Beneficiile abilităților de public speaking: cum le conștientizez necesitatea,

cum le dezvolt permanent?

Public speaking reprezintă un proces de comunicare prin care, unui public îi sunt
prezentate idei referitoare la o temă, acestea având scop informativ, argumentativ sau de
influențare a mentalității auditoriului. Precum în orice formă de comunicare, discursul public
are la bază cinci elemente „who is saying what to whom using what medium with what
effects” (Hogan, 2013, p.56).

Abilitatea de a susține un discurs aduce o serie de avantaje, având un rol important în

derularea și dezvoltarea carierei oricărei persoane. Prezentarea unui discurs în fața unui
auditoriu reprezintă o modalitate de a interacționa cu diferite tipologii umane în scopul
creșterii încrederii în sine, ajută la crearea unui stil autentic de exprimare și îmbunătățirea
limbajului nonverbal. Amplificarea abilităților de public speaker oferă șansa de formare a
unui stil clar și concis în exprimarea ideilor, iar documentarea continuă poate lărgi sfera de
cunoștințe.

Un prim beneficiu este sporirea încredereii în sine. Un număr foarte mare de indivizi
sociali consideră că au dezvoltat o teamă de a vorbi în public, însă s-a demonstrat faptul că
exersarea și amplificarea abilităților deja existente poate duce la diminuarea acestei frici sau la
dispariția ei. „According to most studies, people's number one fear is public speaking.
Number two is death.” (Jerry Seinfeld). Anxietatea, emoțiile și nervozitatea unei persoane
care nu este antrenată în susținerea unui discurs vor fi vizibile din cauza unor factori
involuntari: respirație rapidă, lapsus-uri, vocea tremurată, secreția excesivă a glandelor
sudoripare. Acest lucru este un fapt natural din cauza lipsei de experință, astfel că se poate
face o clasificare între începători și experți, însă tocmai din acest lucru prin exersare se poate
ajunge la capacitatea unei persoane care pare să aibă un talent înnăscut în acest domeniu.
„There are two types of speakers: those that are nervous and those that are liars.” (Berkun,
2010, p. 16). În cartea „Inteligența emoțională”, Daniel Goleman aduce în evidență termenul
de „învățături emoționale” care desemnează faptul că o acțiune repetată va deveni pentru
creier un „obicei natural”. (Goleman, 2001, p. 154). Odată ce emoțiile scad, încrederea în sine
va crește.
 Dezvoltarea propriului stil de exprimare este una dintre cele mai mari beneficii aduse
de abilitățile de public speaking. Autenticitatea va face întotdeauna diferență în abordarea
diferitelor subiecte, iar fiecare individ social care va vorbi în public va avea un mod nou de
prezentare a aceleiași teme. De la exordiu se urmărește captarea atenției ascultătorilor
făcându-se apel la sensibilitatea și bunăvoința acestora, iar vorbitorul poate să se ajute de un
joc de cuvinte care relatează tema, o glumă, o analogie sau de un enunț dramatic care va
acționa asupra sentimentelor auditoriului. Se dorește persuadarea publicului prin mijloace
verbale, nonverbale și paraverbale, astfel că vorbitorul încearcă prin diferite metode
gramaticale, gesturi, mimică, referințe sau detalii să sporească imaginația celor ce ascultă.
„Maniera în care ne formulăm gândirea face cunoscute unele dintre modalitățile sale, care
modifică realitatea, certitudinea sau importanța datelor discursului.” (Perelman & Tyteca,
2012, p. 192)

Un alt beneficiu îl reprezintă îmbunătățirea limbajului nonverbal. Datorită faptului că

o persoană vorbește în fața unui public, limbajul verbal nu va fi suficient pentru a interacționa
cu auditoriul, intensitatea transmiterii mesajului discursului fiind sporit de abilitățile de a
ideilor și cu ajutorul limbajului nonverbal. Conexiunea dintre vorbitor și auditoriu va fi
posibilă din ambele părți, iar cu ajutorul limbajului nonverbal, cel ce susține discursul va
putea să se modeleze după modul de reacție al publicul, acest lucru venind în ajutorul lui. În
cartea „Body language” este precizat faptul că înțelegerea și cunoașterea semnalelor
limbajului trupului și aplicarea lor reprezintă o modalitate de manipulare și dominare. De
asemenea, poate crea o legătură între persoanele implicate în discuție, generând un echilibru
datorită faptului că atenția la astfel de semnale este mare.

O primă situație ce necesită prezența abilităților de public speaking este la nivel liceal,
la materii precum limba și literatura română, istorie, filosofie, psihologie, sociologie, limbi
străine sau religie. Încurajarea elevilor de a-și susține ideile în fața clasei pe baza cunoștințelor
generale, dar și a structurii lecțiilor acelor materii îi ajută pe aceștia să capete curaj pe viitor să
își exprime opinia, părerea sau punctul de vedere. Acest exercițiu poate fi aplicat și în cazul
unor dezbateri liceale, cu argumente pro și contra, astfel încât participarea continuă a
candidaților să devină o obișnuință, iar stresul și anxietatea să dispară treptat. În Statele Unite
ale Americii și țările Vestice se pune foarte mult accent pe public speaking în sistemul
educațional, deoarece se urmărește expunerea ideilor în vederea formării elevului ca individ
social ce își cunoaște dreptul la libera exprimare, fără să fie îndoctrinat sau inhibat de cei din
jur.
 De asemenea, interviul de angajare necesită prezența abilităților de public speaking. O
persoană competentă în a susține oral o prezentare a atribuțiilor pe care le deține pentru a fi
angajat va trebui să aibă experiență în ceea ce privește diminuarea emoțiilor, reglarea
tonalității vocii, ticurilor nervoase verbale sau a gesturilor care îi pot compromite șansa la acel
post de angajare. În timpul interviului întrebările sunt spontane, iar capacitatea de a răspunde
cât mai rapid și corect ține tot de experiența pe care viitorul angajat o deține. Degajarea într-
un astfel de moment este un element important care este legat de încrederea în sine și în
forțele proprii, iar acest lucru se va simți încă din momentul incipient, de la primul contact
vizual.

O altă situație din care rezultă utilitatea prezenței abilităților de public speaking se
regăsește la ședințele organizațiilor, unde ideile foarte bune sunt vizate, dar și modul de
interacțiune cu membrii prezenți în cadrul ședinței. Efectul scontat al acestei abilități poate să
facă diferențe între un angajat mediocru și unul cu putere mare de influență sau cu un lider
înnăscut, care ar putea revoluționa și propulsa organizația datorită faptului că a cunoscut unde
sa pluseze. Motivația de a dezvolta astfel de abilități este mai mare într-o organizație datorită
faptului că majoritatea prezentă la ședință își dorește să fie remarcat într-un mod pozitiv.
Simplul fapt că într-o organizație există momente în care informația este limitată, poate fi un
lucru benefic pentru cel ce dorește să se afirme, datorită capacității sale de a face legături
constructive și de a își expune viziunea într-un mod cât mai clar si concis, astfel încât ceilalți
să îi recunoască meritele oratorice, dar și ideile bune pe care doar cu ajutorul învățării
continue în domeniu a reușit să le dobândească și să le dezvolte. „Când dispunem de un
anumit număr de date, posibilitățile vaste ni se oferă în privința legăturilor pe care le vom
stabili între ele. Problema coordonării sau a subordonării elementelor ține adesea de ierarhia
valorilor admise; totuși, în cadrul acestor ierarhii de valori, putem formula legături între
elementele discursului care vor fi modificate în mod considerabil premisele: noi operăm între
aceste legături posibile o alegere tot atât de importantă ca aceea pe care o operăm prin
clasificare sau calificare.” (Parelman & Tyteca, 2012, p. 194)

Odată deținute abilitățile de public speaking, următorul pas ar fi dezvoltarea continuă a

acestora în scopul evoluției personale și profesionale cu ajutorul unor mijloace ce necesită
timp, răbdare și perseverență. Teama de a greși în fața unui public este des întâlnită la
majoritatea persoanelor, însă aceasta poate fi depășită în primul rând prin repetarea acțiunii
până va deveni o obișnuință. De asemenea, documentarea continuă este o modalitate de
dezvoltare a acestor abilități, participarea la traininguri specializate pe acest domeniu,
susținerea discursului în fața unui public obiectiv, capabil de a oferi un feed-back după
încheierea discursului, autoevaluarea, vizionarea și participarea la prezentări TED.

Personal, consider că una dintre cele mai importante modalități de dezvoltare a

abilităților de public speaking este exersarea acestei acțiuni pentru a reuși să diminuăm
emoțiile puternice în timp. Frica de a vorbi în public va fi receptată de către ascultători, care
ar putea avea o repulsie față de vorbitor, iar interesul lor să scadă pe tot parcursul discursului
doar din cauza faptului că emoțiile au acaparat prezentarea. La elevi sau studenți un început ar
putea fi prezentarea referatelor sau proiectelor în fața clasei. Se va observa la majoritatea un
impediment destul de mare la începutul anului, însă repetarea acțiunii îi va ajuta să își mențină
calmul, stabilitatea ideilor și exprimarea acestora, iar emoțiile vor avea doar rol constructiv.

Trainingurile specializate pe acest domeniu reprezintă un foarte bun prilej de a te

dezvolta în arta susținerii unui discurs, deoarece cu ajutorul unor persoane ce au excelat mai
mult timp pe partea oratorică îți poți influența gandirea că pe viitor vei putea ajunge la fel de
bun precum cei care te-au învățat tehnicile. Astfel de traininguri sunt o bună experiență
datorită faptului că presiunea susținerii unui discurs va fi diminuată datorită faptului că se va
exersa continuu în fața unui public, în cadrul căruia nu vor exista aceiași participanți. Astfel
că, interacțiunea cu noi publicuri va fi un prilej bun pentru depășirea emoțiilor, iar vorbitorul,
datorită tehnicilor de persuadare și oratorie învățate va încerca să se modeleze după modul de
reacție a fiecărui auditoriu cu care intră în contact.

Un alt mijloc de dezvoltare a abilităților de public speaking îl reprezintă susținerea

discursului în fața unui auditoriu capabil să ofere feedback după încheierea prezentării.
Evaluarea critică și obiectivă reprezintă un mijloc prin care stima de sine poate crește datorită
calităților exprimate de către public, dar și un mod de înțelegere a dificultăților avute cu
scopul remedierii acestora pe viitor. Reperarea unor astfel de critici pot veni și din partea celui
ce suține discursul, acesta fiind înregistrat în scopul derulării discursului în mod repetat. Un
exemplu în acest sens ar putea fi tema la Introducere în Relații Publice, unde am fost filmată
în timp ce am am susținut un discurs în fața unor colegi. Fișa de observație întemeiată ulterior
pe baza înregistrării video a fost un prilej de a-mi recunoaște greșelile gramaticale, mișcările
involuntare și repetitive. Acest lucru m-a ajutat să fiu conștientă de potențialul pe care îl dețin,
dar și de gesturile care m-au limitat pe parcursul prezentării, fiind un lucru pozitiv în acest
sens.
 Astfel fiind spuse, dezvoltarea abilităților de susținere a unor idei cu ajutorul unui
discurs public reprezintă un factor important în aproape orice domeniu care ne vizează încă de
la o vârstă fragedă, indiferent dacă avem de prezentat un referat, dezbătut o idee, impus
punctul de vedere sau încercăm să vindem un produs. Vorbitul în public nu poate fi evitat la
nesfârșit, iar cu ajutorul repetiției și feedback-ului continuu efectele benefice vor fi resimțite
atât pe plan personal, cât și profesional. Văzută ca fiind o artă, public speaking-ul a reușit să
se dezvolte și să stea la baza interacțiunii dintre oameni, vizând ideile bune, însă poate
reprezenta și o modalitate de manipulare.
Bibliografie

Berkun, S. 2010. Confessions of a Public Speaker.

Brennick, I. (2010). Bring your audience to their feet!.

Goleman, D., & Nistor, I. M. (2008). Inteligenţa emoţională. București: Curtea Veche.

Hogan, G. B. (2013). Building Better Paragraphs.

Pease, A. (1997). Body Language. București: Polimark

Perelman & Tyteca. (2012). Tratat de argumentare. Iași: Editura Universității „Alexandru
Ioan Cuza”