in sistemul fiscalitAtii comerciale
otomane (secolul XVI-lea) 129
ILEANA Gurile DunArii StrAmtorile Negre in planurile de
antiotomanA din secolul al XVI-lea 151
RELATII POLITICE INTERNATIONALE
EUGEN DENIZE, Problema Basarabiei in a doua a secolului

al XVI-lea 157
PAUL CERNOVODEANU, Politica orientalA 1733-1739 (I).
de succesiune a Poloniei (1733-1735) 177
DOCUMENTAR
MARIA M. ALEXANDRESCU - DERSCA BULGARU, Campaniile generalului

Federico Veterani in Transilvania Banat (1688-1694) (dupA
memoriile sale) (I) 183
VARIA
MAGDALENA Vornicii moldoveni din domniile lui

Petru 203
tGHEORGHE SEBESTYÉN, Cetatea Gherlei. Cronologie (II) 223
DRAGO$-LUCIAN Banii de Caransebe Lugoj. Consideratii asupra
atributiilor competentelor acestora (II) 237
MEMORIAM
tALEXANDRU ELIAN (1910-1998), Nicolae-$erban Tanapca 253

tCORNELIA PAPACOSTEA-DANIELOPOLU (1927-1998), Paul Cemovodeanu 255
tALEXANDRU DUTU (1928-1999), Violeta Barbu 257
ABREVIERI 259
www.digibuc.ro
ACADEMIA
STUDII MATERIALE
DE
ISTORIE MEDIE
VOL. XVII, 1999
CONTENTS
OBITUARY
TO NICOLAE STOICESCU, Constantin 5

NICOLAE STOICESCU - SELECTIVE BIBLIOGRAPHY, Mariana 9
PRIMARY SOURCES
ZSIGMOND JAKÓ, Research of Diplomatic Medieval Primary Sources in

Transylvania (I) 15
IONEL CANDEA, Conquering Cetatea fortress by the Turks in 1484 in a
Unknown Italian Source 27
CRISTIAN LUCA, New Venice's Regarding Romanians History in
Century 33
VIOLETA BARBU, "Documenta Romaniae Historica": History of a Collection
39
HISTORY OF IDEAS
SERBAN PAPACOSTEA, From Romanii to Romania. The Birth of a Nation 45
"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XVII, 1999, p. 1-261
www.digibuc.ro
GHEORGHE Polish Political Model and Its Reflection in the
Romanian Documentary Sources of the Century 55
RADU G. Political Dynamics in Ritual Representation. A Coronation
Prayer Copied by Dionisie Eclesiarhul (1813) 73
TRADE AND DIPLOMACY
CRISTEA, Venice and the Question of the Straits (1204-1308) 93

$TEFAN ANDREESCU, The Problem of Cereals' Exports from the Romanian
Principalities to Black Sea Region Century 1
ANCA POPESCU, Byzantine Ancient Laws in the Ottoman Fiscal-Comercial

System 129
ILEANA The Danube Mouths Black Sea
Anti-Ottoman Battle Plans of the Century 151
INTERNATIONAL POLITICAL RELATIONS
EUGEN DENIZE, The Bessarabian Question in Second Half of the

157
PAUL CERNOVODEANU, English Eastern Policy Between (1733-1735) (I),
England and War of Succession in Poland (1733-1735) 177
DOCUMENTARY
MARIA M. ALEXANDRESCU - DERSCA BULGARU, Federico

Veterani's Campaigns Into Transylvania and Banat (1688-1694),
conforming His Memoirs (I) 183
VARIA
MARIA MAGDALENA SZÉKELY, The Moldavian Vornici During the Reigns

of Petru 203
tGHEORGHE SEBESTYÉN, The Fortress of Gherla. A Chronology 223
DRAGOS-LUCIAN Bani of and Lugoj. Considerations
About Attributions and Competences 237
MEMORIAM
tALEXANDRU ELIAN (1910-1998), Nicolae-Serban Tanasoca 253

tCORNELIA PAPACOSTEA-DANIELOPOLU (1927-1998), Paul Cernovodeanu 255
tALEXANDRU DUTU (1928-1999), Violeta Barbu 257
ABBREVIATIONS 259
www.digibuc.ro
EVOCARE
tNICOLAE STOICESCU
Prestigios reprezentant al istorice ridicat din lumea

- Stoicescu, la 30 noiembrie 1924, s-a afirmat din
debutului intelectual ca asistent la Facultatea de Istorie, din Universitatea
(1950-1951), din vreme ca la Institutul de Istorie "Nicolae
condamnare caracter politic (1951-1954) a dus, temporar, la intreruperea
Informatia bibliografici vol. Enciclopedia Bucure§ti, 1978,

p. 304-305; de asemenea, la RUSU, Nemuritorii, Ager Press, ed. 1995 (sub
voce); idem, Membrii Academiei 1866-1997, Dictionar, Editura Academiei
Române, 1997 (sub voce); Bibliografia a Romdniei, vol. I-VIII, Bucure§ti, Editura
Academiei Române, 1960-1995.
www.digibuc.ro
6 Constantin 2
sale profesionale. punerea libertate, el a putut lucra in cadrul

Editurii Academiei (1955-1957), de unde a revenit la Institutul de Istorie "Nicolae lorga"
(1957), ulterior sustinând doctoratul (1970).
Experienta de timpuriu, practica editorialA, i-a
indreptat atentia distinsului medievist spre marile probleme ale istoriografiei nationale,
spre alte teme aspecte, care, sale, au literatura
de specialitate. Printre cele 200 monografice, studii, note recenzii, o parte
realizate colaborare, reputatul istoric receptivitatea de statului
in evul de mijloc, in Tara Moldova. Intre acestea, Sfatul
domnesc (1968) apoi contributia la istoria armatei: vol. Curteni
slujitori (1968) cu deosebire, preocupArile de domnie de unii dinte voievozii
pronind de la legendarul "Negru VodA" "Radu Negru", din studiul
despre sau intemeiere?, vol. Constituirea feudale
lucrare la care a fost coordonator (1980). Pe treptele istoriei
1330. Posada (1980), colaborare cu cea pentru Mircea cel Mare
(1987), cu N. i se de la Rovine (17 mai 1395),
in 1986. figurilor de domnitori, N. Stoicescu este autorul opusului
pretios dedicat lui (1976) (care a cunoscut mai multe editii
strAinAtate, anume: Japonia (1980) Grecia (1992); de asemenea, lui Radu de la
(1983), Matei Basarab (1988) voievodului Constantin erban (1990). Lor li
se studiile tematice pentru vremea lui cel Mare, Mihai Viteazul alti
domnitori. Toate acestea o informatie amenddrii sau
completArii mai vechilor cercetAri.
Explorator al atâtor categorii de surse, cum o dovedesc temeinicele
privitoare la Continuitatea (1980, cu ed. limba - 1983) Unitatea
românilor evul mediu (1983 sau Continuitatea daco-romanilor (1984), cu
I. Hurdubefiu, ca i excursul Dovezi despre unitatea limbii române (RdI, 1983,
nr. 2), medievistul N. Stoicescu a ultimii ani asupra acestor teme
importante ale istoriografiei noastre. studiul,
discontinuitatea poporului român pe (1993). El nu va pregeta
sublinieze in diferite alte existenta trainicilor raporturi intre Tara RomâneascA
Moldova, evidentiind mutarea dregOtorilor stat intr-altul - 1974),
de fapt patrie - aceeafi dregatori (M I, 1978, nr. 9), legAturile
dintre cele Principate se reverberau asupra Transilvaniei. De aceea, istoricul proba
cu evidente dovezi de o de o lege (MA,.1982, nr. 7-9).
amplul program de lucru s-au printre editiile de
izvoare narative. Astfel prin aportul lui au lumina tiparului operele lui Dimitrie
Cantemir, Descrierea Moldovei (1973) (1973), prestigioase
ale Academiei ca o parte a aparatului critic din Memorialul lui Paul
de Alep, din seria vol. VI (1976), apoi Dionisie Eclesiarhul, Hronograf
(1764-1815), ed. 1987; a mai colaborat la editarea Jurnalului canonice
ale mitropolitului (1746-1747) (BOR, 1980, nr. 1-2), cu Paul
Cernovodeanu i regretatul Mihai
Tot ca rod al unor colaborki, s-a publicat, de asemenea, studiul
seimenilor sau 1655, Tara Româneasa (1968), cu Lidia Ludovic
Demény, apoi acela: Tärile Române Italia la 1600 (1972), cu George
alte demersuri ale distinsului cercetAtor in prestigioase
www.digibuc.ro
3 Nicolae Stoicescu 7
lucrAri de volume tematice: Istoria României, vol. II-III (1962-1964), Histoire

cronologique de la Roumanie (1976), Enciclopedia istoriografiei (1978),
Istoria dreptului vol. I (1980), Enciclopedia a României (1982),
Istoria a poporului vol. II-III (1986-1987), A. D. Xenopol,
românilor din Dacia ed. a IV-a, vol. II-IV (1986-1995), Ion Conea, Plaiuri
Carpatice (1984), idem, Vrancea, geografie (1993), colaborator apoi la Politica
a României (1986) la vol. Instituiii feudale din Dictionar
(1988), la care N. Stoicescu a fost unul din coordonatori.
Eforturile neobositului specialist sunt marcate de rigoare de o
informatie adeseori debordantA surprinsA Bibliografiile repertoriile bibliografice
de monumente consacrate Bucuregiului (1961), dar
vol. I-II (1970), Moldovei (1974), Banatului (1973), asemenea al Diclionar al
marilor dregátori (1971), precfum lucrarea Cum strámo$ii. Metrologia
pe teritoriul României, cu o introducere de acad.Em.Condurache (1971).
Spiritul lui analitic, capacitatea de sistematizare a datelor se
regAseste zecile de articole cu o variatA problematicA de istorie, istoria bisericii, a
arhitecturii a culturii. sale inserate numeroase recenzii
note editoriale prezenta eruditului specialist derularea vielii
privind trecutul cu deosebire perioada care a lucrat cadrul
Institutului de Istorie "N.
Din condeiul lui au iesit cuvinte la adresa unor
Istoricului Constantin Giurescu la de ani de la (Rdl, 1975, nr. 9); pentru
Istoricul Nistor (1876-1962) - ibid., 1976, nr. 12; la 100 de ani de la
istoricului Silviu Dragomir (1888-1962), fndrum.biser., Alba (1988).
Vastele cunostinte dobAndite, studiile alcdtuite, i-au nu numai orizontul,
dar dialogul cu sesiuni de simpozioane,
mai mult audienta.
Fortat sA se pensioneze din motive politice de la Institutul de Istorie
"Nicoale Iorga" (1988), N. Stoicescu va numit la 18 1990, ministru al
Cultelor, la 28 an, ambasador al la Atena, 1994, vreme
care s-a sA promoveze, pe filonul traditiei, vechile raporturi greco-romane cu
conotatii istorice.
Pentru capacitatea prezenta sa viata publicA,
Academia primit la 13 1993 membrilor sAi de onoare, o
cununä de lauri pentru o strälucia.
La 15 septembrie 1999, dupA o lungA grea suferintA distinsul specialist a
trecut eternitate. strAdaniile de un angajament o capacitate ce impus de
aduc un pios omagiu de pretuire amintire.
CONSTANTIN
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
NICOLAE STOICESCU
BIBLIOGRAFIE SELECTIVÄ
L Monografii, instrumente de
Repertoriul bibliografic al monumentelor din Bucuresti, 1961,

p. il.
Curteni slujitori. la istoria armatei Bucuresti, 1968, 383 p.
seimenilor sau 1655. Tara Bucuresti, 1968,
il. (in colaborare).
domnesc dregitori din Tara Moldova (sec.
Bucuresti, 1968, 315 p.
Bibliografia monumentelor feudale din I, Tara
vol. I-II, Bucuresti, 1970, 800 p.
Cum Metrologia medievalä pe teritoriul României, Bucuresti, 1971,
331 p.
Diclionar al marilor din Tara Moldova. Sec. X1V-XVII,
Prile Române Italia la 1600, 1972, 405 p. + il. colaborare).
Bibliografia monumentelor medievale din Banat, Timisoara, 1973, 192 p.;
in MB, 22 (1972), nr. 10-12, p. 530-618.
Repertoriul bibliografic al localitafilor monumentelor medievale din Moldova, vol. I,
monumentele sale, Bucuresti, 1976, 324 p. colaborare).
Vlad Tepes, Bucuresti, Edit. Academiei, 1976, 238 p. ; ed. lb.engleza 1978;
lb.japonezá - 1980 in lb.greaca - 1992.
Humor, 1978, p. (cu ed. lb.francezá, englea germana).
Tepes, Bucuresti, Edit. Militará, 1979, 197 p. il. (colectia "Domnitori
voievozi").
Continuitatea românilor. Privire Istoricul problemei. Dovezile
1980, 248 p. ; ed. lb.englezá, 1983, 312 p.
1330. Posada, Bucuresti, 1980, 228 p. (in colaborare).
Matei Basarab, Bucuresti, Edit. Militará, 1982, 246 p. + il. (colectia "Domnitori
voievozi").
Radu de la (1522-1529), Bucuresti, 1983, 159 p. + il. (colectia "Domnitori
voievozi").
Unitatea evul mediu, Bucuresti, 1983, 184 p.
Continuitatea daco - romanilor istoriografia Bucuresti, 1984,
232 p. (in colaborare).
Dictionar istoric judeplui 1984, 268 p + il. colaborare).
www.digibuc.ro
10 Mariana Miháilescu 2
Age - Old Factors Romanian Unity, Bucuresti, 1986, 224 p.

de la Rovine. mai 1395, Bucuresti, 1986, 95 p.
Mircea cel Mare (1386 - 1418). 600 de ani de la urcarea pe tronul Prii
Edit. Institutului Biblic de Misiune al BOR, 1987, 421 p. colaborare).
Matei Basarab, Bucuresti, Edit. Academie1, 1988, 221 p. + il.
Constantin Bucuresti, Edit. Militari, 1990, 136 p. "Domnitori
voievozi").
Din istoria - elene, Athena, 1993, '70 p. lb.greacA).
istorica. Discontinuitatea poporului pe teritoriul romanesc,
la diverse volume de enciclopedii etc.
Istoria vol. II, Bucuresti, 1962, 1964.

Chronological History of Romania, (Mediaeval History), 1972, ed. a II-a
1974.
Histoire chronologique de la Roumanie, Bucuresti, 1976, p. 104-148.
.Enciclopedia Bucuresti, 1978, p.
Istoria dreptului vol. I, Bucuresti, 1980, cap. IV Organizarea militarä,
p. 352-365.
Enciclopedia a Romaniei, 1982 (partea istorie istorice).
Ghid turistic, Bucuresti, 1983, (partea de istorie, istoria contemporana);
cu ed. lb. francezi, germaná.
Ion Conea, Plaiuri carpatice, Bucuresti, 1984 (ingrijitor de editie, colaborare).
Istoria a poporului vol. II: Epoca de glorie a oastei celei mari. A doua
a sec. al prima a sec. XVI-lea, Bucuresti, 1986, p. 1-19,
21-23, 33-45, 47-48, 51-67, 74-78, 80-84, 93-98, 382-386; vol. III: Epopeea luptei
pentru unitate, libertate integritate teritoriala. Din epoca lui Viteazul
ajunul populare de Horea (1550-1784), 1987, p.
37-54, 58-65, 67-68, 70, 74-81, 255-274, 452-459.
A. D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia ed. a IV-a, vol. II, III IV,
Bucuresti, 1986, 1987, 1993 (ingrijitor de editie, colaborare).
Politica a Romaniei. Diclionar cronologic, Bucuresti, 1986, p. 21-97.
Institufii feudale din Diclionar, Bucuresti, 1988, 581 p. (coordonator
coautor).
Ion Conea, Vrancea: geografie istorica, toponimie terminologie
1993, 203 p. (ingrijitor de editie colaborare).
de izvoare
Cantemir, Descrierea Moldovei, Bucuresti, 1973 (note comentarii).

Dimitrie Cantemir, Opere complete, vol. IV: Istoria Bucuresti, 1973,
p. 9-44, 293-444 (studiu introductiv, comentarii, note, bibliografie, indici).
despre Prile Vol. VI, 1987, 184 p. (studiu
introductiv, note comentarii).
Dionisie Eclesiarhul, 1764-1815, 1987, 184 p. (studiu introductiv,
note comentarii).
www.digibuc.ro
3 Nicolae Stoicescu - Bibliografie selectiva
Jurnalul canonice ale mitropolitului Ungrovlahiei I Cretanul, in

BOR, 98 (1980), nr. 1-2, p. 243-315 colaborare).
Studii articole
Bibliograjia privind monumentele istorice din R.P. R., SCIA, 4 (1957), nr. 1-2,
p. 115-199.
Constructori de iazuri in secolul al XVH-lea in Tara Moldova, in
SMIM, 3, 1959, p. 373-378.
Despre organizarea pazei hotarelor Tara in secolele
MV-XVII, in SMIM, 4, 1960, p. 191-222.
Organizarea statului feudal, "Studir, 15 (1962), nr. 6, p. 1479-1490 colaborare).
Rolul curtenilor slujitorilor din Tara Moldova ca instrumente de
reprimare a luptei "Studii", 15 (1962), nr. 3, p. 631-647.
Despre aprovizionarea cu a la sec. XIX,
"Studii", 16 (1963), nr. 4, p. 903-920.
medievale de capacitate din Tara "Studii", 16 (1963), nr. 6,
p. 1351-1380 (in colaborare).
medievale de greutate din Tara Instrumentele de
capacitatea greutate, in "Studii", 17 (1964), nr. 1, p. 87-106 colaborare).
Vechi monumente I Casa Mavrocordafilor de la Hanul
Constantin "Materialele de istorie muzeografie", 1964, p. 341-353.
medievale de lungime din Tara "Studii", 18
(1965), nr. 3, p. 639-665 colaborare).
instrumentele medievale de din Moldova, "Metrologia aplicatA",
1965, nr. 5, p. 221-227; nr. 6, p. 278-284; nr. 7, p. 326-333; nr. 8, p. 375-380.
Aga din Babrova popa Stoica logojatul din MO, 18 (1966),
11-12, p. 1002-1005.
Locuintele la mijlocul secolului trecut, in SCIA, 13 (1966), nr. 1, p. 49-62.
Contribution l'histoire de l'armée roumaine au Moyen Âge -
du RRH, 6 (1967), nr. 5, p. 731-763.
Cum se zugraveau bisericile secolul al XVIII-lea in prima a secolului
MO, 19 (1967), nr. 5-6, p. 408-429.
Mesures et instruments mèdiévaux de mesure en Valachie et en Moldavie, RRH, 6
(1967), nr. 3, p. 357-378 (in colaborare).
Cum se construiau bisericile Tara Moldova sec. XVII - prima
a sec. SCIA, 15 (1968), 1, p. 79-89.
Unele categorii de ai statelor Tara Moldova, SAI, 12,
1968, p. 107-121.
Monumentele Moldovei acum un secol. Biserici MO,
(1969), nr. 11-12, p. 913-934.
ciubotele In "Studii", 22 (1969), 2, p. 281-288.
Bibliografia privind vechiul monumentele sale, in "Danubius", 4, 1970,
p. 287-300.
Contracte vechi de de biserici, BMI, 39 (1970), nr. 1, p. 69-71.
La politique de Neagoe Basarab et ses préceptes pour son Théodose, RRH, 9
www.digibuc.ro
12 Mariana 4
nr. p. 19-42.
Satul - biserica sa, GB, 28 (1970), nr. 9-10, p. 994-1000.
Sur l'origine grandes dignités en Valachie en Moldavie - XVIIF siècles),
RRH, 9 nr. 2, p. 305-315.
documente despre acoperisurile vechilor biserici, 40 (1971), nr. 2,
p. 65-66.
de rudenie dintre domni marea boierime importanfa pentru
a Tárii Moldovei (sec. XV - sec.
p. 115-137.
Lista ai Moldovei (sec. XIV-XVII), AIIAX, 8, 1971, p. 401-423.
Regimul al preofilor din Tara Moldova Regulamentul
Organic, in BOR, 89 (1971), nr. 3-4, p. 335-354.
Un al Episcopiei la Bucuresti: biserica Sf40 de mucenici de pe
Podul Mogosoaiei, MO, 23 (1971), nr. 5-6, p. 370-381 + 2p1.
pronun caracter popular: 1462 1476, tradifiile
luptei armate a popor, Bucuresti, 1972, p. 58-64.
Monumentele Tárii Moldovei acum un in (1972), nr. 1,
p. 63-66; nr. 2, p. 74-76.
"Oastea cea mare" Tara Moldova (sec. XIV-XVI), Oastea cea
mare. inaintate ale luptei maselor populare din pentru libertate
Bucuresti, 1972, p. 25-52.
Despre marilor din Tara Moldova
(sec. - mijlocul sec. XVIII), SMIM, 6, 1973, p. 61-90.
Demeter Cantemir and Niccolo Machiavelli, DR, 2, 1974, p. 146-154.
Despre "oaste" "oastea cea mare", RdI, 27 (1974), nr. 3, p. 269-274.
Un aspect al relafiilor politice dintre Tara Moldova
dregátorilor dintr-o alta, AIIAX, 11, 1974, p. 251-256.
L 'armée de Valachie sous le de Michel le Brave (1593-1601), 13
(1975), nr. 3, p. 353-366.
Istoricul Constantin Giurescu (100 de ani de moarte), 28 (1975), nr. 9,
p. 1401-1412.
Oastea lui Mihai Viteazul, Mihai Viteazul. Culegere de studii, Bucuresti, 1975,
75-112.
«Le en masse» en Valachie et Moldavie Pages de l'histoire
de l'armée roumaine, Bucuresti, 1976, p. 60-72 (versiune lb.engleza).
Istoricul loan Nistor (1876-1962), RdI, 29 (1976), 12, p. 1967-1978.
Politica a lui Tepes, in RdI, 29 (1976), nr. 11, p. 1657-1672.
La victoire de sur les Turcs (1462), in RRH, 15 (1976), nr. 3,
p. 377-397.
noi despre Mihai epoca sa, RdI, (1977), nr. 11, p. 133-143.
de istorie din decenii, RdI, 31 (1978), nr. 3,
p. 505-513; 9, p. 1675-1683.
Le des monastères des fortifiées dans la défense des Pays Roumains, in
RRH, 18 (1979), nr. 1, p. 181-186.
"lntemeiere" istoria in RdI, 33 (1980), nr. 1,
43-61.
sau veche preocupare a istoriografiei
www.digibuc.ro
5 Nicolae Stoicescu - Bibliografie 13
istoric, Constituirea Bucuresti, 1980,

p. 97-164.
a de la Posada, in RdI, 33 (1980), nr. 10, p. 1857-1873.
Structura a X1V-XVII, Armata
societatea Bucuresti, 1980, p. 161-186; versiune in lb.engleza The
Army and the Romanian Society, 1980, p. 165-191.
Cultura vremea Matei Basarab, in RMM, 13 (1982), nr. 2, p. 51-60.
Epoca lui Basarab (1632-1654) - la 350 de ani de la urcarea sa pe GB,
(1982), nr. 7-8, p. 315-335.
centrale vremea domniei lui cel Mare, RA, 59 (1982), nr. 2,
p. 125-134.
Lupia lui Matei din Brâncoveni pentru ocuparea tronului in RdI, 35
(1982), nr. 9, p. 985-1002.
- in GB, (1982), nr. 1-3, p. 154-174.
Suzana, un simbol al dintre Transilvania Tara in
GB, (1982), nr. 4-6, p. 416-425.
de o o lege. " Unitatea de a factor important
asigurarea de neam veacurile trecute, MA, 27 (1982), nr. 7-9,
p. 481-498.
350 de ani de la urcarea lui Matei Basarab pe tronul Românefii, MO, 1982,
nr. 7-9, p. 450-467.
Cronica evenimentelor istorice petrecute eparhia (sec. IV-1848),
Spiritualitate la fntorsura Carpafilor, vol. I, 1983, p. 114-156.
Dovezi istorice despre unitatea limbii române (sec. XV - prima a sec.
RdI, 36 (1983), nr. 2, p. 137-148.
de la langue roumaine, in RPH, 8 (1983), nr. 4, p. 87-101.
frontières temporelles, RR, 37 (1983), nr. 8-9, p. 51-56 colaborare).
300 de ani de la asediul Vienei, asediul Vienei, 1683, 1983,
p. 5-8; versiune lb.germana.
De la de neam la in RdI, 37 (1984), nr. 2,
p. 107-125.
La continuité des Roumains. Historique de la question dans l'historiographie roumaine
et étrangère, RPH, 10 (1985), 4, p. 2-19.
Date privind vechea parohie - Hunedoara, in MB, 35 (1985), 11-12,
p. 797-807.
din de Sus, un simbol al culturale
religioase dintre Transilvania Tara Româneasca, in MA, (1986), nr. 1, p. 77-94;
2, p. 208-226.
Organizarea Tara vremea domniei lui Mircea cel in
RdI, 39 (1986), nr. 7, p. 625-641; versiune in RPH, (1986), nr. 4,
p. 33-50; reeditat vol. Marele Mircea voievod, Bucuresti, 1987, p. 150-180.
100 de ani de la nafierea istoricului Silviu Dragomir, (1880-1962),
bisericesc", Alba 1988, p. 129-136.
Un monument de din Bucuresti - Biserica Floreasca din Bucuresti, GB,
1989, p. 141-155.
300 de ani de la urcarea pe tronul a lui Constantin
MA, 34 (1989), nr. 5, p. 20-29.
www.digibuc.ro
14 Mariana Mihäilescu 6
Relations with Transylvania and Hungary, Dracula. Essays the

and Times of Tepes, New York, 1991, p. 81-101.
MARIANA MIHAILESCU
www.digibuc.ro
IZVOARE
CERCETAREA IZVOARELOR MEDIEVALE

DIPLOMATICE TRANSILVANIA'
(I)
ZSIGMOND JAKÓ
Multe din de azi ale cercetdrii istoriei transilvane, precum

impedimentul evolutiei ei de perspectivd provin din neglijarea medievisticii de aici. Cu
perioada voievodatului, secolele dinainte de 1542, s-au ocupat mai
istoricii sasi, dar acestui ei au atentie aproape exclusiv
problemelor propriului trecut. Cercetarea dat cea mai mare osteneald
pentru explorarea perioadei principatului (1542-1690). Istoriografia de azi
concentrat primul dezvoltdrii secolul al XVIII-lea,
istoria Transilvaniei trecutul Ca urmare,
lipsindu-i prospectarea antecedentelor medievale, actuala istoriografie transilvand
asemenea unui edificiu lipsesc tocmai fundamentele solide, trainice din
este sortit zadar se istoriografia a popoare
veacurile trecute ale Transilvaniei; aceste preocupdri se mai
dezavantajele decât avantajele deoarece polemicile au
distras fortele de la efectuarea luerdrilor de fundamentare a
Unul din principalele impedimente ale medievisticii transilvane
reprezintä faptul izvoarele noastre sunt deosebit de pe teritoriul mai
multor se generalizeazd din ce ce mai mult starea
istoriografia maghiard, deosebit de interesate luate separat,
cunose mai profund mult o parte a izvoarelor istorice, dar nici una dintre
nu imagine de ansamblu asupra Intregului material. de
publicatii, care cu volumul I Erdélyi Okmánytár, doreste curme tocmai
stare, anume: prin asigurarea intregului material arhivistic
medieval a procesului complet al cercetdrii, precum examinarea a izvoarelor.
Scopul este ca prin culegerea mai a documentelor punerea la
asigure o promovArii mijloace
a istoriei medievale a Transilvaniei.
Studiul de a fost preluat, acordul autorului, din: Erdélyi Okmánytár

(Diplomatariu transilvan, Oklevelek, levelek és más irásos emlékek Erdély történetéhez (Diplome,
alte izvoare la istoria Transilvaniei), vol. 1023-1300, publicat 1997,
la Budapesta, de profesorul clujan Zsigmond Jakó. Am considerat utilä republicarea acestui studiu,
pentru face mai accesibil cunoscut istoricilor români.
www.digibuc.ro
16 Zsigmond 2
practicii scrisului diplomatica din Transilvania
Devi Transilvania, luatá in sens istoric, era, indiscutabil, o unitate de dezvoltare

a Regatului Ungar medieval, practica scrisului de aici apartine organic celui
general din s-a dezvoltat totul eu el. Caracteristicile
particulare se manifestä aici cel mult anumite la inceputuri -
in timp, iar perioadele urmatoare -in diferente de cantitate. Prima se
prin situatia periferica a provinciei, iar ultima faptul funciare,
liberi din Secuime din teritoriile au necesitat in mai
folosirea scrisului in randurile nobilimii din cele comitate. Este
semnifkativ faptul in cuprinzand epoca arpadiana, sunt rare referirile
documentare privitoare la asezarile - cu exceptia oraselor iar cele
existente ele de la secolului al XIII-lea.
Evolutia inceputurilor utilizarii scrisului Transilvania medievala poate bine
materialul volumului. Pionieratul in toate domeniile apartine practicii
cancelariei regale. Ea este modelul promotorul intregii dezvoltari. Dar dinainte de
mijlocul secolului al XII-lea nu s-a o autentica beneficiar
obiect fost exclusiv transilvan. diplomelor regale care pot considerate din
toate privintele transilvane este deschis de donatia regelui III din 1165,
favoarea Manästirii dar aceasta este de documente
doar decenii. Un anumit efect al activitätii cancelariei regale
de III (1172-1196) - desi este indoielnic, contrar opiniilor de mai dinainte,
el ar introdus anul 1181 practica de a cuprinde in inscrisuri toate cauzele dezbatute
prezenta sa Transilvania se doar peste o de secol.
Documente cu continut fransilvan s-au printre diplomele regelui Andrei II
(1205-1235), mai sporadice, schimb, cele emise de IV (1235-1270) - mai
nurneroase. favoarea practicii scrisului intervine doar anii
1260 - de demnitatea de regele cel (rex al viitorului V
(1270-1272). deci, ani, se repede constant diplomele cu
transilvane, emisiile regale practica scrisului din
Dar pentru demararea emisiilor de diplome locale era recunoasterea
a rolului de atestare a scrisului. Desi diploma din 1213 a episcopului
Transilvaniei, Gilelmus, favoarea cavalerilor teutoni, este prima
de acest fel, in vedere probabila initiativä producerea ei, este mai corect
consideram drept cea mai veche atestare a emiterii de documente transilvane emisia
din anul 1231 a Capitlului din Alba Este semnificativ pentru stadiul nedezvoltat al
practicii scrisului Transilvania faptul Capitlul a reusit
vreme tuturor solicitarilor venite din partea locale domeniul scrisului. Devi
diploma din 1213 a episcopului Transilvaniei, Gilelmus, favoarea
teutoni, este prima localä de acest fel, vedere probabila initiativa
producerea ei, este mai corect drept cea mai veche atestare a emiterii de
documente transilvane emisia anul 1231 a Capitlului din Alba Julia. Este
semnificativ pentru stadiul nedezvoltat al practicii scrisului in Transilvania faptul
singur Capitlul a reusit tuturor solicitarilor venite din partea
societätii locale domeniul scrisului. acest lucru din activitatea ca
de adeverire (locus credibilis) a Conventului din nu s-a un
www.digibuc.ro
3 Cercetarea izvoarelor medievale (1) 17
monument de text din secolul XIII care nu suscite indoieli. Lipsa celui de-al doilea
de adeverire este de faptul cazul care Capitlul sau Episcopatul aveau
nevoie cauze proprii de diplome de credibilitate chiar la secolului
au solicitat ajutorul ocazional al cruciatilor din Turda sau al augustinilor din Alba
Este probabil tot aceste se aflä explicatia faptului din
1276, episcopul transilvan Petru emite el din in diplome in cauze care de
fapt intrau in competenta de adeverire.
Cancelaria voievodala - care institutiilor emitente de diplome avea
concureze cu locurile de adeverire - la epocii Arpadiene se
stadiul de formare. Desi ne este cunoscuta o voievodala din anul 1248,
aceasta va de o alta doar anul 1271. redus al diplomelor
voievodale, incidental, trei decenii ale secolului, ne de
mult era in conditiile politice confuze ale perioadei, activitatea de emitere de
diplome a conducatorului provinciei. Voievozii, care luptele dintre factiuni rivale
alternau unii cu n-aveau timpul necesar, nici prielnice pentru
extinderea a practicii scrisului juridica. Treaba cerea stabilitate,
respectiv continuitate, or, tocmai acestea le lipseau. Cei care au purtat demnitate
vreme mai cum au fost Matei Csák (1272-1284), Roland din neamul (de
genere) Borsa (1282-1293) Ladislau nearnul Kán (1294-1315),
avantajul scrisului in rezolvarea treburilor.
De fapt, emisiile vicevoievodale trebuie considerate ca parte a
de diplome a voievodului; mai vechi document de acest fel ni s-a
din anul 1282. Lucrul este evident, intrucat, lipsa voievodului, toate atributiile sale
erau exercitate de vicevoievod. deoarece voievozii in secolele
deseori indelungat, se aflau la curtea sau pe Ungaria, de
indatoririle legate de acte trebuia se Transilvania.
explicatia de ce, generalizarea folosirii scrisului adeveririle juridice,
a doua a secolului XIV, diplomelor vicevoievodale se
apropie de - anumite perioade depäseste - diplomelor emise in
numele voievozilor.
Diplomele voievodale, ce priveste forma exterioara organizarea, au
evoluat pe o cale in a doua a secolului al XIV, aliniindu-se de
general Regatul Ungar ritmul de dezvoltare, voievozii
erau magnati din Ungaria, mai detineau alte iar venind
Transilvania aduceau cu ei functionarii de acasä (familiaris), ca vicevoievod sau notar
pentru cancelaria de aici.
Tot puterea era initiatoarea a de diplome a
autonomiilor dar eforturile ei au dat, probabil, rezultate modeste secolul
XIII, in epoca Arpadiana doar diplome transilvane de acest au
supravietuit distrugerilor. Prima a fost anul 1268, de juzii Rodnei,
cunoscutd ei de argint.
Procedeul - pe atunci ceva extraordinar - a facut, probabil, ca juzii juratii
declare ei au primit ordinul de la rege ca pricinile dezbátute verbal
cuprinse intr-un Dintr-o partial autentica se Sibiului
aveau sigiliu din anul 1280. Cu toate acestea,
transilvane cele mai evoluate, cerinta pentru utilizarea scrisului a
numai ce mestesugurile comertul au cunoscut o dezvoltare insemnatä
www.digibuc.ro
18 Zsigmond Jakó 4
zidurilor urbelor. NumMdu-se sat (villa), Sibiul ce-i drept, chiar anul
1292, cu privire la darea spitalului in proprietatea dar -
toate - ca urmare a doleantei ecleziastice. Era necesara,
continuare, o dezvoltare de câteva decenii pentru ca, la mijlocul secolului XIV, practica
diplomatica a ora4elor transilvane defmitiv in practica localá.
Cu mai se situatia in administratiile provinciale,
inceputurile practicii scrisului comitate de la secolului
XIII. putem crezare unei informatii indoielnice, atunci secuii
de Telegd au emis, anul 1280, o afacere de Dar,
deoarece una dintre era sas, la incheierea actului juridic au participat de
frunte din Sighi§oara, iar a fost cu sigiliul Sibiului, i acest document
trebuie considerat mai produs al decât al scrisului provincial.
Situatia din provincie se mai bine text datat din anul 1299,
tot dintre secui sa.0. De altfel, toate celelalte date ne
inceputurile practicii scrisului provincial Transilvania trebuie le de practica
eclezia0ilor a proprietarilor sali - - formare, datindu-le ultimii ani ai
epocii Arpadiene.
Importanta scrisului care se un drept a devenit con0ientä
societatea transilvana primul - este evident - pentru proprietarii cei mai
Banul Mikud neamul Kökényes-Radnót, precum rudele lui au emis
diplome, nume propriu, din anii 1285-1288, in mai multe ocazii. putea ca
asemenea magnati avut deja cdrturarul dar este mai probabil i ei s-au adresat
notarului locului de adeverire al Capitlului sau au solicitat, ocazional, alte persoane
ecleziastice pentru redactarea diplomei cum a procedat Béldi Zeriás 1295. Aceste
inceputuri modeste ale emiterii de diplome particulare, nu s-au putut
nici Transilvania, conceptia a considerat de
credibilitate numai diplomele emise sub sigiliu autentic, dar ceva nu aveau
de adeverire demnitarii superiori. Diplomele particulare sunt, deci, nu
numai epoca Arpadiana, ci perioada dinainte de secolul al XVI-lea, ni§te
raritäti printre izvoarele istorice transilvane.
Volumul o pentru inceputurilor practicii emiterii de
diplome transilvane. Materialul cuprins el neindoielnic pe
teritoriul voievodatului Transilvaniei a practicii scrisului, asimilarea institutiilor, a
tipurilor de diplome, a regulilor de redactare de care s-au dezvoltat practica
a scrisului Regatul Ungar. Elementele dezvoltárii pe mai departe erau date
deci, dar practicarea pe a emiterii de diplome Transilvania va cunoa.5te o
extindere, cu caracter de numai ce - schimbarii dinastiei -
conditiile politice labile se vor consolida, când se va restabili puterea respectiv
voievodala, din anii 1320, altfel spus, cu o intürziere de aproape o
de veac falä de situatia a perioada, practica
diplomatica de pe teritoriul voievodatului cu rigurozitate evolutia a
mentionata deosebire indicii ei cantitativi o oarecare in
nu numai de practica diplomatica din regiunea Transdanubia sau Ungaria de Sus, ci
de teritoriile de dincolo de Tisa.
Materialul izvoarelor istoriei medievale a Transilvaniei se nu
numai de documente create pe teritoriul ei. Mai ales pentru primele veacuri.
Majoritatea informatiilor ne datele ale diplomelor regale de dinainte de
www.digibuc.ro
5 Cercetarea medievale (1) 19
1200, Registrului de la Oradea pentru prima jumdtate a secolului XIII,

respectiv de diplome papale. Importanta ambelor grupe de izvoare scade esential pentru
perioadele de mai dar rolul complementar se atunci când practica
diplomaticd va avea in Transilvania un caracter de Este regretabil
deocamdatA nu avem o imagine satisfAcAtoare asupra cantitAtii materialului privitor la
Transilvania medievald din Arhiva Vaticanului, cu putem spera de acolo
la insemnate izvoare diplomatice.
Referitor la cele de mai sus, Szentpétery Imre, Magyar oklevéltan
(Manual de diplomaticA maghiarA), 1930; Zsigmond, Radu Manolescu: A
latin irás története (Istoria scrierii latine), 1987, Budapest;
Kumorovitz L. A magyar pecséthasználat a középkorban (Utilizarea
sigiliilor maghiare evul mediu), Budapest, 1993; Pall Francisc: Diplomatica
referire la Transilvania (sec. DIR, Introducere, II,
Bucure0, 1956; Jakó Sigismund, Radu Manolescu: Scrierea evul
mediu, Bucure§ti, 1971; Sigismund: Sigilografia referire la
Transilvania, DIR, Introducere, II, Bucure§ti, 1956.
Transmiterea textelor medievale
Este evident cele doar 500 câteva de documente, care,

dovedindu-se autentice, au fost cuprinse volumul de sunt mimai ale unui
material, odinioard existent, referitor la izvoarele istoriei de trei secole a Transilvaniei.
ar o incercare zadarnicd ghicim, care sA fost proportia dintre
diplomele pierite cele pdstrate. Se poate admite cu certitudine perioadele
care ni s-au mai diplome, initial exista un numAr de acte mai redus
decât cele care diplome mai numeroase azi utilizarea scrisului
vremea aceea. teritoriile de otomani, distrugerile rdzboaielor explicA nimicirea
a motenirii de acte medievale ale soarta a salvat Transilvania de
dominatia dinainte de secolul XII numai despre perioada de a
practicii scrisului trebuie presupus distrugerile provocate de au decimat
relicvele de documente, de altfel nici initial nu prea numeroase. Proportia pe perioade a
textelor prezentului volum nu nici dubiu asupra faptului firava practicA a
scrisului transilvan a suferit prima necrutAtoare, la marea invazie
anul 1241 apoi distrugerea Alba de cAtre sa§i, anul 1277.
Ambele lovituri, evident, au nimicit centrul teritorial al practicii scrisului: locul de
adeverire Capitlului arhiva sa. Avem date clare, directe, care stau
o incursiune anul 1285, a provocat distrugeri serioase documentele
intocmite dezastrele anterioare. Deci nu o eventualitate, ci istoria a
modelat fel materialul volumului o treime a diplomelor provine
ultimul deceniu al epocii Arpadiene de secole.
Fondul documentar diplomatic transilvan timpuriu suferit o pierdere de o
proportie mai mare decât cea cunoscutd, dacA a doua a secolului XIII nu se
rdspândea practica de transcriere a diplomelor. Locurile de adeverire au emis -
diplomele prezentate de pArtile solicitante sau copia arhivele
respectiv textele cuprinse in registre momentul emiterii - transumpte autentice,
redactate forme riguros reglementate. La fel a procedat cancelaria
www.digibuc.ro
20 Zsigmond Jakó 6
atestarilor ulterioare date de suveran. acestor practici ni s-a

de tranumptum marea majoritate a textelor diplomelor transilvane timpurii. de
ele, un mare reprezinta diplomele transcrise nu in textul integral, ci numai
rezumativ, respectiv cele a caror o doar din simple de
mai Chiar modestele ne ce pierdere a suferit istoriografia
prin nimicirea registrelor de 1285 ale Capitlului Fragmentele
acestora anii 1285, 1291 1318 au fost publicate de György, Gyulafehérvár
kezdetei, neve és kaptalanának (inceputurile Alba Denumirea
registrul capitlului), "Szazadok" continuare: Sz), 107/1983, 1103-1134.
Protocoalele reincepute de locul de adeverire al Capitlului 1277 au
devastärii orasului Alba din 1601 1658, iar registrele Conventului din
Cluj-Manästur dinainte de 1438 - rascoalei conduse de Nagy din Buda.
o investigatie temeinica, stadiul actual al cercetarii, putem risca o
estimare, anume materialul izvoarelor medievale ale Transilvaniei istorice
diplome dinainte de anul 1542 cuprinde circa 30-35 de mii de texte. Desigur,
cantitate, primul vedere faptul transcripfiilor este
necunoscut, putea se modifice proportie mai putem
afirma cu certitudine acum: mostenirea medievall a
voievodatului Transilvaniei privinta se situea.za zona de mijloc a
provinciilor de odinioara ale este o unitate a practicii scrisului din
Ungaria. Nu este de o asemenea dimensiune nu putem face la publicarea ei,
dar e destul de ca explorare a sa sä da un medievisticii maghiare
ansamblu. Examinarea unei de unei provincii a pe baza materialului
complet, cunoasterea a izvoarelor evolutiei, rezultate mult mai exacte
cercetatorilor istoriei medievale a Bazinului Carpatilor.
Transmiterea textelor
Acest material al izvoarelor transilvane, de o cantitate considerabilä, ni s-a

zilele noastre peste toate vicisitudinile veacurilor. secolul al
XVIII-lea, diplomele au fost privite aproape exclusiv numai ca dovezi ale drepturilor de
proprietate, beneficiarii ingrijindu-se de pastrarea doar din considerente practice,
materiale. Persoanele particulare, institutiile, comunitätile orasele arhivele
cu mare vigilenta de Multumitä cu toate radicale
intervenite conditiile perioadei Principatului, a pieirii o de mare
cantitate a scrisului epocilor anterioare a apucat vremurile care diplomele de
au privite ca izvoare
Drept al demersurilor pentru publicarea izvoarelor
diplomatice transilvane medievale se considera 1550, episcopul Frater
Georgius Martinuzzi (1482-1551) a la protocolul Capitlului de Oradea dintre
anii 1208 1235, sentintele probei fierului sau ordaliile alte cauze juridice
(Ritus explorandae quo Hungarica natio in dirimend controversiis ante annos
trecentos et quadraginta usa est et eius testimonia plurima in sacrario summi templi
Varadiensis Colosvarii, 1550). De fapt, abia de la secolului XVII
incepe inchegarea de manuscrise de izvoare istorice, partial
serviciul Aceste general, sunt caracterizate de
culegeri de texte cu predilectie pentru problemelor legate de epoca
www.digibuc.ro
7 Cercetarea izvoarelor medievale (I) 21
Transilvaniei, mai putin de un interes pentru monumentele diplomatice

medievale. Aceasta se faptul victoria reformei asupra vechii biserici,
.precum puterea princiard care a luat locul voievodatului, au cu
puternici, evolutia transilvani ce a marcat in mod hotirâtor
interesul societätii de istorie. Epoca premergitoare Reformei Principatului,
deoarece fatä de cunoa0erea ei, societatea nu era prin interese de ordin practic, nu
se bucura de o mai la aparitia istoriografiei
de izvoare culese de
inceputurile de izvoare transilvane de mai pot socotite de la

realizarea marilor de copii, intocmite de reprezentantii iezuite de
istoriografie. Materialul acestor cuprinde teritoriul Regatului Ungar
medieval, Tranailvania, iar prin lui a servit mai drept pentru
activitatea de publicare de izvoare pentru cele trei popoare de aici. Scopul principal al
acestei culegeri bine organizate era istoriografiei ecleziastice Ungaria, dar
a de ea cercetare istorici. Activitatea a pomit pe la 1693, ca urmare a
apelului Modus materiae conquirendae, pro Annalibus Ecclesiasticis regni Hungariae
continuandis a Gabriele Hevenesi compositus et typis datus, lansat de monahul
iezuit Hevenesi (1656-1715). Patronajul activ, venit partea demnitarilor
de stat, a deschis in fata cercetitorilor iezuiti arhivele publice, care
atunci acestor relativ scurt, s-a
injgbebat o manuscrisi de izvoare 140 de tomuri voluminoase. depistarea
izvoarelor transilvane, ajutorul mai de suflet al lui Hevenesi a fost un frate de ordin,
Bzensky Rudolf (1631-1715). Din culegerea ambilor sunt tomuri
de manuscrise a Bibliotecii Batthyaneum din Alba
Activitatea de culegere a precursorilor controlul critic al materialului adunat
au fost continuate de doi istorici din generatia mai a iezuitilor maghiari: Kaprinai
István (1714-1785) Pray György (1723-1801). Drept rezultat al muncii
- pe care Kaprinai singur a cu 102 tomuri - ajunsese la mijlocul
secolului XVIII la 323 de tomuri. Acest material informational istoric, de o de
neinchipuit mai urma editat, spre folosul public, de Kaprinai,
Analecta diplomatum regni Hungariae historico-criticis illustrata, dar din cauza
ordinului (1773) el n-a reu§it realizeze publicatia.
Sarcina a fost la bun de un iezuit mai K.atona
(1732-1811). cele 42 de volume ale colectiei Historia critica regum Hungariae
anii 1779-1817, el a intentionat publice mai multe din rezultatele
cuprinse colectiile iezuite. de o dimensiune impunitoare, a constituit
de atunci azi baza de la care porneasci
ea se angajeazi publice diplomele medievale ale Ungariei. Colectia
a istoricilor iezuiti este la Biblioteca Universitätii Budapesta.
Referitor la cele de mai sus, Hóman Bálint: A forráskutatás és
forráskritika (Cercetarea izvoarelor critica Budapest, 1925; idem,
Kishevesi Hevenesi Gábor, a magyar történeti forráskutatás elsö szervezbje
(Kishevesi Hevenesi primul organizator al izvoarelor istorice
maghiare) "Klebelsberg Emlékkönyv", Budapest, 1925, p. 453-462; Hölvényi
www.digibuc.ro
22 Zsigmond
György, A történetirok (Istorici maghiari iezuiti),

in "Magyar Könyvszernle" continuare: MKvSzle) 90/1974,
de kvoare culese de
culegerea de izvoare a perioadei colectiilor manuscrise a avut in vedere

unitatea de odinioara cuprindea, deci, materialul privire la Transilvania, aici
vorhim despre initiativele de teritorialä, care au avut ele un
rol in transmiterea in zilele noastre a diplomelor transilvane medievale. Cu toate
acestea, in majoritatea nu se proportiile valorile cu colectiile
ale in Transilvania ele au devenit initiatorii directi ai diplomatarelor
Printre aceste colectii, un grup aparte reprezinta de izvoare

realizate de sasi. Ele cuprind aproape exclusiv copii ale diplomelor
arhivele din Tara (Terra Saxonum, land) sau ale celor care se la
institulii ecleziastice publice, precum la localitáti majoritate din perioada
de dupá alcatuite, mai scopul drepturilor deck
interesul cercetari
acestor este deschis de culegerea patru volume in-folio a lui
Georg Haner (1672-1740), intitulatä bene maius. Ea a fost continuata de
Georg Jeremias Haner (1707-1772), Conservatorium documentorum ad historiam
Transilvaniae eclesiasticam novo-antiquorum, in trei volume, in-quarto
ad custodienda varia historiam Transsylniae civilem spectantia
documenta tiquo-nova, tot in trei volume, dar in-folio. Toate aceste volume au fost
de biblioteca din Sibiu a Bisericii Evanghelice (Landeskirche).
La a luat nastere, prin munca continuata de mai multe generatii de
intelectuali, timp de un jumatate, de copii 15 volume in-folio a
familiei Soterius. Culegerea, intitulata Collectanea ad historiam patriae pertinentia, a
fost de Georg Soterius (f1728), continuata de Georg Soterius junior
(1704-1765), apoi de nepotul Johann Michael Soterius 1742-1794), stränepotul Johann
Michael Soterius junior 1838) in sfârsit, de Friedrich Soterius (1821-1856), care,
a pus-o la dispozitia publicului Biblioteca Brukenthal din Sibiu.
Este deosebit de texte de diplome medievale culegerea lui Martin Fay
in cinci volume, intitulatä Codex privilegiorum, care, proportie
avea la bazá cele opt volume in-quarto, copiate de memorialistul Michael Conrad von
Heidendorf (1730-1821), sub titlul Collectanea. Soarta acestei culegeri,
in biblioteca Liceului din Medias, dezordinea ce a urmat de-al
mondial, este necunoscuta.
alcatuirea de izvoare culese de sasi - provenite dintr-un destul
de restrâns privinta relatiilor - intervine o
regimului (1790). al (1780-1790) a autonomiile
noul sistem administrativ-teritorial unitar de el. Fondarea vechimii a
caracterului juridic al scaunelor, autonomiilor ale
(Nationsuniversitat) Eu date mai aproape de inceputuri a fost - din
considerente politice - refacerea vechiului sistem, abolit de August
www.digibuc.ro
9 Cercetarea izvoarelor medievale (I) 23
Ludwig (1735-1809), profesor universitar la Göttingen, solicitat

drepturile sa0or, 1790 a sugerat ideea alcdtuirii unui diplomatar national
(Nationalurkundenbuch). Din acest moment, obiectivul principal al culegerii de izvoare
istorice a devenit realizarea acestui plan. Cu scopul de a le publica
volum arhivarul Martin Georg Hirling a copiat - la ordinul comitelui
säsesc -, in anii 1790-1792, piesele cele mai importante din arhiva oravului Sibiu din
Arhiva Cu scop au fost alcdtuite de Joseph Karl Eder
(1760-1810) cele volume in-folio, sub titlul Analecta diplomatum ad Hungariae
Transsilvaniae res illustrandas pästrate Biblioteca Nationald
Széchényi, la Budapesta.
Toate aceste stdruinte au fost incununate de colectia manuscrisä a lui Martin
Reschner (1791-1872), intitulatd continens monumenta antiqua
res Saxonum Transsylvaniae quam civiles illustrantia. cele
volume in-folio ale ei se copiate peste 2000 de diplome medievale regestele
sute de documente. din punctul de vedere al
colaboratorii lui Reschner au fost Karl Neugeboren (1789-1861) Johann
Georg Schaser (1792-1860). anul 1828, cei trei specialivti, bine
paleografie, au prezentat conducerii Nationsuniversität un plan detaliat cu privire la
editarea diplomatarului savilor din Transilvania (in "Archiv des Vereins
siebenbürgische Landeskunde", in continuare: VerArch, 10/1872, p. 305-307). Devi
planul a fost sustinut de conduatorii competente, cauza
diplomatarului a evuat, liderii de opinie ai de la ecleziastici mireni
deopotrivd, au crezut prin darea in vileag a diplomelor expune unui pericol
privilegiile interesele materiale. Colectivul lui Reschner ar purces - cu toate
aceste - la editarea diplomatarului, dar la anuntul publicat de ei, in 1830, nu
s-au prezentat 50 de persoane care subscrie. Realizarea celor -
Diplomatarium in volume 7, devenite accesibile in Biblioteca
Muzeului Brukenthal - s-au dovedit, totuvi, un act de importantä istoria
deoarece decenii, o cu schimbarea conditiilor, din ele a putut
porneasca publicarea diplomatarului säsesc medieval.
Un rol i-a revenit colectiei de manuscrise copiate a lui Schaser,
peste 1.100 de texte, precum listei intocmite de Neugeboren despre
materialul din epoca Arpadiand publicatä de el 1847, sub titlul Tentamen indicis
dzplomatici publici, ca manuscrisului cuprinzand copia a 1800 de diplome provenite
din anii 1301-1500 culese de Karl Schwarz (1817-1875), 1845 1848, din
insärcinarea de "Verein für siebenbürgische Landeskunde". Perioada colectiilor
manuscrise säsevti se cu activitatea lui Karl Ludwig Czekelius von Rosenfeld
(1804-1869), prin culegerea sa continind copia a 483 diplome medievale regestele a
306. Spre deosebire de precursori, el extins culegerea asupra materialului
Capitlului Transilvaniei al Conventului din Cerintele vremii
deja diplomatare tipdrite, iar conditiile preliminare, prin manuscrise
realizate privinta savilor, au fost create la secolului al XIX-lea.
Referitor la cele de mai sus Zimmemiann, Franz, Handschnfiliche -
Sammlungen siebenbürgischen Ursprungs die Periode bis 1526, VerArch, 19/1884,
p. 99-125; Gustav, Das Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen
Wege landeskundlicher Forschung, Köln-Wien,1988, p. 73-82.
www.digibuc.ro
24 Zsigmond Jakó
maghiare transilvane a i;oarelor istorice
transmiterea materialului scriptic al epocilor trecute, cercetarea

transilvand urmat calea proprie, dar cercetarea din Ungaria,
precum initiativele säse4ti. Ce-i drept, istoriografia este datoare, deocamdatd, cu
elaborarea a ramurii transilvane a maghiare izvoare istorice,
colectiile mai insemnate pot fi evaluate, trdsäturile specifice ale acestei preocupdri
pot fi contestate, sesizabild mäsura care a contribuit la salvgardarea
explorarea materialului de izvoare istorice ale Transilvaniei de autocunoaVere a
maghiarilor.
Culegerea de izvoare istorice la maghiari are de inceput
secolului XVII. ea este promovatd, din interese de ordin practic, de
membri ai elitei politice, iar - din de cunoaVere,
animatä de cdtreintelectuali literati. Membri ai familiilor de magnati, care au alternat la
conducerea statului generatii de-a rândul au adevdrate din unor
acte din originale privind preliminariile evolutia celor mai importante
probleme politice, in vederea justei orientdri a pregdtirii urma§ilor pentru viala
politicä. Aceste acte datoria pozitiei influente - le-au fost accesibile, erau
pästrate arhiva principelui. Exemplele grditoare sunt aceastä izvoarele
primordiale de istorie de Farkas (1639-1679) vederea
elabordrii operei sale istorice, sau cele adunate in arhiva de familie a
lui Teleki (1634-1690) "Magyar Történelmi 20/1875, p. 102-116,
"Történelmi Tár" 1883, p. 416). a in secolul XVIII, de
prezentarea rezultatelor ei valoroase nu ne aici, aceste culegeri - totul
de - acte provenind numai de la inceputul Principatului
De omul epocii aprecia diplomele nu ca izvoare istorice, ci ca acte
juridice justificatoare ale ale statutului Am mai sus cum
diplomele de a nu fi date publicitätii la inceputul secolului XIX,
drepturile erau de privilegiile comunitare care-i cuprind solidar pe
deopotrivd. Faptul se mai accentuat in cazul maghiare privilegiate,
statutul ei juridic starea ei materiald aveau la diplome de danie familiald sau
personald. Aceste rezerve manifestate au impiedicat, cercetarea istoriei.
aceastä atitudine, prin grija dovedia de pdstrarea juridice ale
arhivelor familiale a documentelor de a locuri de adeverire,
a salvat de la pieire un material de izvoare istorice de o inestimabild. Este de
ajuns ne referim - pe sistematizarea arhivelor publice particulare - la
ce a durat aproape o jumátate de veac, cursul din anii 1760, Dieta a
dispus copierea majoritäti medievale a arhivei Capitlului a Conventului, pentru a
salva diplomele de la distrugeri.
la o parte autorii secolului XVII, care s-au angajat prezentarea istoriei
Principatului - primul Szamosközy István (1565-1612) Farkas -,
protectiei izvoarelor istorice sunt legate la
de intelectualitate - preoti profesori. continuitate in aceastá poate
mai de la activitatea lui Bod Péter (1712-1769). De el se activitatea de
cercetare a lui Hermányi Dienes József (1699-1763). Ei doi s-au interesat mai mult
de literare in special, de monumente de materná, dar este cunoscut
www.digibuc.ro
11 Cercetarea izvoarelor medievale 25
faptul Dienes a cules copii diplomele arhivei Capitlului. Bogata sa colectie,

158 de volume, a fost de o a sa, Benkö József (1740-1814),
animat de ideea ei continuare, deja de interes istoric. aceasta,
copia multor diplome medievale, a ajuns posesia bibliotecii Colegiului
Beth din Aiud a fost nimicitd, aproape total, biblioteca, timpul
incendierii orasului, ianuarie 1849.
Independent de cercul amintit, s-a format colectia baronului Szilágyi
(t 1771), mai agent aulic protestant la Viena, apoi asesor la Tabula din
Transilvania. Culegerea izvoarelor a inceput-o jund anului 1738, toate semnele
la unele indemnuri vieneze. Acestor le poate fi atribuitd propunerea sa din
1740 privire la unei societdli maghiare a Textele de diplome
medievale din sa le-a procurat, mai cu din arhive din Ungaria prin
colectionari de acolo, printre care mijlocitorul lui era Dobai Székely
(1704-1779). Colectia, care 36 volume in-folio, moartea sa
- urmasi - a fost de contele Székely (t 1789),
care, probabil, a el; moartea acestuia a revenit bibliotecii Colegiului
Reformat din Cluj. Din colectie se 15 volume in-folio, la Arhivele Statului
din Cluj. aceste volume, 503 texte dinainte de s-au transmis cercetAtorilor de
mai dintre care Kemény József - este lucru dovedit - a preluat unele pentru al sAu
Diplomatariu.
Activitatea lui
Interesul lui Comides (1732-1787) - spre deosebire de - s-a

indreptat mod explicit diplomele medievale. Colectia de copii alcátuitd de el este
indispensabild azi, o a maghiare
transilvane din secolul al XVIII-lea. Comides a venit Transilvania 1761, din Tara
de Sus a Ungariei, devenind preceptor al familiei Wesselényi, iar din anul 1766,
secretarul contelui Teleki József (1738-1796) - custode al Coroanei, a la
Cluj, Jibou, Sibiu Ghernesig Din Transilvania a plecat anul 1784, a
fost numit profesor al diplomaticii heraldicii la Universitatea din Pesta. Relatiile sale
Ungaria Transilvania i-au sA se angajeze la alcátuirea diplomatarului
intregului regat medieval. Avea de colaborare chiar amicale, cu cei mai
istorici colectionari ai vrcmii. Cu care puteau fi de ajutor
realizarea obiectivului propus. Printre altele, faptul e dovedit de corespondenta sa
Batthyány Ignác (1741-1798), Martin Felmer (1720-1761), Horányi Elek
(1736-1809), Pray György, Dobai Székely
pe Teleki József, de mai multe ori timp indelungat, s-a la
Pesta Viena. primul se afla anturajul profesorilor universitari,
metropola imperiald - cercul lui (1718-1782) Maximilian Hell
(1720-1792), precum societatea altor personalitAti savante ale Curtii. Avea relatii
deosebit de reprezentanfii spirituale a sasilor. acestor legáturi
a el sA acces la diplomele arhivei din Sibiu,
intermediul patonului sAu prin sale din randurile magnatilor, i s-au
deschis arhivele familiale, ecleziastice institutionale de dincoace dincolo de
Craiului. Avea voie copieze acte la Alba lulia, la Lelesz, Jászó, arhiva Camerei
Ungare la de manuscrise a Bibliotecii Imperiale. A avut voie sA cerceteze la
www.digibuc.ro
26 Zsigmond 12
Pannonhalma, precum posibilitatea arhivele din Slavonia, Biblioteca

Marciana din Venetia, Ambrosiana din Milan, biblioteca princiarl din Parma, colectiile
din Praga, Drezda sau Göttinga. Teleki scutit protejatul de grijile existentiale, ca el
concentra tot efortul asupra realizArii planurilor sale stiintifice. Ba mai
mult, prin prestigiul social, i-a promovat activ I-a asigurat, deci, lui
Comides niste de cercetare a izvoarelor pe care nici un contemporan nu le
avea. Comides a fructifice aceste posibilitAti.
anul 1787, când Comides, neasteptat, a din sa
manuscrisá, pe chiar redactatA, se afla corpus diplomatarul
Ungariei medievale cel mai sistematizat atunci sub un control critic
temeinic. Acest manuscris, cu toate savantului secretar
devenit prieten al a fost de Teleki József, spre a preveni risipirea - destin
fatal de care au avut parte atâtea colectii anterioare. Mostenirea a lui Comides,
incorporatá biblioteca din Pesta a familiei Teleki, 1826 a intrat in proprietatea
Academiei Maghiare de constituind azi o a nivelului
modem al cercetdrii maghiare de izvoare secolul al XVIII-lea. Acest Diplomatarium
de Comides, 12 volume, conservat in total textele a 1732 de diplome
medievale, copii autografe sau acute de altii. Spre norocul nostru, majoritatea
diplomelor transilvane ni s-a copii ingrijite apartinând lui
Referitor la celi de mai sus, F. Csanak Dóra, Két határán,
Budapest, 1983, p. 443-454.
www.digibuc.ro
CUCERIREA CETÂTII ALBE DE TURCI LA 1484
ÎNTR-UN IZVOR ITALIAN MAI PUTIN CUNOSCUT
IONEL CÂNDEA
Succesor in timp al anticului Tyras, al grecilor apoi al romanilor',

Belgorod Dnestrovskul de este un de seamá al Albe medievale.
A§ezarea din vreme2 ca cetatea, etapele sale constructive ce s-au
pe mai multe hectare dar pe mai multe secole, au suprapus in másurä
vestigiile Cucerirea ei de cätre lui Baiazid al la 1484 a reprezentat un
moment hotärätor in destinul marelui centru comercial de la limanul Nistrului.
Puline surse contemporane au povestit evenimentul atât mai putin
relatarea a venit din partea unor martori oculari. Cunoscând caracterul laconic al
consemnate de cele mai vechi cronici ale Moldovei3, precum modul specific care
turcii relateazä victoriile contra ni se pare util interesant totodatá
Pentru cercetarea arheologica vatra a grecesc apoi roman a se

vedea pentru vremea din urmä S. D. B. Kleiman, Tiri 1963 1965-1976
gg., in Anticnaia Tira i srednevekovii Belgorod. Kiev, 1979, p. 19-54. Pentru cercetdrile
arheologice mai vechi de la Tyras (Cetatea se pot evoca cele realizate publicate de
E. von poslednich raskopkach Akkermane, in ZOOID, 21, 1901, p. 33-61, P. Nicorescu,
Scavi e scopertea EDr, 2, Bucuresti, 1924, p. 378-415, idem, Craiova,
idem, Fouilles Dacia, 3-4, 1933, p. 557-601.
2 Cercetarea arheologicd in asezarea medievald este mai bine sub raport
bibliografic in lucrarea d-nei A. A. Kravcenko, Srednevekova Belgorod na Dnestre (Konej
XIII-XIV Kiev, 1986 precum studiul de arhitecturd medievald datorat Marianei
Cetatea 1998.
A se vedea analiza celor mai vechi ale izvoarelor noastre narative interne la
N. lorga, Studii istorice asupra Chiliei Albe, Bucuresti, 1899, p. 156-157 notele
(2)-(5) respectiv
lzvoarele otomane privitoare la acest eveniment crucial din istoria a
fortificaliei medievale de la Cetatea Albá au fost amplu explorate de osmanistul
Beldiceanu. Câteva dintre sale fundamentale privitoare la campania din vara 1484
contra celor moldovene sunt binecunoscute. N. Beldiceanu, La des
cités marchandes de Kilia et de Cetatea par Bayezid SOF, XXIII, 1964, p. 36-90, idem,
La Moldavie ottomane la du et au début du siécle, REI, 1969, 2,
p. 239-266; idem, Kilia et Cetatea a travers les documents ottomans, ibidem, 1968, 2,
p. 217-262; N. Beldiceanu, Jean Louis Bacqué-Grammont et M. Cazacu, Recherches sur les
Ottomans et la Moldavie ponto-danubienne entre 1484 1520, Bulletin of the School of
Oriental and African Studies, University of London, XLV, 1, 1982, p. 48-66, sfärsit,
N. Beldiceanu, La Campagne ottomane de 1484: ses préparatifs militaires et sa chronologie,
RER, t. V-VI (1957-1958), 1960, p. 67-77, nu introduce izvorul italian, semnalat pentru
prima datá in literatura noastra de N. Bálcescu.
www.digibuc.ro
28 2
un punct de vedere (oarecum) calificat5 independent. Este

vorba de relatarea florentinului Andreea Cambini, aparutä lucrarea Libro della origine
de Turchi imperio Ottomanni, la 1537.
Acest izvor a fost pentru prima tradus folosit istoriografia de
N. in cunoscuta sa lucrare Puterea aria la
editie (Venetia, 1654).
Apoi B. P. Hasdeu este cel care Arhiva a va continua
traducerea va publica integral din opera lui Cambini care se vorbe§te despre
asediul din 1484 al Cetätii Albe. Hasdeu va la inceputul documentului cu nr. 310
urmatoarea "Florentinula Andrea Cambini descrie luarea -Albe
de Baiazid II din lui Mare.
Autorulú din evenimentului, de povestirea
vre-unui ocularu, Italianii, mai cu Genovezii, aveau in
Cetatea-alba un comptoriu comercialu. Din istoricii numai
Bälcesco cunoscuse pe Cambini. Noi dupre editiunea cea mai
vechie cea mai Libro della origine de Turchi et imperio Ottomani, Firenze,
1537, in-8,
La nota de mai sus precizarea tot de Hasdeu, de
care de la pasajul privitor la descrierea amplasamentului Albe:
"Locul e foarte bine el "traducliunea lui din
Magazinula istoricu, t. 2, p. 60-63 pe care o reproducem schimbare, ca omagiu
pentru memoria illustrului ".
Tot la veacului trecut, N. a cunoscut izvorul editia
intitulatä Historia universale dell origine, guerre imperio de Turchi alcatuitä de
Francesco Sansovino la Venetia in
monografia celor surori, Cetatea
N. revistä izvoarele ce relateaza evenimentul de important pentru
ambele, petrecut 1484,
acum la izvoarele apusene, mai e, desigur, Cambini,
cunoscut de istoricii noVri de la nu e, absolut vorbind, un
contemporan al evenimentelor, istoria sa merge la 1520, el trebuie
avut la o scrisoare bine pe care a denaturat-o a banalizat-o.
Cambini nu nimic despre luarea Chiliei, pe care nici n-o pomeneVe.
Expedifiunea ar la contra insulei unde turcii aveau
sensul cum remarca B. P. Hasdeu, Cambini pare fi fost ca italian

contemporan evenimentului posesia unor de martor sau martori oculari.
6 Vezi Magazinuló istoricu pentru Daciia, II, 1846, 60-63.
Vezi Arhiva a 1/2, 1865, p. 55-59.
Ibidem, p. 58.
Este locul s-o spunem N. lorga nu a sau n-a observat tocmai faptul
Hasdeu a folosit "cea mai veche mai rard edipe", cea din 1537 la Florenta nu pe cea
de la din 1654. carte a fost folositä de N. op. cit., p. 156-160
notele, ce ne face credem a trecut usor peste faptul Hasdeu cunoscuse folosise
editia (1537).
N. lorga vrea spunä de fapt acest izvor, Andrea Cambini, este cunoscut lui
B. P. Hasdeu deoarece N. doar autorul Istoriei a tradusese
publicase pe Cambini.
www.digibuc.ro
3 Cucerirea Albe de la 1484 intr-un izvor italian 29
sultanul vorbia de Cetatea i Moldova numai a adormi pe

venefieni". (s.n.) Apoi, marele nostru istoric scurtul comentariu al datelor
faptelor oferite de Cambini astfel:
"Cum se vede, e vag abea lucruri noi probabile
deasupra. Cu cu care vom încheia: ele sunt,
desigur cele mai prefioase apusene asupra evenimentelor din 1484'. (s.n.)
Este autorul florentin nu cunoa4te nimic sau nu spune nimic despre
asediul asupra Chiliei. schimb chiar lorga recunoWe este "cel mai
dintre "izvoarele apusene".
Aici cred stdruim asupra faptului tradus de
Hasdeu este, de fapt, un preambul extrem de interesant la cel tradus de care
ni se amdnunte dintre cele mai privitoare la Baiazid al Pe de
parte ne sunt tot aici, preparativele ce au fost vederea expeditiei
contra Albe, disimulate (mascate am zice de o prodigioasd activitate de
contrainformatii, de derutare a tuturor cre4tinilor ce puteau de expeditia
special a venetienilor, redutabili adversari ai turcilor pe
mare.
Amdnuntele privitoare la caracterul deosebit al lui Baiazid al II-lea
par, la prima vedere, aproape rost pe fondul general al problemei.
Privind lucrurile mai de aproape vom vedea toate cuprinse in
acest "preambul", cum continulm numim fragmentul din Cambini ce precede
descrierea asediului propriu-zis, rostul explicatia gesturile atitudinile
sultanului aflat in drum spre Cetatea fata ei.
Ne slujim tuturor elementelor de traducerea din a lui Andreea
Cambini, de profesorul Gheorghe I. care a textul pe care ni
N. B. P. Hasdeu.
Mai Baiazid al II-lea este prezentat ca un adevdrat monarh european,
preocupat de "buna eficienta exercitare a drepatii" prin "adAncirea studiului
teologiei" mod jurul oamenii cei mai in fizice
referitoare la natiune sau - sultanul de fapt
mentalitatea popoarelor supuse Portii.
multi ani "fu silit" spune intre din nou
acest "fu se la faptul posibila a
din garnizoana ce insula Corfu, punct strategic,
era silea pe Baiazid al intre "cu tot sufletul".
N. op. p. 159-160.
p. 160.
E locul sA spunem acest aflat celui tradus de BAlcescu, a atras
atentia lui B. P. Hasdeu datoria bogátiei de informatii ce cuprinde cu privire la istoria
Române pe care ne vom sA le cele ce Desigur, N. Bälcescu avut
lucrarea citatA, dar el s-a limitat sA sA foloseascA doar pe referitor la asediul
CetAtii Albe din 1484 ce rAspundea subiectului tratat: Puterea arta la
(loc.cit. ). Remarc faptul pe care nici B. P. Hasdeu nici N. lorga nu sesizat corectat:
N. expeditia lui Baiazid al II-lea 1483 nu 1484 (N. BAlcescu,
op. p. 60).
www.digibuc.ro
30 4
Pentm a ascunde apoi aceastä intentie, sultanul zvonul va face

"6 expeditie impotriva moldovenilor (valahilor) a localitdlii Moncastro,
felul acesta pe venetieni".
Dar expeditia contra Corfu nu se mai poate face deoarece "fie avea o
nu, comandantul armatei venetiene ce se din Candia
gdrzile vechi" "aduse aici altele noi".
acest Baiazid, a nu se nimic, nu voi
concedieze armata ca nu cumva descoperite
se consecvent zvonului pe care deja anume ar
avea de armata Marea cea Mare; drept trimitându-si de
data aceasta mod real flota aici, conduse el, persoand, trupele terestre prin
Bulgaria, impotriva Valahiei, care stationau partea inferioard a regiunii,
apropiere de Pontul aici
jefuindu-le mare parte".
in pasajul de mai sus, in cu care Baiazid al II-lea
pentru expeditia contra Valahiei, Moldovei a Moncastro, la planul
asupra insului Corfu, tocmai faptul sultanul a lintit de la bun acest obiectiv.
pentru aceasta locul de concentrare a trupelor terestre care
inferioard a regiunii, apropiere de Euxin" (s.n.). Nu excludem nici
ipoteza ca Baiazid al II-lea concentrat pedestrimea ea concure la o
contra Moldovei a sale (Cetatea lia) indiferent
fortele navale indreptat spre Corfu apoi spre Marea
amintite.
un pasaj deosebit de interesant pe care relateazd Cambini
anume domnului Valahiei (Tärii care,
seama sale militare sunt insuficiente pentru a-si impotriva
unui atac de mare, se a-1 opri pe inamic printr-un acord, baza
s-ar putut salva, prea lui
Baizid, devenise celebru prin aceasta in wate vecine aträsese
simpatia popoarelor".
Avem acum, noasträ justificarea pasajului in care se vorbise ceva
mai sus de ingrijirea cu care Baiazid al II-lea popoarele sale, despre studiile lui
de teologie sau cele consacrate obiceiurilor unor neamuri supuse
continuare Cambini ne o care reprezintá noastrá o
confirmare de un contemporan a existentei scrisä a tratat
Vlad Baiazid al ce spune, textual, Cambini:
cea mai lucrare acestui - relatiile dintre Tärile

Imperiul otoman, M. Maxim, (Cadrul juridic al relaiiilor
evul mediu), Bucuresti, 1993, sunt enumerate o serie de surse occidentale care
la nivelul secolelor opinia reputatului turcolog un de
märturii europene despre aceste vechi tratate cu Poarta" care pornesc, pentru autorul citat, cu
"Historia de turchi (1556), probabil anonimá, tradusä dupä un original francez. Urmeazá apoi un
anonim italian, autor al unei Descrieri a Moldovei (1587), un anonim polon de dupá 1622, autor al
unei cronici a Moldovei, Charles de Joppecourt, Giovanni-Battista Malbi (Montalbani) (1620),
Wysocki, celebrii Paul de Alep, Paul Rycaut englezà), de la Croix sec. al
apoi, veacului, Erasmus Francisci (1684), mijlocul veacului urmätor Flachat".
www.digibuc.ro
5 Cucerirea Albe de turci la 1484 izvor italian
urmare, speranfa unui bine din partea acestuia, el la el ca

pacea cu cea mai mare umilinfd. Baiazid cea mai mare
se induplecat prea mare ce s-a un tratat
conform trebuia se anual o cantitate de dinari semn
de tribut, el primi pe domnitorul valah sub sa, apoi, mai
trecu pe sine model, conduse armata
acele locuri de asteptarea armatei de uscat din Myncastro..."
cum se observa lui Andreea privitoare la
tratatul dintre Cilugärul al 4 cunoscut
din 1537 prin scrierea de autorul florentin nu apare de
dovezi aduse de M. Maxim acest sens. Ne sä o putem
nu oricum, ci chiar fruntea pentru ea sub anul 1537, ca
izvoarele occidentale. Nu este adevärat M. Maxim de toate
cele intervalul 1475-1484/1486 (op. p. 93-95) dar din
perspectiva raporturilor dintre stefan cel Mare al In
cu Cetatea hotarul cu Poarta'5.
De aici fragmentul la relatirii lui Cambini despre
asediul Albe este, in general, cunoscut. pentru noi de a
cercetare viitoare, ce vom putea avea acces la ambele editii italiene amintite
(1537 i 1654), precurn i o mai coroborare cu alte categorii de cum
se omisiunea asediului Chiliei din opera lui Cambini, pe drept cuvânt semnalatA
de N. Cu alte cuvinte, care putea fi sursa sau sursele relatArilor sale atât de
bogate ce preced expeditia contra CetAtii Albe Chiliei, dar mentionarea
doar a primeia dintre ele?
15 Este important subliniem faptul izvoare otomane confirmá

spusele lui Cambini, explicând chiar mai amänuntit unele informatii date de acesta. de pildä
Kodja Husein, Beda Cronici turcesti privind grile sec. XV - mijlocul
sec. XVII, ed. M. Guboglu M. Mehmed, 1966, p. 461-462 (bazat pe cronica lui Idris
Bitlisi, traducAtorului), relateazA: "Când sultanul a sä adune o oaste mare
localitatea de mai sus (Sofia), atunci regii ungurului Moldovei Românesti, precum
ghiauri, de s-au sä trimitä la Poartä solii, arätând supunerea...
Sultanul victorios, strângând norocoase ca sä cucereasa Chilia Akkermanul,
a patra zi a lunii rebi-ul ahâr din anul 889 s-a indreptat spre Adrianopol gândul de a
expeditia
Ghiaurii din vilaetul Moldova, care se aflau Chilia Akkerman, pricinuiau
mereu pagube negustorilor care veneau acolo din Caffa din atäresc apoi,
trecând peste fluviul atacau mereu islamice. Din pricinä s-a poruncit ca
tunurile aduse acolo cu pustile. afarä de aceasta, au fost transportate
galerele de pe Marea Neagrá pe Dunäre unelte de numär zaherele...
Apoi, mergând prin Dobrogea la Dunärii, au oastea prin
schela Isaccei. Beiul Prii adugärul, traducatorului) devenind de
drum, a sosit o mie de ostafi a gata pentru cu merinde..."
(s.n.
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
NOI «AVVISI» DIN VENETIA RELATIVE LA ISTORIA
ROMANILOR VEACUL AL XVII-LEA
CRISTIAN LUCA
Dinamica politice externe ale in secolul al XVII-lea a

gäsit un larg ecou in sursele documentare conternporane, care au inregistrat numeroase
arnanunte vizând aspecte ale raporturilor de din Sud-Estul Europei.
Venetia, beneficiind un aparat diplomatic ce furniza un flux continuu de informatii
privind evenimentele in derulare cea mai mare parte a continentului, constituia,
indoialä, un important centru de receptare difuziune a stirilor. Un
dintre acestea erau furnizate Serenissimei Republici de negustorii ce sträbäteau
traseele comerciale pe apä sau uscat in urmarirea propriilor de informatorii
reprezentantelor diplomatice veneliene de la princiare europene. Situatia de la
nordul era de asemenea, de cele mai multe ori, indeaproape cunoscutä orasul
Sf. Marcu, mai ales datoritä amanuntitelor rapoarte ale baililor din Constantinopol.
parte, aceste rapoarte beneficiau de aportul informational de confidentii pe care
venetieni aveau in capitala Imperiului Otoman. Anexate scrisorilor oficiale
adresate de ambasadorii Serenissimei dogelui sau ajunse orasul din pe filiera
datele receptate de la informatori vin confirme prin documentele
de majorá importantä, dovedindu-si astfel utilitatea pentru deplina edificare asupra
unor aspecte relative la române in veacul al XVII-lea. fondul Avvisi, conservat la
Archivio di Stato din Venetia, sunt cuprinse astfel de informatii, referitoare la
invazia tätarilor cazacilor Moldova, 1650, precum la incarcerarea lui Vasile
Lupu de inregistrate la Constantinopol de un informator al Venetiei, aceste
au fost furnizate bailului Giovanni Soranzo care, probabil, le-a expediat dogelui
aláturi de obisnuitele rapoarte periodice. Ele se pástreazá in copie, consemnate
intr-un registru manuscris ce numeroase avvisi reproduse ordine
cronologica.
Pustiitoarea náválire a atarilor cazacilor Moldova, toamna anului 1650,
este reflectatá in multe dintre izvoarele narative documentare epocä. Motivatá de
atacul surprinzdtor de la Brätuleni, 1649, al ostenilor Moldovei asupra unor
detasamente aflate stationare pe drumul de intoarcere dintr-o campanie de
intreprinsä sudul Poloniei', reactia hoardei s-a dovedit devastatoare
pentru cea mai mare parte a Riposta lui Vasile Lupu a fost tardivä
Miron Costin, Opere, ed. P. P. Panaitescu, Bucuresti,1958, p. 130-131.

p. 132-133; Georg Kraus, Cronica Transilvaniei 1608-1665,
ed. Gh. Duzinchievici E. Reus-Mârza, 1965, p. 143; Constantin Vasile Lupu,
domn al Moldovei (1634-1653), Bucuresti, 1991, p. 156; Axinte Uricariul, Cronica a
Tárii a Moldovei, vol. II, ed. G. Bucuresti, 1994, p. 49.
www.digibuc.ro
34 Cristian Luca 2
astfel conduse de fratele hanului coloane de

atac, au jefuit, robit mai bine de dintre tinuturile Moldovei,
capitala orasul de Pierderile materiale au fost deosebit de
mari, mai ales gray afectat, oamenilor cAzuti robie s-a ridicat
la o impresionante Ambasadorul venetian Nicolo Sagredo transmitea din Viena
dogelui faptul cá "... Tartari ritornati addietro saccheggiassero gran tratto Paese, et
esportasero in particolare undici mille anime...' datele pe care le delinea diplomatul
Serenissimei trebuie privite circumspectie vAdindu-se totusi, opinia
exagerate.
Desi in timpul rAzboiului turco-venetian pentru insula Creta rapoartele adresate
din Constantinopol dogelui au expediere, acestea nu
s-au intrerupt multumitA furnizate de informatori, probabil bine stipendiati de
Republica Sf. Marcu. Astfel la 156 septembrie 1650, confident al bailului
Giovanni Soranzo incredinta pe diplomatul venetian asupra certitudinii informatiilor
vizând tätarilor cazacilor Moldova. De fapt campania hoardei crâmlene la
vest de Nistru se declansa abia la 17 septembrie 1650 cea a cazacilor zaporojeni
mai dar zvonurile vehiculate la Constantinopol asupra acestor aspecte,
preluate de omul de incredere al bailului Soranzo, demonstreazA existenta unor planuri
anterior elaborate a materializare era
Informatiile cunoscute de ambasadorul spre lunii
noiembrie, ilustrând, starea de fapt existentA in Moldova la o
celei de 15 septembrie, relatArile lui Miron Costin8 privinta stratagemei
de Menajând cu abilitate suspiciunile domnului Moldovei, hanul
crâmlean hatmanul ca.zacilor zaporojeni au se ostile a
concentrare se afla curs in prima a lunii septembrie erau destinate unei
campanii impotriva Rusiei. Se pare Vasile Lupu era pe deplin convins asupra acestei
justificki, cum amintitul document o subliniaz/: "...Tengo 1(ette)re
dal S(igno)r P(ri)n(ci)pe di Mold(avi)a di luglio... che Tartari uniti con li Cosachi si
fossero incaminati contra li Moscoviti" dar aceeasi precizeazA
adevAratele intentii ale celor osti: "Se pare aceasta a fost o
pentru adormi pe domnul principe surprinde pe neasteptate, invadând Moldova
pe negändite, pe o cale, repeziciunea"9.
Pentru a pune distrugerilor provocate de hoarda domnul
Moldovei s-a nevoit la hanului o solie daruri bogate
o mare de bani, obtinând schimb retragerea trupelor Asupra
op. cit., p. 156-157.

vol. VIII, Bucuresti,1894, doc. DCCLIV, p. 532.
5Archivio di Stato di Venezia, Avisi di div(er)si confidenti in Const(antinopo)li altrove
circa la corte. Guera contro Turchi. 1652 sin 1658, ex Miscellanea cod. Brera 340, fila 73 r.-73
(vezi Anexa) continuare se va cita Avisi...].
Vbidem, fila 81 r. (vezi Anexa).
Kraus, Cronica Transilvaniei, p. 143; N. lorga, documente cu privire la
istoria vol. IV, 1902, p. CCXXXIV.
8M. Costin, Opere, p. 131.
9Archivio di Stato di Venezia, Avisi..., fila 81 r. (vezi Anexa).
Costin, Opere, p. 133; V. Mihordea, Raporturile Moldovei cu
in secolele XVI-XVIII, RdI, 32, nr. 6, 1979, p. 1071.
www.digibuc.ro
3 Noi din relative la istoria veacul al 35
modului care s-a obtinut stoparea jafurilor provocate de se la

lunii septembrie la Constantinopol: "...Se spune Moldovei [Vasile Lupu
n.n.] a pace [hanul n.n.] La scurtA vreme avea sA urmeze
o altA invazie, la fel de pustiitoare, de aceastA datA a unei care a
amplificat suferintele umane pierderile materiale din Moldova'. Devastatoarele
ce au afectat succesiv tara i-au subminat potentialul economic, gasindu-se
totodatA la originea schimbArii ulterioare de politica de aliante a lui Vasile
Lupu, fapt care a considerabil credibilitatea domnului Moldovei fata
Porti. Pierderea de voievodul moldovean, la unor militare
lipsite de sorti de conditiile cre$terii opozitiei externe interne, a pus
ambitioaselor proiecte care animat vreme de aproape douA decenii.
Refugiindu-se la cazacii zaporojeni, in anul 1654, fostul domn moldovean s-a
pus apoi sub protectia hanului Islam Ghirai III, un timp la o la
dispozitie de acesta, de vara aceluiasi an va trimis la Constantinopol'3.
capitala Imperiului Otoman a stat initial la inchisoarea Edikule, a avut mai mult un
domiciliu fortat decât un regim de detentie.
Venetia era asupra prezentei lui Vasile Lupu la de cAtre
ambasadorul sAu la Viena, Battista Nani'4, informatii in acest sens parveneau
deopotrivA de la confidenti ai bailului Constantinopol. Referindu-se la
situatia a trei ai Serenissimei Republici, incarcerati la Edikule, unul
dintre amintitii informatori" Giovanni Battista aflat atunci la
Adrianopol, aminteau interventia lui Vasile Lupu in favoarea acestora, incercarea, de
altfel de succes, de a le regimul de detentie. Tot
confidentului anonim, datatA mai 1655, lapidar evenimentele ce se aflau in
desfAsurare in Tara primAvara acelui an. Probabil, este una dintre
informatii despre o$tenilor din Muntenia receptionate de direct
de la Constantinopol. datele detinute de Republica Sf. Marcu despre derularea
confruntArilor de la nordul pe teritoriul proveneau in vara
anului 1655 majoritate amAnuntitele rapoarte ale ambasadorului Battista Nani,
aflat misiune diplomaticA la Viena".
Revolta ce a cuprins Tara in intervalul februarie-iunie 1655 este
cunoscutA istoriografia româneascA, punct de vedere terminologic, ca
seimenilor, de$i a inregistrat o largA participare a segmentelor militare ale o$tirii
muntene. Seixnenilor rAsculati impotriva domnului Românesti, Constantin
care dorea sA mentinerea acestora, atât de costisitoare fmanciar, rândul
muntene, s-au un mare numAr de tdrani
virulentd reactie antinobiliarI de presupusa influentare a
voievodului de cAtre o parte a Nuniai interventia principelului transilvan
"Archivio di Stato di Venezia, Avisi..., 77 r. (vezi Anexa).

op. cit., p. 157-158.
p. 214-215.
"Hurmuzaki, vol. Bucuresti, 1897, doc. CV, p. 60.
"Archivio di Stato di Venezia, Avisi..., v. - 188 r. (vezi Anexa).
'Hurmuzaki, vol. V/2, Bucuresti,1886, doc. XXV, p. .
vol. doc. CVIII-CXII, p. 62-64.
'Dintre izvoarele din istoriografia problemei a se vedea îndeosebi: M. Costin, Opere,
www.digibuc.ro
36 Cristian Luca 4
Gheorghe Rákóczi II, care a la sud de Carpati fruntea unei o§tiri la circa
30.000 de oameni, a pus anarhiei din Tara RomâneascA restabilindu-1 pe tronul
muntean pe Constantin
Aducerea circuitul a celor noi surse documentare venetiene,
ce fac referire la evenimente importante ale istoriei rominilor din deceniul gase al
veacului al XVII-léa, contribuie la reliefarea gradului de informare a Serenissimei
Republici asupra politico-militare din Tara Moldova precum
la datelor relative la aspectele particulare ce le privesc pe acestea,
ilustrAnd care era perceputA Occident situatia
complexA de la nordul
ANEXA
In lettere di confidente da Constantinopoli a 14 settembre 1650 ricevute 23

novembre...
.:.Si dice p(er) certo che Tartaro insieme con Cosacchi sono andati nella
Moldavia et quel Prencipe assediato in un Castello poco forte.
Galata 14 settembre 1650.
E venuto il Vecchio et dice che non sicuro che Prencipe di Moldavia sia
asediato, vogliono che sia fuggito.
(Archivio di Stato di Venezia, Avisi di div(er)si confidenti in Const(antinopo)li altrove

circa la corte. Guera contro Turchi. 1652 sin 1658, ex Miscellanea cod. Brera 340, fila
73 r. - 73 copie).
In 1(ette)re di confid(en)te da Cost(antinopo)li di 15 settembre 1650

alC(larissi)mo Sig(no)r Cav(alie)r Soranzo r(icevu)te 23 nov(emb)re.
...Tengo 1(ette)re dal S(igno)r P(ri)n(ci)pe di Mold(avi)a di luglio con aviso
di proffonda Pace nella che Tartari uniti con li Cosachi si fossero
incaminati contra li Moscoviti. Pare p(er)o che q(ues)ta sia stata una fmta p(er)
adormentare S(igno)r P(ri)n(ci)pe, et di coglierlo dall'improviso, havendo per altra via
inopinatam(en)te con soma invasa la Mold(avi)a.

circa la corte. Guera contro Turchi. 1652 sin 1658, ex Miscellanea cod. Brera 340,
p. 170; Istoria Românesti 1290-1690. Letopiseful cantacuzinesc, ed. C. Grecescu

D. Simonescu, Bucure§ti, 1960, p. 120-126; Radu Popescu vornicul, Istoriile domnilor Tárii
ed. C. Grecescu, Bucure4ti, 1963, p. 112-115; G. Kraus, Cronica Transilvaniei,
p. 180; Axinte Uricariul, Cronica p. 58-62; Lidia A. Demny, L. Demény,
N. Stoicescu, seimenilor sau ? 1655. Románeascá, Bucure0i,
1968, p. 73-98; Nicolae Stoicescu, Constantin 1990, p. 33-47.
Gheorghe Rákóczi (1648-1660), Bucure§ti, 1977, p. 55-56.
www.digibuc.ro
5 Noi din relative la istoria românilor veacul al XVII-lea 37
81 r., copie)
lettere di confidente Constantinopoli di 18 settembre 1650 ricevute 23

novembre...
...Si dice ancora come il Tartaro, essendo andato in Moldavia non habbia fatto
niente, contro quello, che si diceva p(ri)ma.
(Archivio di Stato di Venezia, di div(er)si confidenti in Const(antinopo)li altrove

75 r., copie)
IV
In lettere ... Constant(inopo)li a 24 settembre 1650, ricevute a 23

novembre
II Prencipe di Moldavia, si dice, che fatto Pace con il Tartaro con
denari
Galata 24 settembre 1650.

77 r., copie)
Avisi da Cost(antinopo)li di ultimo magg(i)o 1655 copiati [?] all C(1)a(rissi)mo

Sig(no)r Giovanni Soranzo Cav(alie)r da suo confidente.
Murat Bassa fatto g(randissi)mo Visir fatto levar dal Bagno
3 gentilhuomini Venet(ia)ni et messi alle sette Torri, dove dalla compagnia et cortena del
P(ri)n(ci)pe di Moldavia Basilio, mio patrone vengono nelle loro disgrafie sollevati,
et consolati. Io da qui inanzi con occ(asio)ne di visitare sudetto p(ri)n(ci)pe,
di sovenir loro al possibile.
...In Valachia pure sono grande confusioni, essendosi quelle militie pedestre
ribellate contro prencipe, et contro Bartui [?].

fila 187 -188 r., copie).
VI
In lettera del Prencipe di Valacchia scritta suo Padre li 8 Agosto .
Deve saper V(ost)ra S(igno)ria come li Tedeschi sono usciti dalle Fortezze di
aproape se publicat Hurmuzaki,

vol. V/2, doc. CXLI, p. 91.
www.digibuc.ro
38 Cristian Luca 6
Transilvania, et hanno fatto Pace Grande. Anco il Bagaglio di Grahemet

partito, e deve partir anco lui aspetando il g(e)nte dalli Transilvani. Anzi anco li nostri
soldati devono partir dalla Transilvania due giorni.
(Archivio di Stato di Venezia, Avisi di div(er)si confidenti in Censt(antinopo)li altrove

286 r., copie).
www.digibuc.ro
ISTORIA UNEI COLECTII: DOCUMENTA
HISTORICA
VIOLETA BARBU
Editarea exhaustivA a izvoarelor interne medievale este o intreprindere care a

trecut ultimul prin faze spectaculos diferite una de : de una din cele
mai importante ratiuni de ale Academiei la sarcia de partid
de stat la postura de care, uneori, timpul din urmá, o
ignoranta ori reaua a unora dintre istorici, care au privilegiul de a nu oribile
editori de documente.
Istoria colectiei, "Documenta Romaniae este cea a unui proiect, pe
care, de lemn actual, 1-am numi maximal. limbajul de lemn al anului 1948,
el s-a cristalizat prin prezidiului Academiei ale Sectiei de
istorice, purta numele de "importanta sarcinä de intocmire a de izvoare
diplomatice Documente privind istoria României". Cum s-a ajuns la acest gigantic
proiect ? ale nenumAratelor edinte, care au
luna octombrie a anului 1948, explicit : de a ceea ce
pentru istoriografia doar deziderat, necesitatea de a
lipsurile ei istoriei social-economice de a scoate istoria din "cadrul
de al istoricilor". Perspectiva celor aproape 50 de care s-au scurs de atunci
scoate la ivealä mobilurile mai putin sau deloc mArturisite: disciplinarea
controlul de partid a acelor ani, erau
mai de realizat qa-zisele colective subcolective antrenate in acest
national, supervizate de comitete de redactie atotputernice, timp ce obiectivitatea
a documentelor scotea din joc, pentru moment, complicatiile ideologice pe care
de interpretare, inevitabil, le-ar ridicat, randamentul frontului
istoric. Trebuie spus maximale ale acestui proiect n-au fost stabilite de
diversele din anii 1948 - 1951 dovedesc strategia de coordonare a
colectiei n-a fost limpede promotorilor ei: Mihai Roller (redactor responsabil), Barbu
Ion Iona LAzArescu-Ionescu, David Prodan Eugen
decembrie 1948, de proiectul nu realizeze volum de
documente slave din secolul al XVI-lea (colectiv de patru membri la Bucure0i)
volume de documente din secolul al XVII-lea (colectiv de cinci membri).
defmirea de document intern, de Francisc Pall februarie
1949, s-a realizat doar mai la consfAtuirea istoricilor din februarie 1950,
termeni de o ambiguitate «Considerdm documente interne toate documentele
care au fost emise din pentru Moldova, Tara Transilvania».
un act trebuie simultan cele sau
este suficientA doar dintre ele, seria Transilvania a inclus izvoare externe, pe
Tara Moldova au integrat hrisoavele de danie
www.digibuc.ro
40 Violeta Barbu 2
mAnAstiri dar nu corespondenta diplomaticA. 1949, prinde contur

ideea de a publica exhaustiv documentele interne la jumátatea secolului al XVII-lea
(1650) A B) la de la Bobâlna (seria C), la care se adauge o
serie D pentru relatiile dintre cele trei române. Lucrul se reorganizeazA mare
cu tensiuni presiuni, regrupându-se mai multe subcolective care
realizeze baza de date giganticei intreprinderi. Confruntat cu
defectuoasA a documentelor de la Biblioteca Academiei de la Arhivele Statului
lipsa unui fisier al documentelor deja publicate, Comitetul de redactie receptioneazA la
fata locului fisele de inventariere, lipsuri in identificare localizare stabileste
o de 48 de rezumate pe zi, inclusiv localizarea documentului.
infernal, luni, 1951 martie 1952, patru cercetAtori ai Institutului
de istorie cu câtiva functionari ai Bibliotecii Acadetniei prelucreazA 700 de
pachete de documente, inventariazA materialul ce provenea din achizitiile recente
despuierea condicilor de documente custodia Academiei. termenele
de predare a volumelor nu puteau suferi amânare din cauza acestor operatii anevoioase,
de a muncii functionau ca o ghilotinA. Astfel, au iesit la
perioada 1951 -1956, 27 de volume din cele trei la care se cele volume
de introducere, in 1956 continând normele de transcriere, principiile de
editare, concretizate câteva consistente studii de paleografie, sigilografie cronologie
datorate reputatilor (Damian Bogdan, Emil Vârtosu, Alexandru Elian, Ion
Ionascu, Jakó Zsigmond, Pall). De asemenea, volumele contineau anexe
pretioase instrumente de lucru, ca, de diverse tabele cronologice.
Cu toate acestea, voci dintre cele mai autorizate nemultumirea cu
la valoarea a colectiei la stilul de lucru. ele, academicianul
Andrei profesorul Pall, colectivului clujean.
izbucneste, moartea lui Roller (redactor responsabil) iunie 1958, a
lui Barbu Câmpina, septembrie 1959, a netezit, oarecum, calea abandonare
colectiei formula uneia noi, mai unei opere de eruditie. Pe
de altA parte, se dovedise cA lucrul la Tratatul de a României, pentru care fusese
impus ritmul inuman compromisurile de nu inainta incurajator.
majore aduse colectiei au fost sintetizate de cAte Pall,
material datat septembrie 1957 Arhiva Institutului de Istorie
"Nicolae Iorga". ciuda recordului absolut sub raport cantitativ, Pall acuza lipsuri
"numeroase grave" inregistrate la nivelul metodei urmate a conditiilor de
Cea mai gravA este, dupA Pall, ambiguitatea caracterului colectiei;
este evident cA comitet de redactie un caracter de popularizare,
solutia traducerilor in detrimentul a reducerii
considerabile a aparatului critic. fusese de grupul marxist la
consfAtuirea din februarie 1950, la care, stilul Fdintelor de partid ce se va
aceea, nu chemati multi dintre cei mai reputati. Andrei Otetea
se ferm pozitiei lui Pall in revista "Studii" din 1956 : "Cu toate serviciile
incontestabile pe care traducerea le poate aduce cercetAtorilor, nici un nu
va sA o lucrare pe baza unor documente traduse, are
la dispozitie originalele". Pentru prima datA, dupA aproape 10 ani, se aud din nou vocile
profesioni§tilor, identitatea care doresc sA le fie recunoscutA este eruditia. colectie
de izvoare nu poate fi o operA de vulgarizare, un corpus de traduceri pentru ci
este o profesionistA. Din acest punct de vedere, continuA
www.digibuc.ro
3 DRH 41
Pall, depuse pânä atunci mi po/itiv: "un mare numär de

medievi$ti no$tri din mai au fost in
ani in aceastä colectie de traduceri". A doua observatie privea limba care urmau
publicate documentele. Necesitatea accesului cercet:itorilor sträini, situatia
de documente din Germania, Anglia, Franta conduc pe clujean
la concluzia limba originald pentru inedite regestul pentru documentele edite stint
formula cea mai Ea s-ar impune pentru seria Transilvania, care
particularitAti paleografice de terminologie a institutiilor specifice, ignorate
deliberat de comitetul de al DIR. acest punct al discutiei, iese la o
atitudine opresivä a acestui comitet: respingerea in numele "unitätii
colectiei". Dar volumele 1957 erau deficitare privinta indicilor:
nimeni nimic n-a putut abate din 1950 ca se indicii
centralizatori pe secole nu pe volume. ciuda aprinselor polemici a insistentelor
mai ales din partea colectivului prin Mihai Costächescu, comitetul de redactie,
cum se precizeazd "Introducerea" la seria DIR n-a pus
comitetului de specialisti elaboreze strategia intocmirii indicilor,
de indicii de volum, slab compensatd de indicii toponomici la
seria Tara Româneascd la veacului al XVI-lea, care a
identificdri eronate din cuprinsul volumelor.
raportul manuscris al lui Pall rázbátea explicit denuntarea a
ce el numea "graba excesivd, metodele de conditiile de
precum modul care au fost colaboratorii,
de care au dus greul lucrArii". Ritmul de campanie, asemuit de Pall cu fabricarea
serie a produselor industriale, stahanovismul rollerian erau incompatibile cu
o publicatie de documente. foarte imagine a dramei umane a
presiunii a au fost peste cincizeci de deabia in
lista din "Introducerea" colectiei din 1956 räzbate din sintagmele acestui raport:
"maximalismul demoralizeazd extenueazd pe mai competenti speciali$ti din aceste
colective". Haosul ce aparea pe parcursul muncii pe mai multe directii nesesizate de la
normele supradimensionate, la ore tArzii din noapte grevau,
asupra Cea mai era neglijarea unui mare de documente.
Imposibilitatea parcurgerii depozitelor din provincie (Tara Transilvania,
Arhiva din Alba a depozitelor din (Ungaria Cohoslovacia) a dus la
lipsuri serioase din total de documente: 158 numai pentru Tara Româneascd
secolul al XVI-lea. Ritmul de campanie a devenit apoi de profesorul
Pall, aberatiilor pornite de la centru volume an
in lipsa altei solutii, prin angajarea unui mare de persoane
necalificate in paleografie istorica. Volumele I H din seria Transilvania,
reprezenand documentele veacului al XIV-Iea, 1953 n-au fost trimise
colectivului corectura Conflicte de competente izbucneau la
suprareviziile ce se efectuau pentru Transilvania Moldova la
astfel de doi speciali$ti ca Pall Maria Holban nu era,
celei din unnA, o chestiune de deosebiri de opinii colegi de
competentä pe unor chestiuni de principiu, traducerea
a toponimelor transilvdnene, o consecintá a raporturilor "forurile superioare",
ghilimelele apartin Mariei Holban, de la Bucure$ti. Enumerdnd väzduhului"
(expresia apartine) care trebuiau tread materialele Maria Holban
www.digibuc.ro
42 Violeta Barbu 4
ierarhia cenzurii care crease lui Francisc Pall Clujului

redus la o de (metafora este a Mariei Holban).
Aceste erau "forurile superioare", comitetul de redactie, secretariatul de
pentru fiecare serie de-abia la colaboratorii de la Bucuresti. Protestele
argumentele impotriva interventiilor arbitrare asupra volumelor au fost
interpretate ca rAuvoitoare de a muncii". Unii cei care au avut
curajul deschis au fost la consfAtuirea istoricilor din 1953
drept "elemente lipsite de patrioticA" care cercetarea pe un
gresit prin urmare, au fost destituiti.
In schimb, membrii comitetului de redactie, dintre care cel unul, Eugen
nu avea nici o cu aceastA activitate, primesc, 1954, premiul de Stat.
AdevAratii autori sunt escamotati sub sintagma "colectivul de istorie
medie". anul o compensatie se altor patru cercetAtori:
Maria Holban, Francisc Pall, stefan Pascu Petre P. Panaitescu primesc premiul
Nicolae BAlcescu.
Toate aceste nelmpliniri raportul manuscris al lui Francisc Pall,
coroborate cu cele formulate la Bucuresti la Iasi, parte, sistematizate
"Introducerea" colectiei au dus la reorientarea acesteia intervalul 1957-1960,
sub conducerea unui alt comitet de redactie compus din academicienii D. Prodan
A. Acesta din membru al Academiei din 1955 director al Institutului de
istorie din Bucuresti din 1956, punea temeiul noilor metode articolul programatic
Problema vechi, publicat 1958. nu era vorba decât de o revolutie
cu voia "forurilor ne-o titlul volumului care a apArut
acest articol programatic: Studii privind romäno-ruse romcino-sovietice. Ceva
se schimbase, fireste, contextul general, iar relativa destindere se difuza, In capilaritate
mica lume a istoricilor medievisti. Noua "Documenta Romaniae Historica"
oferea cercetAtorilor raport manuscris al lui Valentin Georgescu sunt
enumerati numai cei din Wile Tratatului de la Varsovia), accesul la originale (latine,
slavone, grecesti, germane).
Primul volum al noii apare 1966. Spre a se asigura continuitatea cu
seria DIR, P. P. Panaitescu Damaschin Mioc nu insistA prefata noii asupra
diferentelor de seria veche, autorii sA pentu
suplimentare la cele volume de "Introducere" de la DIR, 1956. Sunt
remediate lipsurile semnalate anterior, se revizuiesc normele pentru indicii analitici de
nume, topice materii, precum principiile de transcriere. Ritmul devine mai
rational, dar apar la orizont aniversAri, ca, de jubileul "Mihai Viteazul", un
volum, i se arondeazA cercetAtori, trebuie sA elaborat
singur an. Munca se reia practic de la inceputul ca, paralel, sA se
progreseze secolul al XVII-lea, data de 1626, unde se oprise faza a
Asupra colectivelor se abat apoi aberatiile de tipul "sigan" cu
majusculA "Dumnezeu" cu nici un proces-verbal nu mai consemneazA
de atitudine. Se intreprind noi campanii mari de depistare de documente
depozitele din din mai ales, la Arhivele Statului, cu Legea
privind regimul bunurilor de patrimoniu 1974, se achizitioneazA masiv documente
medievale de la colectionarii privati, care sunt obligati sA le declare sA le predea, dar
fondurile medievale aflate atunci custodia unor institutii precum Biserica
romano-catolici Biserica care marilor de arhive din anii
www.digibuc.ro
5 unei DRH 43
1948-1949. astfel lumina tiparului un numar de aproape - 25 de volume in

A. Moldova, B. Tara C. Transilvania i D. Relafii cele trei
Reluarea colectiei nu numai publicarea mai profesionista a
documentelor insolite de ci introducerea volumele revizuite unor
documente care nu depistate anterior; proportia era, de
al seriei B, de o din total de acte.
Dar interesul pentru documentele medievale scade vertiginos 1984, anul
de strategia de distrugere a patrimoniului medieval a tot ceea ce
documenta, monumente de arhitectura, ca monumente de Cuvintele
imaginile religioase sunt puse la index. vigilenti ai Editurii Academice nu
acceptau compromisuri ca acelea din anii '50, blestemele pur
simplu eliminate din textul documentelor.
1990, seria se reia toate cele trei centre: Bucuresti, Cluj Bucuresti.
Colectivele de la Iasi Bucuresti de data aceasta, alinieze normele de
transcriere la cele utilizate de filologi (transcriere interpretativa, seria B. Tara
volumul XXX), sau ataseze document note filologice istorice,
care de genealogica, de toponimie etc. (seria
A. Moldova, vol. XXIII). Ritmul lent de inaintare este impus de numarul crescut de
documente emis unitate de timp, aproximativ 300/an. Desigur comparatie
ava1ansa de volume a anilor '50, noua a colectiei poate parea, mai
Dar, pe ce va face preocuparile medievistilor e
de sperat documentele seriale vor deveni hrana studiior, ceea ce va duce la o relansare
a interesului pentru culegerea publicarea motivatie, una autentica, nu
are ca neimpliniri.
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
ISTORIA IDEILOR
DE LA LA ROMÂNIA. FORMAREA NATIUNI.'

SERBAN PAPACOSTEA
Una din tezele cele mai fecunde ale lui Nicolae domeniul
indehmgatul care destrdmarea Imperiului Roman de
formarea unui cadru permanent al romanilor secolul al XIV-lea, dubla
intruchipare a a Moldovei, este cea a populare. Prin
aceastä istoricul numeroasele organisme social-politice autonome,
care existenta populatiile romanice sau romanizate,
Imperiului Roman, cadrul unor vaste conglomerate teritoriale, regate sau imperii,
dominate de semintiile migratoare, care au preluat succesiv stäpanirea asupra unor
teritorii smulse dominatiei romane. aceste formatiuni de intindere variabild, situate
la nordul, la sudul autonomii de caracter popular, rural-pastoral, s-a
realizat continuitatea istoria a românilor a general,
o conjuncturd favorabild a fäcut posibil saltul istoria de la
autonomie la statul sau statele proprii spatiul Carpatii Räsdriteni
Sudici, Dundre, Nistru Marea a evolutiei de la etnie la
natiune, de la poporul creator de stat la statul creator de natiune, adia la national
integrator. de la la proces care a consacrat istoric a fäcut
ireversibild, indestructibild, continuitatea romanitätii a romanilor. la
esenta ei, istoria a insemnat salvarea peste secole indelungate peste
catastrofale vicisitutidini istorice a pe care Nicolae a
sintetizat-o lapidar strälucit formula: sigiliul Romei.
La inceputul acestei extraordinare deveniri istorice s-a aflat expansiunea
teritoriald a Romei spatiul sud-est european romanizarea unei pärti insemnate a
acestui spatiu.
Romanizarea unor numeroase populatii din Europa a
fost unul cele mai de procese constitutive ale europene. din
provincia Latiurn, centrul la Roma, romanizarea a cuprins mai Peninsula
mozaic de etnii, rase culturi diferite, indoeuropene non-indoeuropene, pentru a se
apoi spre Apus, Gallia Peninsula Iberia, nordul Africii,
parte a Peninsulei Balcanice general, teritoriile situate la sudul
linie strategia a Imperiului Roman.
Romanizarea a fost procesul de asimilare cultural/ de romani a unora
dintre popoarele supuse Apus, indeosebi, cellii din Gallia Hispania,
ilirii, tracii, geto-dacii nordul nord-vestul Peninsulei Balcanice
dacii din spatiul carpato-danubian. Romanizarea a fost efectul cuceririi
Comunicare sustinutá cadrul Populare de la Välenii de Munte, la 30

august 1998.
www.digibuc.ro
46 Papacostea 2
romane, a extinderii granitelor imperiului, chiar cazuri, romanizarea a fost

sau de cucerire, de civilizatiei romane.
Romanizarea s-a pe diverse Ea a fost primul efectul unui
masiv transplant de populatie italick indeosebi agricold-pastorald, din secolul
III primul erei crestine, toate directiile de prea-plinul de
populatie al Instalati, cadnil unor colonii inzestrate din teritoriile
cucerite, romani au devenit principalul factor direct romanizdrii. Legiunile
romane stabilite teritoriile cucerite, ai cdror ostasi, implinirea terrnenului,
veteranii, se instalau, de obicei, definitiv de romani, centre
administrative deopotrivä de activitate economicd; nu ultimul religia
crestink faza a imperiului chiar disparitia lui, au fost factorii mai de
ai romanizárii. Esenla romanizärii s-a manifestat prin adoptarea limbii latine,
folosirea acesteia ca a devenit indiciul principal apartenentei la masa
popoarelor romanice. Afirmarea originii romane, a descendentei din colonistii Romei,
folositá au fost, componentele principale ale
proprii la membrii romanitgii deveniti cursul evului
mediu.
Cucerirea romaniearea Peninsulei Balcanice a ultimele decenii ale
secolului III pe rásdritean al Adriatice Peninsula Istria. cursul
secolului II au intrat Macedonia Epirul (anul 168).
secolul expansiunea a atins linia de Jos. Pe cursul
mijlocii au fost constituite provinciile Noricum Pannonia, pe cea a de Jos,
la Marea Neagrk Moesia. La sudul provinciei Moesia Inferior, romanii au
constituit provincia Tracia. Un ultim impuls ofensiv a adus sub Romei
provincia Dacia de la nordul in 106.
Când spre secolului III al noastre a refluxul puterii
romane, al semnal major a fost pdräsirea Daciei de administratia
imperialk romanitatea Peninsula spatiul carpato-balcanic o
mare realitate demografico-culturalk produs al fuziunii dintre autohtoni colonisti.
Indiciul mai elocvent al acestui amalgam uman cultural de inscriptii
latine Noricum, Parmonia, Moesia, Illiria Tracia. Din Dacia s-a
mai mare de inscriptii latine din Europa sud-estick peste 3.000,
fapt care explicatia intensitatea procesului de romanizare a provinciei,
desfdsurat de Traian populatie sau romanizatá "din tot Imperiul Roman".
secolele III IV ale crestine, Imperiul Roman, supus unei presiuni
continue la toate frontierele sale, Europa, Asia Africa, a supravietuit asaltului
adversarilor printr-un efort de adaptare la situatia de permanent
asediatk Manifestarea cea mai semnificativá a acestor transformdri a fost
transferul definitiv al centrului imperiului de pe malurile Tibrului pe cele ale Bosforului,
de la Roma la Transferul a fost opera lui Constantin Mare, care, anul 330,
a inaugurat noua care i-a luat numele, Constantinopol, de puteau mai bine
de cea a Eufratului, cele mai amenintate de presiunea
nävälitorilor.
Desi mutat centrul arie masiv de. neromanici, imperiul
pästrat mult timp caracterul roman. Noua sa capitalk Constantinopolul, era o
iar sale de politick administrativd, judeatoreascd militark
le continua fidelitate pe cele ale Romei celei vechi. imperiului
www.digibuc.ro
3 De la Romanii la 47
Pars Pars Occidentis, la secolului V, imperiul pästrat

caracterul roman nu numai Apus, dar temelia acestei continuitäti
romane de politia a fost romanitatea implantul roman de
vorbitoare de latiná masa autohtonilor asimilati de ea. Din populatie
sau pentru romanitate s-au recrutat legiunile care au asigurat timp de
trei secole frontiera danubianä a imperiului. Expresia a acestei
realitäti militare a fost lung de - imperator nu era
comandantul militar suprem - ridicati de armatele din provinciile (Tracia,
Pannonia, Dacia, Moesia, din secolul III spre secolului
VI d.Chr.: Maximilian, Decius, Regalian, Claudiu, Aurelian, Probus, Diocletian, Galeriu,
Constantin, Constantin cel Mare, Liciniu, Jovian, Valentinian, Gratian, Marcian,
Anastasiu, Justin, Justinian etc.
timp frontiera de Jos a rezistat, ea a rezistat mäsud
insemnatá datoritä acestei fortdrele militare recrutate din romanitatea localä, s-a
caracterul al Imperiului de al Noii Rome. "intreaga organizatie a
statului din Imperiul de - scrie Alexandru Philippide - purta cu
caracterul roman, in drept judecatä, armatä in institutiile bisericii ...". un alt
cercetätor al acestor realitáti balcanice la inceputurile Imperiului de
dezvdluie puterea de rezistentá a limbii latine fatä de presiunea elementului grec
concurent: "Au fost promulgate legi constitutii limba in veacul al
saptelea, in dezbaterile din tribunale la inregistarile funciare, latina a limba
departe secolul al (H. Zilliacus). Spre secolului VI,
incercarea unui demnitar constantinopolitan de a introduce limba greacá tinuturile
rásdritene europene ale Imperiului de teritoriile romanizate, s-a lovit de
atasamentul localnicilor de italicilor" Lydul).
consolidarea extinderea romanitätii a indeplinit
crestinismul de limbá latiná, care s-a masa populatiilor romanizate
edictul de al lui Constantin cel Mare (313) indeosebi, másurile
Theodosiu I, care, la secolului IV, a lui Isus
religie de stat: "legea crestineascr.
La trecerea dintre secolul VI secolul VII, etnico-politia a Europei
räsaritene, centrale sud-estice, s-a modificat radical ca urmare a unui proces istoric cu
consecinte masive de migratia slavilor locurile de origine,
Pripet Nipru, spre apus sud-est. Factorii ai masivei de
populatie slavá a cercetati. Rezultatul ei e cunoscut: ocuparea de
slavii expansiune a unor teritorii Europa la linia fluviului Elba,
cadrilaterul Boemiei, Pannonia regiunile ale Austriei; Peninsula
Balcanicá, succesive cursul secolului VI, slavii, cooperare cu alte
barbare, ireversibil linia de romano-bizantiná a
primii ani ai secolului VII se instaleazá cea mai mare parte a teritoriului imperial
Peloponez. provocatá de acest flux masiv al elementului a
avut repercursiuni multiple, directe indirecte, asupra rásdritene.
Cea imediatä, a fost unitätii, a continuitätii de a
masei Blocul masiv de romanitate care se de-a lungul cursului
mijlociu inferior al din Pannonia Moesia Inferior, care cuprindea
provincii intregi nordul nord-estul Peninsulei Balcanice s-a ireversibil:
prima separatie a izolat romanitatea de cea balcanica. La
www.digibuc.ro
48 Papacostea 4
rândul ei, romanitatea s-a câteva grupuri izolate unele de altele

in: Istria, Macedonia, esalia, Epir, Tracia, caracterizate prin diferente lingvistice
orientate politic diferit, de cadrul politic deosebit in care s-au dezvoltat. Un
text referitor la domnia Heraclius, Miracolele Sfäntului Dimitrie, protectorul
Salonicului, pe "fugarii din regiunile din Pannonia, din Dacia
Dardania, din celelalte provincii refugiati sud: constatare care marea
dispersare a romanitgii Peninsula
de unitatea care fusese unul din factorii ei de putere Imperiul Roman
de romanitatea a suferit o pierdere urmare a
slave fostul teritoriu imperial: rapida alterare a raportului dintre componenta i
cea structura i conducerea imperiului favoarea celui din element. E

ceea ce istoricii numesc elenizarea Imperiului Bizantin. Originea cu
componenta armatei, limba, a legilor a administratiei, toate se grecizeazd ritrn
accelerat in secolul VII, lepddând, la fel de repede, roman. "De0
provincii au prin originea locuitorilor mai mult
earacterul acesta latin, toate imperiu mergeau necontenit grecizare
orientalizare prin urmare, aceasta trebuie insemne, timp, localizarea
ce ce mai Orient", Nicolae evolutie
pierderea statului propriu de romanitatea prin
i traditli de noul de instaurat la Strâmtori.
atunci unii dintre ei au aria de dominatie a Imperiului Bizantin, membrii
nu au mai avut acest stat total elenizat un protector al
identitätii Antagonismul tot mai pronuntat grecitate i latinitate civilizatia
europeand medievald a romanitatea unei a locuitorilor imperiului restaurat
in ansamblul Peninsulei Balcanice un element indezirabil.
Ultima a romanicilor nordbalcanici de la
secolului VI. Când ei au izvoare, aproape patru secole mai tArziu, sub un
nume scena era complet
Slavii acopereau acum o parte a Peninsului Balcanice. Sub
conducerea unui trib turcic, bulgarii, instalat la sudul spre secolului VII,
slavii dintre Balcani care i-au asimilat cultural pe cuceritori, au constituit un
stat puternic a expansiune a fost realizatd sec. X, de Simeon.
Acesta a preia rosturile sale imperiale.
din secolul IX, bulgarii au adoptat cre0inismul in formula sa
ortodox-bizantind, urmare a faptului a acceptat folosirea limbii slave
slujba a luat unui alfabet specific, ce a
traducerea a textelor sacre. Slavona a fost acum cooptatd, de
i limbile sacre.
a marcat puternic destinul cuprinsd,
diversele ei ramuri, aria care au adoptat ortodoxia de expresie
vastul controlat de bulgar de alte state slave. Adoptarea limbii
slave ca de expresie a bisericii i a statului, a.5a-numitul slavonism cultural, a
devenit a doua mare realitate constitutivd a
Ultimele despre romanitatea inainte de apartin
secolului VI. Sub un nume nou, acela de descendentii
etnico-lingvistice ai reapar izvoare aproape patru secole mai
www.digibuc.ro
le vlahi a desemnat la germani, apoi prin la slavi, unguri

chiar la bizantini, popoarele romanice sau, mai restrans, pe italici. Numindu-i pe
membrii romanitátii aceste popoare evidenfiau identitatea de origine cu
locuitorii Italiei, de unde se trägeau. traducea denumirea pe care aplicau
membrii romanitatii aceea de: etc.
Aparitia istorie a coincis cu intinsului Imperiu Bulgar, la
secolului X la secolului XI, sub loviturile Bizantului, ale ungurilor,
instalati Pannonia, ale probabil, dinlauntru, ale vlahilor. De acum inainte
vlahii se tot mai frecvent impun numele in izvoare, ei i organismele
autonome, Vlahiile, echivalentul autohton sau formularea lui
Nicolae romaniile.
sau erau forme de proprii, autonome, ale
vlahilor, cuprinse conglomerate politice imperiale - este cazul Bizantului, al
imperiilor stepei - sau ale unor state plurietnice, cazul regatului ungar. Ele erau expresia
a unei populatii vorbitoare de care aveau descendentei
din Roma i Romei, care forma ei
bizantino-slava. In fruntea acestor organizatii autonome se aflau conducatori proprii:
celnici, juzi, cnezi, voievozi, care indeplineau functiile esentiale ale conducerii sociale
asigurau cu statul subordinea caruia se aflau. Normele sociale,
codificate oral de-a lungul secolelor, purtau numele de dreptul sau jus
valachicum.
Romaniile, viziunea istoricului erau formele de organi7are
dezvoltate de populatia In ca apus, pe dezagregarii
Imperiului Roman, asaltat de migratori. teritoriile guvernate de imperiu cele
dominate de popoarele se constituie autonomiile multiple ale romanitätii. "Acolo
unde viata viala s-a mentinut populafiei, cu mijloacele
degajate de acestei populatii, nu "imperiu", ci Romania"
(N. Transpuse limba migratorilor apoi generalizate transpunere In
terminologia etnico-politica romaniile au devenit
Vlahii sau Valahii, de la cu diferite fonetice: "Vlahiile - istoricul
- denumirile derivate ele - de sau terra Blacorum - nu sunt
regiuni de populatie romanii
dezvoltate In teritoriile apusene foste ale Imperiului Roman, care cu exceptii,
nu 0-au denumirea"; schimb, ceea ce Romania de la
ea a supravietuit numele unei limbi, unei natii unui organism politic.
Elementul latin de la se romani; este
secolul XIV a fost o acestei a fost
denumire, care neindoielnic e mult mai veche".
teritoriul locuit de descendentii - tinuturile In care
ei se grupau politic - era un mozaic de de teritorii aflate
altor etnii. Cele mai vechi vin Peninsula a doua
a secolului X, o a Vasile II sau o
conducere (arché) a Tessalia. Avadar Grecia s-a constituit la o
necunoscuta o Vlahie, care mai apare sub numele Mare (Mega Vlahia),
deosebita de o Vlahie, (Mikra Organisme romanice similare
sunt atestate provincia Epirului; toate de Imperiul Bizantin.
In Macedonia, unde primul bulgar a supravietuit decenii
www.digibuc.ro
50 Papacostea 6
anihilarea lui in de bizantini, apare, loviturile nimicitoare ale

Vasile II Bulgaroctonul, din initiativa o "episcopie a
din toatá Bulgaria", o structurd autonomd, concedatá de bizantini,
consolidare a autonomiilor politice.
Semnalate de izvoare in contextul politic al primului bulgar
al restaurdrii dominatiei bizantine in Peninsula aceste Vlahii autonome vi-au
manifestat repetat i viguros rezistenta atunci imperiul tindea le
autonomia. Vlahii din Tesalia s-au räsculat 1066 impotriva fiscale ale
agentilor imperiali, solidarizand in mi§care pe grecii bulgarii din regiune.
Dar cea mai viguroasä dintre sud-dundrene a fost cea a vlahilor din
Muntii Balcani care, spre secolului XII, s-au ridicat, din motive similare
care au din Tesalia, impotriva dominatiei bizantine. Sub conducerea
Petru Asan, vlahii balcanici au rupt de cu imperiul au
constituit, asociatie cu bulgarii, un stat propriu, independent: cea
Romanie care a devenit de-sine-státätor, afirmat consolidat Imperiul
Bizantin, incapabil de al readuce la supunere. A§adar, secolului XII a marcat
transformdrii autonomiilor a romaniilor stat.
Mai numeroase, de4i mai stint semnalate autonomiile la nordul
Dundrii, unde avea sä se stabilizeze definitiv proprie a romanilor. Aici,
afara arcului carpatic, mai adesea pe munte, s-a realizat
continuitatea romaniatii nord-dundrene, -ale manifestAri multiple - politice,
militare, biserice§ti, juridice - stint tot indicii ale existentei autonomiilor ei,
romaniile, acestea nu sunt direct numite de izvoarele istorice.
ungurii, recent stabiliti Pannonia, au nordul Transilvaniei, ei
s-au lovit de rezistenta structuri politico-militare in fruntea se afla,
potrivit cronicarului ungur, notarul anonim al regelui Bela, un "duce" (voievod),
(blacus), Gelou, care e nume de de conducator. se cuvine
cea, cunoscutd aceluia§i cronicar, care semnaleazd existenta
pannonicd a unei populatii romanice despre membri au fost
"pdstorii romanilor" (aluzie la pästoritul romanesc), spontan provincie,
retragerea romane.
räscoala balcanici s-a aflat in la inceputurile ei, era
de reactia bizantind, conducdtorii ei, Petru Asan, s-au refugiat la
nordul de unde au revenit sprijin cuman i o imitate a
("moira ton Vlahon"). Desigur de structura
a unei care foarte posibil prelungit amintirea
numele unui judet, nume conservat vremea reorganizdrilor
administrative ale regimului comunist.
inaintarea ungurilor Transilvania secolul XI i de
extinde dominatia dincolo de Carpati, la sud la secolul XIII a adus la
lumina documentatiei istorice alte vlahii, sudul
Transilvaniei apare o "terra blacorum", a vlahilor, desigur Tara Oltului sau a
in sud-vestul Transilvaniei e inregistratá de izvoare Hategului". una
au fost puternice vetre de viatá
prima junidtate a secolului XIII, ungurii au trecut Carpatii intentii de
cucerire, ei au pe versantul sudic al acestora ale romanilor, numite
voievozii de compacte potrivit unei diplome regale, "le-am
www.digibuc.ro
rominilor". la nord de Transilvania, in Maramurq, unde regatului s-a

ei au dat peste o a rominilor" care se conducea "dreptul
rominilor" ("jus olacorum"). de puternica era structuri politica,
Romanie, a alimentat cu cadre viguroase o la de
Carpati, pe valea Moldova.
spre apus, Biharea, spre valea Tisei spre nord Slovenia
s-a intins elementul rominesc, organizat in cnezate, voievodate, judecii, tot
Romanii de caracter arhaic, constituite in cadrul unor state imperiale sau regate
puternice, dar autonomia obiceiul stramo§esc.
teritoriu locuit de orientale, tinuturile in care ei se
grupau politic, era un mozaic de romanii sau aláturate sau de
teritoriile aflate altor timpurile cele mai vechi - Nicolae
nu faceau nici o deosebire in ce tinuturile pe care le
locuiau, pentru tot locuit de se Tara Tara
Muntenia Moldova Ardealul toate care se intindeau
la Tisa chiar, toate locurile unde se N-aveau un nume deosebit
pentru deosebitele pe care le locuiau toate se pierdeau pentru in acest
nume mare, foarte frumos de Tara structurile politice
s-au unit intr-un singur stat, primul stat la nordul numele
acestuia preluat pe cel al tuturor formatiunilor "A§adar -
Nicolae capeteniile din muntii au organizat un principat capabil
se reziste pretentiilor ungare invaziei otomane, ele au numit acest stat:
Domnia a Tara domnia totius terrae romanae".
Cancelariile au tradus numele potrivit traditiei numind-o
Valahia sau major (Tara cea mare), ce la räsarit de Carpati a
o Valahia minor (Tara cea cancelaria de slavonä a
stat traducea denumirea prin Zemlia.
Cu aparitia apoi a celeilalte la de
destinul politic al s-a fixat defmitiv la nordul
unde se afla masa cea mai a acestei ramuri a popoarelor romanice.
Ideea fundamentala care a sustinut toate romaniile balcanice
carpato-dunarene, a fost aceea a originii romane, pe traditia colonizarii
romane prin caracterul limbii. Ea se la diferitele ramuri, ale
esenta ei variante multiple.
La inceputul secolului XV, un dominican trecere prin Peninsula
Balcanica a descoperit in Macedonia o populatie vorbitoare de limbá "Ei au o
a aproape ca latina - el se povestqte se
romani, cáci atunci un a pus pe acele anume
Macedonia, grup de romani, e insurindu-se, au
acolo...; ei se falesc stint romani lucrul se limba ei vorbesc ca
rornanii". Mai bine de secol referindu-se la vlahii balcanici, un istoric
bizantin, Kinnamos, caracterizeaza: "cei despre care se spune sunt vechime
coloni ai celor din Italia". corespondenta cu papa Inocentiu III,
(Calojohannes) amintea originea a neamului
Romani (Olachi Romani) caracterizeaza curia in secolul XIV pe
nord-dunareni, semnalind astfel echivalenta de semnificatie termenii
roman. Numeroase surse afirmarea de cei din
www.digibuc.ro
52 Papacostea 8
Tara Transilvania Moldova, a prin

consolidata tradifia colonizarii romane. Functia elementului adaus, slavona
bisericeasca de cancelarie, cultura de expresie era corect de
carturarii din evul mediu ca fapt complementar, produs al evolutiei istorice, care
nu a putut anihila realitatea originard, limba vorbitä de la inceputuri.
Produs al cadrului geopolitic dominant in care s-a dezvoltat romanitatea
slavonismul cultural, adoptarea scrisului slavon ca a
bisericii statului, mai insemnat, integrarea acestei formele de
organizare bisericeasca inspirate de Bizant, ortodoxia, a fost al doilea element constitutiv
al identitätii poporului au constituiti ca popor, din diversele
romanii nord sud-dunarene sunt caracterizati prin trásaturi esentiale: romanitatea
apartenenta la biserica
La trecerea de la secolul XIII la secolul XIV o "romanie", cea la poalele
meridionali, pe versantul meridional, s-a constituit ca stat. Nucleul teritorial
de unde a pornit actiunea dinastiei unificatoare, a Basarabilor, regiunea Campulung -
avea se dovedeascd, perspectiva duratei lungi, punctul de pornire al
nord-dunarene intr-un singur stat. Statul "intemeiat" sub protectia
a adoptat spontan numele tuturor romaniilor de atunci, anume Tara
Crearea acestei statale Carpati a fost primul pas al
unui indelungat proces de transformare poporului
Din marea confuzie provocata de migrafia pe continentul
european indeosebi secolele IV-X s-au desprins lent popoarele europene care
constituit, etape diferite, state proprii. dominante, care 0-au pus amprenta
asupra statelor medievale, au un efort tenace de unificare a teritoriilor
de propriei etnii concomitent de asimilare a Astfel s-a
evul mediu tranzitia de la popor la de la statul mozaicurilor
etnice la statul
Apusul Europei, mai feria de invaziile recurente ale popoarelor stepei, mai
eliberata de formele imperiale, supranationale, s-au constituit primele state
nalionale: Anglia, Spania. Europa s-a dovedit
general mult mai sinuoasa, mai de specifice regiunii.
cazul romanesc, evolutia de la intemeierea primului stat propriu la nordul Dunärii -
"prima libertate formularea lui Nicolae - la statul avea
dureze cinci secole; nu pentru lipsit impulsul spre imitate, ci pentru evolutia
spre imitate a fost de cadrul geopolitic dominant. Faptul e evident din prima
a evolutiei ale nordul
procesul constituirii sale Tara s-a extins spre
spre gurile de-a lungul cu tendinta de a
ingloba masa populatiei din arie. unificatoare sens
national, spre mijlocul secolului de Regatul ungar, care a creat pe valea
Moldova o de sub suzeranitatea sa, iar mai de Regatul
care impus propria suzeranitate celui de al doilea stat romanesc, "a doua libertate
urma acestei evolutii, cele Romanii la rang de stat,
major minor, au fost cuprinse arii de hegemonie diferite, ocazia
sens national, secolul XIV, nu a cinci secole mai
Tot de concludent pentru raportul, cazul romanesc, intre natiunea-stat
cadrul international a fost evolutia actiunii unificatoare a lui Mihai
www.digibuc.ro
Viteazul la secolului XVI. Indiferent de mobilul al actiunii sale - care

sigur nu a fost cel national unitatea realizatA de el, ar fi fost consolidatd, pe
termen lung ar fi devenit o realitate ea a fost de actiunea
convergentd a celor trei mari puteri hegemonice in spatiul carpato-dundrean: Imperiul
Otoman, Imperiul Habsburgic Regatul polon.
unirea sub Mihai Viteazul s-a dovedit contactul
brutal cu puterile ostile ei, schimb ideea care a animat romaniile medievale,
apoi statele române$ti, a subzistat s-a in secolele urmAtoare. Ea a animat
puternic speranta de eliberare de sub puterea in a doua a secolului
XVII, aspiratie care gäsit manifestarea istoriograficd opera lui Grigore Ureche,
Miron Costin, Constantin Cantacuzino stolnicul Dimitrie Cantemir. "De la ne
tragem" afirma categoric Grigore Ureche Letopiseful realitatea
generatoare de popor, a istoriei române$ti. Un pas mai departe a fâcut cronicarul
moldovean când identitatea de origine a "românilor" din Transilvania a
moldovenilor: "Rumânii câti se locuitori la Tara Ungureascd la Ardeal la
Maramorop, de la un locu sântu cu Moldovenii toti de la Râm trag". Accca$i
o Ureche intre moldoveni munteni cre$tini o
Cu adaus de eruditie, de cunoa$tere a izvoarelor Miron Costin a mai
solid ideea de origine a nord-dundrene ale Tara
Româneascd, Moldova Transilvania. Numele poporului este, scrisul säu, cel
mai evident al originii ieste, acestor noastre, Moldovei
Muntene$ti numile cel dreptu de mo$ie ieste cum sä acum
aceia din ungure$ti ldcuitori munteni tara scriu cu graiul: Tara
Cu opera lui Dimitrie Cantemir, s-a pus temelia cercetdrii simultane,
intr-un cadru unic, a istoriei române$ti, peste diviziunile geografice, Hronicul
romano-moldo-vIalnlor. Pentru el Tara Româneascd originard, de Traian,
"s-au Moldova, Munteneascd Ardealul". Ideea de romanitate, de Romanie
sau Româneascd la inceputuri vremea "descAlecatului" lui Traian, a derivat
opera ilustrului domn al Moldovei conceptia cu privire la unitatea
teritoriald a la origini. care a instaurat ambele regimul
fanariot, a sugrumat pentru aproape un secol progresul ideii de romanitate unitate
mai ales ei, tot mai de a se transforma Dar,
Principatele Dundrene, tema a originii continuitätii spatiul
carpato-dundrean, a fost de exponentii principali ai luptei pentru drepturi
politice sociale ale romdnilor Transilvania, bisericii unite ai
Ardelene.
scrierile cronicarilor-istorici munteni cele ale cArturarilor
transilvdneni ideea de imitate prinde corp deschide calea evolutiei române$ti spre
statul national. Ca de atâtea ori istorie cazul de ideea a precedat fapta a
pregAtit-o indelung.
Pentru ca evolutie se pentru ca ideea realitate,
era nevoie ca geopoliticA, contextul international, desclgteze masa
româneasca spatiul carpato-dundrean. Descompunerea a Imperiului Otoman
secolul XIX, släbirea influentei ruse urma räzboiului Crimeii, imperiului
rus a celui habsburgic urma primului mondial, au fAcut desf4urarea
la a arcului care a cuprins de la Romaniile medievale,
autonomii ale dependente de marile puteri ale vremii, la
www.digibuc.ro
54 Papacostea 10
statul modern, implinire a unei strAvechi etnice.

rezumat concluzie: masiva colonizare in sud-estul Europei in
secolul III secolul II d.Chr. romanizarea unei insemnate a
autohtone - geto-dacii -au dat unei mase numeroase
de populatie romanicA, romanitatea romanitate a
fost militar politic din de ai Imperiului Roman ai
Imperiului Bizantin primele secole ale existentei
Invazia care, secolele VI-VII, a cuprins cea mai mare parte a Europei
le sud-estice, la nord la sud de a masa romanitAtii
rAsAritene multiple grupuri izolate care s-au organizat autonom cuprinsul Taratului
bulgar, al Imperiului Bizantin, al Regatului ungar, al imperiilor stepei (peceneg, cuman
etc.).
Aceste autonomii recunoscute de puterile vremii sunt denumite izvoare:
Vlahia Mare, MicA, Terra Blacorum, Walachenland,
denumiri care toate traducere germanA, slavA, acelasi lucru: Tara
Româneascd. Denumirea derivA de la numele pe care locuitorii
acestor entitAti autonome: traducere germanA slavA corespunde cel
de valahi.
secolele XIII-XIV, douA dintre aceste autonomii ale romanitAtii räsAritene, de
la sud de s-au constituit state de-sine-stAtAtoare Tara
(Valahia major) Moldova sau Tara cea micA. Aparitia, degi a
acestor state, a asigurat continuitatea la nordul
evolutie a constituit baza tuturor romAnilor din
carpato-dunArean douA etape: 1859, unirea celor douA state 1918
statului national implinire supremA a romaniilor
medievale, reazem al sperantei de libertate a tuturor rominilor afara
hotarelor nationale.
Conceptul de Romanii sau Romanii populare elaborat de Nicolae revine

frecvent opera sa. Pentru câteva cele mai importante expuneri viziunii sale,
vezi trimiterile din N. Studii asupra evului mediu romdnesc, editie de
Serban Papacostea, Bucuregti, 1984,
www.digibuc.ro
MODELUL POLITIC POLONEZ REFLECTAREA
ACESTUIA SURSELE DOCUMENTARE ROMÂNESTI
(SECOLUL AL XVII-LEA)
IEORGHE LAZAR
Regatul polon, mai Republica, in istoria evului mediu european un

distinct; pozitie decurge din statutul de mare putere politico-militard,
din evolutia proprie, deosebitd de restul statelor europene, caracterizatd
prin suprematia in disputa cu puterea Acest ultim al evolutiei
institutionale, mai precis, etapele parcurse de nobilimea polono-lituaniand in efortul de
a impune un regim politic apt garanteze privilegiile, receptarea
acestui "model" polon romdnesc, secolul al XVII- lea, constituie
obiectul studiului nostru.
Dispundnd de o economicd impresionantd exploatand mornentele dc

sldbiciune ale puterii regale, nobilimea - am in vedere categoria
magnatilor, pe cea a sleahtei, chiar au fost situatii, nu aceste
s-au aflat pe pozitii contradictorii - a reusit impunä monarhici
asa- numitele pacta conventa care i-au conferit consacrat o serie de privilegii,
prin a acumulare s-a secolul al XVII-lea un regim nobiliar specific.
Amploarea "libertdtilor", in Europa acelei perioade' al
recunoasterii acestora2 din sunt trasdturi ce individualizeazd
statutul nobilimii polone.
Reglementarea succesiunii tron a constituit, pretutindeni unde monarhia
nu a reusit o a succesiunii automate la unul din impasurile
principale ale exploatate de nobilime, pentru a-si consolida privilegiile.
Principala care s-a confruntat Ludovic de Anjou (1370-1382),
preluarea tronului polonez in urma lui Cazimir al (1333-1370), a
tocmai aceea de a obtine recunoasterea de nobilimea a succesiunii in
favoarea uneia din fiicele sale. Compromisul dintre rege nobilimea care se
L. Elekes, des Ordres et centralisation dans états

concernam les recherches ayant trait l'Europe Orientate et
situation de la Hongrie au 5e in vol. La Renaissance et la Reformation en Pologne et en
Hongrie Budapesta, 1963, p. Gheorghe Brätianu, in
Europa in in Evul Mediu, Bucureti,1996, p. 137-198.
'Constantin Rezachevici, polon - de integrare
in cea europeand in Mediu, AG., t. nr. 3-4, p. 205.
www.digibuc.ro
56 Gheorghe 2
opunea acestui proiect, s-a concretizat in privilegiul de la (1374 ); acceptând

proiectul dinastic al lui Ludovic de Anjou, nobilimea a oblinut, schimb, din partea
puterii regale noi privilegii, cum ar diminuarea a
monopolul dregdtoriilor provinciale in favoarea nobililor din provinciile respective'. Prin
acest act, nobilimea a un prim pas de a
deschizând calea instaurdrii "democratii nobiliare".
Acordul de la Horodlo (1413), care a confirmat uniunea de la Krewo (1385)
Polonia Lituania, a oferit nobilimii posibilitatea de consolida pozitiile stat.
Prin acest acord, nobilimii catolice lituaniene i se acordau de regele Vladislav
Jagiello marele duce Witold, acelea$i privilegii fiscale juridice de care se bucura
nobilimea polone, inclusiv constituirea unor "parlamente comune"'; plan simbolic,
uniune a fost dublatä de "adoptia" de un numär de 43 de familii nobile
poloneze in rândurile in blazonul a unui numär corespunzdtor de familii
lituaniene.
Problemele legate atât de succesiunea la tron a minor, viitorul Vladislav
al cât de tendintele de autonomie manifestate de marele duce Witold al
Lituaniei - tentativa acestuia de a se ca rege a fost ultimul moment
neutralizatd -, au obligat pe regele Vladislav Jagiello (1386-1434) la noi concesii, anume
la o sporire a privilegiilor nobiliare detrimentul puterii regale; astfel, prin
acordul de la (1430), nobilimea oblinea recunoa$terea corporate
("neminem captivabimus nisi jure nimeni nu poate judecatd),
precum lirnitarea autoritdlii juridice a staro$tilor regal?.
Moartea regelui, 1434, instituirea regentei, in frunte cu episcopul Zbigniew
de Olesnica, au fost pentru Polonia inceputul unei perioade de dominatie a
A urmat regelui Cazimir al (1447-1492), care a detinut
calitatea de mare duce al Lituaniei, refuzând reconfirmarea privilegiilor nobiliare, el a
un amplu program de a puterii regale. In conflictul cu magnatii, regele,
s-a sprijinit pe nobilimea pe elementele instärite din ora$e, de ale surse
financiare era dependent. Lungul conflict cu Ordinul Cavalerilor Teutoni, un important
sprijin primind regele din partea lui nevoia de a obtine sprijinul
$leahtei in acest efort i-au impus regelui promulge privilegille de la Nieszawa
(1454). Prin acest nou act, regele se angaja limiteze drepturile magnatilor, nu
decreteze mobilizarea generald, nu initieze noi impozite asentimentul dietinelor
locale (teritoriale) (conventiones particulares; seimiki ziemski) - concesie care a
de Warszawa,I972, p. 145; Oscar Halecki, La Pologne de 963

Paris,1 933, p. 84.
Stanislav Grodziski, Les devoirs et droits politiques de la noblesse polonaise, in
APH, t. XXXVI,1977, p. 173.
5H. Grappin, Histoire de la Pologne (des origines Paris-Vienne,1922, p. 46-47.
de Pologne, p. 150.
Halecki, op. cit., p. 104.
Histoire de p. 150.
Ibidem,p. 152.
wIbidem, p. 153.
Papacostea, 'Stefan Mare rätzboiul Poloniei Ordinul teuton
Rdl, t. XXXI,1978, nr. 2, 475-479.
www.digibuc.ro
3 polonez sursele 57
legitimat cea de-a structura a parlamentarismului medieval polonez' - era

recunoscut dreptul nobilimii de a de proprii".
Reunind functionarii locali nobilii dintr-o regiune, dietinele locale vor
consultate rege, din acest moment, in toate problemele importante ale regatului',
devenind timpul mai de consolidare a puterii politice a sleahtei".
Constatare de faptul acordul dietinelor locale era absolut necesar pentru
adoptarea deciziilor politice de rolul din ce ce mai important in adunarile generale
provinciale, in special a doua jumatate a secolului al XV-lea, al
reprezentantilor de dietine, doi de
preluarea tronului de loan Albert (1492-1501), doilea
al lui Cazimir al la defmitivarea sistemului parlamentar polonez;
astfel, provinciale vor fi tot mai rar asociate actului decizional, schimb,
convocarea adunarilor generale (Seim va deveni o de
la Pietrkow (1493), Seimul va desfasura in camere: Senatul, constituit
din vechiul Consiliu Regal, devine purtatorul de al magnatilor al inaltului
Camera alcatuitä din din reprezentanti ai
burgheziei oräsenesti (acestia din calitate de invitati ai regelui)". Din acest
moment, viata se va caracteriza, pe de o parte, prin conflictul dintre rege
prerogativelor a puterii de decizie a celuilalt, pe
de parte, prin conflictul dintre gruparea magnatilor a (Senatul) cea
a (Camera Deputatilor) pentru preponderenta cadrul Dietei.
Moartea regelui Joan Albert preluarea tronului de fratele Alexandru
(1501-1506) a oferit un nou prilej de confruntare cele tabere. Privilegiul de la
Mielnik (1501) a dat de senatorilor. Actul stipula toate functiile
importante treceau Senatului, asentimentul regele nu putea face
nici o numire sau donatie'8, cauzele senatorilor acuzati de rege erau incredintate unui
tribunal senatorial, cazul care regele le "libertatile", acestia aveau
sistemul institutional polonez mai cuprindea: generale

(conventiones magnae) provinciale (conventiones generales). se
separat pentru Polonia Mare la Sroda, Kolo sau Sieradz, pentru Polonia MicA Ruthenia la
Nowy Korczyn sau la Wislica. Cu timpul, acestea vor exercita mai ales competenta domeniul
juridic, functionind ca adevärate curti de justitie, . Histoire de Pologne, p. 160.
Rezachevici, Polonia vremea Jagiellonilor, in SAI, XLI-XLII,1980, p. 68.
Halecki, op. cit., p. 130.
Tymovski, Une histoire de la Pologne, Paris, 1993, p. 36-40; Histoire de Pologne,
p. 160.
'6Jerzy Kloczowski, Les traditions des citoyenneté en Pologne et dans la République
polono-lituano-ruthène, in vol. Histoire des idées politiques de l'Europe Centrale (coord.
Delsol et Michel Maslowski), PUF, 1998, p. 231. Acesta era format din cei
2 arhiepiscopi 11 episcopi catolici, 63 de nobili laici, palatinii, castelanii, marele cancelar,
vicecancelarul, marele maresal, maresalul de curte, marele vistier vistierul . Histoire de
Pologne, p. 160-161.
161; Z. Wojciechowski, polonais au Moyen Paris, 1949,
p. 258-260; Karol Gorskii, The origins of the Polish Sejm, SEER, 144, 1966, p. 122 - 138.
"Acest ultim aspect se tratatul De natura iurium bonorum regis
de Stanislas Zaborowski la inceputul secolului al XVI-lea, potrivit regele nu putea
bunurile regatului, deoarece el nu este ci numai administratorul (rector)
acestuia Z. Wojciechowski, op. cit., p. 311-312).
www.digibuc.ro
58 Gheorghe Lazar
dreptul refuze supuneree. Opozitia manifestata de nobilimea lituanianä de

prevederile privilegiului a facut ca magnatii avantajele pe care un moment
le-au Totusi, ei au continuat seria actiunilor revendicative, reusind in
1505, la Dieta la Radom, cu sprijinul deputatilor, regelui
constitutie Nihil Novi. Actul consacra principiul nie o nas bez nas (nimic despre noi
noi), ce o conditionare mai puternica a actiunilor legislative ale regelui
de consimtámantul nobilimii, anticipand - istoricului
Norman Davies - idealurile revolutiei engleze din 1688 pe cele ale revolutiei
americane din De asemenea, actul sfera de activitate datoriile
functionarilor regali, fixa Dietei legitima existenta parlamentului bicameral
care, practica, exista din Prin monopolul exercitat asupra puterii legislative
beneficiind de totalitatea drepturilor politice, nobilimea face un pas directia
instituirii unui regim al "democratiei nobiliare", al de aur"22, cum a fost
caracterizat mai
Politica de refacere a puterii regale de Sigismund I
(1506-1548), parte sustinut de magnati, s-a manifestat mai ales prin efortul de
recuperare extindere a domeniilor Coroanei, de eliberare de dependenta
financiará de efortul regelui a deteriorat raporturile sale cu deputatii, care
vedeau politica o tentativä de subminare a deja
Multiple le probleme externe cu care s-a regatul polon timpul
lui Sigismund - conflictul cu moscovit, cu cu Moldova lui Petru
ducatul prusac - au släbit mare pozitia regelui, in cele din
concesii nobilimii; regele a devenit, a uzita o deja
consacrata, "un presedinte al republicii regatului Poloniei"23.
Din perspectiva raporturilor dintre rege a conditionarii regale de
acordul expres al acesteia in special, a modului cum a fost receptata situatie
de Petru Rares, edificatoare sunt evenimentele care au dus la declansarea
asa-numitului cocosilor"24. votarea de Seimul la Cracovia
(februarie 1537) a impozitelor necesare campaniei impotriva Moldovei, din
cauza unor regele, a refuzat mai indatoririle
militare, ce a dus la expeditiei proiectate. Conflictul a fost
la curtea lui care, potrivit oferite de
reprezentantul regelui polon in Dietei convocate pentru o votare de impozite,
prin intermediul unor spectacole de teatru organizate Suceava alte orase parodia
lungile dintre rege, imitat de un actor impodobit asemenea acestuia,
care conditiona participarea la campanie de o confirmare a privilegiilor25.
domnia lui Sigismund al II-lea August (1548-1572) s-a caracterizat prin lipsa
de autoritate a puterii centrale Seimului. Lipsit de urmasi
p. 260-261; Histoire de Pologne, p. 325.

'Histoire de Pologne, p. 325.
21 Wojciechowski, op. cit., p 261-263; Histoire de Pologne, p. 194.
22lhidem; S. Grodziski, op. cit., p. 173.
Grappin, op. cit., p. 87; D. Kosary, Etienne Bathory-roi de Pologne, prince de
Transylvanie, in RH, Paris, t. CLXXXIII,1938, p. 5-6.
"Histoire de Pologne, p. 194.
'Victor Eskenazy, Un izvor referitor la prima domnie a lui Petru Rare,s, Studii,
26, 1973, nr. 1, p. 137-144.
www.digibuc.ro
5 Modelul politic polonez sursele 59
consecintele negative ale acestei situatii pentru polon, regele s-a a reusit
transforme firava uniune personala dintre Polonia Lituania
constitutionala permanenta. tratatul de la Lublin (1569) s-a realizat unirea celor
state "corp unic singura Republica care din
state s-a unit singur popor stat". Astfel a luat
un stat federal, numit Republica (Rzeczpospolita format din Korona (Regatul
polon) marele ducat al Lituaniei, guvernat de un rege de o dieta comuna, cu sediul la
Varsovia, cele componente noului stat armata,
vistieria, administratia proprie.
Stingerea dinastiei Jagiellonilor (1572), cu moartea lui Sigismund al
II-lea August, care a suspensie problema alegerii noului rege, pe cea a
mecanismului acestei alegeri, va constitui un prilej de confruntare diversele
grupuri de interese de restrangere a prerogativelor regale'. de s-au
confruntat reprezentantii sleahtei, care voiau ca Dietei generale dreptul de
a-1 alege pe noul suveran, o prealabill crestere a numärului cei ai
care doreau ca rolul aceastä Senatului.
aprinselor discutii generate de aceste pozifii divergente, un rol decisiv i-a
revenit lui Jan Zamoyski - considerat al nobiliare"'
castelan de Belz, viitor mare mare hatman Republicii, care a oferit
argumentul noului mod de alegere; el a lansat de ordine viritim", ceea ce
la acest act trebuia participe fapt ce decurgea
din dreptul, obligatia statutului de nobil31, principiu acceptat de Seimul de
la Varsovia ianuarie 1573. Acestuia va reveni sarcina de a stabili criteriile
unuia dintre trei candidati la tonul Republicii (austriac, francez rus).
Pentru regimului politic polonez acest interregn (1573-1574), este de
subliniat faptul toti cei candidati proveneau din unor dinastii care in patria
de origine regim absolutist, ceea ce partial de precautie
adoptate de nobilimea polono-lituaniana pentru a instaurarea unui regim
in Republica.
Momentul crucial care a decis regimul politic al Republicii pentru
urmätoarele secole constituie negocierile din toamna lui 1573 purtate intre
Henric de Valois, care va deveni pentru o de timp rege al Poloniei,
delegatia frunte cu episcopul Adam Konarski, in acest scop la Paris;
negocierilor, delegatia va obtine din partea viitorului rege o serie de
angajamente conventa), cunoscute sub numele de "articolele henriciene".
a consacrat principiul alegerii libere a regelui, a statuat obligatia convocarii regulate a
Bardach, L'Union de Lublin: ses origines et son role historique, APH,

t. XXI, 1970, p. 82.
p. 82-85; Norman Davies, op. cit., p. 324; Histoire de Pologne, p. 201-202;
J. op. cit. , p. 231.
Grodziski, op. cit., p. 174.
Davies, op. cit., p. 323.
"Precedentul a fost creat 1529 când regele Sigismund a impus alegerea
mostenitorului de o Dietä ordinark W. Konopczynski, Le liberum veto, essai sur e
développemént du principe majoritaire, Paris, 1930, p. 174.
31Histoire de Pologne, p. 208.
www.digibuc.ro
60 Gheorghe Lazar 6
Dietei', a constituirea unui Consiliu Senatorial care urma pe rege

activitatea sa politica, a garantat libertatea privilegiile nobilimii a
confirmat dreptul Seimului de a aproba impozitele, declaratiile de tratatele
incheiate cu strainii. care suveranul ar violat aceste angajamente, nobilii
obtineau dreptul de a rezista de datoria de ascultare'.
Prin impunerea "articolelor henriciene", nobilimea a limitat la maximum
atributele regale, timp ce "libertatile" privilegiile ordinului nobiliar ating apogeul',
Dietei din acest moment, indispensabil; s-a astfel, raport
cu celelalte regimuri de sari privilegiate din Europa, "o de democratie".
Din acest moment, nimic nu mai putea sta calea nobilimii ca principala
stat, ce a obtinut dreptul de a participa la adoptarea deciziilor regale,
pe cel de a controla aplicarea de a pune privilegiile garantate
special, deformarile exagerarile ce au aceste actiuni au degenerat
anarhie totale - unul din principiile vehiculate era nierzadem stoi
prin anarhie)" au provocat paralizia a institutiilor
statului, ceea ce va duce, inevitabil, la dezagregarea statului polon secolul al
XVIII-lea.
Considerand prin impunerea acestor pacta conventa atinsese nivelul optim al
drepturilor libertates), nobilimea se va opune
de reformare a mecanismului politic. asemenea tentative, nobilimea le
va opune dreptul la (non praestanda oboedienta)39 - pentru prima
321ntr-o chiar 1573, Dieta era considerata ca reprezentand "corpul

Republicii", W. Konopczynski, op. cit., p. 168.
"Este de remarcat faptul conditiile care Europa era de conflicte
religioase, unor mici incidente, nu cunoscuse asemenea evenimente
singeroase, pe continent; de chiar 1573 a fost promulgata celebra rezolutie
istorie sub numele de Confederafia de la ce afirma Republica pacea
religioasä domneasca printre "oameni prin confesiunea de-a pururea
Zbigniew Ogonoski, La question de la tolérance en Pologne, vol. Histoire des idées
politiques, p. 185; acelasi sens, J. Tazbir, La tolerance réligieuse en Pologne au XVe et
La Pologne au XII e International des Sciences, Warsawa,1965.
'Histoire de Pologne p. 209; N. Davies, op. cit., p. 325; S. Grodziski, op. cit.,
p. 174. Dreptul la al nobilimii unui monarh tiran, este una din temele majore ce
au dominat Claude Backvis, Les thémes majeurs de la
pensée politique polonaise au XVI e in Annuaire de de philologie et d'histoire
orientales et slaves, t. 1954-1957, Bruxelles, p. 336-355.
Histoire de Pologne, p. 210.
36 N. Davies, op. cit., p. 325.
"Anarhia va atinge apogeul la sfarsitul domniei lui loan Sobieski
(1674-1696) timpul domniei regilor din Casa de Wettin: Auguste (1697-1733) Auguste
III (1734-1763) gäseste explicatia, insuccesele militare, tot mai
numeroase, inregistrate de Republica. Inevitabil, politico-militara va afecta
domeniul cultural, Jerzy Michalski, constitutionnel polonais et ses réformes,
vol. Histoire des idées politiques, p. 268.
38N. Davies, op. p. 325.
39Efectiv, va duce la a revolte - - ale nobilimii
contra puterii regale: 1606-1609, rebeliunea lui Zebrzydomski, 1665-1666, rebeliunea lui
Lubomirski, N. Davies, op. cit., p. 330; Histoire de Pologne, p. 272.
www.digibuc.ro
7 Modelul polonez sursele 61
formulat "articolele henriciene" care nu dea o "unei

atitudini mentalitäti care erau deja principiul (nemine
contradicente)41, ce va degenera liberum veto". Devenind o din
acest drept - "un de de libertate personala pe care statul nu
putea o violeze""- a facut obiectul unor aprinse plan ideologic' a dat
posibilitatea oricarui membru al nobilimii se proiectelor de lege supuse
dezbaterii dietine sau Seim, a suporta consecintele unui asemenea
care protestul - scris sau verbal - nu era retras, acesta antrena dizolvarea Dietei
tuturor
incercarea regelui loan Cazimir (1648-1668) de a elimina efectele negative ale
aplicarii dreptului de liberum veto, proiectul de a Dietei, care permitea
adoptarea deciziilor cu o majoritate de a determinat reactia nobilimii care,
va duce la declansarea celui de-al doilea rokosz din secolul al XVII-lea".
Din acest moment, exceptie anumitä domnia lui
Sobieski Polonia va face ultimele eforturi de a se mentine ca mare putere
europeana, puterea a cedat totalitate fata atotputerniciei nobiliare.
cu o - urmare a degenerarii individualismului nobiliar
spre anarhie disolutie, de liberum supusä unei puternice
presiuni externe, Republica nobiliara va prin a de pe scena
a Europei schimbare, secole care jucase un rol de prim relatiile
"articolele henriciene", nobilimea polono-lituaniana a atins un nivel
40C1.Backvis, op. cit., p. unn.; S. Grodziski, op. cit., p. 166.

41Despre acest principiu, ca modalitate de a obtine tuturor prin discutii,
J. Siemienski, Le principe de 'unanimité en Pologne, VI e International des
Sciences Historiques, Oslo, 1928, p. 240-242 (résumé).
prima daa, dreptul la liberum veto a fost invocat 1562, N. Davies, op. cit.,
p. 331; pentru multiplele aspecte pe care le presupunea exercitarea acestui drept,
W. Konopczynski, op. cit., p. 181-196, 208-215.
Grodziski, op. cit., p. 174.
'Andrei Maksymilian Fredro - unul dintre ai acestui principiu -
care va scrie jurul anilor 1660 un mic tratat in acest sens, considera acest drept ca un de a
controla puterea regalä in care nobilii vedeau un permanent pericol la adresa "liberatilor" obtinute
ca o de patriotism, conditiile politice, religioase etnice specifice Poloniei. Jakub
Zawisza de Krocziw, excelent publicist, interpreta principiul ex consensu omnium, prin acordul
tuturor unul din cele patru moduri de a conduce un stat identificate de autor ca un acord al
celor 3 ce formau Seimul: regele, Senatul Camera Deputatilor, nu al senator sau
deputat in particular: Z. Ogcnowski, La "liberté dorée". Le courant démocratique républicain
dans la Pologne du XII e vol. Histoire des idées politiques, p. 208-211.
Grodziski, op. cit. p. 175.
Ogonowski, La "liberté dorée p. 209; de exemplu, in perioada 1652-1764, din
cele 55 de diete convocate, 48 vor prin a se dizolva ca urmare a aplicarii lui liberum veto,
Albert Malet, e Revolution empire (1715-1815), Paris,1920, p. 236.
P. Panaitescu, opera personalitatea cronicarilor Grigore
Ureche Miron Costin, Bucuresti,1925, p. 5.
www.digibuc.ro
62 Gheorghe Lazar 8
al "libertatilor" privilegiilor neegalat in restul Europei; acest tip de

organizare politica, ce se caracterizeaza control accentuat al
asupra puterii centrale, va constitui un punct de pentru nobilimea statele
europene, special pentru cea din zonele limitrofe Republicii51, vreme
Europa evolua spre monarhia absolutä.
Multiple le contacte dintre statul polon cele state feudale
din prima a existentei acestora, vor influenta sub aspectul politice,
cu ultimul sfert al secolului al XVI-lea, realitätile Regimul nobiliar
polonez, prin tot ce politic, a exercitat asupra boierimii
spatiul o puternica cu conceptia sa asupra
raporturilor, cu domniei cu eforturile ei de a o subordona.
Cadrul geopolitic complex in care au evoluat secolul al XIV-lea -
rivalitatea ungaro-polona pentru controlul spatiului nord-dunarean in care ambele state
aveau interese economiceu, i se va spre secolului puterea
- va impune celor statale stabileasca relatii politice cu
statul polon. aceste raporturi nu au fost identice pentru cele state
nici ce priveste forma pe care au nici durata cu mai
putin, exercitate de organizarea politico-institutionala a statului polon, amime
regimul nobiliar. Vecinatatea cu Polonia, interesele economice reciproce,
dublate anumite momente de legáturi matrimoniale, au contribuit la
stabilirea unor raporturi privilegiate moldo-polone. Actul din 26 septembrie 1387, prin
care Petru I depunea de vasalitate de regele Vladislav Jagiello, va
cadrul juridico-institutional care vor evolua relatiile dintre cele state, nu
intotdeauna pasnice. acest moment la mijlocul secolului al XVI-lea,
raporturile moldo-polone vor dominate de probleme politice economice; mutatiile
care au intervenit in acest moment evolutia a raporturilor politice din
spatiul - acutizarea conflictului dintre institutia donmiei boierime, pe
fundalul crizei dinastiilor traditionale pe extern au determinat intensificarea
diversificarea contactelor dintre societatea cea
Devi planul politice in aceastä este evident
faptul modelul polonez de organizare nu a retinut - este perioada
care dimpotriva cronicile fac apologia statului centralizat sunt vizibile totusi
cazul lui Johann Althusius, scriitor german, care a doua a tratatului

Politica methodice digesta (1610), Polonia, o a
Republicii, cele mai bine organizate din epocA. De asemenea, Ulric Huber,
profesor de drept public la Franeker, lucrarea De civitatis (1673), aprecia din punct de
vedere teoretic, sistemul politic polonez rdspundea exigentelor unei bine organizate.
un din spatiul englez, Algernoon Sydney, vorbea termeni elogio*i de Polonia,
Z. Ogonowski, La "liberté dorée", 212-213.
51Wojcechowski, op. cit., p. 314; S. Grodziski, op. cit., p. 176; Gierowski, Jozef Andrzej,
L'Europe Centrale au et ses principales tendances politiques,
International des Sciences Historiques, Moscova, 1970, p. 6 (extras).
52Serban Papacostea, Inceputurile politicii comerciale a Prii Moldovei
(secolele XIV-XV1). Drum stat, vol. Geneza statului evul mediu rominesc, Napoca,
1988, p. 151-204; idem, politice a Moldovei
(1330-1392), s.n., t. 2, 1991, nr. 9-10, p. 471-494.
53Pentru diversele aspecte ale acestei probleme, StAnescu, Essai sur 'evolution
www.digibuc.ro
9 Modelul politic polonez in sursele 63
influente care anuntau mutatiile din a doua a secolului al XVI-lea. Am

vedere, folosirea spatiul moldav a unor termeni de origine -
seim' - sau ucraineana - rada", pentru a desemna, putin la nivel institutii
echivalente. Influentei polone i se datoreaza obiceiul boierilor, atestat de la
inceputul al XV-lea, de a indica in documentele pe care le subscriau, aláturi de
numele pe al domeniului de Tot s-au pus bazele
legaturilor directe nobilimea cea moldavä, care, cu domnia lui
Alexandru aveau o greu de prevazut inainte. Multe
din aceste au avut drept urmare acordarea indigenatului care vor sta la baza unor
momente incordate dintre cele state; este cazul Mihul care a o
conventie cu starostele de Sniatin Colomeea, Mujilo de Buczacs, privind dreptul de
ajutor cazul unor operatiuni comerciale".
secolului al XVI-lea a cunoscut ambele apogeul
conflictului dintre domnie boierime - cazul lui Mircea Ciobanul Tara
al urma§ilor lui Petru Moldova -, "lupta dintre domnie boierime
acum faza Nevoia de a pentru o linie externe,
tendinta boierimii de a prerogativele puterii centale, contextul unor
profunde boierimii sub aspect economic sub cel al
mentalitatii, intr-o foarte mare starea conflictuala. Este momentul care
sporirea ponderii boierimii cadrul statului este de "cristalizarea unei
politice rezultat multiplelor contacte cu politice poloneze.
Preluarea domniei de Alexandru Läpu§neanu cu ajutor polonez va marca
inceputul noi faze relatiile dintre statele statul polon. Dincolo de
de la pensée politique roumaine dans la littérature historique du Moyen Âge, in NEH, II, 1960,
p. 276-281.
'Este cazul documentului din 1441, iunie 25, emis de voievozii in satul
Bulgari, prin care lui "pan Jicov" i se diverse sate (DRH, A., vol. I,
1384-1448, de C. Cihodaru, I. L. $imanschi, Bucure§ti, 1975, p. 300-301;
pentru semnificatiile sale politice, Gheorghe Bratianu, Domnesc de in
Principatele Bucure§ti, 1996, p. 121), a celui din 1467, se o adunare
polono-moldoveanä pentru rezolvarea unui litigiu teritorial Moldova Polonia
(P. P. Panaitescu, Marea Adunare a institulie a feudale
Studii, t. X, 1957, nr. 3, p. 156); Mihai Mitu, Termeni de origine in documentele
slavo-moldovenegi, I, 1388-1517, RSL, VIII, 1963, p. 185-186.
este adunarea de Petru Aron al Moldovei pentru a
privinta tributului care Poarta (DRH, A., vol. II, 1449-1486, de Leon
$imanschi in colaborare cu Georgeta Ignat Dumitru Agache, Bucurqti, 1976, p. 86-87);
M. Mitu, op. cit., p. 185.
Castellan, Histoire des Paris, 1992, p. 155, 157.
57Gh. Bratianu, Sfatul Domnesc, p. 119.
Halecki, Les relations polono-roumaines, in RHSEE, nr. 7-9,1936, p. 244.
"Hurmuzaki, 1/2, nr. DCXCI, p. 888-889; 11/2, nr. CXV CXVI, p. 135-136.
Gh.Bratianu, Sfatul Domnesc, p. 138; Matei Cazacu, a
ei poloneze la inceputul sec. al XVI-lea. Pe marginea unui document,
BBRF, vol. XI, (XV), 1984, p. 299-316.
Andreescu, La politique de Mircea le RESEE t. X, 1972, nr. 1,
p. 120-122; idem, Restitutio Daciae, vol. 1, Bucure§ti, 1980, p. 129-130.
Stanescu, op. cit., p. 282.
www.digibuc.ro
64 Gheorghe Lazar 10
semnificatiile sale pur politice - este primul dintre domnii moldoveni din secolul
al XVI-lea care au depus de vasalitate de Coroana domnia lui
Alexandru a fost moment de sub alte aspecte ale raporturilor
romano-polone. este domn ale s-au cu nobili
poloni", inaugurand un tip de relatie va manifesta secolul De
numele lui se inceputul consistentelor danii acordate comunitätii
ortodoxe din Lemberg, care, secolul va beneficia de munificienta familiei
domnul a danii "icoane zavease, vase,
ve$minte" importantului de cult, "dieci tineri buni", care
$tie "cantarea greceascd
Evenimentele tulburi ce au urmat celor donmii ale lui Alexandru
au contribuit foarte mare la cristalizarea in boierimii,
din Tara din Moldova, a unei conceptii proprii, in opozitie cu
conceptia domneascd, privind modul de organizare conducere a statului'. Un rol
important in a revenit evenimentelor din de secol.
Fenomenul va dublat de constituirea Moldova a unui puternic partid boieresc
filopolon, din familii ele - Balica, Stroici, Ureche,
Barnovski, Costin etc. - ale inceputuri sunt vremea lui Petru
care va juca un rol important evenimentele politice pe parcursul intregului
al XVII-lea. Este vremea relatiile de prietenie rudenie dintre boierimea
cea se acum, stint amintite cazuri in care boieri
domni moldoveni oblin indigenatul polon", ca recompensd pentru serviciile aduse
Republicii, ce le da posibilitatea se bucure de protectia
in care in Moldovei s-au aflat reprezentantii familiei -
ultimul deceniu al secolului al XVI-lea primele trei decenii ale secolului
este vremea celor mai cu influenta exercitatA de nobiliar
find sub multiple aspecte'. lui Mihai Viteazul, a cdrui domnie a
inregistrat muntean prima confruntare solutia boiereascd cea
"Veniamin Ciobanu, Secolele XIV-XVI, Bucuresti,1985, p. 8.

N. lorga, Polonais et Roumains. Relations politiques, economiques et culturales,
Bucarest,1921, p. 51; Gheorghe Tara Moldovei in vremea lui Alexandru
p. 294.
1558 Alexandru trimitea 100 de galbeni pentru de
cult, Hurmuzaki, Supliment, p. 205.
N. lorga, Note polone, in AARMSI, t. p. 385 - 386; Ion I. Nistor,
Problema in lumina special cap. VIII, Ctitoriile in
Ucraina), CC, VIII, 1933-1934, p. 87-109.
67v. Gheorghe Aspecte ale ideologiei politice Tara Moldova (a
doua a sec. t. VII, 1996, nr. 5-6, p. 331-344.
P. Panaitescu, p. 9; N. lorga, Polonais et Roumains, p. 53-54.
'Constantin Rezachevici, Privilegii de indigenat polon acordate locuitorilor din
RdI, t. 28, 1975, nr. 7, p. 1095-1098.
Theodorescu, Portrete brodate stilistice in Moldova epocii lui
leremia Vasile Lupu, in vol. Itinerarii medievale, Bucuresti, 1979,
p. 155-168; idem, Manierism "prim baroc" postbizantin Moldova Stambul: cazul
moldav (1600-1650), SCIA, seria Arta plastica, t. 28, 1981, p. 63-93; Waldemar Deluga,
Portraits de la du XVII in RRHA, série Beaux-Arts, t. 31, 1994, p. 73-85.
www.digibuc.ro
domneasce, de a cele trei sub o conducere, contravenea

intereselor polone cu maximä energie de marele hatman Jan Zamoyski. aceste
conditii, beneficiind de puternicei filopolone din Moldova intreprinde
o expeditie urma instaleazA pe tronul Moldovei pe
reprezentantul cel mai de acestei familii, intemeietorul unei noi "dinastii",
strânse cu nobilimea Evenimentul deschide o nouA
istoria româno-polone, puternic dominatA de "tendinta cercurilor conducAtoare
poloneze de a Moldova sistemul politico-institutional al Republicii nobiliare
polone". de integrare este din partea boierimii moldave;
semnificativ, acest sens, este memoriul adresat regelui Sigismund al (octombrie
1611), vremurile tulburi legate de incercarea a lui Constantin de a relua
tronul moldav ajutorul sAi75, de indigenii Nestor Ureche din
mai nobil neam din Moldova", Isac
Documentul, prin sAu, are o el pune
echivoc, exercitatA de regimul politic din Polonia asupra boierirnii moldave
acelasi timp, informatii "privilegiile" de care se bucurau cei care
reuseau sA indigenatul polon. esentA, cei doi boieri cereau Coroanei
impotriva oricror calornnii care ar putea determina pe domnul Moldovei "a ne pierde
averea cinstea noastrA"; ei mai cereau acordarea de cAtre rege a unor din
care reiasä cA cei doi sunt supusi ai Coroanei, egali in drepturi nobilimea
toate cu supusi ai voastre din regat").
virtutea acestui statut, de "cetáteni ai Coroanei", in conformitate cu din
Republicd, doi cereau dreptul de a apela judecata sau a in
cazul care domnul ar voi oricare pricini" sA atenteze la averea CA cei
71E. StAnescu, Les problémes de féodal sous le régne de Michel le Brave, RRH,
1962, nr.
Corfus, Moldova consecinfele ei asupra rdzboiului lui Mihai
Viteazul turcii, t. XXVIII, 1975, nr. 4, 527-540; Czamanska, Caracterul
lui Jan Zamoyski AG, t. III (VIII), 1996, nr. 3-4, p. 307- 312.
1593 acesta primise indigenatul polon, dreptul la personalA, prirnit
herburile Jelita (la recomandarea lui Jan Zarnoyski) Nowina (la recomandarea lui Filip
Podniewski, episcopul Cracoviei) acest sens S. Gorovei, Sterne
augmentate Polonia, AG, t. II (VII), 1995, nr. 1, p. 308-309; J. N. MAnescu,
Movilestilor, ibidem, t. III (VIII), 1996, nr. 3, p. 321-326). In 1597 este recunoscut de cAtre rege
marele hatman ca domn pe ereditar (A. Mesrobeanu, Rolul politic al la
domnia lui CI, nr. 1, 1925, p. 189; mai nou, problemA, dar analizatA
contextul raporturilor polono-otomane, S. Gorovei, domnia ereditard a
familiei RdI, t. 28, 1975, nr. 7, p. 1091-1094). fiicelor sale, el se va
cu unele din cele mai importante familii nobiliare poloneze, Odoarele Movilestilor
Polonia. la istoria prejurilor, Studii, t. 25, 1972, nr. 27-59.
74V. Ciobanu, "Modelul polonez" oglindit literatura medievald
(secolele generale, t. XXIV/2, 1987, p. 590-591.
75N. lorga, Polonais Roumains, p. 65.
76Asa este considerat privilegiul de indigenat din 1607, iunie 13,
C. Rezachevici, Indigenatul polon, p. 208; din 1612, acesta va deveni membru al
Ortodoxe din Lemberg, P. P. Panaitescu, religioase in BCMI,
XXII, 1929, 4, n.l.
77A primit indigenatul anul 1607, C. Rezachevici, op. 215.
www.digibuc.ro
66 Gheorghe 12
doi cunosteau foarte bine realitätile din Republica reiese din cererea
de a-si dregdtoriile oblinute vremea lui binenteles,
cazul care nu vor "ajunge la altele mai De asemenea, dreptul de a se bucura de
nobiliare" era invocat favoarea intensei desfdsurate de ei
comerciale cu regatul polon. final, se recunoasterea de membri
ai nobilimii poloneze, cazul achizitiondrii unor bunuri regat - una din conditiile
pentru a putea beneficia de privilegiul de indigenat" -, acest caz ei a
"tratati ca nobili ai Coroanei" se bucure "de drepturile Coroaner".
Memoriul celor doi boieri de frunte nu este un act izolat in peisajul politic din
acest moment; atenta a "cererilor" inaintate vederea
obtinerii sanctMnii regale ne duce cu la un alt document, ai principali
provin tot boierimi. Este vorba de tratatul la 20 mai
1595, la Alba cu Sigismund Báthory, in mimele lui Mihai Viteazul, ale arui
instructiuni de atre delegatia boierilor munteni, frunte
mitropolitul Eftimie. aici, aceleasi dorinte de a puterii domnesti,
care urma controlatd supravegheatd de un sfat compus din 12 mari
"articolele henriciene" se prevedea acelasi lucru, deosebire sfatul era compus din 6
senatori), de asigurare a privilegiilor boieresti. Limitarea donmesti era
solicitatd in privinta dreptului de judecatd, in special cazul
capitale, care practica aträgea automat confiscarea averii".
izbitoare dintre clauzele cuprinse tratatul din 20 mai 1595, care
se mare parte semnat de boierii moldoveni in numele lui
cu principele Sigismund Báthory (iunie 1595)u, memoriul boierilor din 1611
nu sunt ele ldmuresc evolutia celei de-a doua a veacului al
XVI-lea Principatele intr-o vreme acestor au devenit
constiente de revendicat locul armuire pentru a mentine
«obiceiul
Intense le contacte dintre boierimea in special cea din Moldova,
nobilimea in perioada dornniilor membrilor "casei" s-au repercutat
in plan practic. Astfel, boierimea se mai mare in alegerea
"Este cazul lui Petriceicu i al nepotilor säi, Nicolae li se

cerea, privilegiul de indigenat din 1676, februarie 4, sä posesiuni in regat,
ibidem, p. 209.
Corfus, Documente privitoare la istoria culese din arhivele polone.
Secolul lea, Bucurqti, 1983, p. 71-75.
wMihai Viteazul considera prin acceptarea clauzelor acestui tratat boierii "au
voia dobândind drepturi privilegii" despre
vol. III, ed. Maria Holban, Bucure0i, 1971, p. 497-498).
"Textul tratatului Mihai Viteazul europeand, vol. 1, Documente externe,
p. 92-97.
"Hurmuzaki, III, p. 477.
"Gh. Brätianu, de Sari, p. 231; de asemenea, pentru acest aspect, un interes
sporit prezintá scrisoarea boierilor munteni din septembrie 1599; care cereau ca domnul
Moldovei mare cu noi ne scoatá pre noi cum au scosu Moldova
intr-acel chipu fimu noi suptu arepile luminatului craiului
cum e domnul voievoda cu Moldovei" (s.n.) noi cu
privire la domnia lui Viteazul, SMIM, V, 1962, p. 175-194).
www.digibuc.ro
domnului, reu§ind determine numirea unor membri din ei scaunul domnesc -

cazurile lui Radu al lui Miron Barnovschi - sunt concludente pentru aceastá
atitudine, ba chiar evite constituirea unor domnii ereditare,
condifiile intreruperii la secolului al XVI-lea. Ca in Polonia,
solidaritatea boierimii s-a manifestat puternic raport domniile care prin politica
i-ar periclitat pozilia in vremurile tulburi de la secolului al XVI-lea
inceputul secolului al XVII-lea. Este cazul donmiilor lui Gaspar
Gratiani Alexandru
Este perioada care boierimea, ca nobilimea va
domniei pacta conventa, garantie mijloc de extindere a privilegiilor.
E cazul lui Barnovschi", el indigen polon legáturi
mediile politice polone". cuprinde o serie de másuri boierilor,
cum ar limitarea dreptului de al pe domeniile feudale la cazurile
penale tiganilor de prestarea obligatiilor
favoarea donmiei". acel* sens trebuie interpretatá "tocmeala legAtura"
in 1630 Alexandru Adunarea hrisovul din 15 iulie 1631,
reconfirmat in 1668, adevaratd "carte de libertäti", impus lui Leon Hrisovul, cu o
puternica orientare antilevantind, prevederi care obligau donmia, sub pretextul
datinilor obiceiurilor "de confume o serie de
de mentinerea bunurilor in familie "cum au fost de pentru
judeti de a mai "arunca" sila asupra boierilor", emiterea pedepselor capitale
exclusiv "judecata la divan", urmând pedepsit "cum va ajunge
legea"".
Ridicarea boierilor a "care netocmele"", care a
celei de-a doua domnii a lui Alexandru scaunul Moldovei, a oferit
un prilej favorabil boierimii moldave pentru a sä un fel de pacta
i-a fost acordat la primei domnii Moldova

(C. Rezachevici, Indigenatul polon, p. 208), primit in herbul Nowina, asemenea Movilestilor,
care de se pe linie maternä (Nicolae Stoicescu, Diclionar al dregatori din
Tara din Moldova. Sec. XIV-XVIL Bucuresti, 1971, p. 293), la recomandarea
socrului säu, Maximilian Prezerembski, castelan de Sieradz, unul din ginerii lui leremia Movilä.
Jurämäntul depus de domn trimisului regelui Sigismund al ca urmare a obtinerii
indigenatului la I. Corfus, Documente, p. 126-127. Despre Miron Barnovschi legdturile sale cu
Polonia, Sever Zotta, Stiri noi despre Movile,sti amänunte interesante despre Miron
Barnovschi, in AG, 1912-1913, p. 228-237; G. Duzinchevici, Miron Barnovschi
Polonia, 1936-1938, p. 166-222.
"DRH, A., vol. XIX, Bucuresti, 1969, p. 339.
"Valentin Al. Georgescu, Types et formes d'assemblees d'états dans droit féodal
roumain (XVe-XIXe siècles), Liber memorialis G. de Lagarde, Londra, 1969, p. 122-123.
acelasi sens se exprimä Miron Costin, Opere, vol. 1, ed. P. P. Panaitescu,
Bucuresti, 1965, p. 48, ceea ce demonstreazA perioadä la cristalizarea
privind individualizarea aspunderii penale, Gh.LazAr, op. cit., p. 341.
"DRH, B., vol. XXIII (1630-1632), volum de Damaschin Mioc, Bucuresti,
1969, p. 406-409; pentru diverse Valentin Al. Georgescu, Hrisovul din 15 1631 al
Leon Tara problema de Rdl, t. 29, 1976,
7, p. 1013-1029.
Costin, op. cit., p. 77.
www.digibuc.ro
68 Gheorghe Lazar 14
conventa, demers din care nu a lipsit influenta polone. Astfel, "mantuindu-se

lara de Alexandru vode, i-a oferit domnia vornicului Vasile Lupu, dar,
spune cronicarul, da ce va lua den ce lega pentru atuncea
la acel ales mai nu din (s.n.)91. Fie "hirea
mai mult domneasca" de "nu-1 nu putea accepta
"ponturile" boierimii, fie intuia ceasul nu sunase Vasile Lupu a refuzat
oferta, vremuri mai bune domnia firman al sultanului,
putea eluda
primä anume 1634 1644, domnia lui Vasile Lupu a stat sub
semnul "Stambulului", a imprumuta una din expresiile deja intrate
Domnul s-a aflat in conflict cu regatul polon, care se parte prin
prezenta pe teritoriul polon a pretendentului Moise care se bucura de sprijinul
Coroanei. stare conflictualA reiese foarte din raportul de
G. Krasinski in urma soliei la Constantinopol (in 1636), in timpul solul a
Porti domnului "ca un violator al generale"". Fapt interesant,
raportul mai informeazA domnului moldav nu-i erau indiferente evenimentele din
Republick ba mai mult, dupA izvor, cA el se sprijinea pe o "factiune" constituitA
"dintre partizanii cancelarului"".
cu 1645, an in care are flicei sale Maria cu unul
cei mai de magnati ai regatului, Radziwill, Vasile Lupu a promovat o
politicA de apropiere de regatul polon97; indicii cA domnul ar fi acest lucru
ceva mai devreme", iar apropierea cu planurile antiotomane ale
regelui polon cu speranta domnului moldav ca o oaste sA-1 la
perioadA, se observA Poloniei de a crea junil sAu un bloc

de state cu regim politic similar, A. J. Gierowski, op. cit., p. 11.
Costin, op. cit., p. 80.
92Ibidem, p. 97.
"Gh. BrAtianu, Sfatul Domnesc, p. 159.
Theodorescu, Manierism "prim baroc", p. 85-86; autorul studiului considerA cA
orientare politicA a lui Vasile Lupu este vizibilA plan cultural; expresia artisticA a
acestei "pArAsiri a orientArii filopolone din vremea Movilestilor" reprezentând-o biserica Trei
P. Panaitescu, poloni Bucuresti,1930, p. 25.

"Ibidem.
92Existenta unei filopolone este ocazia
sale cu Ianus Radziwilli, când Vasile Lupu sfatul domnesc multA
vreme s-au frAmântat acest lucru..., iar Toderasco Ureche vornicul sta asupra acestei
nunte sA se face, M. Costin, op. cit., p. 107. De asemenea, el va continua politica Movilestilor de
sprijinire a ortodoxe din Liov; astfel, 1644 va biserica ortodoxA va
da hramul Sf. Paraschiva, doi ani mai va dona o mosie, P. P. Panaitescu,
religioase, p. 9-11; N. Note polone, p. 384).
Andreescu, romdnilor: cronicari, (sec. XV-XVII),
Bucuresti, 1997, p. 185, n.5; N. C. BAjenaru, Misiunea lui Leontin Szycik Zalesld cdsátoria
lui Lupu Ianusz Radziwil, RCr., I, 1927, nr. 3-4, p. 222-225.
N. Note polone, p. 384; Andreescu, Restitutio Daciae, vol. 2,
Bucuresti, 1989, p. 190-200. DupA opinia lui R. Theodorescu, Manierism "prim baroc",
p. 85-85, nouA orientare politicA este reprezentad plan artistic de biserica mAnAstirii
www.digibuc.ro
15 politic polonez sursele 69
Domnia lui Vasile Lupu a fost o de legáturi culturale

mediile polone; avem vedere contactele cu mitropolitul Petru Movilä, de numele
se tiparului spatiul cele cu misiunile iezuite
din Polonia prin intermediul celebrele centre universitare, cum
au fost Lwów, Camenita, Bar etc. - care vor obtine permisiunea domnului de a
Toate acestea au produs o de oarecare strälucire culturala'°2,
reprezentantul mai de al acestui curent Grigore indigen polon
cu studii la colegiul de la Lwów, care aceastä perioadá redacteazd cronica sa103.
Descendent al uneia dintre cele mai puternice familii boieresti moldovenesti,
care a jucat in viata un rol de prim rang, Grigore Ureche este unul din principalii
ideologi ai "statului nobiliar"; perspectiva, el s-a de
politice din Polonia contemporanä. E semnificativ faptul cronica sa, care descrie
pe larg "povestea tocmala altor el spatiu institutiilor poloneze
transilvanene, in acele aspecte care permiteau nobilimii sä exercite o
tutelä asupra monarhilor.
Bun cunoscator al organizarii Poloniei punct de vedere institutional, fapt ce
reiese din prezentarea a Seimului, reprezentant de al
partidei filopolone, el analizeazd istorie a Moldovei, prezentatA Letopiseful
prin raportarea la valorile "normele" modelului polonez. Amintind Polonia
"craii nu ceia mosneni ci pre carile aleg el se afirma ca partizan al
aplicarii sistemului electiv ce priveste domnia Moldovei. Pentru a justifica
Ureche recurge la argumentul istoriei, proiectandu-si in trecut
optiunea. cazul lui Dragos, "pre carile totii pus mai mare purtatoriu
de deoarece "se mai de cinste mai de deck al lui
Mare - care un expunerea cronicarului
zicu sveti pentru lui cele e amintit faptul
tolii domnu nou Polonia, unde pe
nici un membru al nobilimii putea "lega cineva, nici craiul singur va birui
ci legea", Grigore Ureche puterea a domnilor moldoveni. El
preconizeaza instituirea unui sistem de legi coerente care urma boierimii se
apere in fata abuzurilor de putere ale domniei, in special in cazul aplicarii pedepsei
Golia.
acest domeniu, este de subliniat faptul miniatura sub influenta poloná,
la imaginilor de sorginte bizantini imagini ce se
imprimate Polonia P. P. Panaitescu, Petru Studii, ingrijitä de
$tefan S. Gorovei Maria Magdalena Bucuresti, 1996, 22).
"ldem, p. 13. Despre obiceiul boierilor moldoveni de a-si trimite
copiii la studii Polonia relatarea lui P. B. despre
vol. V, de Maria Holban, M. M. Alexandrescu - Dersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu,
Bucuresti, 1973, p. 225.
P. Panaitescu, p.13.
15.
'Grigore Ureche, Moldovei, P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1955,
p. 114.
p. 65.
p. 111.
p. 83.
www.digibuc.ro
70 Gheorghe 16
capitale, la care donmii recurgeau prea adesea. Ureche situatia din propria
unde "... iaste acest de pier de de judecatA, de leac de
<domnul> < domnul > umple aceeasi ordine de idei, de
condamnare a absolutismului domnesc, raportat la situatia din unde "va
veni vreo nevoie de undeva vor sfAtui ...impreunä cu toti"", cronicarul
pentru o evolutie a statului, domnul trebuie, de toate, colaboreze cu
boierimea. acest sens, Ureche "elaboreazA" prototipuri opuse de domnie: cea a
lui Petru $chiopul, care intruchipeazä idealul, deoarece "boierilor le era pre
care-i la cinste mare-i din sfatul nu iesiia", cea a lui Bogdan
deoarece "nu cerca la
Interesul manifestat de de române a doua a
secolului al XVII-lea, special de Moldova, contextul noilor evenimente
internationale, va influenta sub aspect numeric, cât al importantei politice
grupului filopolon. Acum, randurile acestui "partid" pe nume de
ce apartineau unor familii cunoscute pentru strAnsele cu nobilimea
(cazul Costin, Hasdeu etc.), pe cele ale unor domni ca Gheorghe
$tefan, Petriceicu sau al mitropolitului
Miron Costin, care studiase la colegiul iezuit din Bar, intretinuse
cu mediile culturale politice este considerat "reprezentantul tipic
al curentului din Moldova celei de-a doua a secolului
al XVII-lea.
plan teoretic, prin scrierile sale, Miron Costin s-a afirmat ca un continuator al
ideilor lui Ureche, ale idealuri, ceea ce priveste regimul politic, le-a
Ca predecesorul el s-a pronuntat favoarea domniei elective
Moldova, a limitArii puterii de a domnului a colaborArii intre
domnie, un argument de "... pentru aceia au dat Dumnezeu
aibá craii, sá sveatnici pre sine ... sä
cu voroava Contemporan al anarhiei care donmea el nu
s-a manifestat ca un neconditionat al Republicii; astfel, ceea ce
raporturile cu Poarta Costin se un adept al conservArii acestor relatii de
române, momentul care statul polono-lituanian va dispune de
pericolului otoman. atitudine justificA acelasi
timp de ce Radu va ridicat la rangul de model de domn viziunea lui Miron
aceeasi ordine de idei, desi dispunea de mosii se afla
p. 178.
p. 113.
"Ibidem, p. 182, 204.
P. Panaitescu, p. 15.
"2Ibidem, p. 106, 109-110.
"31bidern, p. 18.
StAnescu, Essai, p. 289.
"5M. Costin, op. cit., p. 108; E. StAnescu, op. cit.,
"6M. Costin, op. cit., p. 65-66; V. Ciobanu, polonez", p. 592.
"7V. acest sens instructiunile lui Gheorghe Duca din 1669, octombrie 26, solii
Polonia, ocazia tronului de cAtre Mihail Wisniowiecki, prin care le sA
intervinA pe noul rege ca bunurile de hatmanul Costin "pentru slujba sa de anne" sA
fie restituite acestuia (I. Documente, p. 285).
www.digibuc.ro
personalitäti poloneze de prim rang, ca Jan Gninski Marek Matczynski,

staroste de Grabowiecus, Miron Costin nu se impresionat de efemera victorie
de trupele conduse de Sobieski la Hotin (noiembrie 1673). El s-a aflat
fruntea grupului de care au refuzat urmeze pe Petriceicu, când a trecut
tabdra "numai cu hatmanul casa lui"9. Acest refuz trebuie
pus in cristalizarea boierimii a unei atitudini de tici
20,
alcdtuind o care un rol important l-au avut strânsele ale
acesteia cu Polonia, care nu au nici preluarea tronului de Dumitra,co
Cantacuzino.
Dezastrul suferit de otomani sub zidurile Vienei (1683) a fost considerat de
boierimea cea din ca cea din exil, in fostului domn
Stefan Petriceicu, un prilej favorabil transpunerii a propriului Model de
organizare a statului. timp ce Gheorghe Duca era nevoit unei revolte
boiere0i, "Moldova revenind la starea de spirit la decisiunile din 1673" $tefan
Petriceicu, nu a lua in calcul posibilitatea unei cu ,
ajutor polonez, pätrunde in Moldova, captivitate pe domn pe Miron
Costin. Toate eforturile lui de a se scaunul Moldovei cu ajutorul
polonilor cdrora le-a cenit mod repetat ajutorul promis", cu al Moscovei, unde
a trimis pe mitropolitul - au astfel domnul a fost nevoit se
din nou Polonia de o numeroasá cu pe cei doi
prizonieri.
Anii 1684-1685, timp s-a aflat Polonia, au fost decisivi adeziunea
a lui Miron Costin la ideea introducerii sistemului politico-institutional polonez
Moldova. Relevant pentni aceastá orientare este memoriul de la Zolkiew (25 iulie 1684)
adresat de boierii refugiati, Miron Costin, regelui Poloniei'26, document ce,
Ciobanu, Miron Costin "modelul polonez" de istoric), in

t. XXX, 1993, 392.
Neculce, Opere, editie Gabriel Bucuresti, 1982, p. 232-233.
Brátianu, Sfatul Domnesc, p. 168. In aceeasi perioadä (august 1674) boierii
munteni vor tarului un memoriu care, preconiza aceeasi politia de limitare a
puterii donmesti, Tr. Niscov, Memoriul din 1674 al boierilor munteni
Rusiei, RA, t. 111,1960, nr. 2, p. 213-225.
'21N. lorga, Istoria VI Bucuresti, 1938, p. 345.
acest sens, Constantin A. Stoide, la cunoagerea
moldo-poloneze din anii 1683-1684, t. XIH,1976, p. 79.
Documente, p. 306.
ocazie, mitropolitul Dosoftei "polonii au ajutor,
acestia sunt mincinosi nestatornici, de aceea pe ajutorul promis din dragoste
crestineasa, moldovenii nu se pot sprijini" (Silviu Dragomir, privitoare la
Bisericii cu Rusia veacul AARMSI, s.H, t. XXXIV, 1912, p. 1187-1203).
'Numele boierilor ce au format "curtea" lui Petriceicu in exil, printre care se
aflau cei doi Costin, se pomelnicul Ugornicki (Pocutia), unde domnul a
fácut danii P. P. Panaitescu, Fundafiuni religioase, 15-17); despre avatarurile acestui exil,
idem, Pribegia lui Constantin Serban Basarab a lui Stefan Petriceicu testamentele
AARMSI, t. XXI, 1938-1939, 373-432.
Costin, op. cit., vol. II, 139-141; paternitatea cronicarului asupra acestui
memoriu este contestatà de C. A. Stoide, sfárfitul cronicarului Miron Costin
fratelui Velicico Costin, t. XVIII, 1981, p. 575, n.3.
www.digibuc.ro
72 Gheorghe 18
foarte de a total "cu de a

instaura un regim politic bazat pe atotputernicia Starilor, cu sprijinul, al
destinatarului acestui document'28. mentinerea vechilor obiceiuri rituri ceea ce
religia scutirea de a clerului, pentru a se putea asigura mai
"lauda lui Dumnezeu", poate fi considerata ca parte
dintr-un repertoriu propagandistic specific cererea ca boierimea fie eliberata
"a tyrannico et despotico regimine" aceleafi privilegii pe care le are
din Coroanei ale Litvaniei" (s.n.), foarte ce
se indreptau preferintele semnatarilor acestui memoriu.
Memoriul de la Zolkiew reprezinta, prin prevederile sale, ultima manifestare
clarä a exercitate de modul de organizare institutionala a statului polon asupra
boierimii moldave. acest moment, nu vor lipsi unele de a
Moldova in sfera de interese a Poloniei, de exemplu confruntarea dintre cele
grupari moldave de la Iepureni, cea filootomana, cu domnul
Constantin Cantemir cea filopona, in frunte cu hatmanul Velicico Costin', influenta
acesteia din va o diminuare considerabila, cu eliminarea a
celor doi Costin, in toamna anului ai lideri necontestati erau, putem
vorbi de "carierei" re¡imului de "tip nobiliar" sursele documentare din spatiul
romanesc.
Confruntarea dintre cei doi factori politici din evul mediu romanesc, boierimea
domnia, uneori cunoscand accente grave, va la nivelul politice de
elaborarea unor conceptii programe proprii privind modul de organizare a statului.
perspectiva, boierimea, special cea din Moldova, adepta diminuarii
subordonarii puterii va preferinta pentru modelul institutional
polonez, pe care dorea aplicat propria ei ale principale aspecte se
expuse in cronici, memorii etc.
Momentele de afirmare a acestui curent, calcul
intensitatea contactelor cu Republica polono-lituaniana, de
indigenat polon au fost boierii moldoveni, pot plasate la
secolului al XVI-lea in primele trei decenii ale secolului urmätor ("epoca
Bratianu, Sfatul Domnesc, p. 168.

'ThCzeslaw Chowaniec, Miron Costin en Pologne. Contributions l'année 1684-1685,
vol. inchinare lui lorga, Cluj, 1931, p. 117-118; V. Ciobanu, Miron Costin
polonez", p. 395; idem, "Modelul polonez", 592.
o memoriul din decembrie 1673 lui Petriceicu
Constantin (Th. Holban, acte despre lupta de la Hotin din 1672, in RI, t. XXIV,
1938, nr. 4-6, p. 144-146), al boierilor munteni din 1674 (Tr. Ionescu-Niscov, op. cit.,
p. 213-225), ambele adresate tarului.
'"Dimitrie Cantemir, Opere complete, vol. VI, tomul I, Vita Constantini Cantemyrii,
cognomento senis, Moldaviae Prinapis, de Dan Campeanu,
Bucuresti,1996, p. 139.
Corfus, In data lui Velicico Miron Costin, Rdl,
t. 30, 1977, nr. 1, p. 128-131; concluziile acestuia sunt contestate de C. A. Stoide,
cronicarului Miron Costin, p. 575-582.
www.digibuc.ro
in perioada ce a precedat urmat asediului otoman esuat asupra

Vienei
Criza din Polonia care a luat forme anarhice aceastä perioada,
la nivelul factorilor politici aceasta nu dispune de
resurse pentru a o alternativa (in contextu/ repetatelor inregistrate de
regele Joan Sobieski de a prelua controlul Moldovei, paralel cu succesele obtinute de
trupele imperiale), precum initiate de
din fata pentru a mentine sub control situatia din cele au
constituit tot motive care abandonarea acestui "model", la nivelul
la cel al practicii politice.
'"Veniamin Ciobanu, la cercetarea raporturilor polone

din a doua a secolului in t. XX, 1983, p. 389-401.
'"C. Rezachevici, Indigenatul p. 215.
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
DINAMICA POLITIC IN REPREZENTARE RITUALÄ.
MOLITVÄ DE INCORONARE DE DIONISIE
ECLESIARHUL
RADU G. PÄUN
Dernersul de pomeste de la un text inedit de - o molitvä de

incoronare in limba prescrisd de Dionisie Eclesiarhul in anii domniei lui loan
Gheorghe Caragea (1812-1818). Este vorba de un de caz menit a apropia
abordarea de pe care ceremonialul domnesc o meritä pe care, din nu o
are nici
Obiectivele noastre sunt principal analiza propriu-zisd a textului de
incoronare in politico-ideologic in care este produs condilii
specifice a unui model metodologic acum neaplicat istoriografia noastrá.
Considerdm ordinea ceremoniald nu este o exterioard puterii pe care o
reprezintd, un de cu simple functiuni de propaganda, ci
fundamentele tipului de autoritate reprezentat, puterea ceremonialul spunea,
intr-un alt context, Vladimir Lossky, "inconfundabile inseparabile".
momentul de repertorierea completá comparatä a documentelor
de incoronare sau produse in spatiul aceste
* Comunicare prezentatA in ziva de 23 martie 1998, sesiunea de comunicAri a

Institutului de Istorie "Nicolae lorga" a Institutului de Studii Sud-Est Europene.
'Am oferit o enumerare in studiul nostru, fncoronarea in Tara
in Principii, atitudini, simboluri, 7-8, 1994, p. 744. Mai aici alte douA
texte: ms.rom 1138 B.A.R. (inc.sec. XVIII) ms.rom.4979 B.A.R. (databil dupA 1771). Vezi mai
recent, Radu G. Päun, Deus nobiscum, quis contra nos?" Mihnea al 111-lea Radu: note de
teologie in vol. universal in istoria romdnilor. Studii oferite prof Serban
Papacostea cu ocazia a 70 de ani, Bucuresti, 1998, p. respectiv Notes pour
'étude comparative de la théologie politique dans le monde orthodoxe: le rituel de couronnement
des souverains siècles), comunicare la Colocviul international Medieval Balkans:
Crossroads of Politics, Religion and Culture, 18-19 iunie, 1998, sub tipar. timp,
Violeta Barbu Gh.Lazär (Coronatio. Tradifia in vol. Nalional
universal ..., p. 40-69) au oferit un repertoriu al documentelor cunoscute, care ignorA mai
multe texte: cel redactat de Gheorghe Papadopoulos,
(Hurmuzaki, p. 535-536, respectiv p. 481-482 traducerea lui G. Murnu), cel
inserat in Liturghia lui lacov Stamate, Iasi, 1794, precum document publicat de Ivan
Biliarsky (Le rite de couronnement des tsars dans les pays slaves et la promotion d'autres "axiai"
in OCP, 1993, p. 90-139. din urmä omisiune este usor explicabilä; autorii nu cunosc un alt
articol al bulgar 3a Ha
in npernen",5, 1991, p. 74-89, in care se identifica autorul
manuscrisului ca Toma Tudor, deci un ceea ce confirmA presupunerile noastre din Si
www.digibuc.ro
76 Radu G. 2
devine importanta textului pe care prezentAm aici.

1. Descrierea manuscrisului. Molitva de care ne se
ms.rom. rniscelaneu 3567 BAR, la f. Acesta este un slujebnic
ce include molitve consecratorii de pomenire de uz curent. Copertile sunt din piele,
relativ bine pAstrate, de dimensiuni 23,5 x 17 cm. Miscelaneul mai cuprinde: slujba la
facerea duhovnicului, 1813, mai 28 (f.6r-v); un text intitulat
sub care este scris de
s-au scris Troados, kir Venedict, 1813, ocKombrie>2 12 (f.7r-v); molitva la
purtAtorul de (f. 8r-8v; text neterminat); rugáciune de pomenire la mort, cu
indicatii tipiconale (f. 21r-22r); rugAciune de la blestem (f.23-24v; se
identic la f.25-26v, scrise cu litere ce imitA tiparul). Restul paginilor albe. Mai existA
o parte a acestui miscelaneu (f.21-59) care Manuscrisul a apartinut
Sinaia find Acaderniei Române de cAtre arhimandritul Nifon,
TexWl care ne intereseazA este scris cu ingrijit, cu litere

cursive, de o de profesionist. Indicatiile tipiconale cu caractere
chirilice, molitva limba Ambele ale textului sunt scrise de
Docurnentul se de prezentare speciald: chenare duble in
(chinovar) pe alocuri negru. este ornatA bogat cu motive
vegetale care sunt de registrul superior al primei foi. Finalul textului (f.
este impodobit de asemenea cu motive florale executate penitA. Deasupra textului se
in sterna domnului loan Gheorghe Caragea ancadrament
initialele principelui fiind scrise cu K. BB. (= loan
G<heor>ghie C<aragea> V<oie>v<od>). Sterna nu cuprinde simbolurile familiei (cele
cdprioare rampante ce de obicei armele cum se vede pe
coperta Legiuirii4. Sterna este de o incadratA dreapta de spadA
(hanger), iar in stânga de topuz. La rnijloc se reprodusA acvila cu crucea in cioc.
Documentul prescrie rânduiala la incoronarea având de
tipiconal arhieresc. reproducem in cele ce
ce vine dornnul alai la la
mitropolitul cu Evanghelia episcopii domnul
Evanghelia mergând domnul
icoane, apoi iau doi din episcopi de in oltar,
Sf<ântul> prestol de trei ori, skutând colturile Sf<ântului> prestol, cântând
Mucenici", Tie H<ristoa>se Dumnezeule" "Isaiia Apoi,
prestol, cite§te mitropolitul rnolitva aceasta de
Deus nobiscum... . Autorii publicA ms. 1138, pe care noi anuntasem la

comunicare.
vom pe Venedict de Troada ca vechil (vicar) metropolitan anii tulburi ai
deceniului al doilea. Va fi la 6 oct. 1822 de Gherasim de din vointa lui
Grigore D. Ghica. Venedict fusese capul bisericii (cel putin neoficial) lui Dionisie
Lupu; vezi V. A. Urechia, Istoria XIII, Bucuresti, 1901, p. 334.
G. $trempel, Catalogul manuscriselor din Biblioteca Academiei
Bucuresti, 1987, 175.
D. Cernovodeanu, arta Bucuresti, 1977, p. 252-253,
fig.3.
www.digibuc.ro
3 de incoronare 77
domnie.
f.4 1. 0
2.
3. 6
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13. et aou <...>
14.
15. Kai.
16.
17.
18.
19.
20. // 4v.
21.
22. (patov.
23.
24. K
25.
26. aou
27.
(Traducerea: Dumnezeule mare <pi> vepnic, al ce

domn al ce domnesc, care <ai> alatuit chipul
ordinii din ceruri pus ea puteri autorigli/ranguri cetelor
tale <tu, care <ai> pus ordine yi ai pus
temelia de al doilea ca se ajute se sprijine
text, corect ar fi fost
www.digibuc.ro
78 Radu G. 4
pe supusilor le spre de obste. Tu> al

tuturor prin care domnii domnesc - nu putere
de tine - robul alb> pe care ales ai binevoit se la
domnia Ungrovlahiei, pe el cu puterea din
totdeauna <doar> cele fie, sub aripilor
tale de tofi
<de pace pe Wald un
netulburat, de de de dusmani, <dar>
binevoitor de de cu mila Ta poporului
de pe pe el pe noi de
cerurilor, ca de tofi numele al al Fiului
al Duh, Amin).
Apoi, cetirea molitvei, unge Sf<ântul> <mir, alb ms.>
episcopii de pun scaunul domnesc. mitropolitul din
oltar, la locul asemenea episcopii. Apoi, diaconul ecteniile preotul
vozglaseniia otpust<ul>. polihronismos. aceasta, iesind domnul din
bisericá, tot alaiu merge la curtea domneascá, unde gátit scaunul domnesc,
suie nu jos, ci //f.5// picioare cuca pe cap,
de mitropolitul toatá boierimea, ceteste de divan
avfendi6 ferman<ul> aceasta, fiind rumäneste, ceteste
de cátrá vistierul mare. in scaun isprävindu-sä sdrutarea domnului
de merg toti<i> ale sale.
2. Atribuire, datare . Am läsat la textul de la f.1, fapt o
insemnare a lui Eclesiarhul, care ne-a servit drept argument decisiv al
atribuirii molitvei de incoronare de care ne insemnarea are urmätorul cuprins
"La 1813. ianuarie 26, zile<le> sale Io Gheorghie Caragea
V<oie>v<o>d, s-au hirotonisit episcop al Rämnicului Noului sa
pkintele Kiriu Galaction, de prea sa pdrintele mitropolitul Ungrovlahiei Kiriu
Kiriu Nectarie, slujitori pe prea ai Argesului kiriu
al Buzäului kiriu Costandie, in zi de duminicá biserica sfmtei mitropolii a
Constantin Elena. cea liturghie, aceasta a prea sfmtiei
sale de s-au suit scaunul Sf<intei> Mitropolii a Ungr<ovlahiei> de la sfänta
episcopie a Deci spre am aicea
liturghie.
Patriersind prea sfmtitul Kiriu Kiriu Ieremie.
de al domnului; pentru detalii privind demnitate vezi

P. Divan Tara Moldova in secolele XVII-XVIII, Studii, 21, 5,
p. 881-896.
Barbu Gh.LazAr, studiul citat mai sus textul lui Dionisie
Eclesiarhul la repertoriul acestuia stabilit de D. (Dionisie Eclesiarhul,
1764-1815, editie de D. studiu introdutiv de D. N. Stoicescu,
note comentarii de N. Stoicescu, 1987, 27). Devi de la comunicarea al
doilea autor nu a atribuie Eclesiarhului doar primul text din miscelaneu, intitulat,
de altfel, eronat "Carte arhiereascA". Nici G. catalogul citat nu molitva
Eclesiarhului, cum fac referire doi autori, ignorând faptul identificarea autorului ne apartine.
IV, mai 1809-4 mart. 1813, P. Lista patriarhilor ortodogi.
Constantinopol, Alexandria, Antiohia, lerusalim, VII, 1947, p. 156.
www.digibuc.ro
5 0 de incoronare 79
Semnatura: Dionisie Mitr<opoliei>

Din comparatia acestei a textului la incoronare reiese limpede
autorul acestuia din este Dionisie Eclesiarhul data este undeva apropiata de
aceea a poate chiar mai timpurie aceasta. Daca acceptam ipoteza lui
D. care Dionisie era la venirea lui Caragea, atunci, toate
textul este databil luna ianuarie 1813, faptul domnul
intrarea solemnä Bucureqti preajma Craciunului anului 1812 a
fost inláturat din functia de eclesiarh lui Nectarie ca mitropolit, tot
la o posterioara celei de 26 ianuarie 1831'.
Din aceste date documentul care ne intereseaza este prima
a lui Caragea, scris de Dionisie Eclesiarhul, functie la
Mitropolia tot cazul, ceremonia de incoronare a voievodului. Provenienta
textului este de pus cu rolul de de ceremonial jucat de mitropolie de
diecii care prescriau aceste documente cu totul speciale.
Este foarte greu de spus textul a fost cel citit la incoronarea
lui Caragea sau este un document prescriptiv copiat un original mai vechi
vederea unei refolosiri Singura contemporana despre ceremonia
instalarii lui Caragea este Istoria lui Dionisie Fotino (Historia tes palai Dakias,
vol. III, Viena, 1819, p. 442-443). Comparatia dintre cele texte poate revelatoare.
Reproducem, prin urmare, din Dionisie Fotino traducerea datoratä dnei
Emanuela
"Mitropolitul cu se biserica de la Curtea Veche
era odinioara scaunul Aici, alaiul se domnul descaleca cu
toti boierii ca intre biserica.
ve$tminte cu evanghelia in mitropolitul iese
inampinare la iar "Vrednic este".
Domnul de mitropolitul episcopii
altar, ocolind "Isaiia celelalte. ce scot din
pe arhidiaconul cinstea mitropolitului:
ani cutare, prea al prea mitropolii a
Ungrovlahiei, prea cinstit exarh al plaiurilor scaunelor Cezareei
cu lacune neterminat, la $trempel, loc.cit. Nectarie (Moraitul) era succesorul

lui Ignatie zis Grecul, din 1812, vezi N. Istoria bisericii a religioase
a 1909, p. 331.
'Vezi studiul introductiv la p. 7. In note (nota 340, p. 172), N. Stoicescu
Eclesiarhul se la Craiova <?!> momentul sosirii lui Caragea la
Hronograf, Dionisie ar fi intrat "la leatul 1813, Sfeti Gheorghe
25 nov., e vorba de Sf. Gheorghe de >", ed. cit., p. 116. In data este nesigurl, dar
cu de plasat decembrie 1812 (ibidem). mai probabil, Caragea intrarea
pe 12 decembrie stil vechi (24 decembrie stil dupA cum majoritatea surselor.
Pentru datA oratia mixtA (incoronare CrAciun), pe care am publicat-o recent
Literatura mirajul puterii absolute in XVIII Documente romdnesti,
RIS, II, 1997, doc. (sub
"Traducerea se manuscris baza pentru o criticA
elaboratA de autoarea citatA de Tudor Teoteoi. doamnei Emanuela Popescu-Mihut
care a avut o datA de a ne ajuta esential cercetare a oferindu-ne
traducerea pasajului de
www.digibuc.ro
80 Radu G. 6
Capadociei!".
ce pe domn strana sa, psaltii ani
Domnul Dumnezeu pe drept credinciosul de Hristos iubitorul domn obladuitor
Ungrovlahii ... <sic! original>. Doamne multi cu
doamna copiii lui!"
apoi rugaciunile, predicatorul din
amvon sau mitropolitul, in picioare in fata stranei sale, o care
intronare domnului pe scaunul Valahiei cu o rugáciune de
Domnul el printr-un de multumire lui Dumnezeu cu un
Se din nou "Multi ani ceremonia ia
Se din celor documente o asemanare sensibila in ceea
ce priveste ritualul, cu diferenta Fotino nu sarutarea icoanelor nu are
despre ce se altar. Este un fapt normal, acesta din
faptul altar nu aveau acces oficiantii. motiv molitvei
din descrierea lui Fotino. Pe faptul mod evident, autorul nu a
luat seama aproape la continutul molitva ca atare se citea cu voce
de mitropolit altar, fapt mentionat de mai multe surse'2. Fotino,
exterior, nu avea cum textul liturgic.
Interesant este texte, se pe experiente directe, au un
caracter prescriptiv, impersonal. Numele domnului al mitropolitului nu sunt pomenite,
impresia unor elaborari menite a ordona ceremonii viitoare deosebire
primul caz). intrebarea dincolo de concrete de tipic, este de
unde provenea molitva, textul liturgic propriu-zis. Comparatia cu alt text de
incoronare cunoscut Tara fie Moldova sau la Constantinopol o
recomanda ca pe un "accident"."
Din analiza documentelor de provenieng bizantina, prescrise Euhologhionul
constantinopolitan, am reusit sursa sigurá a textului: este vorba de o
prelucrare a molitvei la promovarea cesarului, nobilissimului sau curopalatului, existenta
de ce o lui Jacobus Goar
Documentele de ceremonial de sorginte bizantina ce au circulat spatiul

ortodox veacurile XIV-XVII la tipicul la promovarea despotului
care, aceste redactii, al doilea enumerarea cesar".
"Vezi consideratiile noastre referire la "Si nobiscum..",

deja citat, p. 88-89. Am subliniat acolo ritualul descris de Fotino este fapt acela al consacrArii
episcopilor adaptat unei functii noi, consacrarea principilor celor românesti. Mai mult,
ungerea se va la Constantinopol, mod evident obligatoriu, ea nu mai putea
la Bucuresti, prin urmare ceremonialul nu va mai avut deck rol de
"Vezi observaliile noastre incoronarea textele repertoriate de Violeta Barbu
Gh. cit.
"Euhologhion sive rituale Graecorum, complectens ritus et ordines divinae liturgiae,
sacramentorum, consecrationum, benedictionum, funerum, orationum etc., juxta usum
orientalis ecclesiae opera R P. Jacobi Goar, editio prima, Lutetiae, Parisiorum,
MDCXLVII. Dispunem azi de o a acestor texte, pArintelui Miguel
Arranz, Couronnement royal et autres promotions de cour. Les sacrements de l'institution de
l'ancien Euchologe constantinopolitain, P. , 56, 1990, p. 102-103.
"Biliarsky, Le rite du couronnement des tsars ...; numit de autor
www.digibuc.ro
7 0 de încoronare 81
textul original in redactia criticA lui Miguel Arranz ordonat

etapele ceremonialului:
1. '0
2.
3.
4.
5.
6. xca
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21. övoucc
22. (COI, EBE add vbv.)
Comparatia textul original pune existenta unor ce

sugereazA adaptarea la un context politic Copistul va fi avut doar
poate, un text grecesc sau o variantä deja prelucratA dupA acesta. Importanta acestor
este dupA opinia esentiall pe analiza se va centra urmAtoarea
parte a materialului nostru.
3. politico-liturgice. SesizAm mai termenul care
desemneazA caracterul este ca la ritualul basileilor:
este de observat textele slave de care pomeneam
mai sus: Ha H H HHHMb (SOF)
MOJIHTBa H HJIH
SOL, comandat la 1532 de Petru al Moldovei la Zographou existent in Slujebnicul

Solovky, publicat prima de Pantelimon Syrkou, ucmopiu
tom. Sankt Petersburg, 1898, p. 122-124. Practic toate documentele publicate
de Biliarsky prescrise de textele originale bizantine li se aceea de despot
identica. Textele slave publicate de Violeta Barbu (boc. cit., p. 65
urm. ) aceea§i cu mentiunea nu se la alte acelea de
despot cesar.
www.digibuc.ro
82 Radu G.
(SOL), respectiv MOJIHTBa Ha

Aici se cuvine introducem analiza un alt "martor rar" ce reliefeaza
efortul puterii de a constitui un corp de coerent propria sa
fundamentare legitimare. Este vorba de manualele juridice intocmite de Mihail Fotino
redactii succesive (1765,1766,1777) ramase nesanctionate oficial, dar care sunt
singurele reglementari juridice care prescriu locul rolul domnului ansamblul de
putere al
Se va dovedi, prin analiza comparativa a celor doua directii de structurare ale
puterii, efortul de adaptare nu este deloc el face parte dintr-o
sistematica de cautare a propriei identitati pentru o autoritate ce avea de surmontat un
paradox care rezulta din unei dorite suveranitati (domnul se pretinde
intotdeauna "de la Dumnezeu") a unei nedorite, acceptate otomane.
acest context, instrumentele de legitimare erau foarte aici
principalelor codificarea ceremonialul. acestea
nu ofereau un de suficient de larg puterii; prin rigurozitatea formulelor
sale prin strictetea ierarhiilor pe care le consacra, dreptul bizantin era dificil de adaptat
la mai elastice tot cazul, mai complexe deck cele din vremea lui
Iustinian. De partea cu de drept, ceremonialul de
sorginte bizantina punea la puterii formule cu determinatii strict circumscrise
unei alte lumi careia de vreme
adevaratele Problema era de a adapta sisteme de "ordine simbolica" la o
ordine de aceea ce le-a dat nqtere: teoria ierarhiilor celeste (modelul
eclesiastic al ordinii), respectiv cea a ierarhiilor terestre prescrise de textele juridice
bizantine clasice (modelul politic)".
molitvei de incoronare, de care ne aici, din
de adaptare a limbajului ceremonial bizantin la realitatea de
inceput de veac XIX. Prima modificare de original este de pus cu
doctrina ierarhiilor cere§ti din opera lui Pseudo-Dionisie Areopagitul, de
cultura bizantina, dar cea a veacului XVIII prin
Sintagma Tu care ai pus un pe
Arranz, 7) devine textul Eclesiarhului mai apropiata de
ideea de ordonare a lumii terestre modelul celei Tu care ai pus ordine
D.E., 7),
pentru ca apoi cu al doilea rang de terestre se mai lesne mai
sugestiv. motivul este recurent, adesea la Naum Ramniceanu.
"Vezi Biliarsky, cit, p. 106, respectiv Syrkou, cit., p. 123, textele din
Slujebnicul mitropolitului al publicate de Barbu Gh. LazAr
studiul citat, p. 62-67.
"Vezi V. Al. Georgescu, Emanuela Popescu-Mihut, Organizarea de stat a Prii
Românesti. 1765-1782, (L'organisation d'Etat de la Valachie 1765-1782), Bucuresti, 1989,
consideratiile lui V. Al. Georgescu L'idee imperiale romano-byzantine et la
structuration du pouvoir princier en Valachie de "Ecvtov,
Pan. J. Zepos"; 1, Atena-Freiburg-Köln, 1973, p. 455- 471. aceste materiale, precum
multe sugestii determinante doamnei Emanuela Popescu-Mihut o datA.
Arranz, ritualul molitva la promovarea demnitarilor imediat basileului
"proposent une théorie du pouvoir terrestre articulé entre le roi et ses collaborateurs, qui serait une
projection de l'ordre qui gouverne les cieux ..."; cit., p. 131.
www.digibuc.ro
9 0 de incoronare 83
epifonima III din Despre originea românilor, ilustrul carturar nota: "Cu ordinea
starea boierilor este de la Dumnezeu prin multe ale Scripturi.
<...> Nu numai sunt ceruri, dar Arhistrategi asupra ingerilor inceputuri
<principii ordonatoare, fundamente > domnii puteri tronuri
Heruvimi infricosatii Serafnni, cei mai apropiati de neapropiata divinitate. cum
deci prea Dumnezeu, ceruri tronul preste toate,
pre domnul nobilii cele
ceresti; se deosebesc ordinele <rangurile, = ceruri, se deosebesc
pre
aceste conditii, repetarea sintagmei Tu al tuturor celor prin
care domnii domnesc nu putere de la tine,
(D.E., 1-2 respectiv 11-12), care evenimentul consacrarii propriu-zise, nu poate
mira. Ea nu se original. textele liturgice repetitiile nu sunt accidentale.
cazul de sublinierea originea a puterii'.
Formula <pe robul pe care l-ai ales care ai binevoit se la
domnia Ungrovlahiei aou 5v
D.E., 14) elemente de
interes. mod evident era o adaptare de textul original, seama de
contextul care molitva era Aceasta inlocuirea de despot
sau cu domnia (aici Dar nu este vorba de o
cosmetizare a textului; de original apar elemente deosebit de
importante. Primul alegerea domnului de Dunmezeu, legátura cu
pasajul precedent. textul original acest element nu Demnitatea
"secundara" (despotul este ales numit de ei i se o conotatie
"profana". A doua este de termenul va8bcraaOat, de la verbul
= a se ridica, tranzitivul lui a ridica, spre diferentá de
de la = a investi, a conferi. Aceasta nu numai
logica a unui cursus honorum, ci o ridicare statut ontologic a personajului care
consacrat prin harul divin. Este,
a alte cuvinte, diferenta dintre o
promovare administrativa accesibila la oricui o "ridicare deasupra lumii",
consacrata prin mirungere pogorarea Duhului de
Erbiceanu, Cronicarii greci care au scris despre in epoca fanariota,

Bucuresti,1888, p. 242.
idee este de o ce nu mai are nevoie de argumente. Vom cita numai
un singur exemplu din hrisovul de promulgare al Pravilnicestii Condici (1780): "... miluindu-ne
Dumnezeu cu domnia acestui principat [...] noi, dupA chipul dumnezeesc, nu
numai avem a pe ci a judeca, dupA asemAnarea judecAtorului tuturor ni s-au
(ed. criticA, AIVDRS, 1957, p. 43). Vezi pentru Emanuela
Popescu-Mihut, Ideologie propaganda in cancelariilor din
(1775-1821), Al. (coord.), Sud-Estul european vremea Revolufiei franceze.
de spirit, reacfii, 1994, p. 73-99, consideratiile noastre
fncoronarea ..., passim. De mentionat cA Dionisie copiase un exemplar din Pravilniceasca
la 1817, ms. rom. BAR 2112, lista scrierilor Eclesiarhului, de D.
edtia criticA a p. 28. Pentru atribuirea ms. rom. 2112 de vAzut
V. Al. Georgescu, L'oeuvre juridique de Michel Fotino et la version roumaine du IVe livre de droit
coutumier de son Manuel de lois" 1777, RESEE, V, 1967, 1-2, p. 119-166.
www.digibuc.ro
84 10
opinia diferenta esentialA pentru statutul puterii

comparatie cu ierarhiile administrative de fel. Din acest punct de vedere, se
coerenta demersului de adaptare de autor.
logica, formula totdeauna <doar>
cele Tie aot D.E., 16) nu
ea textul original la promovarea despotului. Se textul
canonic la incoronarea basileilor ca doeumentele de sorginte
bizantinA.ce au circulat spatiul ortodox. Sintagma este in a doua rugAciune,
kephaloklisia, (Arranz,7), dar - fapt interesant - rugáciunea de pentru
la (in special In logica dezvoltArii textului, formula nu putea
lipsi; ex gratia Dei, domnul nu poate se conformeze
responsabilitAtilor ce-i revin a face doar cele pläcute lui Dumnezeu. Echilibrul
terestre - urmare nemijlocia a lumii de sus - are unsul lui Dumnezeu temeiul
cel mai puternic; de aici, ideea el trebuie päzit de potrivnicii
Sintagma este recurentA diverse slujbe (de vizut
slujba botezului de dar literatura de ceremonial, unde partea
care binecuvântarea asupra
Ultima diferentA cele douA texte formula: de cu
mila ta poporului bunätäjilor de pe
aou D.E., 23-24). Este o extrem de

interesantA care mai multe recurente. Prima este ruglciunea patriarhului
basileu de mare special la A doua este proprie tot
Euhologhionului bizantin, este vorba de slujba care se facea la promovarea arhontilor
In a treia cea mai
interesantA, credem noi, este chiar Manualul lui Fotino (varianta din 1766, I, VI, 5):
Domnul trebuie poarte de ca cele necesare traiului existe din
Aici se intersecteazA fapt trei ipostaze continute structura intimA a
21Arranz, cit., p. 97, 7, respectiv p. 111, 9. Textele slave sintagmA,

Biliarsky, cit., p. 105 (SOF, ms. 954, Biblioteca Metodiu, Sofia). Istoricul bulgar
a publicat traducerile slavone ale rugAciunilor pentru la aflate acela4i
ms., deja citat. Textele ruse§ti o conservA la randu-le, vezi mai ales
E. Barsov, pycicie «apeu
Moscova, 1883 mai nou, Alexis Kniazeff, Les rites intronisation royale et
impériale, vol. "Les bénédictions et les sacramentaux dans la liturgie" (= "Conférences
Saint-Serge, XXXIVe semaine Liturgiques", Paris, 1987), Roma, 1988, p. 156-161.
Pentru textele vezi bibliografia de la nota 1.
nVezi doc. pulicate de noi , 1997, deja citat.
nArranz, loc.cit., p. 112-113, 13
Tfiç
'Arranz, p. 107, 9
aou).
Organizarea de p. 115, titlul 5. Sintagma provine din 17 a

lui Iustinian. Acest principiu este un comun hrisoave, Emanuela Popescu-Mihut,
Ideologie
www.digibuc.ro
11 de incoronare 85
domnesti vremea "turcocratiei". Prima dintre ele imperialä

bizantina considerata de multi autori ca determinanta conturarea profilului
domnesti medievale moderne. Am observat deja urmele efortului de combinare dintre
prerogativele imperiale cele ale secundare. Dimensiunea ce
ilustreazd ideea imperiala bizantina interpretarea domnilor români este, ca
parte, caracterul divin nemediat al puterii pe care o o Toate
imprumuturile pe care acest text le datoreaza molitvelor de incoronare imperiale se
acestei idei.
A doua directie este mult mai trebuie recunoastem, mult mai
Ea subliniaza statutul de a acestei de sorginte
raport cu o terestra. Fireste, este aici o contradictie termeni,
termenii care puterea se defmeste. Nu este nicicum vorba de o noutate; dubla
legitimare a autoritätii (de la Dumnezeu de la "cinstitul apare la
veacului
Acest fapt este ilustrat de chiar alegerea de autor; locul molitvei la
incoronarea imparatului bizantin, mediatizata de diversele descrieri ale protocolului
urmat la incoronarea rusi (vezi brosura la
Iasi, in 1789, vremea Ecaterinei a II-a), se pentru molitva la promovarea unei
autoritati secundare: despot sau cesar. Este putin important, credem, care dintre cele
va inspirat pe Eclesiarh. Am opina pentru prima,
cu care termenul apare in cultura este autorul a optat pentru o
de rang secund, pe care a echivalat-o - prin mijlocirea textului liturgic pe
- domnilor Demersul autorului nostru se apropie de
cel al dinastilor sud-slavi ai veacurilor XIV-XV, care atasau demnitatii pur onorifice,
primite de la basileu, o conotatie teologico-politica ce-i modifica
continutul initial. Pentru ei, termenul de devenea un titlu suveran, care, desi
accepta o eventuala subordonare (terestra) de basileu, plan teologic ilustra
o relatie nemediata divinitatea. Prin aceasta despotul era punct de vedere al
ierarhiei bizantine) nu era (prin noile ale titlului) interiorul "familiei de
principi"". Fenomenul este transformarilor semantice suferite de termenii
26Documente de la Petru deja aceastä realitate; aceeasi

linie, vezi Andrei Pippidi, Tradijia bizantinä XVI-XVIII,
Bucuresti, 1983, p. 207: "Dumnezeu sfantul ne-a ales boierii a toad cu voia
Sale ca domn. Tara fenomenul e mai vechi, V. Al. Georgescu,
P. Strihan, Judecata domneasca Tara 1611-1831, partea I,
Organizarea vol. II, Bucuresti, 1981, p. 22.
27Pentru sensul pur onorific al de vezi R. Guilland, Etudes sur
l'histoire administrative de l'empire bizantin le despote, in REB, XVII, 1959, 1, 67
Titlul de se putea acorda sevastocratorului, patriarhului episcopilor in sens
de vezi exemplul oferit de Guilland, pou, din Pachymeres, dar
formularea mult mai a lui Sevastos Kimenites, lui Dositei Nottaras
ms. gr. 75 B.A.R., 148). Titlul putea acordat
unor "principi teritoriali", cum ar fi ai Trebizondei, dar aceasta pentru a-i integra ierarhia
imperiale. Cu alte cuvinte, nu despotii erau principi tbritoriali tot cum nu toti
erau despoti, cu mai mult cu titlul nu era ereditar, vezi Ivan Biliarsky, The
Despots in Mediaeval Bulgaria, "Byzantinobulgarica", IX, 1995, p. 121-163. spatiul
acest proces are un reflex pe majoritatea dinastilor spre exemplu, traditional
www.digibuc.ro
86 Radu G. 12
de cancelaria imperialá de cea patriarhalä domnilor

Pe de altä parte, ierarhia demnitätilor din imperiul sub turci nu
era necunoscutä spatiul românesc. Cronografele de tip Danovici cuprind adesea
"boeriile a grecilor", care despotul imediat dupä basilee.
aceea§i trebuie asupra interferentei cu Manualul lui Mihail
In titlul despre atributiile domnului (redacfia din 1777), Fotino se inspirase nu
din textele clasice, ce prescriau prerogativele (Epanagoge, titlul II; Digeste,
I, 4; Basilica le, II, 6), ci din cartea a VI-a din Basilica unde se precizau obligatiile
guvernatorilor de provincii sau ale altor demnitari de rang secund". Prevederea pe care
am mentionat-o este o adaptare la rându-i. Obligafia cu pricina incumba guvernatorilor
de provincii nu Ca textul de falá, manualele lui Fotino un
efort constant ingrat de a surmonta create la intersectia dintre riguroasele
ierarhii statuate de dreptul bizantin contradictiile inerente ale unei autoritäti acel*
timp suveranä vasalä. Cel mai sugestiv paragraf Manual ar putea acesta: "In
provincie (sic!), guvernatorul, adia domnul are,
o putere mai mare oricine"31. De ultima redactie (1777) cuprinde
"despoti", indiferent vor realitate acest titlu, vezi cronica lui

Moxa, lui Gh. Mihail Moxa, Cronica universald, Bucuresti,1989.
'Vezi Stelian Brezeanu, european realitate intemeierile statelor
medievale Un caz: "Terra Bazarab", RI, V,1994, 3-4, 211-232.
rom. 1070 (copiat de Constantin Säidacariul la jurul anului 1758,
f.516v-518) sau ms. rom. 1073 (prescris de Nästase Negrule, Moldova, la 1783, f.509-510v.). Pe
acestea, numeroase ms. grecesti ce cronografe de tipul sau Cigala cuprind
de probabil lui Pseudo Codinos (ms. gr. BAR 262, f.41 ms. gr.
214, f. 26, etc.), vezi D. Russo, Cronica lui Dorotei, Scrieri istorice greco-romdne, I,
1938; Stefänescu, Cronografele tipul Danovici, Opere istorice,
Bucuresti, 1947, p. 110-188; P. Cernovodeanu, Préoccupations en d'histoire universelle
dans l'historiographie roumaine aux et (I), RRH, IX,1970, 4, p. 684-688,
(III), RRH, X, 1974, 4, p. 710-714. Tratatul lui Pseudo Codinos fusese tradus greaca
vernaculara la 1691 din lui Constantin Brancoveanu, de Hrisant Nottaras,
recopiat de C. Dapontes pentru Constantin Mavrocordat. Socrul domnului, Constantin Rosetti,
la un exemplar (ms. gr. 725 BAR.), vezi Remus Niculescu, Jean Etienne Liotard
"Genava", XXX, 1982, 3, p. 142. Condica lui Gheorgachi al doilea pare a
sensibil inspirata de opera lui Pseudo Codinos, cf. D. Simonescu, Literatura de
ceremonial. Condica lui Gheorgachi Bucuresti, 1942, studiul introductiv.
este termenul este uneori folosit pentru desemna pe
principe, sens de vezi dedicatia la Codul Callimah. Chiar M. Fotino ca
sinonim lui Pentru sursele lui Fotino, vezi V. Al. Georgescu, "Hommage Zepos",
p. 458, precum studiul introductiv de la fapt, termenul clasic, exista
vreunul!, péntru desemnarea domnului greaca bizantina apoi cea vernacularä -
desemna pe guvernatorul de provincie, Louis Brehier, Les institutions de l'Empire
byzantin, Paris, 1970, p. 97 180.
31Versiunea din 1777, cap. 16, p. 155, ed. cit. fapt numeroase paragrafe
aceastä situatie, V. Al. Georgescu, "Hommage Zepos", p. 468-470, Organizarea p. 247,
n.4, respectiv Judecata I, vol. II, p. 41-42.Semnele de intrebare ridicate de regretatul
Georgescu de Emanuela Popescu-Mihut atunci nu numai nu pot fi spulberate, dar devin
mai De ce era o asemenea adaptare dacA nici o suzeranitatea Portii nu
era nici sugerata? S-ar ideea "desi a preluat din sursele bizantine texte referitoare
www.digibuc.ro
13 0 molitv de incoronare 87
mai amplu capitol dedicat domnului (37 de paragrafe), cele mai multe inspirate din
17 a lui pentru guvernatorii de provincii". Aproape fiecare autorul
face identificarea o Tot in din urmá redactie se
echivalarea cu cele bizantine, efort de contradictii".
La momentul i se circumscrie analiza noastrá, ideea "familiei de
principi" bizantine nu credem sá mai avut pentru elita greco-levantinl
Evident, cea mai simplá rezolvare a dilemei ar fi invocarea statutului de
vasalitate a domnilor de Prevederile legislative referitoare la
ca statutul secundar sugerat de optiunea autorului molitvei par a verifica
"realitatea" documentari. Numai cá Manualele lui Fotino nu fac nici cea mai vagá
referire la aceastá realitate, molitvele de incoronare, ca de altfel tot ceremonialul
religios veacul XVIII, o mod voit. documentele de danie locurile
sate, de dubla legitimare nu apare nu este deck
credinciosul de Hristos iubitorul domn al
cum bine formula Dionisie Fotino.
explicatie a alegerii de Eclesiarh ar putea veni din analiza
de pe manuscrisul Hronografului. "Eresurile "dejghinarea de
beserica sunt, opinia autorului, cauzele ale celei de-a
doua Rome sub turci: "Deci Dumnezeu aceastá a legii pravoslavnice
stiind ceea ce va fi adecá cum pre va crestinii la acea lege
sá va strica pravoslavnica au grecilor au dat-o
turcilor, nu strice legea va va voi
Dumnezeu ce le-au dat a cá Dumnezeu smereste pre ce
iubeste miluieste. Ca alte Sultanul apare, chiar dacá
la atributiile unui guvernator de provincie, Fotino nu a intentionat nici pe departe transforme

pe domn simplu guvemator al unei provincii din Imperiul otoman?" Organizarea
p. 247). Nici ideea preludrii "mecanice", de V. Al. Georgescu nu are mai
credibilitate acest context, cf. Judecata domneasch vol. II, p. 42.
32Textele anterioare erau mai restranse ca dimensiuni (13 paragrafe 1765, respectiv 12
1766) mai implicite acestei identificAri. Ultima redactie
preocuparea pentru o mai integrare in context a normelor juridice de prelucrat; vezi
Organizarea de stat, passim.
este echivalat cu procuratorul sau katholikos (titlul VIII, p. 200-201,
ed. cit. ); marele vornic cu "judecAtorii activi" (iudices ordinarii, titlul HI, p. 249, n.34);
postelnic cu paredros, cf. p. 251, n.68). Cele mai multe astfel de echivalAri sunt formale,
diferentele concrete dintre echivalate adesea apreciabile.
acest context, textul de lege care, "domnii au datoria impiedice pe care
detin ranguri ei reprezintA in provincii pe
calitate, au dreptul din pe care se fac vinovati" (redactia din 1777, 32,
ed. cit. p. 157) este cu "gingas" cum catalogau editorii, la fel de precum
autorului molitvei de
ed. cit., p. 124-125 (Anexa).
36Vezi A. Pippidi, p. 71-76 studiul nostru "Translatio imperii dans la
culture historique roumaine: Rome-Constantinople/Istanbul-Moscou (XVIIe-XVIIIe sicles)",
comunicare la al XVIII-lea seminar de studii istorice Da Roma Terza Roma, Roma, aprilie
1998, ce va "Temporum scientia". Epoche e rivoluzioni da Roma a Constantinopoli a
Mosca. Rendiconti di XVIII Seminario Internazionale di Studi Storici "Da Roma alla Terza
Roma", Roma, 1998.
www.digibuc.ro
88 Radu G. 14
ca "mo4tenitorul" de Dumnezeu basileilor. Putem presupune

calitate, el este autoritatea suprapusI celei secundare intruchipate de domn.
Altminteri, suntem aproape siguri cA textul de care ne nu va fi fost
utilizat, cel putin nu aceastä redactie, practica Ca alte cazuri, Dionisie
Eclesiarhul adus prin prelucrare (dacA el este autorul nu numai copistul
unui izvod mai vechi) contributia la Molitvelnicului românesc, o mai
alte Este, aceasta, o concluzie ce cuprinde textele inserate in mss.
rom.1138 4979 BAR, rugAciuni la punerea in scaun a donmului, care, departe de a
"redactii autonome ale molitvei de incoronare", cum cred, temei, unii autori, sunt
piese rare din Molitvenicul grecesc, venite spatiul românesc cel mai probabil pe
ruse.
Cele tipuri de elaborare - liturgic juridic - sunt identice la
suprapunere ambiguitatea "Realitatea documentarA" la este mai
"realitateá noastrA", imaginea pe care ne-o facem noi azi despre realitate deck
reproducerea a contextului politic mental al epocii. Nu ne putem explica
termenii no4tri ambiguitatea ce derivA din documentele de acest tip. De ce,
domnul este numit in textele contemporane, cele mai codurile de legi,
cu trei termeni
Pravilniceasca domnia este In Codul
Callimah, donmul apare prefata dedicatorie a lui Scarlat Callimah când când
când Kai. tradus prin "domn oblAduitor"39. Tot Codul
C'alimah o interesantA istorie a titlului de despot de Alexandru cel Bun,
"de ce a ajuns la domnie constient de neaparata trebuintA a
lucrului, a luat Basilicalele, cerAndu-le de la autocratii Paleologi sens de
n.n., R.G.P. >; aceia cu cinste invrednicit de coroana
totodatá de demnitatea de despot (Kai. (subl.
R.G.P.
'7Cum sustin Violeta Barbu Gh. LazAr, cit. Dionisie copiase un astfel de
D. Contribulia cronicarului Dionisie la românesc, in
BOR, 1968. 1-2, 209-212. Din pAcate, autorul nu numeste manuscrisul pe care-I analizeazA.
Revenim asupra acestei probleme studiul Notes pour l'étude comparative de la théologie
politique citat. Aceste molitve fac obiectul comunicArii pe care o vom prezenta la Congresul
International de Studii Sud-Est Europene ce va avea la Bucuresti luna august 1999.
3gVezi hrisovul de promulgare, citat.
"Codul Callimah, ed. Bucuresti, 1958, 44-45. Retinem aici sugestia formulatA
de dna Lia Brad Chisacof care atentia asupra sinonimiei dintre trei termeni epocA.
Ceea ce, o datA plus, argumenteazA ideea unei ambiguitAti statuarea perceperea ierarhiilor
de autoritate.
p. 47, dupA legenda in circulatie de Nicolae Milescu Dimitrie Cantemir
pe care domnul Critica acestui "mit" la Elian, Moldova Bizanful secolul al
vol. Cultura in timpul lui cel Mare, Bucuresti, 1961, p. 119-149,
respectiv $t. S. Gorovei, Un capitol din "recuperarea" Bizanjului: prima a
Nicolae "Milescu", in XXII, 1985, 2, p. 441-460. Este una dintre rarissimele ale
termenului de "despot" atasat domnilor o apartine lui Marcos Antonios
Katsaitis, de la Constantinopol la Iasi de la Iasi la Bucuresti anul 1742, Elena
Moisuc, D. Limona, Seculum. Documente inedite, Iasi, 1977, despre Constantin
Mavrocordat care, opinia autorului, "a pästrat titlurile pe care le-a avut sub greci,
www.digibuc.ro
15 0 89
de mo0enirea unei ambigui la origini, in care statutul domnilor

de era exprimat in termeni din afara "familiei de principi",
stare de lucruri credem cá aduce in discutie contextul cultural politic al de
"regim fanariot". Mai mult ca niciodatä atunci, autoritatea domneasci se afla
pierdere de identitate, rezultatA, in buná din evolutiile pe plan
politic de dupá momentul 1775, dar din contextul mental propriu familiilor
domnitoare. Am sugerat cu alt prilej schimbarea atitudinalá de noua mentalitate a
familiilor venite dupä datA la tronurile Române0i. o traditie
princiará, un trecut altul birocratia de la Constantinopol, ei erau
departe de putea afirma o mai degrabä doritá efectivi. Mentalitatea
este una pragmatica, de administratori, obiectivul este mentinerea ascultare a celor
douA provincii prezervarea pe care o cuceriserá cu gree.
Lucrurile nu sunt de simple cum ar principate,
noii domni resimt din schimbarea de statut. Autoritatea domneascl presupune o
component/ spiritualá, charismatick deloc de neluat in inseamnä legitimare.
Legitimatoare spiritul ordinii, mereu invocate de hrisoavele este
codificarea legislativA, astfel cele douA directii merg impreunä. SA de pildá,
cA set al "virtutilor imperiale" clasice este preluat ca atare molitva de care ne
este cazul Manualului lui Fotino, chiar caz
celálalt contradictiile rezultate nu lipsesc42. Mai mult, traducerea a
Manualului (ms. rom. 2112 BAR, prescris la 1812), pentru explica optiunea
traducAtorul precizeazá cA "domnii sunt de
Domnul avea de rezolvat paradoxul perfect sesizat de viceconsulul francez de la
Parrant: "Le prince est la fois esclave et despote (sic!). Il Constantinople
autant de qu'il Jassy de sujets. A Constantinople, il baisse humblement la
robe du dernier musulman; Jassy il fait respectueusement baiser la main au premier des
boyards'. Este descrisä aici diferenta dintre douA ordini culturale paralele.
paradigma semiologicl a lui Louis Marin, vedem cA domnul este precum
Le chat botté a lui Perrault: atotputernic ordinea cultural/
ighemon sau despotis". Documentul mai existenta unei vagi bizantine"

stimulate de lecturA decât vreo practicA la curtea lui Constantin Mavrocordat despre care nu sA
se intitulat ca atare.
Fapt sesizat prima de Gh.I. BrAtianu, Sfatul domnesc adunarea
Române, Bucuresti, 1995, p. 185 urm. Vezi special Emanuela Popescu-Mihut,
propagana Radu G. in XVIII-lea
romdnesc. domnegi, "Buletinul ISSEE", IX,1998, sub tipar.
'Val. Al. Georgescu, Continuitate doctrina a
imperiale, XI, 1969, 187-219, respectiv "Hommage Zepos",
p. 460. la sursele juridice citate de autor care, dupA opinia sunt secundare,
biblice de Psalmii 72 89.
43Vezi pentru acest ms.V. Al. Georgescu, L'oeuvre juridique de Michel Fotino..., p. 140
urm. Concluzia autorului este se poate de justA poate lesne textului nostru "au
début du XIXe le maintien, sous une forme critique, des solutions coutumières suscitait un
particulier, méme lorsqu'il méconnaissait le caractère exact et que l'on était persuadé
d'appliquer le droit byzantin" cit., p. 149-150).
I, p. 181-182. Termenul are aici altA origine pentru care vezi Denis
Richet, Autour des origines lointaines de la Révolution francaise, élites et déspotisme,in Annales
ESC., 24, 1, 1969, p.
www.digibuc.ro
90 Radu G. 16
ce-i este proprie contine (el este ce devine când trece

ordine a semnelor45.
acest fel, uzura sernnificatiilor initiale ale domniei ca institutie este
de autoritätile suprapuse ce o Poarta, de la 1775, mai ales de la 1812, Rusia
sporadic, Austria. fata atâtor stäpâni puternici domnul nu poate decât sä se
odatä elitä politicA. la aceasta imaginea izbAvitoare a
"a in plinä afirmare mentalitatea supusä "Ordinea
simbolicA" urmeazä din nou ordinea o intretine. Molebnicul
la de Veniamin Costache, la 1807, a ceremonialului la care
familia imperiald rusk la 1809, calendare ad-hoc ce prescriau grijä toate
sArbätorile din familia tarilor'. ecteniile slujbelor la momentul ne
pentru" pe primul se tarul familia sa care principele "Constantin
Ipsilanti, copiii Dilema este la fel de mare pentru Biseria vedern
procesiuni de multumire la intrarea rusilor in Bucuresti (12 dec. 1806), boierii
cei mari beseria cu mitropolitul cu toti arhiereii i arhimandritii i
egumenii cei mari, tot au luat s-au in mandii i omofoarä i
sfântul de multämire Dumnezeu pentru ce au asupra
vräjmasilor"47.
Chiar formele exterioare de prezentare reflectä peisajul al autoritätii
princiare. "Pompa orânduielile ce le au domnii, forma
Tarigradului", se combinä ca o "väpsea necinstitä "obiceiul
evropaicesc" reprezentat Principate de Rusia. Observatorul este pe dreptate
"Aici sä fi potrivit cinevasi lucruri ciudate impotriva celor drepte canonisite
orânduieli, vrednice era de mirare de defAimare"".
Iatä, prin urmare, dilema autoritätii dornnesti la dintre veacurile
XVIII XIX este la fel de mare precum identificarea ei de istoriografia actualä.
Un corp de doctrinä era pe cale se construiascd ca acela corespunzätor epocii
anterioare sä se cristalizat definitiv. acest context, puterea se
autodefineascd de o coerentä bine acest proces a fost un
esec. Tot tm esec, nu e doar o coincidentä, a fost implementarea unui sistem coerent de
Marin, A la conquéte du pouvoir, vol. säu, Le un piége, Paris, 1978,

p. 132-134.
A. Urechia, XIII, p. 398-399. Vezi Molebnicul prescris de
Vartolomei Mäzäreanul pe era Rusia care, utilizat in cult, a suferit adaptäri
corespunzatoare: in de pomenirea imperiale rusesti, acolo unde era cazul, s-a s-a
"prea blagocestivul <numele cf. P. Mihail, Un manuscris
al lui Vartolomei RSL, X, 1964, p. 165 urm. De mentionat etimologia,
frecventA Moldova, fesarevici, in de ce identificarea cu
Eclesiarhul, ed. cit., p. 91. Paraclisul trebuie pus in legáturä
brosuri ca acelea tipärite la sub rusä la 1769: Pentru biruinfa crestinesti
Ectenii.., respectiv Pentru asupra soprotivnicilor, cf. Daniela Poenaru,
Contribufii la veche, Muzeul Judetean Dâmbovita, p. 52-53,
nr. 47 48. De studiul a piese de fel ne vom ocupa intr-un articol viitor.
48Zilot de domnia lui Alexandru
la domnii lui Opere complete, ed. critia, studiu introductiv
note de Marcel Ciucä, Bucuresti, 1996, p. 78. Chiar hainele domnului (aid Constantin
Ipsilanti) erau "vedeai pre numai o obiceaiul
celdalte toate
www.digibuc.ro
17 0 incoronare 91
ciuda codificarilor care populeaza epoca. Nu este de mirare, prin urmare,

atitudini fapte culturale au ochii un caracter bizar, contradictoriu; ele
contradictiile ce stau la baza autoritatii institutiei princiare,
dileme insolubile termenii de traditie. Textul de care ne-am ocupat ilustreaza
eclectismul elementelor ce compun ideologia dornneasca a vremii,
unor pentru structurarea unei ideologii care o institutie in impas. Apelul
s-a de la traditionalul suport doctrinal al Bisericii. Teologia nu
cu mäsura in care propriile sale
unui teoretic deja foarte tot cum dreptul bizantin se
de realitatea la acest moment mai dinamica.
Schema ierarhiilor terestre create modelul celor o
ordine a autoritätilor; limita ei devine atunci se pune problema numirii
politice supreme. Nici ordinea simbolica, nici aceea presciisä de sistemul
de drept nu vreun explicit. Ambele de la bizantina pentru
ca, prin succesive, se la punct: imposibilitatea
autoritätii afara ordinii culturale ce-i este proprie. Singurul element este
acesteia ca "autoritate secundara" ca de la care puterea ei
fie ambele este camuflajul prin omisiune; termenii teologiei
politice ai dreptului nu se pot transcede ei realitatea originara apartin.
'Vedem din alte exemple cum se cautA pentru a camufla deaderea

cultural-politick la limitA credinta este sä de istorie, vezi oratiile de la curtea lui
Scarlat Callimah, ms.rom. BAR, 3767 pentru care o critick deocamdatä
C. Erbiceanu, Istoricul seminarului Veniamin din Socola fundat la 1804, Ia§i, 1885.
trebuie ignoratA nici ideea ce a cercetatä a unei perceptii a patriarhului de
Constantinopol ca când Dumnezeu va voi, al basileilor de odinioarA conducerea
"pravoslavnicilor cretini". Textul unei insemnäri manuscrise de la 1732 este acest sens
relevant: "când obläduia vestita a Tarigradului sultan Mahmut, impäratul turcesc, al
doilea an al sale, pravoslaviei preafericitul Duhul Paisie
din mila lui Dumnezeu arhiepiscop Tarigradului a lumea <subl.noasträ, R.G.P. ).
Tara Moldovei domniia prea luminatul cre§tinul domn Io Grigorie Ghica voevod",
ms.rom. BAR, 1469, G. Catalogul manuscriselor..., I, Bucurqti,1978, p. 341.
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
DIPLOMATIE
VENETIA PROBLEMA
(1204-1308)
OVIDIU CRISTEA
L cruciadei a
secolului al XII-lea marcheazi inceputul monopolului

bizantin asupra bazinului pontic, proces in urma cruciadei a
Anul 1204 a constituit, momentul de al hegemoniei latine la
Stramtori, thalassocraliile mediteraneene - Venetia Genova - disputAndu-si
in momentul otomane a Constantinopolului. Implicarea venetianA in
derularea cruciadei a IV-a a salvgardarea intereselor comerciale ale Serenissimei
Imperiul bizantin, configuralia sistemului politic rezultat cuceririi latine a
Constantinopolului a corespuns acestui scop. Conceptia
venetianä, care a urmArit instalarea punctele comerciale (Constantinopol, Thessalonic,
spaliul insular) sau strategice (Coron, Modon), de ce noul imperiu creat la
Strämtori nu a reusit sä reconstituie controlul pe care basileii asupra
pontic. A contribuit la situatie emergenta unor puteri riverane MArii
Negre (Imperiul de Niceea, hnperiul de Trapezunt, Taratul seldjucizii)
caracterul eterogen al sistemului politic instaurat Romania in urma cruciadei a IV-e;
astfel, in vreme ce baroni au implantat in teritoriile modelul feudo-vasalic
occidental', a organizat criterii proprii posesiunile
Serban Papacostea, La Mer Noire du monopole byzantin la domination des Latins

aux Détroits, RRH, 27, 1988, 1-2, p. 49-71.
2 Textul acordului de a Imperiului bizantin la A. Partitio Terrarum
Imperii Romanie, "Studi Veneziani", 7, 1965, p. 125-135 cu observatia e probabil
anterioara Constantinopolului de latini; despre noua configuratie rezultata
urma cruciadei a IV-a Dionysos Zakythinos, La de Constantinople en 1204, Venise et
le partage de l'Empire byzantin, Idem, "Byzance: Etat-Société-Economie", Varionun Reprints,
London,1973, p. 139-155; Nicholas Oikonomides, La decomposition de l'empire byzantin la
veille de 1204 et les origines de l'empire de Nicee: propos de la "Partitio Romaniae Idem,
Byzantium from the Ninth Century to the Fourth Crusade. Studies, Texts, Monuments, Variorum,
London, 1992, p. 3-28; Papacostea, secolul al 1111-lea
Imperiul mongol, Bucuresti, 1993, p. 11-19.
foarte a sistemului feudal de baronii latini la
Peter Lock, The Franks in the Aegean 1204-1500, London -New York, 1995. Aparitia Balcani a
unui conglomerat de state "france" care depindeau doar nominal de Constantinopol a ca, la
www.digibuc.ro
94 Ovidiu Cristea 2
Spre deosebire de eavalerii occidentali, Venetia a manifestat prea interes

pentru expansiunea spatiul terestru, chiar la teritorii care reveneau prin
Partitio Terrarum Imperil Romanie, dar care erau dificil de Serenissima
orientat atentia spre centrele comerciale imperiului spre insular', controlul
unor puncte cheie din Marea Egee facilitându-i suprematia maritimä comerciali
putin timp cucerire, Imperiul latin pus situatia de a se cu disperare fata

asaltului Bulgariei, Epirului sau Imperiului de Caracterul nominal al autoritatii
asupra vasalilor a redus resursele financiare umane ale imperiului, ce de ce
Baudouin de succesorii nu au mai reusit sä recupereze teritorii pe care le
revendicaserä 1204. Nu la fel bunä este analiza pe care autorul o face sistemului colonial
venetian care este expediat destul de sumar. De asemenea, autorul rolul pe care flota
venetiana jucat supravietuirea Imperiului latin 1261, recucerirea fiind tocmai
moment de a acesteia. Tot privinta implantarii modelului occidental Balcani,
Stelian Brezeanu, La "terra" dans les Balkans au Une institution latine échouée,
RESEE, 27,1989,1-2, p. 3-9.
A. Carile, Partitio..., p. 160-161: Venetia a primit in Thracia un teritoriu cuprins
coasta Marmara de la Sigopotamo la Adrianopol cu orasele Arcadiopol
Bulgarophygon. Serenissima primea Albania de la Durazzo la Preveza: Acarnania Etolia,
insulele ionice Zacynthos, Kephalonia, Leucade Corfu, coasta nord-vestica a Peloponesului de la
Patras la Methone, interior de la Calavrita la Strobitai Lacedemonia, cu exceptia Argolidei
Corintului. Dintre insule, Venetiei reveneau Andros, cele extremitati ale Eubeei.
Salamina. text imperiul venetian constituit au existat diferente importante.
Principala cu care s-a confruntat Venetia a fost separationismul care a
sä se manifeste moartea lui Enrico Dandolo. D. Zakythinos, La conquete..., p. 150-151;
Marino Zeno a fost ales podesta la Constantinopol, initiativa nici a "constitutionalä".
Pentru autor, tendintele autonomiste din Romania au avut trecutul bizantin al
regiunii: 'autonomisme vénitien (...) se meut dans la du mirage byzantin". In cele din
pragmatismul metropolei a transformat imperiul colonial retea de mici hegemonii mult
mai usor de tinut sub control, 7.
A existat o Partitio configuratia a statelor latine
D. Zakythinos, La conquete..., p. 150; N. Oikonomides, La décomposition..., p. 12,
pozitia impäratului a fost destul de rapid din momentul care Bonifaciu de Montferrat a
revendicat a regatul Thessalonicului. Cuvintele pe care le relateaza Villehardouin nu lasä
dubiilor "Seigneur je te prie du moment que je puis conquerir ma terre sans toi, de n'y pas
entrer". acest moment actul numit "Paritio Terrarum Imperii Romaniae" devenea caduc;
Peter Lock, The Franks..., p. 162-167; impäratii latini nu au privit maniera
autocratica a basileilor. Teoretic, impäratul a fost sursa de legitimare pentru toti dinastii latini din
Romania, care recunosteau suzeranitatea, in impäratii latini au dispus de prea
putine resurse pentru impune autoritatea. Principii de Ahaia, din familia de Villehardoiun, desi
ai imperiului ai functiei onorifice de au contribuit din 1230 cu 22.000
de hyperperi/an la Constantinopolului, Idem, The Latin Emperors as Heirs to
Byzantium, "New Constantines. The Rhythm of Imperial Renewal in Byzantium
Centuries", ed. by Paul Magda lino, Variorum, 1994, p. 295-304.
6 V. de ex., politica venetiana de Creta, care ar trebuit sä lui Bonifaciu de
Montferrat sau de Lemnos, teoretic sub autoritatea impäratului latin, dar care a revenit tot unui
venetian, Philocalo Navigajoso numit "megaduce de Lemnos" pentru a impresia unei
imperiale. Insula a ramas posesia Navigajosi 1276, flota bizantina,
condusä de Licario, a cucerit-o John Haldon, Limnos, Monastic Holdings and the
Byzantine State (1261-1453), in Continuity and Change in Late Byzantine and Early Ottoman
Society, Birmingham-Dumbarton Oaks, 1986, p. 161-215).
www.digibuc.ro
3 Strâmtorile (1204-1308) 95
regiune7. Marea prezenta a fost mai putin sesizabilA.

Partitio apar doar cinci ora§e pontice; trei pe coasta (Sinope, Amastris,
pe cea de vest (Midia Agathopoli)8. Toate aceste centre au
latin nu au intereseze Venetia. documente puse in valoare de
M. E. Martin9, la care se un portulan, recent publicat de Patrick Gauthier
Dalche, de la veacului al negustorii occidentali frecventau
Soldaia Trapezuntul, nu indicii ca Venetia fi acordat, 1204, atentie
deosebitA dezvoltArii comertului Marea existentei
Imperiului apar semne ale cre§terii comerciale Pontul Euxin
concomitent interesul pentru acest spatiu". Preocuparea a
pentru Marea se explicA, faptul cA, la datA, centrul de
greutate al venetian se Mediterana politica
Serenissimei, controlul StrAmtorilor nu a indeplinit rolul de "cheie" a bazinului pontic, ci
a fost privit doar ca o a Imperiului latin; urmare,
principalul interes venetian la StrAmtori a fost de ordin strategic nu comercial. acest
sens este semnificativ atunci de Niceea, loan III Vatatzes, a ocupat in
1234-1235 Gallipoli, a reactionat prompt a considerat actiunea
basileului ca un prim pas in tentativa de a cuceri Constantinopolul. Cronica lui Martino
da Canal relateazA atunci dogele Jacopo Tiepolo a aflat de pierderea
Gallipoli a trimis o flotA de 25 de galere sprijinul Imperiului Flota a
Grija de a ocupa punctele care jalonau rutele maritime ale Egeei Propontidei a dus la
divizarea flotei venetiene escadre mai ceea ce a favorizat actiunile Imperiului de Niceea
Ahrweiler, Byzance et la mer. La marine de guerre et les institutions maritimes de
Byzance aux Paris, 1966, p. 315). In junil anului 1212 existau 7 familii venetiene
care domneau arhipelag: Marco Sanudo (Naxos, Paros, Antipatros, Melos, Siphnos, Cithnos,
Amorgos, Cimilos, Sicinos, Syra, Pholegandros), Marino Dandolo (Andros), Ghisi
(Tinos, Mykonos, Skyros, Skopelos, Seriphos, Keos), Jacopo Barozzi (Santorin), Leonardo
Foscolo (Anaphne), Marco Venier (Kythera), Jacopo Viaro (Cerigotto). prezentare i la
Hans Eberhard Mayer, The Crusades, by John Gillingham, Oxford, 1988 (2 ed.),
p. 204-205.
A. Partitio..., p. 217 p. 236-237. Sinope a fost ocupat 1215 de
seldjucizi.
M. E. Martin, The First Venetians in the Black Sea, Pontou", 35, 1979,
p. The Venetians in the Byzantine Empire Before "Byzantium and the
West c.850-c.1200", ed. By J. D. Howard-Johnston, Amsterdam, 1988, 201-214. Istoricul
"If the Venetians failed to make the most of their opportunities in the Black Sea
while Constantinople was under Latin rule, the reason must surely be that Venetian resources were
already over extended". Autorul acestei explicatii altele: interesul major pentru Siria
instabilitatea a zonei pontice care impiedicat a comertului.
Patrick Gautier Dalché, Carte marine et portulan au Le Liber de
Existencia Riveriarum et forma maris nostri Mediterranei (Pise, circa 1200), Ecole Francaise de
Rome, 1995.
In celebra sa lucrare Milione, Marco Polo considera era prea
cunoscuti pentru a-i mai face o descriere, Marco Polo, Milione, prima ed. integrale a di
L. Foscolo Benedetto, Firenze, 1928, p. 234. Acest fapt pare indice spatiul pontic era foarte
de negustori; problema este acest fapt se raporteaza la data lui Polo sau
la momentul memoriilor sale.
12 <Jacopo Tiepolo> fu mult corocies; et sachiés certainement que cele contrée
tote que avoit este poestés en Constantinople. erraument XXV galies, les dona en
www.digibuc.ro
96 Ovidiu Cristea 4
reusit pe fugA vasele grecesti, moment tentativa de

restauratie bizantini.
actiune a avut in 1257, flota de
Giacomo Dauro, a atacat portul Mesembria, in trecerii acestuia din
cele ale Imperiului de Este posibil ca actiunea flotei venetiene
impotriva insulei Daphnousia din 1261, actiune ce a precedat recucerirea bizantinA,
sA urmArit acelasi obiectiv strategic al Constantinopolului impotriva unui atac
al flotei dinspre Marea Cucerirea acestei insule ar lipsit Imperiul de
Niceea de o bazA importantA ar diminuat posibilitAtile unui
capitalei
Interesul scAzut pentru Marea din primele decenii ale instalArii
venetiene in Romania se prin mai multi factori: Serenissimei de a
controla noul imperiu colonial din Levant', politicA a zonei pontice, faptul
aceasta nu era de a axe ale international last
but not least, concurenta cu Genova cu Pisa. Faptul obiectul acestei dispute
constituia suprematia in Mediterana OrientalA'6 explicA de ce Venetia a permis
rivalilor sAi sA facA, conditiile impuse de ea, nego Romania'7. mod paradoxal,
tocmai concurenta in Tara a stat, mAsurA, la baza cresterii importantei
comerciale a Negre, dupA eliminarea genovezilor de la Accra, urma "rAzboiului
garde a prodomes estrais de haut lignaje" Martin da Canal, Les Estoires de Vénise, a di
Alberto Limentani, Firenze, 1972, LXXXI, p. 82; cu ocazie flota a ocupat
Madytos, Sestos, Chersonesul la gura Hebrului litoralul tracic al Propontidei la
Selymbria Héléne Ahrweiler, Byzance et la mer... , p. 318).
" Vasil Gjuzelev, La Bulgarie, Venise et l'Empire latin de Constantinople au milieu du
"Bulgarian Historical Review", 3, 1975, 4, p. 38-49. Istoricul bulgar analizeazA un
izvor anonim venetian, care nu o explicatie clarA a motivelor atacului; ni se spune doar cA flota
venetianA a actionat la instigarea latin care o campanie impotriva bulgarilor.
In mod straniu, istoricul bulgar a ignorat informatia de Gregoras, I, p. 60, care spune
limpede cA anarhiei provocate de moartea lui Mihail Asan, Mesembria a fost cedat
de boierul Mico niccean.
Deno John Geanakoplos, Emperor Michael Palaeologus and the West (1258-1282). A
Study in Byzantine - Latin Relations, Cambridge Massachusetts, 1959, p. 97-104.
Vezi supra, nota 4.
Lorenzo de Monaciis, Chronicon de Rebus Venetis ab ad annum MCCCLII,
ed. Flaminius Cornelius, Venetia, 1758, p. 194, cA adta timp pacea a domnit
Venetia, Pisa Genova lucrurile au mers bine Tara "Dum Venetorum, Januensium &
Pisanorum concordia multum Terrae Sanctae prodesset, inimicus humani generis, cogentibus
peccatis, inter eos graves seminavit zizanias"; Pierre Dubois, The Recovery of the Holy
translation, introduction and notes by Walther I. Brandt, New York, 1956 I, VI, 10, p. 78,
condamna neintreruptele dispute rAzboaie maritime dintre Venetia, Genova Pisa, care au
dAunat Autorul propunea ca bunurile acestor republici sA fie confiscate caz cA nu
disputele dintre ele.
Nu este afirmatia Genova a fost de la Constantinopol 1204
de ex. Alain Ducellier, Note sur les interets génois en Mer Adriatique: le temoignage des
archives ragusaines, Oriente e Occidente tra Medioevo ed moderna. Studi in Onore di Geo
Pistarino a di Laura Balletto, I, Genova, 1997, 194); pentruacordurile veneto-genoveze
posterioare anului 1204, Camillo Le relazioni Genova, Bizantino e i
Turchi, "Atti della Ligure di Storia Patria", 28, 1898, fasc.3, p. 652-653. In 1238, cele douA
au impotriva Frederic al II-lea.
www.digibuc.ro
5 (1204-1308) 97
Declansat de disputa pentru o mAnistire la limita cartierul

genovez venetian de la Accra, conflictul s-a transformat in scurt timp
infruntare care a avut ca suprematia comercialI in Mediterana ce
au blocat cu un intrarea in portul Accrei, venetienii au ripostat in anul
1257, flota de Lorenzo Tiepolo a incendiat vasele genoveze aflate la Accra,
reocupind mAnástirea disputA. anul a avut
cu o victorie a Republicii Marcu; au pierdut
din galerele angajate in 1.700 de au fost obligati Accra'.
Pe termen scurt "rlzboiul a avut drept raportului
de forte dintre cele republici maritime, fapt ce a impus Genovei autarea unei
solutii de compensatie. Pe termen lung, excluderea genovezilor de la Accra a provocat
reorientarea rutelor comerciale a transferat in Romania centrul de greutate al
confiictului veneto-genovez.
2. Tratatul de la Nymphaion fiproblema (1261-1299)
Pierderea comerciale de la Accra a fost rapid compensatA de republica

prin apropierea de adversarul principal al Venetiei in Romania - Imperiul de
Precedentul exista. timpul domniei lui loan Vatatzes, Superba a trimis in
(1231 1239) soli la niceean in incercarea de a un tratat.
Ostilitatea dintre Genova Frederic II de Hohenstauffen, aliatul socrul lui
Vatatzes, a alianta genovezo-niceeanA la acea Proiectul a fost
reluat 1261 moment care piedicile anterioare iar ostilitatea
veneto-genovezi punctul culminant Este greu de spus dintre cele
puteri ostile Venetiei s-a datorat genoveze - cum afirmA cronica
venetianA a lui Martino da Canal' - sau dorintei basileului de asigura, dupA esecul
tentativelor anterioare de recucerire a Constantinopolului, concursul unei puteri navale.
Rezultat al coluziunii dintre de Niceea genovezi, tratatul de la Nymphaion
prevedea acordarea statut privilegiat imperiu pentru negustorii liguri in cazul
recuceririi Constantinopolului, controlul asupra imperiului colonial venetian. Tratatul
Frederic C. Lane, Venise une république maritime, Paris, 1985, 119-120.

C. Manfroni, Le Relazioni..., p. 654.
Martino da Canal, Les Estoires de Venise, a cura di Alberto Limentani, Firenze, 1972,
Veneziana, Fonti e Testi XII], part. II, XXIV, 181.
Hélne Ahrweiler, Byzance et la mer..., p. 329, este de Pentru
tentativele niceene de recucerire a Constantinopolului, Martino da Canal, Les Estoire.s..., (I,
LXXXI, p. 82 I, LXXXV, p. 84). Conform cronicarului, 25 galere venetiene au o
de patru ori mai numeroad; cifra pare sA fie exageratA (H. Ahrweiler, Byzance et la
mer..., p. 319, raportul ar fost de 30 de vase niceene fatA de 13 venetiene), dar trebuie tinut
de superioritatea occidentalk ce explicA mic de galere pe care teoreticienii
cruciadei avut vedere atunci analizau posibilitatea recuceririi Sfinte, blocada
Egiptului sau eliminarea piratilor turci din Egeea: Lorenzo de Monacis, Chronicon...,
p. 196-197. Contemporanii constientizau aceastA superioritate a italienilor. In timpul cruciadei a
III-a, exclama la vederea venetiene: "Au innebunit oare construiesc
orasele pe mare?", megaducele fusese destituit pentru cA avusese curajul
afirme bizantinii nu au nici o pe mare, dacA flota nu este de ori mai numeroad
cea venetianA.
www.digibuc.ro
98 Ovidiu Cristea 6
prevedea explicit printre posesiunile acordate genovezilor Constantinopolul, Negroponte

Creta, punctele cheie ale imperiului venetian Romanian; "Les Estoires de
Venise" precizeazá 1261, basileul "mist en leu des Veneciens les Jenoesm.
Consecinte mult mai importante a avut clauza tratatul dint= basileu
genovezi24, potrivit liguri le era permis accesul liber in Pontul Euxin
"cum mercibus vel sine mercibus". excluderea din bazinul poitic a celorlalti
negustori latini exceptia pisanilor) s-au creat premisele instalArii monopolului
comercial genovez acest spatiu. Din momentul parafitrii tratatului de la Nymphaion
Marea nu se mai putea face doar cu acceptul bizantin,
ci cu cel Republicii ligure. Din acest motiv, interesele Marea au
depins de normalizarea a cu cu Genova;
este semnificativ armistitiul veneto-genovez nu s-a putut 1269, deck
ce cu un an fusese cu Mihail VIII-lea Paleologul. Conform
acesteia basileul se obliga vegheze la cele thalassocratii,
astfel "Veneti non Januenses ab introitu Avedi nec intra Avedum in terra
vel acqua, nec in aliqua parte infra dictum, nec in Mari Majore. Et
Janue facient simile de hominibus Venetis.25 Mentionarea explicitA a Negre In
textul armistitiului sugereazA presiunile exercitate de Republica Marcu pentru a putea
regiune. Chiar dacA basileul a sA asigure la
Constantinopol ("Item propter treugam istam non debent expelli Januenses de
Constantinopoli"), armistitiul din 1268 pare sA sugereze la insistentele Venetiei sau
poate folosindu-se de acest pretext, basileul a sA anuleze clauza din
de la Nymphaion26.
Tratatul dintre Mihail VIII-lea genovezi a deschis, o de
duratA, a veneto-genoveze Romania": vreme ce a incercat
sA conserve, sA recucereascA eventual, posesiunile dobandite urma
cruciadei a IV-a, Genova a punerea practicA a prevederilor tratatului
Camillo Le relazioni..., p. 800: "ex quo autem dicti nuncii sindici et

procuratores requisiverunt ab imperio nostro logiam apud landimitri, Syo, Annea, Metelim,
Cassandria et Smirris et Deo volente in Constantinopoli et in negroponti et in creti..."
23 Martino da Canal, Les Estoires..., II, XXIV, p. 181; Freddy Thiriet, La Romanie
venitienne au Moyen Age. Le développement et Pexploitation du domaine colonial vénitien
(XlIe-XVe Paris, 1959, p. 141, subliniazA cA recucerirea Constantinopolului de cAtre
bizantini a inaugurat o epocA de considerabile pentru
C. Manfroni, Le relazioni..., p. 796: "Promisit iterum et convenit quod non permitet ire
de cetero negociatum intra maius mare aliquem latinum nisi ianuenses et pisanos et qui
defferent peccuniam eu res nostri vestiarii quibus ianuensibus devetum non faciet eundi intra
maius mare et reddeundi cum mercibus sine mercibus, sed libere possint ire et expediti ab omni
commergio et redire".
G. L. Fr.Tafel, G. M. Thomas, zur Handels - und Staatsgeschichte
der Republik Venedig, III, p. 96-97.
Analiza raporturilor dintre Genova
Papacostea, Byzance et les Détroits sous les premiers Paléologues manuscris). Multumesc d-lui
profesor Papacostea pentru posibilitatea consultArii acestui studiu, precum pentru
sugestiile pe materialului de fatA.
27 Este interesantA ui Lorenzo de Monaciis, Chronicon, p. 197, dupA care
tratatul de la Nymphaion a fost motivul pentru care latinii nu au mai sA recupereze
Constantinopolul: "Quae unio utique fuit causa non recuperandi
www.digibuc.ro
7 Strdmtorile (1204-1308) 99
de la Nymphaion mai ales a pontice care excludea de la exploatarea

potentialului comercial al aceastei regiuni. Cum nici una din cele douA Republici nu a
reu$it punctul de vedere, s-a ajuns la un compromis. Genova a acceptat,
conditiile impuse de ea, prezenta in Marea in 1269, ambasadorii liguri
primeau instructiuni sA semneze armistitiul cu Serenissima dacA papa putea garanta
"pod non iretur ad Tanam" reafirmatA decenii mai in timpul
dintre cele douA puteri maritime de Aur.
Aplicarea tratatului din 1261 a devenit in anul in care a fost
incheiat. Folosind o conjuncturA de la Constantinopol a
venetiene sA cucereascA Insula Daphnousia)2', o§tile lui Mihail al VIII-lea au
pAtruns in Constantinopol existentei Imperiului latin. Noua modificare a
statutului StrAmtorilor a antrenat o schimbare a raportului de forte dintre puterile
maritime; dacA a inceputul imperiului colonial venetian, anul 1261 a
perspectivele expansiunii genoveze in Romania. Spre deosebire de rivala sa,
Republica ligurA s-a orientat spre dezvoltarea comerciale in Marea pe
care a transformat-o. concursul Hoardei de intr-o "placA a comertului
Ca in 1204. puterea a sA profite mai bine de pe
succesului puterea circumstantele indice o revigorare
deplinA a Bizantului. relatArii lui Pachymeres, recucerirea Constantinopolului
constituia. pentru Mihail al VIII-lea. pas spre recuperarea tuturor teritoriilor care
apartinuserl imperiului Dar intre politica "universalistA" a impäratului
realizArile sale concrete a existat o sensibill. Se cuvine amintia aici observatia
lui potrivit areia "Le nouvel empire byzantin des Paléologue (...) était
la continuation de l'empire latin qu'il avait remplacé que de cet empire romain
d'Orient dont aimait se dire le successeur''. Paralela de istoricul
este justificatä de slAbiciunile noului imperiu al Paleologilor. Succesele obtinute de
Mihail al VIII-lea au fost vremelnice au rezultat mai urma traditionalei
politici bizantine de a revigorkii propriu-zise a imperiului. fapt, prin
$erban Papacostea. Quod non iretur ad Tanam: un aspect fondamental de la politique

génoise dans Mer Noire au 1979, 2, p. 202-203, nota 3.
Pentru expeditia venetiana la Daphnousia, insulä Pachymeres, De Michaele et
Andronico Palaeologis libri tredecim, ed. 1. Bonn, 1835, 1, p. 139 polis Gregoras
p. 85). Deno John Geanakoplos, Emperor Michael Palaeologus and the West (1258-1282)...,
p. 97-104. Expedifia este cu mai cu s-a produs expirkii unui armistitiu de
un an intre latini i Mihail VIII.
Gheorghe I. Marea II, p. 71-111 112-153; contributia la
transformarea Negre de a marilor rute comerciale a fost de
Virgil Geneza politicii a Hoardei de Aur, in 28, 1991, p. 81-101; Idem,
Politica de genovezi a hanului contextul relatiilor Hoardei de Aur cu ilhanatul cu
sultanatul mameluc, universal istoria Bucumti, 1998, p. 233-263.
Pachymeres, I, p. 155. Pentru cum orasului in 1204
de imperiului, fel recucerirea Constantinopolului anunta restaurarea
suprematiei bizantine.
Nicolae Latins et Grecs d'Orient et l'établissement des Turcs en Europe,
"Byzantinische Zeitschrift", 15, 1906, p. 180. D. Zakythinos, Crise monétaire et crise
économique Byzance du au XVe in L'Hellenisme C'ontemporain, 1948, p. 32,
la "L'Empire universel et oecumenique avait sombré sous les coups de la
Quatrime Croisade", recucerirea lui Mihail VIII doar partialä.
www.digibuc.ro
Ovidiu Cristea 8
pierderea progresivd a teritoriilor micrasiatice - centrul vital al Bizantului de-a lungul

sale - imperiul Paleologilor s-a timp, redus la statutul de putere de
rangul al doilea.
problema Strdmtorilor, incercarea lui Mihail al VIII-lea de a restaura vechiul
monopol bizantin s-a un evec. Obiectivele basileului nu puteau atinse
unor esentiale legate ele: controlul punctelor strategice
de pe sau insule crearea unei flote proprii comparabill cu cea a puterilor
maritime italiene. Or, ambele politica s-a soldat cu un evec.
Politica de recucerire a inregistrat doar succese: Marea importantA a
fost recuperarea porturilor Mesembria Anchialos" revenirea la Dundrea de
timp ce Egeea megaducele Licario a ocupat Lemnos, Skopelos, Seriphos,
Siphos Recucerirea integrald a teritoriilor ce imperiului era greu
de realizat Marea Crimeea - pivotul politicii bizantine
veacurile precedente - intrase Hoardei de Aur, iar in Egeea, prezenta
venetiand era puternic consolidatd. La aceste elemente s-au bazinul pontic,
incontestabild a Genovei, rivalitatea Imperiul de Trapezunt
ostilitatea Bulgariei, vreme ce Egeea bizantind a fost facilitatd de
pierderea a tinuturilor din Asia Mick fapt ce a favorizat dezvoltarea flotilelor
emiratelor Devi autobiografia sa, Mihail al VIII-lea sustine a marea
de pirati', realitatea a fost sensibil diferitd. Tocmai revenirea bizantind la
Constantinopol, fenomenul pirateriei a luat amploare, din cauza lipsei unei flote
imperiale capabile controleze imperiului". In lipsa acesteia, populatia din
insule a gray de raidurile piraterevti", calculele
indiand 66% din satele sec. XIII-XIV se aflau in zona Devi
Gh. 1. BrAtianu, Vicina Contributions l'histoire de la domination byzantine et du

commerce génois en Dobrogea, ARBSH, 10, 1923, p. 139; G. Ostrogorsky, Histoire de I 'Etat
Byzantin, Paris, 1969, p. 477 482. Basileul a promis ora4ele ca unei nepoate, pe care a
cu Constantin Tich, dar nu onorat promisiunea. La moartea lui Nogai,
Theodor Sviatoslav a ocupat ora.4ele, noua situatie recunoscutA de tratatul bizantino-bulgar
din 1307. Asupra consecintelor revenirii bulgare la Mesembria Anchialos, ne propunem
revenim studiu aparte.
Vitalien Laurent, domination byzantine aux bouches du Danube sous
Paleologue, RHSEE, 1945, p. 184-198.
Marino Sanudo Torsello, Regno di Romania, Charles Hopf, Chroniques
greco-romaines ou peu connues, Paris, 1873, p. 119-121.
Henri Grigoire, Imperatoris Michaelis Palaeologi de Vita Sua, Byzantion, 29-30,
1959-1960, 460.
foarte interesante despre piraterie Marino Sanudo Torsello
Regno di Romania..., p. 99-170. Sanudo spune pirateria era o activitate foarte rentabilk
pentru doi ducati cheltuiti pentru intretinerea vasului a echipajului, piratul trei.
DacA tinta expeditiei un alt pirat, dublu. Majoritatea apitanilor erau genovezi,
timp ce echipajele erau alcAtuite mare parte din gasmuli venetieni. La secolului XIII,
Marea Egee devenise o patrie a piratilor centrele cele mai importante Samos, Rhodos,
Monemvasia, Negroponte.
Un singur exemplu: Insula Lemnos a fost 1292, de Roger de 1296
de venetianul Malabranca, 1303 de catalani, 1307 de venetianul Minotto, 1350 de piratul
grec Alexios, J. Haldon, Limnos, Monastic Holdings..., p. 182.
a acestei situatii la Peter Charanis, Town and in the Byzantine
www.digibuc.ro
9 le (1204-1308) 101
flota bizantine, sub conducerea amiralului Licario, a jucat un rol important in

recuperarea unor teritorii revendicate de ea nu a fost, realitate, un
conglomerat de vase de corsari" nici un caz nu era rivalizeze cu flota
venetianä sau cu cea genovezi. Constient de släbiciunea marinei sale de
incapabila sä apere Constantinopolul unui atac latin, basileul a fost obligat
recurgá la sprijinul unei thalassocratii autentice; a revenit, la vechiul sistem de
echilibru genovezi venetieni. optiune datorat vicisitudinilor aliantei
cu Genova", aparentei navale venetiene" impäratului de a
elimina pericolul unei cruciade antibizantine al cdrei brat maritim era Serenissima.
Venetia a primit cu propunerile Bizantului, o lungä de
revendicki, de a cAror indeplinire era conditionatA incheierea unui Dificultatea
possessions of the Balkan peninsula during the later period of the Empire, Idem, Social,
Economic political in the Byzantine Empire, Variorum Reprints, London, 1973. Un
exemplu edificator privinta vulnerabilitAtii spatiului insular la atacurile pirateresti, la Nikephor
Gregoras, Correvondance, texte edité et traduit par R. Guilland, Paris, 1927, doc. 47, p. 166-173,
care relateazA 1334-1335 insula Lesbos a fost de la distrugere doar de abilitatea lui
Alexios Philantropenos, unchiul impAratului, care a flota
un singur orn. Scrisoarea lui Gregoras incapacitatea flotei imperiale de a eficient
insulele din Egeea.
Pentru flota bizantinA perioadA, Helene Ahrweiler, Byzance la mer.
marine de guerre et les institutions maritimes de Byzance aux Paris, 1966,
p. 344-351, precurn Leon Pierre Raybaud, Le gouvernement l'administration centrale de
l'empire byzantin sous les premiers Paléologues (1258-1354), p. 252-259.
Ahrweiler, Byzance et la mer..., p. 344-351, considerA totusi flota lui Mihail
VIII drept ultima flotA bizantinA Autobiografia basileului tinde sA lase aceeasi
impresie; el afirmA cA a marea de pirati cA Egeea a fost acoperitA de un imens de
nave Grégoire, Imperatoris Michaelis Palaeologi de Sua, "Byzantion", 29-30,
1959-1960, p. 469. ExistA documente care lasA o altA impresie. Este suficient sA amintim
câteva din numele celor ce conduceau vasele bizantine pentru a ne da seama de caracterul acesteia:
Joan Senzarason, Andrea Gaffore (genovez), Ansaldo, Roland (pisan), Pardo (pisan), loan de lo
Cavo (amiral al flotei bizantine dupA moartea lui Licario), Bulgarinus, Prepignanus,
Daimonaioannes, Mamonades. care reproduce o listA a daunelor
provocate de acesti corsari supusilor Serenissimei a fost publicat de G. L. Fr.Tafel, G. M. Thomas,
zur Handels - und Staatsgeschichte der Republik Venedig, III, doc. 370,
p. 159-281. Pentru pirateria Egeea fundamental studiul lui Peter Charanis, Piracy in the
Aegean during the Reign of Michael Ill Palaeologus, Annuaire de linstitut de Philologie et
d'Histoire Orientales Slaves X, 1950, p. 127-136. Pentru aceeasi problemA, vezi
Irene B. Katele, Piracy and the Venetian State: the Dilemma of Maritime Defense in the
century, "Speculum", 63, 1988, 4, p. 865-889, desi autoarea ignorA cu problema
turci mäsurile luate de Serenissima directie.
42
erban Papacostea, La crise des rapports byzantino-génois
Nymphaion. Le complot de Guglielmo Guercio (1264), RRH, 27, 1988, 4, p. 339-350; cf. Deno
John Geanakoplos, Emperor Michael Palaeologus and the West (1258-1282). A Study in
Byzantine-Latin Relations, Cambridge Massachusetts, 1959, p. 168-171.
Lorenzo de Monaciis, Chronicon.. p. 198, considerA cA victoria de la
Settepozi ca general, superioritatea a Serenissimei fAcut pe Mihail VIII sA caute
apropierea de Republica lagunelor. De aceeasi pArere este Freddy Thiriet, La Romanie
venitienne au Moyen Age. Le développement et l'exploitation du domaine colonial vénitien
siècles), Paris, 1959, p. 147.
Freddy Thiriet, La Romanie..., p. 144-155.
www.digibuc.ro
102 Ovidiu Cristea
negocierilor provenea din faptul timp ce Mihail al VIII-lea dorea unui

tratat de pace, Venetia nu era un armistitiu
implinirii proiectelor latine de recuperare a Constantinopolului. Un prim acord,
1265, nu a fost ratificat de dogele Venetiei; armistitiul pe o 5 ani,
1267-1268, a fost 1277, mai bine de 4 ani de tratative. Ostilitatea
de Imperiul bizantin are explicatia pierderea pozitiei privilegiate la
Constantinopol pe care Republica lagunelor o 1204-1261 de
stabilia Genova. E ce atasamentul Serenissimei
de ideea recuceririi latine a Constantinopolului; in 1264, dogele Ranieri Zeno papei
despre importanta pe care imperiul Romaniei o avea pentru Biserica
singura cale de a-1 readuce sub ascultarea Romei era cruciada. Tot Ranieri Zeno a fost
cel care a trimis emisari regilor Frantei, Castiliei marilor baroni din Occident,
oferindu-se sä flota la dispozitia tuturor celor care doreau contribuie la
recucerirea capitalei bizantine.
La tratatele incheiate cu Carol de Anjou la Orvieto (3 iulie 1281) sau
cu Carol de Valois scopul restaurdrii Imperiului latin, reflectä preocuparea
Serenissimei de a aspiratiile sale in Romania cruciatd. Tratativele,
purtate in scopul restaurdrii puterii latine la Constantinopol pun in faptul
Republica lagunelor s-a rolul de auxiliar maritim al puterii terestre.
atitudine se explica pe de o parte prin incapacitatea venetienilor de a mobiliza o
pe mäsura celei maritime, iar pe de prin traditionala a in
cadrul ce conferea francezi rolul conducdtor al
expeditii". Din cauza largii a acestei idei, directionarea cruciadei a depins
foarte mult de optiunile coroanei franceze, ideii recuceririi Sfinte.
Atasamentul de recucerirea Ierusalimului avea in urmä o inauguratä de
Ludovic al VII-lea de Filip al II-lea August Ludovic De aici a
rezultat doar un interes pentru recuperarea ConstantinoPolului; Ludovic al
IX-lea a blocat cruciada antibizantind a fratelui Carol de Anjou, care s-a
repetat in timpul domniei lui Filip al Frumos. Pentru acesta, lui Carol
de Valois de a deveni latin al Constantinopolului nu reprezenta o
premergátoare a unui passagium generale. Mai mult, regele Frantei nu aproba proiectul
Textul acordului Georg Martin Thomas, Diplomatarium Veneto-Levantinum sive

acta et diplomata res venetas graecas Levantis illustrantia a. 1300-1350, New York, 1965
(reimpr. a primei Venetia, 1880), doc. 27, p. 48-53. Papalitatea a sprijinit acest acord
acordând similare cele oferite pentru cruciada Tara (Ibidem, doc. 28,
p. 53-55) excomunicând pe "Andronicum Palaeologum, qui Grecorum imperatorem se nominat"
(Ibidem, doc. 33, p. 61). sensul sprijinului acordat de papA, doc. 260 (14 ianuarie
1306), publicat in I Libri Commemoriali della Republica di Venezia, I, de R. Predelli,
Venezia, 1876, p. 56. Printre avantajele cruciadei antibizantine, papa enumera schismei
teama pe care fi provocat-o turcilor mamelucilor.
Pentru felul care s-a cristalizat ideea cA regele trebuie sA fie
cruciadei, Räzboiul de 100 de ani Cruciada, universal românilor,
p. 335.
Bibliografia referitoare la cruciada in timpul ultimilor Capetieni a primilor Valois
este consistentA, C. J. Tyerman, Sed nihil The Last Capetians and the Recovery of the
Holy Land, War and Government in Middle Ages, ed. J. Gillingham and J. C. Holt,
Woodbridge, 1984, p. 170-181; Idem, The Holy Land and the crusades of the XIIIth and XIVth
www.digibuc.ro
Strâmtorile (1204-1308) 103
de al decât care Franta nu se afla alt

conflict. La 31 mai 1307, Carol de Valois se scuza deja de dogele pentru
intârzierea expeditiei proiectate. El se justifica nu putea colecta
concedate de scopul fmantArii expeditiei, din cauza nevoilor monarhiei franceze
a rAzboiului care ameninta regatul Din cauza conflictelor cu Anglia
nici cavalerii care 1-ar nu erau disponibili, deoarece erau vasali ai
regelui, pe care erau obligati sprijine caz de Politica monarhiei franceze
a subminat tentativele de reconstituire a latine la Strâmtori, fapt ce a contribuit
mare la reconsiderarea politicii veneliene privinta cruciadei".
cruciadei a continue a catalane
turce pentru coloniile venetiene din Romania, Serenissima a sA ia
considerare posibilitatea exclusiv navale care unna sA reuneascA toate
puterile maritime expuse agresivitAtii catalano-turce0i. AceastA reconsiderare a atitudinii
venetiene de s-a produs la inceputul secolului XIV, dupA ce republica
lagunelor suferise un primul Strârntorilor. Declamarea acestui conflict a
fost provocatA de consolidarea genovezilor Romania. Transformarea Negre
de mare interes comercial cucerirea de cAtre Egiptul mameluc a ultimelor
pozitii latine Tara au facilitat expansiunea considerabilA a Genovei. Venetia,
schimb, dupA ce pierduse, 1261, pozitia dominantA de la Strâmtori, se vedea
1291, de pozitiile asiguraserA mult suprematia bazinul oriental
Mediteranei. conditiile care Genova incheiase, cu un an de Accrei,
un acord cu sultanul, ce garanta desf4urarea teritoriile supuse acestuiam,
centuries, "Crusade and Settlement", ed. by

W. Edbury, Cardiff, 1985, p. 105-112; Sylvia
Schein, Philip and the Crusade: a Reconsideration,
"Crusade and Settlement. ..", p. 121-126;
Sophia Menache, Religious Symbols and Royal Propaganda in the Late Middle Ages: the
Crusades, Idéologie et propagande en France, sous la dir. de Myriam Yardeni, Paris, 1987,
p. 55-61; Norman Housley, France, England and the National Crusade, 1302-1386, France and
the British Isles in the Middle Ages Renaissance, ed. by Gillian Jondorf and D. N. Dumville,
Woodbridge, p. 183-198.
Diplomatarium Véneto-Levantinum..., I, doc. 32, p. 59-60; cf. Doc. 41, p. 75-76 din 6
1309 care Carol o "usque ad chalendas Februarij", deoarece, ciuda
interesului de a-si cuceri imperiul ("imperij nostri"), nu putea face acest lucru sprijinul papei
al fratelui sAu. La 10 septembrie 1309, Venetia informa pe despre
garantii pentru respectares noului termen propus de Carol de Valois, subliniind cA din
cauza acestor repetate are de suferit mari Levant: "nostros mercatores et fideles
qui per partes ipsius mercabantur Imperii facientes in eorum ave dispendium absentare,
debebat enim de mense Marcii proxime dudum passagium nos et ipsius
Comitis procuratores statutum firmiter transfretare".
Au existat alte motive, foarte important conflictul izbucnit 1308
papa Clement al V-lea pentru Ferrara. nu a fost incheiatA 1313 dupA
negocieri anevoioase care au necesitat interventia regelui Succesul pontifical a avut
repercusiuni curia folosind dupA aceastA datA cruciada impotriva adversarilor crestini,
Norman Housley, Pope Clement V and the Crusades of 1309-1310, "Journal of Medieval
History", 8, 1982, 1, p. 29-43, Bernard Guillemain, A propos de la politique italienne des
d'Avignon: menaces spirituelles et temporelles, "Byzantinische Forschungen", 12, 1987,
p. 635-648. Papa a excomunicat pe venetieni, sub interdictie relatiile altor
orase
Acest acord a contribuit la crearea unui portret negativ
www.digibuc.ro
104 Ovidiu Cristea 12
a fost obligatä sä reactioneze sA sA recupereze terenul pierdut. Primul

al Stramtorilor a fost expresia unei politice "dure" politica care
a considerat cA poate redobindi suprematia printr-o victorie categoricA impotriva rivalei
sale, cum se in rAzboiul Santului sau de la Settepozzi.
RAzboiul de la Curzola a fost precedat de o reorientare a aliantelor celor republici
in raporturile cu imperiile mongole; Venetia a aliantA cu Nogai, sA
in posesiunile genoveze din Marea in timp ce exact aceeali perioadA,
genovezii s-au apropiat de Ilkhanatul Persiei51. Aceste antecedente diplomatice au fost
urmate de o infruntare sängeroasä, strategia celor combatante acest
destul de asemänätoare: lovirea centrelor comerciale ale adversarei incercarea de a-i
elimina flota52. 1294, venetienii au atacat navele genoveze la Lajazzo, dar riposta
a galerelor genoveze aflate la Pera a provocat Serenissimei. Eecul
a determinat sa aplice o asupra posesiunilor genoveze din Armenia
Cipru, interzicAnd, in decembrie 1294, negustorilor sAi frecventarea acestor regiuni. Un
an mai Genova a sA un succes decisiv o flotA uria$ (165
de galere), dar venetienii au refuzat lupta. 1296, genovezii au schimbat tactica
jefuind Creta. Cu ocazie au intrat rebelul Alexios Kallergis,
sA oblige Venetia sA mai lupte pe un tentativa nu a avut succes. Replica
venetianä nu s-a lAsat asteptatA la 22 iulie 1296, Ruggero Morosini a atacat
incendiat Pera antrenänd acest prilej angajarea Bizantului conflict de partea
Genovei. urmAtori, venetienii au continuat loviturile impotriva posesiunilor
genoveze, afectate Foceea Caffa. de la Curzola avea
sA fie in cele din departe de sperantele Republicii Sf. Marcu. La 7 septembrie 1298,
amiralul genovez Lamba Doria la Curzola o victorie "tot de strAlucitA ca
al genovezilor. Este binecunoscut pasajul virulent din tratatul lui Guillaume Adam, De modo
Sarraceno extirpadii, in Recueil des Historiens des Croisades. Documents Arméniens, H,
Documents latins et français 'Armenie, Paris, 1906, 523. Negustorilor li se reprosa cA
duc mamelucilor arme care crestinii sunt ucisi; ei erau etichetati ca "ministros
falsi crestini; datoria portul Alexandria se bucura de o prosperitate Philippe
de Mézirés, Le Songe du Vieil Pelerin, I, ed. by G. W. Coopland, Cambridge, 1969, p. 297.
Potrivit acestuia, genovezii sunt perverse" "ne leur souffit de conseiller et garnir les
Sarrazins encontre les Crestiens, en mandant en Egypte les navires et galees, de toutes
d'armeures plains et d'espees, voire contre la sentence apostolique et saintement
fulminee". Pentru Steven A. Epstein, Genoa and the Crusades. Piety, Credit and the Fiscal
Military State, Oriente e Occidente tra Medioevo ed moderna, I, Genova, 1997, 247,
tratatul mamelucii a fost "the most tangible effect of the fall of Tripoli". minutioasA a
conjuncturii care a tratatul la Virgil Ciociltan, Genoa's Challenge to Egypt
(1287-1290), RRH, 32, 1993, 3-4, p. 283-307.
Antecedentele conflictului din 1293-1299 au studiate de Gh. I. BrAtianu, Les
origines de la guerre de Curzola (1294-1299) entre et Vénise, Mélanges d'Histoire
Génerale, ed. C. Marinescu, Cluj, 1927, 3-16.
Pentru desnsurarea actiunilor timpul rAzboiului, Gh. I. BrAtianu, Marea
ed. V. Spinei, II, Bucuresti, 1988, p. 159-165; Frederic C. Lane, Venise..., p. 130-132; Angeliki E.
Laiou, Constantinople and the Latins. The Foreign Policy of Andronicus II (1282-1328),
Cambridge-Massachusets, 1972, p. 101-114; Michel Balard, La Romanie génoise (XIIe - début du
XV Rome, 1978, 59-61; Papacostea, Venise et la Mer Noire du
RRH, 29, 1990, 3-4, p. 230-233.
www.digibuc.ro
13 (1204-1308) 105
cea asupra pisanilor la Meloria"' ceea ce permitea Genovei spere

incheierea unei avantajoase.
Conform unei larg istoriografia problemei, conflictul
veneto-genovez s-ar nedecis, nici una dintre puteri nereu4ind elimine
adversarul din aflat in Gheorghe I. considera, sinteza sa de
istorie a Negre, tratatul de la Milano (25 mai 1299), care a pus
veneto-genovez, a fost "o pace cA "asertiunea cronicii lui Villani, anume cA
venetienii ar fi renuntat timp de 13 ani sA frecventeze porturile Negre este
dezmintitä de semnalarea frecventd a galerelor venetiene Marea cea Mare
Frederic C. Lane la cA, 1299, tratatul de pace era
pe picior de egalitate, nerezolvate o de aspecte, precum
bazinul pontic sau concurenta "au-dela-des-mers"", Michel Balard era de
pArere cA ce qui l'Orient, le seul effet de cette paix m.) est de
laisser face face Byzance, abandonnée elle-meme et les
Un studiu recent a pus ideea "pácii albe" incheiate urma
din 1293-1299, autorul considerAnd "au moins en ce qui concerne les Détroits et la
Mer Noire, la paix de Milan a été un veritable triomphe pour Conform acelui*
studiu, lui Giovanni Villani, contestatA de Gh. I. Brátianu, este fapt
de politica foarte a problema comertului Negre, mAr al
discordiei cele douA republici. Pe de o parte, Serenissima a renuntat la ideea
stabilirii unui comptoar bazinul pontic, pe de alta a consimlit
vaselor de acest spatiu la pe Faptul cA, pace,
Serenissima a continuat sA se irnplice proiectele lui Carol de Valois de recuperare a
Constantinopolului, demonstreazA rezultatele de la Milano erau departe de a-i
multumi pe conducAtorii venetieni. Venetia a autat tot felul de pretexte pentru a
modifica raportul de din pontic. Astfel, contextul pregatirii cruciadei lui
Carol de Valois, Serenissima a trimis 12 nave Marea cea Mare, gest fost privit la
Genova ca o veritabild provocare". Lorenzo de Monacis relateaa la rândul cA in
timpul dogelui Giovanni Soranzo (1312-1328) "exiit rumor incerto auctore quod
Januenses in Romania & in mare seu majore molestaverant ceea ce
a provocat trimiterea flote de 14 galere, condusä de Giovanni Giustiniani. fapt
era vorba de un pretext, pentru cA, potrivit aceleeai cronici, zvonul s-a dovedit a fals,
iar flota a cale intoarsä. de semnalat cA agresiunea
nu putea explica Superba considera vigoare
prevederile tratatului de la Nymphaion referitoare la bazinul pontic, conform
Brätianu, Marea p. 164.

Ibidem.
Frederic C. Lane, Venise une république maritime, Paris, 1985, p. 130-132.
56 Michel Balard, La Romanie génoise - début XVe Roma, p. 61.
Ceva mai este opinia exprimatA de Angeliki E. Laiou, and the Latins. The
Foreign Policy of Andronicus II (1282-1328), Cambridge-Massachussets, 1972, p. 108 conform
areia Genova nu a putut exploata succesul la maximum. Superba era dar prevederile
erau mai egale.
$erban Papacostea, Venise la Mer Noire du siécle, RRH, 29,
1990,3-4, 211-236.
58 $erban Papacostea, Venise Mer Noire... 234 nota 83.
Lorenzo de Monacis, p. 205.
www.digibuc.ro
Marea le era rezervatá exclusivitate.

La argumentele invocate favoarea succesului genovez primul rdzboi al
Stramtorilor, se pot altele, chiar acestea sunt mai indirecte.
1317 raportul bailului la Constantinopol, Marco Minotto sernnala, refez-indu-se
la numärul negustorilor italieni, Romania semper diminuimus et Januenses semper
crescunt"60. Cauza o constituia, opinia bailului, diferenta de atitudine a celor
republici de problema acorddrii Astfel, timp ce pentru era
necesar dovedesti ca tatäl, bunicul strdbunicul au fost ai Serenissimei,
Genova acorda mai usor primind randurile sale venetieni,
greet. Chiar ne putem ce procedura de acordare a cetäteniei a
fost respectatd strictete de bailii venetieni la Constantinopol62, este cert
atitudinea Serenissimei a cunoscut, timp, o orientare cu cea genovezd:
1339 Senatul decidea naturalizeze negustori care operau la Tana Trapezunt
pornind de la ideea sporirea numdrului de va spori influenta
prestigiul republicii63.
Un alt argument al succesulut genovez poate gäsit scrierile lui Marino
Sanudo Torsello, care observa in timpul rdzboiului de la Curzola, navele genoveze
erau bine primite de bizantizd, care le aprovizionau cu alimente, in timp
ce la pavilionului venetian, locuitorii se indepärtau mare Desigur,
este vorba aici, mai de o simpatie provocatd de existentä basileu
Genova, dar ne putem nu cumva un asemenea exemplu poate explica
extraordinara de care s-au bucurat negustorii liguri bazinul pontic; studii recente
au demonstrat acest spatiu, populatia a legat existenta cetätilor de prezenta
genovezd, chiar care istoric o asemenea este imposibil de
dovedit'.
Se poate vorbi de un ascendent moral al genovezilor in privinta manierei de
purtare a rdzboiului. Este semnificativ urma conflictului din 1293-1299, Venetia s-a
adaptat la stilul de luptä al rivalei sale, sporirea numärului de arbaletieri de pe
Diplomatarium Veéneto-Levatinum..., I, doc. 59, p. 103-105.

Problema a fost analizatä de Gheorghe I. Brätianu, Les Vénitiens dans la Mer Noire au
Ve siécle. politique du Sénat en 1332-1333 et la notion de latinité, Academie Roumaine-
Recherches, Xl, Bucarest, 1939, p. 25-31.
V. rezervele exprimate de Julian Chrysostomides, Venetian Commercial Privileges
under the Studi Veneziani, 12, 1970, p. 277-280 289.
F. Thiriet, doc. 472, p. 193; text integral p. 308-309.
Marino Sanudo Torsello, Regno di Romania, Charles Hoph, Chroniques
gréco-romaines inédites ou peu connues, Paris, 1873, p. 130: "Nel tempo io vidi, che quando
Genovesi alzavano loro insegna e Stendardo, Villani delli Casali di quelle Contrade
descendevano a marini carichi, e con sommieri con Pan e altri rinfrescamenti in gran quantita ed
eran molto domestici e amici insieme e Genovesi satisfacean per averli inclinati e pronto alle
loro necessita e negozio; e allora quando noi mostravammo le nostre Bandiere di San Marco, detti
Villani non venivano cosi prontamente alle nostre Gallee ".
65 Geo Pistarino, problemi del Mar Nero nel passato e nel presente. Seminario
internazionale di studii atti Genova, giugno 1992, a cura di G. Pistarino, Genova, 1993,
p. 12-13. Pentru spatiul românesc, problema a fost de Andreescu, La légende des
Génois dans les Pays Roumains, "Dai feudi Monferrini e dal Piemonte ai nuovi mondi oltre gli
Oceani", Alessandria, 1993, p. 393-402.
www.digibuc.ro
15 Strämtorile (1204-1308) 107
galerele sale acordarea unui statut social bine definit acestei categorii66. acela§i
timp, sistemul convoaielor, practicat de Serenissima, s-a dovedit a destul de vulnerabil.
Pentru anterioare el se dovedise a fi din cheile succesului venetian.
Martino da Canal nota cu timp ce venetienii dominau marea continuand sä
la Accra, Alexandria Romania, genovezii se strecurau ca ni§te pirati: "Ze
veul que vos sachés que por nul efors que Jenoés feisent de armer galies, Veneciens ne
leiserent d'aler a Acre, en Romanie en que monsignor li dus feisoit si bien garder
la mer a force des galies, que les nes des Veneciens s 'en aloient a Acre, en Alisandre et
en tos leus et retornoient a ssavetés; li Jenoés n'osaient se en non, et
galies s'en reponant comme laron de mer, que vont derobant sa et la en
conflictul din 1293-1299, Genova a speculat faptul rivala sa
concentra galerele pentru navelor comerciale, fapt ce a permis propriilor vase
de circule nestingherite; mai mult, folosindu-se de de false,
genovezii au determine separarea galerelor veneliene de vasele pe care le
escortau care, apArare, au constituit o
Singurul succes venetian a constat clauza care i-a sA atace Bizantul,
ca acest lucru sA considerat la Genova un act de ostilitate. al
Stramtorilor a continuat deci incheierea de la Milano, dar a opus,
1299, doar Venetia Bizantul. Confruntarea era deoarece, 1284, basileul
decisese sA renunte la flota de rAzboi68, o demonstratie de a flotei venetiene
care a Cornul de Andronic al II-lea a fost nevoit sA
pace. Tratatul in octombrie 1302 era in esentA o reactualizare a celui din 1285,
dar Venetia insulele Keos, Amoros, Seriphos Santorini, pe care le ocupase
timpul rbboiului unna sA primeascA 80.00G de hyperperi drept despAgubiri pentru
bunurile confiscate de
3. cruciada
Politica Serenissimei primele decenii ale veacului al XIV-lea sugereazA, la

sAu, cA rezultatele rAzboiului de la Curzola au fost considerate de conducAtorii
venetieni ca Este de special implicarea activA politica de
mai ales, incercarea de adaptare a acestei actiuni la interesele
venetiene. Este interesant evolutia conceptiei despre la Venetia. a doua
a secolului XIII, cruciada era conceputA de Serenissima ca o actiune
Bizantului, pentru ca deja deceniul al a sec. XIV, cruciada sA
V. Frederic C. Lane, The Crossbow in the Nautical Revolution of the Middle Ages, in
Idem, Studies in Venetian Social and Economic History, Variorum, London, 1987, 161-171;
p. 165: "Perhaps their losses of battles to the Genoese in the war of 1297-1299 spurred the
Venetians to develop their own class of
67 Martino da Canal, Les Estoires de Venise..., XXVIII, p. 194.
Ahrweiler, Byzance et la mer..., p. 376.
R. J. Loenertz, Demonstration vénitienne devant Constantinople (1302),
REB, 17, 1959, p. 158-162. Flota venetianA, de Belleto Giustinian, din 13 galere
ale Republicii vase de corsari, a jefuit imprejurimile Constantinopolului, ca basileul sA
interveni.
Antecedentele acestei pAci la Angeliki E. Laiou, Constantinople and
the Latins..., p. 109.
www.digibuc.ro
108 Ovidiu Cristea
privia ca o cu colaborarea basileului. Etapa intennediarl aceste

douA atitudini extreme o constituie tratatul elaborat de Marino Sanudo Acesta
a dat contur cmciade ce trebuia readucä lagunelor hegemonia in
Mediterana "Liber Secretorum Fidelium Crucis", atitudinea nobilului
este dar tinta principall a proiectului sAu era Egiptul. Sultanul
"Babilonului" era opinia lui Sanudo cel care nu numai cheile Sfinte, dar
pe cele ale intregului sistem comercial din Mediterana Prin eliminarea
Egiptului ar fost afectat nu numai Bizantul, dar ar fost eliminatA amenintarea pe
care Hoarda de o constituia pentru regatele Poloniei. Conform ideilor
nobilului venetian, blocada exercitatA asupra sultanatului mameluc ar
intreruperea axei Sarai-Constantinopol-Cairo ar provocat, inevitabil,
recuperarea a capitalei bizantine. felul acesta, s-ar fi creat conditiile
repunerii functiune a drumurilor comerciale suprimate de cucerirea din
1291 s-ar dat o sistemului colonial genovez din Marea cea Mare. Chiar dacA
acest proiect de subminare a sistemului colonial genovez nu este explicit afirmat, el este
enuntat tenneni generali: anumite artere de sunt stopate, este
gAsirea unor rute "nam quando mercimonia constringuntur
impediuntur taliter quod conduci nequeant aliquo per unam viam, mercatores ad
utilitatem suam vigilantes, cogitant, perquirunt & inueniunt viam aliam, per quam
conducunt ad locum Revenirea venetianA Siria Armenia ar permis
echilibrarea pierderilor suferite cu 1261, fi repus in functiune drumurile
comerciale, afectate de cucerirea putut din nou centrul de
greutate al din Marea in Mediterana Orientall.
Aparitia puterii maritime a catalanilor emirilor turci, dezvoltarea
precedent a pirateriei Egeea, in unna dizolvArii ireversibile a puterii maritime
bizantine, lipsa de entuziasm a puterilor occidentale pentru recuperarea
precum costurile uriase impuse de expeditia de Marino Sanudo (peste douA
milioane de florini anual)" au favorizat reorientarea cruciadei. Sub impuls venetian,
sfanta expeditie s-a transformat intr-o ligA maritimA, constituitA din puterile navale din
Egeea, care propunea asigurarea securitAtii acestei a posesiunilor latine de
aici. Succesul unei astfel de actiuni depindea de existenta unor raporturi intre
puterile latine Bizant, care, in ciuda perioadei dificile pe care o traversa, in
sA acorde sprijinul logistic necesar flotei crestine. Din acest motiv, tensionate
care au marcat raporturile bizantino-venetiene pe durata celei de-a doua a
secolului XIII au cunoscut, dupA 1302, o ameliorare, tratatul din octombrie 1324
consfmtind noua orientare din politica Este cA aceeasi evolutie se
lucrArile scrisorile principalului teoretician venetian al cruciadei - Marino
Sanudo Torselle. 1324, incheierii acordului bizantino-venetian, Sanudo scria
basileului Andronic al II-lea lui Hieronymus", episcopul scopul
Marino Sanudo Torsello, Liber Secretorum Fidelium Crucis, Ierusalim, 1972, I, V, III,
p. 32-33.
72 Marino Sanudo Torsello, Liber Secretorum p. 23.
V. Franco Cardini, costi della Crociata. L'aspetto economico progetto di Marin
Sanudo Vecchio, in Idem, "Studi sulla istoria e sull'idea di crociata", Roma, 1993, p. 377-411.
Laiou, Marino Sanudo Torsello, Byzantium and the Turks: the Background
to the Anti-Turkish League of 1332-1334, in "Speculum", 45, 1970, 3, p. 374-392.
Hyeronimus fusese 1324 la Avignon ca trimis al Angeliki Laiou,
www.digibuc.ro
17 (1204-1308) 109
Unirii Bisericilor a cruciadeim. scrisoarea episcop, Sanudo fAcea o pledoarie

pentru conservarea Imperiului Bizantin latinA nu ar aduce automat
obedienta populatiei fatA de Biserica catolicA. sprijinul sale,
Sanudo exemplul regatului Ciprului, al ducatului sau al posesiunilor
venetiene din Romania, unde, de§i conducAtorii erau "latini", populatia
Bisericii ortodoxe. El era de asemenea de pArere cA un viitor passagium nu trebuie
obligatoriu teritoriul Atitudinea favorabilA de era
dezvoltatA anii urmAtori; dupA tentativei de unire a Bisericilor, Marino Sanudo
a considerat cA e§ecul nu se datoreazA lipsei de a ci conflictului dintre
acesta nepotul Andronic <al cauza rdzboiului intern, argumenta
nobilul venetian, nici dintre pretendentii la tron nu sä atace deschis
problema unirii cu latinii din cauza reactiei populare care ar putut negativAm.
Apropierea veneto-bizanting, de tratatul Serenissimei cu Andronic al II-lea,
in a continuat ce tronul Constantinopolului a fost ocupat de
Andronic al Bunele au fost favorizate de politica antigenovezA a
de cre§terea pericolului turcesc" de reluarea discutiilor pentru Unirea
Reconcilierea cu marcatA tratatul 1324, poate consideratA

ca un moment important al politicii venetiene in Romania. DupA lung de
insuccese, precum de la Curzola, instalarea genovezilor la Chios, intrarea
Rhodosului in stApânirea cavalerilor Ospitalieri, cucerirea ducatului Atenei de cAtre
Marino Sanudo..., 381.

76 Bongars, Gesta Dei per Francos, II, Hanovra, 1611, scrisorile VII VIII,
p. 299-300: "cognoscens quod Ecclesiarum est complementum Passagii Terrae Sanctae". Tot
despre Unire a tratat Sanudo alte scrisori sau sebastos-ul
Syropoulos doc. 9, 10, 12, 13, 301-303. Pentru problema Unirii timpul domniei lui Andronic
Paleolog, H. Omont, Projet de des Eglises grecque et latine sous Charles le Bel en
1327, Bibliotheque de l'Ecole des Chartes, 53, 1892, p. 254-257; cf. Joseph Gill, Byzantium and
the Papacy, New Brunswick-New Jersey, 1979, p. 19 care superficial problema.
Probabil pArere, cont de bizantinilor, care priveau
cruciada ca pe o amenintare la adresa Constandnopolului.
Fr.Kunstmann, Studien über Marino Sanudo den "Abhandlungen der
Bayerischen Akademie der Wissenschaften, Historische 17, 1855, doc. 6, p. 804.
Textul Diplomatarium Veneto-Levantinum, I, doc. 98, p. 200-203; pentru Angeliki
Laiou, Constantinople and the Latins..., 311, tratatul a fost rezultatul problemelor, interne a
basileului de a stabili bune cu Occidentul; Donald Nicol, Byzantium and Venice. A
Study in diplomatic and cultural relations, Cambridge, 1988, p. 248-249, nu contestA acest fapt,
dar crede cA: "it was still mare a sign of his own sense of insecurity.(...) He was elderly and tired
and he could not compete with the new vitality of Venice".
Papalitatea a legat progresele turcilor de problema unionistA. Invocând nenorocirile
asupra Imperiului Bizantin, papa a pledat pentru Unire scrisori solia
acestuia, Anna de Savoia, cAtre patriarhul Isaia. Textul scrisorilor la Aloisiu Acta
(1317 -1334), doc. 141, 136.
81 Pentru tratativele lui Andronic al Ill-lea cu papalitatea, Ursula Victoria Bosch,
Kaiser Andronikos Palaiologos. Versuch einer Darstellung der byzantinischen Geschichte in
den Jahren 1321-1341, Amsterdam, 1965. p. 142-145; J. Gill, Byzantium and the Papacy...,
p. 196-199, A History of the Crusades. III The Fourteenth and the Centuries, ed. by
Harry W. Hazard, general editor Kenneth M. Setton, University of Wisconsin Press, 1975,
p. 54-57.
www.digibuc.ro
catalani amenintarea permanentA a emiratelor asupra posesiunilor venetiene

din Romania, Venetia faza relansArii politicii sale in Levant.
Revenirea a avut ca obiective reconsiderarea raporturilor cu puterea
de la StrAmtori, obtinerea controlului punctelor de sprijin al rutelor de
incheierea unor acorduri cu puterile riverane. Fazei brutale de rezolvare a cu
Genova i-a urmat o care Serenissima a sA se infiltreze pe cale
dominat de adversara sa. Cruciada a fost unul din mijloacele folosite de
Venetia, fapt ce i-a adus o reputatie propagandi0ilor cruciadei dar
destule animozitAti.
Renuntarea temporarA la cucerirea TArii Sate era contrabalansatA de
posibilitatea consolidArii detinute Egeea a concurArii Genovei in Marea
FacilitatA de o stabilitate internA, pe care Genova nu a cunoscut-o niciodatA,
relansarea venetianA in Romania era un fapt cAtre mijlocul secolului al XIV-lea.
Expresia Serenissimei poate fi pe care Emanuele Piloti o
relateazA tratatul sAu consacrat recuceririi Sate. solie a
sultanului Faradj o cu efigia Marcu, cu cuvintele: "Seigneur souldain,
le beau présent je apporte a la Vostre Seigneurie si est c'est penon d'or, qui est
l'enseigne que porte Venitians, qui voyent ceste enseigne s'enfuyent et ne
s'acostent pour la peur qui ont de Dar poate mai acest episod, care
o situatie de la secolului XIV, cea mai clarA a revigorArii
venetiene se in declan§area celui doilea Strimtorilor, conflict care,
dacA fi sA credit documentelor venetiene, a fost provocat de genovezi.
82
paralela Genova facutá de Philippe de Mézires, Le Songe du Vieil
Pelerin, I, ed. by G. W. Coopland, Cambridge University Press, 1969, p. 254-260.
aminte4te mai prin galerele sale, a impiedicat dezvoltarea
pirateriei: "est notoyre que se ne fussent les dictes galees de garde nul ne pourroit aler par mer
pour les coursayres et larrons de mer qui se espandroient par tout". Aminte§te apoi contributia
Serenissimei la cruciadele anterioare, ce face ca sä un "neccessaire la
Crestiente (...) vray refuge et seur retrait de tous bons Crestiens desolez et a tribulacion livrez"
timp ce genovezii sunt opinia autor "des loups ravissables, vestuz de la toison
de l'aignel, a une vermeille croix".
Traité d'Emmanuel Piloti sur le Passage en Terre Sainte (1420), publ. par Pierre
Hermann Dopp, Louvain-Paris,1958, p. 207. Despre superioritatea venetianä, Eliyahu
Ashtor, L 'artigleria veneziana commercio di Levante, Idem, East-West Trade in Medieval
Mediterranean, ed. by Benjamin Z. Kedar, Variorum, London, 1986, p. 141-154,
Ashtor, The Venetian Supremacy in Levantine Trade: Monopoly or Pre-colonialism? Idem,
"Studies on the Levantine Trade in the Middle Ages", Variorum Reprints, London, 1978, p. 5-63.
www.digibuc.ro
PROBLEMA EXPORTULUI DE CEREALE DIN TÄRILE
SPATIUL PONTIC IN SECOLUL AL XV-LEA
STEFAN ANDREESCU
P. P. Panaitescu, in binecunoscutul studiu Drumul comercial al Poloniei la

Marea Neagr Evul Mediu, publicat 1933, in limba franceza, enunla pentru
prima o care, ulterior, va marca chip profund perspectiva asupra evolutiei
economice a in veacurile XV-XVI. pe temeiul analizei sale
asupra privilegiilor emise de Moldovei, cu al Alexandru
Bun, din anul 1408, care au reglementat cu Panaitescu scria:
"Privilegiile de in al treilea exportul produselor moldovene§ti, dar nu
cerealele, care nu erau in Evul Mediu un de export al Moldovei, ci
numai vite, piei oricurn, mai apoi, era vorba doar de un
local", mult inferior ca insenmätate de "marele de tranzit", care intr-adevar a
conferit drumului ce strabätea
ceva mai departe, cuprinsul studiu, P. P. Panaitescu a relevat
o informatie ce se aproape identic cronici polone din secolul al XVI-lea
Bielski, Stanislav Sarnicki Alexandru Guagnin), potrivit in veacul
precedent, Cetatea a fost un principal pentru exportul de cereale, dar provenind
numai Podolia. informatie, in formularea lui Sarnicki: "Cetatea a
fost odinioara celebru folositor pentru oamenii no§tri. in vremurile lui
Cazimir pluteau cu Podolia Cipru. Acum, barbarii
la fluviul de la Cetatea comertul nu se mai
poate face primejdia vietii"2. Pentru Panaitescu, marturia abia nu ar dovedi
in cazul cerealelor, ca in al altor Moldova era doar
de trecere" pentru poloni, cu de zona Negre a
Mediteranei orientale.
Cu prilejul pregatirii monografiei sale cu privire la domnul
Mircea - publicata in 1944 -, P. P. Panaitescu a folosit tip
de argumentare spre a cazul statului meridional exportul de
cereale nu a inceput veacului al XV-lea.
caz, epoca veche a istoriei noastre, nu era mara de export, abia
ajungea pentru hrana de des, era recolta se mai importa din
Ardeal. lucrurile stau se vede din privilegiul lui Mircea pentru brapveni, ce
P. P. Panaitescu, La route commerciale de Pologne la Mer Noire au Moyen Age, in

RIR, III, 1933, p. 178; versiunea româneascd a studiului: Idem, Interpretdri (Studii de
istorie ed. a II-a, de S. Gorovei Maria Magdalena
Székely, Bucureti, 1994, p. 88.
2 ed. cit., p. 94, n.72.
Ibidem, p. 93.
www.digibuc.ro
112 Andreescu 2
cuprinde tariful cu toate produsele ce se schimbau Tara

Ardeal. Dar cerealele de once nu acest privilegiu, nici la
import, la export, de asemenea lipsesc in privilegiile domnilor urmätori in cele
negustorii din Lemberg', cum din tariful stabilit de Alexandru cel Bun al
Moldovei pentru negustori"5. Exportul peste Dundre ar fost doar "o
urmare a suzeranitAtii turcesti", imprejurare. care a impus, treptat, "sä
devie Cele izvoare care ar atesta, Panaitescu, acest
export de trans-danubian ar privilegiul lui Radu cel Mare, din 30 aprilie
1502, precum similar al lui voievod, din 1 mai 1510, prin care
Tismana era de la Calafat. ambele acte este indicat, pe
articole, tariful vamal ce trebuia perceput la un moment dat,
precizarea: "de sacul de 2
Dar P. P. Panaitescu reluat dezvoltat teza la consecinte abia
capitolul economicd, redactat pentru lucrarea
in Tara Moldova (sec. XIV-XVII), anul 1957. Mai
istoricul a alte elemente care consolideze "constructia". le-a
acte, mai ales din secolul al care este pomenit, printre altele, importul
de din Transilvania in Tara Apoi, a asupra faptului
secolul al XV-lea cel urmätor", Moldova, Tara
era "aproape exclusiv" de mai in
materii nutritive cel de iar, pe de alti parte, potrivit marturiei lui Antonio
Maria Graziani, care scrie in plin al XVI-lea (1564), atunci Moldova se
doar era necesar pentru traiul anual al populatiee.
cu aceeasi oca.zie, Panaitescu a semnalat izvor care,
sa, ar atesta inceputul exportului de din Moldova. Este vorba de act emis
de Mare, 15 august 1471, favoarea Pobrata. Potrivit acestui
document, de la Pobrata puteau merge "la Chilia", a pläti la Tutora
nici la dus, nici la inapoiere, cu sau cu miere sau peste, sau cu
once" (s.n. -St. A.). De abia acum istoricul pomeneste de cu ce la
Chilia negustorii venetieni genovezi, preluau transportau pe mare
Pus unei despre in anul 1484, a fost
de turci cetatea-port de la din care reiesea oräsenii, la
auzul despre apropierea flotei otomane, "au ridicat care nu erau coapte,
Referirea din privilegiul lui Mircea pentru Liov, emis la

Arges, anul 1409, in lirnba latinä, reeditat chiar de Panaitescu (Mircea cel Bucuresti,
1944, anexa II, p. 353). A existat, un alt privilegiu pentru Liov al lui vodá Mircea,
redactat slavoneste (B. Petriceicu Hasdeu, Archiva a României, Bucuresti, 1865,
p. 3-4). El a fost atribuit anului 1403 (vezi discutia la Panaitescu, Mircea
P. P. Panaitescu, Mircea p. 85.
6 Ibidem, p. 86; actele in DRH, B, nr. 14, 42 ("de la un sac de grâu 2 aspri")
nr. 69, p. 145.
V. P. P. Panaitescu, A. Cazacu, in Tara
Moldova (sec. XIV-XVII), Bucuresti, 1957, p. 29.
8 Ibidem, p. 35. Textul lui Graziani "Rodnicia pâmântului este foarte mare;
intr-adevär oameni plugäriei seamánä atât grâu le trebuie pentru traiul pe un an.
Ei nu grâul de aprilie" i despre II, Bucuresti,
1970, 381).
www.digibuc.ro
3 Exportul de cereale din 113
nu era vremea le duse crude cetate, de pe câmpiile care inconjurau

cetatea", Panaitescu a admis "in jurul porturilor din care se exportul" existau
culturi de Dar are aerul din acest izvor era o cantitate
de grâu, explicându-se de ce incheierile sale generale nu i-au fost nimic
in ordine, concluziile la care a ajuns Panaitescu, pe temeiul observatiilor

sale:
L in veacul XVI, Tara Româeascl la mijlocul veacului XV,
Moldova, agricultura ocupa o suprafatA mult mai decât a pAdurilor; in
primul rând se cultiva meiul, din care apoi grâul, care se cultiva pe o
numai grâu de
2. secolele XIV-XVII, in Wile române a existat o economie
dezvoltatA, caracterizatA prin imbinarea economiei animale cu cea agrark formând un tot
unitar. cursul secolelor XIV-XV a prevalat productia agricultura o
dezvoltare mai secolul XVI. din acest secol, agricultura se dezvoltA
treptat, ca urmare a destelenirii a pAdurilor".
3. "UrrnArile comertului de grâu, ale cultivArii pe ogoare in
române, au fost adânci: el a contribuit la transformarea domeniilor feudale in
intreprinderi producatoare de mArfuri, la legarea de glie la alte transformAri
economice
4. "Cu toate cA ogoarele in primul cele de grâu au crescut ca numAr
ca intindere, ele n-au la inceputul epocii capitaliste
aceastA viziune a fost pe parcursul unui sfert de secol,

de fapt - cum am mai sus - de la o observatie: grânelor din
rândul articolelor de export Moldovei in prima a
veacului al XV-lea, sunt ele reflectate in privilegiile comerciale emise de cAtre
domnii din epocA, cu Alexandru cel Bun Mircea Vom deschide
jurul acestei probleme ceva mai târziu, ce vom evoca reactia
tezei sustinute de P. P. Panaitescu, cu privire la ansamblul evolutiei economice a
in secolele XV-XVII.
- expresie a doctrinei marxiste la studiul
Irecute din spatiul românesc - este cel sintetic expusä cuprinsul volumului al H-lea
al tratatului academic Istoria apArut anul 1962. Mai exact, ne referim la
textele publicate acest volum sub semnAturile lui B. D. Mioc M. Berza
care figureazI paginile 284.302. Ele alcAtuiesc, un subcapitol
"dezvoltArii econornice" Tara Româneasci Moldova in secolul al XIV-lea in
prima a secolului al XV-lea.
aici urmAtorul punct de vedere: "Comertul de tranzit - interesind mai ales
prin taxele vamale care se incasau in folosul al feudalilor prin veniturile
realizate din -nu prezenta o prea mare pentru dezvoltarea economiei
românesti. El consta indeosebi produse de lux, mirodenii, orientale, stofe
fme. la inceput de negustorii italieni, comertul de tranzit preluat tot
V. P. P. Panaitescu, A. Cazacu, op. cit., p. 35-36; din 15 1471,

A, II, nr. 174, 258.
V. CostAchel, P. P. Panaitescu, A. Cazacu, op. cit., p. 27-28, 36-37 38.
www.digibuc.ro
114 Andreescu 4
mai mare de negustorii lioveni ca, cele din

un destul de insemnat, cadrul lui, negustorii din ora$ele noastre.
negustorii italieni sunt prezenti comertul de tranzit, ei aproape
cu totul eliminati din comertul de schirnb cu produsele noastre. lnlocuirea cu
negustorii lioveni a un progres, deoarece ea reprezintá trecerea
de la formele prädalnice ale comertului bazat pe exploatarea de capitalul comercial
al curtierilor marelui tranzit a unor regiuri slab dezvoltate din punct de vedere
economic, la un comer! care produselor se mai aproape de valoarea
Pe de altä parte, In ceea ce prive$te importul, noul comer! liovean transilvänean
cuprinde «márfuri märunte», produse folosite de páturi largi ale
populatiei prin aceasta, contribuie - datoria intrebuintdrii unor unelte agricole bune -
la cre$terea de productie, ca la schimburilor, ajutând astfel la formarea
pietei interne".
De ideile din rândurile de mai sus lui Barbu T. Câmpina,
ele rezumä teza pe care a expus-o pe larg studiu al publicat In anul
1953, plinä stalinistä, intitulat: Despre rolul genovezilor la gurile
secolele XIII-XV. De altminteri, paginile tratat inchinate agriculturii
Tara Româneascd Moldova epoca amintia (p. 284-286), nu au fost scrise
de B. T. Câmpina, reflectä, fidelitate, viziunea din studiu: se constatä, pentru
veacurile XIV-XV, române "existenta unor intinse terenuri agricole,
ceea ce "a fäcut ca agricultura cre$terea vitelor ocupe locul
principal economia celor cadrul culturilor cerealiere toate,
vreme, ca secolele urmátoare, principal Este citat
osit, sustinerea acestei concluzii, un act 1385 al voievodului Dan al
Române$ti, din care "reiese productia de a era de putin
4.000 de gäleti, sau aproximativ 3.600 hl". se apoi: "Tinând seama de faptul
era un mic de munte (numai o parte a fostului Gorj) cele 4.000
de reprezintá recolta numai a satelor libere din - cum reiese din
documente - tehnica inapoiatá a vremii, se poate conchide
o (s. n. - A.).
Ceva mai jos, imaginea de ansamblu este astfel completatd: "Aceea$i
importantä avea cultivarea Moldova Dobrogea, unde izvoarele
de la jumdtatea veacului al XIV-lea, existenta unui comer! cu grâne române$ti la gurile
la inceputul veacului urmätor, se Moldova de grâu
unor sau existenta unor la
Spre a cum s-a perspectivd, diametral celei
propuse de P. P. Panaitescu, va trebui ne cu asupra studiului lui
B. T. Câmpina din 1953, care, chip vädit, a stat la baza sa. Mai este, de
observat acest studiu a fost reeditat postum, anul 1973, prim volum de
Scrieri istorice ale lui Barbu Câmpina, de Damaschin Mioc Eugen Stänescu.
Numai aceastá studiul. care ne a fost amputat de intreaga parte
introductivd, cu caracter teoretic, care autorul viguros
interbelica, cu "fascistul" Gh. - care tocmai aparitiei
a acestui studiu gäsea tragic inchisoarea de la Sighet ! -
" Istoria vol. II, Editura Academiei Republicii Populare Române, Bucure§ti,
1962, p. 301.
www.digibuc.ro
5 Exportul de din färile 115
pe de altá parte, se fdceau referiri consistente la indicatiile de o "uriasá ale

lui Visarionovici Stalin... Este "Notá asupra editiei", plasatá la
inceputul volumului, urmitorul avertisment pudic: "S-au suprimat ... din text rare
scurte pasaje, in mäsura in care editorii au avut convingerea ele nu mai
corespundeau gândirii autorului färä a afecta in nici un chip tezele sale desfäsurarea
argumentarii Trebuie deci sä in conceptia "grupului de prieteni" ai
lui B. T. care au avut initiativa textelor sale, "tezele" sustinute de
acesta, precum argumentele cu care au fost construite, au rezistat timpului - cel putin
1973! i-au mentinut De aceea, vom recurge la aceastä
editie spre a expune sintetic interpretarea lui cu privire la rolul jucat de
colonistii genovezi, raport evolutia economiei locale, din zona gurilor
Din capul locului teza ce va dezvoltatá acest studiu este astfel anuntatä:
"volumul afacerilor italiene la nordul scade rapid veacurile
anume exact in care se accentueazä progresul economic al Moldovei, ba
acest progres Moldova se consolideazä functie de alungarea treptatá a
genovezilor din Marea Demonstratia care tinde arate "vârful"
genoveze la nordul Dunärii s-a plasat jurul anului 1300, vremea
jefuirii brutale a acestui teritoriu de stApânirea hanilor tätari". schimb, care
jumätatea secolului al XV-lea, mai exact 1448, cifra de a genovezilor se
diminuase considerabil, la "o valoare mai o investitiile"
constatate pentru anul Asadar, s-a produs aici o adevdratä "ruinare" a pozitiilor
detinute de negustorii italieni, ea nu s-a datorat treptate a otomanilor zona
Negre, ci pur simplu ridicarii pe piata a "unor reprezentanfi
ai economice
Un paragraf special, deosebit de amplu, al studiului lui B. T. Câmpina este
dedicat grâne. el este motivat astfel: am constata, de pildä, in
veacul al XV-lea grânele se produc tot Moldova pentru nu numai pentru
consumul pe movie, au dispärut dintre aceste genovezi, va
trebui admitem interesele unor astfel de negustori nu erau solidare cu
dezvoltarea productiei de in agricultura noastrá va trebui motivul
acestei opozitii. Dacá vom ajunge astfel la concluzia ingustarea activitätii genovezilor
nu este fortuitd, ci este rezultatul unei presiuni exercitate dinläuntrul românesti,
12 Barbu Câmpina, istorice, vol. I, de Damaschin Mioc Eugen Stänescu,

1973, p. 11.
cuvântul la acest volum, intitulat Pentru amintirea lui Barbu
Mihai Berza a sä facä urmátoarea precizare: "Desigur, lui Barbu
sunt puncte de revizuit, concluzii de afirmatii cer noi documentári. Câteodati, in
pasiunea propriilor sale teze, a fost nedrept contributiile unora dintre
genovez in noastre fost poate prea exclusiv sub aspectele sale negative.:
(p. 8; s.n. - A.). Este omis, faptul demonstratiile criticile vehemente ale lui Câmpina
aveau categorice conotatii politice contemporane, slujind strict interesele regimului totalitar
comunist, impus de Moscova.
14 Ibidem, p. 47 (sublinierea aceasta, ca cele din citatele urmätoare, apartin lui
B. Câmpina).
Ibidem, p. 55, precum p. 88-89.
16 Ibidem, p. 66.
www.digibuc.ro
116 Andreescu 6
va trebui sä admitem, de asemenea, natura activitätii corespunde veacul al

XIV-lea tipului colonial obisnuit, cäci tocmai acest gen de se in
contrazicere cu progresul societätii pe care o
exploateaze". Cu alte cuvinte, apogeul comertului genovez la gurile Dunárii a fost
posibil jurul anului 1300, deoarece a coincis cu "dominatia pustiitoare a tätarilor",
care i-a oferit conditii economice prielnice pentru exploatarea locale
realizarea unor beneficii uriase. intemeierea stateler a favorizat,
interne de productie" a "circulatiei interne de märfuri". Aceste
procese au stat, chipurile, la baza deaderii activitätii negustorilor genovezi. lar
principalii au fost mai negustorii din Liov Transilvania, care,
a doua treime a veacului al XV-lea, intervin negustorii localnici schimbul de
gurile Dunärii fond, spatele scheme,
pe care s-a sträduit B. T. Câmpina o aplice, se ideea legaturile
românesc cu Occidentul, spetä cu negustorii italieni stabiliti pe coastele Negre,
au fost däunAtoare societätii locale. Avem de-a face, nici o de indoialä, prin
acest studiu, un exemplu de ilustrare, domeniu strict delimitat al a
unei directive ideologice caracter general a Moscovei: contacte, fie ele
indepärtate timp cu lumea trebuiau zugrävite "negru", nu
comp let.
Dar, la o parte alt comentariu, intrebarea: nu a mai existat,
intr-adevär, la mijlocul secolului al XV-lea nici o grânele din
române genovezii de pe litoralul pontic? Barbu T. Câmpina, respingänd perspectiva
"istoriografiei burgheze", care aprecia ca "un fenomen de la sine cresterea
cantiltii de grâne moldovenesti cumparate de negustorii italieni veacul al
s-a sträduit demonstreze cá, de fapt, nu decât a izvoare in
privintä acelea "soväielnice"! putinätatea prin ea de
deoarece ne aflâm care, genere,
despre ce izvoare este vorba: mai o scrisoare a patru negustori din
Caffa, din anul 1455, care-si explicau refuzul de a se ocupa cu expedierea de grâne
Mediterana pe faptului populatia din Crimeea nu vroia
genovezilor, Moldova cerealele erau mult prea scumpe. Al doilea act luat
de B. T. este un raport 14 septembrie 1474 al consulului Caffa,
din care reiesea nu putea aprovizioneze grâne cetatea-port din
pricina situatiei politice de aceea, a trimis coräbii Moldova, de unde
poatá achizitiona provizii, deoarece acolo "sunt destule".
B. T. primul caz avem de-a face cu o negativr, al
o "nadejde" a unui care, post-scriptum, oferea
a soli la cel Mare "pentru restabilirea pentru ca negustorii din
Caffa poatä face comert depliná sigurantä pe teritoriul lui". Altminteri spus,
conchidea acelasi autor, ambele märturii "sunt deci departe de a dovedi existenta
relatiilor comerciale"". Dimpotrivä, invocând privilegiul acordat 1456 de sultanul
Mehmed II pentru negustorii din Cetatea el moldovenii "refuzau mai
Ibidem, p. 73-74.
Ibidem, p. 89-90 93.
Ibidem, p. 74.
bidem, p. 75 96.
www.digibuc.ro
7 Exportul de cereale din Wile române 117
grânele genovezilor" preferau le exporte prin proprii pe

spre Constantinopol Brusa2'.
de a trece la propriu-zisä a celor teze - diametral opuse! -

ale lui P. P. Panaitescu respectiv, B. T. Câmpina se cuvine a senmala exceptionala
descoperire a unui izvor, care, practic, a "revolutionat" vielii economice de
la gurile dupá veacului al XIV-lea. Este vorba de registrul de acte
notariale, la Chilia, anii 1360-1361, de atre notarul genovez Antonio di Ponzö.
Mai a fost gäsitá publicatá doar o primá parte acest registru, care acoperea
intervalul 25 octombrie 1360 - 9 iunie 136122. Era deci perioada care includea lunile de
navigatia pe Marea Neagrá era suspendatd. Dar, din fericire, a mai fost
descoperit editat curând un fragment al aceluiasi registru, care activitatea
notarului Antonio di la gurile pentru rästimpul august 1360 - 30
136023. Examenul ansamblului documentelor a marfa cea
mai achizitionatä pe piala de la Chilia o reprezentau cerealele, mai exact grâul,
pe care apoi genovezii transportau pe mare la Constantinopol. Astfel, potrivit
calculelor lui Michel Balard, 11 august - 30 octombrie 1360 au fost la
gurile Duarii pentru capitala imperiald aproape 10.200 modia, mai mult de 25.000
de chintale de cereale, iar din 8 martie la 12 mai 1361, mai mult de 16.600 de
chintale. Concluzia este urmátoarea: "Il s'agit donc d'un
commerce céréalier de grande ampleur, auquel participent non pas, comme entre l'Orient
et 'Occident, quelques grosses coques, mais un nombre élevé de bâtiments moyens qui
ne cessent de parcourir la route maritime entre les bouches du Danube et le
Bosphore"25.
Trebuie observám numaideat, la rândul nostru, momentul reflectat de
actele lui Antonio di (anii 1360-1361) corespunde, de fapt, unei epoci cänd
ambele state românesti extracarpatice luaserá Moldova nu
atinsese litoralul pontic gurile schimb Tara Româneascd - din care de
seamä proveneau o parte din marile cantitäti de cereale exportate prin Chilia - se
sä preia sub controlul "coridorul" comercial care lega de
de sub autoritatea regelui Ungariei, Ludovic de Anjou26.
Sigur, putea obiecta nepretuitul izvor reprezentat de actele notarului
21 Ibidem, p. 76.
Vezi Geo Pistarino, Notai genovesi in Oltremare. rogati a da Antonio di
Ponzó (1360-1361), Bordighera, 1971, 224 p. a fost comentat de publicare de
Octavian Iliescu, Notes sur l'apport roumain au ravitaillement de Byzance une source
inédite du NEH, III, publiées l'occasion du XII' Congrs des Sciences Historiques
(Vienne, 1965), Bucarest, 1965, p. 105-116.
23 Michel Balard, Génes et l'Outre-Mer, t. II, de Kilia du notaire Antonio di Ponzó
(1360), Paris-La Haye-New York, 1980, 212 p.
24 Idem, La mer Noire et la Romanie Variorum Reprints,
London, 1989, VI, p. 78.
25 Ibidem, VIII, p. 40.
26 Vezi, in aceastä problemá, disculia lui Gheorghe I. Brätianu, jurul intemeierii
statelor (II), RI, serie t. IV, 1993, 3-4, p. 371-372, a lui Papacostea,
Inceputurile politicii comerciale a prii Moldovei (secolele XIV-XVI). Drum si stat,
SMIM, X, 1983, p. 13-14.
www.digibuc.ro
8 Andreescu
Antonio di este perioadei examinte de P. P. Panaitescu, de

B. T. Dar el constituie, totusi, o spre a pune sub semnul
indoielii teze. am vdzut ceva mai devreme istoric a
statele extracarpatice au produs vreme cereale numai pentru consumul
propriu, abia secolului al XV-lea sä le exporte. de-al
ca istoricii care urmat, desi a pledat pentru ideea unei dezvoltdri
accentuate a culturii de pile perioada de intemeierea a
sä demonstreze concomitent a existat un declin necontenit al comertului cu
cu genovezii de pe litoralul pontic, la eliminarea completä a acestora din
pozitia de intermediari, la secolului al XV-lea. Or, in 1360-1361 continuau
se exporte pe cordbiile genoveze ce plecau de la imense de
ideea de raport cu momentul de "apogeu" din jurul anului 1300 - luat ca
reper de B. T. - nu mai poate in chip rezista.
Este vremea sä la discutarea argumentului ce constituie "cheia de bola" a
viziunii lui P. P. Panaitescu: absenta din privilegiile comerciale emise in secolul al
XV-lea de domnii moldoveni munteni a dintre exportate. Or, din
punctul nostru de vedere, explicatia pentru aceastä absentä este toate, dar absolut
privilegiile care ni s-au in ziva de privesc legdturile cu centre
septentrionale, Liovul in cazul Moldovei al
Nu avem la dispozitie nici un singur privilegiu care sä lista
märfurilor - cu tarifele vamale - ce erau exportate sau doar tranzitau prin Cetatea
sau Chilia vreuna din puterile pontice. Deci, cum moldovean sau muntean nu
era exportat Polonia Transilvania, el nu avea de ce figureze in privilegiile
invocate de P. P. Panaitescu!
Meritä sä o asupra privilegiului 6 august 1413, limba
emis de Mircea cel in favoarea cetätii Brasovului. Unii istorici au
afirmat c, fapt, acest act nu face sä confirme privilegiul acordat brasovenilor,
in limba la 7 septembrie 1412, de Stibor de Stiboricz, voievodul
Transilvaniei22. Dar un examen comparat al celor acte, efectuat de Radu
Manolescu, a relevat un ce sugereazd o posibilitate. Anume, privilegiul
latin din 1412, se mentioneazd brasovenii au acte privilegiale vechi
vamale" (s.n. - A.). Pe dreptate, Radu Manolescu
s-a din ce cancelarie puteau proveni acele "tarife vamale" deoarece, se
pare, autoritätile transilvdnene nu au emis asemenea tarife, altminteri s-ar pästrat in
de bogatele arhive brasovene. Nu varianta au existat "privilegii
cuprinzand prevederi vamale mai complexe cele din 1368 pierdute, date
brasovenilor de domnii ultima a secolului al XIV-lea care au
servit ca privilegiului din Dar, spunem noi, admitem existenta
unor tarife vamale din ultima treime a veacului al XIV-lea pentru brasoveni, care
Vezi, de pildä, pärerea lui P. P. Panaitescu, Mircea p. 96: "privilegiile date

de Mircea la 1413, special slavon, nu sunt o simplä adesea
reproducere cuvânt cu a privilegiului voievodului Ultima editie a privilegiului din
7 septembrie 1412, de traducere, DRH, D, nr. 118, p. 191-195; tot aici privilegiul
lui Mircea din 1413, slavonä (6 august), cât cea (25 august) (Ibidem, nr.
p. 197-201).
Radu Manolescu, Românesti Moldovei cu Brapvul (secolele
XIV-XVI), Bucure0i, 1965, p. 28-29.
www.digibuc.ro
nu - tarife reproduse in actul lui din 1412, al lui

Mircea din 1413 -, ne epocA foarte de momentul
care am vAzut cA pe la gurile Dunkii se scurgeau masive de asemenea
imprejurare este de naturA sA consolideze pe care am oferit-o mai sus,
cu directia pe care a avut-o de grâne spattiul rominesc,
raport cu "tintele" privilegiilor cunoscute folosite de P. P. Panaitescu.
lasi istoric, am mai sus, s-a fundamenteze
teza prin suplimentar al importului de Transilvania, pe care
fi efectuat Tara mai ales in secolul al XV-lea, ceea ce atesta
productiei pentru satisfacerea consumului intern. cA timp a
iesit la un izvor fundamental pentru discutarea acestui aspect. Este vorba de un
registru din arhivele Brasovului privitor la cu Moldova, care rAstimpul
21 mai 1480 - 26 martie 1481. el se notau numai datornicii de cetAtii.
Analiza efectuatA asupra izvorului cu pricina a intre altele, cA intervalul
mentionat exportul Brasov cAtre Moldova era mult mai redus fluxul invers de
mArfuri29. Dar, lucrul care ne intereseazá cu precIdere este cA
produsele ce au obiectul schimburilor comerciale moldo-brapvene.
celor 214 pozitii privind transporturi cAtre din Moldova, acest registru, indicA
ordinea importantei urmAtoarele produse: I. produse peste; II. vite; III.
IV. V. produse sudice orientale; VI. produse textile; VII.
diferite". aceste nu ne deck sA adoptAm, ca deplin justificatA,
concluzia la care a ajuns mai de mult Radu Manolescu, dupA care, secolele
XV-XVI, comertul cu cereale Tara RomâneascA Moldova, pe de o parte,
Transilvania, pe de alta, a avut numai un caracter el nu a fost un
permanent de proportii", ci s-a efectuat doar de exceptie, vreme
de foamete sau de rAzboi"31. Astfel, acest argument al tezei lui Panaitescu este
eliminat.
A sosit momentul sA ne de a lui B. T. potrivit
in pofida cresterii necontenite a productiei cerealiere in primul veac al existentei
statelor românesti, comerciale cu genovezii din pontic s-au diminuat
treptat, la completA a acestora din rolul de de
Reamintim totodatA cA, dupA acelasi autor, nu exista douA documente
despre asemenea iar mkturia de ele departe de a convinge. Unul
din aceste documente este un raport din Caffa, ce 6 septembrie 1455. el a
fost redactat de mari pe care o principala colonie
Marea Era o vreme de foamete, ale cArei semne se incA din
anul precedent. Or, ciudat dacA asemenea moment de gravA crizA,
din cu disperare surse de aprovizionare mai zonele
limitrofe, pentru ca apoi sA facA apel chiar la metropolA, sA nu se un
singur act in care sA se vorbeascA de o eventualA achizitionare de spatiul
romanesc.
cele ce vom arAta, existA cel putin alte douA acte genoveze
29 Nusbächer, Un document privind cu Moldova la

secolului (III), XXHI/1, 1986, p. 341.
Ibidem, p. 327-328.
Radu Manolescu, op. p. 129-130.
www.digibuc.ro
120 Andreescu
1454-1455, care se exact aceeasi problemA, unul publicat - dar ignorat

de B. T. Câmpina! iar inedit. Pe de parte, vom examina din continutul
actului din 6 septembrie 1455 vom vedea ce a ajuns B. T. Câmpina
deformeze sensul, spre putea mentine schema preconceputA.
Mai respectând ordinea cronologicA, semnala un crâmpei din raportul
pe care consulul Demelrius de Vivaldis 1-a trimis din Caffa, 21 octombrie 1454:
"Insuper hoc anno in hijs partibus et presertim in hoc territorio non fuit abundantia
victualium, nec etiarn Maocastro et Licostomo, a quibus locis hec ciuitas solebat
extrahere multa victualia, ex quo est necessarium ut super una nauium huc mittendarum
transmittatis summam frumenti quam transmittere sit possibile hic vendendum, ne
ex penuria victualium quam sumus certi hac estate habere, possit nobis
contingere"'. Ce deci acest act? Recolta de cereale a anului 1454 a fost
nu numai in Crimeea, ci zonele care aprovizionau din Cetatea Chilia,
române. De consulul din Caffa solicita din Genova
trimiterea unei cu grâu, spre a putea face foametei ce se profila.
Sigur, cea mai de acest document este "de obicei' Caffa
obtinea multe provizii (multa victualia) .de la Cetatea Chilia. Avem de-a face cu
o categoricd, care prin vocea autorizatA a consulului Caffa, existenta
unor intense neintrerupte cornerciale cu române la secolului al
XV-lea.
trecem acum la examinarea textului actului din 6 septembrie 1455, de care
s-a ocupat - in felul - B. T. Câmpina. la rândul nostru,
continutul acestei scrisori, intocmite de membrii "Oficiului celor patru burghezi" din
Caffa, pe nume Luchas Balbus, Gregorius de Sorba, hmocentius de Flischo
Squarzaficus. Ei prin a consemna faptul cetatea-port din Crimeea este nu
numai lipsitä de provizii, general, ci in pragul foametei, deoarece de pe acurn pâinea
este rará greu de S-au fAcut toate eforturile spre a procura grâne, dar exista
temerea nu vor avea nici un succes. Pentru ca mai bine in
metropolA, autorii scrisorii au efectuat un "tur de orizont" al eventualelor surse de
aprovizionare bazinul Negre. ni se pare deosebit de semnificativ
porneste cu Cetatea Chilia.
vedem ce spune exact actul: "... Facta est prouixio quantum potest in
ipsis habendis, sed dubitamus ne provixiones ipse efectum sortiantur, cum et Mocastrum
et Licostomum caristiam victualium patientur. Valent in ipsis locis asper L in LV la
berbenitia (sic) et per plus valerunt"33. Prin urmare, B. T. Câmpina a deformat chiar
falsificat acest document. primul rând, a eliminat explicatia pentru care
erau scumpe la Cetatea cât la Chilia. De fapt, aceste locuri
sufereau de de de explicatia in
cu textul actului din 21 octombrie 1454, care reiesea anul precedent fusese o
in române. Este cât se poate de probabil imprejurarea s-a repetat
32 Amedeo Vigna, Codice diplomatico delle colonie tauro-liguri durante la signoria

dell' di S. Giorgio, t. I, Genova, 1868, doc. nr. XXXVI, p. 115; comentariu asupra actului,
la Mihail Volkov, Quattro anni della di (1453, 1454, 1455, 1456), trad. din limba rusä
de M. T. Dellacasa, Saggi e documenti, II, t. I, Civico Istituto Colombiano, Genova, 1982,
p. 237-238.
A. Vigna, op. cit., I, doc. nr. CLII, p. 368-369.
www.digibuc.ro
1455, ceea ce a dus la cresterea pe din Cetatea Chilia.

Nici acest act de un refuz din partea negustorilor sau din
dea vinde genovezilor din Caffa...
Apoi, mai trebuie spus actul discutat nu se pomeneste deloc de faptul
erau prea scumpe "pentru a merita exportate
Acest din element este o a lui B. T. Subiectul exclusiv al
primei a actului din 6 septembrie 1455 chestiunea a foametei din
Caffa, pentru ca ultima parte semnalag plecarea episcopului catolic, Giacomo
Campora, care prin atitudinea lui intransigentA tulburAri comunitatea
negustorilor armeni astfel, nemultumise genoveze din Crimeee.
ce au de la Cetatea Chilia, autorii scrisorii discutate
tree revisg celelalte posibile surse de aprovizionare: "Campania",
Hinterland-ul crimeean al Caffei, nu a produs 1455 cantitatea
pentru viitoarele acest putin era consumat parte de pe acum; la fel se
prezenta situatia "Zichia", din "Turchia" nu exista o Drept
urmare, de la Genova nu erau expediate ajutoare care
foametea, Caffa an va poate, depopulag. in cazul
care strAdania de aici de a obtine provizii de pe litoralul pontic va da
oarecare rezultate, acestea oricum nu vor fi suficiente spre a nenorocirea.
mai revenim o la de text latin reprodus mai sus. El cuprinde
la un moment dat berbenitia, pe care editorul actului nu Nicolae
dat este vorba de o unitate de pentru utilizatA
numai la Cetatea Chilia, dar pe care a echivalat-o prin Intr-adevAr,
avem de-a face cu termen local, "berbenig" sau care apare actele
interne moldovenesti din veacul al XV-lea, numai in cu mierea sau icrele".
Se vede, aceeasi imitate de era pentru mai
poate de amintit B. P. Hasdeu, a publicat pentru prima hrisovul din 9 iulie
1466, dAruit de Mare Pobrata, a cu pricina prin
B. T. op. cit., I, p. 96.

M. Volkov, op. cit., p. 252-253.
36 rezumatul extins al actului - aproape o traducere -, facut in cuprinsul
prezentArii introductive la actel or pentru anul 1455, A. Vigna a omis fraza care continea
cu pricina (op. cit., I, p. 219); atunci a reprodus textul latin al actului,
"berbenitia" a pus un sic paranteze.
Nicolae Studii istorice asupra Albe, 1899, p. 118.
38 Vezi Dicfionarul elementelor din documentele slavo-romäne (1374-1600),
redactor responsabil Gh. Bolocan, Edit Academiei, Bucure0i, 1981, s. Actul din 25 noiembrie
1440, care 2 de icre", in DRH, A, I, nr. 212, p. 298; cele din
7 aprilie 1458 9 1466, care mentionate "berbAntele de miere", Ibidem, II, nr. 69,
p. 102 respectiv, 138, p. 197. catastiful Galata, din 4 noiembrie 1588,
limba acceptiunea termenului este de "+ 1 berbente de
(Documente din XVI-lea, introducere de Alexandru
Edit. Academiei, Bucure§ti, 1979, nr. LXXII, p. 165). studiul lui D. Mioc N. Stoicescu,
medievale de capacitate din Tara Studii, XVI, 1963, 6, p. 1376,
"berbenita" este printre "mAsurile de capacitate pentru lichide". Asemenea vase erau "de o
capacitate mai erau "folosite mai ales pAstrarea transportul vinului mierii de
albine".
www.digibuc.ro
122 $tefan Andreescu 12
"butoia§e"39. Oricum, ceea ce ni se pare extrem de interesant este act latin din
Caffa, cum este examinat mai sus, termenul ce desemna masura de
capacitate pentru este consemnat chip ceea ce era familiar
negustorilor genovezi. Concluzia se desprinde de sine: la veacului XV-lea,
negustorii genevezi din Caffa intr-adevär chip porturile de la
Cetatea de la Chilia, de achizifionau mai mari de
Am la spre a separat, cea de-a de care am

pomenit mai sus, deoarece ea provine dintr-un act acum Este vorba de un
raport Caffa, de an, care un post-scriptum, menfiunea:
"Die VI septembris". la inceputul acestui post-scrzptum ni se sptme originalul
raportului a fost expediat anterior, cu un emisar ce a apucat pe drumul de uscat;
cum copia raportului, adaosul de la a plecat acum, tot pe uscat,
la Genova de Tommaso Senarega (Originale huius misimus cum quodam greco terrestre
v<ia ad illa>s acesuro, cum Toma de Senarega similiter terrestre ad illas
acesuro). Credem, nici o de elementelor pe care le confine
textul propriu-zis al raportului, el este databil anul 1455.
de a stabili termen post quem al redactarii raportului, este de observat
data de 6 septembrie 1455 pe scrisoarea membrilor "Oficiului celor
patru burghezi" din Caffa, de care ocupat ceva mai sus. aceea§i zi este
editat coleclia lui Amedeo Vigna raport extins al noului consul din
Caffa, Tommaso di Domoculta, secondat de "provizorii massarii" Antonio Lercari
Damiano de Leone. Cu alte cuvinte, avem de-a face un "pachet" de
rapoarte care a fost trimis la Genova la acee* prin intermediul lui Tommaso
Senarega.
B. P. Hasdeu, Archiva, I-1, p. 115. recent dictionar, pentru substantivul feminin

ni se aceastA lAmurire: "Vas de lemn fAcut din doage de forma unui butoias, care
se lapte sau (B. Comsulea, V. S. Teius, Diclionar al limbii
(explicativ practic), 1995, s.
De fapt, Barbu Câmpina a revenit asupra continutului actului din
6 septembie 1455, apropiindu-se, de datA de "se scrisoarea ei <cei patru
genovezi din Caffa> fac aluzie la o atribuie ridicat al berbintei de grâu". Dar,
a se tulburat vreun fel, considerd aceasta nu a fost deck, eventual, o
momentand", care doar a putut "spori in 1455 supdrarea genovezilor". Teza sa la
intactA: "Este evident deci grânele românesti exportate cantitate
vreme nu mai sunt cumpArate la pentru simplul motiv de a rentabile"
(op. cit., I, ed. cit, p. 97, n.198).
41 Actul a fost semnalat de Gian Giacomo Musso, Nuove ricerche d'archivio su Genova e
l'Europa Centro-Orientale nell'ultimo Medio Evo, "Rivista Storica Italiana", an. LXXXIII/1,
p. 138.
42 A. Vigna, op. cit., I, nr. CLI, p. 364-368. De aceeasi ocazie au fost
expediate la Genova alte acte editate Vigna. Este vorba mai de raportul din
5 iulie 1455 al consulului Domoculta, care are le adaosuri, unul din 8 august,
tot din 6 septembrie (ibidem,1, nr. CXXXVI, p. 328-339); apoi, de scrisoarea lui Damiano
Leone, din 5 iulie 1455, care are un post-scriptum din 3 septembrie, in care se precizeazA chiar
puratorul ei este Tommaso Senarega (ibidem, I, nr. CXXXVIII, p. 341-344).
www.digibuc.ro
13 Exportul de cereale din române 123
Pentru mai in pachet a fost inclus un duplicat al

raportului inedit, luat acum discutie.
La inceputul raportului, ce este indicat numele emisarului (Georgio
Cigada), se plecarea din Caffa a lui Paride de Mari lui Martino
di Voltaggio, in data de 9, care nu poate decât 9 august 1455. La bordul acestora s-au
suit Demetrius de Vivaldis - fostul consul, incheiase misiunea se
Antonius Grillus Marchus de Cassina43. Misiunea celor nave era ca, din pricina
lipsei de provizii de care caffezii (ex penuria vitualium, in qua laboramus),
Mediterana luna mai a anului cu trei mii
de modia, din acestor nave urma primeasca insula Chios, de
la o asociatie de patru genovezi - printre care bancherul Raffaelle -,
mii de "de Chio". Despre inchirierea celor nave despre misiunea dar
despre soarta pe care au avut-o, se cuno§teau acum doar datele oferite de o
scrisoare a consulului din Caffa, la Chios in 11 octombrie De
data la care au ridicat ancora din rada portului crimeeae, numele
care se aflau la bordul precurn - dintr-o de la textului
raportului - faptul nava lui Martino di Voltaggio trebuia o in
portul Samastri, unde avea descarce armele munitiile trimise de la Genova pentru
aceastä colonie de pe litoralul anatolian al Negre47.
Vom reproduce acum pasajul din raport care ne chip deosebit:
anul acesta avem a ne teme cu mult mai mult de pe lipsei, despre partea
tatarilor a turcilor. cum spus prin alte scrisori, din Campania nu
s-a aproape nimic, Zichia, de la care obi§nuiam primim parte
aprovizionarea noasträ, ea de lipsuri, a
despre partea Cetätii Albe, unde se Chilia. Suntem de
galerei noastre a acostat la Cembalo, el care a fost in stare acum
recupereze castelul Illice. el mai spune sus-numitul al Albe nu a
Ultimul personaj, Marco Cassina, sosise la Caffa anterior, ca Imputernicit al

San Giorgio (pentni avatarurile lui pe mare la Pera, cu douA ce
transportau arme douA sute de osteni, vezi W. Heyd, Histoire du commerce du Levant au
Moyen-Age, II, Leipzig, 1886, 385-386).
Acelasi grup de patru "maonesi", Quilico lacopo Giustiniani, Raffaelle Cattaneo
Pietro Lomellino, a fost insärcinat 1454 sA organizeze ambasada extraordinarA la
sultanul Mehmet din Luciano Spinola Baldassare Maruffo (M. Volkov, op. cit.,
p. 239).
A. Vigna, op. cit., I, nr. CLXIV, p. 380 (vezi comentariul editorului de la
217-218).
46 Cf. Laura Balletto, Piemontesi Quattrocento nel Vicino Oriente, Alessandria,
1992, 81-83, care, ocupAndu-se de de la Genova la Caffa a corAbiilor lui de
Leone Martino di Voltaggio - sosite la destinatie 23 aprilie 1455 -, se "Non sappiamo
se Martino di Voltaggio lasció Caffa dopo avere ottemperato all'obbligo di rimanere in sei
giorni - secondo quanto aveva pattuito con i Protettori del Banco di San Giorgio prima de la
partenza di Genova -o se suo sogiorno nel Mar Nero per lungo tempo".
"... Prout navis Martini de Vultabio obligata est tangere in Samastro, v(idelicet) sic
promisit; de que valde incarriavi<t> D(ominum) Demetrium, Simone et Marcum, in qua
oneravimus, p(re)t(e)r m(ille) municionum nobis datarum in lanua pro loco, in quo
<t(em)p(or)i>s (?) non valluimus tempore". Pentru de a debarca arme la
Samastri, vezi A. Vigna, op. cit., I, p. 175.
www.digibuc.ro
124 Andreescu 14
putut o usurare. Ba chiar, a putut ei sunt dispusi nu

sä se provizii pentru aici, provizii din care nu au avut parte ca de obicei,
totusi nu motivul" (a< vis> ando Mag(nijiciencias) V(est) ras a multo hoc anno plus
timendum esse ex penuria ipsa, quam ex Tartaro et Teucro. Nam, p(er) allias diximus,
a campania nostra quasi nil recolectum est, tota a qua soliti eramus bonam
partem m<un>icionis nostre recipere, eciam inopia laboratur, a Mocastro quidem, in
quo et Licostomo, tota spes nostra consistit et vestra. Avisati sumus per patronum
nostre in cum galea apulsum, qui castrum Illicis habere, nunc recuperare,
, quod de dicto loco Mocastri nullum refrigerium habere potuit. secundum
intelligere esse dispoxiti non permiti debere quod victualia pro hic extrahentur,
de qualiter, secundum solitum, non habuerunt, tarnen causam ignoramus)" .
Trebuie observat de despre redobändirea castelului "Illice"
(Lerici), asezat undeva, la varsarea Niprului Marea dovedit ulterior
nefondata. Din chiar raportul consulului Domoculta, din 6 septembrie 1455,
galera trimisä acolo spre a recucereasca prin surprindere a esuat. Se
acest castel apartinuse Senarega, care se indeletniceau, printre altele, cu
robilor crestini aflati in tatarilor, pe care apoi eliberau, dar numai
schimbul unui beneficiu consistent. Oricum, castelul a fost capturat chiar de un grup
de moldoveni din Cetatea iar ulterior din Moldova au refuzat mai
restituie". Nu e de mirare deci, cum din raportul nostru, dar din cel al lui
Tommaso di Domoculta, galerei cu pricina, ajunse apoi la Cetatea a
fost primit cu de nu a nici o provizie pentru drumul
de inapoiere. Dar, in plus, textul raportului inedit aflam el s-a interesat de
posibilitatea achizitionarii de grâne pentru Caffa. Este se poate de probabil fusese
instruit acest sens". nou, vedem pricina recoltelor extrem de
slabe din Campania Zichia, genoveze Crimeea
porturile de la gurile Nistrului atitudinea cirmuirii
Cetatea a fost foarte reticentä "... ei sunt dispusi sä nu
se provizii pentru aici, provizii din care nu au avut parte ca de obicei,
totusi nu motivul". Invocarea lipsei grânelor de pe piata de la Cetatea pare mai
un pretext. Am din scrisoarea celor patru burghezi din Caffa, ei erau
informati de existenta grânelor depozitele portul moldovenesc - ca, de altminteri,
Archivio di Stato Genova, Primi cancellieri, busta 96. Parantezele ) intregiri

ale prescurtarilor folosite text; pentru compleari acolo unde textul este deteriorat, mai ales
pe linia verticala a documentului: pentru adaosuri Adresez sincere,le mele
profesoarei Laura Balletto de la Genova, precum profesorului Dan Slusanschi, de la
pentru revizuirea, corectarea intregirea documentului.
Vezi discutia episodului la Andreescu, Politica a Moldovei: tefan
Mare castelul "Illice", RI, t. VII, 1996, 7-8, p. 511-512.
50
8 august 1455, consulul Domoculta scria a armat pentru trei luni o
pusä sub comanda lui Gregorio de Allegro care a plecat 12 iulie, din motive: mai
"pentru castelului luat prin viclenie de niste din Cetatea
apoi, "pentru a obtine provizii, de care suntem cea mai mare lipsä" (A. Vigna, op. cit., p. 337).
Dar, cum observa Nicolae lorga, intentiile din Caffa nu erau razboinice, cáci o
confruntare deschisä cu Cetatea pentru castelul Illice nu era posibilä,
din pricina lipsei de (N. Studii istorice asupra Chiliei Albe, p. 117;
Mentiunea din 8 august despre armarea galerei este din la "4
www.digibuc.ro
15 Exportul de cereale din färile române 125
cele de la lia numai crescuse, de la 50 la 60 de aspri

pentru o "berbenitA". scumpire s-a datorat, recoltelor slabe din
române extracarpatice.
Explicatia atitudinii rezervate a din Cetatea AIM trebuie
neindoielnic tot episodul conflictului pentru castelului lice".
Consulul 6 septembrie, arAta cA s-a adresat in scris domnului Moldovei,
lui Petru Aron, restituirea castelului lui A urmat incercarea
a galerei lui Gregorie de Allegro, cursul lunilor iulie-august 1455, de a
recuceri prin surprindere castelul, pe care 1-a numele lui Petru
voievod "domini Velachie inferioris et Mocastri". de situatie,
deplasarea lui Tommaso Senarega la Genova nu a avut alt scop dobindirea
sprijinului metropolei pentru castelului familiei
Dar sA revenim la actul nostru, discutind de astA datA
post-scriptum-ului din 6 septembrie 1455, care este vorba de Cetatea AlbA.
din nou: aceea s-a fiecare zi suntem de
lipsa proviziilor, de pe urma cArora te minuna de putem suferi. Ti-e mai mare
mila sA vezi jalea suferintele oamenilor, pentru care, ajungindu-se la asemenea lipsuri,
am mei la am trimis totusi corabia lui Marinus Cigalla,
la 4 ale acestei luni, cAtre Albe, ca sA va
cu provizii, tuturora punem de asemenea li se pret. 1-am
va pricepe la Cetatea la Chilia nu sunt ambarcatiuni, sA
la mal la Cetatea AlbA, dacA poate sA provizii, o dea
voie sA le ieri am pus pe o griparia din locul acela, cu vreo 150 de
modia de totusi este aproape cu de acolo, ca
ambarcatiunile care vin sA ne ajunge pentru iarna aceasta. MAriti
Domni, nu cumva ne sprijiniti cu douA pentru
cumva, Dumnezeu, ca cele ale lui Paride Martino nu soseascA, am ajunge
pe pierduti, din pricina lipsurilor" (Postea quidem inovatum est quod cotidie
<no> s territi penuria vitualium, ex quibus mirum videretur quanta inopia
laboramus. maxima com<p(ass)io> est videre et extrernittates populorum,
pro quibus, attenta extremitate incepimus milia co(mmun)is pre< cii> ;
misimus tarnen navem Marini Cigade presentis ad partes Mocastri, ut huc conducat
quanta inv<enie> vitualium honusta, quibus omnibus sim(iliter) p(re)c(iu)m
persolvere facirnus. Et comisimus, cum inteliget in Mocastro et Licostomo amp<lius>
navilia non esse, in Mocastro accedet causa tentandi si vitualibus posset, cum
A. Vigna, op. cit., I, p. 343. Din chipul care este formulat textul acestui act pare sA
rezulte galera a mers mai la Cetatea AlbA, abia pe drumul de inapoiere sA
"Illice": nostra a Mocastro et Illice redijt. .." (vezi N. Chilia
Cetatea p. 117-118).
op. p. 118. la 3 martie 1456, protectorii San Giorgio
recomandau nu se la sau violente raporturile cu locuitorii Albe din
pricina castelului Senarega, ci sA se timpuri mai prielnice (A. Vigna, op. 1,
p. 539).
In textul propriu-zis al raportului, de cererile precedente pentru o corabie
cu se insista sA se "ab allia requixivimus cum instancia
Mag(nificen)cis V(est)ris, quam citius <ope>s sunt, nobis providere vellint de nave onusta
granorum, nunc enim instancia qua possumus de duabus nobis pro<vide>re vellitis requisivimus".
www.digibuc.ro
126 Andreescu 16
exstraere. Et hen habemus gripaream unam ex eo loco cum granorum

CL incirca, imposibille quasi est ex eo loco tanta exs<tra> ere, quod navilia huc
quod nobis pro sinerno Ex quo, D( nullo
modo fallet nos provide< a> ( tis) de navibus duabus, quia, si deficerent, quod absit,
quod dicte naves Paridis et Martini non accederent, quod semi amisi se ventaremus
penuria
oferite de acest crâmpei de text sunt absolut noi de mai mare
interes primul limpede pentru din Caffa nu existau
surse de aprovizionare cu grâne: Mediterana sau litoralul românesc al Negre.
de refuzul al din Cetatea data de 4 septembrie 1455 a
plecat in corabia lui Marino Cigalla, care trebuia patruleze oblige toate
ambarcatiunile (navilia) cu grâne, ce porturile de la Cetatea sau
Chilia, se Caffa asemenea ambarcatiune de tonaj mediu,
o gnparia, venind "din locul acela", tocmai fusese interceptati nu departe de Caffa
port ziva de 5 septembrie. Marino Cigalla trebuia,
ancoreze in portul de la Cetatea astepte "când o dea voie
le Este deci limpede in viziunea autorititilor din Caffa, momentul de
al cirmuirii din cetatea-port moldoveneasca avea a
dispunem de putin sigure, pentru anul 1456,
extrase din registrele "Massariei" din Caffa, potrivit exportul de grâne din
românesc coloniile genoveze de pe litoralul pontic a fost reluat. Astfel, sub 28
iunie 1456, este o de bani lui Giovanni Spinola, "causa mittendi
quodam suum navilium pro Moncastro, pro grano"'. o insemnare din acelasi an
vorbeste de un transport de grâne, in valoare de 24.032 aspri, la Chilia pe
o corabie din Trapezunt - apartinând unor negustori greci: Papa Cocisiis et socii greci -
care aveau ca destinatie Samastri'. Or, colonie a fost cea
Lectura este poate comprimata, imbinarea in "stinuerno" isto

hiberno) (Sugestia prof. Dan
La post-scriptumului era plecarea pe uscat, "via Licostomi",
Italia a episcopului Giacomo Campora. Dar, se pare, acesta a apucat totusi calea
insula Mitilene (A. Vigna, op. 1, p. 205-206).
56 N. lorga, Acte fragmente privire istoria romailor, Bucuresti, 1897, p. 36;
stirea aceasta a fost anterior de Radu Manolescu, studiul transportul
produselor economiei agrare de Jos pe Marea secolele RI,
t. 1, 1990, 6, p. 555. Autorul citat, scurtul paragraf dedicat secolului al XV-lea, a apreciat
Stramtorilor de turci", produsele economiei agrare moldovenesti -
primul cereale" "erau indreptate spre coloniile genoveze din Crimeea spre
Constantinopolul bizantin, iar apoi spre Istanbulul otoman" (p. 556).
S. P. Karpov, Trapezundskoe Cernomorskoi XIII - pervoi
XV in "Byzantino-bulgarica", VII, 1981, p. 241; vezi Michel Balard, La Mer
Noire et la Romanie génoise, VI, p. 79. scrisoarea din octombrie 1455, mai sus
(nota 45), se pomenea, chip succint, de faptul navele lui Geronimo de Leone Marino
Cigalla au fost trimise pe mare galea nostra", ca in portul din Caffa toate
ambarcaliunile cu grau care le vor (vezi N. lorga, Chilia Cetatea p. 118).
abia acum, din actul de precise despre data a ridicat ancora corabia lui
Marino Cigalla mai ales, despre care a apucat-o. Pe de parte, act din luna
august, dus la Genova de acelasi emisar, Giorgio Cigalla, care a purtat raportul nostru, se spunea
Gregorio de Allegro trebuia de la Cetatea cu de toate corabiile
www.digibuc.ro
17 Exportul de cereale din române 127
revendicata de sultanul Mehmet cucerirea Constantinopolului. Ea reprezenta o

excelentä pe Trapezunt (Trebizonda) va in
turcilor din anul Este, asadar, usor de preocuparea autoritatilor
din Caffa pentru aprovizionarea ei.
Pe de parte, o despre dintre Cetatea
problema dar din perioada anterioara foametei anilor 1454-1455
politice din pricina castelului lice": prima parte a anului 1454 corabia lui
Acellinus Lercarius a fost trimisä la Cetatea valoare de 300 de
sommi. Era vorba atunci de provizii suplimentare in perspectiva atacului turcesc, care se
va produce 14
mai semnalam, pe temeiul unei datorate lui J. Heers, faptul
in arhivele din Genova se un act din 9 februarie 1450, care pomeneste de
la Cetatea cu destinatia Pere. Este cea de-a patra ultima
informatie de care dispunem, deocamdata, despre din
la mijlocul secolului al XV-lea, cu coloniile genoveze de pe litoralul pontic. Dar, in
lumina acestor afirmatia consulului Demetrius de Vivaldis, din 21 octombrie 1454,
potrivit "de obicei" procura "multe provizii" de la Cetatea Chilia
nu poate nici un chip ca o exagerare, ci reflectand strict realitatea.
nici un fel de viitor vor iesi la alte izvoare, care
documentatia existenta. Ele trebui, examinate interpretate
de circumstantele politice, ne care una din cele
- Moldova - tinde asume rolul de putere Sigur
nu putea nu la momente de incordare relatiile principala colonie
din Marea cum am s-a intâmplat cazul disputei pentru
castelul lice", de la gurile Niprului. Fireste aceste momente negativ dar
numai temporar, relatiile comerciale, altminteri deosebit de intense.
grâne, de cele ale turcilor" (A. Vigna, op. nr. CL, p 358; N. lorga, lia
Cetatea p. 117).
W. Heyd, op. p. 373,386 391.
A. Vigna, op. cit., I, nr. XXXIII, p. 109; vezi N. Cetatea
113.
Heers, Génes au XVe Activité économique et problèmes sociaux, S.E.V.P.
E.N., Paris, 1961, p. 369.
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
SUPRAVIETUIRI BIZANTINE IN SISTEMUL FISCALITÄTII
COMERCIALE OTOMANE (SECOLUL AL XVI-lea)
ANCA POPESCU
Institutiile Imperiului Otoman s-au constituit sincretic. Traditiile selcukide

ilhanide, purtAtoare de influente culturale ale Asiei Centrale Persiei, precum
mostenirea bizantind cu sedimentdrile ei imperial-romane au fost absorbite de statul
islamic. Constituentilor majori s-au pigmentii traditiilor
clasic al lui Fuad influenta bizantind in vestul
peninsulei anatoliene Rumelia (partea europeand, a Imperiului Otoman),
privinta institutiilor administrativ-fiscale mai ales, a pledat importanta studiilor
detaliate, regionale, bazate pe sursele de
Imaginea otomane primul rând din documentele caracter
normativ, sintetizate codurile de legi cele generale, valabile pe
teritoriul imperiului, cât mai ales, cele provinciale locale. Statul otoman, ca
imperiu care conglomereazd teritorii cu regimuri juridice deosebite, a avut de
rezolvat de timpuriu problema sistemului administrdrii acestora: unificat sau eterogen.
primele perioade ale exparisiunii au fost preferate solutiile cu imediatd.
taxelor: schimbarea beneficiarilor nu a sistemului propriu-zis. Sistemul
s-a modificat mult mai lent, cu minime la inceput mai ales formale) la
spiritul legilor islamice.
Imediat dupá o cucerire, autoritätile otomane se informau asupra
obiceiurilor legilor Agentii locali erau o de teren.
' Pentru diferitele in privinta ponderii mostenirilor majore sistemul institutiilor

otomane precum asupra raportului in continutul N. lorga, L
de l'Orient et de au Moyen-Age, in ARBSH, 1927, XIII; M. F. Bizans
osmanh muesseselerine tesiri hakkinda
referitoare la influenta institutiilor bizantine asupra otomane), in Hukuk ve
lktisat Tarihi Mecmuasi ", 1, 1931, p. 165-313; Idem, Les institutions byzuntines ont-elles joué un
rôle dans formation des institutions ottomanes?, in "Bulletin of the International Committee of
Historical Sciences", VI, fasc. 23, 1933, p. 297-302; Idem, Les origines de Empire Ottoman,
Paris, H. Inalcik, The Problem of the Relationship between Byzantine Ottoman
Taxation, vol. Akten des lnternationalen Byzantinisten-Kongresses 1958, republicat in vol.
The Ottoman Empire. Conquest, Organization Economy, Londra, 1981 (Variorum Reprints);
Bistra Tvetkova, Influence exercée par certaines institutions de Byzance et des Balkans du moyen
systéme féodal ottoman, "Byzantino-Bulgarica", 1, 1962, p. 237-257; S. Vryonis (Jr.),
The byzantine Legacy and Ottoman Forms, "Dumbarton Oaks Papers", 23-24, 1969-1970, p.
251-308; O. L. Barkan, Caractére religieux et caractére séculier des institutions ottomanes, in
vol. Contributions l'histoire économique et de l'Empire ottoman, Turcica
Louvain-Paris 1984, p.
2 F. op. cit.
"Studii Materiale de Istorie vol. XVII, 1999, p. 129-149
www.digibuc.ro
130 Anca Popescu 2
Se fAcea apel la documentele regimului anterior (traduse acest scop) la

locuitorilor3. unna unor astfel de demersuri au rezultat codurile de legi -
- care prefatau registrele de natura
un mozaic de de fapte particulare, de principii de sorgiríte
incadrate liniile generale ale prescriptiilor canonice
Pentru regiunea Dundrii de Jos, baza documentard a fiscalitätii comerciale
otomane este una dintre cele mai compacte: 16 tot porturi
situate Semendria Gurile (Chilia Karaharman/Vadu) din a doua
a secolului al XVI-lea5.
Pentru modul care se realiza investigatia vederea stabilirii potentialului

demografic, resurselor naturale, surselor de venit, practicilor fiscale etc., L. Barkan,
imparatorluk devirlerinin ve arazi tahrirleri ve mahsus istatistik
recensäminte funciare ale Turciei epoca imperiald registrele
statistice imperiale), in "Istanbul Oniversitesi iktisat fakültesi mecmuasi ", II, 2, 1940-1941,
Káldy-Nagy Gy., The administration of the sanjaq registration in Hungary, "Acta Orientalia
Scientiarum Hungaricae", 1968, p. 181-223, N. Beldiceanu Beldiceanu-Steinherr,
Réglement concernant le recensement, SOF, 1978, XXXVII, p. 1- 40. privinta traducerii de
otomani a legislatiei indigene, un exemplu este legiuirea pentru Novo Brdo;
care a rezultat a pästrat numerosi termenii tehnici N. Beldiceanu, Les
actes des premiers sultans conservés dans les manuscrits turcs de la Bibliothèque Nationale
Paris, vol. II: Réglements miniers, Paris, 1964, p. 243-254.
au remarcat cä otomanä se prin pragmatism
conservatism. "Vechea" cutumä ('adet-i kadime) legea sträveche sunt adesea
invocate. V. N. Beldiceanu, op. p. 42, 2. In cu termenul kadim, este
precizarea unui text de lege cum acesta nu se pentru un interval de timp de 40-50 de
ani ci pentru ceva ce nimeni nu-si aminteste cum a fost, B. G. Veinstein, jiscalité
vénéto-chypriote au miroir de la législation ottomane: le qanunname de 72, in "Turcica",
t. XVIII, 1986, p. 8. un alt mod, ceva mai precis, de indicare a referentialului.
reglementare pentru Sofia din anul 1525 se spune taxa numitä harman resmi era din vremea
când era "in eroarea (bu icinde Pentru regiunile din
Ungaria de otomani se preciza text de lege taxa de un florin (resm-i data
"din timpul regilor" (kirallar Barkan, XV ve
imparatorlurunda ekonominin ve Kanunlar (Bazele
financiare ale economiei agrare Imperiul Otoman secolele XV-XVI. Legi), 1943. Istanbul,
p. 252 H. Fatih devri tetkikler ve vesikalar (Studii izvoare privind epoca lui
Mehmed Cuceritorul) Ankara, 1954, p. 178. Pentru alte regiuni se cunosc locutiunile: 'an
'Arab (din timpul arabilor) sau Acem timpul persanilor), Barkan, Kanunlar,
p. 191-192 195-197. Pentru vigoare in teritoriile regatului Ak Koyunlu
Barkan, Osmanli devrinde Akkoyunlu Uzun Hasan Beye kanunlar (Legile lui
Uzun Hasan, monarhul statului Akkoyunlu, perioada otomanä), "Tarih vesikalari", I, 1941,
nr. 2, p. 91-106; nr. 3, p. 184-197; pentru prorogarea miniere din Serbia despotului
Lazarevici, N. Beldiceanu Les actes des premiers sultans, 11, p. 53-66. Este curent
codurile de legi otomane ca, in cazurile neprevazute reglementäri, sä se recomande respectarea
obiceiului ve sau alte cazuri, dimpotrivä, se aratA
anumite taxe nu se vor percepe dupA legea otomanA: ber muceb-i kanun-i V.
Encyclopédie de l'Islam, ed. a 2-a, Paris, (se va cita EV), t. p. 175. timpul domniei lui
Mehmed II s-a realizat o a legislatiei cutumiare de pe teritoriul statului otoman
rezultánd codul de legi care numele.
Cu inconvenientul cA nu dispunem de versiuni multiple, corespunzAtoare unor
nivele cronologice diferite. Aceste documente vor fi citate, scopul referintelor,
www.digibuc.ro
3 Supraviefuiri bizantine otoman 1
Studiul de are un dublu obiectiv. Pe de-o parte, reexaminarea naturii celor

taxe comerciale otomane principale din perspectiva raportului
acestora cu taxele comerciale ale sistemului romano-bizantin. Pe de altä parte, relevarea
unor relatii fiscale specifice liniei varnale a de Jos, cât se surprinse
porturilor acestui segment dunarean. Unele dintre aceste particularitäti
conduc de asemenea la matricea romano-bizantiná.
1.
Termenul este forma arabizatd, adoptatä de turco-otomani, a cuvântului persan6
termen polisemantic prin care se desemnau irnpozite eterogene: vama,
dijma, haraciul. Tot acest era denumitä taxa general.
Poetul persan din secolul al XI-lea, Kusraw, descriind Alep-ul,
siriene Rum, Diyârbekir, Egipt Irak. Era deci un post
textele juridice ale turcilor Ak Koyunlu se expresiile tamga

buzurg. Primul editor al acestor legi, H. Uzunçamli a explicat termenul tamga ca
reprezentând marcajul aplicat pe animale vederea cuvântul ca
desemnând o cutumiard. despre buzurg, acesta se folosea acceptii
distincte: aceea de tribut perceput de la guvernatorii provinciilor de la principii
(deci echivalent cu termenul de origine harac)8; sau aceea de impozit aplicat
articolelor comerciale tranzit celor transportate de la sat la pentru a vândute.
F. studiind comerciale ale lui Uzun Hasan pentru o serie de ora§e
(Diydrbekir, Erzincan) conchide termenul se folosea atât
generic de special de anurnitd. Expresia tamga desemneaa
acest autor, taxa perceputá pe mdrfurile cumpârate pe textile
modul se la citarea traducerilor (Bistra Tvetkova, M. Berindei, G. Veinstein,

Annie Berthier, Kalus-Martin, M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru), pentru bibliografia
amänuntitä a arora Anca Popescu, Circulafia la de Jos
Icanunndmele, "Revista istoricr, s. n., 3-4, 1995, nota 12. Se citeazá textul turco-otoman,
editia lui A. (vol. I, VII VIII), pentru porturile târgurile din sancak-ul
Silistrei, dupä originalul de la arhivele din Istanbul, fondul Tapu ve Tahrir nr. 483
(TT 483). Aceasta de aparitia pentru aceste centre (1994),
pregAtisem transcrierea (care diferente de de Akgündüz)
traducerea documentelor amintite, dupá original, 1991-1993, sub indrumarea d-nei
Beldiceanu - Steinherr cadrul seminarului de la Ecole Pratique des Hautes Etudes,
vederea tezei de doctorat. V. Anca Popescu, Un document ottoman concernant le
commerce au Bas-Danube, "Revue Roumaine d'Histoire", 3-4, 1992, 8 Eadem,
12, p. 258. Documentele care se vor dupä 483 f. 19-29 se
gäsesc transliterate editia Akgündüz vol. VII, la paginile: 727-730 (Chilia), 732-735 (Bräila),
736-738 (Tulcea, Isaccea 738-739 (Babadag), 739-740 (Hârsova), 741-742
(Karaharman) 742-745 (Silistra). Documentele editiei (din vol. VII VIII:
transliterarea alfabetul turc modern) mi-au fost accesibile, fotocopii, prin bunä-vointa d-lui
M. Maxim, profesor la Facultatea de istorie a Bucuresti a d-lui Benjamin Lelouche,
cerceator la Institutul francez de studii anatoliene din Istanbul.
6 Persana limba Asia epoca cea
EI2, vol. p. 884-886 (M. F.
Cuvântul persan buzurg are sensul de "mare" "eminent", "nobil", F. Steingass,
Persian-english dictionary, Londra, 1930, p. 183.
www.digibuc.ro
132 Anca Popescu 4
pe animalele la abator. Se mai numea tamga-i buzurg desemna taxa

perceputd pe mdrfurile in tranzit sau importate; asemenea erau pasibile
de tamga, se vindeau la Se din concluziile celor doi turcologi
in cadrul plurisemiei funciare a termenului compusii cu buzurg polarizeazd spre
de de circulatie iar cei spre de de
textele narative turco-otomene cuvântul apare de asemenea cu
de general cu un :ens tehnic, o
de De aici dificultatea in surprinderea naturii acestei taxe. De exemplu
cronicarul Sa'ad ed-din foloseste in general spune harac-ul
din Rum nu erau de oneroase ca cele din Persia. Sensul tehnic apare la
care aratá lui Osman se luau 2 accele pentru balot de
vândut explicand taxa fdcea parte din categoria taxelor municipale ale
marilor orase. Tot Asikpasazade traditia adoptdrii taxei pe timpul lui Osman
I, la sugestia unui personaj dinsyrincipatul Germiyan".
Dictionarul lui Sertoglu la turcii a fost adoptat cu
intelesul de de vanzare-cumpdrare (bir veri vergi) prezent, turcii din
Turkestanul oriental folosesc cuvântul general de dar dialectele
kasgar yarkand este de
Kanunnâme-lele otomane termenul de
specializatá in cea de general, contexte numitor comun aparent.
Astfel, apar formele simple ambigue) ca formele compuse
determinate ca Se mai compusii: babha portilor)14,
resm-i kapu kapu (toate trei darea portii)'5. Dar kanara
(taxa de abator), araba (taxa de (taxa de iesire din oras).
cartea consacratd islamice, Gibb A. R. Bowen
taxa era cea care se pentru care erau aduse la
"fom the surrounding district" de exemplu, iarba pentru nutret care
cresteau limitele erau aduse la nu se taxau cu ca
este un persan care primul rând negru (dar inospitalier);

are sensul de semn desemneaza registrul de socoteli, Steingass, op.
p. 715.
ca comerciala, se folosea Hanatul de alte taxe
percepute statiunile vamale ale hanatului: tartnak sau tartinak harc H. Inalcik
considera ca crimeeand era taxa comerciala din documentele otomane,
H. Inalcik, Sources and studies on the Ottoman Black Sea, I: The customs register of
1487-1490, Harvard University, 1995, p. 99.
Acest principat a fost unul dintre principalii motenitori ai institutiilor sultanatului
selcukid de Rum, P. Wittek, The rise of Ottoman Empire, Londra, 1938; M. Berindei,
Kalus-Martin, G. Veinstein 1976, Actes de Murad sur de Vidin et remarques sur les
qanun ottomans, SF, 35, 1976, p. 21.
V. M. Sertoglu, Resimli Osmanli Tarihi (Enciclopedia termenilor
otomane) Istanbul, 1958, p.
v.
L. Fekete, Die in der Finanzverwaltung, Budapesta, 1955,
vol. p. 90.
N. Beldiceanu, Recherche sur la ville ottomane. Etude et actes, Paris, 1973, p. 304 (se
va La ville).
16 H. A. R. Gibb H. Bowen, Islamic society and the West. A Study of the Impact of
www.digibuc.ro
5 Supraviefuiri bizantine sistemul 133
alte taxe legate de (de exemplu taxa de era perceput, la de

atre muhtesib". Cei doi autori afirmä de asemenea tamga resmi era o
complementard bâc-ului, nurnai pentru bunuri produse in interiorul orasului general
mestesugäresti), perceputd de asemenea de muhtesib.
Pentru clarificarea conlinutului acestei importante noliuni a fiscalitätii
comerciale otomane, cerceatorii au luat mai in considerare - de
anumite verbe - in care termenul S-au identificat
astfel trei asemenea situatii caracteristice areia i se aplica taxa marfa
venea la era (sattlsa, alma), localitatea
gitse). Concluziile la care au ajuns cerceatorii care au urmat aceastä cale au fost
divergente. Pentru Bistra Tvetkova, vorba de trei taxe diferite: o care se plätea
la mdrfurilor, o de import (care era perceputd mdrfurile
pdtrundeau in oras), o de export (perceputd la iesirea mdrfurilor dintr-un sau
arg)19. Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru distinge tipuri de taxe: una
percepua pentru mdrfurile care vin din exterior, la intrarea orase un de
de import), pentru marfurile care provin din oras, la la
Pentru Beldiceanu, era "une taxe perçue sur toute sorte de marchandises
achetées et vendues dans les villes et les villages ayant un marché, ainsi que sur les tissus
ou les de boucheries"21. De asemenea autor fdcea echivalenta taxele
denumite termenii kara Spre deosebire de
Western Civilization on Moslem Culture in the Near East, Oxford University Press, 1957, p. 7.
17 Muhtesib-ul avea atributii economice judiciare (supraveghea corectitudinea
tranzactiilor comerciale, verifica metrologice, fixa Se pare cä ipostaza
otomanä a dregatorului numit Irnperiul Bizantin agoranomos, N. Beldiceanu, La ville,
73-81.
Este vorba primul rând de turcologii care s-au ocupat de centrelor
danubiene: Bistra Tvetkova, Vie économique de villes et ports balkaniques aux XV?
REI, 38, 2, 1970, special paginile 277-283, N. Beldiceanu Iréne Beldiceanu-Steinherr, Actes
du de concernant quelques échelles danubiennes, de Valachie, de et de
Dobroudja, SF, 33, 1964, p. 91-115, N. Beldiceanu, La ville, special paginile 292-293, Maria
Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Aspecte ale economice din
Dobrogei sub sec. XV-XVII , "Studii", 26, 1, 1973, special paginile 36-37
39, M. Berindei, Annie Berthier, Marielle Kalus-Martin, G. Veinstein, Code de lois de Murad
concernant la province de Smederevo, SF, 31, 1972, p. 140-163, M. Berindei, Kalus-
Martin, G. Veinstein, Actes de Murad sur la de Vidin, special paginile 20-32,
M. Berindei G. Veinstein, Règlements et de la province de Bender-Aqkerman,
1570, "Cahiers du Monde Russe et Soviétique", Paris, 22, 2-3, 1981, p. 251-328.
19 générale le accompagnait obligatoirement toutes opérations
commerciales conclues sur le marché urbain local... Le était perçu aussi lors de l'importation
de marchandises dans la ville, lorsque celles-ci venaient du dehors (c'était une sorte de taxe
d'importation), ou de leur transport sur le marché et au moment de la transaction
dans le cas les marchandises étaient d'origine locale", Bistra Tvetkova, Vie économique de
villes et ports balkaniques aux et REI, 38, 2, p. 277. La p. 283, despre: "les
taxes l'exportation
"Pentru articolele aduse din afarä, se chiar la intrarea oras, ca un fel de
taxá de import pe când pentru celelalte era perceput chiar in cu
zilele de fie momentul incheierii tranzactiilor comerciale", M. M. Alexandrescu -
Dersca Bulgaru, op. cit., p. 39.
21 N. Beldiceanu, La ville, 1973, p. 292.
www.digibuc.ro
134 Anca Popescu 6
primele definitii, aceasta din aditiona, ca un caz particular, taxa

kanara perceputá la abator ocazia vitelor.
incercare de a domina diversitatea denominatiilor
riguos a taxei se in cercetarea cuprinzdtoare de
Mihnea Berindei, Marie lle Kalus-Martin Veinstein studiul acestora consacrat
codului de legi al lui Murad III pentru centre din sancak-ul Pentru ei
bâc-ul era "une taxe les marchandises introduites dans la ville en vue d'y &re
vendues, ou sorties de la ville aprés y avoir été achetées, en général en vue d'une
revente"23. celor trei autori a avut aspiratia de a unifica situatiile neomogene
mentionate Astfel "taxa de importare" "taxa de exportare"
devin momente ale propriu-zise (la fel, taxa de abator).
Sintetizdnd, s-au exprimat pozitii principale cu natura taxei
comerciale desemnate 1) mai multe taxe (taxa de taxa de
importare, taxa de exportare) cu mai multe denumiri general prin compu§i ai
termenului B. Tvetkova, M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru; 2) o
(taxa de mai multe denumiri: N. Beldiceanu Mihnea Marie
Kalus-Martin, Gilles Veinstein.
revedem pe situatiile care se in izvoarele esentiale pentru
examinarea naturii taxelor comerciale - codul cutumiar general al lui Mehmed II
reglementdrile destinate porturilor de Jos.
precautii liminare se impun. Prima se la viciul amintit al surselor
juridice otomane care, in multe privinte foarte precise, folosesc unii termeni
sens tehnic, restrictiv, intr-unul general. Astfel termenul persan apare
ca sinonim al cuvântului arab resm (dare, iar alteori acceptia de
speciald. A doua natura acestor izvoare. Dreptul comercial otoman o
principii situatii particulare de diverse origini, kanunnäme-lele se
ca o de norme de o eterogenitate deconcertana. sistematizarea nu este
imposibild. Cu o a treia precautie: ca logica sA nu prea silind faptele intre
in marginile unor structuri abstracte, practicilor oamenilor acelui timp.
Imperiul Otoman, erau autorizate numai in locuri desemnate prin
lege, pentru a sub supravegherea statului: la piata kapan),
antrepozitele porturilor. Dispozitiile lui Bayezid II pentru Skoplje, referitoare la
pedepsele aplicate celor care se sustrag de la bâc-ului, pentru ca o
tranzactie aceasta trebuia la (eventual la piata specializatd)
sau trebuia ca marfa prin locuri indicate unde era de exemplu
anumite orae. De aceea principalele coduri de legi otomane, cu al
lui Mehmed II, mentionea.zd: köylerde her ne kim satdsa bâc yokdur (pentru lucru
care se vinde la sat nu se percepe Evaziunea pe cale era ea
vedere:ve dahi halkindan bir kimesneden yerine varmadin arpa ve
gibi nesne yokdur men'ediler gayri yerde
V. M. Berindei, Kalus-Martin, G. Veinstein, Actes de Murad sur région

de Vidin, p. 20-32.
23 Ibidem, op. cit., p. 28.
N. Beldiceanu, ville, p. 281-282.
25 A. Osmanli kanunnameleri ve hukuki tahlilleri (Kanun-urile otomane
bazele juridice), Istanbul, 1990, vol. p. 375.
www.digibuc.ro
7 Supraviefuiri bizantine otoman 135
bey'etmeyeler un cereale ca orz ca acestea

la nu se percepe dar aceste in afara pietei
Dar se aplica cazul unor tranzactii incheiate pe
care documentele le drept sate cum erau Orsova, Tulcea,
Isaccea sau Mäcin, ceea ce formal contrazice din codul Mehmed II.
oilor putea sä se la dar la saiale, pe Olik-uri27 . Aceste
contradictii sunt doar aparente. era existenta piete instituite de stat.
Spre centrele se indreptau mdrfurile din provincii sau afara
imperiului. de vänzare era precedatd mod firesc de una de importare
centrul respectiv). reglementdrile comerciale pentru sau porturi se
frecvent formula din verbele vine se vinde).
Nu toate tranzactiile urbane erau taxate Codul lui Mehmed II exclude
vanzärile de bunuri imobiliare: case, grádini, mori etc. (ve satdsa bdc Ya 'ni
bag ve degirmen ve ev gibi)28.
Cu ocazia tranzactiei comerciale percepea o serie de taxe aditionale:
exemplu taxa de etalaj la .(resm-i segi), taxa ihtisab, taxa (resm-i
a.
Condiliile de percepere cuantumul taxei influenta tradiliilor locale.
Codul lui H prevedea piala (kaban): care aduc
ceva la piatä vor conform cutumei reglementdrilor (ve dahi ne
nestle mucebince vereP.
Uneori apare precizarea se percepea de la de la
cumpärätor (satandan ve alandan).
Pentru o care a ajuns la se bdc numai avea tranzactia
comercialä. Textul cronicii lui Asikpasazade natura primordiald a taxei:
care aduce la ceva vinde va da 2 aspri; nu vinde acel
lucru nu va da reglementarea comerciald pentru portul Rusciuc, de exemplu,
de la mijlocul secolului al XVI-lea, se prevede acelasi lucru: fructe uscate
cu din oras, se iau 2 accele de nuci
fructe uscate se iau 4 de ca nu se nu se ia
Y. 1993, p. 112, Un recueil de lois ottomane - le manuscrit de Munich (lucrare

manuscris: textul turco-osman in transliteratie traducerea in limba
TT 483, 20. Saia sunt cuvinte intrate in limba românä din limba tura:
primul desemneaz5 staulul oi sau de capre, al doilea, locul de iernat pentru vite, L.
Dictionar universal al Bucuresti, 1929, p. 109 559. Çiftlik-ul era un lot de
pämänt cu suprafata egalä, teorie, cea care putea fi lucratä de o pereche de =
pereche). general intinderea sa varia intre 60 150 de un era de aproximativ
1000 ; deci un avea cam 6-15 ha), H. lnalcik, The Problem of the Relationship. .,
p. 238.
28 A. op. cit., vol. p. 375.
29 R. Anhegger H. Inalcik, ber muceb-i 'osmani
(Regulamente imperiale conforme cu cutumele otomane), Ankara, 1956, 59 (text turco-osman).
Traducerea in limba francezä, N. Beldiceanu, Les actes des premiers sultans conservés dans les
manuscrits turcs de la Bibliothèque Nationale Paris, Paris, vol. 1. 1960, p. 131.
Text in Ergin Mecelle-i Umur-u (Codul municipal general), Istanbul
1922, vol. p. 365, apud M. Berindei, Kalus-Martin, G. Veinstein, Actes de Murad
sur région de Vidin , p. 22.
www.digibuc.ro
136 Anca Popescu 8
precizarea este mai departe: pentru mdrfurile luate

de asemenea nu se lua Pentru se cazul efectudrii
documente desemneazd ca de
Tranzitarea mdrfurilor printr-o localitate nu se taxa Astfel,
reglementarea pentru Babadag acest lucru se formula echivoc: vin
cu piei se se o accea de pielea de bivol de o
de accea de pielea de bivol de uscat. vin din dar nu se
ci numai trec mai de parte, nu se nimic"". La fel tranzitul pe uscat
era urmat de o exportare pe la Karaharman, pentru sosite aici cu
se ia nu acestea, a face obiectul unei vânzdri, se pe
corabie". Aceeasi dispozitie se reglementarea pentru Semendria34. Dar
reglementarea pentru o situatie mdrfurile sosite pe uscat, care
nu se pe ci se corabie, nu numai nu (ca
export pe dar o bâc. este un caz atipic pentru perceperea
se revindeau mdrfurile aceeasi localitate din prima

nu mai bâc. Acest este stipulat de codul lui Mehmed II:
pentru un care s-a s-a apoi nou, in acel oras,
vinde altcuiva, nu mai cazul reexportdrii mdrfurilor,
reglementarea a portului Silistra prevedea: se la apoi
se se mai
Nu se percepe bâc pentru animalele (cai, boi) care transportau marfa
(Nicopole)38.
Din exemplele de acum se vede momentul central de care se lega
perceperea taxei era vdnzarea. Legea adesea actul
Tranzitul sau intoarcerea la locul de a nevdndute nu se taxau prin
Sunt cazuri bâc-ul apare ca o mai apropiatd de taxa de
circulatie deck de cea pe tranzactia propriu-zisä. De exemplu, reglementarea
pentru portul Rusciuc se stipuleazd: se miere, seu ulei de
piei argäsite, piei de caprá neargdsite se se iau 8 de
ca . Este - se poate interpreta de care vorbeste
op. cit., vol. VIII, 1994, p. 497: Ve kuru meyva

basina akçe Ve araba koz ve kuru her arabadan dörder
akçe ahnur; alinmaz; sanlmayub gitse nesne
ahnmaz. Exemplificarile nu epuizeaza cazurile mentionate in kanunnâme-lele porturilor de
Jos.
32 TT 483, f. 26.
TT 483, f. 27.
M. Berindei, Annie Berthier, G. Veinstein, op. cit., p. 148.
TT 483, f. 22. "anomaliei" perceperii -ului la ar putea vorba
de o de pe corabie. priveste este de suspectat amprenta regimului
vamal al anterior cuceririi otomane.
Ve dahi bir nesne ki ba'de gene ol bir kimesneye
satsa alinmaz, Y. op. cit., 38. exceptie tranzactiile cu animale.
TT 483, f. 29.
38 op. cit., vol. VIII, 491.
Idem, cit. , p. 497.
www.digibuc.ro
9 Supraviefuiri bizantine in otoman 137
documentul era rezultatul Diversitatea mdrfurilor face putin probabild

unui transport de producdtor. documentele o
denominatie pentru situatia in care marfa pkar de
Astfel in reglementarea pentru se spune: produs strâns oras,
luat se iau câte 8 accele ca Sau reglementarea
pentru Giurgiu: de la Rusciuc trece spre Tara Româneascd un butoi
14 accele ca "necredinciosul valah" tot 14. Din aceste 14 accele, 10 sunt resm-i
geçid 4 sunt çikar Atât Bistra Tvetkova M. Berindei, Kalus-
Martin G. Veinstein fac observatia se rar
documente, explicatia primul rand un centru de consum de
schimb mai putin de
Alteori documentele o denurnire aparte pentru taxa pe
care oras, cu de (araba La Hârsova se
o asemenea care se percepe favoarea situatie
particulard care se aceastá este de care se
percepea atunci când o era cantitate prea pentru a la unitate.
era transportatd pe spatele cailor sau cdmilelor (at ve deve se indicau
taxe distincte: pentru samar, etc.
Taxa de uneori alteori araba este specificatä
aproape intotdeauna in reglementärtle fiscal-comerciale ale porturilor dundrene. Valorile
ei marfa transportatd de vehiculului.
In reglementarea comerciald pentru Rusciuc o prevedere: un
necredincios vine din ca cumpere vin nou apoi
se iau câte 8 accele de Din acest se naste intrebarea intrarea
a viitorului cu a fost vreunei sau nu.
Regulamentul o asemenea de circulatie care se percepea pentru
goale: "pentru trecerea unei goale se iau 4 accele ca
Asadar: reglementdrile fiscal-comerciale apare, pe taxa indubitabil
vânzare/cumpdrare majoritatea cazurilor) o numitä
araba alteori alteori o denumire care se
de miscarea unele cazuri se ea contopeste momente: venirea (in
oras) vânzarea vânzarea/cumpärarea plecarea (din oras). Uneori
fuziune este explicitd, in documente, alteori se poate doar presupune.
Un din reglementarea pentru Giurgiu pentru animalele aduse din
Tara Româneascd la Giurgiu valahe revenea o alcdtuitä din
partea de care revine dornnului român este o
TT 483, f. 29.
M. Berindei, Kalus-Martin G. Veinstein, Actes de Murad sur de
Vidin, p. 29-30.
42 TT 483, f. 27. conducdtorul diviziunii teritorial-administra-
tive otomane numite sancak.
De exemplu, reglementarea pentru Babadag: "dacá vine burduf, se o
accea de Dar sunt putine burdufuri care vine, aunci se araba
TT 483, (AkgündUz, cit., p. 739).
op. cit., VIII, p. 497.
TT 483, 24.
46 din Tara Româneascd vin se la cai (de tractiune) se 12 accele
www.digibuc.ro
138 Anca Popescu
din taxa de ) o care ar putea fi, eventual, de
Existä care momentul nu apare chiar este exclus

postulat. reglementarea pentru Rusciuc se poate citi: "dac. un necredincios vine
din ca cumpere vin [apoi] cu se iau 8
accele de duce propriile butoaie nou, 4 ca Mc".
Sau (tot aceastá reglementare): un oräsean aduce din rniere, o
edüb), (apoi) se iau 8 accele de ca
Reglementarea comerciall a prezintá cänd, la
numai o parte (pentru care se percepe cuvenit),
restul se transportd parte pentru a acest al doilea caz se percepe
regulamentul porturilor Tulcea, Isaccea se stipuleazä atunci un
negustor, ce-si transporta vinul cu corabia port, unde debarca,
el mai departe pe uscat, o numitä toate aceste
cazuri nu poate fi vorba de o prealabild din care rezulte
Apelul la solutia taxei compuse, asemenea taxelor comerciale romano-bizantine
se in mod firese. aluzie la similitudinea kommerkion, dar
a-i dezvolta continutul, se studiul semnat de Mihnea Berindei, Kalus-
Martin Veinstein51.
aceastä perspectivä neexploratd suficient trebuie amintitä observalia
generald, pentru sistemul fiscal comercial romano-bizantin', taxele vamale,
cele pe propriu-zisd taxe de circulatie au interferat. Din
care nu se pot controla indeajuns au rezultat hibrizi uneori nume noi: de
exemplu, dékaté, kommerkion, o constelatie de compusi.
Mentalitatea riguros categoriile de taxe comerciale: taxe pe
tranzactia propriu-zisd, taxe de circulatie, taxe de import/export. trecut modul de
concepere a comerciale nu era de disjunctiv. Imperiul Bizantin, de
exemplu, transportul mdrfurilor nu era conceput fdandu-se abstractie de tranzactia
preceda sau succeda. Taxa de avea un dublu caracter: de pe locul
wide era marfa de pentru de vânzare. de exemplu era un
impozit compus taxa licenta de era o care dreptul
de pentru un importat (fie din exterior din circumscrip(ie
aceastá a derivat imprecizia confinutului dominat caracterul de
Necredinciosul valah 4 accele ca 4 drept kir op. cit.,

vol. VIII, p. 500.
nu o acum. Ar puma fi vorba de
prin kara de uscat, o de circulatie?
AkgündUz, op. cit., vol. VIII, p. 497.
nu vând deck o parte restul nu vor deck taxa pe brânza pe
pâsla vândute la modul mai sus vor mai 9 accele de car pentru ce
duc [de TT 483, f. 22.
TT 483, 24.
SI V. M. Berindei, Kalus-Martin, G. Veinstein Actes de Murad sur la région
de Vidin p. 28, 85: "Cette conclusion est rapprocher de celle aboutit Antoniadis-
Bibicou propos taxe par ailleurs différente, le kommerkion byzantin".
Antoniadis-Bibicou, Recherches sur douanes Byzance, Paris, 1963, p. 31.
www.digibuc.ro
11 Supraviefuiri bizantine woman 139
de cel de autorizatie de
ca principale taxe comerciale otomane erau, ca
omoloagele romano-bizantine, urbane. Perceperea se centre de
habitat dens, care controlau de comunicatie, unde era autorizata practicarea
comertului. ca de are puncte comune cu venalicium (= taxa pe
operatia comerciala propriu-zisa Imperiul Roman) pratikion (care era
echivalentul bizantin al lui venalicium, aplicandu-se tranzactii comerciale
independent de originea Dar, ipostaza care sensul de de
se apropie de taxa kommerkion.
Ca octava, kommerkion este un impozit compus (din de
Dar, in primele documentare, kommerkion apare cu triplu aspect:
taxa tellonion); pe circulatia marfurilor; pe
vanzare56. exemple neutre care nu permit incadrarea cu o
a kommerkion-ului nici in categoria de nici in cea de pe
Kommerkion (ca emporian) se pentru comert, pentru a avea dreptul
de exercita pentru exercitat in momentul perceperii".
Imperiul Bizantin, perceperea a taxei vamale a taxei de
(comertul concentrat in centrele urbane interioare sau de a creat conditii
favorizante pentru unificarea celor impozite (de asemenea pentru contaminarea cu
taxele de circulatie). unificare a facut, de exemplu, ca taxa octava
un aspect de pe licenta de ceea ce nu impiedica
functioneze paralel o de venalicium. Taxa avea un aspect de
de dar nu era taxa de propriu-zisa ci cea care conferea
contribuabilului de a vinde impus sau, care era ca urmare a
efectudrii comerciale".
sursele bizantine, exemplele de percepere a taxei vamale simple, neurmate de
taxe de se foarte rar. La otomani dimpotriva perceperea taxei vamale
se facea indiferent marfa se vindea sau nu in acel
Kommerkion, ca era cerut de la supu§ii imperiului pentru
circulatia de la o regiune la alta. Gümrük-ul otoman se de asemenea in
raport cu "granita (intre circumscriptii vamale sau state)59.
Pentru exista un cuantum la en gros altul la
en détail La otomani acest lucru se in cazul
Eadem, op. cit., p. 66-67.

Eadem, op. cit., p. 118.
Eadem, op. cit., p. 114.
56 Ca de vânzare: Andronic Paleologul scute§te pe locuitorii Monemvaziei de
pentru pe propriul ora§, Hélene Antoniadis-Bibicou,
op. cit., p. mai jos, lucru pentru scutiri privinta bdc-ului).
Eadem, op. cit., p. 119
Paralel cu taxa astfel exista taxa pratikion, care se percepea pe
comerciale propriu-zise. Alexis III Anghelos 1198 privilegiile acordate
de de pratikion pe oricine sau vindea venetienilor,
Hélene Antoniadis-Bibicou, op. cit., p. 116.
Pentru districtele vamale Imperiul Otoman H. Inalcik, The customs register of
Caffa, p. 91-98.
Antoniadis-Bibicou op. cit., p. 112.
www.digibuc.ro
140 Anca Popescu 12
Kommerkion se ca siliquaticum Occident, de atre

de cätre $i bâc-ul, unele locuri probabil
cu anumite etape cronologice) se plätea jumätate de jurndtate de atre
cumpdrätor. ca compusä de de se plätea
raport cu centrul comercial considerat61.
Comertul sträin avea la bizantini, apoteke (antrepozite; turceste a dat
kapan) fixate anumite locuri din orase sau porturi. Para lel se din
Cu aceste ocazii se percepeau octava sau kommerkion, märfurile
proveneau altä circumscriptie, sau numai pratikion era vorba de produse
privinta perceperii administrarii kommerkion-ului, se cunosc mai multe

practici: de arendarea sau perceperea atribuirea de imunitäti
produsului. puteau fi complete (exkuseia, eleuteria), scutiri partiale, tarife de
favoare. Abandonarea sau a totalitätii venitului kommerkion-ului putea
profitul unei persoane morale - o bisericd, mänästire, fundatie pioasá - sau unor
din afara statului - de ex. unor puteri sträine care dispuneau de contoare pe
teritoriul imperiului. Aceste privilegii erau acordate scopul recompensdrii unui
serviciu (mai ales particulari) contra angajamentelor politice din partea puterilor
sträine beneficiare. Existau imunitäti acordate unor institutii sau grupe de persoane.
De exemplu: märfurile destinate armatei cele rezervate fiscului ab
omnium vectigalium praestationibus immunis est), obiectele rezervate uzului personal al
particularilor (ad usum proprium), cei care efectuau transporturile pentru aprovizionarea
capitalei (pentru navicularii, naukleroi, publicas species transportantibus), veteranii,
militarii, locuitorii unor orase care beneficiau de tarife de favoare. Negustorii sträini
puteau beneficia fie de scutirea de kommerkion de tarif de favoarem.
Privilegiile comerciale acordate de otomani nu prevedeau nici un caz scutirea
de Dar se pot recunoaste unele categorii ale interne
caracteristice kommerkion-ului in scutirile de prevdzute in reglementhrile fiscale
otomane. Astfel - lele porturilor se scutiri de in
urmätoarele situatii:
1) pentru achizitionarea de materiale (lemne de foc, de constructie, obiecte
pentru consumul propriu era in general, de plata La
Chilia, cineva aducea pentru folosintä proprie de foc de construclie
(evin La Silistra, oräsenii fac cumpäräturi pentru nevoile
proprii. La fel la pentru pastrama pe care oräsenii o aduc pentru propriul
61 Problema existentei sau nu a circumscriptiilor de nu are suficiente elemente

pentru a (re)adusä discutie.
sau teloneum din sursele occidentale. a doua taxa este semnalata de
I. Nistor Moldova: document din 13 decembrie 1560 prin care domnul Moldovei
Alexandru Läpusneanu scuteste pe un negustor de vite venetian, de de
tricesima, I. Nistor, und Wandel in der Moldau bis zum Ende des 16 Jahrhunderts,
1912.1912, 246. Acelasi autor echivaleaza din documentele moldovenesti cu
acest teloneum. La Beldiceanu a atras asupra similitudinilor
otoman
V. Antoniadis-Bibicou, op. cit., p. 147-148.
Eadem, op. cit., p. 42-49.
65 TT 483, f. 20.
www.digibuc.ro
Supraviquiri 141
consure. Sau la Rusciuc se aduc la pialä, in näut, allele asemenea.

La Vidin cineva aduce oras, pentru
2) pentru märfurile aduse in cantitäti
3) localnici, de cumpärätori. La Chilia, la cumpärarea unor
care se vând la ca miere, cumpärätorul este din
4) pentru producatorii care vindeau ei marfa. La

transportá ei vinul pentru vindem. La Rusciuc, de la
brânza vândutá piatá de cei ce mulg vitele. Tot la Rusciuc,
argäsitorii (debag) din afará cu piei crude fie piei täbäcite. Tot aici,
necredinciosii localnici care au dijma din vând in
5) pentru vânzärile contul aproviziondrii de stat. La Rahova, Nicopole
Vidin, de la cu sare trimise la de emini ca nu se lua
La Karaharman cordbierii (gemici ) care mergeau ei sä strângä cereale pe care
le apoi cu corabia, probabil la Istanbul, nu pläteau
6) pentru "fidelitatea" de o anumitä De la negustorul care
se la piatä se iau 2 accele ca la povara de cal aduce prima
oarä; apoi de 3 nu se mai nimic73.
Militarii nu beneficiau de imunitate de Dimpotrivd, reglementarea
pentru Chilia se aratä atât cât garnizoanei trebuie taxele
de la vânzarea cumpdrarea oilor. Dar aceastä precizare se face registrul din anul
1570 läsându-se a se nu figura
Existä situatii in care legiuitorul prevede tarife de favoare ale taxei
(avantajând o categorie de sau de negustori). De exemplu, pentru
de Brasov: la Karaharman, pâsla din Tara Româneascd se taxa cu câte 2 cea de
Brasov cu câte o Pentru un anumit partener extern: care särau pestele in
portul vederea exportdrii lui, dacá erau din Tara Româneascd pläteau o mai
(9 accele) decât cei din Transilvania (din Brasov) care pläteu 20 de
Localnicii: la negustorii din care fäceau
o de vânzare mai 2 accele decât negustorii itineranti care
comercializau produse". La Babadag, care aduceau fructe proaspete din
afara localitätii, ca sä le vândä, pläteau o accea la 2 de o accea de câ
negustorii din afara Pentru negustorii musulmani: musulmanii pläteau
doar 8 de sac pentru inul pe aduceau la piatá ce
TT 483, f. 22 29.
Akgündüz, vol. VIII, p. 497 (Rusciuc), p. 562 (Vidin).
68 Aceastä categorie este subsumabild celei de mai sus, dar documente apare formulatà
distinct.
69 TT 483, f. 20.
70 TT 483, f. 25.
op. vol. VIII, p. 497.
72 TT 483, f. 27.
Akgündüz, op. vol. VIII, p. 497 (Rusciuc).
TT 483, 20.
TT, 483, f. 27.
TT 483, f. 24.
TT 483, f. 22.
www.digibuc.ro
142 Anca Popescu 14
ne-musulmani 10 accele. La negustorii musulmani

pentru 1000 de de 2 iar 3 accele. Gelepii: la Turnu
pentru cai 1 accea la 2 capete de 4 de cap cât era taxa
obi§nuitä. Pentru locul de productie: pentru vânzarea se lua o la 4 miei,
vânzarea avea la staul, o accea la 2 miei avea la ora (Rusciuc).
Pentru aprovizionarea internä: la Vidin se vindeau in sturionii in
imprejurimi se percepeau 4 de erau exportati spre alt centru se luau 8
de
in privinta imunitáti1or tarifelor de favoare, taxa de
asemenea kommerkion-ul bizantin. Cum se corespondentul otoman al
kommerkion-ului este Specific modului de percepere a este
tariful triplu cum negustorul este musulman, supus otoman nemusulman
sau necredincios sträin (herb°. tripartitie a contribuabililor nu se in
cazul taxelor comercial-vamale bizantine. Dar se sfera islarnicd.
Potrivit Legii islamice taxarea comerciald era doar artificiul de a
interpretatd ca parte a zakat-ului, impozit pe avere cu semnificatia de pioasá
(pomanä). Potrivit mentalitätii religioase posedarea bogdtiilor temporale era consideratá
un obstacol fundamental pentru fericirea a musulmanului. De aceea caritatea a
fost prezentatd de Mohammad ca o virtutea Sub se
transformd din institutie coala cei care pláteau
acest impozit pe avere erau doar musulmanii bunurile socotite ca avere intrau
märfurile capitalizate pe durata de minimum un an). Zakat-ul pe
agricole devine ulterior Pentru comert, el a avut rata de
2,5%. comercial s-a extins apoi asupra altor categorii de contribuabili decât
musulmanii. Potrivit viziunii orientale islamice a raporturilor de putere termenii
centrului periferiei, viziune care la otomani a forma lumii sferele
(concentrice) ale Casei Islamului Casei Rdzboiului )
Casei comercial dobândeve rate diferite apartenenta
TT 483, 25.
TT 483, 27. Zimmi-ii erau supusii otomani nemusulmani.
Akgündüz, op. cit., vol. VIII, p. 562.
"Kommerkion, ca denumire, provine din lat. commercium, Antoniadis-Bibicou
op. cit., p. 296. Commercium, sistemul roman, avea sensul juridic de drept de a vinde a
De asemenea, termenul bizantin sensul de marfd, locul unde se
face comert. Cu sensul de pro mercibus seu pro commercio cuvântul s-a pe cale
bizantind (prin administratia directä sau prin tratatele sau privilegiile comerciale ale Bizantului):
commerclum, comerchio, comergium, tratatele cu Genova, tratatele imperiului de
Trapezunt Florenta, cumerc, comerc documentele privind Cipru, kumérkion, horismos
al despotului Epirului Mihail II Ducas pentru raguzani sau privilegiul comercial din 1422
acordat de ducele Atenei negustorilor florentini. tratatul genovezii din Galata
Mehmed 1453, redactat in greceste, sultanul le libera circulatie pe uscat pe mare
xeras dar nu scutirea de kommerkion, Eadem, op.
p. 105. Wile române se forma "cumerc", Tocilescu, Gr. G. Tocilescu, 534 documente
din Tara privitoare Ardealul,
1346-1603 , Bucuresti, 1931. p. 5-6, passim.
Semnificativ este notiunile de virtute, justitie milostenie erau exprimate prin
www.digibuc.ro
15 Supravietuiri bizantine in otoman 143
negustorului la una din cele trei diviziuni".

Rata zakat -ului era de 1/40 2,5%) pentru musulmani, 1/10 10%)
pentru 1/20 5%) pentru otomani nemusulmani
Otomanii au practicat, in privinta -ului rata de 2% 5%, sec. al
XV-lea, iar secolul al XVI-lea este rata de 2%, 3%
Cuantumul vamal otoman varia functie de natura statutul legal al
importatorului exportatorului zona sec. al XVII-lea ratele varnale
nu se in capitulatii sau in salv-conducte. Era formula: ve qanun
ve ve
plata a taxelor de bac, pentru mdrfurile lucrurile conform legii
obiceiului, pe care trebuie le pláteasca pe drumuri, poteci, menziluri, popasuri, pe
mare, in porturi..). Cuantumul era determinat ad valorem, iar valoarea
de agentul guvernamental sau de Se pare evaluarea
mdrfurilor importate se facea pe baza local (al statiunii vamale). Dar o asemenea
libertate schimbe tariful de ori voia. Mai europenii vor
impune un tarif
concluzie: ca vocabuld, otoman, este forma coruptä a
care bizantind, Ca institutie, are atât
impozitul romano-bizantin portorium cu musulman zakat, mai mult cu
taxa bizantind kommerkion. Taxa bizantind este un impozit compus in
cu momentul se percepea
independent indiferent de Taxa bizantind era o obligatie caracter
universal dar comportand tarife de favoare. cazul
tarife de favoare (pentru statele de comerciale) dar nu scutire
Aceastä se percepea diferentiat conform conceptiei islamice asupra
raporturilor politice "cu celdlalt".
in schimb, bine prin sale de aplicare taxa
kommerkion. Ca aceasta din este o taxa de circulatie de
Astfel concepdnd taxa contradictiile din care i s-au aplicat sunt
EI2,
H. Inalcik, The customs register of Caffa, p. 94-95.
Pentru centrele vamale de la Dunárea de Jos, secolul al este specific tariful
de 3%, 4% 5%. uniformitate este un posibil argument in favoarea unei
vamale aparte a acestei zone, district vamal, ceea ce n-ar de o raport
epoca romano-bizantinä pentru Thraciae raportul Publicum Illyrici De
Portorium. Etude sur l'organisation douanière chez les romains surtout l'époque du Haut-
Empire, Brugge, 1949, 200.
H. Inalcik vol. An economic and social history of the Ottoman Empire, 1300-1914,
(editori H. Inalcik D. Quataert) Cambridge University Press, 1994. p. 199.
Intern existau exceptii pentru aprovizionarea de . H. The
customs register of p. 96.
Evidentierea similitudinii cele impozite comerciale otomane,
taxele bizantine nu trebuie interpretatá in mod reductionist. creuzetul in care a rezultat
sistemului fiscal otoman s-au topit evident mult mai multe elemente. Este posibil ca factorul
bizantin aibä o pondere mai el actionând de cucerirea a
imperiului (prin osmoze nenumärate) dupä aceasta. Nu trebuie uitat Islamul a
www.digibuc.ro
144 Anca Popescu 16
2. - frontierd
de a fost
epoca de Jos forma al treilea sector al Illyricului
(Publicum Illyrici) cunoscut ca Ripa Thraciae". Atunci, traversarea era
numai plata unei taxe numite portorium. Marea cale care mergea
de-a lungul pe malul drept, la gurile sale, era controlatA de statiuni
vamale, situate tot pe malul drept, ca care traversau Majoritatea
statiunilor vamale romane erau situate la navigabili ai care
serveau drept cale de comunicare cu interiorul: astfel, Ratiaria - la
Arar cu - sau Oescus - la varsarea Iskdrului - sau Novae - la Iantrei".
Ca puncte de statiunile vamale aveau un sistem de control
altul militar. Flota (classis Moesica) participa probabil la ambele operatii.
Vama se percepea tot pe malul drept, cele mai multe cazuri, dar
pe malul Porturile de la de Jos formau de asemenea o linie
de a de un comandant numit kapudan,
asigura paze.
relatie avea la Imperiul Otoman Tara
devolutia unei a produsului impozitelor comerciale principatul
nord-dundrean. Acest lucru se porturi de pe malul de
otomani, Giurgiu Turnu. rezultä din reglementArile ale celor
centre, aranjamentul a functionat a doua a secolului al XVI-lea.
La Giurgie administratia avea un reprezentant care
partea din taxe care revenea domnului Bâc-ul pentru marfurile aduse
din Tara se astfel: pe se vindeau oi, seu,
miere, lemene de foc, ulei de luminat, mArfurile erau aduse de locuitori ai
marcat faza lui de influenta Bizantului, G. Wiet, nio-byzantin des

Omeyyades et l'Empire néo-sassanide des Abassides, d'histoire mondiale", 1,
1953-1954, p. 60-70. Capacitatea sultanului otoman de a legifera, conform principiului a
conferit statului otoman o fiexibilitate particulará raport alte state islamice
(sultanatul mameluk sau Persia safavida). Astfel, expansiunea in teritoriile bizantine care a produs
nevoia rezolvarii unor "probleme bizantine" a determinat o adaptativa din partea
otomanilor; cucerirea capitalei imperiale, Constantinopol, preluarea mostenirii statului
bizantin de Imperiul Otoman, s-a revitalizat "bizantinismul" anumitor sectoare, care, cel
Pentru mostenirea bizantina in domeniul agrare special H.
Raiyyet Rüsumu raialelor la otomani), Belleten, 23, 1959, p. 575-610
Bistra Tvetkova, Influence exercée par certaines institutions de Byzance et des Balkans du moyen
sur le féodal ottoman supra, nota 1). Fiscalitatea comerciala a fost mai putin
cercetata.
De Lat, Portorium, p. 192. Acesta considera Ripa Thraciae desemna vamalä
a (Novae) Marea p. 203.
V. schita comparativa a amplasärii statiunilor vamale otomane celor romano-
bizantine la de Jos.
din arhivele turcesti despre Capitänia (Tuna kapudanlifi),
ultimul sfert al secolului al XVI-lea la M. Documente turce,cti privind kazaua
Giurgiului in secolul vol. de istorie, Bucuresti, 1978, p. 190.
Akgündüz, op cit., vol. VIII, p. 500-501. V. Bistra Tvetkova, Vie économique..,
www.digibuc.ro
17 Supravieluiri bizantine sistemul fiscal otoman 145
Giurgiului. erau aduse de oameni din Tara atunci eminul

percepea 4 accele de iar pentru partea se retinea o
de 3%. Aceastá este numitá document dar este de fapt o (ea este
mentionatä special cazul importului de de brad). se vindeau cai, iepe,
sau reveneau 2/3 din celei 1/3 care se
unele cazuri o compensatie - echivaland 1/6 din - prelevatá de la
cumpdrätor). mdrfurile din Tara nu se opreau la Giurgiu ci traversau
pentru a merge la Rusciuc atunci taxa perceputd se de asemenea astfel:
pentru cai, iepe boi, din cele 9 accele percepute, eminul lua 1 accea de cap de vitä ca
resm-i geçid partea lua 8 accele care 4 reprezentau taxa Tuna 4
taxa kir era vorba de oi cumparate la Giurgiu care treceau apoi la Rusciuc,
ce de la Giurgiu se pe domnul
reprezentantul sultanului, taxa de traversare a Dundrii - resm-i gezer - era luatä de
emin ca parte ce revenea otomanilor. Pentru comertul cu alte care treceau
Tara la Rusciuc domnului revenea taxa de 3% (eminul
percepand doar o de 2 Pentru mdrfurile care treceau de la Ruse iuc la
Giurgiu taxele erau integral de otomani. aceste märfuri nu se
opreau la Giurgiu ci aveau ca destinatie Tara atunci se percepea (probabil
tot la Giurgiu) beneficiul domnului taxa de 3%. Pentru vin exista o
taxare aparte: taxa (aceeasi per butoi perceputd de partea de
partea se compunea din taxe distincte: resm-i geçid (aprox. 2/3)
Cu ocazia revizuirii registrului sangeacului de Nikopol, in timpul domniei

sultanului Murad al (1574-1595), a fost anulatä cedarea venitului taxelor
kir care Tara
La Turnu94, o parte a veniturilor din pentru oi, cai era
abandonatd de otomani domnului 1/2 4/5).
Fiscul otoman percepea taxe pe produsele insulelor dundrene,
acestea apartineau La Nicopole, pentru verdeturi, mere aduse
de pe malul opus se lua dar, acestea erau aduse din insulele se lua
dijma. La Vidin, se da dijma pentru inul, grädinile de zarzavat, plantate insulele
la de pe malul (adalarda ve kenarlarda eflak yakastnda). ce se
gäsea ca (kaçkun) pe (Tuna in insule la granitä (kenarlarda),
robi, cai, vite, apartinea eminilor schelei. La se dijma din
zarzavaturile cultivate in insulele Kizilcik Insula Mare). Dar reglementarea pentru
Vidin se vorbeste explicit de hotarul din partea (kenarlarda
In a doua jumätate a secolului al XVI-lea Tara Româneasa avea obligatia, pe lângä

plata haraciului, de a pláti un impozit pentru aceste venituri care rezultau din taxele comerciale
percepute in unele schele. Astfel, condicä de porunci fmanciare - Defteri,
nr. 2775 de la Basbakanlik Arsivi, Istanbul, era sub anul 1565/1566 voievodul muntean
plätea sultanului 50 000 de aspri (833 galbeni) reprezentând treimile imperiale din taxele vamale
apartinând mukata 'a-lelor de la Turnu Gospodin Giurgiu), M. Maxim
1979, economic al dominaliei otonume in Moldova Tara in a doua
a sec. al "Rdl", nr. 9, p
Akgündüz, op. vol. 493-494.
M. Berindei, Marielle Kalus-Martin, G. Veinstein in Actes de Murad région
de Vidin, p. tratau Dunärea ca fäcând parte din teritoriul otoman.
www.digibuc.ro
146 Anca Popescu 18
yakasinda). Tot la Vidin, din lemnul de foc sau de constructie care trecea prin
fiind pe românesc, se lua dijma. De la aducea, urma unei
se lua
asupra lacurilor otomanii rezervau drepturi: reglementarea
portului Nicopole Belesko (de Nicopole)
dijma pentru stuful iarba luate de aici era de
fiscul otoman. reglementarea pentru prevede de asemenea perceperea de
otoman a dijmei din pescuit in lacurile apartinând satului schelelor
Tulcea Isaccea, dar in lacurile targurilor Floci, Tomorova,
acestor expandari a otomane pe malul al fluviului,
statele nord-dunarene, Tara Moldova, sunt separate vamal de Imperiul
Otoman prin cursul porturilor din a doua a
secolului al XVI-lea precizeaza urmatoarele vamale: importul Imperiul Otoman,
din Moldova, prin Galati Tomorova, se taxa la Isaccea; exportul din Imperiul
Otoman in Moldova, prin Tomorova, se taxa la importul
Irnperiul Otoman, din Tara Româneasca, prin Silistra, Giurgiu, Nicopole se taxa
in fiecare din aceste porturi; exportul din Imperiul Otoman Tara Româneasca, prin
de Floci, se taxa (pentru vinuri la Hârova iar prin Nicopole. Vidin,
aceste porturi. Exportul de la Karaharman/Vadu pontice se taxa
la Karaharman. La importul din centrele pontice (de exemplu
dar Varna) la Karaharman. Acest lucru probabil una dintre
limitele maritime ale circumscriptiei a Dunarii. ar putea fi Chilia.
continua frontierá nu numai acolo unde era
granitä dar unde teritorii otomane. La Semendria se lua pe tot
ce venea din partea Timiwarei precum de la schelele situate pe mal Dunarii96.
Dar, de partea a vis-à-vis de sancak-ul Semendria, se sancak-ul
Timi5oarei, parte din provincia Cum se
perceperea teritoriu otoman? ar cele regiuni faceau parte
din circumscriptii vamale deosebite, delimitate de cursul conta ca
frontiera cum, punct de vedere militar, nu era astfel existentei
garnizoanate otomane ateva puncte ale malului
surprinsa la Semendria are un pandant epoca
la trecerea Dunarii trebuia portoriul, circumscripliei vamale a
Illyricului a era era axa circumscriptiei vamale a
Illyricului.
particularitate a organizarii fiscale a otomane este
Nicopolei. Aceasta un "hotar" al portului omonim:
M. Berindei, Annie Berthier, G. Veinstein, op. p. 148.

V. Engel, A Temesvári Moldovai szandzsdk (1554-1579),
Szeged, 1996.
R. Cagnat, Le Portorium (douanes, péages, octrois) chez les Romains, Paris, 1880,
p. 52: "on devait aussi payer le portorium au passage du Danube non pas seulement quand
servait de limite ce dont nou avons parlé, mais dans la partie de son cours
il le traversait. C'est ainsi que non loin de Semendria, mais sur la rive opposée du Danube, on a
trouvé, dans le mur du fort de Kolliz, une inscription relative au portorium . 11 est impossible de
dire avec precision en quel endroit cette statio était établie, mais il est permis de supposer
était destinée garder le passage du Danube dans les environs de Semendria".
www.digibuc.ro
19 Supravietuiri bizantine otoman 147
Nicopol (dincolo de vadul Svitov-Zininicea) Rusciuc,

delimita o interiorul taxele vamale alte taxe de la cordbiile care
reveneau portului Nikopol; celelalte taxe de la corabiile care
dincolo de aval) reveneau portului Rusciuc. Kanunnâme-aua
pentru Nicopol care consemneaza nu nici o explicatie. Räspunsul
vine neWeptat tot din antichitate: tocmai la cu se afla
Novae care marca granita circumscripfiei vamale Ripa Thracia,
deci domenii fiscale.
Statutul vamal al de Jos otomane nu se poate descrie detaliu
stadiul actual al documentatiei, iar functionarea unei circumscriptii vamale regiunea
Dunärii de Jos, este stadiul investigafiei ipotetice". cum s-a
documentele otomane pot constitui cu succes pentru practici
anterioare cuceririi otomanä, care a reeditat proportie
necunoscutä imperiala bizantina, este privilegiat pentru
asemenea descoperiri.
Anca Popescu, Circumscrimii in zona a de

Jos, in vol. universal istoria Bucuresti, 1998, p. 312-325.
Un alt aspect bine reliefat porturilor este terminologia
italiand, greceasa maghiarä legatä de activitätile econornice specifice
fluviului de care avea aici. formele de organizare comercial-varnald vorbesc
despre succesive asupra acestui "fluviu al 1-a numit Babinger.
diferitele terminologii arnintite sunt concentrate ale amalgarnului de experiente
de pe cele maluri ale de Jos.
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
HISTRIA
ura -
lgead
ARGVM
Bo4azköy
DVROSTORVM
statiuni vamale otomane romano-bizantine
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
GURILE RII NEGRE IN
PLANURILE DE DIN SECOLUL AL
XVI-LEA
ILEANA
Constantinopolului, 1453, instalarea capitalei mandrilor sultani

otomani pe malurile Bosforului, trufasul al lui Constantin cel Mare, a
un moment de pentru Europa. Lumea se vedea acum
ei de expansiunea Mai mult, sultanii otomani nu s-au
Imperiul Bizantin, ei s-au considerat se proclame continuatori
"de drept" ("dreptul sabiei") ai cezarilor .romani, singurii indrituiti poarte titlul
imperial
In aceste conditii, lupta cu lumea nu a fost doar o confruntare militard,
ci o ideologicd, privind temeiul imperiale universale in Europa
vremii. Pentru Occident, noliunea de imperiu avea toate conotatine
medievale, era la un organism politic unic, bazat pe coeziunea de
pe corpul crestin al acelei "respublica christiana". Acest principiu politic era
anacronic in pragul epocii moderne, al statelor nationale al aparitiei Reformei,
cu toate planurile de pentru nu au
pentru oamenii politici ai vremii "cruciada" singura de
fata expansiunii otomane.
De aceea, se poate spune secolele XV-XVI, idealul de nu a murit,
desi continutul este din ce ce mai mult o de cancelarie, deck rodul unei
fervori religioase. In mod evident a luptei impotriva Islamului a fost
predominant defensivd a fost un reflex de impotriva otomane.
Secolul al XVI-lea este, prin secolul unor asemenea expeditii, desi nu
lipsesc planurile grandioase de impotriva Inaltei Porti. Interesant este
de remarcat rolul pe Constantinopolul preluarea controlului asupra
Negre toate aceste planuri. Otornanii nu trebuiau doar alungati din
Balcani, ci era nevoie de reluarea capitalei Bizantului pentru ca ofensiva fie
victorioasd pretentiile sultanilor continutul. Din acest motiv, la o
crestere a stategice RomAne, aflate la Gurile
apropierea litoralului pontic. propaganda antiotomand se strAduia, secolul
al XVI-lea, aminteascd Apusului sunt crestini3, aproape total
Cruciadele, 1991, 189.

2 M. Guboglu, Soliman de la Bender, Studii, 1956, nr. 2-3,
112.
Matteo Muriano, din Moldova. despre
vol. Bucuresti, 1968, p. 149.
www.digibuc.ro
152 Ileana
mentiunea din secolele anterioare despre schismatici".

primul an al secolului al XVI-lea, 1501, clerul din Bavaria lansa chemarea la
cruciadd, aprobatä conciliu. Se prevedea mobilizarea prin
prelati, conducerea o avea impAratul, conducerea urma
principilor locali, care, la rândul aveau "cdpitanii de oaste".
Aceastä ridicare la luptä se fäcea pe fondul veneto-otoman
(1499-1503) se miza pe angajarea forte cre5tine, care sprijine
Ungaria, deja aflate Fondurile urmau sä se prin noi taxe impuse
numele de "fiscul lui Christos", taxe la care cea mai mare contributie aveau o
veniturile Bisericii. Cu toate aceste eforturi, armata astfel nu ar fi
depä5it 10.000 de oameni, derizorie comparativ cu efectivele otomane. Tocmai de
aceea, domnul Moldovei, Mare, a fost invitat de oaste" -
5tiut Moldova dispunea de o oaste impresionantA pentru vremea aceea,
de emisarul Matteo Muriano, la 60.000 de osta5i4.
Negocierile perfectarea conditiilor de participare s-au fäcut prin amintitul
medic venetian, Matteo Muriano, a misiune a fost in primul rând cea de informare,
boala domnului constituind un pretext al prezentei medicului in Moldova. De altfel,
rapoartele sale detaliate trimise la Venetia nu se ocupau de starea domnului, ci
de efectivele sale militare.
Angajarea lui cel Mare a fost fermd, Moldova, Ungaria Venetia
singurii combatanti pe antiotornan. Ca urmare tratatul de pace din
1503, de5i turcii repurtaserä o victorie, alierea Moldovei cu mari puteri cre5tine i-a
adus o pozitie privilegiatä semnatarii sfera de influentä
a Ungariei, era obligatä sä pläteascA tribut Statutul ei
asemänätor cu cel al Raguzei5.
Un de era conceput anul 1508 de episcopul polon
Laski, aflat slujba Acest de era foarte
românii nu erau fortelor cre5tine unite ce eliberat
Constantinopolul.
Campania urma a una ofensivä angrena corpuri de oaste, pe
mare pe uscat, care aveau sä jonctiunea pentru a elibera Constantinopolul de
stäpanirea De altfel, eliberarea Stämtorilor a ora5ului lui Constantin va o
idee ce nu va da pace niciunui initiator de planuri de in secolul al XVI-lea.
Flota trebuia sä fie de Venetia, de Neapole de Cavalerii
Armata de uscat urma sä din Germania, traverseze Ungaria intre
Balcani, unde Laski miza pe populatiei cre5tine impotriva stApânirii otomane6.
grosul trupelor avea sä fie asigurat de cavalerii germani, unguri,
italieni, spanioli, englezi scotieni, românilor le revenea rolul cel mai important
facilitarea operatiunilor armatei cruciate, pe mare cât pe uscat.
Ibidem, p. 150 urm. Pentru misiunea lui Matteo Muriano, a se vedea E. Denize,
Venezia. politice 1441-1541, Bucuresti, 1996, p. 163; op.
201.
Ileana azan, politice luptá pentru supremazie la linia
1506-1526, vol XIII, 1995, p. 174.
6 N. Notes et extraits pour servir l'histoire de croisades au XVI-e 6-e
série, Bucarest, 1916, p. 45-46.
www.digibuc.ro
3 Gurile planurile antiotomane 153
Laski pe secretul al operatiunilor, de aceea era nevoie de

Prezenta trupelor crestine Ungaria avea fie de conflictele
permanente dintre Ungaria Tara pentru spunea diplomatul polon,
cele nu lipseste niciodata ocazia de rAzboi"7. realitate, se miza pe
participarea a Moldovei a Tarii care 1507 tratate de
sub forma omagiilor de vasalitate, cu respectiv, Ungaria. In aceste
tratate, Radu cel Mare Bogdan al se angajasera participe la lupta
antiotomana, aläturi de efectivele crestine. Domnii se de
cauzei cruciate diplomatice Persie,
Ismail era un dusman de temut al sultanului. Nici schimbarea domnului muntean, in
1508, nu a modificat datele problemei; Mihnea VodA, desi domn adus de turci, nu a
exprime adeziunea de crestinä; la 5 iunie 1508 scria sibienilor
el este devotat regelui Ungariei "cauzei din "partea turcilor s nu
nici o pentru credinfa crestine9.
aceste conditii, papa Iuliu al II-lea preconiza ca la Dunke fie
concomitent cu rascoala Balcani, otomanii siliti timp la
actiuni ostile, neglijand, astfel, masarea trupelor cruciate la imperiului. In
ciuda sale, acest plan nu a putut fi pus practick "Räzboaiele
italiene" au fost mai importante pentru principii crestini, tentativa de a-i
pe turci din Balcani.
anul 1514, expansiunea spre Orientul Apropiat nordul
1-a transformat pe sultan monarh cu pretentii de universalitate, ocuparea Siriei
a Egiptului un impediment serios calea din Mediterana, spre
In fata intereselor economice periclitate se din nou justificarea
Politica de triumfa odatä, la 7 martie 1517, papa Leon al X-lea
proclama, in conciliul de la Lateran, sfant impotriva necredinciosilor otomani.
Se instituia pacea intre principii europeni, pe o duratA de 5
La chemare, au regii Ungariei, Angliei,
Spaniei, Poloniei. chemare la luptá coincidea cu desemnarea succesorului
la tronul imperial, cei interesati de aceastä s-au mai
cauzei Francisc devenit, din 1516, "rege prea creVin", pretindea conducerea
cruciadei. La I Maximilian I de cruciat declara
vrea zilele expeditie
Traseul propus de Francisc I viza ca o sA piece din Germania, prin
Ungaria spre Balcani. A doua urma Iliricum spre
Imperiul Otoman, iar flota cu 60 de galere venetiene ale trebuia
fata Constantinopoluluin.
Ibidem, p. 48.
L Lupas, Din relaliile Transilvaniei cu Tara activitatea cneazului
Dumitru de AIIC, Bucuresti, 1961, extras, p. 1-5; Gorovei, Moldova "Casa
pe marginea izvoarelor privind primul secol de moldo-otomane, AIIAAI, XVII, 1980,
p. 671; Acta Tomiciana, Epistolae, Legationes, Responsa, Actiones, Res gestae, Poznan, 1852,
vol. I, p. 6.
A. Veress, Acta et epistolae relationum Transilvaniae, Hungariaeque cum Moldavia et
Valachia, Budapest, 1914, p. 96-97.
op. p. 203-204.
I. Ursu, La politique orientale de Francois (1515-1547), Paris, 1908, p. 12.
www.digibuc.ro
154 Ileana Cazan 4
Acest plan a stanit suspiciunea care a crezut regele Frantei

de fapt, ocuparea Italiei. De aceea, Maximilian I a elaborat un plan propriu de
care rolul de revenea din ruteni
Frontul tebuia deschis la Marea unde ar fost asediate Chilia Cetatea
chazale otomane. Acest asediu revenea moldovenilor trupelor lui Sigismund I al
Poloniei, care urma preia ofensiva spre Adrianopol de aici spre Constantinopol.
atare se putea conta pe sprijinul românilor, pentru 1517
Neagoe Basarab tratate cu Ungaria, ulterior, cu
papalitatea pentru a participa ca cu drepturi egale la lupta antiotomana. De aceea,
se considera declare trebuie cu turcii
intre slujba Cruciada urina sä dureze 3 ani, pe tot parcursul ei
pionul de anul 1518, ocuparea Chiliei Albe,
crestinii aveau tabara de Moldova. 1519, moldovenii urmau
asigure spatele pe muntenii cu polonezii cu tatarii ar fi
tecut in sudul Dunarii, prin Dobrogea, Adrianopol, ce mai ar fi
jonctiunea cu trupele intrate Balcani dinspre Dalmatia. Tot pe acest traseu,
in Bulgaria, era necesar fie ocupat un port la Marea care de
operatiuni pentru flota anul 1520. Acesta era ultirnul al cruciadei,
flota trebuia dea Mediterana o mare cu flota final,
trupele crestine victorioase, pe mare pe uscat, cucerit Constantinopolul". Planul
era dar pe care voia mizeze nu se puteau mobiliza,
sa.
cele din Maximilian I dat seama cei mai importanti,
erau cei mai vulnerabili, cea mai suspiciune a otomanilor putea duce la
ocuparea a Poloniei a Ungariei, ca cineva timp
interving. De Maximilian, dezamagit, se stingea din decembrie 1518,
principilor europeni grija succesiunii la tronul imperial, care a anihilat
de luptá cu turcii.
timpul sultanului Süleyman I cad, pe toate punctele stategice
importante pentru Europei: Belgradul Insula Rodos deschideau calea spre
Occident, prin Mediterang, spre centul Europei, prin Ungaria acest context are
lupta de la nefericire, regele Ungariei, Ludovic al II-lea, murea in
tronul Ungariei vacant. Principalii care au fost ca
regi ai Ungariei, au fost Ferdinand de Austria cei doi a izbucnit un
conflict de proportii pentru Ungariei, sultanul devenind, la cererea ambilor
principi, arbitrul situatiei politice in Pe tot parcursul conflictului, ce nu avea se
practic 1687, inglobarea Transilvaniei de Habsburgi,
partidele nobiliare maghiare - filoaustriaci - s-au tot grupat regrupat,
periodic la sprijin otoman sau la cel al Casei de Austria, in speranta se va
putea reface unitatea a regatului, pentru prima in
1526.
Evident, expansiunea pe cursul mijlociu al 1-a de la
pe Ferdinand de care a sperat poate c6ntracara acest fenomen
extinderea propriei sfere de in flancul Imperiului Otoman, la de Jos
lorga, op. p. 96.

Ibidem, p. 97 urm.
www.digibuc.ro
5 Gurile planurile 155
in pontic".
Ferdinand de Austria dat imediat de importanta a
sprijinului domnilor români. Mai mult, suntem planul maximal
al Habsburgilor, din secolul al XVI-lea, a fost ie§irea la Marea Neagrá eliberarea
Constantinopolului, scopul de a de mo§tenitor al cezarilor,
formulate de I. De aceea, sprijinul politic al domnilor români era necesar, ca
inglobarea spatiului extra-carpatic sfera de politic a Casei de Austria.
anul 1532, anul campaniei imperiale impotriva ofensivei otomane,
spre Viena, domnii români au refuzat participarea la o campanie ce fusese proiectatA ca o
campanie defensivA, pentru centrului Europei. schimb, anul 1538, Petru
a parte la Liga de pentru o nouA
antiotomanA. Pentru otomani a fost evident cA Moldova era punctul mai vulnerabil al
coalitiei cre§tine, armata flota echipate de papalitate, Spania
interesate sA apere pozitiile din MediteranA centrul Europei,
nicidecum sA sprijine lupta antiotomanA a domnului moldav. plus, Carol Quintul a
mizat pe sprijinul polon, ori cum Sigismund I era conflict cu Petru Rare§, a
menajat susceptibilitatea regelui Poloniei, considerând cA nici nu este un aliat de
incredere, un posibil instigator, slujba sultanului. se face cA a rAmas
singur fata invaziei otomane, sA se refugieze in Transilvania. Moldova a fost
sacrificatA pentru securitatea Europei
Interesant este faptul Petru Rare§, revenit la domnie, nu se dezicea de cauza
cruciatA, partial proiectul anul 1542. conditiile care Buda devenise
beilerbeilic, actiunile militare ale Habsburgilor Transilvania devenise
principat autonom sub suzeranitate otomanA, sprijinul domnului Moldovei a fost
binevenit.
februarie 1542, de la Speyer proclama necesitatea luptei cu turcii, ca
o obligatie a unor buni credincio§i, care vor lupta impotriva diavolului, a
este sultanul, trimis sA pedepseascA pe pentru
situatiei tensionate dintre principii protestanti catolici, pentru a se opozitia
primilor la o de aceasta a fost ca o campanie imperialA,
sub comanda principelui Joachim von Brandenburg'6.
Pe subventiile acordate de principi, contributia lui Petru a fost
generoasA efectivA. Acesta a furnizat armatei de galbeni, proveniti
vânzarea a 30.000 de capete de boi'7. Banii s-au dovedit a aruncati
deoarece armata imperial/ la s-a dispersat, urma
nobilii maghiari germani, privind conducerea atacului.
Momentul crucial, de apogeu, al prezentei politice a Casei de Austria
extra-carpatic a fost momentul "Despot", apreciat ca atare chiar de
diplomatice cu ambasadorul Habsburgilor, Ogier Ghiselin de
Ileana Man, inceputurile politicii pontice a Casei de Austria scrieri umaniste

izvoare cartograjice din secolul XVI, RI, nr. p. 1.183-1.184.
Idem, diplomatice de inglobare a Moldovei in sfera de
a Casei de Austria (1526-1541), vol. Miscellanea in honorem Radu
Manolescu- ernerito, Bucure§ti, 1996, p. 218.
16 despre..., vol. I, p. 387-388.
17 C. Rezachevici, Petru Rare, a doua domnie. Politica vol. Petru Rare,
coordonator Leon Simanschi, Bucure§ti, 1978, p. 247-248.
www.digibuc.ro
156 Ileana 6
Busbecq. Acesta reprosa imixtiunea "germanilor" Moldova afirma faptul

sultanul nu va tolera ca Habsburgii controleze situatia din lark pentru
simplul motiv ea se la doar " zile de mers de
concluzie, putem afirma, teama de a gresi, din primii ani ai secolului
al XVI-lea, românii au fost de principalele puteri occidentale interesate de
lupta cu la Dun/re la Marea (Venetia, Ungaria, Imperiul german
papalitatea) ca importanti pentru reusita planurilor de acelasi timp,
maximal al expansiunii Casei de Austria a fost litoralul pontic, Stramtorile
Constantinopolul, cum geograffc a devenit un punct strategic
demn de luat aceste planuri au fost utopice pentru secolul al XVI-lea,
parte caracterului de care li s-a conferit, expansiunea spre
Marea a o permanentá a Habsburgilor, cu asiduitate secolele
Ileana Ckan, Habsburgii lupta pentru controlul spatiului extracarpatic

1561-1564, universal in istoria Bucuresti, 1998, 343. Textul
negocierilor redat de Ghiselin de Busbecq, Omnia quae existant, Pestini, 1758, p. 186-188.
www.digibuc.ro
RELATH POLITICE INTERNATIONALE
PROBLEMA BASARABIEI IN A DOUA A

SECOLULUI AL XVI-LEA
DENIZE
Secolul ansamblul sAu, o deosebit de din

punct de vedere politic, la nivelul intregului continent european,
exceptie de la caracteristicA. DacA prima sa a fost
dominatA, privinta de impunerea principiului echilibrului
politic dintre puteri, cea de-a doua jumAtate, mai ales dupA abdicArile lui Carol
Quintul (1555-1556) moartea lui Soliman Magnificul (1566), s-a caracterizat prin
consolidarea prin pAtrunderea defmitivA a Imperiului Otoman puterilor
continentului nostru.
Pentru TArile secolul XVI a fost deosebit de dur din punct de vedere
eoonomic politic, statului feudal maghiar, ca urmare a de la
Mohács(1526), ele supuse la o presiune primul din partea
Imperiului Otoman, apoi din directia a Imperiului Habsburgic, care a
preluat pretentiile asupra spatiului rominesc.
are o intensificare precedent a dominatiei otomane.
Numai 1538 1600, Moldova Tara au pierdut raporturile eu
Poarta, sub diferite forme, 13 15 milioane de galbeni2, dintre care, numai
perioada 1581-1590 numai Tara Românea.scA, tronului plata
haraciului a la suma de 5.770.000 de galbeni3. La urcarea sa
pe tron, datoriile ale predecesorilor pe care Mihai Viteazul sA le
plAteascA se ridicau la de 700 milioane de timp ce
Din bogata bibliografie consacratA secolului XVI, a se vedea, printre Henri

Lapyre, Les monarchies européennes du et relations Paris, 1967;
H. G. KoeMgsberger, G. Mosse, L'Europe au Paris, 1970; Bartolomé Bennassar, Jean
Jaquart, Le Paris, 1987.
Mihai Maxim, Regimul economic al dominaliei otomane Tara
a doua a sec. XVI, Rdi, tom 32, nr. 9, 1979, p. 1761 ; idem, Le
de la et de la Valachie l'égard de la Porte ottomane dans la seconde moitié du XVIe
NEH, VII, Bucarest, 1980, p. 247-250; idem, Les relations roumano-ottomanes entre
1574 et 1594, RRH, tome XVI, no.3, 1977, p. 483 ; idem,
ultimul veacului XVI, SMIM, vol. XII, Bucuresti, 1994, pp. 3-46.
Mihai Berza, de atre Poarta
.secolele XVI-XVIII, Studii, tom 11, nr. 2, 1958, p. 61.
www.digibuc.ro
158 Eugen Denize 2
contemporanul din Moldova, Aron Tiranul, avea de el 110 milioane de

aspri4. situatie, consecinlä a degradarii continue pe care a institutia
domniei a doua a secolului XVI, precum a degradarii accentuate a
raporturilor dintre Tarile Romane Poarte, ameninta societate cu
o adevärata impunea adoptarea unor rapide eficiente pentru a opri
o evolutie din ce ce mai nefavorabila.
Un la aceastä dominatie, tot mai necrutatoare, a fost formulat de
societatea sub forma reinvierii vechii Dacii, toate proiectele de reconstituire
a regatului dac din a doua a secolului XVI la traditia
medievalä, de mari voievozi precum de Hunedoara, Mare
Petru Rares, romanitätii romanilor, ca fenomen ce se
din spatiul spre exterior6, de unde, cu ideile umaniste ale secolelor
XV XVI, se reintoarce locul de pornire.
Proiectele dacice aceastä au fost numeroase, unele venite din
ca cel habsburgic, promovat de generalul Castaldo 1551 cel polonez,
promovat de cancelarul marele hatman Jan Zamoyski, la secolului8,
Mihai Maxim, Regimul economic al dominaliei otomane.... p. 1742; idem, Les

relations roumano-ouomanes entre 1574 et 1594, p. 483 ; Bogdan Murgescu, Aspecte financiare
ale acliunii politico-militare a lui Mihai Viteazul, RIM, 1994, nr. 1-2, p. 40-47 nr. 3, p. 15-20;
idem, observalii pe marginea datoriilor domnilor Moldovei 1594,
RI, tom 6, nr. 3-4, 1995, p. 243-253; loan Caprosu, istorie a Moldovei prin de
secolului al XVIII-lea, Iasi, 1989, p. 65-67.
Una din cauzele pentru care turcii nu au transformat pasalâcuri a fost,
indiscutabil, nerentabilitatea economica a unei ocupatii militare directe (Mihai Maxim,
Române juridic al romano-otomane evul mediu, Bucuresti,
1993, p. 112-132, analizeaza toate cauzele pentru care spatiul românesc a de o ocupatie
directa).
$erban Papacostea, Les Roumains et la conscience de leur romanité au Moyen Age,
RRH, tome IV, no.1, 1965, p. 15-24 ; Adolf Armbruster, Romanitatea românilor, Istoria unei
Bucuresti, 1972 ed. a Bucuresti, 1993, passim.
scrisoare la 22 1552 un de incredere de la curtea lui
Ferdinand de Austria, Castaldo din Transilvania ca pe o reeditare a cuceririi
romane a Daciei (Victor Motogna, dintre Moldova Ardeal al XVI-lea, Dej,
1928, p. 151-152). Semnificativa acest sens este medalia care a al text se
autointituleaza Subactae Daciae restitutor optimus (A. Veress, királyne (1519-1559),
Budapest, 1901, p. 407 ; Adolf Armbruster, fncercare de a raportului
terminologia realitatea gândirea politica, Studii, tom 22, nr. 3, 1969,
p. 440). Despre incercare Nicolae lorga spunea "...aceeasi nevoie instinctivä a
seculare, milenare, a adus o cea habsburgic, ferdinandista, a
realiza, prin Ardealul lui Martinuzzi garnizoana a lui Castaldo, Dacie, acelasi
centru Ardeal, la aripi cu domni impusi de capetenia soldatilor de regele austriac al
Ungariei" (Nicolae lorga, vol. V, Bucuresti, 1937, p. 20).
Politica de expansiune est de rivalitate cu Habsburgii de regele polon
Stefan Báthory (1575-1586) a fost fidelitate moartea sa de principalul
colaborator, cancelarul marele haman Jan Zamoyski Corfus, Michel le Brave et Pologne,
RRFI, tome XIV, no.3, 1975, p. 484 ; Veniamin Ciobanu, politice Moldovei cu
Polonia XVI-XVIII lumina unor cercetari recente, tom 30, nr. 7, 1977,
p. 1.108-1.109). Acesta, caracterizat de Nicolae ca "...unul dintre oameni mai importanti
pe care Europa Orientalä i-a dat in (N. romanilor prin
www.digibuc.ro
3 Problema Basarabiei secolul XVI-lea 159
venite tot din dar care s-au grefat foarte repede pe interesele românilor, ca cel
promovat de Despot Vodä 1561 iar altele izvorâte din românesc,
dar promovate de nobilimea din Transilvania timpul principilor loan
Sigismund Sigismund Báthory". Aceasd initiativä a fost o expresie a
atitudinii acestei nobilimi, care prefera varianta refacerii Daciei propriul unei
Ungarii supuse Casei de Austria'. fme, cele mai importante cu urmele cele mai
adânci läsate in istoria poporului nostru au fost proiectele dacice românesti, cele mai
autentice proiecte de acest fel. Avem, astfel, proiectul lui Ion Vodá cel Viteaz, care a
reusit, pentru foarte scurt timp, impunä pe scaunul de la pe omul säu,
apoi planul dacic al Mihnestilor, care au realizat o uniune dinastici
moldo-munteanä", drept incununare a tuturor acestora, planul clack al lui Mihai
cel care a reusit pentru prima istorie toate cele trei state
Pentru Mihai, unirea nu numai asigurarea propriei sale domnii sau
realizearea unui comun de lupd antiotoman, ci constituirea unui organism politic
de sine städtor, a conducere urma sä ereditar, familiei sale. A fost proiectul
dacic cel mai inchegat, cel mai viabil, care raspundea nevoilor adevirate ale rominilor
de pretutindeni, ceea ce durabilitatea sa istorica, transformarea sa simbol
a carui semnificatie a sträbätut secolele pästrându-0 valoare in zilele
noastre.
Toate aceste proiecte sau planuri dacice aveau vedere problema Basarabiei,
mai precis a pärtii sale de sud-est cuceritä de otomani 1538, teritoriu care secolul
vol. II, Bucuresti, 1928, p. 257), a ajuns 6.400 sA devinA

reprezentantul tipic al noii aristocratii care preluase puterea stat ( de Pologne, Varsovie,
1972, p. 201- 215; Corfus, art. p. 485). El reprezenta interesele magnatilor poloni care aveau
proprietAti Ucraina care erau, prin urmare, interesati exapansiunea spre
Negre gurile
N. lorga, de de domni, ed. a de Munte, 1931,
p. 209-210 ; Hurmuzaki, p. 415-416.
Marina Lupas-Vlasiu, documentare la dintre Italia
Transilvania secolul XVI-lea, AIINC, X, 1945, p. 340-341; Andrecscu,
Daciae, I, Bucuresti, 1980, p. 215.
Manole Neagoe, Problema al RA, an
LII, vol. XXXVII, nr. 4, 1975, p. 436.
12 Gh.Pungl, Unele consideralii privind planul dacic al lui Mihai Viteazul, in
vol. Românii istoria universalA, III, 1, 1988, p. 497.
13 CiorAnescu, Documente privitoare la istoria culese din arhivele
din Simancas, Bucuresti, 1940, 66; Hurmuzaki,I1, 1, p. 682, 690; Andrei Veress, Documente
privitoare la istoria Moldovei si vol. II, Bucuresti, 1930, p. 26.
Andreescu, op. cit., I, p. 162-185; Gh.David, Un moment
unitatea MI, 1, 1985, p. 34-39. $chiopul, cât II Mircea
Mihnea Turcitul se considerau descendenti din familia regalA a Corvinilor,
ulterior de curia romanA ($t. Andreescu, Radu Mihnea Corvin, domn Moldovei
RdI, tom 39, nr. 1, 1986, p. 16; Gh.Pung4, art. cit., p. 497), ceea ce explicA de ce ei
se considerau mostenitorii legitimi ai Transilvaniei, actionând vederea refacerii fostului regat
dacic.
Gh.Pungä, art. cit., p. 493-506; Andrei Pippidi, La Résurrection de Byzance ou l'unité
politique roumaine: l'option de Michel le Brave, RESEE , tome XIII, no.3, 1975, p. 376-378.
www.digibuc.ro
160 Eugen Denize
XVI va acest abia secolul XVII tatarii denumirea de

Bugeac". De altefel nici nu se putea o incercare de reconstituire a regatului
antic al Daciei, care nu vedere zona gurilor Negre.
Aceste teritorii aveau o dimensiune economica de cea mai mare
chiar in a doua a secolului XVI se o revigorare economica in
drumul moldovenesc de-a lungul Nistrului, la Cetatea la Lwow,
acum partial importanta sa internationala.
Din perspectiva ne seama incercarea Habsburgilor de a cuceri
Transilvania 1551 mentinerea dominatiei aici 1556, cu
efortul de subordona Moldova Tara precum cu planurile dacice al
generalului Castaldo nu a reprezentat altceva deck o tentativa de punere in
aplicare a politicii care se elabora pe ce indreptau tot mai mult
atentia spre sud-estul Europei. Eecul s-a datorat unor cauze multiple, printre care pot fi
amintite rezistenta la cucerire manifestata de toate cele trei state interventia
Portii otomane, care nu putea admite o militará spatiul romanesc,
propria incapacitate militara.
timp, domnii Moldovei, cei mai afectati de cuceririle otomane din sudul
au rascumpere cu mari sume de bani o parte
pierdute. Aceastä de Petru Rareq, a fost continuata de
Stefan, ei ca, 1546 1552, recupereze, la inceput 35 de sate, din care vor
doar 26, puternica cetate a Tighinei teritoriul din
imediata sa Se pare chiar una pentru care a trecut
la islamism, 1551, a fost speranta pe care o nutrea ca, pe cale,
redobandi toate teritoriile sudul cu de Sperante
neimplinite, plátite foarte scump.
aceste conditii, Despot care a ajuns domn al Moldovei 1561,
ce 1-a alungat din scaun pe Alexandru cu sprijinul lui Ferdinand de Austria
al nobililor poloni luterani, a incercat profite de situatie pentru atrage de
partea sa pentru aplicare propriul dacic. El, cu
E. Diaconescu, Accepfiunile istorice ale Basarabiei, "Cuget Moldovenesc", XII,

1943; Ion Nistor, Localizarea numelui Basarabia Moldova transpruteanä, AARMSI,
t. XXVI, 1943-1944, p. 16; Charles de Peyssonnel, Traité sur le commerce de la Mer Noire, vol.
Paris, 1787, p. 304. Pentru aparitia numelui de Basarabia, a se vedea Gh.I. BrAtianu, La
Bessarabie. Droits nationaux et historiques, Bucarest, 1943, p. 17-26.
secolul XVII, o de a Moldovei, acaparatA de a
numitA Bugeac. numArului nogailor regiune anii '60-'70 ai secolului
XVII s-a format hotarul de nord de apus al Bugeacului, pe Valul lui Traian de Sus pe
(Ion ChirtoagA, Din istoria Moldovei de sud-est teritoriale ale
noliunii Bugeac, RI, tom 6, nr. 7-8, 1995, p. 651).
Pentru inceputurile politicii pontice a Habsburgilor a se vedea, Ileana
Inceputurile politicii pontice a Casei de Austria scrieri umaniste izvoare cartografice din
sec. XVI, RI, tom 5, nr. 11-12, 1994, p. 1183-1195.
19 Corfus, Documente privitoare la istoria României culese din arhivele polone.
Secolul al Bucure§ti, 1979, doc. 21, 22, 35, 36, 39, 42, 47; Mihai Maxim, Teritorii
sub administralie secolul al XVI-lea, (II), RdI, tom 36, nr. 9, 1983,
p. 889, n.127.
Ion I. Nistor, Basarabia, pivotul politic al Moldovei voievodale, AARMSI,
t. XXVI, 1943-1944, p. 243.
www.digibuc.ro
Problema Basarabiei secolul al XVI-lea 161
Ferdinand de Austria, a o campanie impotriva turcilor, campanie care avea ca

unul din principalele obiective restabilirea vechilor hotare ale Moldovei. Pentru
realizarea acestui plan, Despot a lansat o proclamatie moldoveni
decembrie 1561, care le expunea progranaul politic. se
fAcea la sentimentul de al moldoveMlor ca descendenti ai romanilor,
lupte zi noapte pentru scuturarea jugului turcesc. Cu concursul
Despot declara ca in vreme, locurile
Moldovei mele pe care le tine malul nu numai acela, dar
Tara apoi toaa Tara Planurile sale nevoile
stricte ale moldovenilor, ceea ce a acut ca ele primite cu circumsnectie, iar
situatiei politice internationale fiindu-i defavorabilA, a permis interne,
care nu puteau accepta pe tronul un aventurier venetic, promotor al unei religii
de obiceiurile strIbune, din domnie in anul Dar, odaa cu
Despot nu dispAreau planurile sale de redobindire a sudului Moldovei, pe
calea armelor, fost nevoie, planuri ce vor reluate mai arziu la dimensiuni
ceva mai realiste.
anii imediat domniei lui Despot se constatA, cum
ceva mai sus, o importantA revigorare economicI a drumului moldovenesc, pe
el puand din 1568 postavul de calitate englezescn. Acest fapt a atras
din atentia puterilor din dar din afara ei, asupra sudului Basarabiei,
interesele otomane polone, cazace, cele engleze, de
multe ori convergente, dar nastere uneori unor puternice conflictuale, ceea
ce va provoca o intensificare a presiunii asupra Moldovei, a pericolelor ce
tara, pericole din care cel mai gray era acela al transformArii sale in teatru de operatiuni
militare, urmate de eventuale noi teritoriale. RAspunsul pe care Moldova va
da, prina tuturor acestor va azboiul antiotoman declansat de
Ion cel Viteaz.
Venit la tron au sprijin otoman, Ion a la inceputurile domniei
sale o politicá de suzeranitatea asupra Moldovei. Astfel,
interesele de imperiali, Rusia au determinat atitudinea a
domnitorului. Paralel el a unele actiuni indreptate impotriva
putemicului vecin din sud, pregAtind lupta pentra eliberarea reintregirea
21 Hurmuzaki, II, 1, p. 415-416; N. Scrisori de Scrisori de domni, ed. a

p. 209-210; loan C. asupra hotarelor Basarabiei, extras din AB, an 1,
nr. 3, Chisináu, 1929, p. 3; Ion I. Nistor, Basarabia pivotul politic al Moldovei voievodale, 244;
M. Neagoe, art. cit., p. 432.
Pentru domnia personalitatea a lui Despot a se vedea N. lorga
Nouveaux materiaux pour servir l'histoire de Jacques Basilicos, Bucarest 1900; Adina Berciu-
Dräghicescu, Aspects de la politique extérieure de la Moldavie entre 1561-1563, AUBI, XXIX,
1980; idem, domnie Moldova. Bucuresti, 1980.
23 Litterae nuntiorum apostolicorum historiam Ucrainae illustrantes (1550-1850),
ed. Athanasius G. Welykyi, I, Romae, 1959, p. 67-68; Svetana Georgieva, Les rapports de
commerce entre l'Empire Ottoman et la Pologne et les terres bulgares au "Bulgarian
Historical Review", 3, 1978, p. 38-49; Viorel Panaite, Comer' negustori tratatele osmano-
polone: 1489-1607, RI, tom 6, nr. 3-4, 1995, p. 221-222; Andreescu, Comerful danubiano-
pontic la secolului al Mihai Viteazul moldovenesc", in SMIM,
vol. XV, 1997, p. 51.
www.digibuc.ro
162 Eugen Denize 6
o de incordare a relatiilor moldo-polone, determinatA de

incercarea de a lui Bogdan (1568-1572) cu sprijinul nobilhnii
din sudul regatului' de lui Henric de Valois de a alipi Moldova la
relatiile dinte cele s-au normalizat in martie 1574, Ion VodA a depus,
intermediul solii, de vasalitate de regele al Poloniei26.
De asemenea, Ion VodA a in vederea luptei antiotomane, sA stabileascA o
aliantA cu Maximilian I (1564-1576), cAruia, iunie 1572, i-a depus un
omagiu dar acesta nu a fost acceptae.
Evenimentele o or lua pregAtirilor politice militare ale lui Ion
Presati de dezastrul naval de la Lepanto (1571), dar de care
trecea imperiu129, turcii i-au cenit domnului moldovean, la 21 februarie 1574, o dublare a
haraciului, de la 35.000 la 70.000 de galbeni". Ion VodA, sprijinit de adunarea a
refuzat categoric, astfel conflictul cu Poarta la punerea aplicare
a ce am putea numi planul sAu dacic.
Nu existA izvoare documentare sau narative care ne indice cu claritate
certitudine ce consta acest plan. ciuda acestui fapt, elementele sale
pot fi desprinse din actiunile militare de Ion VodA. Aceste actiuni, vizau
primul unui front comun de antiotomanA cu Tara
a doua etapA atacarea eliberarea sud-estului Moldovei a Basarabiei. Ceea
ce ar urmat aceste prime douA etape ar fi fost incununate de succes nu putem
cu precizie dar, din experientele anterioare de refacere a regatului dac, probabil cA
atentie a lui Ion indreptat spre Transilvania.
Bogdan a sA tronul Moldovei cu ajutor polon

anului 1572, dar nu a reusit. Turcii au mobilizat forte importante, formate din
detasamente ale hanului ale sangiacbeilor de Vidin, Silistra, Nicopole Tighina (Bender)
ale domnilor Române (Hurmuzaki, II, 1, p. 632 635), forte care au atacat Hotinul ocupat
de poloni au sudul Poloniei distrugând 20 de foc Snyatin
(N. Studii documente, XXIII, p. 103-104; idem, Acte I, p. 15; Victor
Motogna, la epoca lui Ion cel Cumplit, RI, XI, 1925, nr. 10-12, p. 254; Teodor
Holban, Henri de Valois en ogne et les Roumains, ARBSH, tome XXIII, 1942, p. 121-123;
Dinu C. Giurescu, Viteaz, ed. a II-a, Bucuresti, 1966, p. 57; Nicolae Grigoms,
Politica a domniei lui Ion Viteaz (1572-1574), extras din
vol. Coordonate culturale vrâncene, Bucuresti, 1974, p. 69.
25 Hurmuzaki, Supliment I, 1, p. 25 ; Constantin I. Andreescu, Moldova alegerea lui
de Valois ca rege al Poloniei, "Arhiva", XLII, 1-2, Iasi, 1936, p. 48-55;
Dinu C. Giurescu op. p. 117.
N. Lupta de eliberare de Ion Viteaz - iunie
1574), CI, serie nouA, VI, Iasi, 1974, p. 103; Veniamin Ciobanu, La de
contextul politicii al al
XVII-lea), Iasi, 1991, p. 28.
27 Hurmuzaki, II, 1, p. 630-631.
28 N. Grigoras, Politica a lui Ion p. 8.
Beldiceanu, La crise monétaire ottomane au et son influence sur
les Principautes roumains, SOF, XVI, 1957, nr. p. 70-86.
M. Berza, Haraciul Moldovei Românesti in sec. SMIM, II,
Bucuresti, 1957, p. 12-13 ; Dinu C. Giurescu, op. p. 136-138.
Gonta, Adunarea din primdvara anului 1574 Moldova, RdI, tom
27, nr. 6, 1974, p. 887-896.
www.digibuc.ro
7 Problema Basarabiei secolul al XVI-Iea 163
Sigur este faptul rAzboiul turcii nu 1-a luat prin surprindere pe domnul
Moldovei el era pregAtit, din punct de vedere militar, la punerea
aplicare a primelor douA etape din planul sAu DacA Heric de Valois, regele efemer
al Poloniei a refuzat categoric de ajutor la fel ca Habsburgii", nu
acelasi lucru s-a intimplat cazacii putin mai declansarea ostilitAtilor,
anumiti nobili ceea priveste pe au pozitiv la
cererea de ajutor a lui Ion aceasta posibilitatea deschiderii unui
front de antiotoman. Ei au trimis 1.200 de oameni, dintre 600 erau sub
comanda hatmanului Sviercevski, 200 erau comandati de Koslovski Stuzenski,
100 de Ianczj Sokolovski". Baza principall a armatei lui Ion VodA o constituiau
armate ale unitAtile militare boieresti ale libere. DacA la
urcarea sa pe tron, el dispunea de forte annate nu mai mari de 4.000 de oameni"
interval de nici doi ani, el a reusit o armatA 20 30.000 de
oameni", armatA cu care putea spera principalele obiective. La aceste
se vor trupe poloneze. Nobilii Albert Laski Constantin Ostrogski i-au
scris, la 21 aprilie 1574, deci dupA declansarea ostilitAtilor turcii, erau dispusi
ajutoare militare", ajutoare care vor 2.000 de soldati".
Mai de atitudinea lui Ion VodA se pare au fost turcii, deoarece la
inceput ei nu aveau un pretendent ceea ce explicA incercarea
succes, de a-1 pe Bogdan la sultanul
a acceptat domn al Moldovei pe Petru Schiopul, fratele domnului
Românesti, Alexandru II (1568-1577), la 3 aprilie 1574, cei doi, de
trupe otomane comandate de Cigalazade, campania de inlocuire a lui
Ion VodA41. Acesta luase imediat dupA 27 martie42
indreptându-se Romineascä.
Luptele care au urmat sunt bine cunoscute La 14 aprilie
1574, Ion zdrobeste armata turco-munteanA la la sud de Focsani, apoi
ocupA Bucurestiul, unde-1 instaleazA scaun pe Vode, probabil fiul lui
32 N. lorga, La France dans le Sud-Est de l'Europe, XIII, 1936, 33-36 ; idem,

Istoria V, p. ; Al. Cioránescu, stiri noi din domnia lui Ion cel Cumplit, RI,
XX, nr. 4-6, 1934, p. 170 ; Dinu C. Giurescu, op. cit., p. 139; N. de eliberare
de Ion cel Viteaz, p. 103.
N. Grigora.5, Politica a lui Ion p. 78.
Magdalena László, B. P. Hasdeu despre folclorul ucrainean, RSL, X, 1964, 115.
Dinu C. Giurescu, op. cit., p. 141.
36 Aceastä cifrä este de un raport italian transmis din Constantinopol la Genova,
la data de 7 mai 1572 (Hurmuzaki, XI, p. 87).
Dinu G. Giurescu, op. cit., p. 144.
38 Hurmuzaki, II, 1, 679, 713-716 ; A. Veress, Documente p. 41-44;
Charrire, Négociations de la France dans le Levant, tome III, Paris, 1853, pp. 522-523.
T. Holban, art. p. 116; N. de eliberare de Ion cel
Viteaz, 103.
Victor Motogna, la epoca lui Ion cel Cumplit, 256.
Hurmuzaki, II, 1, p. 671; 84.
42 Dinu C. Giurescu, op. cit., 144.
Victor Atanasiu, de la Bucure§ti, 1974, passim.
Al. Ciorinescu, Documente p. 66 ; Hurmuzaki, II, 1, 682, 660; XI, p. 87;
A. Veress, Documente, II, p. 26.
www.digibuc.ro
164 Eugen 8
Bun" prin urmare, frate cu Petru Cercel Mihai Viteazul. Dar acesta a
fost ucis numai palm zile, fapt care a impiedicat realizarea de actiune
a Moldovei Tarii Românesti. Apoi actiunile militare ale lui Ion se
spre zona de Jos a sudului Basarabiei, unde este cuceritä,
cetate, apoi Tighina Cetatea sunt mai multe corpuri de
oaste turco-tatare47. lupte deosebit de violente de confruntarea
cu turcii are zona Cahul-Roscani, din sudul Basarabiei, 9 14 iunie".
Lipsit de artilerie, de turcilor de o parte din boierime
cu Eremia Cernauteanu, Ion este obligat se predea suporte moartea unui
martir.
Simpla a principalelor evenimente ale campaniei militare pe care Ion
a purtat-o Impotriva otomanilor in la Inceputul verii anului 1574
demonstreaza ceea ce afirmam mai sus, anume, faptul domnul Moldovei avea
un plan dacic una din principalele componente ale acestuia era recucerirea sudului
Basarabiei. De cea mai mare parte a campaniei s-a desfasurat
foarte obiectivul ei principal era acela de a-i alunga pe turci de aici de a
reface vechile hotare ale de pe vremea lui Mare.
Acest lucru a fost sesizat foarte de principalele cronici interne care
oprit atentia asupra domniei luptei a viteazului domn al Moldovei. Astfel,
Grigore Ureche "Ion dispre turci,
umplându-sa de mânie, cu foc au arsu Tighina Cetatea au
robi plean au scos. Decii Ion de au dat
putinea cazacii nu leniia, ci câmpii Bugeacului pururea cerca
faciia"". continuare, referindu-se la cazaci, el spune: "Câlcându cazacii
câmpii Bugeacului facându, au dat spre o de oaste turceasca, ce
mergea pre veste. de sârgu au cazacii la Ion
de au cersut le ajutoriu, ca dea acelor turci. daca le-au
Dinu C. Giurescu, op. cit., p. 144 ; N. Grigoras, de eliberare de Ion

cel Viteaz, p. 110-113.
Hurmazaki, II, 1, p. 694-695, 690.
Andrea Maximiliani Fredro, Gestorum populi poloni sub Henrico Valesio polonorum
postea vero Galliae rege, ed. a II-a, Danzig, 1860, p. 172-179 ; Dinu C. Giurescu, op. cit.,
p. 153-163; N. Grigoras, de de Ion Viteaz, p.
Bartolomeo Paprocki, Beschreibung des Krieges, welchen der
walachische Woiwod luon mit den 1575, A. Papiu-Ilarian, Tesaur de monumente
istorice pentru Bucuresti, 1864, p. 281; Leonard Gorecki, Descriptio belli
voivode Valahiae quod anno MDLXXIIII cum Selimo Turcorum imperator gessit, ibidem,
p. 238 ; T. Nicolau, Artileria moldoveneasca veacurile XV XVI, "Revista artileriei", XIV,
1932, p. 249-271; Hunnuzaki, 1, p. 710-711; Supliment I, p. ; A. Veress, Documente, H,
p. 40-41; Th.Antonescu, Campania din 1574 contra Moldovei, loan Viteazul Cumplit.
de la Cahul, 10 iunie 1574, "Revista militari", LXXVII, 1940, nr. 7-8, p. 77-90
nr. 9-10, 36-42; Paul Cernovodeanu, Pierre Lescalopier Tara
Transilvania la 1574, SMIM, IV, 1960, p. 437-440; Dinu C. Giurescu, op. cit., p. 163-173;
N. de eliberare de Ion Viteaz, p. 120-124; C. Cihodaru, Cu
privire localizarea unor evenimente din istoria Moldovei: Hinau, Direptate,
Roscani, in tom XIX, 1982, p. 632-635.
Grigore Ureche, Moldovei, editie studiu introductiv, indice
glosar P. P. Panaitescu. Editia a II-a rev5zutá, Bucuresti, 1958, p. 200-201.
www.digibuc.ro
9 Problema Basarabiei secolul al XVI-lea 165
trimis, pre lesne i-au biruit i-au cu ajutoriul proaspat. a veni ajutoriul
de la Ion aproape au fostu cazacii de multimea turcilor. Ci apoi
moldovenii proaspeti vitejeste, pre lesne i-au
La Axinte Uricariul el efortul militar principal al lui Ion
in regiunea de sud a Basarabiei: "Ion voda, despre turci, au
tras cu sale supt Tighinea di au inceput a bate cetatea
dzile o au luat-o au aprins-o de au arsu. de acolo au
600 de cazaci la Cetatea o au aprins-o de au arsu. Ars-au giumatate de
au facut cazacii Bugeacului. Ion
cazacii de la Cetatea au odihnit cu Wile sale zile"51.
Pentru cronicarul muntean Radu Popescu "...de patru ori au mai Ion
moldovenii pe turci au ars Tighina Cetatea
a omite luptele din Tara toate aceste cronici teatrul
principal de operatiuni militare lui Ion in sudul Basarabiei este firese fie
avem vedere faptul lupta turcii, domnul Moldovei in
primul elibereze acele ale sale care se aflau sub
a Imperiului Otoman.
nefericire pentru Moldova, lupta lui Ion s-a printr-o
zdrobitoare, care a avut consecinte grave pentru Aceste consecinte au
fost de trei categorii au afectat nu numai Moldova, dar relatiile politice militare
dintre principalele puteri din Imperiul Otoman Polonia.
primul de la Cahul-Roscani, Moldova a fost supusä la
un jaf crunt din partea turcilor a acest sens, un raport al bailului venetian
de la Constantinopol semnala faptul Moldova se poate opt la zece zile
prin locuri pustii care erau roditoare bogat locuite,
Nicolae Costin scrie "...pentru acea de atunci, pe multe locuri
multe sate au pustii, ales la den Prut Nistru'. Reiese din
aceste spuse principala de confruntare a fost sudul Basarabiei, pustiit atâta
cruzime la peste un secol de le evenimente urmele distrugerilor continuau
vizibile.
al doilea Ion sprijin militar impotriva uriasei puteri a
Imperiului Otoman luat de acolo de unde i se oferea, cei care i oferit au fost
cazacii. Aceasta le-a permis un nou front de luptá antiotomand", front care,
din cuprindea teritoriul Moldovei, aproape integralitatea zonele cele mai
Ibidem, 201.
Axinte Uricariul, Cronica a Prii a Moldovei, vol. 1,
criticA studiu introductiv de Gabriel Bucuresti, 1993, p. 268.
Radu Popescu Vornicul, Istoriile domnilor Introducere editie
criticA de Const. Grecescu, 1963, p. 62.
Hurmuzaki, III, 2, p. 375.
Nicolae Costin, Moldovei de la zidirea lumii la
ed. Pete, Bucuresti, 1942, p. 530; A se vedea Ion I. Nistor, Basarabia, pivotul politic al
Moldovei voievodale, p. 244.
Pentru interventiile repetate ale cazacilor Moldova, a se vedea Eugen StAnescu,
Colaborarea dintre cazaci ultimul al veacului al XVI-lea, I, Studii,
tom 7, nr. 3, 1954, p. 119-144 ibidem, nr. 4, 1954, p. 187-213; Dinu C. Giurescu, op. cit.,
p. 184-199.
www.digibuc.ro
166 Eugen Denize
afectate totusi cele centrale, pe Soroca-lasi, cele sudice, direct

de otomani.
fme, al treilea lupta lui Ion care a permis interventia masivA a
cazacilor, teoretic supusi ai regelui Poloniei, care a primit unor nobili poloni,
a dus la unei de tensiune polono-otomane. au atacat
jefuit sudul marele vizir Sokollu-Mehmed chiar sultanul II
trimit scrisori in Polonia care aceasta este acuzaa cA ar fi sprijinit lupta lui Ion i
se cere sA predea haraciul pe care acesta datora Portii, cu socrul alti
ai refugiati pe teritoriul polon. scrisoarea pe care o adresa voievodului
Gheorghe Iazlowiecki, marele vizir arAta cA "...atunci când acel nelegiuit
loan domnul Moldovei, clocind cA oastea
nu e gata, asupra Tighinei, ucigând câmp pe
pe ciobani, acelasi moment polonii, ostasi de
asupra Albe, pustiind... de acele de
cazaci - n.n.), mai ajutorul lui loan VodA o ceaa de 2.000 de oameni..."".
concluzia scrisorii, polonii erau avertizati sA predea toate averile scoase din Moldova
de familia oamenii credinciosi ai lui Ion "DacA vA place pacea linistea, apoi
toate averile rApite sA le trimiteti la Poarta otomanA prin lui Mehmed ceausul"".
Cele scrise de marele vizir la 28 iulie 1574, erau de sultan, numai peste
câteva zile, la inceputul lunii august.
El spunea cA: de acestea, s-a mai auzit pe când se rAsculase afurisitul
acela de loan, voi, trimitând oameni, incendiat orasul Akkerman de
asemenea, trimitând oastea regelui ajutat sbrijinit blestematul mai sus
pomenit. ajutat sprijinit felul acela, pe sus
construit contrar tratatului, s-a trimis scrisoare pentru a se
veni de hac corAbiilor care devasteazA
Acestei de tensiune i s-a pus moment prin tratatul pe care cele
1-au la 2 decembrie dar cauzele ei erau mult profunde
Ion VodA. Ele constau revigorarea, cum am mai spus, a
drumului comercial moldovenesc, ce a determinat sporirea interesului Poloniei
zona gurilor a litoralului nord-pontic. reorientare
care va cunoaste punctul culminant la secolului XVI inceputul secolului XVII
ca principal promotor pe marele hatman Jan Zamoyski, a provocat o
stare de tensiune relatiile polono-otomane, ajungandu-se in preajma
unui rAzboi de anvergurA cele La aceasta s-a
reciproc de cazaci, teoretic supusi otomani
poloni, dar practic foarte greu de controlat sapâni pe propriile
a relatiilor internationale din zona sa geograficA a
avut consecinte deosebit de negative pentru Moldova anii imediat infrângerii
Ion VodA. Pe de o parte, Poarta otomanA a intensificat precedent presiunile
N. Studii istorice asupra Chiliei Albe, Bucuresti, 1899, p. 199.

Mustafa A. Mehmed, Documente privind istoria Romdniei, vol. 1455-1774,
Bucuresti, 1976, p. 123; a se vedea A. Veress, Documente, II, p. 42.
Mustafa A. Mehmed, op. cit., p. 124.
Ibidem, p. 126.
lorga, Studii istorice asupra Chiliei p. 202.
www.digibuc.ro
asupra ca de asupra TArii moldovenii obligati participe

din la lucrArile de reconstructie reparatie de la Tighina, Cetatea
Chilia, Geankerman (Oceakov), distruse de Ion de cazaci61, pe de parte,
incursiunile care vizau ocuparea domnesc62, dar teritoriile
de turci sudul Basarabiei, mai ales zona Tighina Cetatea au
provocat imense distrugeri o sensibilA degradare a institutiei domniei, a
domnului asupra
Trebuie avem vedere faptul toate aceste incursiuni, care vizau
din sudul Ba.sarabiei, nu aveau ca scop eliberarea realipirea la
Moldova, ci pur simplu jaful distrugerea, imeori chiar sub pretextul lumii
Cazacii nu doreau nu puteau elibereze aceste teritorii, cum nu
puteau nici propriul domn pe tronul ei avut capacitates
realizeze astfel de obiective, un caz ele nu adus o u§urare a
situatiei Moldovei, ci dimpotrivA. Ori tara ar intrat dependeng de
ori ar fi teritoriu al nimAnui, un permanent de confruntare
cazaci, turci poloni. Prin urmare, actiunile intreptate
impotriva otomane din sudul Basarabiei nu au avut nici nu puteau aibá
un caracter pozitiv pentru tará, ci duceau la permanentizarea de
conflict din la dislrugeri sistematice, la incordarea relatiilor polono
otomane constituiau o amenintare pentru independenta integritatea teritorialI
a Moldovei. Aceste actiuni nu trebuie confundate asimilate cu cele ale cazacilor
inregimentati ca mercenari lui Ion mai grziu, ale lui Mihai Viteazul,
sub conducere ei au actionat vederea atingerii unor obiective cu
indeplinind, urmare, un rol pozitiv. cele tipuri de
actiuni exisg, o mare difereng, actiuni e antiotomane ale cazacilor trebuind
apreciat la justa valoare functie de de contextul general
61 Mihai Maxim, Documente noi despre moldo-otoman din 1574, in vol. Din
lupta poporului pentru Bucuresti, 1977, p. 83-84; idem, Culegere de texte
1924, doc. 6 7; idem, Les relations roumano-ottomanes entre 1574 et 1594,
RRH, tome XVI, no.3, 1977, 477.
62 Pretendenti cazaci la tronul Moldovei au fost (Hurmuzaki, XI, p. 184-185), loan
(Nicoara) (Ibidem, XI, p. 602; Gr.Ureche, op. cit., p. 242), Alexandru (Ibidem, HI, 1,
p. 36; E. D. Tappe, concerning Romanian (1427-1601), London, The Hague,
Paris, 1964, p. 41) Constantin (Hurmuzaki, III, 1, p. 14-15; 17-19), pretinzand se
cu Ion
63 In 1578, cazacii au luat din Albe peste 700.000 de au distrus
cetatea Islamkerman construita de (Hurmuzaki, III, 1, p. 14, 18; J. Janicki, Acta istorica res
gestas Stephani Bathorei illustrantia, Varsovia, 1881, p. 31 urm.; N. Studii istorice
asupra Chi/lei Albe, p. 203). Ca rAspuns, 1579, ciuda protestelor polone, turcii au
construit o de Tighina (Hurmuzaki, HI, 1, p. 40-41; XI, p. 634
urm.). Polonii au reactionat noiembrie an, Samuel Zborowski, castelanului
de Cracovia, a atacat Cetatea (V. Ciobanu, La de veacuri, p. 48). aceste
a circule chiar zvonul turcii ar avea de transforme Moldova, dar
Tara (Hurmuzaki, XI, p. 607; Supliment p. 42; HI, 1, p. 10-11;
Leonard Gorecki, Kronika z czasów Stefana Batorego 1552-1582, apud Corfu; Studii despre
istoria Moldovei noud (1575-1582), SCIM, I, 1951, p. 121;
C. Stanescu, art. cit, II, p. 190-192; Dinu C. Giurescu, op. cit, p. 195-197; V. Ciobanu, La
de veacuri, p. 49).
www.digibuc.ro
168 Eugen Denize 12
politico-militar care s-au produs.

Yndelungatul razboi care a opus Imperiul Otoman, safavid (1578-1590),
precum tatarilor din Crimeea, condusä de Mehmed Ghiray
1579 1584, 1-au obligat pe sultan modereze
raporturile cu Moldova sä nu deterioreze complet relatiile cu Polonia din cauza
repetatelor cazace. Aceste näväliri nu numai nu au dar, de
faptul principalele otomane erau deplasate pe frontul din Iran, au cunoscut o
intensificare precedent, lovind special in Basarabiei, dar in restul
teritoriului moldovenesc.
Astfel, in 1583, ordinul regelui polon Bathory, o grupare de 8 la
9.000 de cazaci trece Nistrul cu 2.000 de poloni, Tighina, ard
suburbiile, care Cetatea capturand o flotá ce se afla aici65. In
1584, Tighina devine principala a atacurilor urmatä de Cetatea
Prima este violent august noiembrie, apoi iunie 158568, din iunie
158669. In aprilie 1587, 7.000 de cazaci cuceresc Geankermanul (Oceakov), de
captureaza 30 de tunuri, apoi dau foc Tighinei jefuiesc Bugeac". Pentru
repararea acestor stricaciuni a fost obligat la dispozitia turcilor
3.000 de care 15.000 de salahori71. In acela$i an, cazacii cuceresc Hu$i
din Ia$iu172. De data aceasta, eliberat de problemele create de
tatarilor din Crimeea mai putin presat de cu Iranul, al era
previzibil, sultanul Murad III manifesta nou intentia de a -transforma
de a impune Poloniei plata unui tribut'. aceste nu-i
impresionara pe cazaci. In 1588, ei din nou Hu$ii, apoi
noiembrie Tighina, raza actiunilor de luptä extinzându-se pânä aproape de
deci incluzând cea mai mare parte a Moldovei dintre Prut Nistru, mai
1589 este atacatä Cetatea
In acest fel, Moldovei a domnitorului ei, Petru $chiopul, devenise cu
dramaticá. Transformatá in teatru de operatiuni militare, cu teritoriul dintre Prut
Nistru devastat sistematic permanent, Moldova se afla, situatia de a
transformatä cum manifestase nou sultanul",
de a ocupatá de poloni, care manifestase tendinta de granitele
M. Maxim, Les relations roumano-ottomanes entre 1574 et 1594, p. 481.

Hurmuzaki, IV, 2, p. 18; XI, p. 166-167, 665-666; Nicolae lorga, Studii istorice asupra
Albe, p. 204.
Hurmuzaki, XI, p. 672 ; A. Veress, Documente, p. 296, 298.
Hurmuzaki, XI, p. 684.
Ibidem, XI, p. 689.
p. 693.
Ibidem, p. 697.
Ibidem, p. 697-698,700; III, 1, p. 102, 134.
XI, p. 700; A. Veress, Documente, III, p. 108.
Hurmuzaki, XI, p,700.
p. 715 ; N. lorga, Studii documente, XXIII, p. 110.
Hurmuzaki, III, p. 114; p. 715.
76 A. Veress, Documente, III, p. 177.
Al. Cioränescu, Documente Simancas, p. ; Hurmuzaki, XI, p. 725.
www.digibuc.ro
13 Problema Basarabiei secolul al 169
la
Exasperat de repetatele incursiuni Moldova nemultumit de
refuzul regelui polon Sigismund III de a pläti tribut, sultanul Murad III
organizarea, iunie 1589, a unei expeditii de represalii. Trupele otomane, comandate de
beilerbeiul Rumeliei, sudul Poloniei incendiazA Snyatinul,
septembrie dar sunt obligate se deoarece nu au putut facA
jonctiunea cu hanului Gazi Ghiray Cu toate cA Moldova, la
ca Tara a furnizat armatei otomane cai provizii, ea nu a de la
o devastare aproape completA, cum o aratA documentele vremii".
DevastatA de turci, Moldova era de o
Hatmanul marele Jan Zamoyski, adept expansiunii polone zona gurilor
a litoralului nord-pontic", era de cazul unui rAzboi au Poarta,
foarte probabil acel moment, trebuia sA ofensiva, atace pe sA
ocupe Moldova, spunea el, ne fortificAm mai la sub
Lwow"".
Se cA nimic nu mai poate opri un turco-polon de mari proportii.
Sultanul cerea imperativ, la 22 februarie 1590, plata unui tribut de poloni valoare
de 100.000 de refacerea distruse din Basarabiei de pe litoralul
nord-pontic, uciderea tuturor cazacilor", de indeplinit
care au provocat esecul misiunii diplomatice a polone conduse de
totusi rIzboiul nu s-a datoritA medierii engleze, prin
ambasadorul de la Constantinopol, Edward Barton, moldovene, prin
Bartolomeo Brutti", care au reusit sA faciliteze incheierea cele douA pArti a unor
acorduri de pace 1590 1592.
Johannes Leunclavius, Neuwe Chrohica Nation, Frankfurt am Main, 1595,

p. 148; N. lorga, Studii istorice asupra Chiliei Albe, p. 206-207.
Golitnas, Misiunea militaro-diplomaticd a beglerbergului Haider
Moldova lui Petru $chiopul, moldovenesc", VIII, 1939, nr. 5-7, p. 3-6;
C. M. Kortepeter, Gazi Giray khan of the Crimea, and Ottoman Policy in Eastern Europe and
the Caucasus.1588-1594, SEER, XLIV, 1966, nr. 102, p. 145, 151-155; D. Ciurea,
externe ale Moldovei secolul XVI-lea, X, 1973, p. 38.
Ludovic Demény, Paul Cernovodeanu, politice ale Angliei cu Moldova, Tara
Transilvania secolele XVI-XVIII, Bucure§ti, 1974, p. 25.
A. Veress, Documente, III, p. 199; E. D. Tappe, op. cit., p. 53-55.
A se vedea mai sus, nota 8.
Hurmuzaki, Supliment 1, p. 302; Zdzislaw Spieralski, Awantury moldawskie
(Aventuri moldovene§ti), Warszawa, 1967, p. 142; D. Ciurea, art. cit., p. 38-39; V. Ciobanu, La
de veacuri, p. 66.
D. Ciurea, art. cit., p. 38.
85 N. lorga, Relations entre boiars moldaves et nobles polonais, ARBSH, no.1-2,
Bucarest, 1921, p. 127-128; V. Ciobanu, La de veacuri, p. 67- 68.
Pentru mediere moldo-englezA, a se vedea Hurmuzaki, IV, 2,
p. 139-140; XV, p. 213-214; XI, p. 220-221; A. Veress, Documente, III, p. 151-152; E. D. Tappe,
op. cit., p. 56-57; Garbacik, Le relazioni turco-polacche tra XVI-XVII secolo alla luce dei
rapporti e dei dispacci dei baili veneziani a Costantinopoli, in vol. Venezia e Polonia tra
Umanesimo e Rinascimento, Wroclaw-Warszawa-Kraków, 1967, p. 222-224; L. Demény,
P. Cernovodeanu, op. p. 26; Virgil Apostolescu, Un aventurier apusean la curtea lui Petru
Schiopul: Bartolomeo Brutti, tom XVIII, 1981, p. 567-574.
www.digibuc.ro
170 Eugen Denize 14
räul mai mare fusese evitat, presiunea asupra Moldovei, dar a

a continuat sä se intensifice. Amenintat de turci cu dublare a haraciului
de cazaci cu noi incursiuni devastatoare, Petru a preferat sä de bunä
voie tronul Moldovei, viala exil, departe de
Incursiunile sudul Bassrabiei vor continua vara lui 1592 ei
Chilia Tulcea capturind o sumä de 300.000 de aspri, ceea ce va duce la o
nouä incordare a turco-polone" la noi din partea sultanului cu
transformarea Moldovei in Situatia Moldovei a devenise
aproape de nesuportat, presiunea la care se va
cea habsburgicA o reactie de anvergurA, reactie care se va produce timpul
domniei lui Mihai Viteazul va cuprinde spatiu românesc, deci Basarabia,
domnia Române0i, toamna anului 1593, Mihai Viteazul
s-a cu probleme principale, probleme care vor pästra actualitatea pe
parcursul sale domnii. Este vorba de lupta de independenlA impotriva turcilor,
impusä de situatia dezastruoasä a de lupta pentru unitatea de la inceput,
apoi de lupta pentru unitatea statalä a celor trei de unitatea
de unitatea intregului românesc. prin realizarea acestei
lupta antiotomank dar lupta impotriva veleitätilor expansioniste ale altor puteri, cum
ar Habsburgii putea avea cu de Mihai Viteazul a
abordat aceste douA probleme majore ale domniei sale simultan de la inceput, deoarece
intre ele exista o interdependentä, una fdrä o
rezolvare adecvatA.
de declan§area luptei pentru independentä, cazacii
continuat atacurile zona de sud a Basarabiei, extinzAndu-le la alte zone ale
lärii. Astfel, profitând de izbucnirea rAzboiului dintre turci impeiali vara anului
1593, decembrie ei atacA devasteazA imprejurimile Tighinei". Ca räspuns, tätarii au
atacat Moldova, unde, iunie 1594, asediat pe Aron VodA dupA care,
cale, s-au indreptat spre Poculia91. In cazacii revin ajung
la Chilia obligA pe Aron Vodä sA le pläteascä o mare sumA de banin. Abia dupA
izbucnirea luptei antiotomane a Aron va ianuarie 1595,
sA incheie o aliantä cu ca.zacii93, sA-i incadreze astfel, mAcar partial, lupta de
eliberare dusä de
Revolta antiotomanä declan§atä de Mihai Viteazul Tara RomâneascA de
Aron VodA Moldova, noiembrie Transilvania aflAndu-se stare de
beligerantä cu Poarta otomanA din august a aruncarea luptä a
A. Veress, Documente, III, p. 247.

Hurmuzaki, IV, 2, p. 173.
M. Maxim, L'autonomie de la Moldavie et de la Valachie dans les actes officiales de
la Porte au cours de la seconde moitié du RESEE, tome XV, no.2, 1977, p. 217;
idem, Les relations roumano-ottomanes entre 1574 et 1594, p. 486.
III, p. 40.
N. Studii istorice asupra Chiliei Albe, p. 207-208.
92 Ibidem, p. 209.
Idem, Acte fragmente, I, p. 128-129; Hurmuzaki, 1, p. 227.
Balthasar Walter, Scurta adevdrata descriere a lui Mihai Viteazul domnul
Al. Papiu Ilarian, op. cit., I, Bucuresti, 1862, p. 13; Hurmuzaki, XII, p. 26.
I. Viteazul unitatea a Prilor vol. Unitate
www.digibuc.ro
15 Problema Basarabiei in al XVI-lea 171
unor. importante militare, care constituiau un gray pericol pentru flancul drept
comanicatiile trupelor otomane. Prin urmare, la Constantinopol s-a decis ca directia de
atac sä schimbata din Europa spre la 14 mai 1595,
sultanul a ca Moldova Tara transformate
Atacul a cuprins linie a inclusiv a Dunarii
dobrogene, Isaccea, Tulcea, Chilia sunt atacate97. Detasamentele
lui Mihai Viteazul au de-a lungul spre Marea
Babadagul Isaccea Paralel cu domnul Aron a
el lupta pentru eliberarea moldovene din zona Negre a
gurilor La inceputul lui 1595, trupele sale, efective transilvanene,
Apoi se spre Cetatea o grupare
comandata de beiul Hasan. detasamente Dobrogea
din nou pe La 22 martie, Ismail, de 4.000 de turci, este
cucerit preluat de o garnizoang moldoveneasca'. Chilia este ea Astfel,
Mon putea la 15 februarie 1595, scrisoare lui Jan
Zamoyski, "Tara este, un sprijin pentru
impotriva acestui dusman pe avem spatele Faptul 1595,
au accesul la mare se reflectá promisiunile pe care
Rudolf II le-a facut Poloniei pentru a o atrage Liga anume cedeze
posesiunea asupra Moldovei asupra fortäretelor de pe
litoralul Negre, dreptul de navigatie
Toate aceste nu 1-au ajutat pe atunci Sigismund
Báthory, principele Transilvaniei, care dorea vechii Dacii sub
conducerea sa, a din domnie. Dar disparitia lui de pe
scena a abandonarea directiei de recucerire a sudului Basarabiei
de turci. Noul tratatul pe care 1-a incheiat la 3 iunie
1595 principele transilvan, se obliga noua administratie a Moldovei
vechile ei granite, exact teritoriul de la gurile de pe litoralul
Cu toate acestea, in iunie, expeditia sudul Moldovei se incheiase, o
incercare a ca.zacilor de a Cetatea fárá rezultat'.
Luptele din iarna 1594-1595 din prima parte a anului 1595 purtate de
sub conducerea lui Mihai Viteazul au zdruncinat serios
continuitate istoria poporului Bucuresti, 1968, p. 160.

Decei, Les relations entre Michel le Brave et l'Empire ottoman, RRH, tome
XIV, no.3, 1975, p. 460.
Constantin Rezachevici, Les luttes pour l'indépendance menées par les pays roumains
dans la zone du Bas-Danube et de la Mer Noire époque de Michel le Brave, in ibidem, tome
XIX, no.4, 1980, p. 593.
Ibidem, p. 54; B. Walter, op. cit., p. 22 ; Hurmuzaki, III, 2, p. 69.
Hurmuzaki, XII, p. 31; A. Veress, Documente, IV, p. 175-176.
Hurmuzaki, III, p. 227-228, 232, 234, 471; 2, p. 95 2, p. 187; XII, p. 42;
'°' Hurmuzaki, XII, p. 26.
Ibidem, Supliment, 1, p.
103 Ibidem, XII, p. 141, 209.
Ibidem, III, 1, p. 479.
Ibidem, IV, 2, p. 201.
www.digibuc.ro
172 Eugen Denize 16
de la de Jos de pe litoralul pontic al Moldovei. Expresive acest sens sunt

cuvintele cronicarului turc Mustafa Selaniki, ce nu poate fi de exagerare sensul
negativ. ce spune el: a zi a lunei 1003 (11 1595 - n.n.), au venit
la Poarta fericirii strigAtorii de ajutor de ulemale oameni precum de
locuitorii mici mari ai Babadagului, din cauza ghiaurilor umili care,
zilele acestei ierni, au ocupat malurile Cunoscând evenimentele care se
petrecuserg acolo, ei ne-au spus: "...Au numai Varna Chilia
Akkerman Djon-Kerman (Oceakov - n.n.) trecgtorile Isaccea Ismail
Silistra Giurgiu Rusciuk Turtucaia. Toate schelele sunt pârjolite
ruinate in raialele Românesti ale Moldovei s-au aliat cu
venind peste 100 000 de necredinciosi dusmani ai legii, adunati dintre ghiaurii
din Transilvania maghiari moscoviti au devastat infloritoare ale
musulmanilor, care, cucerite supuse de atâtea secole, erau
situatie, puteri vecine, mai ales a Imperiului Otoman
Poloniei, nu a amenintând din nou statutul al
Moldovei Românesti, cât integritatea teritorialg. pe lovitura
principalg pe oare au indreptat-o lui Mihai a au
o expeditie de recucerire a Basarabiei. La 20 iunie, armata s-a pus
având un de a Moldovei'. Partea cu
Basarabia, trebuia cu posesiunile acestora, trecând sub administratia fiului
mare hanului, restul trebuia sâ formeze sangeacul lui de Bender
(Tighina), i se Chilia. acest a fie pus in aplicare abia
la 13 octombrie 1595, atunci când au trecut Nistrul.
timp, polonii au avut tot timpul formuleze ei pretentiile teritoriale
din lunile octombrie 1595, apostolic din Polonia,
episcopul Malaspina di San Severo, a pe regele magnatii poloni
stApânirile la Marea cucereascA Tighina, Cetatea iar
Zainoyski nu ascuns de a ocupa Oceakov chiar Aslangorod de
pe Nipru expansioniste ale polonilor din regiune s-au manifestat
in timpul lucrgrilor dietei imperiale de la Speyer, din iulie acelasi an. Aici, solii poloni au
cerut, mai mult, nici Tara Româneascl,
cu vecine de la Marea De fapt, polonii cereau de mult
tocmai pentru erau convinsi Habsburgii nu puteau de acord cu asemenea pretentii
atunci ei aveau scuza cea pentru neparticiparea la Liga antiotomang.
Polonia nu putea accepta nici o ocupatie a Moldovei. Zamoyski a
reactionat cu promptitudine fata otomane, august a intrat Moldova a
din domnie pe tefan cu câteva ciocniri de
Mustafa Selaniki, Tarih (Cronia), Cronici privind Prile

Extrase, vol. I, Sec. XV - mijlocul sec. Volum de Mihail Guboglu Mustafa
Mehmed, Bucuresti, 1966, p. 368-369.
Hurmuzaki, III, 2, p. 113.
Hurmuzaki, III, 2, p. 107, 142.
N. lorga, Istoria lui Mihai Viteazul, I, Bucuresti, 1935, p. 192.
Idem, Acte ifragmente, I, p. 141.
112 Corfus, art. cit., p. 487-489; idem, Jurnalul expediliei polone Moldova din
www.digibuc.ro
amploare a tratatul de la din 22 octombrie

prin care se recuno0ea starea de fapte din Moldova, tratat acceptat de sultan
urmare a suferite de armatele sale Tara Imperiul
Otoman era puternic zdruncinat de luptele Mihai Viteazul, astfel nu-0 putea
permite adopte o atitudine la adresa Poloniei, ci ca aceasta,
prin actiunile ei, provoace dezbinare conflicte
Pentru Moldova reglementare a situatiei a fost destul de
scump, noul domnitor, scopul de asigura hanalui,
cedând sate moldovengti din sudul Basarabiei de a
trimite anual un neprecizat de butoaie cu miere Crimeea'14. Se pare tot
tulburi ale anului 1595 turcii au din sudul
Basarabiei, ei din trupul im teritoriu de-a lungul cuprins
lacurile Cahul Smil Cartal"5.
reglementare mai a raporturilor polono-otomane, pe baza tratatului
de la s-a 1597-1598. 1597, solul polon Stanislav Gulski a cenit
sultanului alunge pe din Tighina Cetatea accepte inlocuirea cu
poloni, gospodari negustori, care puteau contribuie la dezvoltarea comertului
polono-otoman astfel, veniturile Cerea, de asemenea, ca Ismailul
Ciubarciul Moldovei"6. Evident sultanul a respins asemenea propuneri,
dar le-a acceptat pe acelea, mult mai moderate, formulate de alt sol polon, Jan Felix
Herburt, prin care asigura, preponderenta Moldova.
acest pe reglementarea raporturilor polono-otomane, era reglementata
problema sudului Basarabiei, bineinteles din nou defavoarea Moldovei, care era
suporte noi teritoriale, este numai de intindere.
Pentru ultima decursul secolului XVI, problema sudului Basarabiei va
de Mihai Viteazul anii 1599-1600. 1599, luptele de la de
Jos, declanpte de turci februarie-martiem, au primit o din partea
domnului care, aprilie, a atacat (Isaccea), capturind
o de negustori poloni, moldoveni, englezi spanioli"9, care a
mai multe navale pe Marea de a liniile
1595, RA, XXXII, nr. 2, 1970, p. 529; idem, Intervenfia consecinfele ei

asupra lui Mihai Viteazul turcii, RdI, tom 28, nr. 4,1975, p. 527-540.
113 Hurmuzaki, III, 1, p. 215, 245; IV, 2, p. 218-220; N. Acte fragmente, I,
146-147 149-151.
Kiatip Celebi, Fezleke-i tarih (Istoria sinoptia), Cronici turcesti, II, Sec. XVII
- inceputul sec. volum de Mihail Guboglu, Bucuresti, 1974, p. 45 ; Miron Costin,
Opere ed. P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1958, p. 45,
115 Ion I. Nistor, Localizarea numelui Basarabia..., p. 14; idem, Basarabia, pivotul politic
al Moldovei voievodale, p. 245.
Corfus, Moldova, p. 533-534; idem, Documente privitoare
la istoria Romániei culese din polone. al XVI-lea, Bucuresti, 1979, p. 379-385.
117 Corfus, Intervenfia p. 535-536.
Mustafa Selaniki, op. cit., p. 395-396; Hurmuzaki, IV, 2, p. 230.
119P. P. Panaitescu, Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul, Bucuresti, 1936,
p. 78-79.
Al. Cioranescu, Documente Simancas, p. 143; Sergiu Columbeanu, Acfiunile navale
ale lui Viteazul pentru RdI, tom 28, nr. 4,1975, p. 491-492.
www.digibuc.ro
174 Denize 18
de aprovizionare ale Constantinopolului.

Ultima incercare a lui Mihai de a recuceri sudul Basarabiei a
avut in vara anului 1600, ce el a cucerit Moldova' a prima unire
din istorie a tuturor romanilor. Anterior acestei actiuni, el exprimase foarte
intentia de a elibera sudul Basarabiei de turci aici proiectul de
tratat cu pe care cu Andrei Taranowski la 10 martie 1600, la Brasov.
acest proiect se prevedea ca: "Voievodatele Transilvaniei,
moldovenesti, alias Moldovei, toate acele ce le-a luat prin puterea sabia sa, trebuie
le le dea atunci Coroanei Poloniei. Tot astfel, Chilia, Tighina, Cetatea
Oceakovul Ismailul, recucerindu-le de la turci pe trebuie le dea
Coroanei polone"". Dar tratatul acceptat de regele polon", Mihai Viteazul a
fost obligat ia actiunea din sudul Basarabiei pe cont propriu.
Aflat la Mihai a ordorat lui Baba la mai 1600, se
deplaseze spre Bugeac in vechile hotare ale Moldovei", se pare
actiune nu era menitä strice de aceea, nu sunt semnalate
lupte Bugeac sau in jurul stapânite de turci'26. aceasta era lui
Nicolae 1899, peste aproape patru decenii, 1935, el
"...trimitand pe Deli Marcu raiaua, Mihai restabilea vechile hotare moldovenesti,
ele teritoriul de turci. Patru Tighina, Chilia Cetatea
probabil Smilul, create locuitorii de dare pe mai
ani de Aceasta a fost de cercetatori, printre care
Sergiu Iosipescu'9, ce Constantin Rezachevici este de acord
primul punct de vedere al lui Nicolae din 1899, considerand evenimentele
nefavorabile pe Mihai Viteazul proiectul de eliberare a
sud-estului Moldovei, la noi consideram acest punct de vedere este
conform cu realitatea el de rapoartele ambasadorului venetian de
121 Pentru expeditia lui Mihai Viteazul Moldova, a se vedea, altele, Al.
Campania lui Viteazul Moldova, in Studii, tom 13, nr. 4, 1960, 141-157; C. Cihodaru,
Campania lui Viteazul Moldova (mai-iunie 1600), CI, serie V, Iasi, 1974,
p. 131-145.
Corfus, Corespondenfa asupra relajiunilor Mihai Viteazul Polonia,
1935, p. 40-41; idem, polonii, Bucuresti, 1937, p. 83; P. Panaitescu,
Viteazul, Bucuresti, 1936, p. 199; C. Rezachevici, a lui Viteazul
etapele de dobandire a Moldovei, vol. Viteazul, Culegere de studii,
Bucuresti, 1975, p. 69-70; Ion I. Nistor, Tratativele lui Mihai Viteazul cu Polonia, AARMSI,
t. XVI, 1934, 63-64.
I. Corfus, Michel le Brave et la Pologne, p. 44.
124 "Baba Novakum cum suo exercitu 4 versus fluvios Nesther et Danuby expedivit,
ut omnes qui fidelitatem Michaeli Vaivodae praestare recusaverint, igne et ferro in nihilum
redigantur" (Hurmuzaki, IV, p. 72 ; a se vedea ibidem, XII, p. 951).
125 Ibidem, III, 2, p. 359-360.
lorga, Studii istorice asupra Chiliei Albe, p. 215.
Idem, lui Viteazul, 1935, p. 82.
'28 A. art. cit., p. 428.
Sergiu Iosipescu, a lui Mihai Viteazul
româneasca, in "Studii materiale de muzeografie istorie nr. 17-18, 1984-1985,
p. 169.
C. Rezachevici, Les luttes pour l'indépendance..., p. 587.
www.digibuc.ro
la curtea prim raport, din 1600, el considera Mihai

Viteazul ocupase sudul Basarabiei: "...Quanto al Valaco, escribe el mismo
Cabriani que entraba en la Besarabia, con que se abra ensenoreado de toda la
Moldavia entera, siendo esta la ultima parte della, a la ribera del Mar peste
nici trei la 24 iulie, situatia se clarificase mare el raporta
urmätoarele: "...che in questa invazione della Moldavia dovesse spingersi nella
Bessarabia, che beve sopra il Mar maggiore da quella parte, dove alle bocche
Niester e Biaogorod o Moncastro castello del qualle tenuto da Turchi, et la terra
habitata da Tartari, stata desolata nelle presenti guerre dalli Cosacchi, che poteva
fare con nissuna et pure non 'ha et questo fa ogni credere che non
vogl ia attacarla con loro. Egli dice che la quando opportuna
'occasione .
Credem Mihai Viteazul Moldova prin urmare,

romanesc, situatia in Transilvania, care obligat
Moldova la lui iunie, nu i-a permis un nou de
impotriva turcilor nici acestia, care nu cum vor evolua evenimentele, nu au atacat
pe Baba corpul expeditionar. aceste Baba a
cutreierat sudul Basarabiei a provoca daune a ataca vreo cetate de
turci. atitudine a lui Mihai Viteazul a fost de in toamna anului
1600, dupa ce-1 pe domnul instalasera in scaunul de
la Bucuresti pe Simion s-au ferit atace posesiunile turcesti din sudul
Basarabiei, desi numai Chilia Cetatea ar adus venituri de "...zece ori o
de mii de
cu moartea tragicá a lui Mihai Viteazul, asasinat miseleste pe
Turzii august 1601, se o din efortul poporului de a
recupera sudul Basarabiei cucerit de turci. Timp de decenii, in primul cei
din Moldova, dar cei din Tara Transilvania, au tot ce le-a stat in
ca recupereze cele de la gurile de pe litoralul de
nord-vest al Negre o deosebita sub aspect economic,
sub aspect militar. Dar toate au fost zadarnice, importanta acestei regiuni
pentru Imperiul Otoman de Turcii nu numai nu au cedat principalele
pozifii cucerite aici, au au reusit, le in detrimentul
Moldovei. a fost complicata de numeroasele interventii militare ale cazacilor,
ale polonilor, al rezultat a fost o erodare a economice a
international al Moldovei. Cu toate acestea, au impiedicat cu succes
extinderea dominatiei otomane Ware in centrale nordice ale Basarabiei, zona
de sud, Bugeacul, desi cu fermitate de turci, continuand viitor
reprezinte unul din punctele nodale ale sistemului de internationale din
parte a Europei.
Al. Cioränescu, Documente Simancas, p.163.

132 Hurmuzaki, III, 2, p. 360.
Pentru personalitatea actiuni1e lui Baba Novac, a se vedea Marin George, Baba
Novac lui Mihai Viteazul, Bucuresti, 1975; Ion Georgescu, Baba Novac.
realitate Bucuresti, 1980.
Corfus, Mihai Viteazul ,si p. 351.
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
POLITICA ORIENTALÄ 1733-1739
I. de succesiune a (1733-1735)
PAUL CERNOVODEANU
Ultirnul deceniu de domnie a lui Ahmed al adusese pace turcilor.

imperialii venetienii la Passarowitz (10/21 1718), sultanul
reglementat raporturile cu Rusia prin incheierea tratatului de "pace din
noiembrie 1720 la privind treburile
din 13/24 iunie 1724 referitoare la neimplicarea turcilor in afacerile Persiei
farä lui Petru Mare, dupä ce acesta achizitiile teritoriale prin
campania din Caucaz din 1722-1723'.
Moartea regelui August al II-lea al Poloniei (1 februarie 1733) complicA,
din nou, echilibrul politic european. Seimul de la Varsovia a ales in locul säu, la 12
septembrie 1733, pe fostul monarh, Stanislas I Leszczynski2, trecut aliat al lui Carol al
XII-lea al Suediei, iar in acel moment socrul regelui Ludovic al XV-lea al
Alegerea sa era binevIzutä de Franta, Suedia Poarta schimb, ea
contravenea intereselor Imperiului Habsburgic ce candidatura la tron a
celui decedat, August Friedrich palatin al Saxoniei, ca nu cumva acesta -
fdrä regat - "pragmatica sanctiune", prin care Carol al VI-lea,
scoborâtori masculini, ca mostenitoare pe sa Maria Tereza revendice,
moartea suveranului, coroana imperiald. aceeasi alegerea lui Stanislas
Leszczynski nu convenea nici Rusiei, ce se obisnuise ca total sub
influenta ei, sá situatia unui stat satelit nu voia acum a risca ca aceasta sä
deviná adversará de Franta, Suedia mai ales Imperiul Otoman. De
potrivit din 1726, la o austro-rusä menitá asigure tronul
polon palatinului Saxonei, care, sprijinul militar al trupelor Ana Ivanova
(1730-1740), reuseste investitura la 5 octombrie 1733, parte a
cucerit de aliali, sub numele de August al Franta, Spania Sardinia se
de impotriva Imperiilor Habsburgic Rus dezantuindu-se rAzboiul de succesiune
la tronul pe un teatru foarte larg de Europei, la Rin in Italia3.
Boris La formation de rEmpire russe. documents, vol. Paris

1953, p. 20; Mustafa Ali Mehmed, Istoria turcilor, Bucuresti, 1976, p. 260-262.
2 Vezi asupra vielii domniei acestui care sfarsit viala ca duce al
la 23 februarie 1766, monografia lui Jan Feldman, Stanislaw Leszczynski, Wroclaw-Varsovia,
1948, mai recent Jacques Levron, Stanislas Leszczynski, roi de Pologne, duc de Lorraine. Un
roi philosophe au de Lumières, Paris, 1984.
Arnanunte la E. Bourgeois, Manuel historique de politique étrangère, vol. Les
origines (1610-1789) éd.), Paris, 1916, p. 398-403; D. Lerer, La politique française en Pologne
sous Louis XV (1 732-1 772), Toulouse, 1929; Pierre Muret, prépondérance anglaise (1715-
1763) éd.), vol. XI din "Peuples et civilisations", Paris, 1949, p. 195-201; Gaston
www.digibuc.ro
178 Paul Cernovodeanu
Anglia, sub whig condus de Robert Walpole, neavând de interese

imediate, a preferat neutralitatee. Dar a rAmas
atât la St. Petersburg, cât la Constantinopol spre a extinderea conflictului,
evite unui rAzboi turci. Situatia era destul de
având vedere presiunile exercitate de asupra de a interveni
direct lui Leszczynski. Sultanul Mahmud I (1730-1754) care adoptase o
de August al nerecunoscându-1 ca rege al Poloniei, a sprijinit
pe Stanislas I ai partizani o confederatie voievodatele din
sudul dar a o neutralitate armatA5. Mahmud I a lui
Leszczynski sA recruteze osteni din Principate sA sprijinul tAtarilor
Kaplan I Ghirai6. Atât Grigore al Ghica - strdmutat Tara RomâneascA, cât
succesorul sAu in scaunul de domnie al Moldovei, Constantin Mavrocordat (5/ 16 aprilie
1733-16/27 noiembrie 1735), s-au ferit sA se implice mai criza polonezA,
fiindu-le de represaliile ale imperialilor ca de pustiirile tAtarilor,
au refuzat instalarea pe teritoriul Principatelor a partizanilor regelui Stanislas, la
Kamenec-Podolsk refugiati, acum, pe teritoriul raialei turcesti de la Hotin7. chiar
otomanii n-au cutezat sA mai departe, având vedere conflictul prelungit
Persia care se desfAsura defavorabil pentru ei. timp rusii o
diplomaticA care nu le reuseste. Ambasadorul la Londra, printul Antioh Cantemir,
rAposatului domn al Moldovei, Dimitrie Cantemir, acum aristocratia
aparatul de stat rusesc, a propus, martie 1731, premierului Walpole Secretarului de
Stat al Afacerilor Externe, Thomas Pelharn-Holles, duce de Newastle, un tratat de
numele suveranei sale, oferta a fost refuzate. regele George al a
Zeller, Les temps modernes: De Louis XIV 1789, Histoire des relations internationales,
éd. Pierre Renouvin, 1112, Paris, 1955, p. 186-188; L. Sutton, The King's Honor and the King's
Cardinal. The War of the Polish Succession, Lexington, 1981.
Vezi Sir Richard Lodge, The English Neutrality in the War of the Polish Succession,
"Transactions of the Royal Historical Society", 4th serie,14(1931), p. 141-173.
Wladyslaw Konopczynski, Polska a Turcja 1683-1792 (Polonia Turcia... ), Varsovia,
1936, p. 108-109.
AmAnunte, vezi la G. Veinstein, Les Tatars de Crimée et la seconde élection de
Stanislas I.eszczynski, in CMRS, XI (Janv. -Mars. 1970), p. 24-92.
Cronica Istoria Moldovei anii 1695-1754 (ed. N. Camariano
A. Camariano-Cioran), 1965, p. 359-360; I. Neculce, Opere, Letopisetul Moldovei
de cuvinte (ed. Gabriel $trempel), Bucuresti, 1982; p. 747; Veniamin Ciobanu,
politice románo-polone 1699-1848, Bucuresti, 1980, p. 61-62.
V. N. Aleksandrov, A. D. Kantemir Londona, tom. II, Moscova, 1897
(Scrisoarea lui Antioh Cantemir ducele de Newcastle din 18 mai 1735). intra
contact Secretarul de Stat pentru Afacerile Externe (Dep. de Nord), Philip Dormer Stanhope,
lord Harrington, Cantemir se adresa omologului acestuia pentru Dep. de Sud, ducele de Newcastle,
la 17/28 mai 1735, fAcAndu-i cA a obtinut aprobarea regelui pentru a pune la dispozitia
flotei tarinei doi ofiteri navali englezi, nominalizat doar cApitanul Matthew, British
Library, Add. Mss. 32787, 276. Antioh Cantemir, rafinat a facut o foarte
impresie cercurile politice mondene ale societAtii londoneze, in excelente relatii cu
regina Carolina care aprecia cultura; tot el a pus pentru prima lumea
europeanA traducerea a operei manuscrise latinA a sAu, eruditul
domn al Moldovei Dimitrie Cantemir, The history of the Growth and Decay of the Othman
Empire, London, 1734-1735, 4+XV-460 p. , in vicarului de Great Walthom (Essex)
www.digibuc.ro
3 Anglia de succesiune a 179
dat instructiuni rezidentului säu diplomatic la Stockholm, Edward Finch,

ambasadorului de la Poartä, George Hay, conte de Kinnou19, sä Suedia
Imperiul Otoman la retinere
Stanislas Leszczynski, de trupele lui August cele
rusesti aflate sub comanda generalului de origine irlandea Peter (Piotr Piotrvici) Lascy
(sau Lacy ori Lassi), s-a retras la Gdansk (Danzig), unde a fost asediat de inamici. Sub
presiunea opiniei publice din influentul ministru consilier al regelui, cardinalul
André de Fleury, acceptá cu mare trimiterea unui corp expeditionar la Gdansk,
nu poate marele port de la luat cu asalt,
capituleazá la 7 iulie 1734. Regele Stanislas a izbutit, mare greutate, fugä s-a
in Prusia. Austriecii, in schimb, inregistreazA o serie de insuccese militare la
Kehl Philipsburg ce cad in iulie 1734,
ca ducatele de Panna Guastala in Italia timp ce spaniolii reusesc, aceeasi
Sicilia sä ocupe orasul
lui Stanislas Leszczynski fuga lui din aduc Poarta la
oarecare moderalie, dar totusi dreaätorii sultanului solicitä, in iulie 1734, ambasadorului
lordului Kinnoul celui al Olandei, Cornelis Calkoen, garantii Rusia nu se
va mai amesteca in treburile regatului Regele George al II-lea dá dispozitii
exprese lordului in cursul anului 1734, de a se conforma instructiunilor
primite de la ducele de Newcastle de a tempera pe otomani de a nu le sä
abatele Nicholas Tindal (1687-1744), pasionat orientalist, cf. N. lorga, A History of Anglo-
Romanian relations, Bucharest, 1931, p. 32- 33; Mihai Guboglu, Dimitrie istoria
Imperialui Otoman. SAI, p. 187; P. P. Panaitescu, Dimitrie C'antemir. opera,
p. 170-17 mai ales Hugh Tevor-Roper, Dimitrie Ottoman History
and its reception in in RRH, XXIV, (1985), nr. p. 51-66; despre activitatea de
ambasador a lui Antioh Cantemir la Londra, vezi V. N. Aleksandrov, Russkie diplomaticeskia
Londone XVIII tom I, Varsovia, 1897, p. 21-26, 284-286 380-384.
biografia activitatea lui Antioh Cantemir, in general, vezi L. N. Maikov, deja
Kn. A. D. Kantemira (St. Petersburg, 1903) Helmut Grasshoff, A. D. Kantemir und Westeuropa
1966).
George Hay, conte de Kinnoul (+1758), nobil intrat diplomatie; suspectat de
a sprijinitor al pretendentului Stuart e arestat 1715, cât in 1722, dar a fost
dezvinovälit de Camera Lorzilor. Numit de suveran ambasador la la 16/27 mai 1729,
soseste la Constantinopol la 15/26 aprilie 1730; rechemat din post la 19/30 august 1735, päräseste
Imperiul Otoman in toamna anului 1736. La intoarcerea in patrie, intervine in dezbaterea unor
probleme de ordin religios in Amänunte biografice la D. B. Horn, British Diplomatic
Representatives... , p. 152; The Compact Edition D.N.B., I, p. 123.
Sbornik lmperatorskogo obstestva. Diplomaticeskaja perepiska
angliiskih poslov i posslanikov pri Dvore (Rapoarte diplomatice engleze de la Curtea
rusä 1733-1736), vol. 76, St. Petersburg, 1891, p. 201 doc. la 9/20 aprilie 1734
de Secretarul de Stat pentru Externe - Departamentul de Nord-lordul Harrington, atre
rezidenti englezi la St. Petersburg lordul George Forbes Claudius Rondeau). Vezi
asupra corespondentei diplomatice dintre Anglia Rusia in perioadä, A. d'A. Collyer,
Notes on the diplomatic correspondence between England and Russia (1700-1750),
"Transactions of the Royal Historical Society'', New Series,14 (1900), p. 143-173.
P. Muret, op. cit., p. 201-206; G. Zeller, Les temps modernes... , Histoire des
relations internationales, III, p. 189-190.
12 Sbornik». , vol. 76, p. 243-246, doc. 120 adresatA la 16/27 aprilie 1734 de lordul
Harrington lui Rondeau).
www.digibuc.ro
180 Paul Cernovodeanu 4
declare räzboi Rusiei sau oricarei alte puteri crestine". Vicecancelarul Rusiei, contele de
origine germanä, Heinrich Johann (Andrei Ivanovici) Ostermann, se
rezidentului englez de la St. Petersburg, Claudius Rondeau, la 30 noiembrie/
11 decembrie de actiunile prea lente ale lui Kinnoul la Constantinopol, exprimându-si
dorinta ca regele George al II-lea inlocuiascä la printr-un negociator mai
experimentat". Suveranul englez era, cu asigurarile primite de la
Kinnoul ianuarie 1735 turcii nu vor rupe acest an pacea cu nici o putere
crestinV. Ba mai mult, Rondeau a lui Ostermann la 18 - februarie/ martie un
proiect de pacificare de succesiune la tronul Poloniei conceput de George al
State le Generale ale Olandei care Stanislas Leszczynski urma sá abdice
definitiv de la tronul Poloniei, larä care urma total de R5zboiul a
continuat farina a in februarie, pe generalul Lascy de la comanda
trupelor din cu maresalul de origine Burchard (Christoph) (Hristofor
Antonovici) von iar mai a trimis trupe cu Lascy ajutorul armatelor
austriece pe de la Rin; ostenilor larinei Ana - cum comunica
Rondeau la 31 mai/ 11 - se aflau "two princes of Valachia, brothers to Prince
Cantemir" iunie 1735, situatia s-a complicat din pricina intentiei sultanului
Mahmud, transmisä ducelui de Newcastle de Kinnoul, de a porunci hanului Kaplan
Ghirai sä o campanie de vará cu vreo 80000 de osteni impotriva Persiei,
prin tinuturile ruse din jurul Caspice'. Vicecancelarul Ostermann s-a foarte
nemultumit a pe rezidentul Rondeau rusii inflexibili nu vor
tátarilor accesul prin teritoriul Poarta sá
agravarea situatiei, regele George al II-lea a august,
recheme ambasadorul de la Constantinopol la insistentele Curtii ruse, socotea prea
putin energic cu Sir Everard Fawkener20, mai cu treburile
p. 292-293, doc. 142 la /22 oct. 1734 de lordul Harrington

lui Rondeau)
p. 330-331 (raport al lui Rondeau Harrington din 30 nov. / 11 dec. 1734).
Pentru politica vicecancelarului Ostermann de turci, vezi, special, A. Kociubinski, Graf
Andrei Ivanovici Ostermann i razdili Iz istory Vostonago Voprosa Voina piatiletitja,
Odessa, 1899, iar pentru activitatea ambasadorilor englezi Rusia secolul al
XVIII-lea, in special, K. H. Ruffman, Die dzplomatische Vertretung Grossbritaniens am Zarenhof
im 18 Jahrhundert, "Jahrbücher Geschichte Europas", 2 (1954), p. 405-421.
Sbornik.... , vol. 76, p. 363, doc. 172 de lordul Harrington lui Rondeau
la 18 februarie 1735).
p. 369-374, doc. 177,
Ibidem, p. 402, doc. 195 (raport al lui Rondeau lordul Harrington din 31 mai/ 11
iunie 1735). doi Cantemir, armata rusk erau Antioh, ambasadorul
la Londra, anume Constantin (29 iulie/9 august 1705- 19/30 ian. 1747), in garda
imperialA, (Serghei) (11/22 aug. 1706- 24april./5 mai 1780), ajuns la 1762, brigadier; cu
erau fostului domn al Moldovei, Dimitrie, cf. Sever de Zotta, Despre neamul
IN, facs. IX (1931), partea I-a, 40 (tabel genealogic).
18 Informatii transmise de lordul Kinnoul lui Rondeau comunicate de acesta lordului
la 21 iunie/2 1735, cf. vol. 76, p. 408-410, doc. 201.
Ibidem; vezi V. N. Aleksandrov, Russkie diplomaticeskie Londone,
Varsovia, 1897, p. 68-69.
20 Sir Everard Fawkener (1684-1758), comerciant de negotul cu
postavuri din Levant, anticar erudit apreciat colectionar de medalii, prieten a lui
www.digibuc.ro
5 Anglia de succesiune a Poloniei 181
Orientului". Mazilirea marelui vizir Ali la 12 de persanii

condusi de iscusitul al Abbas al Tahmasp-Kuli han, a
pozilia Portii care a poruncit hanului Kaplan Ghirai sä porneascA impotriva inamicului
regiunile a rechemat atunci pe din
la Kiev spre a mobiliza trupele cazul izbucnirii unui conflict cu Poarta, din
pricina tätarilor. Având vedere incordarea situatiei din Europei, rusii au
pe aliatul de la Viena la moderatie, spre a rdzboiul cu franco-sardo-
spaniolii provocat de succesiunea la tronul Poloniei, care oricum luase aceastä
prin lui August al Astfel s-a ajuns la semnarea preliminariilor päcii
de la Viena la 5 octombrie 1735, printr-un armistitiu armat de prin care
Imperiul Habsburgic pierdea Sicilia Neapole favoarea lui Don Carlos,
regelui Spaniei ceda Lorena lui Stanislas Leszczynski, care urma sä renunle defmitiv
la tronul de iesirea austriecilor din räzboi, contând pe ei ca
virtutea tratatului din 1726, sporesc presiunea asupra Portii prin punerea pe
picior de a armatelor din Ucraina, 250.000 de oameni puse sub
comanda lui a proaspät inaintatului grad maresal Lascy'. acum
favorabil de a umilintele de la Prut, folosind ca pretext amestecul
hanului tAtar conflictul turco-persan, rusii atacul asupra Azovului Crirneii
anului 1736.
Voltaire Anglia 1726-1729 la sa de la Wandworth (cf. Norma Perry, Sir Everard

Fawlcener, friend and corespondent of Voltaire, Oxford, 1975). 1735 a fost innobilat de regele
George al II-lea numit ambasador al la (19/30 august 1735), sosind la Constantinopol
la 30 dec. 1735. A fost rechemat din post a Imperiul Otoman la 19 nov. 1742; la
întoarcerea in a fost numit secretar al ducelui de Cumberland, favoritul regelui. In sfArsit,
Fawkener a oblinut, la 28 8 iunie 1745,slujba de codirector general al postelor din Marea
Britanie, pe care a ocupat-o la moarte, cf. D. B. Horn, op. cit., p. 153 The Compact Edition
of the p. 666.
21 Sbornik..., vol. 76, p. 429, doc. 211 de lordul Harrington lui Rondeau la
14 august 1735); despre numirea post a lui Fawkener, ibidem, p. 437-438, doc. 125 (acelasi
acelasi, 24 4 sept. 1735).
22 Ibidem, p. 434-435, doc. 213 (raport al lui Rondeau lordul Harrington din
27 august
23 P. Muret, op. cit., p. 206-207. Actul de renuntare al lui Stanislas Leszczynski la tronul
Poloniei din 26 ianuarie 1736.
Sbornik...., p. 490-491, doc. 253 (raport al lui Rondeau lordul Harrington din
17 martie 1736).
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
DOCUMENTAR
CAMPAMILE GENERALULUI FEDERICO VETERANI

TRANSILVANIA BANAT (1686-1694)
memorlile sale)
MARIA M. ALEXANDRESCU-DERSCA BULGARU
Biografia lui Federico Veterani (1650-1695)
Generalul conte Federico Veterani, imperal, a fost una din

militare de seamA ale Habsburgic din ultimele decenii ale
veacului al XVII-lea.
in 1650, la Urbino (Italia), Veterani a intrat de armata imperialA.
serviciilor aduse Leopold (1658-1705) din Ungaria, a
obtinut 1682 autorizatia de forma un regim de cavalerie, pe care comandat cu
de colonel.
1683 s-a distins luptele pentru depresurarea Vienei, de armata
otomanA de sub comanda marelui vizir Kara Mustafa (1676-1683), cu o
mie de cuirasieri ultimul pod fata capitalei Habsburgilor.
depresurarea Vienei (septembrie 1683), a luat parte, sub ordinele
generalului Antonio Caraffa, la campania din Ungaria. S-a distins luptele purtate
pentru eliberarea Neuhiusel, de trupele lui Imre Thököly, cdpetenia
rAsculatilor unguri impotriva dominatiei Habsburgilor, de Sub ordinele
generalului Schultz, a atacat lui Thököly de la Eperies a capturat
corespondenta acestuia cu turcü. S-a evidential luptele de la Tokaj.
general de artilerie (Oberstergeneralfeldwachtmeister,
septembrie 1685), a asediat Seghedinul, silind pe turcii de sub comanda marelui
Suleiman capituleze. 1687, fiind chemat sA armata ducelui Carol de
Lorena, a luat parte la asediul Erlau.
de a forma o confederatie cuprinzand Transilvania
Tara RomâneascA, transformate provincii ale regatului ungar, reconstituit
beneficiul Habsburgilor, a determinat curtea de la Viena sA de la metoda
persuasiunii la metoda faptului indeplinit prin Sub pretextul Transilvaniei
de tAtari de poloni, regele loan Sobieski pretentii asupra trei
au fost masate trupe la granita Principatului. Spre a face rost de provizii de
cvartir, generalul Antonio Caraffa trupele Bihor, iar Veterani pe ale sale
Maramure4.
Pentru a opri inaintarea imperialilor Transilvania, principele Mihai Apafi I
www.digibuc.ro
184 Maria M. Alexandrescu - Dersca Bulgaru 2
(1661-1690) a tratatul de la DumbrAveni, la 27 noiembrie 1685,

care principele se obliga sä aprovizioneze armata imperialä. dar timp ce delegatii
Transilvaniei se aflau la Viena pentru tratative, generalul a ocupat Deva
Cluj, Sibiul. Sub presiune s-a tratatul hallerian (28 mai
1686) prin care Leopold I era recunoscut protector al Transilvaniei,
Mihai vasalul lui.
anul 1687, imperialii au ocupat Clujul au impus
cedarea celor mai insemnate din Transilvania: Sibiu, Gherla,
Banat. schimbul recunoasterii privilegiilor Transilvaniei, Mihai Apafi s-a
obligat prin tratatul de la Blaj (27 octombrie 1687) pläteasci imperialilor suma de
700000 de renani sä le livreze importante de alimente furaj.
aceste Veterani a fost numit comandant al imperiale din
Transilvania aici de ducele de Lorena, cu resedinta la Toate din
Transilvania erau acum supuse de imperiali, care au oblinut Huszt, Chioar
Gurghiu. Singur a refuzat o garnizoanä imperialä. Din ordinul
generalului Caraffa a fost bombardat de Veterani sä se predea (26 mai 1688).
timpul comandamentului säu (1687-1688), Veterani a ocupat
Transilvanie la Orsova. Numit, la 18 1688, general de divizie
(Feldmarschallieutnant) a avut misiunea de a apka granita de a Transilvaniei
tAtarilor de a urmki evolutia a domn,
Serban Cantacuzino (1678-1688), aderase, anului 1688, la Liga
expectativA.
Chemat Banat, teatrul principal al operatiunilor militare, Veterani a atacat
Caransebesul, pozitie cheie care turcilor accesul Transilvaniei, la
câteva leghe de Poarta de Fier. Dar de ocuparea Orsovei, de haiducii skbi
a preluat aceastä localitate pe care avea intentia sä o pentru a
impiedica trecerea pe Dunke a bkcilor turcesti care se indreptau de la spre
Belgrad.
Släbirea chiar dezintegrarea militare otomane a Banatului,
cetätilor Nicopole de turci capitularea pasei de Novigrad au determinat pe
Veterani sä aplicare un mai vechi al aprobat de Curtea din Viena, de a
se intoarce Tara RomâneascA Transilvania pentru a crula acest
intreline mai bine regimentele cu ajutorul proviziilor livrate de domn,dupä cum la
7 august, ducelui de Lorena. afara acestor motive de circumstantA, Veterani
un triplu obiectiv: 1. sä exercite presiune asupra asupra lui Cantacuzino pentru a-1
determina sä la politica sa prudentA, de expectativA, trecând pe fatä de partea
2. sä cerceteze personal posibilitAtile reale de incartiruire aprovizonare
armatei Tara RomâneascA 3. sä constate starea mijloacelor de
comunicatie existente pentru a asigura transporturile de trupe, alimente, prin
trecatorile Carpatilor meridionali aflate imperialilor prin Tara
RomâneascA.
la Orsova un comandant skb, Veterani s-a indreptat spre
se afla la 23 august 1688, ajungänd la Craiova la 23 septembrie. la 7
octombrie, Veterani s-a indreptat spre Cimpulung. tabka acestei
a delegatia trimisä de Cantacuzino la Viena, din fratele
domnului, marele spätar Mihai Cantacuzino, ginerele säu, marele Constantin
nepotul säu Constantin Brincoveanu, care i-au adus dar un cal de
www.digibuc.ro
3 Memoriile generalului Federico Veterani 185
o de samur. Veterani le-a dat, in schimb, prizonierii turci ce ii de

din Novigrad, cum aratá scrisoare unchiul abatele Altoviti, la
17 septembrie 1688.
Veterani urmat prin Tara Carpati prin
trecatoarea (23 septembrie) a fortificare o preconizeaza spre a impiedica
navälirile tatarilor Tara de care se temea domnul. Spirit realist, Vetarani
si-a dat seama in cursul tecerii sale sale prin Tara aici a
trupelor imperiale o operatie hazardata, din cauza primejdiei reale a unei invazii
a tatarilor, a prezentei turcilor in Nicopol, considerata cheia Tkii
Turnu (Mágurele), Giurgiu pe imperialii nu dispuneau
de trecatoarea de la Orsova de cea de la Dragoslavele-Rucar, departe de baza de la
Brasov.
a se influentat de intrigantului iezuit Antide Dunod (1640-
1696), intrat slujba Leopold I, ale lui Constantin Bälaceanu, care,
de prudenta manifestatA de noul domn Constantin Brancoveanu (1688-
1714) de planul unei comune impotriva turcilor, sustineau revenirea
imperialilor din iernat Tara Veterani dat seama risca
Transilvania de da curs cererilor
Spirit realist, Veterani a ocuparea
istorice necesita ridicarea de pe linia Focsani pentru
prevenirea navälirii prezenta unei puternice armate imperiale de 18-20
regimente de infanterie, cavalerie, dragoni artilerie. raport adresat
la 1 octombrie 1688 (vezi traducerea despre
vol. VII, Bucuresti, 1980, pp. 476-478), generalul regiunea pe care a
nu de incartiruire aprovizionare nici de comunicatie
potrivite. asupra transportului de trupe prin trecatorile
Orsova Dragoslavele - Ruck dintre Transilvania Tara De aceea,
recomanda o de cu lara "nu poate
a izgoni mai pe turci". Atrage asupra asupra faptului
recurgerea la o de impunere avea drept urmare fuga locuitorilor.
Dar, poate sub influenta a Dunod, Curtea de la Viena a trecut de la
politica a lui Veterani la politica de forte a generalului imperial
Donatus Heissler, care a avut tragice pentru imperiali.
inläturarea Transilvania inlocuirea sa prin Heissler,Veterani a fost
trimis la armata ducelui Ludovic de Baden care pornea impotriva Belgradului. S-a
ilustrat luptele purtate impotriva turcilor la Jagodin Nis, pe Imre
Thököly. A intrat cetatea Vidin, dar, dispunand de
a fost se moartea generalului imperial Francisco Piccolomini, a
preluat comanda de la Nis, cetatea.
sale, a impiedicat asediului Belgrad, a
determinat predarea Kanizsa incercuirea a situatie grea
1691 a fost conducerea operatiunilor militare din Banat. A

ocupat Lipova, pentru a asigura Transilvaniei, a deschide imperialilor drumul
de comunicatie Buda transportul pe Mures. A Orsova, pentru a impiedica
trecerea pe Dunke a corábiilor turcesti alimente spre cetatea Belgrad
de imperiali. ridicarea asediului acestei importante a luat
www.digibuc.ro
pentru Transilvaniei a fortificat Caransebesul, cheia acestui principat datoritä

apropierii de Poarta de Fier. Ca pentru activitatea Banat,
Leopold la de feldmaresal (Feldmarschall) la 17 mai 1694.
anul cursul unei scurte deplasari la Viena,a ordinul de a
asedia Timisoara. Dar a trebuit renunte fata ofensive otomane de
sultanul Mustafa (1695-1703), care a trecut la Belgrad, oprindu-se la
Timisoara. Dar, timp ce se facá jonctiunea cu annata imperialä
care avea misiunea de a ataca pe turci dincolo de Tisa, Lipova a fost pierdutä de
imperiali.
Dispunand de numai regimente de cavalerie aproape o mie de
pedestrasi, Veterani a pornit in ajutorul Lugosului, venirea armatei imperiale.
Dar, in locul imperialilor, a apkut sultanul in unor impunatoare: 28.000 de
ieniceri 27.000 de spahii, 30.000 cavaleristi, in total 85.000 ostasi.
sangeroasa luptá de la Lugos, Veterani, ränit, dat obstescul asupra au
circulat zvonuri contradictorii.
Veterani este autorul memoriilor publicate sub titlul: Memorie maresciallo
conte Federico Veterani dall anno 1683 sino all'anno 1694 concernenti l'operazioni
militare da lui fatti in Ungaria e provincie adiacenti con diversi documenti spettanti alle
ora in prima volta publicate, Viena e Lipsca, 1771. Manuscrisul memoriilor se
pästreaza in Biblioteca din Viena, cod 8635 9742. Au fost traduse in limba
germaná publicate 1771 apoi la Dresda.
Memoriile sale, Veterani descrie operatiile sale militare pentru ocuparea unor
insemnate din Transilvania Banat, pentru fortificarea ca, de
Caransebesul Orsova, cheia a Serbiei Bulgariei.
luate critice prin primatul acordat scopului principal:
mentinerea Transilvaniei sub dominatia habsburgica. Nu se critice greselile
de unii generali imperiali ca: Hoffkirchen, Heissler ducele Ludovic de
Baden. Criticile sale nu nici Curtea din Viena, care faurise planuri utopice pentru
ocuparea Moldovei. Nici nu este la de
criticile sale meritate. Astfel, Veterani socoteste ordinul primit de la de a-si uni
fortele cu cele ale regelui poloniei Sobieski pentru a ataca Tara
Romaneascä drept "o himerica" pe care a izbutit o prin argumentele
sale.
Veterani informatii asupra relatiilor sale cu Cantacuzino
Constantin Brancoveanu, care, urma negocierilor purtate, i-au acordat subsidii de
50.000 de pe an, cvartir provizii pentru intretinerea imperiale. Datoritá
bunelor sale domnii Moldovei, Veterani a informatii
pretioase asupra turcilor tätarilor.
Veterani a o bogatá, in orasul natal Urbino,
intr-un dosar intitulat: Lettere originali del Marescallo generale di Leopoldo I, il conte
Federico Veterani di Urbino, scritte a Mons, Patriarca ed all'abbate Urbano Altoviti
suoi materni a Roma, dall'anno 1688 sino al 1695, insolite de o de 215
documente. Veterani este autorul a rapoarte inaintate la 25 august
10 octombrie 1688,publicate de Andrea Lazzaro intitulatä Vita di Federico
Veterani, Urbino, 1805, p. 114-118, sub titlul Relazione della Valachia mandata alla
dell'Imperatore dal generale Maresciallo-Tenente il 10 ottobre 1688 la noi de
G. Coatu, "Convorbiri literare", t. LXXIV, 1941, no.4-7, p. 468-472. Textul raportului
www.digibuc.ro
5 Memoriile generalului Federico Veterani (I) 187
a fost publicat de Viorica Lascu o copie de la Luca arhiva nuntiului

apostolic de la Viena, Buonvisi, sub titlul Relazione della mia marcia di Vallachia con
qualche possibile circonstanze che la mia pocca ha potuto racorre, in articolul
Situa fa 1688 raport inedit (sic) al generalului Federico
Veterani, "Studia Universitatis Bolyai", 1967, fasc.2, p. 291 urm.
Ambele rapoarte au fost traduse de noi publicate despre
vol. VII, p. 472-477, biografia lui Veterani (p. 464-471),
redactaa in colaborare regretata Maria Holban.
De Veterani, s-a mai ocupat la noi V. Zaborowschi, in articolul Colecfia de
documente a domnului Basarab Brancoveanu, "Revista istoricd", 1931, p. 113-118.
GENERALULUI FEDERICO VETERANI

IN TRANSILVANIA IN BANAT (1686-1694)1
Partea I
timpul campaniei <intreprinse> pentru de-al doilea asediu al Budei2, am

indeplinit in Transilvania functia de general comandane, parte>,
regimentul meu, din corpul de armatä comandat de contele Scherffenbere
La venirea noastrá, am toate satele pustii, parte <din locuitori> se
refugiaserá recucerite, allii fugiserá Cu toate acestea,
proviziilor pe care orasele erau obligate ni le predea5, am la leghe
de Sibiu6.
Traducerea s-a textul italian Memorie del maresciallo conte Federico

Veterani dall anno 1683 sino all'anno 1694 concernenti l'operazioni militare da lui fatte in
Ungaria e provincie adiacenti con diversi documenti spettanti alle sudette memorie..., Viena
Leipzig, 1771 (Oesterreichische National Bibliothek Photo M 559 47 y 7).
2 Buda a fost cuceritá de impriali la 2 septembrie 1686.
Generale di battaglia.
Schieffenberg. Conte le Frederic Scherffenberg, general imperial, primise ordin de la
impäratul Leopold I porneascd spre Transilvania fruntea unei armate de 10.000 la
12.000 de oameni, sub turcii s-ar sä näväleasca in principat, dar,
realitate, spre a-i pe ardeleni sä se imperialilor. La 24 martie 1868, ordinul a fost
comunicat principelui Mihail Apafi sä lase trecere trupelor
imperiale sä le aprovizioneze alimente. (aplomatarium Alvinczianum - Alvinczi Péter
okmánytára), 1, Pesta, 1870, pp. 81-82; Zur Geschichte des Siebenbarges
unter die des Hauses Habsburgs; das Jahr 1686, "Archiv des Vereines
Siebenbürgische Landeskund", Neue Folge, Sibiu, 1896, p. 408). Färä a mai astepta rdspunsul
principelui, Scherffenberg a pornit la 4 mai pe Somesului spre Cluj.
In urma cererilor generalului Scherffenberg, prezentate la 2 iunie 1686 solilor
Transilvaniei Diplomatarium Alvinczianum , I, pp. 203-204), principatului a acceptat, la 7
iunie 1686, predea 12000 de o mie de boi vaci o mie de oi. Totodatä a
cumpärarea de alimente la curente (Ibidem, I, pp. 230-231; I. Duldner, op. cit.,
pp. 425-426).
6 Armata imperiald a pornit la 21 iunie din Cluj spre Apahida, Turda, de Sus,
www.digibuc.ro
in acesta, secuii s-au rasculat7 au format un corp de trei la patru

sute de oameni concentrati la o de tun de orasul Sibiu (ei)
supravegheau din toate inaintarea transilväneni, cei (care
trebuiau ne predea) furaje, cei satele obligate ne aprovizioneze cu
au ne prade ne pricinuiasca pagube. De aceea, generalul8 mai sus
pomenit, ordin se la Buda pentru a cucerirea acestei insemnate
- Curtea <imperialä> schimbase cu privire la actiunea acestui
general - a socotit pentru a garanta siguranta retragerii sale era indicat atace
secuilor, mi-a mie Astfel sub ordinele mele
cinci sute la sute de am atacat pe secui zorii zilei, i-am
i-am doar de opt sute de oameni care au pe eu am pe
ostasii <mei> prade <secuilor> pentru a se indestula, iar prin lovitura aceasta,
am spaima sufletele
cucerirea Budei (2 septembrie 1685), Veterani a primit ordin sä atace
generalii Lavergne Wallis Szegedinul, de marele vizir Suleiman
pasa. urma acestuia de trupele de cavalerie ale generalului Veterani,
cetatea a capitulat. Veterani a fost numit general locotenent).
Campania din 1687-1688

timpul campaniei din 1687, Veterani a luat parte sub ordinele ducelui Carol
de Lorena, la asediul Esseg (Eszeg, Osieg la granita in
subordinea sa regimentele Caprara,
glorioasa de la Siklos, a pornit spre Seghedin
cunoastem <bine> Transilvania, m-a chemat. Nu de
a-i da informatiile cele mai pentru a evita un dezastru cu
suferit de generalul locotenent conte a venit> ajutorul lui
Alba lulia spre Sibiu Duldner, op. pp. 141, 206, 437-438).
realitate, cancelarul Tansilvaniei, Mihai Teleki, trimisese un corp de secui din
scaunele (Aranyos) sub ordinele lui Ladislau Gyulafi pentru a Sibiul,
aplomatarium Alvinczianum, I, p. 368.
Scherffenberg.
La 8 1686, secuii au fost de contele Ladislau Csáky, care
venise ajutorul imperialilor cu un efectiv de 1800 ostasi (Dtplomatarium Alvinczianum, I,
p. 325-327; Quartalschrift" p. 328)
Carol al V-lea Leopold (5 aprilie 1642-18 aprilie 1690), fiul ducelui Nicolae Francisc,
la moartea a luat titlul de duce de Lorena, sä domneascA, ducatul ocupat de
francezi. cu o a impäratului Leopold I, a intrat armata imperialä pe care a comandat-
o dupä retragerea generalului Raimondo Montecuccoli (1676), luptând impotriva turcilor
francezilor. S-a distins lupta de la Saint Gothard (1664) impotriva turcilor, in campania din
Ungaria (1674) la asediul Philipsburg (1676). de regele Poloniei, loan Sobieski, a
luat parte la despresurarea Vienei (1683) a victorie de la Haraány
Mohács). cursul impotriva a cucerit Mainz Bonn (1689). Dupä moartea sa
(1690), säu, Carol a repus stApânirea ducatului Lorenei pacea de la
Ryswick (30 octombrie 1697).
Raimondo Montececcoli sau Montecucculi din familia ducilor de s-a näscut la
Modena, 21 februarie 1609. A luat parte la de treizeci de ani, prizonierul
suedezilor de la Lipsca (7 septembrie 1639). Eliberat in 1641, s-a la Modena,
sfátuitorul militar diplomatic al ducelui. 1686, impäratul Ferdinand al i-a
www.digibuc.ro
Kemény", pe atunci principe al Transilvaniei.

Duce le a fost multumit, cáci a vazut cä spusele <mele> se potriveau cu faptele
schimbat de a trimite acoper <trupele> care asediau <cetatea>
m-a luat cu el la Mi-a dat patru regimente pentru a forma avangarda
sa spre <a organiza> strângerea furniturilor" <necesare armatei>, cât pentru a vesti
cetätii Cluj" apropiata sosire a sale.
Cetatea aceasta a hotArât de <o delegatie> care prezinte
sale supunerea ei, spre a evita mäcelul pârjolul folosite, de obicei, impotriva
acelora care nu vor armata principalá a Maiestätii Sale Ympáratul.
sa a venit cu armata la Cluj". ziva urmátoare, ce s-a luat
hotArârea de a unna spre mi-a dat din nou ordin (sá pornesc) cu cele
patru regimente mai sus care se aflau pe partea stângä a directiei de pentru
aprovizonarea cu câte douä sute de câble de fdiná seará.
comanda armatei imperiale Silezia, dupA ce Montecuccoli a pe

suedezi sA se Pomerania, numit comandant general al cavaleriei (1648). In calitate de
comandant al trupelor imperiale, a luat parte la din Polonia Danemarca impotriva
suedezilor (1657-1658). Numit feldmargal, a fost trimis de Leopold I ajutorul
Transilvaniei, care, la dieta din 23 aprilie 1661 sA sub ocrotirea Casei de Austria.
Nu a putut impiedica pe turci sA pe principele loan Mare (21
ianuarie 1662). Dar timpul rAzboiului turco-austriac a oprit armata otomanA la trecerea râului
Raab, o victorie decisivA de la Saint Gothard-Mogensdorf (1 august
1664). In 1668, a fost numit pre§edinte al Consiliului Aulic de iar, 1673, a comandat
armata pe Rin, impotriva trupelor franceze ale margalului Turenne. Patru zile dupA
moartea acestuia, la Salzbach (27 1675), Montecuccoli a pe francezi la Attenheim. A
fost numit principe al Sf.Imperiu. A murit la 16 1680. A memorii publicate in
1740, la Strasbourg. Pentru amAnunte, vezi T. Sandonnin, Il general Raimondo Montecuccoli,
Modena, 1920 F. Raimondo Montecuccoli, Darmstadt, 1920, colectia "Klasiker der
Kriegskunst".
12 Gheminiano. loan (n.decembrie 1607, m.22 ianuarie 1662), principe al
Transilvaniei (1581-1662).
Erla = Erlau, in Ungaria a§ezat pe râul Eger, afluentul Tisei.
14
Prin tratatul de la Satu Mare (12 decembrie 1686), Transilvania se ob;igase sA

armata imperialA cu bani alimente. Diplomatarium Alvinczianum, H, pp. 56-59; I.
Documente istorice transilvane, I, Cluj, 1940, pp. 415-418, doc. 174, 12 decembrie 1686. Vezi
hotAdrea dietei din aplomatarium Alvinczianum, II, 64 urm.).
16 Claudiopoli. consfAtuirea de la Debreczen, Carol de Lorena luase de a
unna drumul ce trece prin Silvaniei Cluj. Vezi Autobiografia di Luigi Ferdinando
Marsiglo messa in luce nel centenario della morte di lui dal comitato Marsiliano a cura di
Emilio Lovarini, Bologna, 1930, p. 82.
17 Ducele Carol de Lorena a intrat Cluj, la 19 octombrie 1687 (Szilágyi S.,
Monumenta Comitialia Regni Transilvaniae, XIX, pp. 215-217), sA lase cele
trei zile de gândire de ace§tia pentru a rAspunsul principelui Mihai Apafi. Generalii
Caprara Veterani au izbutit sA-i sA predea ora§ul. (W. Boguth, Der Feldzug gegen die
im Jahre 1687, p. 115). DupA plecarea sa, ducele a la Cluj pe generalul Guido von
Starhemberg (Ibidem, p. 118).
Carol de Lorena voia sA pe Mihai Apafi accepte cererile comunicate prin
colonelul Houchin, cu privire la predarea unor din Transilvania, ce urmau a fi ocupate de
garnizoane imperiale, precum la livrarea de provizii. W. Boguth, op. cit., p. 113.
www.digibuc.ro
Ne-am indreptat in spre ce am sosit (acolo), am

folosit ca la Cluj am avezat acolo o garnizoanA ca la
La <locuitorii> nu au primit garnizoanA. Dar mi-au dat ca ostatici pe cei mai
de ai auzind primise tnipele imperiale, s-au arätat
gata la fel. Potrivit cu imprejurArile, cu
Am fost rechemat pentru a-mi reincadra <trupele> in armata care se afla
Alba in invtiintat Sibiul primise o garnizoanA imperialA,
sa a <aci> cvartirul de pentru regimentele pe care sA le lase
principat, sub comanda contelui Scherffenberg. Generalul maior Piccolomini23
mine am fost ca intArire. Lui Piccolomini revenea <misiunea> de a se duce
aveze la iar eu am primit de a cu vase regimente
apropiere de Alba lulia inspre Poarta de Fier Lipove, pozitie cheie pentru a piept
inarnicului a cvartirurile.
Schreffenbere era la Sibiu25; <dar> acesta sA de contele
Caraffa', a plecat mai avtepte. lar eu, din ordinul ducelui de Lorena, a trebuit
Schemisvar.
Bistri:. Veterani a intrat in la 24 octombrie 1687. (Monumenta Ungariae

Historica. Scriptores. p. 712).
De la Cluj armata imperialä s-a indreptat prin Turda (Thplomatarium
L pp. 279-280) de Sus p. 296) spre Alba iulia, unde a ajuns la
spre spaima locuitorilor, care in fugA ("Siebenbürgische Quartalschrift",
p. 32).
Francisco Piccolomini, general de brigadA in armata imperiall A luat parte la
campania din distingAndu-se la asediul Budei (1686) la luptele pentru ocuparea cetätii
Geschichte der Ungern, IX, Leipzig, 1850, pp. 375, 427). Asupra
Piccolomini. vezi A. Lisini A. Liberati, Albero della Piccolomini, Siena, 1899; Richter,
Die Piccolomini, Leipzig, 1874).
Lippa. Spre a opri inaintarea armatei imperiale, Mihai Apafi a cerut serdarului Ahmed
pasa sA se indrepte cu trupele spre Lipova, pentru a oastea Transilvaniei (Thplomatarium
pp. 137-138).
Generalul Scherffenberg a intrat cu trei regimente Sibiu, de
comitele sasilor, Valentin Frank, de Cristian Reichard, pe când principele
cetatea pe altA parte (Mihail Cserei, Erdély historija Transilvaniei), 1662-1711,
1852, p. 177.
Antonio (14 august 1646 - 6 martie 1693), lui Marcantonio Caraffa se
din familia ducilor de Forli. rn calitate de cavaler de Malta, a luptat pe mare impotriva
piratilor barbaresci. 1665, s-a dus la Viena, intrând serviciul de Austria.
carierailitarA sub comanda generalului imperial Raimondo Montecuccoli, colonel,
general (1680), conte al Sfäntului Roman (1686). timpul asediului
Vienei (1683), a fost trimis de Leopold I sA ajutor regelui Poloniei, loan Sobieski.
DupA depresurarea Vienei, a reprimat asprime räscoala magnatilor unguri impotriva de
Austria (1683-1687), calitate de presedinte al curtii martiale din Eperies, cucerit 1685, apoi
de comandant al ostilor imperiale din Ungaria superioad (1686). A luptat lui
Thököly a turcilor de la acestia Eger (1687). La 14 ianuarie 1688, a ocupat
cetatea Muncács de la Ilona Zriny. Trimis apoi Transilvania, a asediat Lipova silind garnizoana
sA se predea (12/22 iunie 1688). anul a luat parte la negocierile cu turcii, purtate in
castelul Pottendorf de Viena. A luptat apoi impotriva francezilor (1690), sub comanda
principelui Ludovic de Lorena. Numit comisar general al armatelor imperiale din Italia (1691),
www.digibuc.ro
Memoriile generalului Federico (I) 191
timp predau comanda generalului Pasi' duc la Sibiu, unde am

mai departe venirea contelui Caraffa <petrecind acolo> restul iernii.
Conte le Caraffa a nu numai cvartiturile, ci a planul pentru
Transilvaniei pe <timpul> verii. acest scop a pentru
Sighisoara, Chioarul', Gurghiu129, cetatea Deva, Sibiul,
Clujul". <Orasele au fost cedate prin tratative cu Teleki" care delinea toad
puterea. A stabilit garnizoane potrivite pentru <aceste> localitäti, a ales comandanti
le-a dat necesare cu privire la comportamentul
<Garnizoanele> au fost primite peste tot, afará de Brasov, care s-a
cu cu tot de sub sa tocmai cetate este
postul principal de obseivatie pentru a asupra Transilvaniei.
contele Caraffa, Teleki au scris rásculatilor, dar acestia erau mai
atras ducelui de Toscana, a Genovei a Lucca, din cauza grelelor contributii pe

care le-a impus. 1692, a fost rechemat la Viena, unde a murit la 9 martie 1693. 1715-1716,
nepotul säu, Adriano Antonio Carafa, a descris cariera sa in lucrarea De rebus gestis Antonii
Caraphei - Asupra lui Antonio vezi Nouvelle biognaphie générale, VIII, Paris, 1854,
p. 145; J. von Hammaer, Geschichte des osmanischen Reiches, Pesta, 1835, p. 827 A Pallas
Nagy Lexikon, vol. Budapesta, 1893, p. 145; B. Croce, Uomini e cose vecchia Italia,
Bari, 1927, p. 248-264.
27 Mai jos, Veterani numeste colonelul Pax.
Cuivar.
29 Giorgiu.
di Corona.
31 Fagarash.
32 Clausenburg.
Mihail Teleki de Szek (1634-1690), cancelarul Transilvaniei in timpul domniei
lui Mihail cumnatul A fost adevAratul conducAtor al Transilvaniei, guvernând de
despotic, cronicarul contemporan Mihail Cserei, numeste "fiagelul lui Dumnezeu pentru
Transilvania", "nicodatä, nici sub voievozi, nici sub principi, Transilvania nu fusese
subjugatä de tare oamenii nu s-au temut de nimeni de mult ca de Teleki" (Cserei
Mihály, Historiaja (Istorie) 1662-1711, ed. Toldy Ferenc., Pesta, 1852, pp. 145-146). In politica
a spijinit pe dusmanii Habsburgilor, care fugiserä din Ungaria Superioarä. Dar, dupä
turcilor Vienei (1683), a tratative imperialii. juzii
Alvincz Sarosi a discutat cu generalul Caraffa declaratia din 9 mai 1688, de
Transilvaniei la 13 mai (Szasz K., Sylloge tractatum , 1833, 40-45), prin care principatul
la suzeranitatea Portii pentru a trece sub "paterna ocrotire" a Leopold I
Miklos, (autobiografie), Pesta, 1858, p. 83). Teleki a de la
(21 august 1690), impotriva pretendentului Emeric Thököly, numit de sultan
principe al Transilvaniei. AmAnunte, la Troczanyi Zolt, Teleki Erdélyi és a
kurucmosgalom (Mihail Teleki, Transilvania 1690, Budapesta, 1971.
Räscoala de la Brasov (13-6 iulie 1688) era condusä de Schneider sprijinitA
de membrii breslei ciobotarilor pälärierilor. In ordinului principelui Apafi a sfaturilor
date de preoti, braosvenii au opus o la 26 mai 1688, când generalul Veterani
a cu tunurile Locuitorii care au fost de incitare participare
la au fost condamnati la moarte, capetele pe zidurile Cserei Mihaly,
historija (Istoria ), 184; F. Philippi, Der Bürgeraufstand von 1688, in
"Kronstäter Gymnasialprogram", 1877-1878; loachim din Brasov la
1688, SMIM, 1, 1956, pp. 192-200, Maja Philippi, Contribulii la cunoasterea
brasovene din 1688, Bucuresti, 1965, pp. 69-90.
www.digibuc.ro
ca cele din s-a cA totul era zadarnic <dacA> nu

constrAngea se
acea vreme, Caraffa mi-a dat mie <aceastA>
<punindu-mi la dispozlie> trei regimente de cavalerie douA <regimente> de infanterie,
de din regimentul Baden, care pornise mai Am plecat
de cAlAreti cA putea> <astfel> trupele care, potrivit unui contra ordin,
trebuiau sA se spre Belgrad.
acolo <la mele n-au avut nici un rezultat.
am fost prost primit <de brasoveni> astfel cA a trebuit sA sat,
cu cei o de ai mei jumatate <efectivul> regimentului
Baden, sosirea regimentelor, luandu-mi toate de timp, am
stabilit dispozitivul <de luptA> pregAtind gabioane, fascine alte mijloace necesare
pentru a ataca repede cetatea.
De ce au sosit regimentele de cavalerie cu tunuri mici cu
mortiere, am stabilit <dispozitivul inaintare a celor trei regimente trei
pentru ajunge in timp la suburbii. <Apoi>, am dat ordin ostasilor sA descalece
in cele trei puncte <stabilite> pentru a ocupa unghiurile <cetAtii>, folosindu-ne <de
faptul> cA erau spre a impiedica pe rAsculati sA cetate
pentru contra atacuri>. cu infanteria <regimentului> Baden, am ocupat
pozitia fata portii la adApostul unor ordonat sA se facA un
retransamene7 potrivit pentru a acolo mortierele un altul pentru a
pune in functiune bateria la sosirea muschetarilor. De ce s-a ordonat tragerea
ghiulelelor, dupA aruncarea a douA ghiulele a unei tolbe de cetatea s-a predat.
Am ocupat poarta flrA a pierde timp, de pe pe care mA aflam, am
indreptat mortierele asupra orasului, astfel la cea ghiulea care a cAzut
clericii, laicii au venit la picioarele mele sA se predea conditii.
asezat o garnizoanI in cetate, am pus la porti pentru a impiedica vreun
atac trimis doispezece ai sA facA act de supunere cAtre Caraffa
calitatea acestuia de> general comandant suprem <al armatei>. eu rn-am
regimentele, care, dupA câteva zile, au primit ordin porneascá
contele Caraffa spre Lipova. eu fost ordinul <imperiale> sA
cirmuiesc in mod interimar Transilvania. de garnizoane, mi s-au lAsat patru
regimente de cavalerie.
primit ordin sA mA contele Caraffa spre Lipova. DupA
ce a fost <cetatea>39, el <Caraffa> a pornit spre Belgrae, eu am rAmas
Gabbioni, cilindric fund, folosit de trupele de artilerie geniu la ridicarea

parapetelor de
Fascine, sau mänunchiuri de ramuri de copac folosite la umplerea santurilor
timp de atac.
Carcasso.
Asupra asediului Lipovei, cucerità, la 18 iunie 1688, de trupele imperiale, de sub
ordinele generalului Caraffa, vezi memoriile lui Osman aga din Timisoara, care se afla atunci
cetate. R. F. Kreutel Otto Spiess, Der Gefangene der Giauren. Die abenteuerliche Schichsale
des Dolmetschers Osman aga aus Temeschwar von ihm selbst erzählt, Graz, Wien, Köln, 1962,
p. 24 urm. Vezi despre Tdrile VIII, p. 69 urm.
Belgradul, cheia Balcanilor, era asediat de trupele imperiale de sub comanda ducelui
www.digibuc.ro
<de trupe> amintit <mai sus>, Lipova, gândindu-mg zi noapte

cum Transilvania curn putea sä indeplinesc sarcinile publice.
timp tocmai când primisem ordin de la generalul Caraffa
apropii de Cenadn, pentru a schimbarea de comandanti, pe care o fAcea,
baronului von Nehen", ce fusese de la Seghedin contele
Caraffa, primit <vestea> din fusesem numit
feldmaresal locotenent".
intoarcerea mea la Lipova, am spre pentru
a asigura granitele Transilvaniei prin izgonirea turcilor din cuiburile de la Jidovin"
Caransebes, localitate de prim importanta <ei>. Ajungând acolo cu bine,
cu domnii Magni41 Paci, pe atuncii colonei, desi dintâi a
fost numit ateva zile general maior, am izbutit obtin> capitularea condilii,
garantând locuitorilor libertatea.
ce am localitMile <supuse>, mi-am urmat spre Orsova. Am
avangardg un sutá de la Mehadia", ca acoperire
de garnizoanele Dar abia ajunsese o garnizoang in localitatea Orsova,
cel mai mare efectiv de peste opt sute <de ostasi> a fost atacat de sârbii care
si-au dat viala la Nu se poate spune cât de mult a pe turci
acest Garnizoana care se afla Orsova a se salveze; dar a fost
parte. Am acolo trei sau patru zile pentru ca trupele se
odihneasck eu rezolv afacerile <curente>.
Trecitoarea Orsovei este de cea mai mare pentru este cheia
Transilvaniei, Ungariei, Serbiei Bulgariei. Localitatea sine> este
nici nu era bine asezatA, find de munti. <Dar> din cauza
importanlei de ordin militar cereau fie de o
garnizoang <imperiall>. Nestiind cum luerurile la Belgrad, am asezat <aci la
Max Emanuel de Bavaria.

Ciannati = Cenadul Mare.
42 Dietrich Heinrich baron von Nehem, locotenent colonel apoi general armata
A comandant suprem al Petrovaradin (1691), general de divizie (1702)
(1704), apoi comandant al Sloveniei (1709). Vezi memoriile lui Osman aga,
op. cit., p. 65, 163-164 urm.
General Maresciallo Tenente di Campo. In lucrarea des Marschalls
Grafen Friedrich Veterani von Jahr 1683 bis Wien, Leipzig, 1771:
Feldzeugmeister.
Orsciova.
Gidover, Berzovia.
Erbeville. Ludwig Herbeville, conte, general, Numit comandant suprem
al imperiale, care lupta Impotriva curutilor a fost trimis apoi calitate de comandant
militar Bavaria. Die des Prinzen Eugen von Savoyen nach den Feldakten
heraugegeben von den Kriegsgeschichtliche Abteilung der K. K. Genera /stab, Viena, 1877-1893,
vol. IX, p. 51. A murit la anului 1709.
Carl Magni, conte. armata imperialA. a colonel, 1686 general
A fost a murit lupta de la (21 august 1690). Hirtenfeld,
"Oesterreichischer Militär lender", XVII, 1866, p. 74; C. von Würzbach, Biographisches
Lexikon Kaiserthums Oesterreich, XVI, Wien, 1867 s.v.
www.digibuc.ro
Orsova> o gamizoana de am in grija capeteniei iar eu,

pentru crutarea acoperirea Transilvaniei, mi-am urmat inaintarea spre podul lui Traian,
din apropiere de
Mi-am dat seama de slabiciunea spaima bor. Ali care
comanda" la Cerneti mi-a trimis daruri mi-a indurare. a fost
ca toate bunurile ca la ma mic
<semn> despre înaintarea o la pe uscat, pe
Considerand este de mare care nu a cu ochii ar putea crede
aceste lucruri ar simple plismuiri.
de a pornit in spre luasem toate dispozitiile
cu privire la aprovizionarea <trupelor>, la <procurarea> tuturor celor de
prin domnul". De aceea, am neclintit sau zile in
unde Ali trimis dar douisprezece mii de pentru ca las
trecere coribiilor care veneau de la Belgrad" in de opt sute. Am
dandu-i un prin care respingeam propunerea, desi nu mai aveam deck
patru regimente care nu-si primiseri recruti" erau> infanterie De
Rasciani.
Ciarnetz. Prin expeditia aceasta, Veterani ocupa granita la
pe care o prin ocuparea Vezi raportul lui Cornaro din 5 septembrie
1688 (Viena, Staatsarchiv, Dispacci 164.)
Chiprovatz, localitate Bulgaria.
52 Vidino.
Nicopoli. otomane din Nicopol o (mahzar) la PortA,
cA dacA nu se vor trimite trupe pentru paza acelui ai Rusciucului "raialele
se vor uni ghiaurii dusmani" Tarihi, II, p. 377, trad. M. Guboglu, Cronici II,
p. 376.
Pe se alla la Cerneti, Veterani a primit ordin se prin Tara
spre Brasov, pentru a Transilvania. (Belleardi, Historia, Viena, Biblioteca NationalA,
codice 8477, fol.234; Fr. Wagner, Historia Magni 1731, p. 87).
Vezi scrisoarea lui Veterani cAtre Mihail Apafi, Szilagyi, S., Monumenta Comitialia XX,
p. WO, doc. XII, 24 august 1688: "Nunc prope diem Coronam versus tendö. In scrisoarea sa cAtre
Constantin BrAncoveanu din 20 septembrie 1688 (Ahivele Nationale, original latin
neinventariat), Veterani precizeazA cA a nevoit sA urmeze drumul prin Tara
pentru cA era mai apoape cA fusese sugerat de Curtea "iter per Valachiam aggredi
necesse fuit viciniorum quoque habiliorum viam ad terminum ab Augustissima Aula
sugestum perveniendi". Veterani a plecat din Cerneti la 28 august 1688.
DupA de turci unna Vienei, Cantacuzino
tratative secrete imperialii pentru a se de sub suzeranitatea turcilor. Dar
cucerirea Belgradului de armata imperialA sA se declare pentru Habsburgi. Asupra
acestor tratative, vezi Otto Brunner, Oesterreich und die Walachei des Thrkenkrieges im
1 683-1 , "Mitteilungen des Oesterreichischen Instituts Geschichtsforschung", XLIV,
Innsbruck, 1930, pp. 290-291, 293-294.
Cronicarul turc Silahdar Mehmed Aga aratA cA de inceperea asediului
Belgradului de imperiali, serdarul Yeghen Osman evacuase cetatea orasul, imbarcase
femeile copiii cinci sute de trimisese la Nicopol, Rusciuk, Silistra din
Dobrogea. Cronicarul precizeazA cA o multime de locuitori din cetAtile pAlAncile din jos de
Belgrad se mie de Tarihi, II, p. 370; M. Guboglu, II,
p. 374.
Completarea efectivelor imperiale se efectuate de in
www.digibuc.ro
la Orsova, mi-a venit cä aveau soseascá corábiile cá de a-si

face aparitia la se opriserá acolo", cu tunuri un
detasament de ieniceri.
Turcii au cererea <de a li se trecere>
categoric, s-au noaptea in cvartirul meu cu aceeasi cerere, tot mai stäruitoare.
nu voi cruta pe toate <coräbiile> vor distruse,
ocup pozitie aproape de Cerneti petru a trecerea Dunkii
am trimis dragoni sub colonelului Magni, pe
care le-am acolo, ceea ce a mai mult <pe turci>.
cele din urmá, i-am <bani> voiau sä dea pentru siguranta
Mi-au cer eu. Am cerut patru sute de mii de iar ei
mi-au douä sute de mii <de mi-au dat ca ostatici doisprezece dintre
turcii de frunte, ce mi se vor pláti banii. Am trimis cu alti
care au primit de mii de galbeni
spre a venit pe Thököly62<si> a compromis aceastä
negociere prin uciderea crestinilor' care se aflau acolo. <Astfel> s-a dat.
<Turcii> au retinut pe comisar cu alti ofiteri, eu pe cei doisprezece ostatici.
Patruzeci douá din coräbiile <turci>lor s-au lovit de de la Portile de
Fier, <au esuat> au fost prädate, bunä parte, in <dat>.
eu am arestat cinci sute de turci, cá astfel voi mai usor respectarea
totul a fost zadar. Corabiile <turcilor> au ancora,
urmändu-si La trecerea s-a tras o <de tun> de pe insula pomenitä
<mai sus>, mai mult ca o demonstratie deck ca o actiune <militará>.
eu, in ordin inaintarea prin Tara spre
ereditare ale Habsurgilor, imperiu de colonei, cu principilor. Când

Consiliul Aulic de comisiile de inrolare, regimentele nu primeau la timp
V. Boguth, op. cit., p. 18-19.
la Orsova.
Adicä o de mii de galbeni.
La Cladova (Feth Islam), unde se turcii. Tarihi, p. 370.
M. Guboglu, op. cit., p. 374.
Ongheri. Unghiul sau unguresc echivala cu doi
62 Emeric (Imre ) Thököly (25 septembrie 1657-12 septembrie 1705), conte,
maghiar pentru eliberarea de sub dominatia Casei de Austria, a preluat, 1678,
conducerea maghiare rAsculate impotriva Habsburgilor a cucerit 1682
Ungarie la Vach, de la sultan titlul de al Ungariei de Mijloc".
1683, a luat parte la asediul Vienei. victoria de la (21 august 1690), a fost ales de
Transilvaniei principe, dar a trebuit se Otoman, unde a la
Ismid, la 13 septembrie 1705. Jurnalul corespondenta lui Thököly au fost publicate
Hungariae Historica (5 vol. 1863-1896). Vezi monografia lui David Angyal,
Kesmarky Imre ly Imre de Kesmark), ed. Budapesta, 1889.
63 E vorba de crestinii rAsculati din regiunea Cladovei care atacaserA pe turci.
de iscoadele sale, Thököly i-a atacat timpul noptii, a ucis pe unii, pe i-a aruncat in
sau i-a luat prinsoare. A despresurat astfel pe turcii doi dusmani. Turcii i-au
ca räsplatA, o mie de pungi, o de mii de galbeni din care i-au dat numai trei
zeci de pungi. Thököly s-a la care i-a dat câstig de Silahdar Tarihi, p. 371;
M. Guboglu, Cronici, II, p. 375.
cursul intrevederii sale cu marele Constantin Brâncoveanu, la
www.digibuc.ro
Brasov. Trupele au fost bine tratate. Am predat domnului pe cei cinci sute de turci <luati
prinsoare>) pentru a obtinerea celor ce <de la el>.
Am aflat de la turcii de pe armata trecuse pentru
a asedia Belgradul.
am negociat cu domnul cvartirurile de pentru
doulsprezece regimente foarte bine65. mi-a incuviintat
subsidii valoare> de patru mii douA sute de pe lunA a sA
rudele sale mai apropiate sA presteze omagiul de
Am stat la dacA sA Tara sau sA mA
Transilvania; chibzuire, am socotit este mai bine sA pAstrez casa proprie
spre a nu o pierde decât sA pun pe cea a vecinului, dat Bugeacul este
aproape de trecAtorile Transilvaniei. De aceea, sA plec sA mA spre
Braosv. ajuns aici, primit cA Belgradul fusese am dat
multumire lui Dumnezeu. De deplasat cu tabAra mea,
fata trecAtorii BuzAului67, unde au venit solii68 care se duceau la
Viena. I-am primit cu cinstea cuvenitA69.
acea a venit cu posta, pe neasteptate, pArintele Dunod" care a stAruit
Veterani convins lase liberA trecere Tara RomâneascA trupelor imperiale, care se
indreptau spre Monumenta Comitialia, XX, p. 100.
65 La 17 septembrie 1688, solii de Cantacuzino, anume fratele sAu, marele
spätar Mihai Cantacuzino, ginerele sAu, Constantin mare marele logofAt
Constantin Brâncoveanu au adus la Câmpulung generalului Veterani conventia privitoare la
incartiruirea trupelor imperiale Tara RomâneascA iarna 1688-1689 la subsidii. Vezi
scrisoarea lui Veterani din de la RucAr (Ruka) din 20 septembrie 1688 (Arhivele Nationale
Bucure§ti, originalul latin neinventariat), prin care se aratA cA marele logogt Constantin
Brâncoveanu a ajutat armata imperialá procurându-i pentru oameni animale tot ce
le-a trebuit. Istoria de au pravoslavnicii ed. C. Grecescu
Dan Simonescu, Bucurqti, 1960, pp. 187-188 ; Cronicari ed. M. Gregorian,
Bucure§ti, 1961, 1, p. 216 la trimiterea unei solii la Viena pentru prestarea jurAmântului de
(C. Giurescu N. Dobrescu, Documente regeste privitoare la Constantin
BucurWi, 1907, p. 1, doc. 3, 24 septembrie 1688). Vezi scrisoarea lui Veterani din de la
RucAr din 20 1688, prin care aratA cA marele logofAt Constantin Brâncoveanu a ajutat
armata imperiall procurându-i grâu alimente tot ce i-a fost de (Arhivele Nationale,
Bucure§ti, document latin neinventariat).
Belgradul a fost cucerit de imperiald comandatA de principele elector Max
Emanuel de Bavaria, la 6 septembrie 1688.
67 passo di Boza.
68 Solia de Cantacuzino la Viena era formatA din acestuia, lordache
Cantacuzino, Constantin vel cApitanul Cantacuzino, lui
Cantacuzino, VlAdescu, mare comis. Cronicari II, p. 217. Vezi Radu vel
Greceanu, Viaja lui Constantin ed. St. Greceanu, Bucure§ti, 1907,
9.
69 Con singolari dimostrazioni.
Dunnot. Antide Dunod, iezuit burgund, folosit de Leopold I
misiuni diplomatice cu lupta impotriva turcilor. In calitate de comisar imperial a fost
trimis, in februarie 1685, Transilvania Tara RomânescA (I. Lupa4, Documente istorice
transilvane, I, 1599-1699, Cluj, 1940, p. 411-413, doc. 172), pentru a determina pe conducAtorii
acestor sA sub protectia (Arhivele Nationale Sibiu, nr. 1.564,
Materia VI, 27 noiembrie 1685; Dtplomatarium Alvinczianum, pp. 5-6). La 1685 a
www.digibuc.ro
15 Memoriile generalului Federico Veterani (1) 197
cu intru din in Tara Dar eu, considerAnd fortele <de care

dispuneam>, am socotit mai folositor sA consolidez cele ce dobAndisem decât sA le pun
spre a nu pierde ceea ce <este> sigur pentru ceea ce <este> sigur, dat
cA francezii au atacat cA propriile noastre <trimise> ajutorul
erau cA noi eram angajati cuceriri mai mari puteam
cuprinde.
Am trimis pe Cusani la Curtea gata sA
intru din nou in Tara am cA schimb, Transilvania Ungaria
expuse a timp ce rAspAndindu-se
cvartirurile din Tara RomâneascA, care nu erau ocupate de cele douAsprezece regimente
mai sus pomenite, trebui sA recurg la oaste e care o avem cu mine. De
socoteam mai potrivit sA tratez cu tarA pentru a o folosi la locul
<potrivit> , ea in vecinAtatea sA o pace glorioasA cu turcii,
va veni vremea.
Dar, timp, s-a sA domnul a
fost ales BrAncoveanu73, fArA a se turbura tratativele noastre ne
puteam inapoi cum multi de la Curte, trimis pe colonelul
Jörgeru, pentru a felicita pe dome, cu ridicArii sale scaun>. Acesta a fost
cu Mihail Teleki, la un tratat secret prin care cancelarul Transivaniei se angaja

sä sprijine cauza habsburgicd, sfAtuind pe principele Mihail Apafi sä liga (Jakab
Elek, Sandor Pal kapithia és az Erdelyi Nemzeti felzedelemség utolsó évei (Capuchehaia Sandor
Pal anii din urmä ai princiatului Ardelean), "Magyar torténelmi XIX, 1840 p. 131 urm.;
J. Notitiae historico-diplomatice, Sibiu, pp. 144-147). In toamna anului 1685, Dunod
s-a Transilvania pentru a prezenta dietei (24 octombrie 1685) propuneri cu privire la
aprovizionarea armatei imperiale ce urma sä intre principat (I.
otomane inceputul regimului habsburgic Transilvania, AARMSI, t. XXV, Bucure§ti,
1943, p. 812). La 27 octombrie, Dunod a cu Mihail Apafi conventia de la DumbrAveni
prin care principele se obliga sä achite o de de mii de pentru a scuti Transilvania de
incartiruirea trupelor imperiale (I. Documente istorice transilvane, I, p. 462). In anul 1686,
Dunod a venit din Transilvania cu prilejul trimeterii sale la patriarhul Constantinopolului,
Calinic al VII-lea, pentru a la räscoalä pe din Balcani (N. Iorga, Geschichte des
osmanischen Reiches, Gotha, 1911, p. 205; Radon4 a principatului
vremea lui Cantacuzino (1678-1688), in AARMSI, s. II-a, t. XXXVI,
Bucurqti, 1914, p. 961; 0. op. cit., p. 286).
Filzpsburgo = Philippsburg, Rin, in fostul ducat de Baden.
72 erban Cantacuzino a la 26 1688. Adversarii lui Constantin
Cantacuzino stolnicul ai lui Constantin BrAncoveanu au zvonul ace§tia fi
omorât. Izvorele istorice nu-1 confirmä. Virgil a unui act de
feudalä, Studii, XVI/3, 1963, pp. 651-669.
Brancovano. Constantin Brâncoveanu VIII 1654 - 15 VIII 1715) domn al
Române§ti (28 X 1688 - 24 III 1714). Alegerea sa a fost impusä de Constantin Cantacuzino
stolnicul de Mihai Cantacuzino mare spätar, care voiau sä numele nepotului
Vezi Istoria de la ctombrie 1688 martie 1717, ed.
C. Grecescu,
Bucure§ti, 1959, p. urm.; Cronicari munteni, II, p. 275 urm. Pentru domnia lui, vezi
Panait P. Panait, Constantin Brancoveanu Via -Domnia- Bucurgti,
1969.
Christoph Ehrenreich, conte von Jörger (1658-1691), fiul contelui lohann
Quintin von Jörger al baroanei Maria Ana von Königsberg, a intrat de tânär armata imperialä,
colonel al unui regiment de infanterie. A murit Ungaria, luptând turcilor
www.digibuc.ro
foarte multumit de curtenia mea a ratificat toate meu printre

care era plata continuaee a <celor> cincizeci de mii de pe an <acordarea>
intregului meu sprijinm la timpul potrivit pentru implinirea slujbei
Prin mijlocirea acestor ajutoare, m-am de a <ajunge> la un
bun Curtea <imperiall> a aprobat argumentele mele, nu tocmai pläcute pentru
cei utopice. Spre a-si satisface aplecarea spre vorbarie, acestia au
la zvonuri asupra cinstei mele.
Mi-am apoi toate de impotriva tatarilor care,
doiseprezece sultani din Crimeea Bugeac, intre Transilvabia. La 1
(1688) am asezat trupele in cvartiruri am stat linistit; dar din pricina altor
mai mult pe norocul meu pe mea, la inceputul campaniei a trebuit
predau generalului el mi-a ordonat spre
Belgrad cu regimental meu, regimental hanovrian de cavalerie, cu dragonii cu
regimental Castello, <eu > sub ordinele ascultarea principelui Ludovie.
contact cu acest general timpul <noastre> spre Lipova,
am scris la lui Salvarosa pentru a-i aduce la cu supunerea,
schimbare atitudinii sale de <ne>-ar impiedeca nu numai obfinem
avantajele pe care aceastä le comporta mod neindoielnic, ci mai
(1691). Thaten und Charakterzüge österreichischer Feldherren, Viena, 1808;

Oesterreichisches Konversations III, Viena, 1850, s.v. Constant von Wurzbach,
Biographisches Lexicon des Katserthums Oesterreich, X, Viena, 1863, p. 231.
Vezi raportul trimisului bavarez Stoyherer atre ducele Max Emanuel de Bavaria, la
N. Studii documente privire la istoria románilor, XX, Bucurqti, 1911, p. 81,
doc. XXV, 23 ianuarie 1689 Belleardi, Historia, Viena, Biblioteca Nationalä, cod p. 4.
76 Domnul se obliga aprovizioneze armata imperialä cu 40.000 de de
20.000 de 1.500 (Arhivele Nationale original latin
Donatus Johann Heissler, conte von Heiterschein. slujba de
Austria, a ajuns general comandant al trupelor imperiale din Transilvania (1688). decembrie
1689, a pornit expeditie impotriva Prii A trecut Carpatii pe la Bran, a ocupat
Bucure§tii, dar la lunii ianuarie 1690 a fost nevoit sä se de
de A luat parte la lupta de la (11/21 august 1690), luat prinsoare
apoi eliberat de Constantin Brancoveanu. A murit 1696, in luptele pentru ocuparea
Timiwarei.
Serenissimo Prencipe Ludovic Wilhelm I von Baden (8 IV 1688 - 4 1707),
supranumit Türken louis" , margraf de Baden (1677-1707). In 1674 a intrat slujba
pe care a la moartea bunicului Wilhelm I von Baden (1677). Dar, in
1722 a reintrat armata imperialä, feldmare§al. S-a distins de la Kahlemberg
(24 septembrie 1683) campania din Ungaria. In calitate de comandant suprem al armatei
imperiale a pe turci la ( 25 septembrie 1689), Vidin (14 noiembrie 1688) la
Salankemen 19 august 1691), a cucerit Oradea (1692) Gradiska pe timpul rizboiului
purtat de Liga din Augsburg impotriva lui Ludovic al XIV-lea care ocupase Palatinatul, a fost
numit comandant suprem al armatei imperiale, trimisä pe Rin impotriva francezilor a reluat
Heidelbergul (1693). 1696 a candidat la coroana Poloniei, dar n-a numärul necesar de
voturi. In timpul räzboiului de succesiune spaniol, a cucerit Landau (1702) impreunä cu ducele
de Malborough, a de la Schellenberg. Asupra acestui a läsat scrieri cu
caracter politic militar, publicate 1850 de Röder von Diersburg, volume.
A. Schulte, Markgraf Ludwig Wilhelm von Baden und der Reichskrieg gegen Frankreich 1693,
2 vol., a II-a, 1901; Heinrich Platz, Markgraf Ludwig Wilhelm von Baden Baden als
Oberbefehlshaber der Reichstruppen in den Feldzügen 1693-1697 am Oberrhein, 1907.
www.digibuc.ro
aceastä natiune de vremea <potrivitA> se isca, primejdia de a

pierde Transilvania.
Am pomit spre Belgrad; apropiere de Cenad", am fost surprins de o
, astfel abia am putut mare noroc, cu trupele mele.
Dupä ce am trecut la Belgrad, am luat contact cu principele la palanca
lui Hasan I-am dat informatii asupra de> slAbiciune a
asupra leglturilor pe care le stabilisem, desi momentul nu era potrivit <pentru un atac>,
dat de sa.
[Trupele imperile au trecut Morava, au cucerit cetatea (14/24
septembrie 1689) s-au spre Vidin pe care 1-au ocupat (14 octombrie 1689)].
Dupä ce sa a dat toate ordinele potrivite pentru a Vidinul bine
aprovizionat a pomit cu armata spre Orsova. Intre aceastä localitate
Cladove2 s-a construit un pod s-a asezat o tabärä care armata s-a oprit zile,
<suferind de> lipsä din ce ce mai mare de furaj, de putinul adus
coräbiile pentru cei care aveau <Generalul a luat> pentru face
de iarnä cu domnul capitalä din care a decurs
nenorocirea armelor imperiale. domnul nu se <ne> dea
cvartir, sa a trebuit totusi podul sä se care Cerneti,
voia Curtea <imperiall>. Atunci eu, ca bun cunoscAtor
trecAtorilor al tuturor pozitiilor, nu m-am ferit de a spune totul se primejduia
ne urmam inaintarea spre argurnentele mele s-au dovedit mai mult
decät exacte intotdeauna mai cele ale acelora care sustineau
hirnerice.
Pe zi ce trecea, armata se destrAma devenea nedisciplinatA,
exasperAnd pe <ostasii trebuind> caute ei de-ale
dupä ce am stat zile in de la BrAncoveni cu
domnul asteptAnd bagajele ostasii care pentru a fura alimente,
ne-a venit a generalului Piccolomini...
[Generalul Veterani este trimis la in locul lui Piccolomini].
dimineata 1 decembrie, timp ce sa, din de
furaje, era sä armata podul pe la un sfert de ceas de
BrAncoveni, cum putut, cu numai douAzeci de un
Ciannat.
Hussan Bascia Palanca.
81 Temisuar.
Fethislam.
Brancovano = Brâncoveni,
Negocierile au fost purtate de Veterani cu lui Constantin Brâncoveanu,
Rudeanu, mare Cornea mare Preda mare pitar, Constantin
mare sluger Atansie S-a ajuns la o conventie, prin care domnul se obliga sA
timp de vase luni regimente incartiruite Tara RomâneascA, precum trupele de
Vidin, sA dea o mie cinci sute de cai sA tributului Ph. Röder
von Diersburg, Des Markgrafen Ludwig Wilhelm von Baden wider die
Carlsruhe, 1839-1842, II, pp. 166-167 (conventia din 22 septembrie 1689). 0 traducere germanA
defectuoasA este Hurmuzaki, Documente, p. 308.
85 Alta
www.digibuc.ro
din regimentul meu la Cemeti86, unde am zile pot spun nu

fost ajutat timpul acestui de donmul Tarii furaj cu alte lucruri
de trebuintä, fi dus-o foarte
Voiam pe la pentru a ajunge mai repede la dar
nu am putut din pricina tatarilor care <din> faceau incursiuni pretutindeni in
regiunea Nicopolului, a a tinuturilor pustii pe care trebuia le
Am fost, asadar, nevoit spre Orsova acolo, patru sau cinci
trecerea peste anotimp de
situatie ajutorul capitanului de la Cerneti care mi-a dat
saizeci de pentru a trage <corabiile, la edec>. Totusi pricina
a furtunilor obisnuite in anotimpul acesta, a petrec aproape trei din
viala mea in acele nenorocite am abordat la Goluba08, s-a pornit un
de puternic, salvat mare greutate corabia mea unele
celelalte s-au scufundat iar altele a s-a rupt au trebuit
se lovindu-se de pierdut ce a
trecut furtuna, mi-am urmat inaintarea spre Rama" debarcat acolo
[Veterani preia comanda de la Cetatea Kanisza se
imperialilor].
pastrarea Vidinului, se comunicatiile noastre Transilvania
Timisoara continua impresurata, nici un ajutor. ce Tara
Transilvania, se acelor populatii ce ar minat
trupele ce Tara in Transilvania speranta de a
ajutate...
anul 1689, era ocupat alegerea arhiducelui Iosif ca rege al
romanilor].
eu crestea mereu consternarea turcilor, pentru ca trupele <noastre>
nu-si vremea nu ablinut de a ar fi momentul
mai potrivit pentru a ne spre Timisoara, cunoscand starea <stiind>
acea garnizoane dorea ne prezentam tunuri in formele legale pentru a putea
justifica predarea de sultan. Am amintit Lipova, <aflandu-se> la o
departare de patru leghe de Timisoara, putea operatia dat artileria era
acolo...
Am un schimb de Thököly, care se afla la
turburarile ce se atunci propunerea
ce i-o facusem de a mi se de a incerca, sub pretextul prieteniei <lui> turcii
ocupe Nicopolul pentru a prin pozitie -cheie, Tara a
Ciarnez = sat component al comunei Simian Jud.Mehedinti).

Nissa = rep. Macedonia.
Golubaz = Golubac, Serbia.
Ram = Rama, cetate pe malul drept al S-a predat generalului Veterani la
30 septembrie 1691 op. IX, 458).
Silahdar Mehmed Aga ca muhafizul Belgradului, vizirul Hazinedar
Hasan pasa, Poarta Ibrahim pap, pusese stApânire pe magaziile
nemultumise pe locuitori care s-au rAsculat 1-au ucis. Astfel s-ar explica starea de spirit
a garnizoanei (Silahdar Tarihi,I , p. 316).
9? Trovitza = Sremski Mitrivica Sirmium (Srem).
www.digibuc.ro
avea un picior in <eyaletul> Silistrei92. I-am spus cuvinte bune, dar nici un rezultat,
cáci el ameninta mereu sá intre in Transilvanie.
Pentru opri, mi-am schimbul de scrisori domnul
1-am <pe acesta> in privinta pagubelor de care ráspunzItor, precum
a prostului <primit> de trupele noastre in cvartirurile de
domnului le scris pentru putea obtine satisfactie de la mila
convingindu-1 ne credincios sá continue fie mai departe
dusmanul lui Thököly. Susceptibilitatea dzbunarea la acest popor
mi-au zädarnicit tratativele. Totusi, pentru a impiedica intrarea lui Thököly
Transilvania prin unirea <lui> afará de bästinasi, am gäsit
pentru binele pun pe Trautmannsdorf94 inainteze corpul
<lui> de la varsarea râului in <sá-si aseze> lagArul la
Vidin.
Silistria. Eyaletul Silistrei era de defterdarul Bosnak Husein (Sdahdar

Tarihi, p. 402).
Umbla zvonul va numit domn al Românesti va izgoni pe
imperiali din Transilvania, ai dregátori se arätau gata sprijine pentru reinstaurarea
dominatiei otomane Principat (Silahdar Tarihi, II, p.
Adam Karl Trautmannsdorf ( 25 1658-1687), principe. armata imperialk a
luat parte la din Ungaria impotriva turcilor. A murit pa de (1687) (Carl von
Würzbach, Lexikon, vol. 47, Viena 1883, 61).
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
ARIA
VORNICII DIN DOMNIILE LUI PETRU

MARIA MAGDALENA SZÉKELY
Stefan Hranä
Izvoarele medievale moldovene0i din veacul XV cu
numele HranA, dar nu ce existA vornicul lui Petru Rare§. Un
Sima Hranä a pe de la Valea 1476'. rAstimpul 11
februarie 29 mai 1484, un Hraná vornic apare sfatul lui cel Mare. El
trebuie sA vornicul din pomelnicul Bistrita4, posibil
ascendent al dregAtorului lui repetarea prenumelui - slujba
marea vornicie a Moldovei sunt argumente favoarea acestei ipoteze.
$tefan a fost cu Anghelina, flica nepoata lui Jurja
Marwa fusese soata lui Coste din neamul Posadnicilor6, nearn vechi
care, prin se cu alte vechi familii moldovene0i7.
Din lui cu Anghelina a rezultat un Toma
mai vornic chip eronat, Nicolae Stoicescu socotea pe Toma
Acest text este rodul tip de cercetare, care a stat la baza studiului despre
din vremea lui Maria Magdalena Székely, ai Moldovei
lui Petru Rares, I, II, SMIM, XIII,1995, p. 73-101, XIV,1996, p. 49-69.
Pomelnicul Bistrifa, publicat de Damian P. Bogdan, Bucurqti,1941, 110,
r. 24.
DRH, A, (1449 - 1486), volum de Leon $imanschi in colaborare cu
Georgeta Ignat Dumitru Agache, Bucure§ti,1976, p. 319, 211.
Ibidem, p. 402, nr. 262.
Pomelnicul..., p. 100, r.25: mare vornic. [Marginal] Hranä vornic".
DIR, A, XVI/I, p. 426, nr. 389.
6 Ibidem, XVI/3, p. 137, nr. 174; p. 335-336, nr. 408.
$tefan S. Gorovei, mnrudirile cronicarului Grigore Ureche, ALIL, XXIV,1973,
p. 112 spita de p. 113 - inrudirile cu familia Jora.
DIR, A, p. 446, nr. 405; ibidem, XVI/3, p. 137, nr. 174; p. 253, nr. 307; p. 377,
nr. 468; p. 335-336, nr. 408. Toma Hranä vornicul a la 5 1552, de
jurâmântul de la Bakuta prestat de Läpu§neanu (Th. Holban, Documente externe
(1552-1561), Studii, 18, 1965, 3, p. 668, document datat 1552 august; Gh. Tara
Moldovei vremea lui Alexandru apusneanu, 1994, p. 44, document datat 5 septembrie
1552). La 1565, boierul Hranä este de Läpu§neanu, ca pribeag, mai
Ungureasca" apoi Polonia (Ilie Corfus, Documente privitoare la istoria
culese din polone. Secolul al Bucure§ti, 1979, p. 263, nr. 135).
www.digibuc.ro
204 Maria Magdalena Székely 2
frate -al lui Hrane. infonnatiile din documente sunt foarte clare,
mai multe reconstituiri posibile de trebuie lui
Gh. Iftimi Anghelina ar fost nu mama, ci lui Toma Hrane. lasi
autor a presupus Posadnic era fratele lui Stan Posadnic, acesta din
lui Coste, Sorocii". Se observk atestarea lui Stan,
copiii (11 august 1445)12, aceea a lui Coste cu (14 martie
este un de 55 de ani. Pe de parte, Marusca, sotia lui Coste, mai
la 83 de ani de la mentionarea presupusului socru a copiilor
acestuia, din care unul avea sot. Nu se poate sustine Stan Posadnic a fost
Coste, ci, eventual, bunicul acestuia. Oricum, cele douA personaje trebuie
sA mai existat o generatie. Poate ea era reprezentatA de Posadnic. La 1454-
1455, acesta era membru al sfatului", ceea ce putuse sA nenumit,
calitate de al Stan Posadnic, 1445. Mai mult: 1587, jupâneasa lui
Ionasco Dragsin de Neamt, lui Toma vomicul, nepoata
Anghelinei strAnepoata lui Coste Posadnic, se declarA a lui a
Stan Posadnic". Aceasta poate nu numai cA Stan erau frati (cum
a presupus deja Sorin Gh. ci cA era lui cA
lui Stan. limba slavA nu avea un cu care sA se denumeascA
unei persoane, se indicau mai mult de patru generatii de
acestia erau enumerati se spunea cA personajul respectiv era
X al lui Y Z". Toate aceste observatii presupunerea
cA Posadnic era lui Coste lui Stan Posadnic.
Numele jupânesei Toma nu este cunoscut. Se cA boierul a
avut o sotia de Neamt Ionasco Dragsin'7. Aici, trebuie
o altA afirmatie a Nicolae Stoicescu anume aceea cA Maria a fost fiica -
nu nepoata - stefan vornic".
veacul XVII, un boier scoborâtor din al Noi sub
voievod) primea intArire pe zilele lui Gaspar Gratiani de
la Costea, fratele lui satul care se desparte douA cu hotarul
la gura Edriciului (tinutul FAlciu)'9. Numele Costea indice
aceste personaje descindeau din Coste Posadnic, Presupunerea este
Nicolae Stoicescu, al marilor din Tara Moldova.

Sec. XIV-XVII, Bucuresti, 1971, 311, n.2.
Gh. Iftimi, Posadnicii: o un neam o AG, I (VI), 1994,
p. 256 spira de p. 259.
Ibidem, p. 255, 259.
DRH, A, (1384-1448), de C. Cihodaru, Caprosu L. $imanschi,
Bucuresti,1975, p. 364, nr. 257.
Ibidem, HI (1487-1504), volum de C. Cihodaru, I. Caprosu N. Ciocan,
1980, p. 454, nr. 253.
DIR, A, p. 254, nr. 225.
DRH, A, II, p. 57, nr. 40; p. 59, nr. 41; p. 63, nr. 45.
DIR, A, XVI/3, p. 335, nr. 408.
Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 311.

DRH, A, XXIII (1635-1636), volum de Leon $imanschi, Nistor Ciocan,
Georgeta Ignat Dumitru Agache, Bucuresti,1996, p. 221, nr. 184.
www.digibuc.ro
Vornicii din domniile lui Petru 205
de faptul satul din hotarul apartinuse familiei

acestei proprietAti datAnd din 16 martie
Prima mare dregAtorie de a fost aceea de (5 martie

25 martie 152322). In sfatul lui voievod, modificat complotul din
1523, va ocupa vornicia (10 aprilie Va functie sub
Petru Rares, la 18 mai Este posibil ca disparitia din sfat fost provocatA
de moartea dregAtorului": pe de o parte, 18 mai 1528, nu se o
modificare a componentei sfatului de Petru Rare pe de altA parte, in primul
document de cel din 18 mai, care marea - datat 5 martie -
nu apare nici un boier de vornic. De-abia la 9 martie 1529 este atestat vornicul
Grozav".
le vomicului a de numele celorlati din sfat,
tratatul de Petru Rare Sigismund I, din 152728.
ceea ce priveste proprietAtile vornicului au doar pentru

stApânirea unei din Coroteni, pe zilele lui Bogdan HI; satul
va fi mostenit de Toma, va vinde, 1546, pentru 300 de
Mai bine cunoscute sunt satele Anghelinei. De la mama ei, lui
cu nepotii ei, Dumitru, Petre Todosia) mostenise o din Stoisesti
sub Leahului; proprietarii vor vinde acest la 25 martie 1546, pentru 200
de De la tatA, Anghelina avea din satul-matrice Posadnici. Aceste vor
trece la Toma Hrane la fiica lui, jupineasa lui Ionasco Dragsin
Tot din mostenirea lui Coste Posadnic, familia din Starosilti, la
capul Cozancei, la 1569, de contra sumei de 450 de
Ibidem, III, p. 338-339, nr. 186.

21 DIR, A, p. 85, nr. 80.
Ibidem, p. 220, nr. 193.
23 Ibidem, 222, nr. 196.
Ibidem, 296, nr. 261.
Aceea§i opinie la C. Cihodaru, Cu privire la ai lui Petru
XXII/2, 1985, p. 695.
DIR, A, p. 299, 265.
27 Ibidem, p. 300, nr. 267.
Hurmuzaki - Densusianu, Documente, 11/3, p. 728 (text 732 (text latin),
nr. CCCCLXI.
29 DIR, A, p. 446, nr. 405.
Ibidem, p. 426, nr. 389.
p. 137, 174; p. 253, nr. 307; p. 377, 468.
32 Ibidem, p. 335-336, nr. 408.
Catalogul documentelor moldovenegi din Arhivelor Centrale, supliment I
(1403-1700), Bucure§ti, 1975, p. 69, nr. 118; p. 267, nr. 834.
www.digibuc.ro
Grozav
vara lui 1529, implicat in lupta pentru trott dintre Ferdinand de

Habsburg Zápolya, Petru se o campanie in
Transilvania - a doua din an. A oastea a grupuri,
punindu-le sub comanda vornicului Grozav (unul) a portarului de Suceava
Barbovschi, cu de Cetatea Danciul Hunt (celilalt).
Dupä informatiile furnizate de pomelnicul Bistrita, vornicul
Grozav pare sä fost fiul unei Maria unei tot numele Marie.
DregAtorul a avut sigur un Ion". document de pe la 1554, un Grozav
vistiernicel, lui Grozav vornicul, vindea o lui vistiernicul36. Poate
Grozav vistiernicelul va acel Grozav vamegul care a luat de la vornicul
satul Tomegti, contul unor datorii". Nu vistiernicelul Grozav era
un alt al vornicului sau este una cu Ion.
Grozav a avut posteritate veacul trecut, satul Gârlegti, la
Tecuci este posibil ca urmagi ai säi sä mai existe La 1838, mai
Gârlegti familiile Basoc, Boance, Chico Cretu, Dumitru,
Hicol/Ghicol, Nedelco, Pricope, Rupturianu au fAcut o la domnie,
redeschizAnd procesul cu Costache Conachi care le proprietatea, nu le
respecta drepturile cele vechi silise ("pe de o parte, iar pe de alta,
cu grozAvii, inchisori") mogia pe care o aveau de schimb chiar cu
logofätul".
toate aceste silnicii, chemaserä din Rusia pe "rudenia noasträ
porutcicul Ivan Groza Nougorodschii", care dusese cu el "hrisovul documenturile
din vreme Ecaterina"". Cu acel prilej, trebuie se
fAcut traducerea uricului domnesc din 23 martie 1528, dat lui Grozav pentru
Gârlegti ("di pi s-au din In cuvânt, de mine Hrisanth erom. din
Sf. la 1831 augt. Aceastä traducere a ajuns la noi; nu ce va
devenit documentul original de la Petru Rareg.
actelor celor vechi nu i-a ajutat cu nimic pe cari
mai mult de mdhniciune au Ei, vor reafirma
drepturile jalba din 1838 - expresie clarä a congtiintei genealogice.
au "robi dumisali logontului Conachi, atunce când
noi ca avem drit a ne numi, pentru ne tragim din boieriul
97, ap. critic : Marie, mama lui, sotia lui, Maria,
DIR, A, p. 444, nr. 403.

36Ibidem, XVI/2, p. 64, nr. 61.
Puna op. cit., p. 82.
G. T. Kirileanu, din cu Conachi, idem,
II, ingrijitä, note, comentarii bibliografie de Constantin Bostan, Bucuresti, 1997,
p. 26-29.
Ibidem, p. 28.
A, XVI/I, p. 284, nr. 248.
G. T. Kirileanu, op. cit., p. 28.
www.digibuc.ro
5 Vornicii din domniile lui Petru 207
Nougorodului "lucreaza noi ca cu cei mai pro§ti ai

vreme noi purure am fost suntem pe noastre ne tragim din
boierul Grozavu Nougorodului'.
märturiile pAstrate, pare din au procesul,
"flrá pricini binecuvantate nu s-ar ierta a izgoni pe ni§te lácuitori de pe proprietaoa
cuiva, mai sunt in trupul
Grozav pare sä-§i aciivitatea domnia lui Bogdan III.

act de danie din 1528, Petru spune boierul "a slujit mai
Bogdan voievod, fratele domniei mele, nepotului domniei mele,
voievod, drept credincios".
documente din 1521 1522, este numit "Grozav vornicul" - evident, nu
mare dregAtorie era la aceea, de Petre
complotul din 1523, Noi". De la
3 martie 1527 i se va Danciul Huru47. Grozav este atestat ca la
5 martie 1529.
aceasa calitate, el aláturi de membri ai sfatului domnesc,
tratatul dintre Petru regele din 21 octombrie
La 9 martie 1529, Grozav apare ca vornic", dregátorie in care este
atestat, ca membru sfatului, la 29 aprilie 15295'. lui Mihai
Costáchescu, Nicoará Grozav "a fost Vornicia anume" pentru campania din
Ardea152. Ipoteza are toate sä verosimilk i se mai adaugá o constatare:
predecesorul lui Grozav in vornicia Moldovei, Hrank este mentionat sfatul
domnesc la 18 mai alcatuirea sfatului de la 5 vornicul
lipse§te. Poate Hranä murise - trebuie sä fost destul de - , locul lui a
o vreme neocupat, dar, campania din Transilvania se apropia, Petru a
fost desemneze un vornic cu reale militare. S-a oprit la din
de Cetatea
nu i s-au dovedit zadarnice55. Nicoará Grozav a preluat comanda
42Ibidem.
p. 30.
DIR, A, 274-275, nr241.
46 Ibidem, p. 223, nr. 196.
47Ibidem, p. 229, nr. 202.
p. 299, nr. 265.
Hurmuzaki-Densusianu, Documente, p. 728 (text 732 (text latin),
nr. CCCCLXI.
DIR, A, p. 300, nr. 267.
Ibidem, 321, nr. 286.
52 Mihai CostAchescu, Documentele moldovenepi de la voievod (1517-1527),
1943, p. 297.
DIR, A, p. 296, nr. 261.
Ibidem, p. 299, nr. 265
Victoria care a obtinut-o Ardeal determinat pe I. Ursu sä-i acestui
www.digibuc.ro
corpului de oaste care a trecut Transilvania prin pasul Oituz, poruna strasnicA de
la domn pe sasi. A ajuns in Tara unde a ars localitatea
le. La 22 iunie, a fost intâmpinat, in apropierea zidurilor Feldioara, de
armata lui Ferdinand. "Dusmanii se a mai puternici - avea consemneze,
letopiset, episcopul Macarie prin armele, care se obisnuiesc a se prin
altele mai mici din care aveau mare, pe unele le aveau gata,
iar pe altele le pregAteau [...]. crestinii au chemat in ajutor Dumnezeu au pornit
lupta cu dânsii; dusmanii au luat-o la au dat dosul, iar armele despre care
am vorbit mai cu carele vizitiii [...], pe toate le-au cu rusine. au
o dintre dânsii sträpunsi ucisi au fost ca un gunoi
al s-au de la cei nume de crestini,
cApeteniile luând de la dusmani, au adus-o domnului Petru
voievod"57. Despre victoria zdrobitoare de la Feldioara despre luate de
moldoveni spun ceva cronicarii un functionar care inregistra veniturile
cheltuielile in registrul orasului Brasov nu s-a putut nu insemneze
urmItoarele: acea nenorocia ca nu spunem toate tunurile,
asemenea oamenii nostri, au fost nimiciti capturati de niciodatA Tara
n-a pricinuindu-i-se o atât de mare Un contemporan avea
povesteascA: "li Bogdani hanno havuto vittoria con occision de pi de persone 10
Et che ditto Bogdano con grandissima preda era ritornato nel paese"60. Partea
cea mai a prAzii o formau, tunurile de la
tunuri pe care oastea moldoveneascA le va pierde, doi ani mai arziu, in de la
Obertye. Povestea aceasta tunurile pare sä-i impresionat chip deosebit pe
contemporani. Ercole Dalmatul, aventurier renascentist unui rost
Europa, a flcut câteva despre infrângerea lui la Obertyn, neuitând
adauge tunurile "lui Ferdinand", luate de principele moldav "când a
infrânt trupele lui Ferdinand Transilvania'.
Vornicul Grozav a repurtat pentru Petru - Moldova,
vegheze la patul de agonie al doamnei sale - cea mai victorie de
care avea acesta se bucure cele domnii. Este mai ciudat, deci, in
docurnentele de campania din Transilvania - cel este de-abia din 23 aprilie
boier un medalion acum decenii : I. Ursu, Vornicul Grozav, Cv.L., 1, 1907, p. 105-
109; o variand prescurtatA idem, Petru Bucuresti,1923, p. 94.
56 Idem, p. 13; Radu Constantinescu, Moldova Transilvania vremea lui
Rares. politice militare (1527-1546), Bucuresti,1978, p. 41.
Cronicile din sec. publicate de Ion Bogdan,
completatA de P. P. Panaitescu, Bucuresti,1959, p. 96-97. 0 altA descriere a bAtAliei, la Grigore
Ureche, Prii Moldovei, a II-a, de P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1959,
p. 149.
I. Ursu, op. cit., p. 14; Adolf Armbruster, Dacoromano-Saxonica. Cronicari
despre cronica Bucuresti,1980, p. 193-194.
Hurmuzaki-Densusianu, Documente, 11/3, p. 646-647, nr. CCCCXLH.
Andrei Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei
I, Bucuresti,1929, p. 8, nr. 9.
Ursu, op. cit., p. 28.
62 despre Prile I, volum de Maria Holban,
Bucuresti,1968, 315.
www.digibuc.ro
1530" Grozav nu mai apare in nici o dregAtorie. domnia lui

un Grozav ca al doilea de 7 martie 30 noiembrie
Gh. Mihai Nicolae Stoicescu" socotit ca
fostul Identificarea mi se pare imposibilA. Ca argumente, se pot aduce acelea
formulate, in 1923, de I. Ursu: un Grozav de sub
E greu de admis cá ar fi tot care a pe sasi la Feldioara 1529.
El era in cáci a servit sub Bogdan propria
mArturisire a lui Rares, in documentul din 1528; cazul ar acelasi, atunci n-am
putea explica nu mai consiliu de la 1531, deck a fost
dizgratiat de Nu se poate accepta varianta unei dizgra0i, ce vornicul
Grozav adusese principelui o precum victoria de la Feldioara. Cred, mai
a murit intoarcerea Moldova, poate urma unor
de de la 1540 trebuie fie altcineva, eventual
chiar o a lui Grozav.
Documentek contin informatii despre cinci ale vornicului Grozav,

toate situate Tara de Jos: Ciocodeesti, cumpArate, la 1521, 530 de
Poiana, cumpärat, la 1522, contra sumei de 270 de o parte din pe
pentru 150 de la Polocine, de la
Petru pentru credincioasAn. seliste va fi 1546, de
vornicului, Ion74. dintre sate (Ciocodeesti, presupunerea lui Mihai
CostAchescu75) a devenit numele acela al proprietarului.
Dar (ca de sunt in comuna Nicoregi76 -
centru viticol - care-si trage denumirea, evident, de la un Grozav ?
In afará de funciare, Grozav mai avea dintre care
o roabá va fi 1554, de feciorul lui Mogâldea vistierniculn.
DIR, A, p. 322, nr. 287.

Ibidem, p. 393, nr. 356.
p. 402, nr. 364.
Gh. Surete izvoade, I, p. 209.
67 Mihai Cosachescu, op. p. 297.
Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 310.
I. Ursu, op. cit., p. 94, n. 2.
A, p. nr. 161.
p. 209, nr. 184.
Ibidem p. 283, nr. 248.
Ibidem, p. 274-275, 241.
Ibidem, p. 444, nr. 403.
Mihai CostIchescu, op. cit., p. 293.
76 Tezaurul toponimic al Moldova, I, Repertoriul istoric al
administrativ-teritoriale. 1772-1988, partea 1, A. simple
coordonatorul seriei Moldovanu, Bucure§ti, 1991, p. 499.
DIR, A, XVI/2, p. 64, 61.
www.digibuc.ro
Efrem Huru
Vornicul Huru era scobordtor dintr-o familie din vechime

Moldovei, inrudiri, doar perpetuarea unor
prenume unor
Efrem Danciul, Mihoci, Maria, Marusca Stanca, erau copiii lui
Huru medelnicerur9 nepotii lui Ilea Hum comisul". document din 1546,
copiii lui Hum se declarau "nepoti" ai lui Petru Huhulea sate
mostenite de la aceste.
Petru Huhulea trebuie le fost pe linie El este un
personaj relativ bine cunoscut. A prima a veacului XV a fost
lui de la al Stanei al lui Danciul". Isaia a avut mai copii: pe
Huhulea postelnicul, pe Danciul, Cozma, Stana, Marena Sora lui, Stana, a fost
mama lui Pátru a Martei, in timp ce Danciul a fost pdrintele lui Toma al
Annei". La 1490, Isaia nepolii niste desigur mostenite de
la Petru Huhulea; pe aceastä cale, Marta, pe de o parte, Toma
Anna, pe de parte, au intrat, fiecare, in posesia unui sfert Gälesesti, la gura
a unui sfert a unui sfert poieni a unei din
iatá ce de la Petru Huhulea in 1546, lui
Hum: un sfert la gura un sfert din mändstire, un sfert
poieni pe din jos". documentul din 1546 este vorba, evident, de
aceleasi de sate cuprinse uricul de la 1490. Acest lucru, ca faptul lui
aceste sate sunt ocinile din dresele "mosului" Petru
Huhulea, de la Alexandru cel Bun" constituie dovada Hum
de la linie de sate care obiectul
din 1490.
de mostenire le venea prin cum nu Hum era
descendent din Petru Huhulea (cum se va vedea imediat), mama era
nepoata acestui boier. lui erau proprietari exact pe de sate
la 1490, rezultä mama era Marta, Stanei, nepoata lui Petru
Huhulea, Anna, lui Danciul nepoata aceluiasi Huhulea. primul caz,
$tefan S. Gorovei, XVII, 1980, p. 738, recenzie la: Dumitru Velciu, Grigore
Ureche, Bucuresti, 1979; Maria Magdalena Székely, Neamul lui Nestor Ureche,
XXX,1993, p. 655, 657, 658 anexa 1.
DIR, A, XVI/I, p. 470, nr. 425.
Ibidem, p. 114, nr. 109.
81 Ibidem, p. 470, nr. 425.
Maria Magdalena Székely, op. cit., p. 655.
83 DIR, A, p. 142, nr. 130.
DRH, A, III, p. 134, nr. 72.
DIR, A, p. 71-72, nr. 67.
DRH, A, III, p. 134, nr. 72. 0 a lui Isaia a säi, la Mihai Costkhescu,
Documentele moldovenesti de la Bogdan voievod (1504-1517), Bucuresti,1940, p. 214.
DRH, A, III, p. 134, nr. 72.
DIR, A, p. 470, nr. 425.
"1bidem.
www.digibuc.ro
fata lui Oanä Huru, Stana, purta numele bunicii sale materne; al doilea caz, Danciul
Huru purta nurnele bunicului matern. Mai un indiciu, indirect, cá sotia lui Oanä
Huru a putut sá Anna, lui Danciul Huhulea: la 1610, stránepotii lui Hunt
sunt ca proprietari ai satului Covurlui". Or, nurnele satului
vine, desigur, de la un Danciul, vechi proprietar sau intemeietor al asezárii, care ar putea
Danciul Huhulea.
lui Oaná cu nepoata lui Petru Huhulea s-a putut produce pe
fondul unei mai vechi, aceasta putând explica de ce o a lui Oanä Hum se
nurnea Stana (ca lui Petru Huhulea) o alta - Marta (ca Stanei, nepoata
lui Petru Huhulea). Oaná Hum medelnicerul a avut trei Dragos, Stana
Marta'. Ei erau copiii lui Ilea comisul.
document 1518, Oaná (care este numit, aici, foarte ciudat,
"Tarcanul") lui cá sunt nepoti lui Oaná Ureacle". Acest boier a fost
in rästimpul 1435-1447, cu interludiu scurt domnia lui I. Calculul
generatiilor aratá cá Ureacle a fost contemporan cu párintii lui Ilea Hunt,
prenumele lui (Oanä) este un semn Oanä Ureacle era
Huhulestilor". Intrebarea este, era Oanä Ureacle sau socrul lui Ilea Hum?
Judecând dupá supranurnele diferite, zice cá-i era socru. cazuri de modificare a
supranumelor de la o generatie la se constatá veacul XVIII. Pe de altá parte,
la 2 martie 1472, comisul Ilea Hum primea uric pe lui drepte", care
"pe Trotus, fata Ajudului"". Prin urmare, Urechestii erau proprietatea lui,
mostenitä de la (ca satul-matrice Huruesti, pe Polocini, confirmat acelasi
document). acest caz, este de admis Ureacle lui Huru.
Nu se cu cine a fost Oanä Ureacle. Poate cu o a lui Nan
clucerul, cáci nepoata de a lui Nan, numeste pe Ilea Hunt Este
tot de adevArat, puteau sä mai Ilea Hunt a avut o
Anca, un (necunoscut cu unei Maria". Boierul a fost comis
donmia lui stefan cel Mare, din 1471 1476.
Vornicul Efrem a fost clsätorit cu o jupáneasä numitä Nastea", al
este, deocamdatä, necunoscut.
Documentele vorbesc despre patru copii ai lui Efrem: Floarea",
(numit evident, fratele bunicului patern), Lupe Huru.
Ibidem, XVII/2, p. 301, nr. 400.

91 Ibidem, p. 114, nr. 109.
92 Ibidem.
1636 apare un grup mare de urmasi ai lui Ureacle, ca proprietari ai unei pärti
din numit apoi Focsani, pe Milcov, la Vadul Vechi (DRH, A., XXIII, p. 582-583,
nr. 531). afara acestui document, nu-mi este cunoscutá vreo altá atestare a la
Brätulesti-Focsani. Nu ce coborau personajele de la 1636 din Ureacle.
Ibidem, II, p. nr. 183.
95Ibidem, III, p. 402, nr. 226; DIR, A, XVIII, p. 64, nr. 59. Pentru posteritatea lui Nan
clucerul, ibidem, p. 74, nr. 70 p. 209, nr. 184. Despre acelasi : Mihai Costdchescu, op.
p. 161-164.
DRH, A, III, p. 402, nr. 226.
Pomelnicul..., p. 117,
DIR, A, XVI/2, p. 79, nr. 72.
Ibidem, p. 83, nr. 75.
www.digibuc.ro
Anghelina a fost cásátoritá cu Telea a avut o fatá, Varvara". La

Varvara - sotia, se pare, a nepot de al lui Costea párcálabul de
- a fost mama a fete: una (nenumitA de documente) s-a cdsätorit cu
Dumitra§co diacul (care, izvoare, apare ca Zaharia diacul din
cealaltA, Stefania, a fost lui Ursu de din urmá au
avut mai multi copii: Iona§co din Zmeiani, Dumitra§co, Ursul aprod din Zmeiani,
cu Iona§co Fulger), Axinia cu Gheuca)
Axinia Gheuca au fost lui Gavri din ai lanai
cApitanului Pascal mamá a Anculei a lui Pascal
Lupe Hum a fost de Hotin domnia lui Ion Din cdsätoria lui cu
o Cristina au rezultat patru fete: Grozava vistierniceasa, Anghelina
doamna lui Ion Nastasia (botezatA a§a, dupá bunica
Nu se ce neam cobora jupâneasa Cristina. Un document 1581,

care lui Lupe Hum apare cu numele Armanca, o pe aceasta ca proprietarl
satul Ote§ti'°5. Ote§tii apartinuserA, vremea lui Ilie I, Neaga, de la care au trecut la
copiii säi apoi la urma§ii acestora". Dar Ote§ti, pe apa era satul de
al lui Tom§a W07. mai veche cercetare a avansat ipoteza cá acest domn
descindea Neaga, cea de demult a satului". cumpAráturi,
Ote§ti vor intra posesia vornicului Condrea Bucium. Reamintesc, acest context, cá,
familia Bucium, prenumele Cristina era relativ indiciu al posibile
jupâneasa lui Hum. Dat find cá Armanca/Cristina avea ociná la Ote§ti,
cá ea era coborâtoare acea Neaga de la mijlocul veacului XV deci,
rudá cu viitorul domn Tom§a II. Pe de altá parte, la 1581, doamna
o danie sate de la "unchiu' ei, Toader Bucotco cluceru®. Acest boier era fiul
pârcAlabului Bratul Hrincovici. Dacá doamnei el era unchi, inseamná era
ori cu unul din nu este cunoscutá vreo neamurile Hum
nici - cele expuse mai - nu pare cá lui Lupe Huru fost
cu Toader Bucotco), ori cu ceea ce ar putea sá indice cá Nastea, lui
Ibidem, XVII/ , p. 54, nr. 82; ibidem, XVII/2, p. 301, nr. 400; DRH, A, XIX (1626-
1628), volum de Haralambie Chirca, Bucuresti, 1969, p. 609-610, nr. 444.
DIR, A, XVI/4, p. 266, nr. 329; ibidem, XVII/2, p. 301, nr. 400.
102 Nicolae Docan, - sofia lui Constantin Cantemir, AIIX, XXVIII,
1991, p. 369; Petronel Zahariuc, ierarhi jamiliile Leon Gheuca, AG,
II (VII),1995, 3-4, 204.
103 Petronel Zahariuc, op. cit., p. 196.
DRH, A, XIX, p. 240, nr. 185.
Gh. Ghibänescu, Surete izvoade, XIX, Iasi, 1927, p. 144, nr. 105.
DIR, A, p. 171-172, nr. 225; p. 414, nr. 503; p. 440, nr. 529; ibidem,
p. nr. 142; p. 254, nr. 338; ibidem, XVII/3, p. 191, nr. 289; ibidem, XVII/4, p. 202, nr. 251;
p. 249, nr. 308; ibidem, XVII/5, p. 88, nr. 122; p. 327, nr. 433; Ghiblnescu, op. cit., XIX,
p. 48, nr. 30-32; p. 49, nr. 33-34; p. 50-51, nr. 35; p. 105, nr. 77; p. 114, nr. 83; p. 138, nr. 99;
p. 140-141, nr. 102.
Miron Costin, Opere, edilie criticA cu un studiu introductiv, note, comentarii,
variante, indice glosar de P. P. Panaitescu, p. 58.
S. Gorovei, Contribufii la genealogia familiei domnitoare Tomsa, RA,
an.XLVIII,1971, vol. XXXIII, nr. 3, p. 382, 384.
DIR, A, XVI/3, p. 167-168, nr. 222.
www.digibuc.ro
11 Vornicii din domniile lui Petru Rare 213
Efrem Hum, va fAcut parte din familie Hrincovici.

La scoaterea din domnie a lui Ion socrul Lupe Huru, a fugit in
a fugit de Hotin cu toate jupAnesele Tara
spune un document"°. foarte vie de reiese dintr-un gest al
1580, dregAtorul jupAneasa sa au Grozava, o
urmAtoarea inscriptie :
a Lupe Huru sa, Cristina, a dat-o jiicei sale,
Grozava, ca bea anul 7088, luna august, 8 .
Cupa aceasta confine reprezentarea insemnului heraldic al lui Lupe Huru

(care ar putea al familii) -o cruce
consemnarea din pomelnicul Sucevila, doamna Ion
au avut copii, probabil de micin3. Anghelina
deci, a unui paharnic - poate, vornicului Ursu BArboi) a avut fete,
Nastasia i Nastasia CiolpAneasa a fost mama lui Dumitru Ciolpan
Mai un grup de ai lui Efrem atestali la 1650: Andrei

Udiman, Anghelina, fata lui Cozma copiii Vasile i Iura4cu din
Necula Gheorma copiii acestuia, Machidon, Alexandru i allii,
lui vomicul din Tecuci). Ei au lui Matei
Basarab satul pe cu vaduri de moark inzestrarea
Soveja. Noul proprietar a primit, o cu satul, uricul de la Petru Raree6.
este vorba de descendenli ai vornicului o menlionarea satului
care, cum voi a fost cu proprietatea lui Hum. Despre
sale la pe nu avem informatii contemporane. Uricul lui
Petru Rare§, despre care se vorbea la 1650, nu pare se trebuie
fost, o parte a domeniului zona Barladului, de Hum.
Este, aici, locul potrivit pentru a discuta despre posibili membri ai
familiei Documente ale satului pe Moldova faptul a asea parte
acest sat a fost cu uric de danie de la Ilie I II, de un oarecare
Efrim Hum apoi de : Malea Anu§ca Lata (nepoatA), i
sora ei, cu un Condrea de fiica acestora din MArica"7.
V. Documente privitoare la Bucuresti, 1937,

p. nr. 19.
Stefan S. Gorovei, Cu privire la heraldica AG,
II (VII),1995, 1-2, p. 279.
Ibidem.
Victor Pomelnicul mare al Suceviia, MMS, XLIV, 1968,
3-4, p. 188: domn... voievod doamnei lui, doamna al fiilor
DRH, A, XXIII, p. 312, nr. 271.
Ibidem.
Catalogul documentelor moldoveneyi din Arhiva a Statului, II,
Bucuresti, 1959, p. 412, 2123; Documente privind agrare al XVIII-lea, II.
Moldova, de Mihordea, Ioana Constantinescu, Istrati, Bucuresti,1966,
p. 380, nr. 376.
Teodor Balan, Documente bucovinene, I, Cernáuli,1933, p. 91, nr. 33; p. 92-93,
nr. 34.
www.digibuc.ro
Prin parte din a ajuns in posesia Humor'.

Prenumele numelui Huru pare un indiciu destul de serios pentru a
presupune existenta unei apropiate proprietarul familia
vornicului Huru. fost acest Efrem Huru, contemporan cu i $tefan
voievozi, un frate al lui Ureacle ? Pe de parte, la 1586, Slatina
prima pe a patra parte din "danie de la Huruoae de la
Lates, pentru sufletul pentru sufletul al o
de veac, in 1637, de la Slatina aveau Humor dania
"de la Hururoae de la jirebii din pentru 80 de
documente mai de a Humor, este
parte de la "Huhuroaia pentru 80 de
"Huhuroaia nu trebuie confundatA "Huhuloaia"
Odochia/Dionisia, jupineasa lui Dumitru Huhulea nepoata de a loan
"Huhuroaia" este o deformare a numelui "Huroaia", care apare in
documentul original din 1586. De altfel, neamul Huhulea nu a avut la
Nu cine va fost Huroaia. Nu cine va fost va
avut vreo Anusca in ce raporturi de rudenie era el cu Huroaia.
zapis scris de ei cu pecetea ei, fosta a Moldovei,
care se simplu, "eu, de fata lui Lupe Hum ce-au fost
in cum a dAruit "nepoatei" sale, Zenia, fata vomicului
jupineasa lui stefan logoatul, din cele care-i reveniserA
urma cu Zenia (Zinica), Eufrosina, era fiica lui Ionasco
a Salomiei Nu cum venea ea doamnei MArica: prin
familia Huru sau prin neamul de la Otesti al jupinesei Cristina ?
Editorul unui document din 8 februarie 1628 a citit intr-o a unui
martor la o numele "Vasilie Huru"125. text, numele martorului este
Vasilie diac. aceeasi domnesc care s-a dat
zapisului, la 21 martie Prin urmare, nu a existat un personaj cu numele Vasilie
Hum primele decenii ale veacului XVIII.
Ibidem.
p. 93-94, nr. 35 (document original). Un rezumat românesc din secolul XVIII,
DIR, A, XVI/3, p. 327, nr. 396.
Teodor Balan, op. cit., 218, nr. 115.
121 Din tezaurul documentar sucevean. Catalog de documente. 1393-1849, de
Vasile Miron, Mihai-Stefan Ceausu, Gavril Irimescu, Sevastita Irimescu, Bucuresti, 1983,
p. nr. 504; p. 181, nr. 518.
Neamul Lata se printre proprietarii de din Tara de Jos, tinuturile
Tecuci V. Documente putnene, I, Focsani, 1929, p. 5, nr. 5; p. 9, nr. 15; p. 16,
nr. 22; p. 51, nr. 72; p. 55, nr. 82; p. 81, nr. 124; p. 84, nr. 130; p. 87-94, nr. 138; p. 105, nr. 156;
p. 110, nr. 165; p. 111, nr. 167; Const. Solomon, C. A. Stoide, Documente tecucene, II,
1939, p. 71-75, nr. LXXV). Demn de subliniat este faptul familie era dintr-o
care Huru proprietAti.
123 D. Agache, Addenda et corrigenda la Documenta Romaniae Historica,
983, p. 434.
124 fan S. Gorovei, inrudirile cronicarului Grigore Ureche, p. 120,123.
125 DRH, A, XIX, p. 418-419, nr. 306.
Ibidem, p. 447, nr. 328.
www.digibuc.ro
Cariera de mare a lui Huru a fost foarte ridicarea

boierilor impotriva lui la 1523, sfatul domnesc au Cu
acest prilej, Efrem Huru a devenit este atestat functie rAstimpul 10 aprilie
9 septembrie 1525128. datA, poate la venirea lui Petru
pe tronul Moldovei, Efrem Huru va investit ca al doilea al Neamtului,
dupA Costea (3 martie - 29 aprilie La 23 aprilie este
atestat ca vornic, dregItorie pe care va detine neintrerupt, chiar in domnia
lui Se pare, Efrem Huru a ocupat marea vornicie mai
de prima atestare documentele interne: in locul de de Neamt, liber, a
fost numit Danciul Huru; or, documente ardelenesti aratA pe acesta in
de la 6 februarie Socotesc, de aceea, cA data de februarie 1530
implicit, prima atestare a lui Efrem Huru ca vornic. La revenirea lui Petru
in Moldova, au sosit la acolo mare cinste i-au
credinciosul cinstit vornicul"p4. Din din a doua domnie a
lui Petru 1545, nu existA pergamente cu marea mArturie. De aceea, nu se
stie ce dregAtorie va avut Hunt toatA vreme. Abia la 17 septembrie 1545,
apare ca martor sfat, dar dregAtoriew, situatie care se va la 4 martie
acest timp, vornic a fost Nicolae Borcea. De la 16 martie'37 la 2 aprilie
Efrem este atestat ca vornic. La 4 aprilie 1546, este fArA dregAtorie
vornic, nou, Borcea'39. zile, la 6 aprilie 1546, este ca vornic'4°, la
7 - 8 aprilie 1546, rAstimpul 11-16 aprilie 1546 - iarAsi
fme, de la 20 aprilie la 5 mai 15481«, alte Hunt
va membru sfatului domnesc Este foarte stranie
127 DIR, A, p. 223, nr. 196.

Ibidem, p. 227, nr. 200.
p. 229, nr. 202.
p. 321, nr. 286.
p. 322, nr. 287.
Ibidem, p. 402, nr. 364.
133 Hurmuzaki-Iorga, Documente, p. 349, nr. DCLII; p. 350, nr.
Grigore Ureche, op. cit., p. 162.
135 DIR, A, p. 410, nr. 377.
136 Ibidem, 415, nr. 381.
Arhivele Statului Bucuregi, Documente istorice, (Documenta
Romaniae Historica, A. Moldova, V, ms. la Institutul de Istorie "A. D. Xenopol" Numele
vornicului este ilizibil acest document, dar el trebuie fie Efrem Hum, Nicolae Borcea
apare ca pâralab de Hotin.
138 DIR, A, p. 445, nr. 404.
p. 447, nr. 405.
p. 450, nr. 409.
Ibidem, 451, nr. 410; 456, nr. 414.
142 p. 457, nr. 415; p. 466, nr. 421.
p. 469, nr. 424.
Ibidem, p. 582, nr. 521.
Datele ofente de Nicolae Stoicescu (Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 311) pentru cariera
lui Efrem Hum nu corespund întru realitätii documentare de aceea, trebuie luate
www.digibuc.ro
modificare a componentei sfatului 1545-1546: Efrem Huru

este vornic, Nicolae Borcea este de Hotin este vistrernic; Huru
nu are nici o dregAtorie, Borcea devine vornic, la Hotinului,
ca vistiernic apare Dan. am mai similare istoria Moldovei nici nu
am putut o explicatie pentru realitate
In calitatea sa de de Neamt, Efrem este mentionat marea
a tratatului Petru Rare Sigismund I al (21 octombrie
In 1531, Efrein Huru, de vornic, a participat la campania pentru
recucerirea de poloni. toiul luptei de la Obertyn, a prizonier'47.
Se pare Petru a reusit rAscumpere repede oamenii
polonilorm. 1534, pe vornicul Hum implicat de prindere a lui
Aloisio Gritti a fiilor veniti Transilvania numele sultanului, dar cu
ce, cu vorbe mestesugite, Toader a reusit increderea
venetianu1ui'50, Efrem Hum a intrat cu oaste Transilvania'51. Avea sub sa
5000 sau 6000 de oameni'52. Asediat cetatea Mediasului, Gritti ai lui s-au predat
moldovenilorm. Un al lui Gritti, Francesco della Valle, povesteste cum, dincolo
de zidurile Mediasului, "am putut vedea tot lagärul mai ales pe acela
al domnului Moldovei (cum s-a spus) partea aceasta"154.
era a lui Efrem 1534, Petru nu s-a deplasat personal Ardeal).
o organizsise ca pe altA militari, corturi cu toate cele necesare unei
armate aflate Padovanul della descrie mai departe pe
lui Hum: "moldovenii se apropiau in mare de noi eu, mele nu
ajungeau ca de atâtia osteni care niste lupi infuriati, m-am sA
fug Aloisio Gritti a fost de ardeleni se spune cA au fost dusi lui
Petru in DacA lucrurile vor fi stat trebuie vornicul Hum a purtat
peste pretioasa capturA, care o va fi domnului ca semn cA
rezerve.
Hurmuzaki-Densusianu, Documente, 11/3, p. 728 (text 732 (text latin),
nr. CCCCLXI.
"Marschaleum supremum, quem eorum vocabulo Dwornik appelitant, is quando
cum hominibus quibus praeest, Palatinum sequitur, et tota vis Moldaviae adesse
povesteste un izvor contemporan (I. Ursu, de la Gwozdziec Obertyn (1531),
AARMSI, t. XXXV, 1912-1913, p. 459).
Maria Magdalena Székely, logofeji..., I, p. 91.
Aloisio Gritti slujba sultanului Soliman unele
documente inedite (1533-1534), SMIM, VII,1974, p. 101-160.
Maria Magdalena Székely, op. cit., p. 92.
Stefan S. Gorovei, Petru Rarey, Bucuresti,1982, p. 115.
Radu Constantinescu a avansat chiar cifra de 12.000 de osteni (Radu Constantinescu,
op. p. 73).
N. lorga, Moldovei cu Polonia documente noud, I. Petru Rarey
politica de poloni, idem, Studii asupra evului mediu de
Papacostea, Bucuresti,1984, p. 348.
strdini..., I, p. 335.
Despre corturile moldovenilor vorbeste chiar della Valle (ibidem, p. 336).
Ibidem.
N. lorga, op. cit., p. 348.
www.digibuc.ro
15 Vornicii din domniile lui 217
misiunea pe care o primise o duce la bunt

Politica uneori de-a dreptul nechibzuita, de Petru in
plan extern, interventiile Transilvania, exprimarea asupra Pocutiei, 1-au
pe sultanul Magnificul. A urmat capania din 1538. De spaima
necredinciosilor, mai multi - urmünd exemplul domnului - si-au trimis familiile
Transilvania, cu deosebire la Bistrila. La fel a vornicul Huru.
Jupineasa Nastea copiii, de slugi asupra o mare de
poate odoare, s-au adapostit la Bistrita. ale vornicului Huru povestesc
din familiei sale refugiu imediat aceea. a fugit Petru
voievod - scria el judelui Bistritei - atunci eu am trimis pe jupineasa mea cu mei
acolo, la milostivirea Alta, pe erau acolo, ei s-au speriat foarte de o
primejdie au ascuns niste bani n-au putut lua banii dintr-acea
s-au iar i-au lasat acolo. eu am trimis pe slugile mele la domnia ta
ca banii, domnia ta nu ce fel de oameni ai trimis domnia ta cu slugile
mele mi-au luat banii au ademenit slugile au luat 1900 de Pentru aceea, rog
pe domnia ta, ca pe meu iubit, ca te Dumnezeu, pe acesti
oameni banii mei, 1900 de pe care mi i-au luat de la slugile
epistola, Efrem Huru reaminteste "cum s-a intimplat,
pentru noastre, au intrat turcii noasträ jupinesele noastre scumpele
capete acum jupinesei mele i-a fugit o a
domniei tale. Drept aceea, cer rog pe domnia ta, ca pe cinstitul bunul
te invredniceasca Dumnezeu Preacurata a lui Dumnezeu mi-o
la tine, la nu o dai in nu vom trimite la domnia
ta. ce vei cheltui, eu voi domniei tale tot. ce va fi treaba domniei tale la noi, eu
voi face voia domniei tale. o rog pe domnia ta mult, mi-o trimiti prin
niste oameni, mult te rog pe domnia ta"'.
a fost sub la revenirea lui Petru a doua
domnie, Efrem Huru i-a iesit in cale'61, cu "cinste" - cum spune cronicarul - la
lad. De ce tocmai in acest ? Pentru aici se afla plus,
in sudul Moldovei, zona Birlad-Adjud, se aflau proprietatile lui Efrem Huru, ceea
ce determina presupun investirea ca vornic nu s-a facut linindu-se seama numai
de boierului, ci de faptul satele lui se in imediata a
unde avea rezideze, tinuturi care erau puse sub jurisdictia vornicului.
Din activitatea de Hum mai sunt cunoscute hotarnicii
de sate, facute, toate, Tara de Jos : Greci (Cernati),
pe Zeletin''.
Radu Constantinescu, op. cit., p. 73.

Gr. G. Tocilescu, 534 documente istorice slavo-române din Tara
privitoare la cu Ardealul, Bucuresti, 1931, p. 538, nr. 520 (traducere
transcrierea textului
160 Ibidem, p. 539, nr. 521 (traducere transcrierea textului
S. Gorovei, op. cit., p. 185.
162 Nicolae Stoicescu, Sfatul domnesc din Tara
Moldova (sec. XIV- XVII), Bucuresti, 1968, p. 196-197.
163 DIR, A, XVII/4, p. 105, nr. 144; ibidem, p. 59, nr. 73.
Catalogul documentelor din Arhiva a Statului, I,
Bucuresti, 1957, p. 115, nr. 409.
www.digibuc.ro
Sub data 19 1541, registrele de socoteli ale orasului Brasov

alimentele trimise vornicului (judex curiae) lui Petru Rares, tirnpul
campaniei incheiate cu prinderea lui Mailat165. Va fi fost tot Huru, dar -
am mai - de la nu existA documente cu marea care sA
precizeze cu exactitate cine era vorniciei.
RemarcabilA este, pentru Efrem Huru, durata putin a sale ca
mare dregAtor: 24 de ani, acoperind domniile lui Petru
(amAndouA),
Efrem Hum a mai multe sate Moldova. pe Smila,

cumpArase pentru 750 de zloti, iar un sfert din Zmeiani, pentru 200 de zloti'67. Mai
ginerele vornicului, Telea stolnicul, avea cumpere aceste mosii de la socrul
sAu, moartea lui, sale, Varvara'68. Tot prin
lui Hum pe Volna, de
vomicului, 1555, pentru 600 de zloti'69) tot la 1555, de lui
Floarea, 200 de Din drese ale inaintasilor de la Alexandru
Bun Bogdan HI, lui Efrem Hum revenise satul pe Berheci, unei
cu altA mostenire pare sA fost satul
Covurlui, mostenit, prin sa, Anghelina, de strAnepotii erau,
Covurlui, pArti din HrAnAesti - fostul sat unde se
aflaserA, bunicului sAu, Ilea Hum comisul' unde este posibil sA
rezidat vornicul. la sale trebuie satul pe
de urmasi, 1650'74.
afara proprietAtilor funciare, Efrem Hum mai dintre care
unii vor mosteniti de sAi, Drago Lupe".
veacul moldoveni cArturari au pus pe unui
165 Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, III, p. 107.

S-a presupus - pe dreptate, cred - disparitia lui Huru din sfatul domnesc, la
1548, "s-ar putea datora inaintate" (Georgeta Ignat, Dumitru Agache, Cu la politica
urmailor lui Petru (1546-1552), AHX, XV,1978, p. 154).
167 DIR, A, XVIII, p. 466-467, nr. 422.
DRH, A, XIX, p. 609-610, nr. 444.
DIR, A, p. 83, nr. 75.
Ibidem, p. 79, nr. 72.
171 Ibidem, p. 470, nr. 425.
Ibidem, p. 301, nr. 400.
Ibidem, p. 54, nr. 82; DRH, A, H, p. 271, nr. 183. Alte pärti din acelea.5i sate
apartineau fratelui lui Efrem, Danciul Huru, de la care vor trece la motenitorii acestuia (DIR, A,
p. 34, nr. 52; p. 55, nr. 84).
Catalogul documentelor moldovenegi, II, p. 412, nr. 2123; Documente privind
agrare..., II, p. 380, 376.
DIR, A, XVI/3, p. 52-53, nr. 68.
www.digibuc.ro
"membru" al familiei Huru, pretins cancelar al lui o plAsmuitA de

ei. Cronica lui Huru ca lui al stil este evident
influentat de scrierile lui Dimitrie Cantemir, reconstituie istoria din afara
Carpatilor de la retragerea romfinilor la domnia lui Sas, lui vodA.
Cancelarul Huru - spune "cronica" - ar copiat un original mai vechi, lui
"Arbore Campodux". Copia ar fi ajuns in de unde a lui
Stefan cel Mare, a tradus-o din cercetAri, Cronica
lui Huru s-a dovedit un ciuda pledoariei pentru autenticitate de cunoscuti
cArturari din secolul trecut"6.
Nicolae Borcea
activitatea vornicului Nicolae Borcea nu se distinge

spectaculoase, schimb genealogia sa - cea ascendentA, cea descendentA -
este remarcabill.
Borcea Toader Sora, erau unui La 9
ianuarie 1488, Anusca, cu Ivanco, "rudam sa, satul
pe Crasna, de la lui Serbescul'79. Cu acel prilej, Anusca era ca a
Ion BrAdicescul. Acest personaj fi prima a veacului XV
fi fost sau nepotul unui un document de la 1436 vorbeste
de satul Bradicesti, pe Crasna, "unde a fost Albu Bradici"'. Bradicestii se aflau tot pe
apa Crasnei, ca de Anusca (cred cumpArare s-a
care familia avea deja proprietAti). Satul "unde a fost Albu
Bradici" a intrat, din 1436, proprietatea lui Manciul Moica vomic de
a fratelui Tador Moica (Moicescul) 1546, vornicului Moica vor
vinde partea din acest sat Toader Dar Toader a fost
proprietar al satului cArui vine, negresit, de la un Borcea. Aceste
observatii conduc la presupunerea Toader a devenit, prin cumpArare prin
danie de la Rares, al unor sate avea bastina Nicolae Borcea:
Bradicesti Borcesti. Bradici, atestat la 1436, era, nu tot cazul mosul
Ion BrAdicescul intemeietorul neamului lui Borcea vornicul. Astfel, neamul
putin la sfarsitul secolului
176 Gh. Boldur-Kostachi, Fragment istoric, scris vechea din Iasi,

1856; Gr. G. Tocilescu, Studii critice asupra cronicelor H. Izvodul sau
Cronica lui «Arbure Campoduxo a lui RIAF, II, 1885, IV, p. 464-500;
Dictionarul literaturii de la origini la 1900, Bucuresti, 1979, 247-248 (voce
de Florin Faifer) - aici, bibliografia principal.
DIR, A, p. 547, nr. 491.
178 Probabil dar documentul nu s-a pástrat original ca se verifica termenul
utilizat pentru desemnarea gradului de inrudire.
Catalog de documente din Arhivele Statului Iasi, I, de Virginia Isac,
Bucuresti, 1989, p. I, nr. 258.
A, I, 213, nr. 155.
DIR, A, p. 458-459, nr. 416
182 Catalogul documentelor moldovenesti, I, 130, nr. 469.
Dupá pärerea lui Mihai CostAchescu, Bradici "a träit poate la Inceputul veacului [al
www.digibuc.ro
Ivanco, "ruda" Anuscái, a avut patru copii: Trifan, Maria, Anna Nu

cunosc posteritatea acestora. La fel, nu lui Borcea (Toader Sora) au
avut copii. Poate din ei cobora popa "sernintia lui", uricarul, care,
1656, spuneau au parte de la "dintr-un ci-1 cherna
Nicolae Borcea s-a bucurat de urmasi. La 9 septembrie 1656, Grigore
fost cornis primeau pe satul Fäscani, pentru care avuseserá o judecatá.
sustinerea drepturilor de proprietate, Grigore a fäcut dovada cá, pe de o parte,
a fost tatäl lui Borcea pe de altá parte, acestia erau mosii lui Grigore, arätat
ca unui
Un act putin mai vechi, din 31 martie 1640, oferá câteva aranunte plus. La
data amintitä, Vasile Lupu dädea lui Grigore postelnicul jupânesei lui, MAricuta, satul
(tinutul Tecuci) lui Grigore, cu fratele lui, Dumitrasco, cu
ceilalli lui Ionasco diacul din pärti din Fäscani, pe Crasna din
Porciseni. Separat, Grigore primea pe niste pärti din Miclesti, cum din alte
sate". Din coroborarea completarea inforrnatiilor culese din aceste douä acte,
Grigore (postelnic, apoi comis), Dumitrasco ceilalli ai erau lui Ionasco
diacul din Gugesti "nepotii" lui Borcea vomicul. Din calculul generatiilor, se vede
Borcea Ionasco sä mai fost o generatie. Cu cuvinte, Borcea
vornicul era nu bunicul, ci lui Grigore al lui'88.
Grigore, proprietar al satului Miclesti, a avut doi - Vasile comisul Gavril
logofkul". (Miclescu) familia boierilor Miclescu, a
continuitate genealogia se poate zilele noastre. pe filiera lui
Borcea vornicul (indiferent el era bunicul patern sau bunicul matern al lui Ionasco
diacul), neamul sigur primele decenii de existentä a statului
moldav. poate stabilitä sat de pe apa Crasnei.
Primul document care Nicolae Borcea apare ca sfat este din 17

septembrie 1545', - din 4 martie nu din martie 1546, cum
Nicolae Nu este exclus Borcea fost membru al sfatului mai de
poate mai veacul al XIV-lea" CostAchescu, Documentele

moldovenesti de Mare, I, Iasi,1931, p. 452).
DIR, A, p. 291-292, nr. 258; p. 547, nr. 491.
Document copiat Condica documentelor ce adevereazd ghenealoghia
Miclescu, arborul sterna care pe cercetdrei s-au prin
hrisov domnesc, nr. IX. Condica se posesia familiei Miclescu, o copie a documentului -
la dl. S. Gorovei. multumesc pentru bundvointa de a mi-o pus la dispozitie.
186 Ibidem.
187 Ibidem, nr. VIII.
Existenta unei generatii intermediare Nicolae Borcea Ionasco diacul a fost
de Andrei Pippidi, Genealogia Miclescu, un izvor necunoscut, comunicare
la Al IX-lea Congres de Heraldicd, Iasi, 9 mai 1998.
Gh.Ghibänescu, izvoade, V, 1908, p. 330, nr. CCXLI.
DIR, A, p. 410, nr. 377.
191 Ibidem, p. 415, nr. 381.
192 Stoicescu, Diclionar..., p. 295.
www.digibuc.ro
demult, dar, din pentru rAstimpul 1541-1545 nu avem documente originale care
mare mArturie. La 16 martie 1546, Borcea este arAtat ca primul de
Hotin, de Sturzea193. dregAtorie la 2 aprilie
pentru ca, la 4 aprilie, sA ca vornic195. La 6 aprilie 1546, este
de Hotin'96, la - 8 aprilie198, rástimpul - 16 aprilie200,
de Hotin. de la 19 aprilie la 5 mai
va neintrerupt, dregatoria de unele opinii, disparitia lui Borcea
vornicul din sfat, cu anul 1548, datorat sale
La 30 noiembrie 1547, vornicul Borcea a intArit, de dregAtori,
jurdmântul lui cAtre regele polon Sigismund I. Actul de omagiu este singurul
izvor care prenumele boierului: Nicolae205. Se pare tot 1547, Borcea vornicul
trimis Ardeal douA transporturi de vite, in total 16 84 de vaci206.
Nicolae Borcea detineau o jumátate din satul pe Crasna207,

mostenire de la Partea vornicului va trece mai departe, la urmasii
la membrii Miclescu. Este, exclus ca Borcea vornicul sA
avut stApânire doar o parte dintr-o a unui sat.
193 Arhivele Statului Bucurqti, Documente istorice, MCCXLV/16 (DRH, V, ms. la

Institutul de Istorie "A. D. Xenopol" Ia§i).
DIR, A., p. 445, nr. 404.
Ibidem, p. 447, nr. 405.
Ibidem, p. 450, nr. 409.
451, nr. 410.
Ibidem, p. 456, nr. 414.
Ibidem, p. 457, nr. 415.
Ibidem, 466, 421.
201 Ibidem, p. 468, nr. 423.
202 Ibidem, p. 582, nr. 521.
203 Datele oferite de Nicolae Stoicescu pentru cariera lui Borcea trebuie luate cu
prudentä, pentru multe sunt (Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 295).
Georgeta Ignat, Dumitru Agache, op. cit., p. 154.
205 Corfus, op. cit., p. 147, nr. 70.
Alexandru Gonta, economice dintre Moldova Transilvania
bibliogratie indice I. Bucureti, 1989, p. 135.
207 DIR, A., 547, nr. 491.
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
CETATEA GHERLEI. CRONOLOGIE
WHEORGHE SEBESTYÉN
(Revizuit completat de Tüdös S. Kinga)
1660 Aga Leca este cápitan al Gherla Ghioarl.
1600 30 Comisarii Ungnad Székely scriu lui Rudolf II

"chiar dacá Sigismund [Báthori] ar victorios
Impotriva voievodului (Mihai Viteazul - n.n.),
Mtatea voastrá ar putea totusi o parte a
Transilvaniei, ca Chioar, Cluj, Gherla, Bistrila,
nu chiar
1600 septembrie 10 someazá pe Aga Leca, al

cetAlilor Gherla Chioar, pe Mihai
Viteazul3.
1600 septembrie 13 Aga Leca este al Gherla Chioae.
1600 septembrie 16 Generalul Giorgio Basta scrie lui Aga Leca,

al cetátii Gherla, sá nu predea cetatea, decât celui
trimis de dânsul5.
1600 septembrie 21 Comisarul Ungnad lui Rudolf II Aga

Leca nu a predat Gherla Transilvaniei, ci lui
Mihai Székely6.
Prima parte a fost publicatä SMIM, XVI, 1998, p. 209-224.

Hurmuzaki, vol. Bucuresti, p. 355
Történelmi Tár (Culegere de documente), Budapesta, 1884, p. 270.
Andrei Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei
Románesti, vol. VI, Bucuresti, 1933, p. 177.
Ibidem,p. 186.
Endre Veress, Basta György levelezèsei iratai 1597-1607 (crisori
documente lui Basta (Gheorgh), Budapes, 413.
Történelmi Tár, p. 635.
"Studii Materiale de Medie", vol. XVII, 1999, 223-235
www.digibuc.ro
224 Gheorghe Sebestyén 2
1600 septembrie 27 Comisarul Ungnad lui Rudolf II stärile

Transilvaniei nu privesc ochi buni faptul
Gherla Chioar sunt
1600 octombrie 16 Comisarul Ungnad lui Rudolf II, a auzit

se arestarea sa, a lui Mihai Székely
a lui Ladislau Petz, nu s-ar preda Chioar,
Hust Gherla Transilvaniei9.
1601 lanuarle 3 Generalul Giorgio Basta colonelului

Giovanni Baptista Pezzen ca, eventualitatea
intoarcerii lui Sigismund Báthori, se
Gherlei Chioarului9.
1601 februarie 7 Generalul Giorgio Basta din Cluj spre

Gherla, a cetate o stare foarte
cdpitanul ei Ribisch1°.
1601 februarie 28 Arhiducele Matei lui Rudolf II se

aprovizionarea alimente munitii a cetátilor
Chioar, Gherla, Oradea .
1601, Garnizoana a Gherlei, al era

februarle S. Ribisch, se ardelene aliate
Sigismund Báthori
1601, Generalul Giorio Basta arhiducelui Matia

de Habsburg, Ribisch din
februarie 1601 lui Aga Leca de al
cetátii) a predat Gherla 4ilor lui Sigismund
conduse de Ladislau
1601 Ladislau Gyulaffy este pus al Gherlei de

Sigismund Báthori".
1601 august 3 lupta de la Gorosldu, Ladislau

cetatea Gherlei lui Giorgio
Ibidem, p. 637.
Ibidem, p. 641.
Veress, Basta II, 792.
Ibidem, p. 504; Hurmuzaki, vol. XII. p. 1149.
Történelmi Tár, p. 454, 654.
12 Veress, Basta,I , 604.
p. 517.
Kádár, szabad a uradalom (Orasul
liber regal Gherla, istoria cetätii a domeniului), Dés, 1903, p. 146.
Ibidem, p. 118.
www.digibuc.ro
3 Cetatea Gherlei. Cronologie (II) 225
1601 octombrie 21 Generalul Giorgio Basta se la
1601 nolembrie 5 loan Stenczel este provizor al Gherlei; el este

provizor
1601 nolembrie 8 Principe le Sigismund Báthori scrie din Gherla

generalului Giorgio
1602, februarie 5 Giorgio Basta, sosit de douA zile fata Bistritei,

nu-i poate incepe asediul, douA tunuri mijlocii
nesosindu-i de la Gherla'9.
1602 februarie 13 Generalul Giorgio un armistitiu de

cu Sigismund Báthori, principele
Transilvaniei, proclamind iertare a
oraselor care s-au predat principelui.7°
1602 aprilie 22 Generalul Giorgio Basta propune arhiducelui Matia

de Habsburg cA, dacA nu va avea solutie
demolarea din Transilvania - n.n.),
totusi Sibiul, care este
precum va putea lua (cuceri - dupA
cum sperA, Gherla, Deve.
1602 mai 15 Generalul Giorgio Basta scrie, cetatea Gherlei a fost
de mare parte a garnizoanei, pe care a pus-o
sub
1602 17 Arhiducele Matei de Habsburg generalului

Giorgio Basta, ca in procesul rebeliunii garnizcanei
de la Gherla sA viata
.
1602 29 Gheorghe (?) Ribis este al Gherlei74.
Veress, Basta,I, p. 613.

Kádár, p. 147.
Veress, Basta, II, p. 796.
Ibidem, p. 653.
Monumenta Comitalia Regni Transylvaniae, red. Szilágyi Budapest, vol. V,
p. 23.
Veress, Basta,I, p. 689.
22 Ibidem, I, p. 703.
23 Ibidem, p. '729.
24 Kádár, Szamosajvár, p. 118.
www.digibuc.ro
1602 septembrie Generalul Giorgio Basta arhiducelui

Matei a pus garnizoane de 400 nemti la
Lipova Ineu, respectiv de 100 la Deva,
Gherla.25
1602 decembrie Giorgio Basta propune refacerea cetátii

Gherla26.
1602 decembrie 28 Generalul Giorgio Basta se adreseazd lui Rudolf II

de Habsburg, sugerdndu-i recomande ardelenilor
construirea unei la Gherla (care apere
Oradea din flanc, iar Satu Mare, Chioar, Baia Mare
Hust din spate), care poatá o garnizoand
de 500 de o$teni27 .
1602 decembrie 31 Rudolf II de Habsburg plata a 466 f1.30 er,

de aur 3 februarie lui Aga
Leca, pentru faptului a predat cetatea
Gherla impratului29.
1603 februarie 24 Generalul Giorgio Basta propune 7 puncte privind

guvernarea viitoare a Transilvaniei; la punctul 4
cere ca viitorul guvernator sau voievod renunte la
proprietatea asupra Oradiei, Gherlei a Partium-
ului29.
1603 aprille 21 Generalul Giorgio Basta scrie, sub presiunea

lui Moise Székely, vrea se la
Gherla cere ajutoare urgene.
1603 mai 21 Generalul Giorgio Basta sosirea o$tilor

compuse din 1.500 ai lui Moise
Székely, sub zidurile
1603 24 Generalul Giorgio Basta, de o de 40

reu$ete Gherla
pe Pancraliu Sennyei locul lui la
comanda
25 Veress, Basta, p. 72.

26 Monumenta Comitalia, vol. V, p. 38.
27 Veress, Basta p. 136
Idem, Documente, VII, p. 95.
29 Idem, Basta, p. 184.
Ibidem, 217- 218.
p. 240.
32 Ibidem, p. 240.
www.digibuc.ro
1603 21 Basta, unindu-se cu oastea voievodului Radu

Serban, se va ajutorul cetätii asediate de
Moise Székely33.
1603 Domeniul cetätii Gherla cuprinde 74 sate cu 586

iobagi".
1603 Volfgang este al Gherla35.
1605 lanuarie 15 Comisarii imperiali se adreseazd lui loan Petky

porneascd la despresurarea Gherlei, asediatá de
lui Bocskay se lui
Hoffkirchen, dar acesta nu dä curs solicitArii36.
1605 februarie 18 Sibienii generalului Giorgio Basta cei

11.000 secui, trimi§i despresoare Gherla, s-au
dispersat in drum, de teama haiducilor tätarilor37.
(NB Bocskay a sosit la Lugoj)
1605 iunie 5 un asediu decembrie 1604, cetatea

Gherla se o§tilor lui Bocskay
1605 iunie 23 Ladislau Gyulafi solicitä judelui Dejului ca

ce nemtii vor Gherla, sä se trimitä acolo
o§teni
1605 1629 Un "registrum regni Transylvaniae", la capitolul

"Capitanei", pe cel de Ineu, de Lipova,
banul de Caransebe§, cel de Lugoj, precum
de: Deva, Gherla, Chioar, Hust
1606 Adalbert Nagy este al cetälii Gherla, el este

anul
Idem, Documente, VII, p. 135.

Kistof, Szongott, szabad (Monografia
regal liber Gherla), Szamosùjvár 1091,vol. I, 5.
p. 11.
36 Monumenta Comitalia, vol. V, p. 298, 372
Veress, Basta, II, p. 603.
Kádár, Szamosájvár, p. 118; Monumenta Comitalia, vol. V, p. 303.
Monumenta Comitalia, vol. XXI, p. 438.
Kádár, Szamosújvár, p. 147; K. Szongott, op. cit., p. 11.
www.digibuc.ro
1607 10 Se un inventar al cetátii Gherlei, publicat

.
1607 noiembrie Albert Nagy este al cetátii Gherla, pare-se

cu Volfgang Beth lee.
1608 mai 30 Nicolae Nagy este pâralab principal al Gherlei,

Francisc Borzási vicepâralab".
1608 Blasius este al Gherla".
1609 26 Principe le Gabriel Báthori Gherla lui

Stefan Kendi de la care ea este confiscatä
1610 aprilie 2 Principe le Gabriel Báthori cetatea din posesia

rdzvrátitului Kendi; se demoleazd altarul
ridicat de acesta din
1610 martie 15 Stefan Kendy cetatea de la Gherla,

proprietatea sa, un complot asasinarea
principelui Gabriel Báthori. urma
complotului , dieta de la la 3
aprilie, folosul ftscului, bunurile conjuratilor".
1610 Grigore llay este suprem al Gherlei; el

este amintit drept suprem 1611
1613, 1613 drept castelan
Vámos".
1611 Trupele habsbusgice, conduse de Sigismund

Forgács, respinse Oradiei, pe valea
Somesului Transilvania
supunerea Mari, a Chioarului a Gherlei; ele
ajung 19 iulie la Cluj- care va recucerit 31
august - 4 august
42 Kádár, Károly, Tagányi, László Réthy, Szolnok-Doboka vármegye

vol. VI, Dés, p. 204-209.
K. Szongott, op.
Kádár, Szumosajvár, p. 147.
K. Szongott, op. cit., p.
46 Monumenta Comitalia, vol. VI, p. 624.
Kádár, p. 120.
48 Comitalia, p. 32, 34.
Kádár, p. 147.
Monumenta Comitalia, p. 49, 50.
www.digibuc.ro
1612 tulle 6 Principe le Gabriel Báthori localitatea Gherla

la rang de târg, dreptul de a-§i alege conducdtorul
independent de cetate".
1612 tulle 12 Principe le Gabriel Báthori s-a retras cetatea

Gherla a cenit ajutorul palatinului Thurzó
impotriva lui Andrei Géczi, venit mandatul Portii
Otomane de a se face .
1613 Grigore Huszár este vicecdpitan al Gherlei".
1615 este al ceatii Gherla54.
1616 august 5 Principe le Gabriel Báthory, deplângând risipirea

bunurilor fiscale, de predecesorul lui, aratä -
printre multe altele - din trei mii de iobagi ai
Gherlei n-au decât
1615 Dieta de la Cluj considerd drept bunuri fiscale:

Hust, Chioar, Deva, Gurghiu,
Lugo§i56.
1617 Vámos este pâraab al Gherlei; el este

amintit ca principal 1620, iar 1629 se
decesul
1619 Inscriptie deasupra u§ii pivnitei:

REST : HOC POMER : FELIC; REG
SEREN : : DO. GABRIELE II D
GPT : PRH. DET SCR CAPIGIO :
FI PROVI IO. ZOLIOMI : CASTEL, STEP.
VAMOS ET FRAN. BORZASI EXISIEN
ANN MDLXIX.
(Resturvatum hoc pomerium feliciter regnente
serenissime principe domino Gabriele I Die Gratia
principe Transilvaniae partium regni Hungariae
domino et Siculorum comite, Capitaneo Giorgio
Gierofi provizore Johana Zoliomi castellanis
Stephano Vamos et Francisco Borzasi existentibus.
Kádár, Szamosújvár, p. 6.
Veress, Documente, vol. VIII, p. 261.
K. Szongott, op. cit., p. 11.
Comitalia, vol. VII, p. 281.
58 Ibidem, p. 138.
www.digibuc.ro
Anno MDCXIX)58.
1619 loan Flizesi este provizor al Gherlei; el este amintit

ca provizor 1627
1620 loan Zólyomi este provizor al Gherlei, Francisc

Borzási
1621 loan Zólyomi este provizor al Gherlei
1622 0 conscriptie precizeazd componenta corpului de

functionari ai Gherla: provizor,
("várnagy"), ("alvárnagy"),
clucer provizor ("ügyész"), ca
servitori: 2 2 de vaci, 2
de porci, 10 de oi, de cai, 2 grddinari, brutar, 1
"pallér" (§ef lucrdri de constructii), 4
dogari, ( "tizedes"), 1
temnicer, 1 Impärtitor de fan", 30 de dorobanti,

cu artileristul ("pattantyus")62.
1625 Andrei este al Gherlei63.
1629 mai 15 Principe le Gabriel judelui

Clujului n-a trimis zidarii promi la Gherla
cere trimiterea urgente.
1629 mai 24 Socotelile Clujului sosirea
fundatorului Giovanni Landi de la Gherla65 .
1629 Inscriptie pe bastionul nordic al de la Gherla:

LANDVS FUNDATOR SERM ITALVS
Landus fundator serenissime maiestatis
italus)66.
1629 Francisc Liszthy este suprem al Gherlei,

Joan Füzesi provizor, ei sunt amintiti, cu
lbidem, p. 147.
Ibidem, p. 149.
61 Ibidem, p. 147.
62 K. Szongott, op. cit., p. 6.
63 Kádár, p. 147.
"Utunk", 38/1980, Cluj-Napoca.
65 Balogh (Vasadinum Cetatea Oradiei), vol. II,
Budapest,1982, p. 302.
Ibidem, p. 362.
www.digibuc.ro
atributii 163567.
1629 23 socotelile Cluj apare sosirea fundatorului

Giacomo Resti dinspre Alba plecarea la
Gherla de unde se 28 .
1630 Nicolae Nagy este castelan al Gherlei69.
1630 Erdélyi este suprem al Gherlei, el

este amintit drept suprem
1630 august 24 Ecaterina de Brandemburg, principesa a

Transilvaniei, cheamä pe Giovanni Landi la
1631 august Jean Groo de Rosnavie scrie, la

Gheorghe Rákóczi I. H ne tient qu'Albe , Julie,
Zamos Vyvar (Gherla n.n.), Keövar (Chivar - n.n.)
et Vardin (Oradea - n.n.), et les sept Villes
Saxonicales, les autres possessions sont tous en
mains
1632 10 Contrar principelui, dieta de la Alba

ca Gherla sä subordonatá
comitatului".
1635 4 Dieta de la Alba ca Oradea,

Ineu Gherla reperate de cei din
imprejurimile acestora74.
1636 martle 3 "Egregio dno Johanni Fizesy, illustrissimi

Transilvaniae principis arcis Szamos provisori
etc.""
1636 Mihai Kovács este principal al Gherlei76.
Szamosújvár, p. 147.
68 Balogh, Varadinum, p. 362.
69 Szamosújvár, p. 147.
Ibidem.
Balogh, Varadinum, p. 362.
72 Törtènelmi p. 456.
Monumenta Comitalia, vol. IX, p. 174.
Ibidem, 211.
Törtènelmi 316.
76 Szamosújvár, p. 147.
www.digibuc.ro
1636 Francisc Macskásy este suprem al Gherlei,

el va functie in
1638 3 urma dietei de la Alba din aprilie,

la Dej procesele hulitorilor iudeizantilor.
Sute de condamnati vor la Oradea,
Säcueni, Ineu, Deva, Chioar, Gherla
unde vor munci la ridicarea
Din iulie 7 sä la Gherla cei
condamnati, care vor munci la construirea
1641 21 Nicolae Nagy este principal,

Boncziday Nagy este amintit drept
principal in
1642 29 principele Gheorghe Rákóczi I solicitä ca de la

Oradea sä se robi la Gherla, pentu
santului. El va repeta solicitarea septembrie 1642,
apoi 1, 10 17 iunie
1644 februarle 1 Matia Kosztha este provizor Gherlei; el este

amintit acelasi post 1648, totodatä
prefect".
1644 17 principele Gheorghe Rákóczi I scrie

problema robilor, cei sä
utilizati la construcliile de la Gherla, Deva,
Girghiu. iunie scrisese mod
similar, referindu-se numai la Oradea
.
1646 Gabriel Haller este suprem Gherlei".
1647 august 15 Socotelile Cluj sosirea

fondatorului italian (Agostino Serena - n.n.) de la
Uyvár (Gherla)".
1647 august 23 Socotelile Clujului sosirea dinspre
Ibidem, p. 148.
Monumenta Comitalia, vol. X, 24; Kádár, Szamosújvár, p. 121.
Ibidem, p. 122.
Ibidem, p. 148.
Monumenta Hungariae Historica, vol. XXIV, Budapest, 1875, p. 166, 183.
83 Szanwsújvár, p. 148.
www.digibuc.ro
Cetatea Gherlei. Cronologie 233
a fundatorului Emeric Savo li, oare de

la (Gherla)".
1648 octombrie 11 Moartea principelui Gheorghe Rákóczi I,

acestuia, cronicarul
de constructie la
1649 27 Socotelile Cluj plecarea

fondatorului (Agostino Serena - n.n.) la Gherla. In
25 iunie se o deplasare a lui, tot la
Gherla".
1649 25 Socotelile Clujului mentioneazi plecarea

fundatorului italian (Agostino Serena - n.n.)
la Gherla
1650 octombrIe 24-29 Dieta de la stabilege lista bunurilor fiscale,

care apar 30 de localitAti apartinátoare de
Gherla".
1651 Gheorghe Bánffy este suprem al Gherlei".
1651 Principe le Gheorghe Rákóczi II se adresea.z1

sfatului Bistritei, cerând ca pentru continuarea
lucrárilor de la Gherla sä punä la dispozitia
fundatoruhii italian, Serena, zidari
1651 3 Principe le Gheorghe Rákóczi II scrie säu,

Sigismund, trimite fundatorul (Agostino Serena
- n.n.) 5-6 zile, cu toate ar avea nevoie de
la lucrárile de la
1651 19 Socotelile Cluj fundatorul

Agostino Serena a fost plecat la Gherla, de unde s-a
intors93.
1652 20 Socotelile Clujului plecarea

fundatorului (Agostino Serena - n.n.) la
Ibidem, p. 375.
siralmas magyar Budapest, 1980, p. 201.
87 Balogh, Varadinum, p. 384.
p. 384.
Monumenta Comitalia, vol. XI, p. 107.
Kádár, Szamostijvár, p. 148.
92 Ibidem, p. 386.
Ibidem, p. 387.
www.digibuc.ro
Dragu
1653 Placa comemorativA de sub o fereastrA de la etajul II

al asa-numitului corp Rákóczi efectuarea unor
lucrAri, provizor al Fabian de
Sintimbru.
Text: REGNANTE AC. CEUSSO
TRANNIE PRINPE. GEORGIO RAKOCI D.
DNO. NOBIS. CLEMENISSO
ANO. 1653. PRO. TEMPORE. PROVIS. STEPH
AM. FABIAN .DE. MAROS - Z -IMREH".
1655 este al Gherlei".
1657 septembrle 2-8 lui Gheorghe Rákóczi II

Polonia, la de la
Gherlar.
1657 octombrle 25- Dieta de la Alba prezidatA de Barcsai,

nolembrie 2 demiterea lui. Gheorghe Rákóczi (30
octombrie) alege ca principe pe Francisc Rhédei
(2 cAruia majoritatea cApitanilor
printre care al Gherlei,
prestarea jurAmântului de
1658 14 Dieta de la decide

Gheorghe Rákóczi II in ziva urmAtoare
cIpitanii cetAtilor de margine nu dea ascultare
acestuiar.
1658 septembrie 5 -6 Ostile pustiesc Alba de se

spre Gherla, pe care o cuceresc, o
demoleazA la temelii".
"De aici ei s-au indreptat asupra Gherla,
asupra s-au näpustit au la
temelii." cetate se adunaserl din
sate un de vreo 2.000 de
bunurile Cei vArstnici au fost femeile
fecioarele batjocorite duse cu vitele, legate cu
p. 390.
Ibidem, p. 148.
Monumenta Comitalia, vol. XI, p. 256.
Ibidem, p. 263, 264, 329.
Ibidem, p. 267.
Georg Kraus, Cronica Transilvaniei 1608-1665, Bucure§ti, 1965, p. 268, 270.
www.digibuc.ro
1658 Spre a feria de arhiva

conventului de la este
cetatea Gherlei, unde va 1664'.
1658 de Principe le Barcsai
decembrie 3 Gherla, Chioar Gurghiu i se predea".
29 nolembrle)
1659 timpul donmiei lui Barcsai, al
Gherlei este Gheorghe
1659 Cu ajutorul episcopului din Alba lia,

principele Acatiu Barcsai prin viclesug
cetatea Gherla, al era Petru Mzsáros
înlocuiesc Gheorghe
1659 5 Incep lucrArile Dietei de la Gherla".
1659 16 Stefan Ebeni este numit al Gherlei din

partea principelui Gheorghe Rákóczi
1659 septembrie 24 Dieta de la Tg. pe Gheorghe

Rákóczi II pentru a treia principe al
Transilvaniei pe toti fostii
ai lui Acatiu Barcsay, exceptia lui Petru
Mészáros, care-i cedase Gherla pentru o
Zsigmond, A. Kolozsmonostori Konvent jegyzökönyvei (Procesele verbale ale

conventului de la Cluj - vol. II, Budapesta, 1990, p. 146.
Krauss, op. cit., p. 284.
Krauss, op. cit., p. 287.
Töténelmi Tár, 1902, p. 252.
Szalárdi, op. cit., p. 485.
Kádár, Szanwstijvár, p. 125.
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
BANII DE
CONSIDERATII ASUPRA ATRIBUTIILOR
COMPETENTELOR ACESTORA
DRAGO$-LUCIAN
Analiza atibutiilor diplomatice politico-militare ale banilor de

Lugoj, pe care am realizat-o prima parte a studiului, se cuvine a fi completatá
cercetarea modului care dregatori problemele curente de administratie,
precum pe cele de judiciara. intregire este absolut necesará pentru
formarea unei imagini mai cuprinzatoare, dar mai ales mai corecte, despre natura,
rolul acestei institutii medievale. plus, dispunand de
majoritatea elementelor esentiale ce au caracterizat institutia baniei, se poate trece la
realizarea unui studiu comparativ aceasta dregatoriile omonime
extracarpatice.
de a trece la prezentarea concretá a acestor atributii competente,
trebuie precizdm banul desfasurat activitatea Prima din
ele a fost aceea de reprezentant al principelui Transilvaniei provincie de margine,
realitate exprimata de actele de cálatorii misionarii
(rapoartele iezuitului Possevino din 1584)'. A doua a
Partea I a fost SMIM, XVI, 1998, p. 225-241.

sträini despre vol. II, Bucuresti, 1970, p. 557. Titularii
au detinut alte functii importante cadrul principatului Transilvaniei. dintre acestea au
fost exercitate mult timp dobândirii demnitätii de ban, câteva exemple
edificatoare:
a) Petru Petrovici, atestat functia de ban 25 februarie 1548-22 1549, a fost
simultan comite al Timisoarei cápitan al sudice ale Ungariei, cf. Hurrnuzaki, p. 411,
413, 420; "Monumenta Hungariae Historica", Scriptores, vol. 2, Pest, 1857, p. 349;
b) Grigore Bethlen de Ictar (ban 1560-66) apare 30 octombrie 1561-24 iunie
1564 drept "consiliarius Sacrae Regie Maiestatis Hungariae", cf. Hurmuzaki, 11/5, p. 501, 513-
514, 553, 558.
c) Tompa (ban 1573-77) este cunoscut initial functiile de comite al
comitatului Cluj (1572) consilier al voievodului Báthori (1573), cf. "Századok", 1887,
p. 519; Monumenta Comitialia Regni Transsylvaniae ), ed. S. Szilágyi, vol. 2,
Budapest, 1876, p. 537-538.
d) Paul Keresztesi (ban 1605-1606 1610-1613) a fost la inceputul carierei,
slujitor al principelui Sigismund Báthori (familiaris nosier Lugasiensis, 31 decembrie 1596),
Fr. Pesty, Krassö vármegye története, vol. 4, Budapest, 1883, p. 189; a concomitent
functiile de ban de comite al Severinului (la 7 ianuarie 1611: et
www.digibuc.ro
238 Drago-Lucian 2
banului, de exponent al intereselor nobilimii raporturile acesteia cu

autoritatea centralA, transpare dintr-o scrisoare-protest a acestei elite locale adresatA
Leopold I de Habsburg, 1695. Invocând privilegiile regale din secolul al
XV-lea, nobilimea atentiona pe german cá obicei cerea
ca banul fie ales prin acordul cu voturile comune ale nobilimii", dregátoria
acordatá doar "unui localnic proprietar, dar nicidecum unui stráin care nu are
in acele Acordul nobilimii la alegerea banului reprezenta nu numai dovada
privilegiilor importante de care aceasta se bucura, ci o in sprijinul
acestor privilegii. plus, calitatea de proprietar conferea banului o
motivatie suplimentarA pentru a efectiv privilegiile localnicilor.
Obligatia banilor de a asigura locuitorilor respectarea privilegiilor
detinute de nobili de este formulatA foarte in documentele vremii. Astfel, in
actul de reconfirmare a locuitorilor din târgul (oppidum Karan, 19
februarie 1590), principele Sigismund Báthori cerea banului Albert Lonai sá apere
conserve drepturile mentionate in dae. Sarcini similare a avut banul fatá
de locuitorii celor mari orav de pe Lugoj. Reconfirmarea de
Sigismund Báthori a tuturor privilegiilor anterioare ale Caransebq (2 sept.
1597)4, a determinat, in mod firesc, asumarea ráspunderii banului de respectarea
de principe. situatie este peste câtiva ani, la 3 aprilie
1609, nobilimea a oblinut de la principele Gabriel reinnoirea
concomitentA a diplomei privilegiale celor opt mari districte de cAtre
regele Ladislau V Postumul (29 august 1457) a diplomei cu blazon de regina
Isabella Zápolya Lugoj (15 mai 1551). Acest document pe verso o
insemnare interesantA, care cA Ladislau "banus a luat
de actului, dator respecte. Un caz
asemánátor reprezintA diploma de innobilare cu blazon acordatá de principele George
Rákóczi I (15 aug. 1645) unui de 55 de români, maghiari care
Karansebesiensis banum comitemque comitatus Zeoriniensis", apoi la 14 mai 1613), cf. A. Veress,
Documente privitoare la Ardealului, Moldovei vol. 8, Bucure§ti, 1935,
p. 115; C. Documente medievale Timi§oara, 1981, p. 138.
e) Petru Beth len de Ictar (ban 1614-1616) a fost deasemeni comite al Severinului
(15 octombrie 1614), cf. idem, scrisori ale principelui Gabriel banul Lugojului
in "Apulum", 14, 1976, p. 181, d. 4.
f) Barcsai (ban 1644-1658) s-a bucurat de increderea celor doi principi
Rákóczi ("intimo aulae familiari nostro", la 15 mai 1635, iulie 1642, 20 septembrie 1643,
9 noiembrie 1655), K. Oldevéltár, vol. 4, Kolozsvár, 1895, p. 257; A. Veress,
op. cit., vol. 1938, p. 127, 144; Hurmuzaki, p. 69; 1648-1655 este de
comite al Hunedoarei (Z. Trócsány, Erdély központi (1540-1690), Budapest, 1980,
p. 23; C. Fene*an, Documente, p. 189, 199; Hurmuzaki, p. 69), totodaa consilier
tainä (15 mart. 1653) suprem (4 oct. 1654) principelui (M.C.R.T , vol. 11, 1886, p. 162;
Magyar Történelmi Tár, vol. 18, Pest, 1871, p. 85).
2 C. comitatul Severinului timpul de-a doua
habsburgice (1688-99), in "Banatica", 1996, p. 150-151, 179.
Idem, Despre privilegiile Caransebesului Cáváranului a doua a
XVI, AIIAC, 20, 1977, p. 309-310, anexa 2.
Ibidem, p. 307; pentru continutul acestora, vezi idem, Despre privilegiile
la mijlocul XVI, in "Banatica", 2, 1973, p. 158-163.
A. Veress, op. cit., vol. 8, p. 59-65.
www.digibuc.ro
3 Banii de C'aransebe$ 239
vetrele au trecut din turceasca in Lugoj, unde

si-au stabilit locuinta". ca cea din 1609, o insemnare
a banului Barcsai, la 16 iun.1650) care afla astfel de statutul noilor
privilegiati, de faptul innobilarea nu a fost de scutirea de taxe scaderea
stirbirea venitului fiscului nostru"), schimb de "ajutorarea acestei
de a Lugojului, la porunca banuui suprem ori chiar a loctiitorilor aceluia"6.
Scrisorile princiare faptul banul, ceilalti dregatori ai
locului, trebuia conserve garanteze toate privilegiile fiscale, scutirile de
ordinare extraordinare, de a indeplinirea
oricaror slujbe de cu care erau inzestrate particulare
teritoriul administrat. Aceste care cuprindeau case, terenuri arabile
vii, situate perimetrul celor mari orase Banat, erau de persoane
cu o cu ocupatii diverse: preoti (Stefan Gyercza era in 1580 "pastor
ecclesiae civitatis Karansebes"), dieci (Grigore din Oradea (1591) sau Matia
Lugoj, 1593), militari (loan Babos, vicecastelan al Lugojului 1591), nobili influenti (ca
cei familia Fiat de Armenis, la liniste a nobiliare
lásate ca mostenire testament era un alt aspect asupra banul era dator
vegheze, realitate iunie 1599 de
cardinalul Andrei Báthori banului Andrei Barcsai comitilor de Severin8.
Sustinerea intereselor apare uneori ca o proprie a banului.
1548, energicul ban Petru Petrovici i-a gratiat (graciam fecimus) pe nobilii familia
care se revoltasera impotriva otomanilor, poruncind iobagilor de pe
posesia Sacu recunoascd de din pe cei le datoreze
ascultare. Peste un secol (6 iunie 1650), banul Acatiu Barcsai a
"neostenita activitate credincioasa" a vicebanului Nicolae poruncind
dregatorilor din comitat, tulbure "nici in nici drepturile pe doi
dintre iobagii amintitului viceban. ban, nobilii locului, a reusit
de la principele George Rákóczi II (6 mart. 1652) conferirea unei diplome de
cu blazon pentru Dimitrie Caransebes. Reusita demersului s-a
datorat remarcabile a banului, acesta atimci sfetnic de
principelui9.
Dubla calitate a banului, pe care am subliniat-o la se mai
bine continutul a acte, din 6 februarie 1565 27 mai 1577m. primul
document, principele Joan Sigismund Zápolya pe banul Grigore
judece, cu castelanii, a doua instantä, o opozitie a locuitorilor
de introducerea lui Gaspar Békés posesia mosiilor confiscate de la
Stefan din Caransebes. Posesiile confiscate de principe pe motivul
6 C. Fenesan, Documente, p. 183-189

Pesty, vol. 4, p. 102-103 (pt. 1580), 169-172 (pt. 1591); C. Fenesan,
diplome de innobilare blazon pentru din Lugoj Caransebq (1593, 1652), RA, 71,
1994, vol. LVI, nr. 1, p. 105-109 (pt. 1593); idem, Documente, p. 160-161 (pt. 1633).
p. 110-111.
Hurmuzaki, 11/4, p. 420 (1548); C. Fenesan, Documente, p. 198-199 (1650); idem,
diplome, d.2, p. 109-113 (1652); functia de comite al Hunedoarei, banul Barcsai a
intervenit eficient pe principe sprijinul intereselor nobililor hunedoreni Mihai de
Rusor (9 nov.1655), cf. Hurmuzaki, p. 69-70.
Ibidem, 11/5, p. 588-589; C. Fenesan, op. cit. (la nota 3), p. 306 d.1, p. 308.
www.digibuc.ro
240 Dragos-Lucian 4
.nobilul Florea se vinovat de comiterea unui la dreptul suprem

de (dominium eminens), principele a luat totusi calcul posibilitatea
impotrivirii nobilimii locale de decizia sa, privilegiul regal din 1457, deja
mentionat de noi, stipula donatie in districtele trebuia
acceptul proprietarilor locali. Banul indeplinea astfel o functie: prima, de
executant al unei porunci princiare (punerea posesie a titularului donatiei), a doua,
de al intereselor aceeasi trebuie continutul celui
de-al doilea act, care are caracterul unei principe
caransebesene. cele stipulatii se afla a banului a
primarului din de a retine pe seama toate care nu
mai aveau nici nu donate
Linistea locuitorilor din districte a depins, mare de abilitatea
banului asigurarii ca de acestuia in
combaterea räufacatorilor. Cea mai situalie este la hotarul dinspre
Transilvania Tara reglementare de hotar din 28 mai 1606, la care au
subscris de hateganii, caransebesenii banul Paul Keresztesi- unul din
reprezentantii principelui Bocskai la sibienii, cei din
din Tara stabilea problemele de hotar, cele legate de
munti, de prinderea fugarilor se vor indrepta pe calea legii".
Tulburarea hotarelor, a plaiurilor era cu pedeapsa
confiscarea asemenea situatie s-a petrecut iulie 1655, avem
banul Acatiu care era concomitent al Hunedoarei comandant al
trupelor de frontiera, urma 1.000 de oameni in Valea Jiului pentru a nimici
de aici". Evenimentul trebuie plasat contextul rascoalei seimenilor din Tara
Romineascá, care determinat pe Constantin ceará ajutorul
principelui ardelean George Rákóczi II.
In hotarului spre eyaletul Timisoarei, acesta a creat numeroase
probleme banilor caransebeseni. primul nu a existat un hotar precis delimitat,
astfel depindea de de era sabia turcului unde
" Opozita a poate fi mai bine in anii 1561-63 1566-67,

principele loan Sigismund Zápolya a doneze unor favoriti, fie numeroasele posesii
ale nobilului loan Bizere, decedat urmasi (1561), fie locul al catolice din
(1566). In primul caz, nobilimea s-a impotrivit a obtinut anularea introducerii in
posesie a cancelarului Mihai Csáky, motivând principele nu poate mosii Banat
persoanelor care nu au posesii acolo, Hurmuzaki, 11/5, p. 490-494, 525-531. Dealtfel, cu acest
s-a convingere "habere ipsam universitatem nobilium efficacia
privilegia" (1561), cf. ibidem, p. 493. In al doilea caz, faptul beneficiarul donatiei princiare
(Ludovic Fiat) era un nobil al locului, district, nu a putut opozitia
(cf. ibidem, p. 593-595, 597, 629-631), care vedeau periclitate privilegiile dobândite decursul
secolelor XV-XVI (vezi nota 4).
12 Lupas, fntre ardeleni munteni la 28 Mai 1606, in AIINC, 2, 1923,
1924, p. 371-373; actul a fost inclus de istoric Documente
vol. 1 (1599-1699), Cluj, 1940, p. 80-81. precizat faptul la 11 iulie 1642,
Acatiu Barcsai, de a deveni ban, a fost trimis de principele George stabileasa
granita dinspre Moldova, vezi A. Veress, op. cit., vol. 10, p. 127-128, Hurmuzaki,
p. 1.096.
vol. V, 1973, p. 525.
www.digibuc.ro
5 Banii de Lugoj (II) 241
ajungea defterdarul Portii stringerea dirii sultanului"14. al doilea a existat o

permanenti stare de tensiune la alimentaa de jafurile de
ambele Efectele negative ale zonei de erau remarcate de la
1566-1567 de Giovanandrea Gromo, care preciza satele Lugojului erau "mai
mult din cauza (...) de pe urma du.smani Nimicirea
era o de mare rispundere, a cirei rezolvare aducea nu numai
prosperitatea locuitorilor, dar mai ales inliturarea suspiciuni a turcilor
de pregitirea unei eventuale antiotomane. aceasa privina, au
întotdeauna sprijinul ardeleni. "Domnia Ta pedepse0i o
meria, spre exemplul altora pentru ca (...) (...) un a.stfel de tumult rizboinic"
era principelui Gabriel ruda sa, banul Petru la 19
septembrie Actiunea banului Beth se pare a avut un efect temporar,
deoarece otomanii se haiducii devastau Imprejurimile
Timiparei, baza de atac tocmai banatul unele cazuri,
era implicat, de beilerbeiul recuperarea bunurilor furate sau jefuite
de la particulari Prima care dezviluie explicit aceasa
atributie a banului, este o instructiune princiari din 17 februarie 1591, ce de
otomanilor apropierea prilej cu care nobilul
Nicolae Fiat a fost ucis, sa de la Buchin a fost Al doilea act, din 8
mai 1653, mentiona un oarecare Oprea din Caransebq, angajat ca la ceau4u1 din
Denta, a 300 de florini, banului revenindu-i obligatia de a
restituirea
Printre numeroasele activiati ale banilor s-a aflat aceea a
caracter Era o misiune dificill, cont de faptul
Caransebq se afla la granita principatului ardelean, din locurile cele
mai preferate de negustorii balcanici levantini pentru a pe piata
TransilvanieV9. Eforturile banilor s-au indreptat indeosebi spre depistarea negustorilor
M. Maxim, Teritorii românesti sub sec. XVI, Rdl, 36,

1983, nr. 8, p. 815. Principe le Sigismund Rákóczi sultanului Ahmed I in scrisoarea din 24
septembrie 1607, satul Halmosd (azi dispArut), desi se la hotarul eyaletului Timisoarei
banatul Caransebesului, totusi "ab antiquo ad arcem Caransebesium pertinens". ca
armatele otomane sA tinute departe de hotarele satului, cf. Történelmi 1901, 417. La
ani (13 feb.1614), banul Petru era prevenit de cAtre un demnitar
otoman (Mustafa asupra posibilelor incidente ce produce spre paguba supusilor,
concentrarea trupelor la Timisoara, cf. C. Fenesan, scrisori, p. 176. Pe de altA
parte, avem cunostintA cA 1637, nobilul Sigismund Fiat o ghindArie Jebel
plin teritoriu otoman!) care aducea importante beneficii, idem, Viaja cotidiand la hotarul
osmano-transilveinean sec. XVII; documente inedite, "Banatica", 12/2, 1993, p. 81.
vol. 2, p. 339-340; la 29 1634, principele Rákóczi informa
din Istanbul despre in zona Lugojului de "gaziii Islamului", actiuni considerate
pAgubitoare "contrare de pace dreptului de vecinAtate", T. Gemil,
Române cu Poarta documente (1601-1712), Bucuresti, 1984,
p. 225-227.
C. Fenesan, ase scrisori, p. 178; Pesty, op. cit., 268-269.
I. Totoiu, Contribujii la problema turcesti Banat Cripna, Studii, 13,
1960, nr.
A. Veress, op. cit., vol. 3, 1931, p. 240; C. Fenesan, d.2, p. 82-83.
19 Integrat balcanic de 1449, Caransebesul a beneficiat de dreptul de
www.digibuc.ro
242 Drago§-Lucian 6
tentati sä ocoleasca punctele de Scrisoareä princiara din 25 septembrie 1627

stipula foarte obligatia banului Paul Nagy de Deva a celorlalti dregatori ai locului
de a colabora Sigismund Fiat -noul tricesimator suprem al Caransebe§ului, Lugojului
pentru prinderea celor ce se vor sustrage dea venit fiscului
nostru, se vor furi§a mod cert, banul a fost implicat
descoperirea falsificatorilor de monede, a "calpuzanilor", la 1618, Dieta de la
Sibiu, se amintea de baterea unor dutce (piese valoarea de 9-10 denari) false la
Lipove.
atributiile prezentate mai sus, se alte obligatii,
prima, de a prinde a-i returna proprietarilor, a doua, de a captura pe
toti opozanii principelui. Prima indatorire este de scrisoarea Nicolae
din (29 iun.1647) Acatiu Barcsai, care boierul-muntean solicita
ajutorul pentru a-§i recupera fugiti in Transilvania. solicitare
dovede§té, o in plus, influenta a banului Barcsai in cadrul principatului
ardelean22. ceea ce prive§te cerinta adversarilor principelui, revelatoare sunt
scrisori din 1614. Am deja, cadrul analizei atributiilor politico-militare,
misiunea banului Bethlen de prinde gheare" pe rebelul
Vaida. La scurt timp actiune, banul a primit porunca de a-i trimite la Alba
pe nobilii Groza loan Fiat, vinovati de "neascultare" "neasemuite
actiuni" impotriva pincipelui care nu se indura nepedepsitä "o astfel de
multe epilogul acestor manifestari de nesupunere s-a concretizat

confiscarea bunurilor mobile imobiliare, ale principalilor rebeli, ale
partizanilor acestora. Atributiile administrative ale banilor doblndesc aceste conditii
evidente conotatii politice. Prime le informatii relevante apar din anii 1555-1556,
banul Petrovici a confiscat unor persoane dovedite a sprijinit tabdra ferdinandista,
toate casele, terenurile bunurile mobile detinute ora§e,
Lugoj, in Pentru a justifica confiscarea acestor apoi acordarea
unor persoane apropiate devotate lui (cubicularys nostris) , Petrovici a invocat
vechile legi obiceiuri ale voievodatului ardelean (juxta legem et
approbatam consuetudinem Regni) , aplicabile 1552 in Banatul de munte.
depozit depositorii), gratie deciziei date de Isabella Zápolya la octombrie 1557

ulterior de la 5 mai 1578. 1599, Caransebesului i s-au mai
punctele de vamä (tricesimd) de la Lugoj vezi, succesiv, DRH, D, vol. 1 (1222-1456),
Bucuresti, 1977, p. 404-405; Hurmuzaki, 11/5, p. 443; M.C.R.T , vol. 3, 1877, p. 136; DRH, B,
(1593-1600), Bucuresti, 1975, p. 493. Pentru preferinta negustorilor balcanici de a folosi
ruta Caransebesului, vezi S. Goldenberg, Caransebgul sud-est european din
XVI, in "Banatica", 1,1971, p.163-177.
20 C. Fenesan, Documente, p. 153-154; practica ocolirii vämilor era
de 29 aprilie 1555, cf. Hurmuzaki, p. 512.
C. Kiritescu, Sistemul bänesc al leului precursorii lui, vol. 1, Bucuresti, 1964,
p. 106; M.C.R.T. vol. 7, 1881, 477.
22 A. Veress, op. cit., vol. 10, p. 204-206.
23 C. Fenesan, $ase scrisori, p. 178 anexa 3, p. 180-181 (6 iu1.1614).
24 Petrovici a confiscat "universis domus, vineis, fenetis, utilitatibus et pertinencys (...)
ac alias res (...) tam Aureas quam Argenteas Bonaque universa Mobilia et Immobilia";
partizanilor taberei ferdinandiste, care s-au refugiat Transilvania, fie erau
www.digibuc.ro
7 Banii de Lugoj (11) 243
Banul poate averile la ordinul expres dat de DietA sau de principe.

asemenea imputerniciri emise de Dieta intrunitA la Grid (4 oct. 1600) de
principele Gabriel Beth (4 iun. 1614), pe baza banii (Andrei Barcsai, respectiv
puteau confisca, primul caz, "toate vitele boierilor, romAnilor,
chiar ale altora de Mihai VodA" in al doilea caz, vitele, banii
bijuteriile lui Vaida. ambele situatii, dregitorii nobilimea locului trebuiau sA
acorde ajutor banului, caz contrar represalii ( nu o vom lua
Domniilor Voastre in nume de bine, dacA proceda altfel")'.
Documentele istorice ne oferA privilegiul de a situatiile in care
orientarea a s-a modificat tocmai abuzurilor atitudinii
a banilor fatA de populatia localA. Rezistenta locuitorilor s-a concretizat in
formularea proteste in Dietelor sau chiar in trecerea de partea
taberei adverse. Astfel, in martie 1551, Dieta de la a luat de abuzurile,
pagubele numeroasele provocate caransebesenilor de cAtre Petru Petrovici
(graves quereles (...) de cedibus, rapinis, depopulacionibus, occupacionibus
bonorum aliisque atitudine a de
pe de tabAra familiei de care Habsburgii au sA profite la
maximum27. Peste aproape o de secol (1604), locuitorii Caransebesului au fost
din jafuri nemiloase, fácute de banului Simon Lodi
civitatis Karansebes plurimis injuriis a Rascianis et pressi), care au determinat
mod inevitabil distantarea de generalului George Basta de Habsburgi29.
dispunem de o altA mArturie care ilustreazA convingAtor faptul banul, prin
conduita sa, poate determina forne de impotrivire care sA tulbure
acestei zone de de asprimea banului Tompa, 50 de
au o Dietei intrunite la Turda (21 apr. 1577), amenintAnd
cu fuga la otornani nu vor fi de silnicia acelui orn" (si ab illius hominis
saevitia non fuerint vindicati). La scurt timp (18 mai 1577) un raport cAtre regele
Báthori consemna fuga altor 600 de grani in teritoriul otoman, fapt apreciat drept cea
mai mare (maximo detrimento) pentru district. Concluzia raportului era
"banul este de .
Revenind la problematica competentelor caracter administrativ,

trebuie sA cA printre grijile banului se aflA asigurarea rapiditAtii securitAtii
decedati, cf. Hurmuzaki, 11/5, p. 291-293, 381-382.

25 C. Fenesan, Documente, p. 120-121; idem, stefan Vaida, un adversar caransebesean
principelui Gabriel (1614), comunicAri de istorie", Caransebes,
2, 1977, p. 415-416 anexa 2, p. 417-418.
26 Hurmuzaki, 11/4, p. 512, 525; Dieta a restituirea bunurilor confiscate.
Ibidem, p. 514, 527, 534-535, 537, 546.
provocate de caransebesenilor au fost expuse de reprezentantii
comisarilor imperiali de la Cluj. In lipsa unor din partea Habsburgilor,
au alungat cu armele pe cf. W. Bethlen, Historia de rebus Transsylvanicis, 6,
Cibinii, 1793, p. 42-52, 65-71; "Mon.Hung.Hist. ", Scrzptores, vol. 30, Budapest, 1880, p. 254-255
lui Szamosközi pentru octombrie-decembrie 1604).
29 MC.R.T , vol. 3, 1877, p. 118 (plingerea tAranilor ; A. Veress,
Erdély fejedelem és Lengyel király levelezése, vol. 2, Kolozsvár/Cluj, 1944, p. 76 (raportul
din 18 mai 1577); aceste interventii au determinat destituirea banului de 13 septembrie
1577.
www.digibuc.ro
244 Dragos-Lucian 8
transporturilor corespondentei. La 19 septembrie 1614, banul des pomenit Petru

cu primarul Lugojului trebuiau sä asigure trimiterea unei cantitati de
fier la Timisoara." Din aceeasi ne-au parvenit informatii despre obligatia
aceluiasi ban de a asigura escorta soliilor ardelene sau otomane care tranziteazi
regiune, cheltuielile cu sau necesare a fi acoperite din veniturile
punctului de de la Cu ocazia redactarii instructiunilor sunt
scoase la imperfectiunile inerente ale administratiei. Principe le nu ezita
adreseze banului reprosuri cu pierderea unei destinate pasei din
Timisoara, reprosuri de "nu vom ocoli nici o pedeapsä in
caz de recidive.
Nu putem prezentarea atributiilor competentelor cu caracter
administrativ a aminti, pe scurt, acele sarcini care, desi au avut un caracter
permanent, au contribuit la impunerea Dietelor a vointei principilor
banatul Caransebesului Lugojului. Prima solicitare de noi s-a produs 1562,
a votat o contributie de 1 40 den. locuitorii Banatului.
Desi strangerea acestei taxe revenea castelanilor, banul a fost el implicat in predarea
sumelor colectate". Peste ani, la 27 mai 1577, banul asumat de
principe ca, in cazul impunerii a dari pe vin, in
"trecerea" vinului princiar numai aceea desfacerea vinului
caransebesenilor". Ultima informatie interesantä o avem 25 mai 1614, la care
banul Petru era solicitat de ruda sa princiard se implice cu autoritatea de
care dispunea alegerea primarului Lugojului, aceasta deci o actiune cu certe
politice. Din respect supunere de principe izvoräste obligatia banului
de primi pe domnul atunci acesta trece Banat. Îndeplinirea
acestei sarcini o ca realizatä in iulie 1566, loan Sigismund Zápolya a
poposit in Lugoj Caransebes". dispunem de o care
participarea banului (Toma Thornai) la funeraliile unui principe (Cristofor Báthori)36.
Cercetarea marturiilor istorice ne posibilitatea de a cunoaste o ramurá

a competente1or banilor de Lugoj, anume cele judiciare.
Sistematizarea informatiilor destul de numeroase, ne-a permis evidentiem intinderea
autoritätii judiciare a banului, sub aspect teritorial, perspectiva
decizionale. De la trebuie remarcat faptul banul subalternul vicebanul,
si-au exercitat autoritatea judiciara asupra intregului teritoriu administrat, inclusiv asupra
Pesty, op. cit, p. 269.

C. Fenesan, p. 176-178, anexele 4, 6, p. 180-183; acelasi context,
precizat faptul cA una din misiunile incredintate viitorului ban Acatiu Barcsai, in cadrul
soliei sale din Moldova (20 septembrie 1643), era aceea de a cumpära cai, cf. A. Veress,
Documente, vol. 10, p. 147-148.
32 Hurmuzaki, 11/5, 516.
C. Fenesan, op. (la nota 3), p. 306, anexa p. 308.
Idem, p. 178; Pesty, cit., p. 268, d.526.
W. op. cit., vol. 1782, p. 102; la 6 iulie 1566, principele emitea un
document Caransebes, Hurmuzaki, 11/5, p. 597-598.
36 A. Veress, Documente, vol. 2, 1930, p. 244 (Alba 24 martie 1583).
www.digibuc.ro
marilor ora§e - Lugoj- de pe acestuia. Continutul

celui dint& act (4 februarie 1536), referitor la reactivarea institutiei ne dezvaluie,
plus, faptul regele loan Zápolya i-a noului ban misiunea de a
judeca, cu castelanii caransebe§eni, procesul locuitorii Lugojului doi
nobili ai locului pentru posesiei Gavojdia. Avem astfel certitudinea impunerii
judiciare a banului asupra acestui mare al provinciei". La aproape un an
de acest episod, documentele ne ocuparea de un
(loan Olah) a functiilor de jurat consiliul al Caransebeplui (13 martie
1537) de viceban al districtului omonim (14 februarie -7 iunie 1537). Acest fapt poate
fi un al pe care banul a exercitat-o mod indirect, prin intermediul
subalternului asupra locuitorilor din ora.§38. Un ultim exemplu concludent pe care
aici este Dietei de la Turda (6 iunie 1563) prin care locuitorii din
Mehadia oppidi Mihald) erau recunoasca autoritatea banului sä
apeleze la el toate litigiile ce le vor avea".
Tribunalul (scaunul) banului s-a majoritatea cazurilor la Caransebes,
care era cel mai important ora§ al regiunii locul cel mai preferat, secolele XIV-XVI,
pentru convocarea adunarilor districtuale.' cazuri, poate rezolva
procesele in alte precum Lugoj sau
Din documentelor reiese faptul scaunul de al banului a
fost socotit ca o a doua suprapusi peste cele ale districtelor, ora§elor
Traditia ca banul prezideze districtuale este foarte veche, prima
acest sens din 1391. 1530, banii Caransebe§ului Lugojului
au preluat vechea atributie a banilor de Severin, aceea de a scaune de
care se rezolve litigiile locuitorilor districte. acest sens, am deja,
implicarea a banului Mihai de Somlya rezolvarea conflictului de proprietate
dintre lugojeni nobilii din district (1536). La (1548), banul Petrovici
a rejudecat un proces pentru stabilirea tutelei unor copii, confirmand de
tribunalul din Caransebe§. Mentinerea deciziei initiale, de districtuala, s-a
realizat cazul unui alt proces, 1555, care a reglementat unor posesii
Hurmuzaki, 11/4, p. 99-100.

38 Ibidem, p. 114-115, 117, 127 (vezi nota 50).
Ibidem, 11/5, p. 517-518.
In 1369 era prima adunare a cnezilor din districtul Sebesului,
comun cu a locuitorilor "bogati sáraci" din (DRH, C, vol. XIII (1366-1370),
Bucuresti, 1994, p. In 1452, Caransebesul era prezentat ca sediul judecatoresc principal
al celor districte (Hurmuzaki, 11/2, p. 12); pentru perioada analizatä aici, vezi
ibidem, p. 469-472, 474-476, 584-587, 627-628; C. Fenesan, Documente, p. 82-83.
Petrovici a emis câteva decizii Timisoara (Hurmuzaki, 11/4, 411-412,
413-414, 435-436, toate din 1548), dupä 1552, a tribunale regiunea de
otomani, de exemplu "in oppido in sede nostra judiciaria" (ibidem, 11/5, p. 285-287,
1555); pentru Lugoj, vezi C. Fenesan, Documente, p. 138.
42 Pentru structura, organizarea, atributiile adundrilor nobiliare, care in
decursul sec. XV au apätat aspectul unor scaune de vezi lui A. Pop,
medievale cneziale nobiliare din Transilvania sec. XIV-XVI, Cluj
Napoca, 1991, p. 67-76, 120-163.
Pentru adunarile din 1391, 1452, 1499, 1500, 1503, vezi Hurmuzaki, 340-341;
p. 14-15, 418-420, 453-455, 510-515.
www.digibuc.ro
246 Drago-Lucian 10
mai multe familii mo0enitori de ambele Ierarhizarea apare

mult mai conturatA ocazia tinerii a douA procese in anii 1560 1561, primul,
pentru recunoa0erea dreptului de succesiune pe linie femininA, vederea motenirii
averii defunctului nobil Ladislau al pentru
familii nobiliare a unor pAmanturi de la Criva Doma§nea. ambele cazuri,
procesele s-au fala nobililor (universitas nobilium) prezidate de
castelani de birAu (judex nobilium). litigiu s-au adresat
superioare din banul Grigore din ceilalti juzi" (ceterique
Sedis nostrae Judiciariae judices). Cum nici de datA nu s-au declarat
satisfácute, banul a redactat un raport de cAtre principele Joan Sigismund
Zápolya, care intruchipa suprema ultima judiciare. Pozitia instantei
prezidate de a fost recunoscutA in actele princiare. 1559, regina Isabella
Zápolya cerea banului Nicolae Cherepovici sA judece in a doua procesul dintre
ase persoane pe linie pentru comune drepturile
aferente (bonorum et iurium possessionariorum in comitatu Zewren). Cu acest prilej s-a
exprimat dreptul celor cu judecata banului de a se adresa tribunalului
reginei". Un exemplu este in 1566, banul Grigore Bethlen
trebuia judece, tot in a doua instantA, o eventuall opozitie a localnicilor la
introducerea lui Gaspar Békés, favoritul principelui, in posesia
nobilului Florea din Caransebee7.
Banul are competenta a rezolva conflictele locuitorii ora5elor
sau tArgurilor, intre ace§tia locuitorii din teritoriu. Seria exemplelor chiar
anul 1536, când banul Mihai de Somlya sA reglementeze situatia posesiei
(vezi mai sus). Un caz in 1548, banul Petrovici a
o disputA teritorialA locuitorii Karan (CAvAran) vecinii din
Prisaca, doi nobili pentru a altA
grditoare este scrisoarea de adeverire la 6 februarie 1585 de consiliul al
document care atesta posibilitatea reclamantului de a face apel la scaunul
de judecatá banului, dacA nu era tribunalului or4enesc.
Reclamantul a fácut uz de acest drept, "atunci a trecut de scaunul dornnului
nu s-a legea 1-a gäsit vinovat"".
La judecata banului pot apela locuitorii privilegiatului Caransebee0.
Ibidem, 11/4, 435-436; 11/5, 285-287

Ibidem, p. 469-472, 474-476.
Ibidem, p. 452-453; vezi cererile similare adresate banilor, 1569, 1582 1635,
de a judeca castelanii juzii nobililor drepturile de succesiune pe linie
asupra posesiilor din districtul Caransebesului (ibidem, p. 670-672; Pesty, op. cit., p. 297-299;
C. Fenesan, Documente, p. 65-66) sau misiva din 1591 (ibidem, p. 86).
Hurmuzaki, 11/5, p. 589
Ibidem, 11/4, p. 411-412; hodrnicia a fost confirmad la 13 septembrie 1562 de loan
Sigismund Zápolya, ibidem; 11/5, p. 494-495.
C. Fenesan, Documente, p. 68-69; acest prilej era amintit "vechiul obicei" al
sfatului din de a scaune de judecad; membrii acestui consiliu apar nominalizati
din 1424, cf. Hurmuzaki, 1/2, p. 530.
C. Fenesan, Documente, p. 86; Trebuie precizat faptul cA locuitorii din
beneficiau din 1403 de privilegiile cu care era înzestrat orasul Buda. drepturi,
retranscrise la cererea beneficiarilor in 1498, au fost completate ulterior cu judiciare
www.digibuc.ro
1612, earansebe§enii reprezentati de primarul Daniel Kurt, au un proces

impotriva fostului prim-jude, Mic§a, acuzat pentru neachitarea completä a unei
datorii. Procesul s-a tinut "la Lugoj, din libera vrere a ambelor fata
Domniei Sale" (banului). La procesul a fost condus personal de banul Paul
Keresztesi, ulterior, aplicarea procedurii pronuntarea sentintei au fost realizate de
Somogi numele inând la Lugoj locul domnului ban"51. Acest caz judiciar
este interesant prin faptul sfatul a fost el parte intr-un proces,
nevoit apeleze la o superioard,
Alte documente faptul acest important era la curent cu
legislatia vigoare, chiar versat practica judiciard. Un indiciu sigur este
participarea la lucrdrile rdstimpul ocupdrii sau chiar
aceasta. certitudine a fost participarea viitorului ban Nicolae Cherepovici la lucrdrile
Dietei din Turda (27 martie-3 1558) calitate de consilier52. activitatea
Dietelor s-a implicat Acatiu Barcsai, care a reu§it ocupe succesiv de
jurat-asesor (1650-1653) de prqedinte al lei princiare de
Aceastä demnitate mai fusese anii 1631-1633, de un alt fost ban,
anume de Paul Keresztesi54. Cunoa§terea legislatiei era o sine qua non pentru
exercitarea atributiilor administrative judiciare. Relevantd acest sens este porunca
27 noiembrie 1582, adresatä banului, castelanilor juzilor nobiliari din
Caransebe§, care li se cerea rezolvarea a unui partaj in privinta unor
de sate, decizia urmând a "potrivit cu Dietei cuprinsul
articolelor dietale"55. calitate de reprezentant al intereselor localnicilor, banul avea
datoria aplice continuare vechiul drept (jus valachicum)
utilizat frecvent secolele anterioare. urmare, la 1555, Petru Petrovici formula o
ca temei "obiceiul comitatului" (juxta huius comitatus
consuetudinem), 1613 se de a respecta "vechea noasträ
procedurd obiceiul nostru"57.
Pentru am amintit de procedurd, se cuvine prezentdm pe scurt, modalitatea
de a acesteia. Edificatoare in aceastä privintä este o dispozitie princiard
(22 februarie 1567) din care cu claritate tribunalului prezidat de ban:
se asculte in litigiu martorilor, sä delibereze,
conferite de regii Ladislau (29 august 1457) loan Zápolya (5 februarie 1532),
cf. Hurmuzaki, 11/2, 92-93, 393-395; C. Fenesan, op. cit. (la nota 4), p. 162, d.2. Alte
atesa vechimea adundrilor similará cu cea a adunärilor districtuale nota 40),
faptul acestea au avut o structurd o organizare proprie. Membrii sfatului
nominalizati incepând cu 1457 (Hurmuzaki, 11/2, p. 85), nu au cumulat alte administrativ-
judiciare. Cazurile primarului Stoica, care simultan a fost voievod (1498, 1505), ale
juratilor loan Olah Ladislau Onkannagiarto, care au fost concomitent viceban (1537), respectiv
(1574), par exceptii, cf. ibidem, 11/2, p. 394, 542; 11/4, 114, 115, 127; 11/5, p. 739, 743.
C. Fenesan, Documente, p. 135-141.
vol. 2, 1876, 88.
Z. Trócsány, op. cit., p. 23, 356; C. Fenesan, Documente, p. 189, 199; M.C.R.T,
vol. 11, 1886, p. 162; vol.13, 1888, p. 509.
Z. Trócsány, op. cit., p. 30, 356.
C. Fenesan, Documente, p. 65-66.
I. A. Pop, op. cit., p. 120-163.
Hurmuzaki, 11/5, p. 286; C. Fenesan, Documente, p. 139.
www.digibuc.ro
248 Drago§-Lucian 12
pronunte una din se va declara de aceasta, facá apel

la principe". banul era asistat de juzi" (ceterique judices, 1560) sau
de "ceilalti jurati coasesori" (ceterique jurati coassessores, 1561-67). Pentru clarificarea
tuturor aspectelor litigiului supus asculta expunerea faptelor in
versiunea cea a care trecea la audierea martorilor la
exarninarea documentelor probatorii. Martorii consemnati cu ocazia judecarii unor cauze
civile (dreptul de succesiune pe linie feminina, 1560) sau penale cu arma, 1566)
erau de conditie sau locuitori in teritoriu, persoane libere nenobile sau
nobile (ignobileml nobilem personam), oameni cu un statut social profesional marginal
- un iobag (jobagio), o (famula). Uneori se luau in considerare declaratiile unor
copii minori, pentru a se stabili va cre§te tutela Folosirea
documentelor probatorii este ocazia amintitului proces al locuitorilor din
cu fostul prim-jude, 1612-1613.
Actiunile judiciare erau uneori ingretmate prin faptul inculpafii
prezentarea scrisorilor de dare de sau ignorau termenele de (1585,
1591, 1613). aceste conditii, era datoare redacteze trei apeluri impotriva
absente. Pe de altä parte, atitudine obstructionistä aträgea aplicarea unor
sancliuni (amenzi, mustrari) pentru nerespectarea procedurii prefigura pierderea
procesului61. Durata mare a proceselor a fost determinata de posibilitatea
nemultumite cu judecata banului, de a face apel la tribtmalul princiar, in conformitate cu
obiceiul districtului consuetudinem districtus illius, cazurile
cele mai fericite, probele sunt elocvente, principele poate emite sentinta imediat,
poruncind banului castelanilor o Cu acest prilej, se ce
fost nemultumiti de prestatia banului, formuleze un apel la principe. Au
existat cazuri in care procesele au trenat ani litigiu
numeroase apeluri la principe. Cele mai lungi judiciare au fost legate de
mo§tenirea unor numeroase posesii. Partajul familiei nobile Simon s-a realizat
pe parcursul a trei ani (1581-1584), timp care pare relativ scurt in comparatie cei
peste ani (septembrie 1560 - decembrie 1569) necesari pentru a reglementa
mo§tenirea posesiilor lui Ladislau
Hurmuzaki, 11/5, p. 609.

Ibidem, p. 472, 476, 587, 628 (pt. 1560-67); C. Fenesan, Documente, p. 82-83, 135-
138 (pt. 1591, 1613).
Hurmuzaki, 11/4, 435-436 (1548); 11/5, p. 469-472 (1560) 584-587 (1566).
61 C. Fenesan, Documente, p. 68-69 (1585), 82-83 (1591), 135-140 (1612- 1613); la
1585 se preciza treimi din se cuvin banului, restul de o treime, pärtii
calomniate pe nedrept.
62 nota 46; plus, Pesty, Szörény, vol. 3, 1878., 421-426 (pt. 1578).
trebuiau separe posesii, unele dintre ele in
indiviziune (1559, 1561, 1568), sau introducA persoane nobile posesia unor terenuri (1562),
dar in unele cazuri, aplicarea acestor dispozitii princiare o lasä subalternilor 1559, o
hotArnicire s-au prezentat toate persoanele autorizate pentru aceasta domino bano"),
cf. Hurmuzaki, 11/5, p. 462-464, 499-501, 514-515, 637-638. 1548, stabilirea hotarelor
posesiei Prisaca era de banul Petrovici realizatA de acestuia
nostros, ex curia nostra specialiter ad id designatos). La fel, 1555, Petrovici se adresa
dregAtori locali cu formula: "vobis igitur dominis castellanis et judici nobilium districtus de
Karansebes auctoritate nostra ordinaria", ibidem, 11/4, p. 412; 11/5, p. 287.
C. Fenesan, Documente, p. 65-68; Hurmuzaki, 11/5, p. 469-472, 488-490, 670-673;
www.digibuc.ro
13 Banii de Caransebe Lugo] 249
judiciare, banul nu nurnai la colaborarea castelanilor

juzilor nobiliari, ci la serviciile notarilor, sechestorilor crainicilor. Actele care
aspectele proceselor, depozitiile martorilor, rapoartele principe sau
poruncile subalterni, au fost redactate, neindoielnic, de secretarii banului sau de
notarii scaunelor de judecata. Faptul ace4tia se foarte rar pe actele redactate,
ne determina amintim aici doar pe Baltazar secretarul banului Petrovici in
1548, pe Nicolae Ivul, care in 1613 era notarul-jurat al Lugojului'. Continutul unui alt
document, din 16 martie 1591, existenta sechestorilor care au misiunea de a
impiedica utilizarea bunurilor, inclusiv a iobagilor, de pe o Executarea
dispozitiilor cu caracter judiciar a revenit crainicilor, marturiile cu
privire la atributiile cadrul banatului Caransebe4ului Lugojului, sunt
cvasiabsente. Indicii despre ierarhizarea acestora ne doar
acte, din 1544, adresat de Petru Petrovici "chibzuitilor cnezi crainici"
(circumspectis kenesys kraynicis) din comitatul Severinului, al doilea, din 7 iunie
1602, care surprinde momentul lui Nicolae din Fäget "vice-crainicii et
familiaris generosi Nicolai Vayda. de Caransebes"7.
exemplele prezentate aici reiese faptul banul a solutionat o
de conflicte locuitori. Cele mai multe procese au fost determinate de
conflictele pentru Ele s-au purtat membrii familii,
persoane inrudite, dar din familii diferite, locuitorii din disticte.
Aceeasi s-a dat pentru documentele de proprietate (1548, Frecvente
dispute s-au jurul mo4tenirii pe linie a bunurilor, acest
principiu alimentand plin conflictele de proprietate. prisma documentelor
se banului de a judeca cauze penale: cu armele
(1566), calomnioase (1591), deturnari de fonduri (1612-1613) etc.
ultimá pe care o abordam, desigur

este aceea a atitudinii banilor de numeroasele culte (catolic, ortodox, calvin,
unitarian) prezente Caransebeplui Lugojului. Acest aspect a
cercetat nu numai pentru a stabili rolul banilor cadrul inerentelor dispute confesionale,
ci pentru a evidentia alte care acest impus autoritatea
asupra localnicilor.
Este cunoscut faptul 1550, intensa propaganda reformata a determinat o
restrangere a influentei catolice Banat, sub aspectul serviciilor religioase,
privinta Pe preotii calvini Caransebe Lugoj, la
procesul pentru Criva Doma§nea a durat ianuarie 1568 (ibidem,

p. 474-476, 523-524, 534-535, 581-583, 638-644, 650-652).
65 Ibidem, 11/4, 412, 414; C. Fene§an, Documente, p. 137.
Ibidem, p. 82-83.
Hurmuzaki, p. 362; A. Veress, Documente, vol. 7, 1934, p. 46-47; vezi
E. Lazea, Crainicii din Transilvania, RdI, 37, 1984, nr. 9, p. 881-884.
66 Hurmuzaki, 11/4, p. 413-414; p. 604-607, 609, 627-628.
69 Pentru situatia catolicismului a curentelor reformate banatul Caransebe§ului
Lugojului, vezi studiul lui V. Achim, Catolicismul la din evul RI, 7,
1996, nr. 1-2, p. 50 -54.
www.digibuc.ro
250 Drago4-Lucian 14
acest recul al catolicismului au contribuit titularii institutiei Prime le demersuri

pentru curentului reformat le-a intreprins banul Petrovici, care a avut un
decisiv atragerea calvinism a Sigismund care a contribuit
unei evanghelice la Timi4oara, Un alt ban care s-a implicat
activ promovarea Reformei, a fost Toma Thornai. Din misionarului iezuit
Antonio Possevino (1584) banul Thornai era "arian" (unitarian) acesta a
introdus cu un preot "eretic" Caransebe4. Aceastä ingerintä a banului viata
a nu a fost stopatä de principele Cristofor Báthori, care s-a temut
ca Thornai nu impiedice alegerea la conducerea Transilvaniei.
astfel, interventia banului favoarea uneia dintre confesiunile "recepte" (petrecutä
cel mai probabil 1580-81) a avut o politicä. Dealtfel, Possevino nota cä
Thornai fácea parte din rândul celor care de cine trebui <de
principe> nu numai se aceastä nelegiuire, dar sustin pe allii"71.
atitudine a adoptat banul George Palatici, prezentat de un alt iezuit
(Valentin Lado), ca "un om foarte cumpätat vigilent", tolerant de propaganda
Contrareformei (mai-iunie 1586). o banul Palatici a ascultat
cererile sfatului mulfimii din Caransebe4, care doreau un preot
Lupta dintre misionarii catolici pentru c4tigarea locuitorilor din
Banat, care erau majoritate ortodoc0, a continuat secolul al XVII-lea. Curentele
reformate au fost sustinute de bani influenti, precum Paul Keresztesi, prezentat, 1630,
drept "sabbatarius"B, sau Nagy, care 1640 adopta o atitudine de
misionarii catolici. Ace§tia se plângeau autoritatilor ardelene banul le
confisca toate colectele le interzicea accesul Lugoj, amenintându-i permanent
cu inchisoarea cu teape. Barcsai, ultimul banilor, a luat la
imediat dupá preluarea functiei 1644, másuri concrete favoarea
confesiunii calvine pe care o marturisea. 1648, banul a alungat pe iezuitii care
ridice o bisericá la Slatina i a oferit säu sprijin
pastorului Lugoj, pentru traducerea in limba editarea unui
Catehism calvinesc. Tiparirea acestei la Alba Iulia, 1648, se "pentru
credintä a tinerilor elevi" Caransebe Lugoj, fond, pentru atragerea,
manierä subtilä, a românilor la calvinism".
Influenta detinutá la nivelul conducerii Transilvaniei, de
vol. II, p. 570; V. Tircovnicu, Istoria din Banat la anul

1800, Bucure§ti, 1978, 49-50.
vol. p. 558, 569, 586.
Ibidem, vol. III, p. 120-121.
A. Veress, Documente, vol. 9, 1937, p. 310.
vol. 10, 1884, p. 291-293.
I. D. Suciu, R. Constantinescu, Documente privitoare la istoria mitropoliei Banatului,
vol. 1, Timi§oara, 1980, p. 107.
76 BRV, vol. 1, Bucurqti, 1903, p. 161-163; precuvântarea Catehismului a fost dedicatä
banului Barcsai.
www.digibuc.ro
15 Banii de Caransebe Lugoj (II) 251
principii ardeleni, ca dat de "nobilimea din districtele

sunt, deopotriva, dovezile rezultatele certelor manifestate de banii
Caransebesului Lugojului domeniile administratiei, diplomatiei, politicii ori
planul artei militare. Aceste calitäti au fost demonstrate poate cel mai convingator de
abilitatea cu banii au apere, le-a stat putintá, linistea privilegiile
locuitorilor dintr-o regiune la contactul a lumi opuse nu plan militar
religios, dar cel al conceptiilor despre administratie lege. Ne astfel
speranta rezultatele cercetarilor noastre asupra aspectelor esentiale ale acestei institutii
medievale, au conferit cuvintelor iezuitului Possevino referitoare la ban: "un
guvernator bine ales, de o mare vitejie autoritate".
Magna nobilitas, dupá cum afirma Valentin Lado, la 24 iunie 1586,

vol. III, p. 121.
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
IN MEMORIAM
tALEXANDRU ELIAN
(1910-1998)
La 8 ianuarie 1998, a incetat din viatA, la Bucuresti, Alexandru Elian,

membru al Academiei presedinte de onoare al de Studii
Bizantine al societAtii de Studii Neoelene, magistrul de incontestabilA
autoritate al studiilor bizantine neoelenice din ultimelor decenii.
Näscut la 27 octombrie 1910, discipol al lui Nicolae Demostene Russo,
doctor litere al UniversitAtii din Bucuresti, fost bursier al de
la Fontenay-aux-Roses al Casei din Venefia, Alexandru Elian a avut o
activitate de cercetAtor: mai asistent, un deceniu de functionare ca
profesor la $coala Superioard de ArhivisticA, profesor titular la catedra de bizantinologie
a UniversitAtii Bucuresti, s-a pensionat din superior ca profesor de
bizantinologie la Institutul din Bucuresti, wide a predat, din 1956,
anul alunglrii sale Universitate, din pricina atasamentui de crestinismul
ortodox; membru fondator al Institutului de Studii CercetAri Balcanice Bucuresti,
creat condus de Victor Papacostea, a devenit, acestuia, 1948,
cercetAtor principal, apoi, in 1963, sectiei de istorie universalá a
"Nicolae iar vreme a functionat, paralel, ca bibliotecar, apoi
ca al sectiei de manuscrise carte la Biblioteca Academiei
Discipol al lui Nicolae Demostene Russo, Alexandru Elian a izbutit
armonizeze personalitatea sa sinteza a celui cu pasiunea
pentru analiza a textelor a celui de al doilea. Istoric el a
fost nu mai nu numai doctoratul care-i formatia sistematicA
un filosof, informat nu numai asupra istoriei ci asupra
ideilor cugetarea europeanA contemporanA, precum un teolog, familiarizat toate
pe care le comportA, marea diversitate a confesiunilor,
omului de pe Dumnezeu. de carte in cel mai deplin al
cuvantului, era animat de o pasiune a lecturii
limbile moderne de circulatie perfect de a
care fAcut adune, prin eforturi sacrificii impresionante, o
bibliotecA diversitatea ei, intotdeauna accesibild discipolilor
prietenilor. Pe uimitoarea erudifie spiritul critic era, desigur, träsAtura
cea mai a lui Alexandru Elian. Referatele sale asupra unor destinate
editurilor, recenziile, remarcile din notele de subsol, polemicile alli
interventiile in dezbaterile delectau instruiau pe cititori ascultätori, prin
justetea verva dar erau temute de autori pentru lipsa de crulare
de tot ce sau sau imposturA.
"Studii Materiale de Istorie Medie", XVII, 1999, p. 253-254
www.digibuc.ro
254 In Memoriam 2
de profesorul Alexandru Elian cultura

spiritului critic, va trebui ei important/I.
Sever cu sine Alexandra Elian a publicat, dintr-un excesiv scrupul
profesional moral, mult mai a comunicat oral chiar a§temut
scris. Ceea ce a incredintat, cu zgarcenie, tiparului sunt contributii fundamentale
defmitive. Fiecare dintre studiile sau articolele sale aduce ceva se de
cele mai multe ori, pe izvoare inedite. Amintim pe scurt, i se datoreaza
intocmirea celui mai bogat i mai de surse bizantine ale istoriei românilor,
instrument de lucru unanim pretuit de cercetatorii istoriei medievale s-a
ocupat de mai multe ori de istoria relatiilor romano-bizantine pe politic, bisericesc
cultural, demoland, studiul memorabil consacrat raporturilor dintre Moldova
Bizant secolul XV-lea, mituri istoriografice de mult traditia culturala
de politice ideologice. Istoric al vechii culturi a
redescoperit mitopolitul Dosoftei pe marele scriitor care a fost, pe care l-a redefmit
situat mai riguros contextul sud-est european epocii, stransele legáturi
cu cultura postbizantina i, aceasta, barocul european. I se datoreaza, de
asemenea, adancirea cunoWerii culturii a secolului al XVII-lea, relevarea
stilului ei "bizantin" i a dimensiunii sale teologice majore: a dat o traducere
Márturisirii de a mitropolitului Petru a elaborat cel mai de
studiu asupra genezei i semnificatiei acestei opere, cu o care
io personala, spiritul ei irenic ecumenic. Contributiile lui
Alexandru Elian la dezvoltarea studiilor neoelene sunt ele importante: el a elucidat nu
aspecte politice culturale ale fenomenului fanariot, a pus
ocupandu-se de manualul de duhovnicie al lui Nicodim Haghioritul, pe care l-a tradus,
nebanuitele ale monahismulul spiritualitatea occidentala, a
termeni mai relatiile lui Rhigas Velestinlis cu lumea sensul
impactul scrierilor lui asupra evolutiei intelectuale a acesteia, a facut progreseze
decisiv inventarierea, editarea i izvoarelor neoelene ale istoriei romanilor (a
publicat masivul volum cuprinzand inscripPile BucureVi, multe grece§ti,
de un studiu substantial asupra istoriei a contribuit copios la
elaborarea catalogului manuscriselor colectia Bibliotecii Academiei
nepublicat participand la traducerea multor documente greco-romane, a
elaborat o introducere paleografia a läsat manuscris ale
unor monumente ale istoriografiei greco-romane ale altor izvoare literare neogrecgti
referitoare la istoria secolele XVII-XIX, a o lucrare asupra
circulatiei spatiul romanesc, ca i teza sa de doctorat, consacrata
unor greci din manuscris). putea trece sub evlavia pe
care o nutrea Alexandru Elian de Mihai Eminescu, poetul national al
i-a consacrat, pagini substantiale, publicate sau inedite, altele, despre
interesul acestuia pentru scris romanesc, de biblioteca lui.
Pe sale contributii erudite de europeani, la
cercetarea trecutului, Alexandru Elian care l-au cunoscut arnintirea unui
intelectual cu modem, care a i a izbutit, acest teribil al
XX-lea, secolul totalitarismelor al ateismelor triumfatoare, rará
smerenie i discretie, viata Cristos", asemenea
din vremuri patriarhale. Vom avea de meditat asupra exemplului
NICOLAE-SERBAN TANA$OCA
www.digibuc.ro
t CORNELIA PAPACOSTEA - DANIELOPOLU
(1927-1998)
Studiile neoelene din au suferit o grea pierdere prin incetarea din

a distinsei cercetatoare dr. Cornelia Papacostea-Danielopolii la 3 aprilie 1998, la Paris,
urma unei indelungate suferinte.
la 12 iunie 1927, Bucure0i, ca a cunoscutului balcanolog,
profesor universitar Victor Papacostea (1900-1962) i a Corneliei nascutä Manasiu,
de Cornelia Papacostea a
fost solia apreciatului Gheorghe Danielopolu, scoborator dintr-o familie cu
vechi politice liberale. A urmat studiile secundare i cele superioare (Facultatea
de Istorie Filosofie a Universitatii 1945-949), remarcandu-se prin
solida ei pregatire profesionala in domeniul istoriei culturii sud-estului european
de pe studentiei, am fost colegi am legat o prietenie.
pricina politice suferite, cu consolidarea regimului comunist
tatäl ei, reputatul profesor Victor Papacostea, a fost arestat de
Securitate, la 5 mai 1950, ca fost politician liberal i demnitar de stat la
Sighet, Cornelia Papacostea-Danielopolu, o exponenta stralucitä a generatiei sale,
n-a putut exercite profesia pentru care a fost marginalizatä - pentru o
de timp - silitä lucreze la "munca de jos". cu mama ei,
existenta din limba jar eliberarea ei
inchisoare, a lucrat timp ca redactor la Editura (1956-1958) bibliograf la
Biblioteca Academiei (1960-1963). Prin de i formatia ei de
balcanolog, Cornelia Papacostea-Danielopolu, care teza de in
1957, din pricina dosarului ei "necorespunzator" punct de vedere politic, a putut,
intra in domeniul cercetarii, angajata, 1963, in
Institut de Studii Sud-Est Europene. ea a urcat succesiv treptele de la cercetator
la cercetator principal (1992) i ef de sector (1991)
o activitate meritorie in 1994, s-a pensionat. doctoratul 1979
cu o Tendinfe laice literatura in din Principatele
(1774-1830).
Cornelia Papacostea-Danielopolu a avut ca domeniu predilect de cercetare
istoria relatiilor culturale dintre Grecia i relatiile economice cu Peninsula
Balcanica, autoarea a peste 50 de studii i articole publicate periodicele de
specialitate ("Revue des études sud-est européennes", "Revista de istorie",
"Revue roumaine d'histoire", "Studii cercetari de medie", "Studii cercetari de
bibliologie") de peste hotare "Balkan Studies" a.).
valoroase ale autoarei, participarea la o
lucrare colectivi privind Relafiile comerciale ale Prii Peninsula
(1829-1859) (Bucure0i, 1970) Literatura din Principatele
(1774-1830) (Bucure§ti, 1982), aceasta din premiul "Timotei
"Studii Materiale de Medie", vol. XVII, 1999, p. 255-256
www.digibuc.ro
256 Memoriam 2
Cipariu" al Academiei cu Lidia Demény, Cornelia Papacostea-

Danielopolu a scos o remarcabild lucrare vechii noastre culturi anume Carte
societatea sud-est europeand (secolele (Bucure0i,
1985) ce a fost cu premiul "Nicolae al Academiei Ca
fondatoare a de Studii Neoelene din Bucure0i, autoarea a publicat,
1996, sub auspiciile Elene din - o elaboratd privind
din secolul al MX-lea, lucrare de mare eruditie.
Pe activitatea proprie, de mult devotament
pietate Cornelia Papacostea-Danielopolu a cu acribia operele
profesorul Victor Papacostea, reeditate in ultimul jumdtate:
(1983) de istorie
(1996).
regretata cercetAtoare a participat, 1966-1996, comunicAri de
la numeroase manifestAri internationale din special la
cöngresele de studii sudest europene la diferite colocvii simpozioane de specialitate
din Grecia Franta.
Ca vechi prieten coleg, am urmArit, cu admiratie, cariera ascendentA a
Corneliei Papacostea-Danielopolu, care a cu valoroase originale contributii
domeniul neoelenismului in tara de mai bine de trei decenii. Nu pot uita,
deasemenea, faptul -in grelelor suferinte ale unei boli neiertAtoare-, ultima
lucrare a regretatei cercetAtoare, mi-a fost volumul omagial, editat de colegii
prietenii cu prilejul de 70 de ani.
Cu mare durere despart de buna mea Cornelia
a cdrei a fost crud timpuriu intr-o de plin
creator, doar consolarea numele ei va pentru totodeauna
analele istoriografiei
Adio, Dumnezeu te 'odihneascd! Amintirea ta va
in memoria tuturor celor ce te-au iubit apreciat.
PAUL CERNOVODEANU
www.digibuc.ro
t ALEXANDRU DUTU
(1928-1999)
A spune, ceasul comemorArii, de ce cum cineva practicat meseria de

istoric, cauti tot ce a scris, mai mult practici,
obiective, o eticá; cazul lui Alexandru Dutu, afli pe el pomit in
adevArului despre sine despre timpul care i-a fost dat Tripla sa
formatie juridicA, teologicA filologicA i-a deschis generos fecund perspectiva
interdisciplinaritAtii, o noua de la Annales.
Hermeneutica inteligentA a documentelor, exegeza a izvoarelor era apoi
sinteze coerente, din care liniile de ale fenomenelor culturale, istorice
politice se degajau cu suplete. Alexandru Dutu n-a fost un istoric al culturii,
cum adesea catalogat de cei care prin aceasta un soi de birocratie pozitivistA
clasificatoare a faptelor culturale. de istoricü români care, el, se
resemneazA sá vadA in demersul un de al suport sunt
evenimentele, lui Alexandru Dutu o admitem sau fondarea unei
noi de cercetare, care s-au putut ca sA o expresie a lui Jacques
Le "noi probleme, noi noi obiecte": aceste directii, istoria mentalitAtilor
istoria ideilor, construite de el vremea care ele se metodologic plan
european, au fost slujite epigonism. Cultura secolul al XVIII-lea
(1968), originalitate cultura (1972), Eseu modelelor
umane (1972), cultura europeanä (1974), Cultura europeand
civilizafia europeand (1978), European Intelectual Movements and
Modernization of Romanian Culture (1981), aflate aparent pe teritoriul comparatismului,
n-au fost preludiul unei propuneri a era demersul istoric
1982, Alexandru Dutu publica o carte de rAscruce, pe care istoriografm
româneascA a continuat sA o ignore cA nu era adresatA: Literatura comparatä
Introducerea sinteticA Istorici comparatisti
noi teoretice lui Lucien Febvre, Robert Mandrou, Jacques Le Goff, Philippe Arias,
George Duby, Emanuel Le Roy Ladurie, François Furet, Pierre Chaunu, raportul
istoria istoria literaturii comparate, relatia oralitate/culturi
raportul inovatie traditie redimensionat conceptual pe baza termenilor
continuitatekupturA, duratA lungl/schimbare, specifici istoriei mentalitAtilor. Alexandru
a repede precis importanta acestor metode tipul de mostenire
pe care o avem de descris, un patrimoniu care documentele nu sunt destul de
numeroase de coerente unitatea de timp pentru a deschide importante
pentru mari teme ale istoriei sociale, dar care dispune de o bogatA culturA oral& de
suficiente documente literare sau de tip figurativ care sA permitA analize profitabile de tip
imagologic sau de tip discursiv. Discursul mental, structurile, climatul imaginanil
pentru Alexandru Dutu utilajul conceptual al modului care el avea sA
Noi practic necercetate erau sursele la care apeleazi: de intelepciune,
"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XVII, 1999, 257-258
www.digibuc.ro
258 hi Memoriam 2
literatura populark jumalele de sau pareneticA, de

delectare sunt "puse circulatie, se identificA modelele, dar mai ales sunt lecturate
o "discursul mental".
Alexandru a promovat cu tenacitate noua directie in calitatea
sa de vicepresedinte al Asociatiei Internationale de ComparatA, prin
intermediul periodicelor, le-a propus o sincronizatA la
demersurile europene, ferindu-le astfel de pericolul sau al
Pentru discipolii foarte tineri de astAzi ai profesorului Alexandru Dutu poate o
revelatie cA numele importante ale istorii germane publicau la Bucuresti,
deceniul 1975-1985, revistele conduse de Alexandru : "Synthsis" "Revue
des Etudes Sud-Est Européennes", "Bulletin de l'Institut des Etudes Sud-Est
Européennes". Printre ei, clasici Jean Delumeau, Robert Mandrou George Duby,
de a Alexandru Dutu s-a bucurat. De aceea, a devenit al
Institutului de Studii Sud-Est Europene (1990-1997), era convins nu de vocatia regionalA
a culturii românesti, ci de cea europeank tocmai regionall pe care ea o
intruchipa, lui.
E legitim sA ne toate acestea, ce impact a avut strAdanie
consecventA sistematicA ? Discipolii, panA 1989, au fost foarte putini; dar cei
care urmat pe drumul lui, au chipul care el dorea, mod
inovativ. DupA 1989, Alexandru a dobândit ceea ce de mult se cuvenea: catedra
de profesor la Universitatea din la Facultatea de Politice
Admnistrative. A fost un profesor ca nimeni altul, dintre aceia care directii de
cercetare, influenteazA stimuleazA opliuni care devin mai cariere.
Ecole de Hautes Etudes en Sciences Sociales, Alexandru a condus un laborator de
istorie a care a funclionat pe Institutul Francez de
CulturA care consemnatA activitatea douA volume ingrijite de el de
Norbert Dodille. Multi dintre studentii laboratorului acelor ani inceputul unor
studii temeinice, continuate apoi, sub indrumarea profesor, la Ecole Doctorale
Régionale, la Bucuresti, sub patronajul asociatiei francofone
AUPELF-UREF, apoi la alte universitAti strAine. A scris foarte variat. Din
generatia sa, o generatie de aur, este poate personalitatea cu cele mai multe
studii publicate reviste sau volume ai vietii, aceste contributii
deveniserA preponderente. se de ce George Duby invitat sA conferentieze
la de France, mai institutie de se
de ce, decembrie 1998, a fost distins de cAtre statul Les
Palmes Académiques. Dar cum se explicA de ce Alexandru a fost onorat de cAtre
institutii dar nu de Academia
operk pe rafturile bibliotecilor, temelia institutiilor in
discipolilor prietenilor dintr-o personalitate paternA luminoask
tolerantA, Abia acum, când nu este, am sub aparenta sa
modestA blândk era un om care a avut marele curaj de a fi, vremuri grele, el
VIOLETA BARBU
www.digibuc.ro
AARMSI = Analele Academiei Memoriile Sectiunii Istorice
AARMSL = Analele Academiei Memoriile Sectiunii
AB = Arhivele Basarabiei
AG = Genealogici
AGR = Arhiva Genealogici
= Anuarul de Istorie Arheologie, Cluj
= Anuarul Institulului de Istaie Arheologie "A. D. Xenopol",
Anuarul Institutului de Istorie Nationali din
= Anuarul Institutului de Istorie "A. D. Xenopor, Iasi
AISC = Anuarul Institutului de Studii Clasice
ALIL = Anuarul de Lingvistici Istorie Literari, Iasi
AM = Arheologia Moldovei
AMM = Acta Moldaviae Meridionalis (Vaslui)
AMN = Acta Musei Napocensis
AnB = Analele
AnD = Analele Dobrogei
AnM = Analele Moldovei
AO = Arhivele Olteniei
APH = Acta Poloniae Historica
AR = Arhiva
ARBSH = Académie Roumain. Bulletin de la Section Historique
ASUI = Analele ale Universitätii "Al. I. Cuza",
AUBI Analele Bucuresti. Seria Istorie
AUI = Analele Universititii Iasi. Seria
BAIESEE = Bulletin de l'Association Internationale du Sud-Est Européen
BAR Biblioteca Academiei
BBRF = Buletinul Bibliotecü din Freiburg
BCI = BCIR
BCIR = Buletinul Comisiei Istorice a
BCMI = Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice
BF Byzantinische Forschungen
BG = Boabe de
BIFR = Buletinul Institutului de Filologie "Al. Philippide"
BMI = Buletinul Monumentelor Istorice
BOR = Biserica
BRV Bibliografia Veche
BS = Byzantinoslovica
BSt = Balkan Studies (Thesaloniki)
BSH. BSHAR ARBSH
BSGR = Buletinul
"Studii Materiale de Istorie Medic", vol. XVII, 1999, p. 259-261
www.digibuc.ro
260
BSNR = Buletinul Numismatice

BZ = Byzantinische Zeitschrift
CC = Codrul Cosminului
CI = Istorice
CL = Cercetiri Literare
Cv. L = Convorbiri Literare
CMRS = Cahiers du Monde Russe et Soviétique
CN Cercetiri Numismatice
CNA = Cronica Numismatici Arheologici
CT = Columna lui Traian
DIR = Documente privind Istoria (seria A: Moldova; seria B:
Tara seria C: Transilvania)
DR = Dacoromania
= Documents Romaniae Historica (seria A: Moldova; seria B: Tara
seria C: Transilvania; seria D:
EB = Etudes Balcaniques, Paris

EDr = Ephemeris Daco-romana
FHDR = Fontes Historiae Dacoromanae
GB = Glasul Bisericii
= Geopolitica Geoistoria
Hunnuzaki = Hurmuzaki, Eudoxiu de Documente privind
colab.) istoria romdnilor
IN = "Ion Neculce". Muzeului Municipal din
LAR = Literatura Arta
LL = Literaturi
LR = Limba
MA = Mitropolia Ardealului
MB = Mitropolia Banatului
MC = "Miron Costin". de istorice
MCA = Material Cercetiri Arheologice
MI = Magazin Istoric
MMS = Mitropolia Moldovei Sucevei
MO = Mitropolia Olteniei
NEH = Nouvelles d'Histoire
OCP = Orietalia Christiana Periodica
RA = Revista Arhivelor
RC = Revista
RCr. = Revista
RDP = Revista de Drept Public
REB = Revue des Byzantines
REG = Revue des Grecques
REI = Revue des Islamiques
RER = Revue des Roumaines
= Revue des Slaves
RESEE = Revue des Sud-Est Européennes
RFR = Revista Fundatiilor Regale
www.digibuc.ro
261
RH = Revue Historique
RHSEE = Revue Historique du Sud-Est Européen
RdI = Revista de
RI = Revista (ambele
RIAF = Revista pentru Istorie, Arheologie Filologie
= Revista de
= Revista de
= Revista
RIS = de Istorie
RITL = Revista de Istorie Teorie
RM = Revista
RMM = Revista Monumentelor
RPH = Roumaine. Pages d'Histoire
RR = Revue
RRH = Revue Roumaine d'Histoire
RSL = Romanoslavica
RT = Revista TeologicA
Studii Articole de Istorie
SAO Studia et Orientalia
SB = Studia Balcanica
SC = Studii Clasice
SCB = Studii de Bibliologie
SCI Studii CercetAri
SCIA = Studii si CercetAri de Istoria Artei
SCIM = Studii CercetAri de Medie
SCIV = Studü CercetAri de Veche
SCIVA = Studii CercetAri de Istorie Veche Arheologie
SCN = Studii de NumismaticA
SCSI = Studii
SEER = The Slavonic and East European Review
SMIM = Studii Materiale de Medie
SOF = Ost Forschungen, München
ST = Studii Teologice
Studii = Studii. RevistA de
SUBB = Studia Universitatis Historia
TB = Tara
TC = "Theodor Codrescu" (revistA de Gh. Ghiblnescu)
UKB = Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen
VR =
ZOOID = Zapiski Odesskogo Obsestva Istorii i Drevnostei, Odessa
Autorii sunt rugati sA aceste abrevieri materialele pentru

publicare, semnalând titlurile listA.
www.digibuc.ro
ALE MEMBRILOR INSTITUTULUI DE ISTORIE "NJORGA"
Eugen DENIZE, le internationale. Secolele XV -XVI,

Aalborg-Danemarca, 1999.
Florin CONSTANTINIU, a poporului român, editia a II-a,
Bucurqti, 1999.
Stefan ANDREESCU, (Dracula); editia a II-a
Bucure$ti, 1998 o editie 1999).
Serban PAPACOSTEA, Between the Crusade and Mongol Empire. The
Romanians in the Cluj-Napoca,1998.
Constantin REZACHEVICI, Istoria popoarelor vecine neamul Evul
Media, Bucuresti, 1998.
S. Kinga, fönemesi életmód a század alkonyán (Viata
cotidiana nobiliara Secuirne la sfdr4itul secolului XVII), Bukarest-
Kolozsvár, 1998.
Documenta Romaniae Historica, seria B, Tara vol.XXX
(1645), volum de Violeta BARBU, Marieta CHIPER,
Gheorghe LAZAR, 1998.
ISTORM ROMÀ vol. de Mihai BARBULESCU, Dennis
DELETANT, Keith HITCHINS, PAPACOSTEA, Pompiliu
TEODOR, Bucureti, 1998.
Tradus din grece,ste de Danovici, vol. 1, editie
de Gabriel STREMPEL, studiu introductiv de Paul
CERNOVODEANU, Bucureti 1998.
N.IORGA, Istoria vol. V, Vitejii, editie de Constantin
REZACHEVICI, Bucure$ti, 1998.
universal istoria Studii oferite Prof
PAPACOSTEA ocazia implinirii a 70 de ani, Bucureti, 1998.
honorem CERNOVODEANU, edita Violeta BARBU,
1998.
APARITH LA EDITURA ISTROS A

MUZEULUI
I. CÂNDEA, Origini i al
1995.
V. SPINEL Repre:entanti de ai istoriografiei filologiei
mondiale, 1996.
I. 1996.
FLAVIUS EUTROPIUS, Breviar de la intemeierea Romei, editie d
Gh. I. 1997.
V..SIRBU, FLOREA, Imaginar imagine Dacia 1997.
D. BADARA, Tiparul secolului al XVII-lea
secolului XVIII-lea, 1998.
ISSN 1222 4766

www.digibuc.ro

Studii Si Materiale de Istorie Medie 17 (1999)

Загружено:

Сведения о документе

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Studii Si Materiale de Istorie Medie 17 (1999)

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

ROMÂNÄ

1NSTITUTUL DE ISTORIE "NICOLAE IORGA"

MUZEUL BRAILEI EDITURA ISTROS

Revista "Studii materiale de istorie apare o pe an.

revista se poate procura pe de comandä la Muzeul lei.

Toute commande de itranger: Muzeul lei. str. Belvedere. nr.

Corespondenla. manuscrisele vor trimisc

©,1999, MUZEUL EDITURA ISTROS

NICOLAE STOICESCU, Constantin 5

ZSIGMOND JAKÓ, Cercetarea izvoarelor medievale diplomatice

$ERBAN PAPACOSTEA, De la Romanii la Formarea unei natiuni 45

"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XVII, 1999, 1-261

OVIDIU CRISTEA, Venetia problema (1204-1308) 93

RELATII POLITICE INTERNATIONALE

EUGEN DENIZE, Problema Basarabiei in a doua a secolului

MARIA M. ALEXANDRESCU - DERSCA BULGARU, Campaniile generalului

MAGDALENA Vornicii moldoveni din domniile lui

tALEXANDRU ELIAN (1910-1998), Nicolae-$erban Tanapca 253

TO NICOLAE STOICESCU, Constantin 5

ZSIGMOND JAKÓ, Research of Diplomatic Medieval Primary Sources in

SERBAN PAPACOSTEA, From Romanii to Romania. The Birth of a Nation 45

"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XVII, 1999, p. 1-261

TRADE AND DIPLOMACY

CRISTEA, Venice and the Question of the Straits (1204-1308) 93

ANCA POPESCU, Byzantine Ancient Laws in the Ottoman Fiscal-Comercial

INTERNATIONAL POLITICAL RELATIONS

EUGEN DENIZE, The Bessarabian Question in Second Half of the

MARIA M. ALEXANDRESCU - DERSCA BULGARU, Federico

MARIA MAGDALENA SZÉKELY, The Moldavian Vornici During the Reigns

tALEXANDRU ELIAN (1910-1998), Nicolae-Serban Tanasoca 253

Prestigios reprezentant al istorice ridicat din lumea

Informatia bibliografici vol. Enciclopedia Bucure§ti, 1978,

"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XVII, 1999, p. 5-7

sale profesionale. punerea libertate, el a putut lucra in cadrul

lucrAri de volume tematice: Istoria României, vol. II-III (1962-1964), Histoire

Repertoriul bibliografic al monumentelor din Bucuresti, 1961,

"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XVII, 1999, p. 9-14

Age - Old Factors Romanian Unity, Bucuresti, 1986, 224 p.

la diverse volume de enciclopedii etc.

Istoria vol. II, Bucuresti, 1962, 1964.

Cantemir, Descrierea Moldovei, Bucuresti, 1973 (note comentarii).

Jurnalul canonice ale mitropolitului Ungrovlahiei I Cretanul, in

istoric, Constituirea Bucuresti, 1980,

Relations with Transylvania and Hungary, Dracula. Essays the

CERCETAREA IZVOARELOR MEDIEVALE

Multe din de azi ale cercetdrii istoriei transilvane, precum

Studiul de a fost preluat, acordul autorului, din: Erdélyi Okmánytár

"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XVII, 1999, p. 15-26

practicii scrisului diplomatica din Transilvania

Devi Transilvania, luatá in sens istoric, era, indiscutabil, o unitate de dezvoltare

1200, Registrului de la Oradea pentru prima jumdtate a secolului XIII,

Transmiterea textelor medievale

Este evident cele doar 500 câteva de documente, care,

atestarilor ulterioare date de suveran. acestor practici ni s-a

Acest material al izvoarelor transilvane, de o cantitate considerabilä, ni s-a

Transilvaniei, mai putin de un interes pentru monumentele diplomatice

inceputurile de izvoare transilvane de mai pot socotite de la

György, A történetirok (Istorici maghiari iezuiti),

culegerea de izvoare a perioadei colectiilor manuscrise a avut in vedere

Printre aceste colectii, un grup aparte reprezinta de izvoare

Ludwig (1735-1809), profesor universitar la Göttingen, solicitat

maghiare transilvane a i;oarelor istorice

transmiterea materialului scriptic al epocilor trecute, cercetarea

faptul Dienes a cules copii diplomele arhivei Capitlului. Bogata sa colectie,