You are on page 1of 7

1.

Caracteristici ale echipamentului de comandă numerică:


- numărul de axe
- purtătorul de program
- memoria pentru înmagazinarea programelor
- modul de introducere a programelor
- posibilităţile de adaptare pentru legătura cu o memorie externă
- precizia obţinuta
2.Funcţiile echipamentului de comandă numerică :
- transmiterea informaţiilor,
- conversia mărimilor,
- amplificarea mărimilor,
- memorarea informaţiilor,
- efectuarea de calcule
3.Fluxul de informaţii la prelucrarea mecaniă pe MUCN
Automatizarea după program a MUCN se realizează prin :
-circuite deschise de comandă numerică (a) ;
-circuite închise de reglare numerică (b).
a) Sania 4 a MU este deplasată cu ajutorul elementelor de activare 3, comandat de
impulsuri de curent sau impulsuri hidraulice. Impulsurile ajung la

4.AVANTAJE SI DEZAVANTAJE ALE M.U.C.N.

Avantaje

1. Se înlătură necesitatea utilizării unor şabloane sau modele care funcţionează


foarte greu.
2. Programele numerice se modifică mult mai uşor şi mai rapid decât programele
rigide fixate prin came, modele, şabloane.
3. Se suprimă o serie de erori de reglare crescând astfel calitatea produselor şi
îmbunătăţindu-se exploatarea maşinii.
4. Se poate îmbunătăţi organizarea producţiei trecându-se în final la conducerea
automată a întregului proces de producţie.
5. In cazul în care forma piesei poate fi exprimată prin ecuaţii matematice de
exemplu :
Profilul unei palete se poate renunţa total la desene şi se poate deduce direct profilul
din funcţia numerică.
6. Posibilitatea reglării în timp minim a unui număr oarecare de maşini-unelte
identice, prelucrând aceeaşi piesă.

Dezavantaje

1. Costul ridicat al echipamentului de comandă numerica (de 5-10 ori mai ridicat )
decât al unei maşini unelte obişnuite.
2. Anumite condiţii impuse de o utilizare eficientă a MUCN.
3. Asigurarea existenţei unui personal specializat pentru conceperea şi elaborarea
programelor şi pentru
5.A. In funcţie de capacitatea calculatorului utilizat, există două tipuri de
sisteme de comandă prin calculator a maşinilor-unelte :
-sisteme CNC (Computerized Numerical Control), care utilizează calculatoare
de capacitate mică (minicalculatoare) pentru comanda unei singure maşini-unelte
sau a mai multor maşini identice pe care se execută aceleaşi operaţii ;
-sisteme DNC (Direct Numerical Control ), care utilizează calculatoare de
capacitate mare pentru comanda centralizată a unui grup de maşini-unelte cu
comandă numerică

A.1 Sisteme CNC


In cazul sistemelor CNC, minicalculatorul preia o parte din funcţiile
echipamentului de comandă numerică. In cazul comenzii numerice, funcţiile
echipamentului se realizează printr-o logică cablată (hardware), pe când la sistemele
CNC o parte din funcţii se realizează prin logica cablată, iar o altă parte prin sistemul
programelor de calculator (software). Ca urmare sistemele CNC înlocuiesc sistemele
de comandă numerică clasică acolo unde se cere o putere mai mare de calcul şi o
flexibilitate marită în programe.
Extinderea sistemelor CNC
Structura de bază a sistemelor CNC poate fi completată cu o serie de blocuri
care să permită introducerea unor funcţiuni noi. Aceste blocuri sunt :
-blocul de cuplare a minicalculatorului la un calculator ierarhic superior în
vederea integrării într-un sistem complex DNC ;
-blocul de măsurare automată a erorilor cinematice ale maşinilor-unelte şi de
compensare a acestora.
Prin introducerea acestor blocuri, se poate realiza o optimizare a procesului
de prelucrare, având ca obiectiv productivitate maximă, cost minim, încărcarea
optimă a maşinii et. De asemenea, se măreste precizia de prelucrare prin
introducerea blocului de măsurare şi compensare a erorilor cinematice.
Extinderea sistemelor CNC se poate realiza şi prin dotarea acestora cu alte
programe de bază, cum ar fi cele pentru diagnosticarea şi localizarea defecţiunilor
maşinii-unelte şi a erorilor ce intervin în timpul lucrului.
A.2 Sisteme DNC
Sistemele DNC, în afară de conducerea centralizată a maşinilor-unelte,
asigură distribuirea şi evidenţa materialelor, elaborarea programelor de prelucrare a
pieselor, planificarea producţiei, distribuirea sculelor etc.
La acest sistem, calculatorul preia cât mai mult posibil din funcţiile blocurilor
echipamentului de comandă numerică al maşinii-unelte. In cazul limită echipamentul
de comandă numerică NC este redus doar la funcţiile de comandă a acţionărilor
reglabile, de măsurare a deplasărilor, de comandă, a funcţiilor auxiliare ale maşinii şi
la logica necesară transmisiei de date.
6.SISTEME DE COORDONATE ALE MASINILOR
UNELTE CU COMANDA NUMERICA
In comanda numerică s-a introdus noţiunea de axă ca fiind o deplasare
liniară .
Aceste mişcări sunt executate de organele mobile ale maşinii unelte cu
comandă numerică.

Axele de coordonate se stabilesc după anumite reguli, astfel :


 Axa Z este paralelă cu axa arborelui principal al maşinii . Astfel, la o maşină
de găurit sau de frezat, arborele principal antrenează scula, în timp ce la un
strung, axa Z coincide cu axa piesei. Dacă maşina nu are arbore principal, axa
Z se alege perpendicular pe suprafata de aşezare a piesei. Sensul pozitiv al
axei Z corespunde deplasării prin care se măreşte distanta dintre piesă şi
scula.
 Axa X este în general, orizontală şi paralelă cu suprafaţa de aşezare a piesei.
Ea este axa principală de deplasare în planul în care se face poziţionarea
piesei faţă de sculă.
 Axa Y se alege astfel încât să formeze împreună cu celelalte un sistem
ortogonal drept, care se poate determina şi cu regula mâinii drepte din fizică.

Mişcările de rotaţie se notează astfel :


- A - rotaţie în jurul axei X
- B - rotaţie în jurul axei Y
- C - rotaţie în jurul axei Z
Obţinerea mişcărilor se face fie prin deplasarea piesei, fie prin deplasarea
sculei . Prin deplasare se înţelege atât translaţia cât şi rotaţia . Astfel, deplasarea
sculei pe axa +X corespunde cu o deplasare a mesei pe directia -X. Acest lucru
produce de multe ori confuzie în rândul programatorilor MUCN şi al operatorilor de la
maşină. Se greşeşte la stabilirea sensului de parcurs. Pentru a stabili corect
sensurile de deplasare pe direcţia axelor se va respecta următoarea regula. : Pentru
stabilirea sensului miscarilor se considera piesa ca fiind fixă, iar mişcările
sunt executate de sculă.
În afară de sistemul de coordonate al maşinii-unelte, în care are loc deplasarea
sculei, trebuie luat în considerare şi un sistem de coordonate solidar cu piesa, cu
axele notate cu Xi , YI , ZI ce se referă la deplasările piesei, după fixarea ei pe masa
maşinii.

7.Strungurile orizontale CNC, de precizie şi performanţă sunt


fabricate din materiale şi componente de înaltă calitate, înglobând tehnologie de
fabricaţie avansată.
1. PARTICULARITĂŢI CONSTRUCTIVE strung cnc
- Duritatea ridicată de (400-450) HB a ghidajelor şi a căilor de rulare, pentru batiu si
cărucior
- Este prevăzut cu o turelă (respectiv o axă), ce poziţionează scula prin indexare.
- Designul special al păpuşii fixe garantează: funcţionare silenţioasă, viteză de
eliminare a şpanului şi o excelentă calitate de finisare a pieselor prelucrate.
8. PARTICULARITĂŢI CINEMATICE strung cnc
- Un sistem automat, avansat de schimbare a vitezei.
- Viteze ridicate de deplasare, viteză specială de eliminare a şpanului.
- Axul principal cu o mare rigiditate, cu rulmenţi unghiulari de inaltă precizie, care
sunt pretensionaţi şi gresaţi pentru buna funcţionare şi care garantează strunjire de
acurateţe ridicată.
- Mişcările de avans sunt realizate prin intermediul şuruburilor cu bile.
- Pentru fiecare sanie există un şurub cu bile.
- Duritatea şuruburilor cu bile pe ambele axe x si z garantează o durată de viaţă
ridicată şi o mare acurateţe

Combinaţia dintre vitezele ridicate ale axului şi avansurilor permite operatorului să


beneficieze de avantajul ultimelor tehnici moderne în prelucrări.

9. ACŢIONAREA strungurilor CNC


- Operarea este automată.
- Memorie cu capacitate mare de înmagazinare a programelor de utilizare.
- Deplasarea după fiecare axă este acţionată de un motor electric.
- Poziţionarea pe fiecare axă se realizează cu rigle optice sau cu bandă magnetică.
- Lanţurile de scule (magazine cu un lanţ sau cu două lanţuri) sunt acţionate de o
comandă din sistemul hidraulic.
- Sistemul de răcire (atât cel din exteriorul broşei cât şi cel din interior) este acţionat
hidraulic (prin intermediul unor pompe).
- Modul manual, se lucrează cu roţile de mână.
- Beneficiază de un design ergonomic al roţilor de mână electronice pentru folosirea
în mod manual, ceea ce face ca maşina să fie capabilă să funcţioneze asemănător
cu un strung convenţional.
- Permite ca rezoluţia roţilor de mână electronice să fie variată.
- Viteza constantă de tăiere.

10.Panoul de comandă manuală

Cuprinde : Display-ul pe care se afişează programul de lucru, tastatura pentru


introducerea manuală, semiautomată, automată a informaţiilor şi potenţiometre de
reglare şi sisteme de semnalizare luminoasă.
Comandă manuală semiautomată
Comandă manuală de deplasare a
şi automată cuţitelor pe x şi pe z
Oprire de urgenţă
Display

Reglare a avansului rapid


Tastatură

Reglare a turaţiei platoului Potenţiometre

5 6

COMENZI NUMERICE ALE MAŞINILOR UNELTE CU


COMANDĂ NUMERICĂ

11.PENTRU LANŢURI CINEMATICE TEHNOLOGICE

Se are la bază desenul de execuţie al piesei şi fişa tehnologică sau planul de


operaţii, conform cărora se introduc în programul piesei, (în fraza de început şi la
schimbarea sculei şi a parametrilor de lucru) următoarele adrese setabile:
N – nr. frazei
T – scula
S – turaţia
M – funcţii suplimentare
H – funcţii auxiliare
G – funcţii de deplasare ( ex: G 0 – avans rapid sculă
G 94 – avans liniar
G 95 – avans pe rotaţii, etc.)

12. PENTRU LANŢURI CINEMATICE GENERATOARE

- Comenzi de poziţionare
Se realizează cu funcţiile:
G 09 – poziţionare exactă încetinire
G 17 – deplasare după axa oz
G 18 – deplasare după axa oy
G 19 – deplasare după axa ox
G 54.....G 57 – deplasare de nul (origine)
G 53 – anulează deplasarea de nul
G 60 – poziţionare exactă încetinire
G 74 – atingere punct de referinţă
G 90 – coordonate absolute
G 91 – coordonate relative
G 92 – reglarea poziţiei, etc.

Comenzi de prelucrare liniară, comenzi de conturare


Se realizează cu funcţiile:
G 01- interpolare ( prelucrare) liniară
G 02 – Interpolare circulară- contur arc de cerc dreapta
G 03 - Interpolare circulară – contur arc de cerc stânga
G 04 - oprire în fraza respectivă

13.Comenzi auxiliare
M 00 – Stop programat ( se poate înlătura şpanul, repogramează))
M 01 – stop opţional
M 02 – sfârşitul programului principal, cu întoarcere la începutul programului
M 03 - rotire arbore principal, în sensul acelor de ceasornic
M 04 – rotire arbore principal în sens invers acelor de ceasornic
M 05 – oprire arbore principal
M 06 – schimbare sculă
M 17 – sfârşit subprogram
M 30 - sfârşit program
Aceste adrese sunt câteva dintr-o întreagă listă, ce poate fi completată în
funcţie de tipul şi construcţia maşinii unelte.

UZURA SCULELOR
In timpul procesului de aschiere datorita presiunilor de contact mari, a temperaturilor
ridicate, a vitezelor relative si socurilor dintre suprafetele de contact scula-piesa se produce
uzarea sculei aschietoare.

Uzarea sculei aschietoare consta din indepartarea treptata de material de pe


suprafetele active ale sculei, avand ca efect modificarea, geometriei si diminuarea capacitatii
de aschiere a acesteia.

Formele uzurii sculelor aschietoare sunt prezentate in figurile 1 (uzura placutelor din
carburi metalice), 2 (uzura cutitului de strung), 3 (uzura burghiului elicoidal), 4 (uzura
corpurilor abrazive).

Uzura fetei de asezare apare sub forma unei fatete de latime VB, paralela cu directia
muchiei aschietoare. Profilul transversal al acestei fatete corespunde cu forma suprafetei
prelucrate, iar latimea este aproximativ constanta. In apropierea varfului (zona C) si in dreptul
suprafetei initiale a semifabricatului (limita zonei N), latimea fatetei poate sa creasca.
Uzura fetei de degajare este rezultatul efectului eroziv al aschiei si apare sub forma
unui crater, dispus aproximativ paralel cu muchia aschietoare. Pozitia craterului fata de
muchia aschietoare a sculei are o importanta deosebita, un crater plasat mai departe de muchia
aschietoare este mai putin periculos.

Datorita uzurii fetei de asezare, varfului sculei isi modifica forma si pozitia, fapt ce
afecteaza precizia de prelucrare.

Uzura sculei aschietoare mai poate fi apreciata si prin cantitatea totala de material
indepartat de pe partea activa (metoda utilizata in activitatea de cercetare).

2. Cauzele uzarii sculelor aschietoare.

Procedeul de prelucrare si parametrii procesului de aschiere dicteaza in cea mai mare


masura viteza de uzare a sculei aschietoare.

Uzura-datorata; solicitarilor mecanice. Pana taisului este supusa la incovoiere si


compresiune, ceea ce duce la desprinderea unor mici particule din materialul sculei.
Rezistenta taisului este cu atat mai mica cu cat unghiul de ascutire  si raza de ascutire rn sunt
mai mici.

Uzura prin adeziune. Suprafetele sculei si aschiei prezinta asperitati, in zonele de


contact presiunea este ridicata, formandu-se microsuduri intre aschie si scula

Pe desenul de execuţie al unei piese este trecută cota Ø 128 (10p)


- 0,02
a. Identificaţi dimensiunea nominală, abaterea limită superioară, abaterea limită inferioară .
b. Calculaţi toleranţa T. (cele doua relatii de calcul)

a. (3p) N = 128mm; As = +0,04mm; Ai = -0,02mm


b. (7p) T = Dmax – Dmin = As – Ai = 0,06mm
Dmax = 128,04mm; Dmin = 127,98mm