1.

Planul anual de antrenament

Conclusion
Componentele planului anual de antrenament

Planul anual de antrenament constituie prima formă a planificării şi necesită o elaborare

amănunţită:
– a obiectivelor de instruire şi de performanţă ale calendarului competiţional (datele, locurile
de desfăşurare a concursurilor, numărul starturilor şi a zilelor de concurs).
– a metodelor de instruire;
– a grupelor de mijloace utilizate;
– a solicitărilor din cadrul lecţiilor;
– a micro- şi mezostructurilor;
– a volumului şi a intensităţii efortului.
Planul anual nu este un instrument rigid, ci este elaborat ca o construcţie flexibilă care, pe
de o parte, răspunde particularităţilor sportivilor, iar pe de altă parte, cerinţelor metodologice
proprii disciplinelor sportive.

În elaborarea planului anual de antrenament, vor fi consemnate următoarele componente:

1. Obiectivele anuale (de instruire şi d performanţă)
2. Calendarul competiţional
3. Structura antrenamentului
4. Solicitările de antrenament
5. Dirijarea procesului de pregătire
6. Baza materială
7. Locurile şi formele de pregătire
8. Datele efectuării controlului medical
9. Testele şi probele de control
10. Dinamica de dezvoltare a capacităţii de performanţă

Etapele elaborarii planului anual

1. Consemnarea indicatorilor de recunoaştere: ramura de sport/proba, grupa/sportivul şi

nivelul de instruire (copii, juniori, categorie de clasificare).
2. Identificarea obiectivelor de performanţă şi de instruire în funcţie de nivelul de pregătire,
de rezultatele obţinute anterior şi de caracteristicile competiţiilor la care urmează să se
participe.
3. Întocmirea calendarului competiţional, cu precizarea datelor şi a locurilor de desfăşurare a
competiţiilor.
4. Stabilirea structurii antrenamentului în funcţie de obiectivele finale, intermediare, de
calendarul competiţional oficial şi de alte criterii. În acest sens, antrenorul va începe
pregătirea după perioada de tranziţie ce urmează ultimului curs din anul precedent. În
funcţie de numărul de concursuri şi de modul de grupare a acestora, se va schiţa graficul
formei sportive şi se va stabili periodizarea antrenamentului.
5. Fixarea numărului de lecţii, a tipurilor acestora şi gruparea lor în microcicluri, în funcţie de
caracteristicile etapelor şi ale perioadelor de pregătire.
6. Precizarea indicatorilor cantitativi pentru solicitările de antrenament, pe fiecare mezociclu:
număr de ore de antrenament, număr de ore de pregătire tehnică, tactică, fizică, coregrafică,
număr de zile de pregătire, număr de zile de refacere, număr de zile de odihnă, număr de
concursuri cu caracter de pregătire şi verificare.
7. Stabilirea datelor şi a locurilor în care se vor aplica testele, probele şi normele de control,
precum şi a locurilor unde se vor desfăşura concursurile de verificare.
8. Menţionarea dotărilor materiale necesare: echipament pentru antrenament şi concurs,
aparate, obiecte, materiale, instalaţii.
9. Nominalizarea localităţilor care asigură cele mai bune condiţii de pregătire şi stabilirea
modului în care se desfăşoară activitatea, centralizat sau la club.
10. Precizarea datelor controlului medical şi a locului în care aceasta se va desfăşura.
11. Reprezentarea grafică a formei sportive pe parcursul întregului an.

PLAN DE PREGATIRE ANUAL

Joc sportiv/handbal – Juniori
Obiective de performanţă:
– ocuparea locului 2 -3 în Campionatul Naţional de Juniori;
– calificarea în faza finală a Cupei României.
Obiective de instruire:
Pregătirea fizică:
– dezvoltarea capacităţii de efort aerob-anaerob, a calităţilor motrice de bază şi a celor
specifice (viteză, viteză în regim de rezistenţă şi forţă), a capacităţilor coordinative.
Pregătirea tehnică:
– consolidarea şi perfecţionarea elementelor şi procedeelor tehnice.
Pregătirea tactică:
– învăţarea, consolidarea sau perfecţionarea acţiunilor tehnico-tactice şi a sistemelor de joc.
Pregătirea psihologică:
– dezvoltarea rezistenţei la stres, obţinerea şi menţinerea stabilităţii emoţionale.
Pregătirea teoretică:
– însuşirea tuturor prevederilor regulamentului competiţional şi a eventualelor modificări
care pot apărea.

Etapele elaborarii planului de pregatire pe mezociclu

1. Stabilirea obiectivelor intermediare, pe fiecare componentă a antrenamentului, care va fi
abordată în cele câteva săptămâni cât durează mezociclul. În funcţie de perioada/etapa de
pregătire şi de tipul de mezociclu, nu vor fi abordate cu caracter obligatoriu toate
componentele. Obiectivele intermediare se desprind din cele finale şi, ca atare, în aceste
intervale de timp relativ scurte, numărul elementelor şi al procedeelor tehnice sau al
acţiunilor tehnico-tactice va fi oarecum restrâns.
Pentru pregătirea fizică se vor formula, în special în perioada competiţională, în cazul
sportivilor consacraţi, obiective ca: „dezvoltarea calităţilor motrice... (după caz)”, „dezvoltarea
combinaţiilor de calităţi” sau „menţinerea indicilor de... (după caz).
Pentru pregătirea tehnică, tactică, artistică, se vor formula obiective de genul: „învăţarea,
integrarea, consolidarea sau perfecţionarea elementelor sau a procedeelor tehnice, a
acţiunilor tehnico-tactice, a sistemelor de joc etc.”. În mezocicluri unele obiective vizează
învăţarea unor procedee noi, simultan cu altele care vizează consolidarea sau
perfecţionarea celor învăţate anterior.
Pregătirea teoretică şi cea psihologică se regăsesc în permanenţă în lecţii, însoţind
mijloacele şi metodele utilizate pentru rezolvarea obiectivelor de pregătire fizică, tehnică şi
tactică, dar în anumite perioade pot beneficia de obiective separat formulate.

2. Consemnarea tipului de mezociclu şi a locului acestuia în cadrul etapei sau al perioadei

din care face parte.

3. Stabilirea tipurilor de microcicluri şi a numărului de lecţii aferent fiecăruia dintre acestea,

în funcţie de tipul, de durata şi de obiectivele stabilite pentru fiecare mezociclu.

4. Pentru fiecare lecţie, se stabilesc obiectivele operaţionale (ceea ce se doreşte a se

realiza), eşalonând mijloacele de pregătire precis dozate (număr de reprize, număr de serii,
număr de repetări, intensitate, pauză, timp de lucru etc.), astfel încât la finalul fiecărei lecţii
să se poată obiectiva în procente dinamica efortului.

5. Pentru a avea o imagine foarte clară a solicitării pe parcursul fiecărui mezociclu, se

recomandă reprezentarea grafică a volumului şi intensităţii, exprimate în procente.

Planul de pregatire pe mezociclu

Ramura de sport: handbal
Perioada: competiţională, mezociclu competiţional
Nivel de instruire: juniori 1
Obiective intermediare

Obiectiv de performanţă:
– ocuparea locului III în clasamentul Campionatului Naţional – juniori 1

Obiective de instruire:
Pregătire fizică:
– menţinerea vitezei de derulare a fazelor de joc;
– menţinerea rezistenţei specifice dobândite în perioada pregătitoare.
Pregătire tehnică:
– perfecţionarea procedeelor de pasare şi finalizare;
– creşterea eficienţei finalizărilor de pe posturi.
Pregătire tehnico-tactică:
– consolidarea învăluirilor;
– perfecţionarea atacului cu două vârfuri;
– perfecţionarea sistemelor de apărare cu patru jucători.
Pregătire psihologică:
– dezvoltarea capacităţii de concentrare în situaţii decisive;
– creşterea voinţei, a atenţiei, a gândirii şi a iniţiativei în timpul jocului;
– păstrarea echilibrului afectiv în situaţii de dezavantaj şi manifestarea stăpânirii de sine în
momentele dificile ale jocului;
– creşterea rezistenţei la stres.
Se lucrează 5 lecţii pe săptămână, de luni până vineri; în primul şi al treilea microciclu, jocul
oficial se desfăşoară duminica, în deplasare, iar cel de-al doilea este programat sâmbăta,
duminica fiind planificată odihna totală.

Etapele elaborarii planului de pregatire pe microciclu

1. Consemnarea tipului de microciclu şi a locului acestuia în cadrul mezociclului în
componenţa căruia intră.

2. Stabilirea obiectivelor curente.

În acest sens, trebuie menţionat faptul că, în funcţie de nivelul de instruire, de perioada de
pregătire şi de ramura de sport practicată, se pot stabili obiective pentru o singură
componentă a antrenamentului
De exemplu, în cadrul etapei pregătirii de bază din perioada pregătitoare, microciclul de
antrenament din cadrul mezostructurii de bază poate avea ca obiective curente:
– dezvoltarea capacităţii aerobe de efort;
– dezvoltarea capacităţilor coordinative;
– dezvoltarea vitezei şi a forţei etc.
Stabilirea obiectivelor pentru mai multe componente:
De exemplu, în cadrul unui microciclu de apropiere din etapa precompetiţională a perioadei
pregătitoare, obiectivele curente pot viza:
– perfecţionarea procedeelor tehnice de pasare;
– perfecţionarea combinaţiei – „pasă în doi cu deplasare şi reprimirea balonului”;
– consolidarea sistemului de atac etc.

3. Stabilirea numărului de lecţii necesar îndeplinirii obiectivelor şi a modului de repartizare a

acestora în cadrul zilei şi al săptămânii.
Astfel, la copii se recomandă 3-5 antrenamente pe săptămână, la sportivii juniori se lucrează
zilnic, iar la sportivii consacraţi se pot planifica 1 până la 3 antrenamente pe zi, în funcţie de
perioada de pregătire. În cantonamente, numărul de antrenamente sau al orelor de pregătire
poate creşte.

4. Fixarea succesiunii antrenamentelor şi a conţinutului acestora, astfel încât efectul

cumulativ al lecţiilor să fie maxim în planul adaptării fizico-tehnico-tactice şi psihologice

5. Dozarea riguroasă a exerciţiilor, chiar individualizarea acestora şi monitorizarea atentă a

reacţiilor organismului sportivilor la solicitările permanente.e