Sec.

19

Context general
-Moldova + Muntenia
-Pacea de la Adrianopol
-Guvernarea rusa, Pavel kiseleff-> regulamentele organice
-Al.I. Cuza – unirea principatelor
-Carol – regele vechiului regat
- Transilvania
- dualitate intre Austira si Ungaria
-crestere economica
- industrializare lenta
-cresterea comertului
-dezvoltarea drumurilor, cai ferate
-cultura europeana
-prez. Arhitectilor straini
-infiintarea scolii de arh din buc

Modernizarea urbana
- Al.I.Cuza – bazele legislative moderne ( legea comunala, codul civil, legea de expropiere )
- orasele noi si restructurarea radicala a celor existente (orase-port)
-orasele noi (Turnu Severin, Turnu mag, cl, oltenita, calafat, corabia..)
- regularitatea formei in plan
- trama stradala regulata
- divizarea regulata a aterenului
- spatii publice ( piete, zone de agrement)
- instalatii portuare
- diferetieri ale tesutului urban dupa pret ( segregare sociala)
- restructurarea radicala ( giurgiu, braila)
- raiale turcesti
- noi strazi rectilinii => ordonare quasi-geometrica
- rectificare locala a strazilor existet e
- parcelarea regulata
- piele principale centrale, gradini parcuri
- Braila
- extinderi succesive (2)
-structura urbana coerenta
- extinderi planificate ale oraselor existente( Galati, Cta, Predeal)
- cauze economie
-noi cai de comunicare
- prezenta unor noi functiuni administrative( gari)
- maj extinderilor sunt spontane, putine fiind planificate
- cele planificate : proiect de urbanism
-parcelare regulate
-spatii publice
- functiuni de interes public
- spatii verzi
- preiau totusi directii ale arterelor existente
- Galati
- 2 directii de dezvoltare :
- perpendicualata pe cursului fluviului
- alta intre dunare si lacul Brates ( care nu a tinut)
- Constanta
- prezenta garii -> dezvoltare catre N
- zone de locuit, parc public, industrie, activitati militare
- Predeal
 - neregularitatile terenului->trama stradala
- statiune climaterica
- transformarea oraselor existente
- cai de circulatie:
-interventii asupra tramei existente/ realizarea unei noi artere
- modelul Haussmanian
- dublarea unei artere vechi, sinuare, inguste
- legarea diferitelor parti ale orasului ocolind centurl
- legarea garilor cu partile centrale ale orasului
- artere lungi, drepte, largi cu plantatie de aliniament ( dupa 1860)
- clasificare:
- bulevardul pe traseul unor foste frotificatii ( br, giurgiu )
- legatura garii cu centrul ( ploiesti, targoviste, rm sarat )
- bd circular( craiova)
- Buc – axa E-V, N-S, Bd.Maria, Marasesti, Schitu Magureanu, Dacia...
- modificarea parcelarului si adaptarea la noile functiuni urbane
- pe terenuri agricole, livezi, vii, prop mari urbane fara o utlizare
- se amplaseaza industria, cladiri publice, parcuri, cartiere de locuit
- aparitia unei functiuni noi( gara ) ->parcelari succesive(inclusiv hoteluri, magazine..)
- se micsoreaza nr. Palatelor urbane
- apar noi tipuri de loc( imobilul de raport, cila, loc sociala)
- modelul orasului gradina ->parcuri
- parcelari pt burghezie , parcelari pt locuinte ieftine, parcelari pt cartiere de vile
- exceptie: orasele fortificate din transilv
- unificarea organismului urban ( intra,extramuros)
- depasirea limitelor fizice ale fortificatiilor
- legaturi difice cu partea veche=> inutilitatea fortificatiilor
- pierderea rolului defensiv=> deazfectare, demolare( partial, integral)
-Cluj - in locul fortificatiilor- parcele construilbile
- Sibiu- in ext fortificatiei a fost amenajata o promenada publica cu plantatie de aliniam.
- Brasov- demolarea integrala a partii N – promenada + deschidere catre platoul Barsei
-Timisoara
-au fost inglobate in oras mai multe loc rurale
- s-a construit o artera moderna de ciruclatie – legatura intre “cetate” si celalalte parti (seamana cu
ringul vienez)

Tipologii arhitecturale
- mod de viata care tinde spre uniformizare
- grad de confort si echipare
- caracter de reprezentare – cladiri administrative, bancare etc
- dependenta de conditiile eocnomice, politice, culturale
- raportul intre stil si tipologie arh – independenta
- clasificare cladiri:
- cladiri complet noi (gara, industriale, portuare, teatre)
- existente anterior si modificate ( invatamant, locuinte, administrative)
- grad de trasnformare redus( biserici, manastiri)
- care dispar ( hanul -> hotel)
- cladirile industriale
- decalaj fata de tarile occidentale
-industria metalurgica, alimentara, activitati portuare: silozuri
- cladiri pt transport( gara)
- noua poarta de intrare in oras -> spatiul public al pietei garii
- este amplasata in marginea orasului
- configuratie liniara, in centru accent volumetric ( holul pt bilete si spatiu pt calatori)
- Gara de N are un salon regal
- 2 gari terminus- de N si Filaret, restul sunt de tranzit
-cladiri administrative
- primarii, prefecturi, ministere
- spati destinare publicului , o sala pentru sedinte, birouri functionari, biroul conducatorului
-simetrie volumetrica
- decoaratie speciala
- accentul vertical ( simbolul turnului cu ceas)
- ex.: ministerul agriculturii si domenciilor, palatul regal, etc
- cladiri pt justitie (tribunal, palate de justite)
- “sala pasilor pierduti”- spatiu pt public
- palatul de justite din buc
- cladiri financiar-bancare (banci ,burse ,societati de asigurari)
-partiu clasic: organizare palinemtrica
- spatiu primire public->hol ghisee; spatii birouri functionari
- conteaza daca este sediu central, filiala imp sau locala
- cladiri pt sanatate
- sisemul pavilionar
- cladiri pt invatamant
- inv. Separat pe sexe
- scolile primare: proiecte tip ( supraf minime)
- gimnazii, licee: org. Palinmetrica compacta, liniara , centrata +internat
- cladiri pt cultura
-teatrul – Oravita, Buc; plan tip italian( feller &helmer)
- palate urbane de cultura - sala de spectacole, de lectura, de concerte de camera, biliard
- cazinouri – in statiunile balneare, climaterice (baile herculane, cta)
- ateneul roman – sala de conferinte, concerte, Sali de expoz

- cladiri pt cazarea temporara

- apa, incalzire, ascensor, restaurant
- statiuni si in orase
- Hotelul Buleard, Athenee Palace( structura ba) Traian ( Iasi- s.metalica G. Eiffel)
- locuinta
- modificarea radicala a org palinmetrice, a confortului interior si a raporturilor cu mediul urban
- confortul+ cristalizarea unor tipuri carct vietii urbane
- palatul urban – standard ridicat, izolat, teren mare, ex. : P. cantacuzino, P. Sturdza
- vila- teren mic, se inscrie in parcelar special pt acest tip de locuinta, confort ridicat/mediu, burghezie ,
intelectualitate
- imoblilul de raport – locuinta colectiva ( in Transilvania asimilata mai usor)
- acces principal vertical
- camaere orientate spre artera principala, iluminare ventilare spre curti complet inchise
- accesul locuintelor:cursive
-loc. Ieftina (sociala)
- pt oameni cu venituri modeste
- pt muncitori la fabrici
- proiecte tip, suprafete minime de teren
- spatiul public si imaginea urbana
- plan riguros clasicizant
-plan romantic peisager
- combinatie intre ele ( Cismgiu, Parcul Romanescu- craiova)

Principalele orietnari ale arh

- clasicismul si romantismul
-nr redus de cladiri , situate difuz in structurile urbane
- singurele coerente: ansamblurile manastiresti
- caracter aplicati – fundamentare doctrinara
- amenajarile publice – imbinarea celor doua ( fragmente riguroase +pitoresc)- cismigiu, kiseleff
- clasicismul
 - volume si asamblarea volumelor simple
- elem de arh ale renasterii intaline
- reducerea decoaratiei la minim
- scoala ardeleana – apartenenta lumii latine
- academiile domnesti din buc si iasi- apartentnta lumii grecesti
- transilavia: continuarea renasterii si barocului
- moldova: influente din sec 18 ( biserica golia)
- t.rom. : brancovenescul a asimilar si forme clasicizante ale renasterii si barocului
- moldova: primele manifestari- clasicimului rus
- intai, exteriorul bisericilor
-apoi, plan longitudinal , succesiunea spatiilor a ramas traditionala
- Biserica Ruset( botosani) – absidele sunt inglobate in zidarie
- decorarea clopotnitei, fronton triunghiular
- Biserica man. Frumoasa
-plan long, divizarea spatiilor:arc in plin cintru
- portic cu 4 coloane dorice
- plan central
-bis. Din Letcani
- cilindru, pilatratura, cupola, 2 volume primatice- intrare, clopotnita
- resedintele boieresti
- prima etapa – vechea structura( camere de locuint la etaj) –loc.lui I.Cantacuzino
- a2a etapa – planuri noi, volum compact, plan U- casa Bals, palatul Strudza
- Tara romaneasca( Buc)
- palatul domnesc :1 masiv vomun simetric
- palatul stribei, casa diniu golescu
- Transilavia:
- baroc tarziu simplificat
- catedrala romano-catolica satu mare
- oridul colosal, coloane ionice, ancadramente simple , balustrade cu piatra ajurate
- palatul toldalaghi korda
- alexandru orascu – univ buc, grand hotel du bulevard, hotel carol cta
- romantismul
- fragmentul gotic
- arh. Militara : turnuri, crenelui
- pitorescul
- rigoarea simetriei in plan, organizarea simetrica a fatadei
- Palatul sutu, gara suceava, cazarma iasi buc,
- => arh. Neoromaneasca
- eclectismul
- alegerea unor monumente ale trecutului si demontarea in elemente componente
- remontarea lor dupa principii istorice
- este o incercare de verificare obiectiva a produsului artistic si metoda de invatare
- arh: I.D.Berindei, P Antonescu, P Smarandescu
- categorii:
- tipologic – 1 singur model
- BNR – clasicismul francez
-palatul de justitie – renasterea franceza
- sintetic – motivele unor epoci diferite si stiluri diferite
- ministerul agriculturii si domeniilor – renastere franceza+clasicism de curte
- ateneul ro- erecheteionul si templul sybilei
-castelul peles – arh clasica germana +cea a fach-werkului
- urbanitatea ecelctismului :
- patrunderea si dezvoltarea sa coincide cu dezv economica accelerata
- de la constructii administritiva pana la locuinte modeste de serie
- cu precadre – axa e-v a bd bucurestene, bd. Revolutiei arad
- relatiile cu programele de arh :
 - modeleaza un fel de ambianta a cladirii/grupului de cladiri
-Raporturi:
- simetria efectiva a organizarii palinmetrice interioare
- accentuarea axialitatii cladirii
- ierarihizarea functiunilor cladirii
- expresia volumetrica generala – inaltime, gabarit
- tratarea diferita si ierarhizarea prin decoratie
- schimbarea referintelor stilistice prin opulenta, diversitatea si pretiozitatea mat.
- arh. 1900
- art nouveau (putin)
- daniel renard : cazino cta , hotel athenee palace
- sucession (in transilvania)
- decorativism
-materiale diverse: tencuiala ( cu texturi dif), placaje ceramica( policroma), sticla, vitralii
- 2 etape:
- forme curbilinii – lechner odon – motive florare maghiare, goluri de forme, dimensiuni si pozitii
variate
- forme geometrice – kos karoly ( bis reformata din cluj) – elem decorative reduse, rugoare
geometrica
- combinatia celor 2 – palatul culturii si prefecturii din tg mures – volume si forma geometrica,
multe decoratii ( int, ext)
- arh. Neo-romaneasca (pana la 1 rm)
- miscarea romantismului European
- identitatea si etosul natiunii
- context national
- proclamarea regatului
- idea unei arte- Al. odobescu ( arta nationala de inspiratie: arh. Veche culta/arh.Populara)
- arh. Dimitrie berindei
- poezii populare ( v alecsandri), revista semanatorul, tablouri grigorescu ( sp. Rural)
- Al odobescu : pavilionul pricipatelor( referinte pt traditia arhitecturala)
- biserica 3 ierarhi din iasi
- biserica curtea de arges
- biserica stavropoleo
- sursele
- la mij. Sec. 19 cunostintele despre arh nat veche erau f reduse=> fiecare arhitect a analizat si inteles ce a
vrut => arhitecturi neoromanesti diferite
- epoca brancoveneasca – sursele cele mai imp si prolifice
- (1)se aplica procedeul eclectic => electism local
- (2)compozitia acamenica – ordonarea planului, volumelor, fatadelor dupa principiile simetriei si
ierarhizarii partilor
- neorom = inventie moderna care urmareste asigurarea unei anumite traditii
-nu are o doctrina artistica => mai multe stiluri neorom
- importanta scolii de arh. – proiecte obligatorii in stil romanesc, relevee, profesori: Mincu, Cerchez,
Socolescu
- Ion Mincu
- scoala de poduri si sosesle + ecole des beaux arts
- (1)electismul frances : refacerile caselor Monteoru, Vernescu, Palatul de Justitie
-(2) lucrari manifest: Casa Lahovari, Bufetul de la sosea, Scoala centrala..
- foisorul
- arcul trilobat, care reazama pe stalpi de lemn,
-acoperisul cu pante din tigla
- decoartie ceramica policroma
- Bufetul de la sosea: mici volume in consola( bovindouri)
- Scoala de fete: plan riguros dreptunghiular, galerie de cirulatie, braul
-(3) cladiri publice: Palatul primariei capitalei, banca comerciala craiova
- structuri compozitionale academice
 -decoartii clasicizante( provenind din bagajul traditional)
- character eclectic al arh
- ultima sa lucrare: biserica Stavropoleos( ultimul moment al arh traditionale )
- alti protagonisti ai perioadei
- Petre Antonescu
- arh eclectica, apoi cea a casicismului modern, spre art nouveau
- arh neorom- monumentalizata
- ministerul lcrarilor publice , prefecture craiova
- Grigore Cerchez
- cel mai mult neorom
- suprafete albe, tencuite, detalii din piatra de insp brancoveneasca
- scoala de arhitectura ( combinatie barochizanta, decoratii brancov)
- Nicolae Ghica Budesti
- arh medievale moldoveneasca+ arhitectura brancoveneasca
- muzeul taranului roman
- Cristofi Cerchez
- arh populara=> Decoratia suprafetelor de fatada cu stucaturi florale
- vila minovici
- Ion Nicolae Socolescu
- referinte decorative de factura orientala
- casa ionescu gion
- giulio magni
- viziunea lui mincu ( scoala mavrogheni)
- oficializarea noii arh
- concurs pt sediul primariei buc:se stiu 2 proiecte predate( G Sterian, Magni)
- Ion Mincu (cativa ani mai tarziu ): org volumetrica, inspiratie franceza+elem romanesti
-pana la urma a facut petre antonescu alt proiect
- expozitie in parcul carol: pavilioane ( aproape toate mai putin 2-3 erau in stilul neorom)

Per. Interbelica

Context general
-in timpul domniei lui Ferdinand si Carol 2
- carol 2 – dictatura regala ( existanta unui singur partid prin promulgarea unei constitutii date de el)
- carol 2 a abdicat-> Ion antonescu devine conducatorul statului
- dupa criza din 32, economia din ro a crescut constant => Romania granar al europei
- contextual cultural: efervescenta ( intelectuali : Mircea eliade, emil cioran, mircea vulcanescu, pe langa cei deja consacrati:
nicolae iorga, liviu rebrreanu, ..)

Urbanismul di evolutia oraselor

-cadrul legislativ:
- sistematizarea oraselor
- legislatia locuintei ( ampla)
- locuinta muncitoreasca

Teoria urbanismului
-Cincinat Sfintescu
- amenajarea teritoriului national
- superurbanismul - istoria oraselor, probleme edilitare, de estetica, de economie, circulatie, igiena, iluminar public
- urbanistica generala si urbanistica speicala ( volume de referinta)
-referinte la camillo sitte si teoriile lui corbusier

Amenajarea teritoriului
-reteua de comunicatii la nviel national
-reteaua de localitatii
- protectia zonelor naturale
 Planul de sistematizare
-legea de unificare
- instructiunile si normele pentru intocmirea planurilor de sistematizare
-principii:
- extinderea planificarii orasului dincolo de limitele construite propiu-zise
- conificarea functionala
- ierarhizarea retelei de circulatie urbana
- prevederea coerenta a spatiilor verzi publice
- probleme de estetica urbana
-nu exista reflexe ale ideilor functionalizate din carta de la atena
- ex. Timisoara: planuril succesive pt integrarea localitatilor invecinate dupa demolarea fortificatiilor
-proiectul de extindere a Brasovului
-planul de sistematizare a sibiului, iasului
- planul director de sistematizare al mun buc( duiliu marcu, gm cantacuzino, ion davidescu, roger B )

Operatiuni urbanistice
- localitatile urbane noi – putine
- Eforie: aditionati de parcelari de dim diferite
- Mamaia: 2 proiecte succesive de urbanism ( 1904 si 1940 )
- extinderile
- parcelari de dim variabile
- Buc: comuna baneasa
- Parcelarile din inteirorul oraselor
- cartiere de locuinte, functiuni culturale, publice, industriale
-Buc: vatra luminoasa, Jianu, Cotroceni
-Interventii in zonele centrale ale oraselor:
- raportul privind scara spatiilor urbane propruse ignora de multe ori scra existenta
- utilizarea principiilor de factura clasica
- cladiri sau spatii urbane reazlizate in trecut sunt inlocuite cu propuneri monumentale ( in timpul lui carol2)
- piata univeristatii, piata scolii de razboi , piata palatului regal, piata victoriei
- arh moderna: piata romana –univeristate =muzeu in aer liber

Profesiunea si arhitectii
- nr arhitectilor a crescut
- a scazut nr arh straini
- SAR (infiintata in 1891) -> CAR – care dadea dreptul de a elabora si semna proiectele
- profesiune libera –birou propiu de proiectare
-dar si servicii de arhitectura ale statului
-generatia consacrata: Petre antonescu, constantion iotzu, nicolae nenciulescu, paul smarandescu, statie ciortan, diuliu marcu
-generatia tanara: gm cantacuzino, octav doicescu, horia creanga, marcel iancu, henriette delavrancea, tiberiu niga

Perspectiva asupra arh

- constiinta din ce in ce mai accentuata a rolului social al arh
- cladiri industriale ( calit arhitecturale) , proiecte tip
- rezolvari functionale noi
-apar materiale si tehnologii noi
- exista totusi diferente intre vechiul regat si transivlania in plan cultural

Curentele arh
-disputa traditionalism modernism

Reviste de arh
-disputa tard-modernism, afirmarea pozitiilor critice
- arhitectura ( revista SAR) – Florea Stanculescu; promova traditia nationala la inceput, apoi art deco si f putin cea moderna
-contimporanul( revita lui M Iancu) – avangarda romaneasca , arh moderna. Articole le corbusier
- simetria, caiete de critica si arta – gm cantacuzino, octav doicescu, PE miclescu, M Ghyka, T vianu – istorie di critica
literala ( revista prestigioasa, eleganta), arhitectura intr-un spirit clasic
- buletinul comisiunii monumenelor istorice – rigoare stiintifica, istoria arh noastre, proiecte restaurare ( P Antonescu, Ghica
Budesti...)

Varietatea orientarilor arhitecturale

- prelungrle sucession in transilv, arh de factura mediteraneana => diversitatea stilurilor
- combinatii intre arh moderna si arh art deco, decoratii traditionaliste si arh moderna , etc => varietate
- maj arh proiectau in mai multe stiluri dar cei mai consecventi erau arh neorom ( st. Ciortan, Ion trainescu, berechet)
- arh neoromaneasca
- aderenta relativ scazuta in transilv si banat
- Craiova super mult( oras cu puternice traditii)
-Cta super putin (oras port, cosmopolit)
- in toate orasele totusi e prezenta prin biserici ortodoxe :
- alba iulia – biserica incoronarii ( lui Ferdinand) (arh relig a munteniei)
- cluj( sugestii bizantine)
- timisoasa catedrala( influente arh moldovenesti)
-(1) de la generatia lui mincu se preiau formule si modele decorative
- statie ciortan – vama postala – “recuperarea arheologica)
- Duiliu Marcu – caramida aparenta, ancadramente de piatar cu decoratii traditionale, caramida cu profilaturi
particulate, acoperisuri cu invelitoare ceramica (de inspiratie N G Budesti)
- alti arh: Parul smarandescu( locuinte buc, sinaia), Dumitru ionescu berechet, Toma T socolescu ( catedrala ploiesti)
-(2)exprimarea caracterului locului
- GM catacuzino- articole in simetria si revista fundatiilor regale
- Octav Doicescu – restaurant padurea baneasa, herastrau ( orizontalitatea campiei)
- H Delavrancea Gibory – vilele balcic – limbaj modern,traditia balcanica a loc
-arh de factura clasicizanta
- (1) eclectismul tarziu de infl franceza – epuizeaza potentialul expresiv, arhitectura revoluta in raport cu cerintele
societatii( 2 mari imobile de raport de pe calea victoei cu independentei- p antonescu si p smarandescu)
-(2)ad literam principiilor comp, limbajul clasic ( Palatul bnr, palatul regal, biblioteca univ iasi, fac de drept)
- (3) “clasicismul modern”
- epurat de orice referinta clasica a decoratiei
- utilizeaza doar principiile comp
- expresivitatea moderna a elem
-simetria riguroasa a planului, axialitate
-diuliu marcu ministerul de externe, scoala de razboi, directia generala cfr, pav rom la expo paris
-seamna cu arh italiana mussoliniana
-(4) arh paladiana: GM Cantacuzino ( banca crissoveloni, imobilul kretzulescu, soc de gaz si electricitate)
-arh. Modernismului
- cautari ale unui echilibru intre continut si forma
- arh art deco
-decorativismul (adaptarea la cerintele zilnice, gustul publicului)
- materialul(texturi , placaje) ca ornament,forma (scris decorativ, motive vegetale,animale)ca
ornament, elementele arhitecturale(arhitrave, coloane, pereti) ca ornament
- eclectismul ( preluarea formelor si motivelor in ciruclatie)
- geometria ca element ordonoator
-interferente cu arh neoromanesca( geometrizarea riguroasa a decoratiei traditionale –halele ploiesti)
-interferente cu arh moderna – horia creanga imobilul aro corpul care articuleaza cele 2 volume, ic rosu
(palatul functionalarilor primariei, arcub)
-arh. Moderna.
-asimilarea
-(1)circulatia ideilor, publicatiilor, arh romani
-(2) contactul cu mediile avangarideste- m iancu
- domeniu predilect al arh moderne: locuinta ( de la cea individuala la cea de raport)
-constanta: mamaia , eforie ( experimente valoreoase)
 -principalele caracteristici:
- simplificarea volumetriei si a articularii acesteia
- excluderea detaliilor
-materiale de buna calitate
-nu seamana cu modernismul european dar se apropie de arh miscarii destijl, arh italiana, germana
- orizontalitatea registrelor fatadelor
-cladirle industirale- rezolvari transante volumetric si formal
- accentuarea orizontal. ,repetitivitatea elementelor celulare a saloanelor in cazul sanatoriilor
- limita asimilarii deplina a principiilor moderniste in cazul locuintelor: expresia radicala a
fatadelor si volumului si organizarea palinmetrica a apartamentelor tributara traditiei
compozitionale academiste (sf sec.19)
- arh: Grigore Ionescu, Duiliu Marcu, Octav Doicescu, GM cantacuzino, Tiberiu Niga, etc
- Marcel Iancu
- Fondator dada(idei moderne europene)
-Vila Fuchs –prima cladire pe deplin moderna din ro
- dualitatea pictor-arhitect – atentia pentru interior, mobilierul fixproietcta cu intreaga
cladire
-asmietria alcaturii volumetrice, echilibrul maselor, jocul umbra lumina, supraf albe
-sculpturalitatea, elem puternic decrosate ( vilele fuchs, gold)
- policromia ( imobil herman iancu) , dif texturii fatadelor
- colaborarea cu sculptorita milita patrascu
- horia creanga
- (1) perioada art deco – vila petru groza, aro
-(2) modernitatea poetica – claritatea si rationalitatea organizarii spatial-functionale,
volume simple, intrepatrunse, vila bunescu, imobil malaxa
-(3)purismul radical – programe industiale si administrative - organizare

Per 1944-1989

Context general
- oritentare comunista sub regimul sovietic
- 4 perioade :
-1945-1948- reconstructie:”democratie populara”
-1948-1956- stalinism dezlantuit; 1953-moartea lui stalin, vine hrusciov
-1957-1971- destalinizarea si aparenta deschidere culturala - gh gh dej, n ceausescu
- 1971-1989- restalinizare radicala
- scop ideologic: crearea unui om nou
- anii 60 – efervescente momente culturale; “pandant” al perioadei interbelice

Profesiunea de arhitect
-SAR este afiliata altor asocialtii ( inginerii romani si apoi tehnicienilor si inginerilor) =>reorganizare institutii,schimbari
->realismul socialist “metoda de lucru” in arhitectura
->constructia metroului buc si amenajarea cursului navigabil al dambovitei
-> se infiinteaza uniunea arhitectilor
-1949 – institutul de proiectari constructii
- 1952- fac de arh se desprinde de inst de constructii si se reorg sub forma inst de arh ion mincu
-apar materii noi de specialitate: teoria si rpoiectarea de cladiri industriale, bazele marxism leninismului, economie
politica, materialism dialectic, istoria arh sovietice
-teme de atelier ( in anii 50) sfat poplar, colonie muncitoreasca pt minieri ....
- anii 60 – se face trecerea catre studiul arhitecturii de factura moderna, noi principii si tehnici de
construire( prefabricare, constructie de masa)
- anii 50 –literatura de specialitate tradusa dupa cea sovietica
- anii 60 – se diversifica subiectele ( apar in arhitectura ex de arh occidentala interbelica si contemporana)
- anii 50 premiile de stat in arhitectua –notorietate..supunere politica
Evolutia orasului si principiile urbanistice
-perioada reconstructiei
– refacerea si crestera oraselor industriale – parcelari de locuinte si refacerile unora dintre ele
- orasele mari – construirea de blocuri de locuinte colective ( ansamblul de loc din ferentari )
-satele si periferiile dezvoltate supe principiile oraselor gradina( mode de viata trad, loc individ) – orasul
muncitoresc hunedoara
- insa, puterea politica avea ca ex urbanismul monumental sovietic al realismului socialist
- in aceasta periaoda s-au pus bazele primelor cercetari multidiscipilinare si studii pt sistematizarea terit. ( canalul
dunere-marea neagra)
- reconstructia socialista a oraselor
- marile proiecte de sistematizare
- resurse economice restranse-> au fost construite fragmente de dimensiuni reduse fata de cele din hartii
-principii:
- raportarea la zona industriala: locuire-piata de adunare-zona industriala
- intentia de creare a unui peisaj si a unei siluete specifice socialiste
- relatia directa intre un elem natural si zona centrala aorasului ( sanatoriul de noapte, hunedoara)
- exploatarea elem naturale( canalul nav dambovita)
- realizarea unei retele de spatii verzi ale orasului ( reamenajarea parcurilor bibescu, herastrau )
- ultilizarea cvartalului ca unitate de baza a urb
- dupa 1960
- orasele depasesc limitele adm anterioare
- cartiere de f mari dimensiuni in relatie directa cu zona industriala
- reluarra principiilor urb din carta de la atena
- microraionul
-(intai) cu loc colective joace (3-4et : Tiglina Galati)
- existau centre de cartier ( o arh epurata decorativ, dar cu spatialitate si volumetrie deosebila-tiglina gl)
- jum anilor 60- creste inaltimea blocurilor de locuinte ( tiglina 2, balta alba, drumul taberei ) –cons econ.
-dupa 1965- cresterea densiatii si tipizarii proiectelor – tot din considerente economice
-dupa 1975
-legea strazii: principiul organizarii blocurilor de locuinte colective in incinte din care se decupeaza spatiile verzi
-reconsiderarea spatiului strazii ca spatiu urban
- placara bd si marilor artere
- inca din anii 50 au existat interventii in zonele centrale ale oraselor. Dupa 1960 nr lor a crescut. Caracteristici:
-refuzul unei compozitii alcatuite supa tipariul monumental, in opozitie cu rigiditatea si amploarea comp realist
socialiste
- amplasarea speciala in centrul orasului a unei functiuni culturale componenta a unui ansamblu complex( sala
palatului)
- expresie epurata ( pta unirii iasi)
- propunerea unui proiect unicat ( case de cultura, teatre, centre politico adm...)
- pastrarea unui caracter monumental – expresie arh aparte – dominanta verticala/pozitie privilegiata in ansamblu
-dupa 1966 – o noua atitudine cu privire la patrimoiu si zone centrale. Exista 2 strategii:
- interventii mai profunde – demolari in centre istorice( timisoara, sebes, iasi, suceava,baia mare) –
monumente valoroase inscrise intr-un tesut modest
- punerea in valoare a specificului zonei centrale si integrarea unei noi structuri urbane(centru nou) –
brasov, medias, sighisoara
- sfarisitul anilor 70 factori:
- regimul totalitar si intentia conducatorului de a-si pune amprenta in proiecte monumentale
-crearea ierarhiei teritoriale ( industrializare si apoi urbanizarea unor loc mici-radauti)
- cutremurul din 77 pretext pt restructurari urbane radicale ( buc)
Programe de arhitectura
-locuinta de masa
- arhitectura industriala
- arhitectura functionalista ( per reconstructiei) – apaca ( mircea alifanti)
- estetizarea arh industriale( anii 50) , inceputul tipizarii arh industriale ( termocentrala doicesti)
- diversificarea functional constructica a caldirilor ind( dupa anii 60 )
-industire-arta monumentala (dupa anii 60 ) – combinatul siderurgic galati
Arh religioasa
- putin, oficial aprobate proiecte de extindere sau reparatii (centru de cult romano catolic orsova)

Invatamant
- tipizate foarte rigide
-in anii 60 – proiecte refolosibile scoli licee
- jum anilor 60 – s-au maii diversificat proiectele- scoli de profil ( scoala de muzica din timisoara )
- descentralziarea inv superior – campanie de constructie si extindere a ansamblurilor univ (fac de medicina cluj, arh
buc, ansambluri pe suprafete mari – inst politehnic –octav doicescu)

Sanatate
- dupa al2lea razb mondial :inst fiziologie filaret buc ( ex)
- la inceput in spatii mari verzi, pavilioane independente(Colentina)
- apoi monobloc ( mai multe paturi) – onesti suceava, buc

Sporturi
-jum anilor 50 parcuri de cultura/odihna si sport
-anii 60 Sali de sport, Sali cu funct polivalenta , Sali pt sporturi singulare

Social culturale
-clubul muncitoresc, palatul cultural, cinematograful, teatrul in aer liber
- cinematograful- in anii 60 – parte a centrelor de cartier, ansamblurilor centrale din orase – mijloc de propaganda
- teatrul national – program special, rezolvari unicat, parte a sistematizarii centrelor oraselor

Ansamblurile politico-administrative
-specifice anilor 70
- proiecte unicat
-nevoia gasirii unui speicifc local al arhitecturii ( sediul politico adm maramures baia mare)

Comertul
- intai retele comericale( onesti, victoria) apoi complexe comerciale ( in cart de loc in buc, timisoara, cluj), apoi centre
comerciale ( iasi baia mare bacau)
-centrele de cartier – mai multe functiuni printre care si cea comericala
- supermagazinul ( complexul favorit drumu taberei)
- partereoe blocurilor de loc ( maniera traditionala de distribuire a sp comerciale)
-magazinul universal( volume mari cu vairatii mici in ceea ce priveste astepctul fatadei ) –magazin tomis

Turism
-litoralul ( anii 60) mamaia:
- urbanism liber , 5 blocuri lama de 10 niveluri perpendicular pe terenul ingust
- cristerii strict functionaliste, centralizarea depo si semipreparii hranei intr-un centru gospodaresc in afara loc
- dezvoltarea accentuala in inaltime a blocurilor de cazare
- sf anilor 60 deschiderea catre turismul international

Expresia arhitecturii
-per reconstructiei
- continuare discursului din per interbelica ( limbaj rationalist/arh nationala)
- plastica arh imbogatita de folosirea contrastului caramida aparenta+finisaje in tente de culoare(ansamblul ferentari)
- teme ale expresiei traditionale( cartierul muncitoresc hunedoara)
- anii 50-51- trecerea la realismul socialsit – sanatoriul de noapte hunedoara
- limbajul de lemn – realismul socialist
- “national ca forma, socialist in continut”
- orice modalitate artistica= o modalitate de exprimare a ideologiei politice
- ex. Casa scanteii, ansamblul cinematografic buftea)
- invierea caracterului local -> preluarea intr-un mod f rigid a unor elemente/fragmente decorative trecute printr-un
triaj politic -> tipizarea unor elemente decorative ( capiteluri, profile, aplicatii din ipsos)
 - exista si raspunsuri pertinente: cvartalele de loc la hunedoara si navodari
- expresia monumentala unitara- toate tipologiile de programe arh
- caracterul reprezentativ prima
- arhitectura functionalista a anilor 60
- simplificarea si rationalizareea expresiei arh si adaptarea ei la tehnicile constructive moderne
- fiecare cladire – prin plastica sa : continutul functional
- ansamblurile de loc s-au detasat ( fiind un fon neutru) fata de constructiile social culturale ( identitate specifica)
- a2a jum a anilor 70
- simplificarea, unificarea si tipizarea arh de masa ( loc, gradinite, scoli)
- cautarile pt specificul in arh prin programe cu rezolvari unicat de proiecte( case de cultura, teatre, hoteluri, sedii
politico adm)
- ideea specificului nat in arh – cautari postbelice ( teatre nationale )
-local-national-popular – apropie discursul arh de curentele post moderne internationale
- prima jum a anilor 80
- retorica a reinterpretarii grosiere a unor formule populare
- forme monumentale
- arh de grandoare indeidta si masivitate si rigiditate expresiva- sist constructive moderne ( ansamblul victoria
socialismului)
- economie drastica material, spatiu, proiect motive brutal simplificate( ansamblurile de locuinte

Practica de restaurare si protectia patrimoniului

- 1948 comisiune monumentelor istorice desfiintata
-alte inst s-au ocupat ..: inventarierea monumentelor(51), lista monumentelor oficiale (56)
- restaurarea a inceput de la monumente medievale din afara oraselor ( ansamblul brancov potlogi, castel hunedoara)
- restaurarea bisericilor modlovenesti
- interventiile la scara larga in centrele oraselor dupa anii 60 – protejarea patrimoniului istoric ( directia monumentelor inst)
-intai constructiile religioase ( biserica radu voda, patriarhia buc)
- apoi constructiile laice ( casa argintarului bistrica, hanul lui manuc)
- Bucurestiul oras laborator pt definirea conceptului de “centru istoric” al orasului
-a existat un studiu de def a zonei istorice ca parte a orasului , caract prin concentrarea unor valori istorice de functionalitate
istorice, arhitectural urbanistice si memoriale
- 1977 a fost desfiintata directia patirmoniului cultural national

Personalitati si generatii de arhitecti

- generatia de seinori a per interbelice: Duiliu Marcu(presedinte UAR), Petre Antonescu(academia romana)
-generatia de tineri a per interbelice: GM canatcuzino, octav doicescu, horia maicu, tiberiu niga , mircea alifanti
-octav doicescu – opera nationala( a suferit modificari ale proiectului intial)
- richard bordenache – arhitectura lui palladio ( partea sudica a pietei revolutiei ( fara modificari)
- generatia formata dupa per interbeica ( activa doar in comunism) – cezar lazarescu, nicolae porumbescu, constantin
frumuzache