Вы находитесь на странице: 1из 36

Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Științe Juridice, Economice și Administrative


Departamentul de Științe Economice
Programul de studii - Contabilitate și Informatică de Gestiune

SINTEZE
CONTABILITATE BANCARĂ

Lect.univ.dr. Simionescu Silvia


ORGANIZAREA CONTABILITAȚII BANCARE

1.1.Obiectul contabilității bancare


Organizarea şi conducerea băncilor este stabilită prin actele constitutive ale
băncilor, în conformitate cu legislaţia comercială şi cu respectarea dispoziţiilor Legii
bancare nr. 58 din 05/03/1998 actualizată.
Componentele de bază ale sistemului bancar sunt formate din:
 Banca Naţională a României, reprezentând banca centrală, care are ca funcţie
pricipală emisiunea monetară şi de control al circulaţiei băneşti și a celorlalte
bănci;
 Băncile Comerciale prin care se realizează celelalte funcţii ale sistemului bancar
(de mobilizare şi de plasare a resurselor băneşti proprii şi a celor temporar
disponibile, de încasări şi plăţi etc), şi alte instituţii financiare specializate.

Printre principalele funcţii ale băncilor amintim:


- funcţia de emisiune şi control a circulaţiei băneşti;
- funcţia de mobilizare a resurselor băneşti, temporar disponibile;
- funcţia de plasare a resurselor băneşti mobilizate, sub forma finanţării şi creditării;
- funcţia de încasări şi plăţi cu şi fără numerar, de decontări între agenţii economici
etc.
Fiecare bancă are un regulament propriu de funcţionare, aprobat de organele
statutare, prin care se stabiliște :
- structura organizatorică a băncii;
- atribuţiile fiecărui compartiment al băncii şi relaţiile dîntre acestea;
- atribuţiile sucursalelor şi ale altor sedii secundare ale băncii;
- atribuţiile comitetului de risc, comitetului de admînistrare a activelor şi pasivelor,
comitetului de credite; înfiinţarea acestor comitete este obligatorie în desfăşurarea
activităţii băncii;
- competenţele şi răspunderea conducătorilor băncii, directorilor executivi, şefilor
sucursalelor şi ai altor sedii secundare ale băncii şi ale altor salariaţi care se
angajează în operaţiuni fînanciar-bancare în numele şi contul băncii;
- sistemul de control întern al băncii.
Societatile bancare persoane juridice cu sediul in Romania și subunitatile cu
sediul in Romania, ce apartin unor banci cu sediul in strainatate, au obligatia organizarii
si tinerii contabilitatii la sediile declarate de pe teritoriul Romaniei, in conformitate cu
prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991, ale Ordinului Nr. 344 din 1 august 1997
privind aprobarea Planului de conturi pentru societatile bancare si a normelor
metodologice de utilizare a acestuia și in conformitate cu reglementarile legale, in
domeniu, din Romania.
Potrivit Ordinului Nr. 344 din 1 august 1997, privind aprobarea Planului de
conturi pentru societatile bancare si a normelor metodologice de utilizare a acestuia,
obiectul contabilitatii il constituie reflectarea in expresie baneasca a disponibilitatilor
banesti si depozitelor banesti, bunurilor mobile si imobile, titlurilor de valoare,
drepturilor si obligatiilor bancii, precum si miscarile si modificarile intervenite in urma
operatiunilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile si rezultatele obtinute de
aceasta.
Pentru îndeplinirea obiectului pe care îl are contabilitatea bancară şi totodată
pentru respectarea reglementărilor în domeniu băncile în calitate de instituţii de credit cu
răspundere patrimonială au obligaţia să asigure:
- întocmirea documentelor justificative pentru orice operaţiune care afectează patrimoniul
băncii;
- înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor patrimoniale;
- inventarierea patrimoniului băncii;
- întocmirea bilanţului contabil;
- controlul asupra operaţiunilor patrimoniale efectuate;
- furnizarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimoniului şi
rezultatelor obţinute de bancă.
Rolul organizării și conducerii contabilităţii bancare contă în reflectarea
sumelor atrase, în conturile clientelei prin operaţiuni de încasări şi constituiri de
depozite, împrumuturi şi pe alte căi, precum şi a plăţilor din contul clientelei, reflectarea
plasamentelor de disponibilităţi sub forma creditelor, a afacerilor cu titluri etc. Strict
legate de acestea apar datoriile şi cheltuielile băncii provenind din dobânzi la
disponibilităţi, depozite şi împrumuturi precum şi creanţe, respectiv venituri, din dobânzi
la creditele acordate, comisioane şi altele, cu scopul de a asigura informaţii fumizate de
contabilitatea financiară, conducerii societăţilor bancare, asociaţlori sau acţionarilor,
clienţilor, furnizorilor , organelor fiscale şi de control bancar, precum şi alte persoane
fizice sau juridice.
Potrivit Ordinului Nr. 344/ 1997, contabilitatea bancilor se organizeaza in
compartimente distincte, conduse de catre directorul financiar-contabil, contabilul-sef sau
alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie.
Contabilitatea generala, denumita si financiara, are la baza norme unitare
privind organizarea si conducerea acesteia, prevazute in lege si in prezentele norme, care
au caracter obligatoriu pentru toate bancile, avand ca obiectiv principal furnizarea
informatiilor necesare atat pentru necesitatile proprii cat si in relatiile acestora cu asociatii
sau actionarii, clientii, furnizorii, bancile, organele fiscale si alte persoane juridice si
fizice in sensul prevederilor art. 2 si art. 10 din lege.
Contabilitatea de gestiune se organizeaza de catre fiecare banca in functie de
specificul activitatii si necesitatile proprii, avand ca obiective principale urmatoarele:
stabilirea cheltuielilor, veniturilor si rezultatele pe fiecare subunitate; rentabilitatea
activitatilor si serviciilor prestate de banca; intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli
pe subunitati si activitati, urmarirea si controlul executarii acestora in scopul cunoasterii
rezultatelor si furnizarii datelor necesare fundamentarii deciziilor privind gestiunea bancii
si altele.
Raspunderea pentru organizarea si tinerea contabilitatii, in conformitate cu
prevederile legii, revine administratorului, respectiv persoanei care are obligatia
gestionarii patrimoniului bancii.
In acest scop, administratorul trebuie sa asigure, potrivit legii, conditiile necesare
pentru:
- intocmirea documentelor justificative privind operatiunile patrimoniale;
- organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii;
- organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului, precum si valorificarea rezultatelor
acesteia; respectarea regulilor de intocmire a bilantului contabil, publicarea acestuia in
Monitorul Oficial al Romaniei si depunerea la termen la organele in drept;
- pastrarea documentelor justificative, a registrelor si bilanturilor contabile si sa asigure
organizarea contabilitatii de gestiune adaptata la necesitatile si specificul bancii.
Atributiile directorului financiar-contabil, ale contabilului-sef sau altei persoane
imputernicite sa indeplineasca aceasta functie, precum si a personalului din subordinea
acestora, in domeniul contabilitatii, se stabilesc de catre administrator, care are obligatia
gestionarii patrimoniului bancii, potrivit legii.
In cazul in care contabilitatea bancii se organizeaza si se tine de catre persoane
juridice autorizate, raspunderea privind tinerea contabilitatii in conformitate cu normele
contabile revine si acestor persoane, potrivit legii.
In cazul in care contabilitatea bancii nu se tine de catre persoane autorizate,
raspunderea asupra respectarii normelor contabile revine administratorului, respectiv
persoanei care are obligatia gestionarii patrimoniului unitatii patrimoniale.

1.2. Principiile contabilității bancare

Pentru a da o imagine clară a patrimoniului, a situației financiare si a


rezultatelor obținute trebuie respectate regulile privind evaluarea patrimoniului si
celelalte norme si principii contabile, cum sunt1:
 Principiul prudenței, potrivit căruia nu este admisa supraevaluarea elementelor
de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a
cheltuielilor, ținând cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de
desfășurarea activității exercițiului curent sau anterior.

Acest principiu are ca scop evitarea riscurilor de transfer in viitor a


incertitudinilor prezente si nu permite decat luarea in considerare a beneficiilor realizate,
cu excluderea unor castiguri potentiale cum sunt cele pe titluri sau imobilizari si,
dimpotriva, pierderile sunt luate in considerare imediat ce devin probabile, chiar daca ele
nu vor fi cunoscute decat dupa inchiderea exercitiului.
De la acest principiu exista derogari in ceea ce priveste operatiunile de piata,
atunci cand sunt evaluate la pretul pietei, astfel:
- luarea in considerare a rezultatelor nerealizate pe titlurile de tranzactie;
- neaprovizionarea minus-valorilor latente pe titlurile de investitii;

1
Ordinul Nr. 344 din 1 august 1997 privind aprobarea Planului de conturi pentru societatile bancare si a
normelor metodologice de utilizare a acestuia
- luarea in considerare in anumite condiții, a rezultatelor potențiale privind
instrumentele financiare la termen;
- înregistrarea la prețul de piață a operațiunilor in devize.
 Principiul permanenței metodelor, care conduce la continuitatea
aplicării regulilor si normelor privind evaluarea, înregistrarea in contabilitate si
prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor, asigurând
comparabilitatea in timp a informațiilor contabile.

Schimbarea metodelor nu poate fi decât excepțională, caz in care aceasta


trebuie descrisa si justificata in anexa la bilanțul contabil, iar incidentele contabile trebuie
sa fie evaluate. De asemenea, schimbarea metodei trebuie sa fie mentionata in raportul de
gestiune si in raportul cenzorilor.
 Principiul continuității activității, potrivit căruia se presupune că banca
își continuă în mod normal funcționarea intr-un viitor previzibil, fără a intra în
stare de lichidare sau de reducere sensibilă a activității.
 Principiul independentei exercițiului, care presupune delimitarea in timp
a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii bancii pe masura angajarii acestora
si trecerii lor la rezultatul exercițiului la care se refera.

Rezultatul exercitiului trebuie sa cuprinda, in virtutea acestui principiu, toate


veniturile si cheltuielile care se raporteaza la acest exercitiu, pe masura ce sunt angajate si
nu pe baza de incasari si plati. Astfel, dobanzile sunt contabilizate la rezultate pe baza
dobanzilor scurse (prorata temporis), iar, din punct de vedere tehnic, acest scop este atins
prin utilizarea conturilor de creante si datorii atasate sau a conturilor de regularizare.
 Principiul intangibilității bilanțului, potrivit căruia bilanțul de
deschidere a unui exercițiu trebuie să corespundă cu bilanțul de închidere a
exercițiului precedent.

Acest principiu interzice inregistrarea directa a veniturilor sau a cheltuielilor in


conturile de capitaluri proprii; ele trebuie sa tranziteze prin contul de rezultate, cu
exceptia incidentelor datorate schimbarii metodelor impuse de reglementarea contabila
sau fiscala.
 Principiul necompensării, potrivit căruia elementele de activ si de pasiv
trebuie să fie evaluate și înregistrate în contabilitate separat, nefiind admisa
compensarea intre posturile de activ si cele de pasiv ale bilanțului, precum si intre
veniturile si cheltuielile din contul de rezultate.

De la acest principiu exista derogari in ceea ce priveste compensarea autorizata


pentru rezultatele obtinute din operatiunile privind swap-urile de dobanda si, in general,
pentru rezultatele din operatiunile de piata (titluri de tranzactie, instrumente financiare la
termen).
 Principiul nominalismului sau costului istoric, potrivit căruia costul
istoric la care un activ sau un pasiv a intrat în patrimoniu și a fost înregistrat în
contabilitate trebuie sa fie menținut.

Acest principiu comporta derogări in ceea ce privește operațiunile in devize,


titlurile de tranzactie si instrumentele financiare la termen, deoarece acestea fac obiectul
unor reevaluari periodice la pretul de piata.
 Principiile supremației realității asupra aparentei, potrivit căruia,
aspectul economic și financiar este privilegiat față de aspectul pur juridic. Cu
toate ca acest principiu nu este formulat explicit in norme si reglementari,
aplicatiile lui in domeniul bancar sunt multiple: operatiunile de pensiune livrata
sau nelivrata, operatiunile de vanzare de titluri cu posibilitate de rascumparare,
tratarea rezultatelor din operatiuni de piata, contabilizarea operatiunilor
consortiale. Pentru fiecare dintre aceste operatiuni, aspectul economic este
privilegiat.
 Principiul regularității, sincerității și imaginii fidele, care are drept
scop furnizarea de informații clare, precise si complete asupra patrimoniului,
situatiei financiare, rezultatului, operațiunilor si riscurilor asumate. Acest
principiu isi gaseste aplicarea atat in bilant si in contul de rezultate, cat si in anexa
la acestea.
 Principiul pragului de importanță semnificativă, potrivit căruia toate
informațiile de importanta semnificativa trebuie să figureze în documentele
comunicate terților. In schimb, informatiile nesemnificative pot fi omise. Acest
principiu isi gaseste aplicarea in bilantul contabil unde anumite sub-posturi din
bilant si din contul de rezultate pot fi regrupate (dar niciodata posturile insele, cu
exceptia celor in care nu figureaza nici o valoare). La fel, in bilant si in contul de
rezultate se pot adauga sub-posturi sau posturi, daca este cazul, iar informatiile
care prezinta o importanta semnificativa sunt inscrise in anexa la bilant.

1.3. Documentele evidenţei bancare


Potrivit Ordinului nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile,
actualizat, evidenţa bancară presupune existenţa unor documente contabile în care se
înregistrează operaţiunile finaciar- bancare.
Documentele contabile se clasifică astfel:
 Documentele justificative constituie baza sau suportul material pentru
înregistrarea în contabilitate a operaţiilor patrimoniale, fiind înscrisuri în care se
consemnează orice operaţie care afectează patrimoniul băncii acolo şi atunci când
a avut loc.

În formatul lor, documentele justificative, conţin o serie de elemente care, în funcţie


de modul de completare, se pot clasifica în comune şi specifice.
 Documente de evidenţă contabilă sunt denumite în activitatea practică
registre de contabilitate şi au caracter obligatoriu pentru toate unităţile operative
ale băncii. în contabilitatea bancară se folosesc registrul-jurnal, registrul-inventar,
cartea mare şi balanţa de verificare.
 Documente de sinteză şi raportare

Registrele de contabilitate sunt documente contabile obligatorii în care unităţile


bancare înregistrează periodic, cronologic şi sistematic operaţiunile bancare şi financiare,
consemnate în documente justificative, care produc modificări în patrimoniul băncii.
Registrele de contabilitate sunt documente contabile obligatorii în care unităţile
bancare înregistrează periodic, cronologic şi sistematic operaţiunile bancare şi financiare,
consemnate în documente justificative, care produc modificări în patrimoniul băncii.
Registrele de contabilitate se pot păstra sub formă de registre sau foi volante sau
listări informatice legate sub formă de registre.
Registrul-jurnal. Este un document contabil obligatoriu, în care se
înregistrează, în mod cronologic, operaţiunile patrimoniale prin respectarea succesiunii
documentelor după data de întocmire sau intrare a acestora în bancă. Se întocmeşte de
centrala instituţia de credit şi de fiecare subunitate a acesteia care conduce contabilitate
proprie.
Registrul-inventar. Este un document contabil obligatoriu în care se
înregistrează toate elementele patrimoniale de activ şi de pasiv, grupate în funcţie de
natura lor, conform posturilor din bilanţul contabil, inventariate potrivit normelor legale.
Se întocmeşte la nivelul fiecărei subunităţi bancare, precum şi centralizat la nivelul
băncii.
Registrul ,,cartea mare”. Este un document contabil obligatoriu în care se
înscriu lunar conturile consemnate în registrul-jurnal auxiliar Stă la baza întocmirii
balanţei de verificare şi se întocmeşte de centrala băncii şi de fiecare subunitate a băncii
care conduce contabilitate proprie (sucursale, agenţii etc.).
Balanţa de verificare se întocmeşte, zilnic, atât pentru conturile sintetice,
cât şi pentru conturile analitice. Cuprinde următoarele elemente: simbolul şi denumirea
conturilor (în ordinea din planul de conturi), soldurile iniţiale debitoare şi creditoare,
rulajele debitoare şi creditoare, totalul sumelor debitoare şi creditoare, soldurile finale
debitoare şi creditoare. În general unităţile operative ale societăţilor bancare întocmesc
zilnic pentru verificarea şi controlul înregistrărilor în conturi, balanţe de verificare cu
două egalităţi care cuprind rulaje curente şi solduri finale.

1.4. Organizarea circuitului documentelor bancare

.
Circuitul documentelor în bănci se supune unor reguli, dintre care mențonăm:
 încasările cu numerar efectuate de către bănci, antrenează încasarea cu
prioritate a sumelor de către casieri şi numai după aceea înregistrarea lor în
conturile depunătorilor. Respectarea acestui principiu face posibilă evitarea
riscului înregistrării în conturi a unor sume nedepuse sau depuse în sume mai mici
decât cele menţionate în documente, aşa cum se întâmplă uneori în practica
bancară curentă, necesitând apoi anulări sau ştornări de operaţiuni;
 toate documentele bancare, de plăţi şi încasări prin conturi, de încasări și
de plăţi în numerar, implică înregistrarea în evidenţa analitică şi numai după aceea
în evidenţa sintetică.
 în condiţiile folosirii calculatorului, practica efectuării operaţiilor bancare
privind virarea din unele conturi în altele are la bază respectarea, principiului,
potrivit căruia documentele se înregistrează cu prioritate în debitul conturilor
plătitorilor şi numai după aceea în creditul conturilor beneficiarilor.
 regula de bază, în funcţie de care depinde circuitul documentelor bancare,
priveşte plăţile cu numerar efectuate în baza cecurilor sau a ordinelor de plată
către casierie. Aceasta constă în faptul că pentru asigurarea existenţei
disponibilului necesar efectuării plăţilor cu numerar de către băncii, se impune
ca documentaţia să fie operată cu prioritate în conturile respective şi numai după
aceea să aibă loc plata lor efectivă de către casieri. Importanţa respectării acestui
principiu rezultă în mod evident din faptul că, în aceste condiţii, se creează
posibilitatea înlăturării eventualelor cazuri în care efectuarea unor plăţi să fie
făcută fără existenţa capacităţii de plată, iar dacă se emit anumite cecuri „fără
acoperire” atunci aceste cazuri se înregistrează la „centrala incidentelor de plăţi”.

Norma metodologica de intocmire si utilizare a documentelor financiar-contabile,


aprobata prin OMEF 3512/2008 prevede că toate entitățile economice au obligatia
pastrarii in arhiva lor a registrelor de contabilitate, a celorlalte documente contabile,
precum si a documentelor justificative care stau la baza inregistrarii in contabilitate.

1.5. Planul de conturi


Potrivit Ordinului nr. 344 din 1 august 1997 privind aprobarea Planului de
conturi pentru societatile bancare si a normelor metodologice de utilizare a acestuia,
Planul de conturi contine opt clase de conturi simbolizate cu o cifra, grupe de conturi
simbolizate cu doua cifre, conturi sintetice de gradul I simbolizate cu trei cifre, conturi
sintetice de gradul II simbolizate cu patru cifre, conturi sintetice de gradul III simbolizate
cu cinci cifre. Conturile din cele opt clase (1 - 7 si 9) se utilizeaza de catre toate bancile.
Dezvoltarea in analitic a conturilor sintetice prevazute in planul de conturi este de
competenta fiecarei banci, in functie de criteriile generale (atribute) si de necesitatile
proprii.
Conturile prevazute in planul de conturi sunt ordonate in functie de lichiditatea
activelor si exigibilitatea pasivelor, in corelare cu normele care stau la baza intocmirii
bilantului contabil.
Pentru contabilizarea operatiunilor de mandat in contul trezoreriei statului, bancile
utilizeaza conturi distincte potrivit instructiunilor Ministerului Finantelor, deschise in
cadrul clasei 8, iar pentru operatiunile aferente contabilitatii de gestiune, bancile pot
utiliza conturi distincte, deschise in cadrul altor clase decat cele care figureaza in planul
de conturi (clasele 1 - 7 si 9) si celor deschise in cadrul clasei 8. Conturile aferente
operatiunilor de mandat in contul trezoreriei statului si celor de gestiune nu se includ in
balantele de verificare a conturilor de bilant in afara bilantului.
Planul de conturi bancar, cuprinde:
 CLASA 1 – Operaţiuni de trezorerie şi operaţiuni interbancare;
 CLASA 2 – Operaţiuni cu clientela;
 CLASA 3 – Operaţiuni cu titluri şi operaţiuni diverse;
 CLASA 4 – Valori imobilizate;
 CLASA 5 – Capitaluri proprii, asimilate şi provizioane;
 CLASA 6 – Cheltuieli;
 CLASA 7 – Venituri;
 CLASA 9 - Operaţiuni în afara bilanţului.

2.1. Contabilitatea capitalului social


Capitalurile se pot delimita în următoarele categorii:

 capitaluri proprii;
 provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;
 capitaluri împrumutate pe termen lung şi mediu.

Conform Ordinului Nr. 344 din 1 august 1997, capitalul propriu reprezinta totalitatea
capitalurilor, proprietatea actionarilor sau asociatilor, care se inscrie in pasivul bilantului
si se compune din: aporturile de capital (capital social); primele legate de capital si
rezervele; fondurile; subventiile si fondurile publice alocate; diferentele din reevaluare;
provizioanele reglementate; beneficiile nerepartizate reportate din anii precedenti si alte
elemente asimilate capitalurilor proprii.
Capitalul social este egal cu valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale,
respectiv cu valoarea aportului de capital, a primelor si rezervelor incorporate sau a altor
operatiuni care duc la modificarea acestuia.
Capitalul subscris si varsat se inregistreaza distinct in contabilitate, pe baza actelor
de constituire a bancii si a documentelor justificative privind varsamintele de capital.
Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe actionari sau asociati,
cuprinzand numarul si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale subscrise si
varsate.
Potrivit Ordinului Nr. 344 din 1 august 1997, privind aprobarea Planului de
conturi pentru societatile bancare si a normelor metodologice de utilizare a acestuia
fiecare bancă dispune de un capital social care se înregistrează cu ajutorul conturilor
următoare:

501 - Capital social

5011 - Capital subscris nevărsat

5012 - Capital subscris vărsat

502 - Elemente asimilate capitalului

503 - Acţiuni proprii

508 - Acţionari sau asociaţi

Contul 501 - Capital social - capitalul social subscris cu ocazia constituirii instituţiei sau
a majorării capitalului social, precum şi reducerile capitalului social, efectuate potrivit
prevederilor legale

Contul 5011 - Capitalul social subscris de acţionarii sau asociaţii instituţiei cu ocazia
constituirii acesteia sau a majorării capitalului social

Contul 5012 - Capitalul social subscris şi vărsat de acţionarii sau asociaţii instituţiei,
precum şi reducerile capitalului social efectuate potrivit prevederilor legale

Contul 502 - Fondurile cu caracter permanent (capital de dotare) puse la dispoziţie


sucursalelor din România ale instituţiilor al căror sediu se află în străinătate

Contul 503 - Valoarea acţiunilor proprii răscumpărate, potrivit legii

Contul 508 - Decontările cu acţionarii sau asociaţii privind capitalul social


Exemple:

1. Se înregistrează subscrierea capitalului social:


508 Actionari sau asociati = 5011 Capital subscris
2. Se înregistrează vărsarea capitalul social:
101 Casa = 508 Actionari sau asociati
3. Se înregistrează trecerea capitalului subscris nevărsat la capital subscris vărsat:
5011Capital subscris nevarsat = 5012 Capital subscris varsat
4. Se înregistrează subscrierea integrală a capitalului social:

3721 Pozitia de schimb = 5011 Capital subscris nevarsat


- concomitent
508 Acţionari sau asociaţi =3722 Contravaloarea poziţiei de schimb
5. Se înregistrează subscrierea capitalului social şi primele de emisiune:

508 Acţionari sau asociaţi = %


5011 Capital subscris nevărsat
5111Prime de emisiune
6. Se înregistrează încorporarea primei în capitalul social:
511Prime de capital = 5012 Capital subscris varsat
7. Se înregistrează transferul obligaţiunilor în acţiuni ce determină majorarea
capitalului social:

3251 Obligaţiuni = %
5012 Capital subscris vărsat
5112Prime de fuziune
8. Se înregistrează încorporarea datoriilor subordonate în capitalul social:

% = 5012 Capital subscris vărsat


531 Datorii subordonate la termen
532 Datorii subordonate pe durată nedeterminată
9. Se înregistrează majorarea capitalului social în urma conversiei dividendelor
cuvenite acţionarilor în acţiuni, pe seama rezervelor statutare, primelor legate de
capital, şi a cotei din profitul net aprobată de A.G.A.:

% = 5012 Capital subscris vărsat


354 Dividende de plată
513 Rezerve statutare sau contractuale
511 Prime de capital
592 Repartizarea profitului

2.2. Contabilitatea primelor de capital

Conform Ordinului nr.344/1997, primele de capital reprezinta excedentul dintre


valoarea de emisiune si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale.
Raţionamentul perceperii acestor prime din partea băncii emitente (vânzătoare de
acţiuni), constă în păstrarea egalităţii între noii şi vechii acţionari, sau în protecţia pe care
o oferă societatea vechilor acţionari la noua creştere a capitalului social.
Pentru organizarea contabilităţii primelor legate de capital se foloseşte contul
sintetic de 511 „Prime de capital”. Acesta se dezvoltă în trei conturi sintetice de gradul II,
cu funcţia contabilă de pasiv şi anume:

5111 - Prime de emisiune, în care se înregistrează diferenţa dintre valoarea de emisiune şi


valoarea nominală a acţiunilor;
5112 - Prime de fuziune care reflectă diferenţa între valoarea de fuziune şi valoarea
nominală a acţiunilor sau părţilor sociale;
5113 - Prime de aport, în care se înregistrează diferenţa dintre valoarea de aport şi
valoarea nominală a acţiunilor;
5114 - Prime de divizare, care reflectă diferenţa între valoarea de de sciziune şi valoarea
nominală a acţiunilor;
5115 - Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni, care reflectă diferenţa între valoarea
de conversie şi valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale;
5119 - Alte prime, în care se oglindesc alte prime legate de capital, conform normelor
bancare

Exemple:
1. Se înregistrează primele legate de capital

508 Acţionari sau asociaţi = %


5111 Prime de emisiune
5112Prime de fuziune
2. Se înregistrează încorporarea primelor în capital
5112Prime de capital = 5012 Capital subscris vărsat
3. Se înregistrează transferarea primelor la rezerve:

5112 Prime de capital = 519 Alte rezerve

2.3. Contabilitatea rezervelor de capital

Rezervele reprezintă o componentă distinctă şi relativ importantă a capitalurilor


proprii, constituindu-se din profitul brut şi din cel net, după caz, din primele de capital şi
din diferenţe din reevaluarea imobilizărilor corporale. Pentru evidenţierea rezervelor de
capital, băncile folosesc următoarele conturi:
512 - Rezerve legale
513 - Rezerve statutare sau contractuale
514 - Rezerve pentru riscuri bancare
516 - Rezerve din reevaluare
517 - Rezerve specifice organizaţiilor cooperatiste de credit
519 - Alte rezerve
În rulajul conturilor se regăsesc:
 rezervele constituite din profitul determinat înainte de deducerea
impozitului pe profit (profitul brut), precum şi din profitul determinat după
deducerea impozitului pe profit (profitul net), în cotele şi limitele prevăzute de
lege, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor (512);
 rezervele constituite din profitul determinat după deducerea impozitului pe
profit, conform prevederilor din statutul instituţiei de credit (513);
 rezerva generală pentru riscul de credit, constituită din profitul contabil
determinat înainte de deducerea impozitului pe profit (profitul brut), în cotele şi
limitele prevăzute de lege (514);
 rezerva generală pentru riscul de credit, constituită din profitul contabil
determinat după deducerea impozitului pe profit (profitul net), potrivit hotărârii
adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor (514);
 rezerva reprezentând fondul pentru riscuri bancare generale, constituită
din profitul contabil determinat înainte de deducerea impozitului pe profit –
profitul brut (în măsura în care sumele repartizate se regăsesc în profitul net), în
cotele şi limitele prevăzute de lege (514);
 rezervele din reevaluarea imobilizărilor corporale (516);
 rezervele aferente diferenţelor rezultate în urma reevaluărilor dispuse prin
acte normative (5161);
 rezervele aferente diferenţelor din reevaluări, altele decât cele rezultate în
urma reevaluărilor dispuse prin acte normative (5169);
 rezerva de întrajutorare constituită de către cooperativele de credit din
profitul contabil determinat după deducerea impozitului pe profit (profitul net), în
cotele şi limitele prevăzute de lege (5171);
 rezerva mutuală de garantare constituită la nivelul casei centrale din
sumele plătite de cooperativele de credit afiliate reprezentând cotizaţii pentru
constituirea acestor rezerve, precum şi din sumele repartizate din profitul contabil
al casei centrale determinat înainte de deducerea impozitului pe profit (profitul
brut) (5172);
 alte rezerve constituite potrivit prevederilor legale sau hotărârii adunării
generale a acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale (519);
 alte elemente de capitaluri proprii (diferenţele dintre preţul de achiziţie al
acţiunilor proprii şi preţul de vânzare al acestora etc.) (519).

Exemple:

1. Se înregistrează constituirea rezervelor pe seama profitului:

592 Repartizarea profitului = %


512 Rezerve legale
513 Rezerve statutare sau contractuale
514 Rezerve pentru riscuri bancare
519 Alte rezerve
2. Se înregistrează încorporarea rezervelor în capitalul social

% = 5012 Capital subscris vărsat


512 Rezerve legale
513 Rezerve statutare sau contractuale
519 Alte rezerve
2.4.Contabilitatea datoriilor subordonate

Potrivit Ordinului nr.344/1997, datoriile subordonate reprezinta imprumuturi


primite pe baza emisiunilor de titluri sau imprumuturi subordonate, la termen sau pe
durata nedeterminata, a caror rambursare, in caz de lichidare, nu este posibila decat dupa
plata celorlalti creantieri.
In categoria datoriilor subordonate se includ titlurile subordonate la termen,
titlurile subordonate pe durata nedeterminata, titlurile participative, imprumuturile
subordonate la termen, imprumuturile subordonate pe durata nedeterminata,
imprumuturile participative, precum si alte imprumuturi subordonate.
Titlurile subordonate la termen reprezinta, in general, imprumuturi obtinute pe
baza de titluri, destinate a fi capitalizate, respectiv fonduri care, in baza unei conventii
sau a unui acord particular, sunt destinate sa finanteze o viitoare marire de capital
hotarata de adunarea generala a actionarilor sau asociatilor. Intra, de exemplu, in aceasta
categorie, obligatiunile rambursabile in actiuni, atunci cand fondurile obtinute de banca
sunt destinate sa fie capitalizate la o anumita data, iar imprumutatorii nu pot cere
restituirea acestora.
Titlurile subordonate pe durata nedeterminata reprezinta imprumuturi obtinute pe
baza titlurilor emise, avand, in general, urmatoarele caracteristici:
- durata lor nu este determinata;
- sunt purtatoare de o remuneratie permanenta;
- rambursarea lor nu este posibila decat la initiativa bancii emitente;
- in caz de lichidare a bancii, rambursarea imprumuturilor nu este posibila decat dupa
satisfacerea celorlalti creantieri;
- plata dobanzii anuale poate fi amanata, pentru unul sau mai multi ani, in caz de
absenta a profiturilor distribuibile.
Titlurile participative sunt imprumuturi primite pe baza titlurilor emise, care prezinta,
in general, urmatoarele caracteristici:
- nu sunt rambursabile de catre banca emitenta inainte de 7 ani;
- sunt remunerate printr-o parte fixa si o parte variabila;
- au rang prioritar actiunilor sau partilor sociale;
- posesorii au aceleasi drepturi ca si posesorii de obligatiuni, dar nu dispun de nici un
drept de vot, de nici un drept la repartizarea rezervelor si nici de drepturi cu caracter de
beneficiu in caz de lichidare a bancii.
Imprumuturile subordonate la termen reprezinta imprumuturi nereprezentate
printr-un titlu, avand, in general, urmatoarele caracteristici:
- imprumutatorii au acceptat ca drepturile lor sa fie neprioritare fata de cele ale altor
creantieri ai bancii;
- au fixata, de la origine, o data de rambursare;
- comporta o remuneratie fixa.
In aceasta categorie de imprumuturi se incadreaza si depozitele banesti ale
actionarilor sau asociatilor, respectiv sumele puse la dispozitia bancii de catre persoanele
fizice, actionari sau asociati, cu conditia ca aceste sume sa fie incorporate in capital intr-
un interval de timp de maxim 5 ani de la data constituirii depozitelor si ca ele sa ramana
indisponibile pana la incorporare in capitalul bancii.
Imprumuturile subordonate pe durata nedeterminata reprezinta imprumuturi
nereprezentate printr-un titlu, avand, in general, urmatoarele caracteristici:
- imprumutatorii au acceptat ca drepturile lor sa fie neprioritare fata de cele ale altor
creantieri ai bancii;
- data rambursarii imprumuturilor nu este fixata, iar aceasta se poate face la initiativa
bancii imprumutate.
In aceasta categorie de imprumuturi se incadreaza si avansurile efectuate de actionari
sau asociatii (avansuri de echilibru), respectiv sumele puse la dispozitia bancii de catre
actionari sau asociati si, care, nu sunt purtatoare de dobanzi si nu au fixata nici o scadenta
de rambursare.
Imprumuturile participative sunt imprumuturi de ultim rang, inferioare obligatiilor
chirografare, care se caracterizeaza prin:
- in caz de lichidare a bancii, imprumuturile nu sunt rambursate decat dupa satisfacerea
completa a tuturor celorlalti creantieri privilegiati sau chirografari;
- in caz de redresare judiciara, rambursarea acestor imprumuturi si plata remuneratiilor
prevazute sunt suspendate pe toata perioada planului de redresare;
- daca imprumutul participativ face obiectul unei conventii, rambursarea imprumutului
si plata remuneratiilor prevazute sunt suspendate pe toata perioada necesara realizarii
angajamentelor luate de banca fata de creantieri in momentul incheierii conventiei
respective.
Remuneratiile la imprumuturile participative cuprind o parte fixa si, eventual, o parte
variabila.
Dobanda fixa a imprumutului poate fi majorata, in conditiile determinate de contractul
de imprumut, cu o parte variabila sub forma unei clauze de participare la profitul net al
bancii imprumutate.
Titlurile subordonate pe durata nedeterminata sunt imprumuturi pe baza titlurilor
emise, care prezinta urmatoarele caracteristici:
- durata nedeterminata;
- remunerare permanenta;
- rambursare la initiativa emitentului;
- plata dobanzii anuale poate fi amanata cu unul sau mai multi ani, in cazul absentei
beneficiilor distribuibile.
Imprumuturile subordonate pe durata nedeterminata reprezinta avansuri primite de la
actionari sau asociati (avansuri de echilibru), nepurtatoare de dobanzi si fara scadenta de
rambursare.
Contabilitatea datoriilor subordonate (inclusiv a dobânzilor) se conduce cu ajutorul
următoarelor conturi:
Contul 531 - Datorii subordonate la termen
5311 - Titluri subordonate la termen
5312 - Împrumuturi subordonate la termen
Contul 532 - Datorii subordonate pe durată nedeterminată
5321 - Titluri subordonate pe durată nedeterminată
5322 - Împrumuturi subordonate pe durată nedeterminată
Contul 537 - Datorii ataşate
În rulajul conturilor amintite se oglindesc:
- împrumuturile primite la termen, a căror rambursare, în caz de lichidare a instituţiei, nu
este posibilă decât după plata celorlalţi creanţieri (531);
- împrumuturile subordonate la termen, primite pe baza emisiunilor de titluri (5311);
- împrumuturile subordonate la termen primite, nereprezentate printr-un titlu (5312);
- împrumuturile primite pe durată nedeterminată, a căror rambursare, în caz de lichidare a
instituţiei, nu este posibilă decât după plata celorlalţi creanţieri (532);
- împrumuturile subordonate pe durată nedeterminată, primite pe baza emisiunilor de
titluri (5321);
- împrumuturile subordonate pe durată nedeterminată primite, nereprezentate printr-un
titlu (5322);
- datoriile din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente datoriilor subordonate
(537).
Exemple:
1. Se înregistrează primirea împrumuturilor (datorii subordonate la termen şi pe
durată nedeterminată):
1111 Contul curent la BNR = %
531 Datorii subordonate la termen
532 Datorii subordonate pe durată nedeterminată
2. Se înregistrează primirea împrumutului pe baza datoriilor subordonate
1111 Contul curent la BNR = 532 Datorii subordonate pe durată nedeterminată
• Se înregistrează dobânda datorată de banca pentru împrumutul primit
6052 ltuieli privind datoriile subordonate pe durată nedeterminata = 537 Datorii
atașate

2.5.Contabilitatea ajustărilor de capital

Portivit Ordinului nr.344/1997, contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si


cheltuieli se tine pe feluri, in functie de natura si scopul sau obiectul pentru care au fost
constituite.
La finele fiecarui exercitiu, provizioanele constituite anterior se analizeaza si se
regularizeaza, astfel:
- prin debitul contului de cheltuieli, in cazul majorarii provizionului;
- prin creditul contului de venituri, cand provizionul trebuie diminuat sau anulat,
respectiv cand acesta devine total sau partial fara obiect;
- cand are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibila, conturile de
provizioane constituite anterior se inchid prin creditul conturilor de venituri si,
concomitent, cheltuielile si pierderile respective, in raport de natura lor, se inregistreaza
in conturile corespunzatoare.
Provizioanele reglementate sunt destinate, de regula, unor facilitati fiscale de care
poate beneficia banca si se constituie potrivit dispozitiilor legale, prevazute expres in
acest scop, inregistrandu-se in contabilitate intr-un cont distinct, pe feluri de provizioane
reglementate.
Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli ocazionează utilizarea
următoarelor conturi:
551 - Ajustări pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură
552 - Ajustări pentru facilităţi pensii şi obligaţii similare
553 - Ajustări pentru riscuri de ţară
554 - Ajustări pentru restructurare
555 - Ajustări pentru dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte acţiuni similare
legate de acestea
556 - Ajustări pentru impozite
559 - Alte ajustări
Din rulajul conturilor prezentate rezultă:
 ajustările constituite pentru riscul de angajament prin semnătură (garanţii,
avaluri, acceptări etc.), înregistrate în afara bilanţului şi care reprezintă obligaţii
de plată (551);
 ajustările constituite pentru facilităţi acordate personalului (552);
 ajustările constituite pentru riscuri de ţară (553);
 ajustările constituite pentru restructurare (554);
 ajustările constituite pentru demontarea şi mutarea imobilizărilor
corporale, precum şi pentru restaurarea amplasamentelor (555);
 ajustările pentru impozite constituite pentru sumele viitoare de plată
datorate bugetului de stat, în condiţiile în care sumele respective nu apar reflectate
ca datorii în relaţia cu statul (556);
 alte ajustări (559).
Exemple:
1. Constituirea ajustărilor pentru riscuri de executare a angajamentelor prin
semnătură

6651 Cheltuieli cu provizioane pt riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură =


551 Ajustări pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură

2. Constituirea ajustărilor pentru facilităţi acordate personalului

6652 Cheltuieli cu provizioane pentru pensii şi obligaţii similare = 552 Ajustări pentru
pensii şi obligaţii similare.
a. Constituirea ajustărilor pentru riscuri de ţară

6653 Cheltuieli cu provizioane pentru risc de ţară = 553 Ajustări pentru riscuri de ţară
b. Se înregistrează anularea provizionului pentru facilităţi acordate
personalului constituit anterior

552 Ajustări pentru pensii şi obligaţii similare = 7652 Venituri din provizioane pentru
pensii şi obligaţii similare
c. Se înregistrează diminuarea provizionului pentru risc de ţară constituit
anterior

553 Ajustări pentru riscuri de ţară = 7653 Venituri din provizioane pentru risc de ţară
d. Se anulează celelalte ajustări pentru care nu a apărut riscul de constituir

551 Ajustări pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură = 7651 Venituri
din provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură

3.1. Contabilitatea operaţiunilor de numerar şi prin virament

Contabilitatea operațiilor de trezorerie asigură evidența operațiilor prin casa,


respectiv evidentă existenței și mișcării valorilor în casă (bancnote, monede și cecuri).
Evidenţa operaţiunilor cu numerar
Primirea numerarului de bancă prin casele de încasări se efectuează pe baza următoarelor
documente:
 foaie de vărsământ cu chitanță;
 dispoziție de încasare;
 borderou însoțitor;
 documente de casă emise de calculator.
Eliberarea numerarului de bancă prin casele de încasări se efectuează pe baza
următoarelor documente:
 cambia și biletul la ordin;
 cec simplu;
 dispoziție de plată;
 documente de plata emise de calculator.

La bănci, evidenţa contabilă a operaţiunilor bancare cu numerar şi cu monedă de cont


se efectuează, cu ajutorul următoarelor conturi:
101 „Casa”,
102 - Numerar în ATM-uri şi ASV-uri,
111 „Cont curent la BNR”,
112 „Împrumuturi de refinanţare de la BNR”,
131 „Depozite la bănci”,
132 „Depozitele ale băncilor”,
141 „Credite acordate băncilor”,
142 „Împrumuturi primite de la bănci”,
161 „Valori de recuperat”,
162 „Alte sume datorate”.
Soldul contului reprezintă numerarul existent în casieria băncii.

Evidenţa operaţiunilor cu numerar şi a altor valori se conduce cu ajutorul


următoarelor conturi: 101 – Casa, 102 - Numerar în ATM-uri şi ASV-uri, 109 - Alte valori
În contul 101 se evidenţiază numerarul aflat în casierie (bancnote şi monede care
au curs legal), precum şi mişcarea acestuia ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate.
Bancnotele şi monedele expediate prin intermediul societăţilor de transport, rămân
înregistrate în contul „Casa” până în momentul transferului proprietăţii efective a
fondurilor, independent de modalităţile folosite pentru transferul acestor fonduri;
În contul 102 se evidenţiază numerarul aflat în ghişeele automate de bancă (ATM-
uri) şi în automatele de schimb valutar (ASV-uri);
În contul 109 se evidenţiază cecuri de călătorie cumpărate şi neremise la emitenţi
pentru încasare.
Exemple:
1. Se înregistrează foaia de vărsământ pentru depunerea de numerar de către un agent
economic, în contul curent:
101 Casa = 2511 Conturi curente
2. Se înregistrează constituirea unui depozit la termen de către o persoana fizică:
101 Casa = 2532 Depozite la termen
3. Se înregistrează cecul de numerar pentru ridicarea numerarului retragerea de numerar
din contul curent de la BNR:
101 Casa = 1111 Contul curent la BNR
4. Se înregistrează transferul de numerar la altă subunitate a băncii:
341 Decontări intrabancare = 101 Casa
5. Se înregistrează lipsă în casierie de numerar :
3556 Alţi debitori diverşi = 101 Casa
6. Se înregistrează depunerea de numerar în ATM-ul bancar:
102 Numerar în ATM-uri şi ASV-uri = 101 Casa
7. Cumpărarea cecului de călătorie:
109 Alte valori = 3721 Poziţia de schimb
8. Se înregistrează achitarea cecului cumpărat anterior:

3722 Contravaloarea poziţiei de schimb = %


101Casa
7029 Comisioane
9. Se înregistrează remiterea cecului de călătorie cumpărat, la încasare în străinătate:
1611 Valori de recuperat = 109 Alte valori
10. Se înregistrează încasarea cecului de călătorie:
121 Conturi de corespondent la instituţiile de credit = 1611 Valori de recuperat
11. Se înregistrează vânzarea cecului:
1372 Contravaloarea poziţiei de schimb = 1621 Alte sume datorate
12. Se evidenţiază încasarea contravalorii în lei a cecurilor şi a comisionului:
101 Casa = %
3722 Contravaloarea poziţiei de schimb
7029 Comisioane
13. Se evidenţiază plata cecurilor de călătorie în străinătate:
1621 Alte sume datorate = 122 Conturi de corespondent ale instituţiilor de
credit

Evidenţa operaţiunilor prin virament


1. Decontări cu Banca Naţională a României
Grupa 11 - DECONTARI CU BANCA NATIONALA A ROMANIEI
A 111 - Cont curent la Banca Nationala a Romaniei
A 1111 - Cont curent la Banca Nationala a Romaniei
A 1112 - Depozite la vedere la Banca Nationala a Romaniei
A 1113 - Depozite la termen la Banca Nationala a Romaniei
A 1114 - Depozite colaterale la Banca Nationala a Romaniei
P 112 - Imprumuturi de refinantare de la Banca Nationala a Romaniei
P 1121 - Imprumuturi colateralizate cu active eligibile pentru
garantare
P 1122 - Imprumuturi lombard
P 1123 - Alte imprumuturi
B 117 - Creante si datorii atasate
A 1171 - Creante atasate
P 1172 - Datorii atasate
Prin conturile 111, 112, 117 se evidenţiază o serie de operaţiuni bancare după cum
urmează:
 disponibilităţile băneşti aflate în contul curent la BNR, precum şi mişcarea
acestora ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate (1111);
 depozitele constituite la BNR pentru care durata iniţială este cel mult egală cu o zi
lucrătoare (1112);
 depozitele constituite la BNR pe un termen fix, pentru care durata iniţială este mai
mare de o zi lucrătoare (1113);
 depozitele constituite la BNR, în garanţie sau pentru efectuarea unor plăţi
ulterioare determinate (1114);
 împrumuturile colateralizate cu active eligibile pentru garantare primite de
instituţia de credit, în condiţiile prevăzute de reglementările BNR (1121);
 împrumuturile lombard primite de instituţia de credit, în condiţiile prevăzute de
reglementările BNR (1122);
 alte împrumuturi primite de instituţia de credit de la BNR, în condiţiile prevăzute
de reglementările în vigoare (1123);
 creanţele din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente disponibilităţilor
băneşti aflate în conturile la BNR (1171);
 datoriile din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente împrumuturilor de
refinanţare primite de la BNR (1172).

2. Operaţiunilor de corespondent
Băncile, pentru anumite operaţiuni bancare, îşi deschid în mod reciproc
următoarele conturi:
Grupa 12 - CONTURI DE CORESPONDENT
A 121 - Conturi de corespondent la institutii de credit (nostro)
P 122 - Conturi de corespondent ale institutiilor de credit (loro)
B 127 - Creante si datorii atasate
A 1271 - Creante atasate
P 1272 - Datorii atasate
Evidenţa operaţiunilor bancare reflectate în conturile 121 - Conturi de
corespondent la instituţii de credit, 122 - Conturi de corespondent ale instituţiilor de
credit , 127 - Creanţe şi datorii ataşate, exprimă prin:
 Contul 121 - existenţa şi mişcarea disponibilităţilor băneşti aflate în conturile de
corespondent deschise la alte instituţii de credit (nostro);
 Contul 122 - existenţa şi mişcarea disponibilităţilor băneşti aflate în conturile de
corespondent deschise de alte instituţii de credit (loro);
 Contul 1271 - creanţele din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente
conturilor de corespondent;
 Contul 1272 - datoriile din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente
conturilor de corespondent.

3. Depozite interbancare
Depozitele interbancare constituite la/de catre alte institutii de credit sunt evidentiate
in contabilitate cu ajutorul conturilor din Grupa 3 – DEPOZITE INTERBANCARE.
Grupa 13 - DEPOZITE INTERBANCARE
131 - Depozite la institutii de credit
1311 - Depozite la vedere la institutii de credit
1312 - Depozite la termen la institutii de credit
1313 - Depozite colaterale la institutii de credit
1317 - Creante atasate si sume de amortizat
13171 - Creante atasate
13172 - Sume de amortizat
132 - Depozite ale institutiilor de credit
1321 - Depozite la vedere ale institutiilor de credit
1322 - Depozite la termen ale institutiilor de credit
1323 - Depozite colaterale ale institutiilor de credit
1327 - Datorii atasate si sume de amortizat
13271 - Datorii atasate
13272 - Sume de amortizat
Contul 131 „Depozite la institutii de credit” este un cont cu functie contabila de
activ care reflecta valoarea depozitelor constituite de institutia de credit la alte institutii
de credit.
Se debiteaza cu sumele constituite ca depozite (pentru care durata initiala este cel
mult egala cu o zi lucratoare, pentru care durata initiala este mai mare de o zi lucratoare
ori in garantie sau pentru efectuarea unor plati ulterioare determinate) si cu valoarea
dobanzilor aferente depozitelor constituite.
Se crediteaza cu valoarea depozitelor lichidate si cu valoarea dobanzilor incasate.
Soldul final poate fi debitor reflectand depozitele constituite la alte institutii de
credit.

Contul 132 „Depozite ale institutiilor de credit” este un cont cu functie


contabila de pasiv care reflecta valoarea depozitelor constituite de alte institutii de
credit.

Se crediteaza cu sumele constituite ca depozite (pentru care durata initiala este


cel mult egala cu o zi lucratoare, pentru care durata initiala este mai mare de o zi
lucratoare ori in garantie sau pentru efectuarea unor plati ulterioare determinate) si cu
valoarea dobanzilor de platit aferente depozitelor constituite.
Se debiteaza cu valoarea depozitelor lichidate si cu valoarea dobanzilor platite.
Soldul final poate fi creditor reflectand depozitele constituite de alte institutii de
credit.

4. Credite şi împrumuturi interbancare


Creditele acordate între bănci, se înregistrează cu ajutorul conturilor:
Grupa 14 - CREDITE SI IMPRUMUTURI INTERBANCARE
A 141 - Credite acordate bancilor
A 1411 - Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor
A 1412 - Credite la termen acordate bancilor
A 1413 - Credite financiare acordate bancilor
A 1417 - Creante atasate
P 142 - Imprumuturi primite de la banci
P 1421 - Imprumuturi de pe o zi pe alta primite de la banci
P 1422 - Imprumuturi la termen primite de la banci
P 1423 - Imprumuturi financiare primite de la banci
P 1427 - Datorii atasate
În rulajul conturilor prezentate se reflectă:
 creditele acordate instituţiilor de credit, pentru care durata iniţială este cel mult
egală cu o zi lucrătoare (1411);
 creditele acordate instituţiilor de credit, pentru care durata iniţială este mai mare
de o zi lucrătoare (1412);
 creanţele din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente creditelor
acordate instituţiilor de credit (1417);
 împrumuturile primite de la instituţii de credit, pentru care durata iniţială este cel
mult egală cu o zi lucrătoare (1421);
 împrumuturile primite de la instituţii de credit, pentru care durata iniţială este mai
mare de o zi lucrătoare (1422);
 datoriile din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente împrumuturilor
primite de la alte instituţii de credit (1427).

Atât contul 141 cât şi contul 142 au ataşate pentru evidenţierea dobânzii conturile:
1417 „Creanţe ataşate” care funcţionează în legătură cu contul 141 la banca
creditoare;
1427 „Împrumuturi ataşate” care funcţionează în legătură cu contul 142 la banca
debitoare.

3.2. Contabilitatea valorilor primite sau date in pensiune, a valorilor


de recuperat si a altor sume datorate

Contabilitatea valorilor primite sau date în pensiune se conduce cu ajutorul conturilor


151 - Valori primite în pensiune
152 - Valori date în pensiune
Conturile menţionate oferă date contabile despre:
- creditele acordate instituţiilor de credit pe baza:- efecte de comerţ şi alte active
financiare (cu excepţia titlurilor) primite în pensiune indiferent că acestea fac sau nu
obiectul unei livrări; - titluri primite în pensiune în cazul în care acestea nu fac
obiectul unei livrări;
(creditele aferente valorilor primite în pensiune şi apoi date în pensiune sau ca
garanţie, rămân înregistrate în conturile de origine până la scadenţa lor);
- creanţele din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente creditelor acordate
altor instituţii de credit pe baza valorilor primite în pensiune de la acestea (1517);
- împrumuturile primite de la instituţiile de credit, pe bază de:- efecte de comerţ şi alte
active financiare (cu excepţia titlurilor) date în pensiune indiferent că acestea fac sau
nu obiectul unei livrări; - titluri date în pensiune în cazul în care acestea nu fac
obiectul unei livrări;
- datoriile din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente împrumuturilor
primite de la alte instituţii de credit pe baza valorilor date în pensiune acestora (1527).

Exemple:
1) Se înregistrează acordarea creditului pe baza valorilor primite în pensiune:
1511 Valori primite în pensiune de pe o zi pe alta = 1111 Contul curent la
BNR

2) Se înregistrează dobânda calculată, cuvenită:


1517 Creanţe ataşate = 7015 Dobânzi de la valorile
primite în pensiune
3) Se înregistrează la scadenţă rambursarea creditului şi încasarea dobânzii:
1111 Contul curent la BNR = %
1511 Valori primite în pensiune
de pe o zi pe alta
1517 Creanţe ataşate
4) Se înregistrează primirea împrumutului pe baza valorilor date în pensiune:
1111 Contul curent la BNR = 1521 Valori date în pensiune
de pe o zi pe alta
5) Se înregistrează dobânda calculată, datorată:
6015 Dobânzi la valorile date în pensiune = 1527 Datorii ataşate

6) Se înregistrează la scadenţă rambursarea împrumutului şi plata dobânzii:


% = 1111 Contul curent la BNR
1521 Valori date în pensiune
de pe o zi pe alta
1527 Datorii ataşate

3.3. Contabilitatea operațiunilor în curs de dezvoltate


Pentru a înregistra în contabilitate valorilor de recuperat şi alte sume datorate ce
apar ca urmare a relaţiilor interbancare, instituţiile decredit folosesc conturile:
161 - Valori de recuperat
162 - Alte sume datorate
În conturile menţionate mai sus se înregistrează:
 sume de recuperat de la alte bănci;
 cecurile de călătorie cumpărate remise spre încasare emitenţilor;

 creanţe din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente valorilor de


recuperat;

 sume datorate altor bănci, privind cecurile de călătorie emise, cecuri bancare
emise, precum şi sumele primite aflate în curs de clarificare;

 datorii din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente altor sume


datorate

Exemple :
1) Se înregistrează cecurile de călătorie remise spre încasare unei bănci din străinătate:
1611 Valori de recuperat = 109 Alte valori
2) Se înregistrează încasarea cecurilor de călătorie remise anterior:
121 Conturi de corespondent la instituţii de credit (nostro) = 1611 Valori de
recuperat

3) Se înregistrează dobânda calculată pentru sumele de recuperat ce nu au fost încasate la


timp:
1617 Creanţe ataşate = 7017 Alte venituri din dobânzi
4) Încasarea dobânzii şi a sumei de recuperat:
1111 Contul curent la BNR = %
1611 Valori de recuperat
1617 Creanţe ataşate
5) Se înregistrează vânzarea unor cecuri de călătorie emise de bănci:
% = 1621 Alte sume datorate
2511 Conturile curente
101 Casa
6) Achitarea cecurilor de călătorie ale emitentului:
1621 Alte sume datorate = 1111 Contul curent la BNR
7) Se înregistrează dobânda de plătit pentru sumele datorate:
6017 Alte cheltuieli cu dobânzile = 1627 Creanţe ataşate

3.4. Contabilitatea creanțelor interbancare restante si îndoielnice

Aceste operaţiuni se evidenţiază cu ajutorul conturilor:


181 - Creanţe restante
182 - Creanţe îndoielnice
În contabilitatea bancară fiecare cont reflectă mişcarea creanţelor astfel:
 contul 1811 reflectă creanţele din depozite constituite, creditele acordate
(inclusiv pe baza valorilor primite în pensiune) şi valorile de recuperat,
nerambursate la scadenţă;
 contul 1812 oglindeşte creanţele din dobânzi neîncasate la scadenţă;
 contul 1817 evidenţiază creanţele din dobânzi, calculate şi neajunse la
scadenţă, aferente creanţelor şi/sau dobânzilor restante;
 în contul 1821 se înregistrează creanţele din depozite constituite,
creditele acordate (inclusiv pe baza valorilor primite în pensiune) şi
valorile de recuperat, trecute în litigiu;
 contul 1822 oglindeşte creanţele din dobânzi trecute în litigiu;
 contul 1827 reflectă creanţele din dobânzi, calculate şi neajunse la
scadenţă, aferente creanţelor şi/sau dobânzilor îndoielnice.

Exemple:
1) Se înregistrează trecerea creditului la restante:
1811 Creanţe restante = 141 Credite acordate instituţiilor de credit
2) Se înregistrează trecerea dobânzii la creanţe restante:
1812 Dobânzi restante = 1417 Creanţe ataşate
3) Se înregistrează dobânda penalizatoare:
1817 Creanţe ataşate = 7018 Dobânzi din creanţe
restante şi îndoielnice
4) Se înregistrează trecerea creditului la îndoielnice:
1821 Creanţe îndoielnice = 1811 Creanţe restante
5) Se înregistrează dobânda îndoielnică:
1822 Dobânzi îndoielnice = 1812 Dobânzi restante
6) Se înregistrează dobânda penalizatoare:
1827 Creanţe ataşate = 7018 Dobânzi din creanţe
restante şi îndoielnice
7) Se înregistrează recuperarea creditului şi a dobânzii:
1111 Contul curent la BNR = %
1821 Creanţe îndoielnice
1817 Creanţe ataşate
1822 Dobânzi îndoielnice
1827 Creanţe ataşate
6.1. Contabilitatea titlurilor primite sau date în pensiune

Titlurile de valoare reprezintă înscrisuri care încorporează un drept de proprietate


sau creanţă care nu pot fi valorificate sau transferate decât prin prezentare sau cesiune.
Operaţiunile de pensiune reprezintă cesiuni ale elementelor de activ, prin care
instituţia cedentă se angajează să reprimească, iar instituţia cesionară să retrocedeze
aceleaşi elemente de activ, la un preţ şi o dată stabilite.
Acestea se înregistrează cu ajutorul următoarele conturi:
3011 - Titluri primite în pensiune livrată
3012 - Titluri date în pensiune livrată
În rulajul conturilor prezentate se reflectă următoarele date contabile:
- creditele acordate pe baza titlurilor primate în pensiune (30111);
- creanţele din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente creditelor acordate pe
baza titlurilor primite în pensiune (30117);
- împrumuturile primite pe baza titlurilor date în pensiune (30121);
- datoriile din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente împrumuturilor primite
pe baza titlurilor date în pensiune (2437).

6. 2. Contabilitatea titlurilor de tranzacţie


Titlurile de tranzacţie sunt titluri cu venit fix sau variabil, achiziţionate cu intenţia
de a fi revândute pe termen scurt (mai puţin de 6 luni) sau în condiţiile în care nu există
încă definită o intenţie cu privire la perioada deţinerii.
Contabilitatea acestor operaţiuni se conduce cu ajutorul contului 302 - Titluri de
tranzacţie.
Prin contul 3021 se înregistrează titlurile achiziţionate pentru a fii vândute în
viitorul apropiat, precum acele titlurile care fac parte dintr-un portofoliu de instrumente
financiare care sunt administrate împreună şi pentru care există dovada unui ritm efectiv
recent de a obţine câştiguri pe termen scurt.
Conturile 30251,30252, 30253 prezintă pe rulaje operaţiuni bancare privind
titlurile de tranzacţie date cu împrumut.
Prin contul 30257 se înregistrează creanţele din dobânzi, calculate şi neajunse la
scadenţă, aferente titlurilor de tranzacţie date cu împrumut.
Titlurile de tranzacţie luate cu împrumut se oglindesc în rulajele contului sintetic
3026.
Datoriile privind titlurile se oglindesc în rulajele conturilor următoare astfel:
 în contul 30271 se înregistrează datoriile aferente titlurilor de tranzacţie luate cu
împrumut;
 contul 30272 reflectă datoriile privind titlurile care rezultă din vânzarea titlurilor
primite în pensiune livrată sau din acordarea unui împrumut de titluri primite în
pensiune livrată;
 contul 30277 oglindeşte datoriile din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă,
aferente operaţiunilor cu titluri de tranzacţie.

6. 3. Contabilitatea titlurilor de plasament

În rulajul contului se reflectă următoarele:


– titlurile achiziţionate cu intenţia de a fii păstrate o perioadă mai mare decât cele de
tranzacţie (> 6 luni), dar nu neapărat până la scadenţă (3031);
- titlurile de plasament date cu împrumut (3035);
- vărsămintele rămase de efectuat legate de preţul de cumpărare sau de valoarea de
subscriere a titlurilor de plasament (3036);
- creanţele din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente operaţiunilor cu titluri
de plasament (3037).
Diferenţele favorabile aferente titlurilor de plasament nu se înregistrează în
contabilitate, iar pentru cele nefavorabile se constituie ajustări.

6. 4. Contabilitatea titlurilor de investiţii

Titlurile de investiţii sunt titluri cu venit fix care au fost achiziţionate cu intenţia
de a fi deţinute de o manieră durabilă, în principiu până la scadenţă.
Contabilitatea operaţiunilor cu titluri de investiţii presupune utilizarea
următoarelor contului sintetic de gradul I 304 - Titluri de investiţii.
Din structura rulajelor se obţin o serie de informaţii contabile astfel:
contul 3041 reflectă titlurile cu venit fix achiziţionate cu intenţia de a fii
păstrate până la scadenţă;
contul 3045 oglindeşte titlurile de investiţii date cu împrumut;
contul 3047 reflectă creanţele din dobânzi, calculate şi neajunse la
scadenţă, aferente operaţiunilor cu titluri de investiţii.

6. 5. Contabilitatea datoriilor constituite prin emisiunea de titluri

Emisiunea de titluri reprezintă o modalitate de împrumut prin care banca poate


atrage resurse de pe pieţele de capital. În funcţie de necesităţi şi de categoria de titluri
emise, banca poate să obţină lichidităţi pe termen scurt, mediu sau lung.
Aceste operaţiuni se înregistrează în contabilitatea bancară cu ajutorul conturilor
următoare:
321 - Titluri de piaţă interbancară
322 - Titluri de creanţe negociabile
325 - Obligaţiuni
326 - Alte datorii constituite prin titluri
Împrumuturile primite de bănci şi datoriile aferente din dobânzi sunt reflectate în
conturi astfel:
 contul 3211 reflectă împrumuturile primite pe bază de certificate interbancare,
bilete la ordin negociabile, bilete ipotecare, emise şi negociabile pe piaţa
interbancară;
 contul 3221 înregistrează împrumuturile primite pe bază de certificate de depozit,
bilete de trezorerie şi alte titluri negociabile emise, de regulă pe termen scurt şi
mijlociu;
 contul 3251 oglindeşte împrumuturile primite pe bază de obligaţiuni emise, de
regulă pe termen mijlociu şi lung;
 în contul 3261 se înregistrează alte împrumuturi primite pe baza titlurilor emise;
 conturile 3217 , 3267, 3227, 3257 reflectă datoriile din dobânzi, calculate şi
neajunse la scadenţă, aferente titlurilor de piaţă interbancară, de creanţe
negociabile, obligaţiunilor, şi altor titluri

Вам также может понравиться