Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
v 0 g b
'3
Procesul pozitiv E
i�- (alb·negru) 30
·-.� �
Conf. ing. S V LV I U C O MA N E S C U
Hon. E. FIAP
Procesul pozitiv
(alb- negru)
Colecţia Foto-film
Editura
B m
tehn i că
n' li - t 971 � ! ,· �'.''. '----·;-:;-;;
lc:JOQ,96 .
Lucrarea tratează· toate aspectele teoretice şi prnctice ale rrocesului
pozitiv în alb-negru, prezentîn d şi o serie de in cl ic a ( i i cu caracter general
asupra diferitelor f abricaţii de materiale fotosensi b i le pozi tiYe. Totodată
se prezintă succint uti l a j ele specifice de l aborator. Redactată la un
nivel larg accesibil, cartea se adresează în spec:al amatorilor, putînd
fi utllă cu unele capitole şi pentru fotografii profesionişti.
Capitolul
Introducere
3
procedeu, atît din punct de vedere chimic, cît şi fizic, şi a-l
zîndu-1 (1839).
trece din faza experimenta l ă , în faza practică , comerciali
expunere poate fi chiar 1/1 OOO OOO dintr-o secundă , iar prin
perfecţionat în mod continuu, astfel .că astăzi , ti mpul d&
2) Om
1) Inventator francez (1801-1887).
de cultură englez (1800-1877).
3) Fotograf francez, optician şi om de ştiinţă (1804-1880),
4) Medic englez (1816-1902).
�) Fotograf englez.
4
gur sorti mrnt de hîrtio fotogra fică , în cantităţi cu totul
II
6
cu clornrn de nrgint (de exemplu acidul citric) uşurează
7
sînt reda t e în tonuri de cenuşiu închis spre negru, în timp
ce părţi le întnnecatc-, din contra , sînt redate în tonuri de
'
cenuşiu deschis spre a lb, deci invers decît în reali1.fltc. Ga ma
tonuri lor de cenuşiu se în t inde de la negru opac pînă la trans
parent complet , a tunci cînd suportul i ma gin}i este rea liza t
dintr-un materia l cum este st icla . Această i magine C'ste
„nega tivul " sub i ectului fotograf ia t , sau clişeu l . Pri ntr-o re
fotogra fiero a a cestui ;,nega tiv" - care devine acum su
bi ect - se obţi ne o i magi ne confor mă cu rea l i ta tea , în care
p ărţile deschise a lo sub i ect ului sînt redato prin ·cenuşi u
deschis, iar colo închise prin Cl�nuşi u închis, existînd deci
�--- Alegaltv
Pozitiv
8
corpuri cu proprietăţi ascmănătoc:rr, numite pc scurt „halo-- ·
H/rfit: lo.'cg."'of/că
n c.
� {.)
b o
ob"
�-- I d
'Fig. 4. Fazele transformării halogenurii de argint, prin procesul deve!o
pilrii, in argint metalic (imagini mărite prin microscopul electronic):
..a - Jr;;-1::ite ele cJeyeJopare; b - du�J primele 10 secunde dl' c�cveiopare. se remarcă
1·ncepaî1:riie centrelor de developare; c - clupJl GO de st-c1:n<!e. �entrele de develo
pare „.-<!'l unit: d - dup;i tc:rminarea procesului de de,·elorrnrc .şi fi'.(are, se remarcă
·structura imaginii argcnticc negative. cristalele _halo�;,·nurli de argint neimpresio·
na:e de luminii fiind eliminule.
JO
cristalule ha logenurilor de a rgint imprcsion;it0 dc lumină -
11
bro mura de pota::iiu, ca re î mp iedică formarea a ceea ce se,
numeşte voal chi mi c . Substanţa se numeşte antivoaJ .
Substanţele revelatoare sînt din grupa compuşi lor organi ci
aromatici , şi anume fenol i şi amine ; ele pot avea de asemenea
în acelaşi ti m p funcţia de feno l şi funcţia de amină, pentru
a fi substanţe revelatoa re, însă trebui e să ai bă două grupări
OH (feno l) sau două grupări N H2 (amine) sau o grupare
fenol oxidri l şi o grupare amină. Acestea sînt radicali i cu
în moleculă, numai în pozi ţia arto (I, 2) sau para (I, 4).
funcţia revclatoarr; de 2Slomrnea ele trebui e să fie aşezate
'
OH e- OH.
He
He
o�,-?
OH
CI-I
He
HC-
o�
,-?
CH
CH
eH e- OH
Se pot clasa revelator i i după constituţia lor chimică:
Po l i feno li: hi drochinonă, pirocatechină etc .
Pol i amine: parafcni lendiamine şi orioparafcni lendi amine.
Am inofenoli: para-aminofcnol, diaminofehol etc.
O excepţie faţă de revelatori i din cele trei clase, o formează
il.2
;pare armonio:isă în semitonuri . Bromurile di minuc�ază sensi
"bi l energia de developare a hidrochinon2i , c::i şi tcmpcrdura
scăzută .
- Metolu.I este o pudră crista lină a lbă, puţin oxida bi lă,
<I.ar solubilă în apă, fiind o puternică substanţă revelatoare.
R evelatorul cu metol, preparat fără accelet?tor, developea
ză lent şi •cu· foarte puţin contrast, cu păi'ţi transparente
chiar şi în zonele luminate. Asociat cu un accelerator (da
exemP'lu, carbona t a lca l in) , developea ză repede i maginea
-şi a proape s i multan în toate părţi le i magini i , fi e chiar sub
cxpuse, dar nicioda tă nu dă opaci tăţi puternico chiar în
zone supraexpuso, ceea cc îi conferă un efect „co mpensa
tor ". Pentru a obţine i magini ceva mai viguroaso, trebuie
un t i mp de developare foarte lung. Se oxidează foarte lent
în prezenţa unei cantităţi convenab i lo de� substanţă conser
vatoare, nefiind sens i b i l Ia temperatura scăzută sau la di lu
area soluţiei revelatoare, de asemenea dublarea sau tri p larea
dozei de substanţă a ntivoa l nu influenţează acţiunea sa .
- Glicinul se prezintă ca o pudră a lbă, co mpusă din mici
la mele crista l ine�. practi c inoxida b i l în aer . Foarte sol ubil
în apă, ca şi în soluţi i le a lca line. Este un revelator care
permite o prcpararo sub o formă foarte concentrată, fiind
cel mai puţin oxida b i l dintre toţi revela tori i . O C'ncrgie de
developaro moderată arc în soluţie cu carbonatul de potasiu,
<levelopînd însă i mperfect e mulsii le subexpusc. D0vinc ma i
energic prin a dăugarea de sodă caustică, dar atunci nu se
mai conservă bine. Revelatorul cu glicin lucrează încot şi
cu puţin contrast , fi ind foarte sensibi l la acţiunea bromurii
.şi la frig. Marea s t a b i l i tate a acestui revelator cu glicin îl
face să fie proferat d0 mulţi fotografi , care lucrează în tase
mari,m�i a les că d i lua t cu a pă nu îşi pierde energia de deve
lopare. In asociere cu metol sau fcdinon se obţine o soluţie
revelatoare foarte sta b i l ă , d înd i magini cu multe dota l i i şi
cu o gra da ţie armonioa să .
- Fenidvnul se p rezintă cJ. o p udră ::ilbă, uşoară, puţin
a lterabi lă în aer, insolubi lă în a p ă , dar solubi lă în soluţie
alcalină sau în soluţii do sulfi ţi neutre sa u acide . Este o sub
stanţă revelatoare foarte energică şi face să a pară i maginea
foarte repede . Asociat cu hidrochinona , înlocuieşte a vanta
jos metoul, fiind necesar doar 7% în raport cu hidrochinona
13
d e ve lopă rii emulsiilor foarte sensibile, ca a celor negative, se
sau 0,1 di n cantitatea de metol. Tendinţa de voalare în cazul
pr i n a d ăug ar e de bromură.
nios contrastante. Energia sa de revrlarc se poate diminua
la oxidare permite a
Pirocatcchina es e
t utilizată pentru multe soluţii de de
velopare sp ecial e. Marca sa rezistenţă
fi utilizată cu mici cantităţi de sulfit de ·sodiu, sau chiar
d e l oc.
14
Formează o imz gi ne argrntică peste care este şi o imagino
sccundară organică colorată, datorită produşilor de oxidare.
care arc ca efoct întărirea părţilor mai puţin dense ale ima
ginii. Imaginile dcvdopatc cu pirocatc·chină sînt cu multo
dctalii, atît în părţile umbrite, ca şi în cele transparente.
Sînt diferiţi factori care influenţează procesul developării.
astfel că soluţii l e de revelare conţin şi alte substanţe chimice.
cu sc o p ul de:
sub
toan care c:ltfcl se oxidează rapid şi p rin oxigenul din acrul
',
15'
. - Hidroxidul de sodiu, sc:u soda caustică, se prezintă
sub formă de batoarn\ plăci sau mici pastilo, absorbind pu
ternic umiditatea din aer ca si acidul carbonic, care îl trans
formă în carbonaţi. Fonrto solubil în apă, dczvoltînd multă
căldură, d,osl'bit dl! c;.;ustic chiar şi în soluţie. Soda caus
tică purificată în alcool este do uz fotografic. Se recomandă
pentru prcpanirl'a soluţiilor do developare concentrato cu o
marc energie de revelare (de marc contrast, pH 1 2-14),
dar numai în prezenţa unui tampon1), fiindcă altfel degra
dează gelatina. Marca Lnorgie a soluţiei do developare scade:
destul do rapid. .
16
tari energici sau în soluţii d3 developare mai cald0, ca şi
r
a i maginii, ducînd în extrem l a a pari a ţ i a voa l u l ui chi mic,
care, evi dent , degradează i maginea .
Durata developării este foarte vari a b i l ă , l i mitele extre
me fi ind foarte îndepărtate una de a) ta , de Ia cîtt•va secunde
la zeci de minute, în funcţie de următor" · ·f e i - 1 � �� '. �:=· . --�: c
-· �,7:��.
''.
. 17„ ; .
- ! .
- \ .. „
.
·,
. ··-
.3oo9k�
--
''· ..... --------�
î
- caracteristicile emulsiei fotosensibile;
- condiţiile de expunere şi intervalul de străluciri al
subiectului;
- caracteristicile revelatorului, după compoziţia sa chi
mică, temperatura do developare, gradul de epuizare a solu
ţiei şi după modul de agitare a emulsiei fotosensibile în
soluţie.
FPluritclP emulsii fotosensibik', în funcţie do caracteris
ticile lor, redau în mod diferit gama de contrast a aceluiaşi
subiect, atunci cînd sînt developate în condiţii identice
Dacă se doreşte a se obţine totuşi imagini apropiate, atunci
este indicat ca Pmulsiile fotosensibile contraste să fie develo
pate un timp mai scurt şi de preferinţă într-o soluţie de deve
lopare mai epuizată, în timp cc, pentru emulsiile fotosensi
bile de contrast redus, să fie developate într-un timp mai
lung şi în condiţii mPrgicc.
în condiţii identice de fotografiere, dar utilizind o dată
o emulsie contrast şi altă dată una de contrast redus, se pot
obţine totuşi rezultate apropiate, developîndu-se prima în
soluţii de developare mai puţin energice, iar a doua in soluţii
de developare cu accckratorii - aleali caustici.
Ca toate reacţiile chimicc, şi proC('SUl developării este
mai activ la căldură dccit la frig, dar temp('ratura modifică
nu numai vikza de developare dar şi energia revelării. Tem
peratura normală de lucru este cuprinsă între 1 8 şi 22°C.
O templ'ratură mai scăzută do 1 8°C lungeşte mult durata de
developare şi arc ca l'fcct mărirea contrastului imaginii, în
timp co o temperatură mai ridicată de 22° scurtPaz�i timpul
do developare, dar apariaţia voalului este mai evidL'ntă,
avind deci ca pfcct diminuarPa contrastului imaginii.
Este de la sine înţeles că o soluţie de devPlopare proas
pătă şi neîntrebuinţată arc o energic de revelare mai marc
decît aC(•eaşi soluţie uzată sau oxidată. Este de reţinut că
soluţia do developare nu se uzează numai prin epuizarea
constituenţilor săi, ci şi prin formarea unei bromuri solubile
a cărei acumulare în soluţie slăbeşte în mod treptat procesul
do revelare.
Dacă bromura rămîne pc stratul emulsiei fotosensibile
în timpul developării, rt:duccrca halogcnurii de argint C'stc
intîrziată, uneori numai local, astfel că remediul este o agi-
18
tare îrr soluţia de developa re, care a ccelerează procesul de
revelare.
În funcţie"' dL' intervalul do străluciri al subiectelor, în
19
„
- să nu fie toxic.
Substanţa chi mică ca re sa tisface a ceste eond i ţi i este
tiosulfatul de sodiu sau de· a moniu, care, în Umpul fixării,
formează cu ioni i halogenuri lor ioni comp lecşi - tiosulfat
dublu de argint şi sodiu; a cesta , fi ind so l ub i l în a p ă, este ·
20
Soluţi i le de fixare, ca şi cde de developare, rot conţine
şi a lte substanţe chi mice cu roluri dikrik, spre exemp lu
de întărirea gdatinci şi împiedicarea -clczlipirii ci de p e
suport , ma i all's p c t i mp călduros (alaun de crom, de a moniu,
1 de potasiu) .
î n general, sînt trei categori i de soluţ i i de fixare, în d i fe
rito variante fiecare, cu a vantaje şi dezavantaje. Astfel:
Soluţii le de fi xare simple sînt indica te de utilizat numai
după o ba ie de oprire, opuizîndu-se lent şi dînd bună sa
tisfacţie.
Soluţi ile de fi xare acide combină în realitate o baie do
fixare cu una de oprire , protejînd gelatina de a se u mfla,
şi evitînd oxidarea particulelor developa t e . Este soluţi a d e
fixare cea mai uti liza b i l ă .
Soluţi ile d e fixare tanante a u ca scop , î n pri mul rînd,
întărirea gelatinei , ma i a les pe t i mp călduros, fiind deci
cu uti li zare specia lă.
în genera l , durata de fixare depinde de o seric de factori,
şi anume : '
- co mpozi ţia emulsiei fotosensibile (emulsi i le cu bro mo
iodură de argint se fixea ză ma i lent dccît cele cu bro mură
de argint) ;
- temperatura sol uţil'i (la l0°C dura ta este do 3 ori mai
lungă decît la 20°C) ;
- gradul de concentrare a soluţiei de t iosulfa t de sodiu
(în cazul unei concentra ţi mar i , t iosul fa t u l se infiltrează
greu în gelatina e mulsiei şi deci procesul de fixare este foarte
lent, concentra ţia optimă fiind între 20-30 % ) ;
- frecvenţa agitării în ba i e a e mulsiei (starea de i mobili
tate prelungeşte mult durata procesului ) .
O ba i e de fixare s e consideră că n u ma i poate f i u t i l i zată
nu numa i prin di minuarea proporţiei de t iosulfat de sodiu, ci
şi datorită acu mulări săruri lor meta l i co rcznltînd din com
bina ţ i i le cu halogenurile de a rgin t . Fixarea în saduţii uzate
lasă să subziste în gelatina e mulsiei săruri de argint incolore
şi insolubile în a p ă , ca şi a lţ i co mpuşi chi mici srnsibili la
acţiunea luminii şi a gazelor atmosferice, cu efecte ncfaste
pentru i magine.
Soluţiile fixatoare tanante, tn specia l cele cu crom, nu se
cemseryă bine', ca celela lte soluţii fixatoare ; chiar neuti li-
21
nu o mai au pc aceea de întărire a gelat inei .
zate, după 4-5 zile, deşi îşi menţin proprietatea do a fixa,
III
23
Sensibi l i tatea cromatică se referă la fa ptul cil c· muls i i l c
fotosens i b i l e nu s e i mpresionează c u aceeaşi ra p i d itate l a
toat e ra dia ţ i i l e luminoase. Pentru c a rrproducen·a fotogra
fică , în a l b şi negru, a unui subiect colora t , s5 fie corectă ,
trebuie ca pc retina ochiului i m2ginea fotogra fică pozitivă
să producă senza ţ i i lum ino2.s� corespunzătoare a celora a l e
culorilor care I c rc·prl'zin U i . l n consecinţă, verde-ga lbrnul
să a pară printr-un cenuşiu deschis ; roşul printr-un ce nuşiu
mai închi s , i a r a lbastrul -violet prin cenuşiu foarte închis.
D eci , trebui e ca sensib i litatea cromat ică a e mulsiei să co
respundă cu sens i b i l i tatea cromatică a ochiului (fig. 5, vezi
planşa la sfîrşitul l ucrări i). Nu toate emulsiile au acN�stă
caracteristică, sensi b i litatea lor cro ma tică fiind mai marc în
anu mite zone a le spectrului , rca l i zînd deci o t ranspunere
neconformă în scnra cenuşie a imaginii. în schimb, emulsia
fotosensibilă nefiind i mpresionată de lumina d intr-o anumită
zonă spectra l ă , se poate manipula în această zonă fără nici
un risc de voa lare>, ceea cc constituie un avantaj . Lumina
aceasta se numeşte lumină i nactinică şi este proprie fiecărei
categori i de emulsii fotosensibi le.
însă pentru e mulsi i l e fotosensibile ale hîrti i lor fotogra
fice, sensi bilitatea cromatică nu a rc marc i mportanţă, în
trucît , în u t i l i za rea curent ă , ele sînt i mpresionat e numa i de
radia ţ i i l e lu minoase în tonuri de cenuşi u a le i magini lor
negative (clişee) , în chi mb ele se pot mani pula în lumina
colorată (de o i ntensitate rc·dusă) în roşu , verde-ga l b � n s2u
ga l ben, după categoria hîrt ici , fără să se i mpresioneze, deci
nu se voa lează.
Contrastu l reprezintă o a lt ă caracteristică remarca bilă a
emulsii lor fotosensibile şi se referă la posib i l i tatea lor de a
reda , cît ma i fidel posi bi l , deopotrivă părţi l e cele ma i lumi
noase ca şi cel e ma i întunecate a le subiectelor fotogra fice.
Astfel , în părţi l e luminoase se manifestă o energie luminoasă
ma i mare dccît în părţ i l e întunecat e . Raportu l între energia
l u minoasă cca ma i mică si cca mai marc a unui subiect care
i mpresionează emulsia fo tosensib i l ă , a tunci cînd formează
i maginea , determină i nt erva lul de străl ucire a acelui subiect .
Acest interva l are va lori varia bile de la un subiect la a l t u l ,
în li mite foarte largi (de exempl u c h i a r 1 / 1 0 OOO pentru
unele subi ecte în contra l umină etc . ) şi caracterizează con-
trastul subiectului (pl anşa I a şi b) . Celo ma i bune e muls i i
fotos: nsi bi lo, p entru mater i a l o nega t ivo, nu p o t reda stră
25
-pc care îl face porţi unea rect i l inie• a curbei cu a xa ori zont a l ă .
Factorul de contrast y variază între li mite largi , de la 0 , 5
Ia 3. L a va loarea mini mă a l u i oc , curba a r c o încl inare l ină
.şi este mai lungă , astfel că de la a l b la mgru se trece prin
multe tonuri inter mediare de cenuşiu, în schi mb la va loarea
c
I
I
' - 1--
----- -- -·
I
I I
- , --· · ----- -- - - -
:26
ma xuna a lu ( °'• curba este scurtă şi mult înclina t ă , avînd
trecerea do la a l b la negru prin mult m a i puţine tonuri în
<:enuşiu. în pri mul caz este o C'mulsie „moa l e ", în t i mp ce
in cazul al doi lea este o e mulsie „contrast " (fig. 7) . Cînd
intervalul străluciri lor subiectului se înca drează exact în
l i mi tele de redare a curbei de înnegrire, atunci i maginea va
putea fi redată corect . Dacă interva lul stră luciri lor est e mai
mic dccît lungi mc•a dreaptă a curbei de înnegrire, a pare
ceea cc se numeşte latitudine de expunere , a d mi ţîndu-se
27
a curbei de înnegrire, a tunci contrastul imaginii nu ma i
IV
Procesul pozitiv
procesele chi mi cc .
29
C/61 Jl.6Hbl1n.s
banf6�cult10re
___._
'"" �;;�,�r;t„�j
Mflia.sor
Hir f,p
Oari/crld
Masină de
fu/hal emulsia
39
de sodi u d i zo lvate în soluţia do gola tină, pesto caro se varsă.
o so luţie în apă de nitra t de a rgint, în scopul unei cît ma i
buno co mbinări a propri etăţi lor co loida l e cu celo chi mice
a le co mpuşi lor menţionaţi.
În cursul a cestei prepa rări, a rgintul, din nitratul de
a rgint , se combină cu bro mura şi clorura de sod i u ş i de po
tasiu, formînd a stfel ha logenuri de a rgint. Aceste săruri do
a rgint cri sta l i za t e nu sînt so l ub i le în so l uţia de gl'iatină „
ci sînt în suspensi e.
Sensi b i l i tatea la lumină a ha logenuri lor do argint dl'pindo
de te mpera tura sol uţi i lor, de na t ura şi concl'ntra ţia gl' lati
nei, de na tura şi cant i tatc·a săruri lor dizo lvato, ca şi de gra dul
de maturizare>, care se o bţine prin încălzi rea emulsiei un t i mp·
determ inat în cursul a cestei pn·parări. Ma t uriza rea poa te fi
favorizată şi prin a dăuga rea de a moniac. Apoi, într-un rec i
pi ent c u suprafaţă marc, a mestecul <i stfo l obţinut e s t e l ăsat
în ne mişcare pentru a dtpăta consistenţa unei paste, ma i
a les că n:ci pi cntul se află c u totul într-un a lt ul , cc conţine
un a meste c rdrigerr nt . Deoarece emulsia conţ im· nitraţi
de pota siu şi a lte n·z i duuri a le rea c ţ i i lor c h i m i ce„ în cont i
nuare, î n a ! t e a gn ga te, pasta e ste ma i întîi „m�irunţ ită "·
şi apoi „spălată " cu apă, după caro într-un a l t reci pient
este n·pc dl· topit ă, a vînd Ioc a doua ma turi zare' a e m ulsiei ,
în condi j i i dcÎl'rmina t e de dura t ă şi te mpera tură, pînă cînd
e mulsia a j unge la sensi b i l i ta tea şi gra da ţ i a dori t ă, da r ma i
a les prin a dăuga rea de scnsi b i la tori opt ici.
Îna i ntea <ipl i cării pc hîrt i c a e mulsiei, se a da ugă o scrie·
de substa nţe ch i mice - 2 genţi conservanţi, deterge nţi şi
spumanţi - în scopul m ări r i i şi mai mult a sensi b i l i tăţi i ,
a l preveni r i i voa l u l ui, întări r i i stra tului (Jc. gela tină, obţi
neri i ma tisări i , al a me l iorări i tona l i tăţi lor etc.
În a ceast ă stare , printr-o maşină compl exă de dublă
turnare, e mulsia este turnată pc hîrtia caro fusese deja pre
gătită anterior , a şa cum s-a a răta t ; totoda tă l'sto apl ica t
pc•ste emulsie şi stra tul protector, compus dintr-o soluţie
gelatinoasă cu a da osuri pmtru întărirea gelatinei şi î mbu
nătăţirea scurgeri i apei în procesul de _developare. Urmează
din nou o „refrigerare " şi o „usca re " . I n tunelul de uscare ,
31
constant la o anumită tempera tură şi u miditate, după care
hîrtia fotografică intră la maşina de tăia t şi a poi la a mbalare.
Tăierea hîrtiei fotografice se• face la di mensiuni standardi
zat e , cu toleranţa de 1 -3 mm, în funcţie de mări mea forma
tului , concomitent l'Xccuiîndu-se şi sortarea , respectiv înde
părtarea celei cu defecte de fa brica ţie.
Amba larea se face în hîrti c cerată (roşie) , pentru a pro
teja hîrtia fotogra fică de u miditate , şi în hîrti c neagră sa u
în p l icuri de polieti lenă nea gră , pentru a fi feri tă d e l umină .
Apoi se introduce în plicuri de hîrtic s m cuti i de carton,
după ca z. În interiorul a mbg la jului se introduc şi instruc
ţiuni de uti l i za re şi prelucrare a hîrtiei fotogra fice.
Întregul proces tehnologic se dcsfă;o2ră sub un sever
control , de către persona l cu o înaltă ca li fica re şi în condi ţ i i
stricte de a cura tcţ ă .
Evi dent c ă , î n cazul uti lizări i unui suport de pbstic în
locul hîrtici - care prezintă unele av2ntajc de prelucra re -
procesul tehnologic de fa bricare suferă unele modificări
specifice .
Avantajele suportului din plastic sînt că nu a bsoarbe
soluţi i le do prelucrare din ti mpul procesului pozi t i v - deci
consum mai rc•dus de aceste soluţi i chi mice - aşa cum se
întîmp l ă cu hîrtia , procrsul spă lări i este ma i scurt (ca t i mp
�i cwt itatc de a pă), uscarea mult ma i rc: p idă a pozitivului ,
iar la pozitivul cu supra fa ţ {l lustruită nu ma i este necesară
opera ţia de lustru ire. Princi palul dezava ntaj este însă dura
b i lita tea ma i mică în t i m p a pozitivului fa ţ ă de cca a hîrtici .
O sol u ţ i e ma i re:crntă propune folosirea ca suport pentru
pozitiv tot hîrtia , dar p lasti ficată. Pc a mbele feţe, îna intea
întinder i i cmulsil·i fotosrnsibi le, se aşterne un stra t de ră
şină plastică (pol ieti lenă) , care asigură izolarea hîrtiei de
u mectare· , drci conkrir..du- i , în marc parte, a vantajele a min
t i te a l e suportului plastic, fără însă a avra şi dezavantajul
micii dura b i l ităţi .
Pentru a so putea co manda şi uti p za cît ma i corespun
zător hîrtia fotogra fică , diferitele sorti mente se codifică cu
l itere şi cu cifre, scriindu-se pc a mba laje .
Eticheta care s e găseşte lipită pe fi l'carc a mba laj de
hîr l i c fotogra fică a rc şi ro lul do bandă de siguranţă pentru
intcgrita ka a mba lsjului .
32
Hîrtia fotografică se păstrează şi se depozitează în a m
ba lajele origina le, în încăperi închise, fără soare, cu umidi
tate relat i vă a a crului cuprinsă între 60-65% şi tempera
tura a mbiantă de 1 5-20°C, fiind ferită de influenţa ra dia
ţii lor ra dioactive ca şi a emana ţii lor de gaze de orice fel
(oxigen, acoti lonă, bioxid do sulf, a ldehi dă formică, hidrogen
sulfurat , a moniac), sau a substanţelor cu miros puternic
(terebentină , uleiuri minera le, lacuri , vopsele, produse cos
metico, solvenţi orga nici etc . ) . O remarcă : cvcntua lelc ra fturi
de depozitare să nu îie făcuto din l e mnărie de bra d neuscată,
fiindcă răşina din cherestea dăunează hîrti ci fotogra fice.
Caracteristicile hîrtiei fotografice. Materia lele fotoscnsi bi le
pozitive se fa brică astăzi într-o ga mă largă de sorti mente,
ceea ce Ic conferă posi b i l i ta tea acordării cu d i ferite negative,
în scopul o bţinerii unor i magini pozitive cît ma i buno. Ma
teria lele pozitive, nu mito mai frecvent hîrt i c fotogra fică,
se disting prin două caracteristici esenţiale :
- natura şi structura suportului, şi
- felul e mulsiei.
Hîrtia fotogra fică do ca l ita te se rcp. lizcază în concordanţă
cu uncie caracteristici genera le statornicite pe p lan intcrna
{iona l şi anume :
Suportul de celuloză (sulfit de celuloză cît ma i pur), con
stituit dintr-o hîrtio de ca litate superioară , rezistentă la
a p ă , sau din p lastic a lb-opac , se fabrică sub di ferite grosi mi :
subţire, 0,08 m m , so numeşte hîrtie şi gros, de 0,27 mm,
denumit carton. Uneori , o grosi me intermediară do O, 17 mm,
d enumită semicarton comp letează sorti mentele suportului .
Alegerea grosi mii suportului este indicată de mări mea i 'm a
ginii pozitivo, ca şi de uti l i zarea ci ulterioară . Astfel , i .m a
gini în formate pînă la 1 8 X 24 cm pot fi făcuto pe hîrti e , în
t i mp ce i maginile ma i mari necesită semica rton sau ma i
bine carton , prozentînd o rezistenţă mecanică mai mare ;
totuşi , cînd a ceste i magin i , mai mari de 1 8 X 24 cm, urmează
să se l i p ească pe suport rigi d , este indicat sort i mentul „hîrtie ",
'
care este subţire şi se l ipeşte mai uşor şi ma i bine.
Suportu l este separat de emulsie prin unul sau ma i multe
straturi de barită (a mestec de sulfat de bariu, clei , glicerină,
33
p last ifianţi , coloranţi etc . ) , cu scopul de a asigura un ecran
rcfl@ctant mai puternic, redind un ,,nrgru" mai intens şi un
„al b " mai pur şi totodată de a fi un strat i zolant , care să
împiedice influenţele dăunătoare ale co mpuşi lor chi mici ai
suportul u i . Baritarca conferă astfel i maginii fotogra fice o
strălucire mai pronunţată .
Hîrt ia fotografică poate f i albă sau uşor colorată în crem
(chamois) sau, foarte rar, roz, fildeş, albastru şi vernil. Fiecare
din aceste culori sau a l b sînt indicate pentru anumite cazuri
de i magini pozitive, în funcţ i e de o seri c de considerente,
în special estetice, deci cu caracter subi cciiv ; totuşi unele
recomandări se pot da :
- albul convine oricăror subiecte (planşa I a, b), fiind
cel mai frecvent uti l i zat , deoarece redă, în opozi ţ i e cu
negrul , ma x i m u m do contrast , ca şi acea posib i l i tate a relie
fări i unei gamo largi de semitonuri . Sorti mentul de culoare
fildeş conferă i maginilor o „înmuiere " a contrastelor în cazul
aceloraşi subiecte ca acelea pentru alb ;
- crem (chamois) (planşa I I a, b, c, d) , este culoa rea ce
conferă „căldură " portretelor de cop i i şi femei şi uneori
34
Fig. 10. Structuri de suprafeţe
de hîrtie fotografică (mărite) :
• - fil igra n ; b - cristal ; c - raster. ·
35
Fig. 1 1 . Reproducere de artă din Galeria din Dresda.
36
�
!fi!
lustru
Semi mat
i!l..
·� M11t
��
''°
l 0-1-�--���-,...���......
/.O 20
o JO
Expunerea
� �
Negru lustru /'11Jgru fTKl1
37
rieturi , dar în specia l granulaţii mari etc.), fiind deosebit
de propice şi retuşului pozitivelor .
Supra fa ţa „raster", ca şi cca „fi ligrn n " (planşa VI) este
indicată pentru portrete, pentru uncie peisaje - i magini cu
caracter pastora l - naturi moarte , şi nu se recomandă pentru
scene de reporta j , fotogra fi i documentare sau cu caracter
38
dau a coleaşi tonuri' de cenuşi u închi s la a ceeaşi expunero
la lumină. Hîrt i i le contrast , pentru a ajunge Ia negru intens,
solicită o e xpunere la lu mină numa i de trei ori mai lungă
decît a ceea pentru tonur i l e de cenuşiu deschis, a bia di feren
ţiate de alb . Din contra însă, hîrti ile cu grada ţie moa l e so
l i cită o expunere de 80 ori mai lungă pentru a da a celaşi
negru, fa ţă de tonuri cenuşii foarte deschise. Avînd în ve
dere a ceasta , trebuie ca interva lui de densităţi a l clişeului
să corespundă acestei cerinţe, fi indcă numa i a stfel i maginea
pozi t i vă va fi corectă. Se redă indicativ raportul cant i t ăţi lor
de lumină (expunere), la d i ferite grada ţ i i de hîrtiC', pentru
, a se ajunge fie Ia negru intens, fie Ia cenuşi u fm: rtc deschis :
- extracontrast 3/ 1
- contrast 5/ 1
- norma l l Oi l
- specia l 35/ 1
- moa I c 80/ 1
Clasi ficarea a cestei gra da ţ i i este 2rbitra ră, fi indcă sub
a ceeaşi denumire a gradaţiei , o hîrtic a unei fabrici poate
di feri de aceea a a lteia . Cu aj utorul unui dcnsi tomctru , ce
tonuri lor hîrtici fotogra fice � i deci sta bili ra portul munţio
măsoară prin reflexie, se poate determina exc:ct densitatea
39
\ De exemplu, dacă pentru o hîrtie expusă 5 secunde se
obţine un cenuşiu deschis, a bia d i feren ţiat de a lb , şi a poi
(la a ceaşi lumină), 200 secunde pentru un negru intens, re-
200 40
. zultă că între densităţile extreme raportul este de =
5
sa u 1 ,6 în va loare logaritmică, deci hîrtia este cu gra da ţie
specială către moa le.
în practică, este necesar ca , în funcţie de fel u l clişeelor
uti li zate, într-un la borator foto Să SC dispună de hîrtic foto
gra fică de toate grada ţi i le menţionate.
Pentru a se evita totuşi o stocare a unor cantităţi de
hîrtie fotogra fică de diferite gradz. ţ i i , se fa brică şi o hîrti e
fotografică c u contrast varia bi l , care s e poate modifica , în
t i mpul prelucrări i procesului pozi tiv, după cum este necesar.
ln funcţie de modul de fabrica ţie, sînt două soluţii .de pre
lucrare :
- pri ma constă în a da o expunere preli minară, deci
îna inte de a uti liza clişeu l , cu atît ma i lungă cu cît se
doreşte obţinerea unei gra da ţ i i ma i către ,.moa l e ". în a bsenţa
acestei i luminări preli minare, hîrt ia fotografică redă un
contrast viguros ;
- a doua soluţie, datorită cxisteţei pc hîrtic a două
straturi do emulsi i fotosensi b i le (unul este cu o gra da ţ i e
moa le şi sensi b i l de exemp lu numa i la a lbastru şi a ltul c u
gra da ţie contrast , sensi bi l la a l bastru ş i verde) , constă în
varia ţia culorii i luminării de prelucrare în procesul pozitiv ;
se i mpresionc·ază în funcţie du a ceastă culoare , deci un � trat
sa u a ltul, sau a mbele în proporţi i d i ferite, coca cc pcr m ' te
o dozare a gra da ţiei necesare . în practică, se uti l i zează în
a cest caz un set do filtre ga l bene de d i ferite densităţi , încc
pînd cu cel ma i dens , pentru o gra da ţie contrast, oprind deci
complet i mpresionarea stra tului sensi bi l la a l bastru, şi fi ltrul
cel ma i puţin dens sau chiar fără fi ltru , pentru o grada ţie
moa le . Se poa te obţine o varia ţie şi mai fină a gra da ţiei pozi
tivului prin două i mprcsionări succesive, dar de durate d i
ferite, rezultatul fiind în acord c u i luminarea preponderentă.
-=---0 a ltă caracteristică a e mulsi i lor hîrt i i lor fotogra fice este
şi sensi b i l i tatea lor în ra port cu i l u minarea din procesul po
zitiv . Această sensi b i l i tate se caracterizează prin posib i l i
tatea l o r d e a ajunge l a negru intens într-un anumit t i m p
40
de expunere, la o i l u minare determina t ă . Această sensibi-·
l i tate este în funcţie de natura e mulsi e i , ca şi de felul gra
da ţiei ; cu totul orientativ, sensi b i litatea în unităţi H & D1)'
este pentru hîrt i i le fotografice (gra da ţ i e norma l ) cu :
- bromură de argint . . IO
- clorobromură de argint . . 3+5 .
1) Uni tăţi le I-l & D aparţin sistemului sensi tometric stab i l i t de Hurter
şi Driffiel d .
41
(y
- gradul de contrast M şi verde pontru gradaţia moa le
(y 0,90 - 1 ,20) ;
loarea unor benzi N şi roşu - pentru gradaţia norma lă
margina le a le et i =-
trast (y
chetei pe care este C şi a l bastru - pentru gradaţia con
scris codul : = 1 ,20 - 2,00) ;
EC (sa u D , nu ma i pentru hîrtia teh
s u port
I carton .
-
- culoarea
tului : I - al b;
2 - c i·cm (cha mois) .
- supra faţa supor I - lu c ios ;
tului : 2 - semi ma t ;
3 - mat ;
7 raster ;
-
8 - fi ligrn n ;
9 - crista I .
Eticheta l i p ită pe fiecaro a mbg laj cu hîr t i e fotografică
{fig. 1 3) conţine, în ord ine , nota ţ i i le :
- gros i m ea ;
- codul denumiri i co mercia l o ;
- na tura emulsiei şi gra da ţ ia ;
- culoarea ;
- structura supra feţei ;
- un rînd de 8 ci fre, reprezentînd data expirări i ter me-
nului de gara n ţ i e (luna , ziua , a nul) ;
- a i doi lea rînd de 6 ci fre, rl·prczcntînd , pri mele 4, nu
mărui şarj (Ji , inr u l t i mele două, nu mărul de ordine ai sa laria
tului care a sorta t hîrtia în a m ba i<1 j .
42
BN- 1 1
Brotnur�i norr.i;tl
SUB[iRE
ALBA
LUCIOASA
BN- 1 1
Bromurii 'normal
SUBTl RE
ALBA
LUCIOASA
G ..-..HA:'\TAT PlNA LA
N u mă r u l de ioi
Format u l ,
cm
în p l icuri în c u t i i
6,5X 9 10 sau 25 1 00
9 X 12 10 sau 25 100
10 X 15 10 sau 25 1 00
13 X Ia 1 0 sau 25 1 00
18 X 24 10 sau 25 1 00
24 X 30 10 sau 25 1 00
30 X 40 10 sau 25 1 00
40 x 5o 10 sau 25
50 X 60 10 sua 25
43
Eticheta care se găseşte l i p i t ă pc fiecare a mbalaj cu hîrtie
fotografică are şi rolul de bandă de siguranţă pentru integri
tatea a mba lajului .
Clişeu l . Este cunoscut fa ptul că de pc un bun negativ
s e poate obţi ne uneori un pozitiv defectuos, dar de pc un
nega t iv necorespunzător nu se poate obţine un bun pozitiv.
Negativul „bun " nu este întotdeauna şi un negativ frumos,
dar trebuie să fie corect , fi ind un intermediar în ansa mb lul
44
clar de la o anu mi t ă distanţă, poate să fie neclar din a pro
piere, aceasta fiind o consecinţă a puterii separatoare a ve
derii u mane (două l ini i para lele, a propiato Ia o distanţă
mai mică de O, 1 m m , cînd sînt pri vito de l a o distanţă nor
ma lă de vedere, de circa 30 cm, se confundă în una singură,
a ceasta fi ind o l i mită a vederi i u mane) . Însea mnă că a t unci
cînd se priveşte pozitivul, indiferent după ce clişeu s-a ob
ţinut , trebuie să îndep linească şi c i a ceastă condiţie de cla
ritate. Cînd negativul este de format mic şi est e destinat
a se face „măriri " de pc ci, p lecînd de la puterea separatoare
a ochiului (O, 1 mm), în funcţie de raportul d e mărire dorit
se defineşte puterea separa toare i mpusă negativu lui . De
e xemp lu, dacă se măreşte de 5 ori (pozitivul), a tunci puterea
separatoare a c lişeului trebuie să fie � = 0,02 mm sa u,
5
a şa cum se expri mă curent în optica fotogra fică, în ra port
'CU distanţa foca l ă a obiectivului (f) care a forma t i maginea
pe cliscu,
' trebuie să fie do -- 1 f =
0,02 m m (f =
50 m m) .
2 500
Evident că puterea separatoare a clişeului mai depinde şi
de ca l i ta tea optică a obiectivului aparatului fotogra fic , de
granula ţia e mulsiei fotosensi b i l e , ca şi de expunere, corelată
cu trata mentul proceselor fotochi mice do obţinere a i maginii
negativo. Clişeele destinate a fi mărite trebuie să provină
de la i magini formate de obiective cu bune corecţ i i optice
(în genera l anastigmate) şi cu marc definiţie a i maginii
(fig. 1 6) .
D e cole mai multe ori , granulaţia emulsiei devine mare
şi vizi b i l supărătoare, în urma unui proces de developare
cu o soluţie revelatoare neindica t ă (de exemplu, cu un reve
lator p entru hîrtic) , ca şi datori t ă condi ţ i i lor de developare
(do exemp lu, t i mp mai lung în cazul unei subexpuneri etc .)
mai a les dacă însăşi granula ţia iniţia l ă a e mulsiei fotosensi
bile este mare (cazul fi l melor foarte sensib i l e ) . De asemenea ,
condi ţii le de păstrare a materia lului fotosensib i l negativ
a u şi ele o anumită influenţă asupra măririi granulaţ i ei
(fig . 1 7) .
Transparenţa negativului este o a ltă ca l i tate, consecinţă
a expunerii ca şi a procesul ui de developare. Noţiunea de
transparenţă este definită prin raportu l dintre cantitatea
45
de lu mină transmisă şi cea care a ajuns pe nega t i v ; în mod
practi c nu se uti l i zează acest raport, ci densita tea înnegriri i ,
care corespunde va lori i logarit mice a opacităţ i i , care este
de fa p t inversul transparenţei . Cu a parate specia le, numite
densitometrice, se poate măsura densita tea unui clişeu
(fig. 1 8) .
L a rîndul său , contrastul clişeului trebuie s ă f i e şi e l
cuprins între va lori d e 0 , 3 pînă la 2,55 pentru y (fig. 1 9) ,
dar s ă n u se considere c a neuti liza b i l un nega t i v c u o mare
densitate genera lă sau, din contra , foarte puţin dens, dacă
totuşi contrastu l se a flă în li mitele norma le. Un clişeu bine
expus şi corect developat trebuie să prezinte deta l i i net dife
renţiate, atît în zonele închise cît şi în cele ma i deschise ;
în opozi ţie cu recomandări le menţionate, totuşi este de
prefera t o uşoa ră subexpunere în locul unei supraexpuner i ,
ma i a l es dacă nega t ivul este dt·st ina t s ă fie mări t .
·4 6
Fig. 1 5 . Imagini pozi tive simi lare, copiate de pe negative
de diferite contraste (de la contrast la moale), dar pe hîrtii
cu gradaţi i potr i v i te (după Agfa) .
4?
··'
Fig. 16. Clişeu nec lar. Fig. 17. Clişeu cu granulaţie mare.
.
- 48
în anumite l i mite, remedia ; în continuare sînt enu mera te
cîteva dintre acestea :
- pete rotunde transparente datorate a derări i de bule de
a er, care au împiedica t a cţ i unea so luţiei de developare ;
- pete negre, care sînt particule de compuşi chi mici din
soluţii , a derente pc clişee, în speci a l cînd sînt prepara te cu
apă ca lcaroasă ;
- voal progresiv, poate fi datorat unei soluţii de develo
pare rău preparată sau conservării defectuoase a emulsiei
49
- imaginea ajunge repede la un contrast excesiv, datorită
soluţiei de developare prea a lca line ca şi te mperaturii ridi
cate a soluţiei ;
- imaginea striată, cu marmoraţii etc . , este cauzată de
uti l i za rea unui revelator foarte energic şi de l i psa de agi
tatic a soluţiei ;
- amprente digitale provin din contactu l degdolor u
medo pc pelicula usca t ă ;
- imaginea reticulată rezultă din cauza unl'i acidi tăţi
mari a soluţiei do fixare sau a duratei de fixare mult pre
lungito ;
- imaginea este roasă da torită unei fixări excesiv de
prelungite ;
- colorarea în gălbui este cauzată do sulfurarea argin
tului mda l i c rezultat din descompunerea soluţiei do fixator
do către un acid putern i c ;
- depunerile albicioase se formează într-o soluţie de fi
xare întăritoare a gela tinei , prin prec i pitarea sulfului ;
- colorarea generală a gelatinei se produce prin uti l i za rea
unui revelator oxida t sau a unui fixator puţin acid şi colora t ;
- voalul gălbui ce se vede prin transparenţă provine dintr-o
developare peste măsură a unei emulsii subexpuse ;
- voalul colorat, galben prin reţlexie şi violet prin trans
parenţă, cunoscut şi sub denumirea de voa l d icroic, se pro
duce cînd în soluţia de developare sînt săruri ha logeno do
a rgint (a moniac, tiosulfa t de sodi u etc.) sau la o l u m ină ac
tinică în ti mpul procesului de fixare ;
- resturi din stratul antihalo rezultă prin developare fă
cută într-o soluţie nea lca l ină ;
- pete albe opace sînt datorate picături lor do a pă de
spălare, caro s-a eva pora t foarte încet după spălarea fina lă ;
- topirea gelatinei este ca uzată de uscarea la temperatură
ridica t ă ;
- voal opalescen t poate să producă prin retinerea în gela
t ină a unor mater i i ca lcaroaso, din apa de spălare, sau prin
uscarea la căldură a nega tivului i mpregnat cu a lcoo l .
Î n ca zul cînd l a exa minarea negat ivului constatăm ne
concordanţe fa ţă de caracteristicile unui bun nega t i v , în
anumite l! m i te există şi unc i e posibilităţi de coree/ie la care
50
se poa t e face apel, fără însă să se ajungă în fina l în mod
riguros la a celeaşi rezultate ca în ca zul unui bun nl'ga t i v .
Astfel, corectarea n egat ivelor s e poate face fie îna int ea
procesului fie în ti mpul a cestuia , dar nunw i pentru unele
,
51
care opreşte o parte din lumină, deci o colorare a i maginii
nega t ive. Colorarea clişeului modi fică într-un fel contrastul
i magini i , fi ind însă i mposib i l de a se aprecia în mod vizib i l
această mod i ficare. O i magine negativă colora t ă în castaniu
este mai puţin „penetrab i l ă " la rad i a ţi i le a lbastre şi violete
lumină pe emulsia sensibilă a pozitivului . Sînt nenumărat e
reţete d e întărire a negativelor, fiecare cu caracteristici mai
. . . . I
a ) bicro mat de potasiu 40 g
apă pînă la _ _ c m3
OOO
. . . . . I OOO c m3
b) acid clorhidric concentrat 30 cm3
apă pînă la .
52
Se Iasă în ba i e nega tivu l , pînă dispar complet tonurile
cenuşiu şi emulsia este comp let decolorat ă . Urmează o spă
lare intermediară în a pă de 3-4 ori . La pri ma spălare se
recomandă să se adauge 1 0 % soluţie de bisu l fa t de sodi u .
Nega tivul s e redevelopea ză într-un revelator norma l (pentru
negative), la lumină obişnuit ă , dar atenuată, ţinîndu-se în
soluţie pînă la densita tea dorită, după care urmează spălarea
fina l ă . Nu se fixea z ă . În ca z de întărire insuficientă, opera ţia
se poa t e repeta de 2-3 ori , dar rezultă o a ccentuare a gra
nulaţiei . Dacă, după întărire, negativul prezintă dungi sau
pete, a cestea se da torează stratu lui de gelatină, care nu a
fost cura t (urme de a mprente etc .), sau fa ptului că nega tivul
a fost insuficient spălat în t i mpul trata mentului . Remediul
este de a rea lbi negativul într-o soluţie preparat ă cu puţin
t i m p îna inte dB întrebuinţare, a mostecînd a st fel :
'
53
Fig. 2 1 . Clişeu dens şi acelaşi slăb i t .
a l parte I parte
b l parte I parte
apă 3 părţi 8 părţ i
54
s l ăbirea se continuă un ti mp şi în a pa de spălare. Este indis
pensa b i l ca nega tivul să fie curat (chiar degresat în neofa l ină)
şi bine fixa t , fi incă i nsuccesel e la slăbire sînt greu remed ia
b i l e ; sol u ţia de slăbi re să fie pusă într-o tavă cura tă, iar
nega tivul să fie introdus brusc şi a poi agitat continuu pentru
a nu a părea dungi ; oda tă rezu lta t u l obţinut , se procedează
la o spălare energică. Mecanismul chimic a l s l ăbiri i este
următorul : fericianura de potasiu transfor mă argintul în
ferocianură de a rgint pc care tiosul fa t u l de sodiu o transfor
mă într-o sare so lubilă în a p ă .
Al trc; lea rumed iu c c îl putem fa ce asupra nega t i velor
este acela a l retuşiirii i mperfecţiuni lor survenite sub acţiu
55
evita to. Pentru acoperire se poate uti li za şi un colorant
roşu neo-coccin (ORWO N 904), a proape cu acelaşi efect
ca şi negrul de fu m . Acest retuş a coperă complet defectele
nega tivului , noputîndu-sc obţine semitonuri lc în cenuşiu,
aşa cu m trebuie uneori . Este necesar a se comp leta
opera ţia prin continuarea retuşului pe pozi tiv. Dar so poa te
face şi un retuş pc nega t i v , chiar cu semi tonuri , utilizînd
culori transparente (Kci l itz) . Este o opera ţie ma i difici l ă .
C a urmare, manipula rea c u atenţie a negativelor în procesul
developări i este cu atît ma i indica tă.
Do data a ceasta , un a l t remediu pentru înlăturarea zgî
rioturi lor de pc partea dorsa lă a suportului negativului este
şi următorul : pc un gea m , bine lustruit şi cura t , cu ajutorul
unui ta mpon de vată se întinde un strat subţire de a cetonă,
a stfel ca a p l ieînd nega tivul cu partea zgîriată, a costa să
a dore cu toată supra fa ţa pe gea m, fiind cît mai bine presat .
După cîtova secundo, nega tivul se va dezlipi de p c sticlă,
zgîrioturi lc a p ărînd netezito. Surplusul de acetonă care oven
tua I ar fi ajuns pe partea cu emulsie se şterge uşor cu un
ta mpon de vată umezită în a lcoo l .
Micile zgîrioturi a Ic stratului d e e mulsi e , produse în
t i mpul procesului nega t i v , numa i dacă nu sînt prea a dînci ,
pot fi corecta to prin opera ţia de umflare a gola tinei , care,
după uscare, so nivelează şi deci dispar. Umflarea gela tinei
se poate face introducînd nega tivul pentru 5-1 0 minute
într-o baie, la temperatura de 40-60°, cu soluţia :
- acid acetic glacial . 0,5 ml
- glicerină . . . 1 ,5 ml
- forma lină 40 % . . 0 , 5 ml
- a p ă pînă la I OOO cm3
56
Clişeele pc suport translucid sînt acele i magini în nega t i v „
d e mare contrast, obţinute prin copiere-contact , fie prin
transparenţă, fie prin reflexie, pc hîrtic subţire cu emulsie
fotoscnsib i l ă . în genera l , i magini le se obţin de pe p lanuri
pe ca l c sa u documente pe hîrtic obişnuită (deci subiecte con
trast), utilizarea lor fiind a şadar în scopuri tehnice. Ca
procedee de lucru prin transparenţă , în princi piu, se folo
seşte o ra mă cu sticlă sub care se presează hîrtia fotosensi b i l ă
cu e mu lsia către sticlă avînd deasupra documentul c c t rebuie
copia t . O sursă luminoasă (de exemp lu o Ia mpă de birou) ,
situată deasupra ra mei , asigură expunerea . După developare
rezultă o i magine în nega tiv de aceeaşi mări mc cu „subiectul ".
în cazul în care documentul de copiat este gros şi com
p l et opac, cu a ceeaşi ra mă cu sticlă se rea l i zea ză c lişeul pri n
reflexie, astfel : peste „subiect " se aşază hîrtia fotografică
cu e mulsia spre fa ţa documentului şi a poi se presează cu
ra ma cu sticlă. Se face expunerea ca şi în cazul precedent ,
i mpresionarea făcîndu-se de lumina reflecta tă de „subiect "
ce a trecut prin hîrtia fotografică . Ca şi în cazul precedent .
rezultă tot o i magine în nega t i v . Fiind i magini document -·
tehnice, de cele mai multe ori se folosesc ca a tare. Dacă.
însă se doreşte totuşi o i magine norma lă, prin repetarea
opera ţi ci , adică folosind ,,nega t ivul " în locul „subiectului ",
se obţine i maginea pozitivă la a ceeaşi scară cu subiectul ..
D ispozitive specia le co mpacte, care efectuează şi developarea ,
rea l i zează întregul proces a l copierii într-un t i mp foarte·
scurt , fiind apte pentru birouri de tot felul . Hîrtii le foto
grafice fa brica te specia 1 într-o ga mă varia tă de sorti mente„
însă a proa pe toate numa i cu gra da ţia contrast, se diferen
ţiază prin gradul de sensi b i l i tate ca şi prin structura supor
tului (în genera l , foarte subţire), care poa t e fi opac şi chiar
cu emulsie sens i b i lă pc a mbele feţe, sa u semitransparent
(de exemplu, ca lc) , a vînd proprietatea de a permite scrierea
sau desenarea în mod obişnuit cu creionul , cu cernea lă sau·
cu tuş pc supra fa ţa i magini i . R epctan•a opera ţ i i lor menţio-
nate a re ca rezultat obţinerea a tot a tîtea copi i , după caz ,
negat ive s a u pozitive.
Clişeele pc suport opac, chiar pc hîrti e fotogra fică obiş
nuită, se u t i l i zează pentru procedeul „fotografiei ă la minut ",
în acele a para t e fotografice care se ma i întîlnesc la unele-
57"
tîrguri şi în uncie grăd ini publ ice . Procedeul a cesta este de
fap t stră moşu l fotografiei instantanee ", pus la punct prima
dată şi răspîndit de Dr. Land din S . U . A . , sub denumirea
comercia lă do ,,Po laroi d ".
În cazul fotogra fici ,.ă la minut ", se uti lizează un a parat
fotogra fic de for ma t l O X 1 5 c m (în genera l ) , co mpus din
cele 5 părţi co mponente întîlnito la toa te aparatek· fotogra
fice (ca mcră obscură, obiectiv fotogra fic, obturator, vizor
şi m2ga zie do material fotosl�nsibil) cu remarca fa p tului că,
după expunere , ca mera obscură îndep l ineşte rol u l şi de labo
rator fotogra fic , găsindu-se în interiorul său într-un sertar
şi două tăvi , una cu soluţie de developa re şi a lta cu soluţie
de fi xare .
După expunerea în mod norma l , ca la orice fotogra fiere,
care însă se face pe hîrti e fotogra fică obişnuită dar mai
sensi b i l ă , prin i ntermediul unei deschi deri de pătrundere
a „mîinii fotogra fului ''. în interior, dar protejată de lumină
cu o mînocă neagiă, fotograful execută developarea nega t i
vului .
I lu minarea inactinică din interioru I ca morei „la bora tor "
se face prin deschiderea o blonului fc•rcstrei prevăzute cu
fil tru roşu , iar controlul developării SJ face „vizua l " prin
intermediul unui vizor dublu cu gardă de lumină .
După terminarea developării , so deschide sertarul şi din
tava cu fixa tor se scoate negativul , care so spa lă cu a pă
într-un vas în exterior .
Negativul încă neuscat se fixează pc un dispozi tiv simplu
m ba la ma , care asigură şi ca drarea copiei , în fa ţa o biecti
vului fotogra fic l a o distanţă d o fotografiere ega lă c u dubla
dista nţă foca lă a obiectivului, pentru a se obţine astfel o
i magine la scara 1 / 1 a negativului . În continuare, se refoto
gra fiază i maginea nega t ivă, do a tîtoa ori cîto cop i i pozitive
sînt necesare, după care se developează în modul menţiona t
anterior pentru nega t i v .
Copi i le pozitive se spa lă într-un v a s c u a pă î n exterior şi
se usucă în mod o bişnui t .
Acest sistem de rea lizarea fotogra fici , în a devăr, n u ne
cesită un ti mp mai lung do cîteva minute, oxceptînd dura ta
do uscare a copii lor pozitive. I magini le pozi tive sînt sa tis
făcătoare din punct de vedere ca litativ, dar datorită „corn -
58
p lexităţi i " a paratului fotografic, fotogra fierea nu so poa te
faco decît numa i do po trepied .
Aparatura de impresionare a pozi tivu lui. Nega tivele se
pot uti liza fie pentru a fi copiate, dînd o i magine pozitivă
do aceeaşi mări mc cu clişeu l , opera ţia făcîndu-sc „prin con
tact ", fie pentru a fi mărite, prin intermed i u l a para tului de
mărit , care este în fond „o copiere optică", la o scară diferită
(de obicei ma i maro) de cca a clişeului , permi ţînd totoda tă
şi o reca drare ma i uşoară pentru i maginea pozitivă.
Copierea prin contact este operaţ i a cca mai si mplă ; în
ti mpul expuneri i trebuie îndep l inită o singură condiţie şi
a n u me ca negativul să fie în contact strîns cu hîrtia fotogra
fică , şi a nume gelatina clişeului şi gelatina hîrtiei trebuie
să fie fa ţă în fa ţă, fi indcă a ltfe l i maginea pozitivă va ieşi
întoarsă stînga -droa pta . i luminarea făcîndu-sc dinspre cli
şeu spre poz i t i v . Opera ţia de cop iere se face prin inter mediul
unei ra me s pecia le de copiat şi a unei surse de lu mină elec
trică , pentru expunr;re, sa u cu ajutorul unui a parat speci a l
de cop i a t , mai m u l t s a u ma i puţin sofistica t , care a r c şi surse
propri i de i lu minare pentru expunere. în l i psa lor, se poate
i mproviza copierea şi cu un gea m de mărime convenabilă,
cu care, pe o suprafa ţă p lană, se „presează " clişeul peste
hîrtia fotografică şi se expune ca a tare de la o sursă oarecare
de lumină (de exemplu o la mpă de birou) .
Oricare a r f_i moda lita tea de l ucru, expunerea trebuie să
asigure energia 1 u minoasă necesară şi suficientă, care să i m
presionezc e mulsia scnsi bilă ca a poi, după deve lopare, să
rea l izeze o i magine fotogra fică corectă .
Ra ma d o copiat (fig. 22) s e co mpune dintr- un cadru de
lemn sa u din meta l , în care poate rezema un gea m (fără de
fecto optice), pc care so aşază negativul şi a poi hîrtia foto
grafică . î n genera l , d i mensiunile interioare a l e ca drului sînt
standardizate, ca şi cele a le hîrtiei fotogra fice, fiind de 6 X
9 cm, 9 X l 2 cm, 1 0 X l 5 cm, 1 3 X l 8 cm şi , m a i rar, 1 8 X 24 c rn .
Pentru menţinerea contactului i mobi l între cl işeu ş i hîrtia
fotogra fică, un capac închide cadrul ra mei , fiind so l i darizat
cu aceasta cu a jutorul unor arcuri de presare. Pc fa ţa inte
rioară a ca pacului este un strat de postav negru, caro asigură
o a derenţă mai mare şi nu dă nici reflexi i . Pentru o rn:li u
şoară închidere a ra m;;i , în cond i ţ i i le potrivirii cît mai bine
59
a nega tivului pe hîrtia fotografică, capacul este rea l i za t din
două părţi , reunite printr-o ba la ma , putîndu-sc închide pe
rînd cîtc o j u măta te. La uncie ra me de cop i a t , mai perfec
ţionate, sînt prevăzute şi l i mitatoare de cadraj cu mască,
în scopul obţineri i unui cadru a lb margina l a l i maginii .
61
1 - -..:;:;...--tti-
Fig. 24. Aparat de cop : at pri n Fig. 25. Aparat de cop i a t prin con
contact, pînă l a formatul tact de mare randament, pînă la
13 X 18 cm. formatul 32 X 42 cm.
I - Capac articulat de presare; 2 - 1 - Capac articulai cu cauciuc de pre.
Geam clar cu l i m i t a toare de cadraj ; sare; 2 - L i m i tatoare d e cadraj ; 3 -
8 - Zăvor de închi derea capacu l u i ; Reostat de reglarea i n t e n s i tă \ i i f l u x u l u i
4 - I n trerupătoarele l ă m p i lor ; 5 - l u m i nos; 4 - G e a m m a t i n terschimbabi l ;
Iatrerupătorul genera l ; 6 - Numă- 5 - Uşă d e acces a gea m u l u i m a t ; 6 -
ră t or electronic. L u m i n ă inactin ică (roşie) ; 7 - Uşă de
acces la camera de l u m i n ă ; 8 - Lum i ni
punctiformă; 9 - Suport r a b a t ab i l cu
l u m i n ă difuză ; 1 0 - Comanda u ş i i came
rei de l u m i n ă ; 1 1 - Coma n d a suport u l u i
l u m i n i i difuze.
62
mic dccît i maginea sa . Diferenţa , în cazul copi eri i optice ,
este c ă „subiectul " este întotdeauna p l a t - fără vol u m , şi
transparent , fiind deci necesar să fie l uminat prin trans
pare:it.ă , şi nu opac, la caro. i m p resiona : ea e mu ! siei foto
v
sons1 bl lc se face de catrc lumina rc:flcctata de subiect . Apa
ratul de mări t nu este totusi ' un
a parat fotogra fic obişnu i t , rn ndcă
nu arc o ca meră obscură în accep
ţiunea a paratului fotogra fic.
Principia l , a para tul de mărit
se co mpune din două ansa mble,
63
In funcţie de i luminarea rea lizată de cutia de lumină a
.a paratelor de mărit , aceasta poate fi (fig. 27) :
- cu condensor şi sursă punctiformă de l umină (bec
dar), avînd o i l u minare puternică şi un efect foarte contrast ;
- fără condensor şi gea m opa l , cu i lu minare ma i sla bă
:şi cu efect moa le ;
Fi/Iru dduranl
b c
64
a b c
65
Măririle cu pri mul t i p de a para t sînt cele ma i contra st e ,
eviden ţ i i nd Cl' l e m a i fino deta l i i (deci şi m i c i defecţiuni
meca nice a le c l i şeu l u i ) , deoarece fluxul l u minos dirijat cam
i ese din condensor „trece " cu uşurinţă prin zone l e U l'schis(i
a le c l i şeului , în t i mp cc , d i n contră , în zone l e înc h i se este
nu numa i a bsor b i t , da r parţi a l d i fuza t , ccl•a cc este în fond
o dublă f i l t rare de l u mină . Acest frno mcn, ca re măreşte
di ferenţa de i l u m i nare între cele două zone - dc·sc h i s ă şi
închisă - a fost st u d i a t p entru pri ma dat ă de A. Ca l l i cr1) ,
fi i nd a st fe l un „efect " care îi poa rtă nu mel e . Dura ta UL' ex
punere f'St e rn<i i scurt ă , ceea cc const i t u i e uneori un avanta j .
\
'
'
'
\
I I
I I
I \
I \
I I
I \
I \
I \
Fig. 29. Schema cor elării celor Fig. 30. Schema unei ru t i i d e
două sisteme o p t ice p r i n i n ter l u m i nii cu sistem m ; i i e f i c i e n t
medi u l u nu i burduf la camera de venti l aţ i e .
cu l um i n ă .
66
A paratele de mărit fără condensor necesită durată mal
mare de expunere şi di minuează contrastu l c lişeului . Micile
; rnpcrfecţiuni mecanice a le neg�tivului devin a proa pe in
67
fli/ro onfitorrnic
- Oglindă
68
cl işeul pc toată supra fa ţa lor. La formatul mic, c lişeul poa te
fi presat numa i pe margini , a st fel că în a cest ca z nu a par
inele „Newton ", aşa cum se întîmplă la suporturile cu p lăci
de sticlă . Uncie suporturi universa l e - pentru mai multe
mări mi de forma te --.,.- au şi l i m i tatoare mobi le de cadraj,
care, prin manevrarea convenabi lă a lor, lasă să fie i lu mina t
numa i clişeul ; a cesta , evident , este de u n format ma i m i c
decît ce l ma xi m a l suportului (fig. 32) .
Suporturile cu p l ăc i de sticlă - care a r părea că sînt
cele ma i bune, prezintă şi dezavantajul că pe cele 4 suprafeţe
a le celor două p l ăci de st iclă aderă infi me particule de
praf d i n a t mosferă, ca dea ltfel şi pe cele două suprafeţe a l e
clişeului ş i care, dacă n u sînt înlăturate, vor a părea p c i ma
ginea pozitivă, c a puncte a l be c c vor trebui retuşate , ope
ra ţ i e care se ma i numeşte şi „pozi tivare". Curăţirea pra fului
se face anevoie , deoarece prin frecare cu un t i fon , cdc 6 su
prafeţe se încarcă cu electricita te sta tică, cc tocmai atr2ge
praful. Sînt unci e tifoane sau hîrti i specia le de şters, tratate
anti sta tic, ca şi uncie pensu le cu păr fin cu pompi ţe care şi
.,suflă particulele de pra f de p c aceste supra feţe. Soluţia
u
69
cu suport fără p lăci de sti c l ă , din acest punct de vodere ,
este ma i indica t ă . O a l t ă so luţie construct ivă a suport u l u i
de clişeu este fără placă de s t i c l ă sup eri oară . Cons t ruc ţ i a
cutiei de l u mină este astfel făcută că preia şi ro lul de presa re
a cli şeului p e supra fa ţa p lană a lent i le i condensorul u i ; se
di minuează astfel n u mărul suprafeţelor care pot a vea par t i
folosi t .
O rea l izare recentă a unui suport de c l i şeu de forma t
mare, deşi este fără p lăci de sticlă, a sigură o b un ă p la nPitata
c l işeul ui , deoarece este prins de ma rgi ni şi pus să stea cît
ma i întins.
Obiectivul a para t ului de mărit trebuie să a i bă d ista n ţ a
foca l ă 0ga lă cu d iagona la formatului nega t ivului ş i l umino
zitat(>,a de I : 3 , 5 s a u ma i mică . Tre b u i e să f i e do marc con
trast şi CIJ b ună putere separa toare. Este do asc mcnl�a i n d i
ca t s ă posede şi o corecţie rotro l i niară . Obiect i ve l e proven i to
de la a pa ratele fotogra fice nu sînt prea indicate de ut i l i za t
l a a paratele d e mări t , înt r u cît sînt ca lculate ş i construito
l uînd în consi derare că ,,su b i ectul " este la o d i s t a n ţă mult
invers .
A p a ra t ele do mărit cu o b i ec t i ve interschi mba b i le o feră
po s i b i l i ta t ea unei ga mo de ra porturi de mări ri mu 1 t ma i
ma r i , fi indcă este evident că şi cu un o b i ec t i v de 1 05 de
m i l i mdri se poate face o mărire a unui clişeu 2-l X 36 c m ,
fO
Distanţele foca le a le obiectivelor ca şi a condensoarelor
trebuie să fie în concordanţă cu formatele clişeelor pentru
mărit, l uînd ca bază mări mea diagona lei forma tului ega lă
a p roxi mativ cu distanţa foca lă a obi ectivului , a şa cu m ·
D i o t a n j a foca l ă For m a t u l D i a me t r u l
a o b i ec t i v u l u i , neg;t l i veior, condensoru l u i ,
IJI ITl mm mm
50-60 1 8 X 24 50-75
24 X 36
60 40X 40 75
75-90 4 5 X 60 75-90
fi 0 X 60
1 00- 1 05 6 0 X 90 1 1 5- 1 25
1 35 9 0 X 1 20 1 65
210 1 30 X 1 80 230- 240
71
Varierea dista nţei dintre clişe u şi obiectiv pentru punerea
la punct se face printr-un dispozit i v mecanic cu cr c ma l i eră
sau cu fricţiurn' , în cazul burdufului extensi b i l sau prin
înfi letam în cc:: zul t uburilor culisa bi lc .
Punerea l a punct este o opera ţ i e care trebuie s ă permită
o m a nevra r e fin ii , iar mişcarea de „du-te - vino " să fie făr;ă
I
t,
\\ I /1/
fs. \ \ /I
l \ I I
fn. \'li
- / -/I\
Fig. 33. Comparaţie schematică pri
v i nd l u ngimea coloanei de susţ inere
I Ls.
pentru obiectiv cu unghi de cîmp
\'
/ I
i I I
I I \
normal (F.) şi u n obiectiv cu unghi
\
Ln
I
. \I '\' de cîmp mare (F,) de tip superan
I „
/i' !
I ls
„____ _,.,' I \
gular :
\ L. > L , pentru I. = j , ,
/ I \
; r \
i
I '
I
I
I Jn
I ·- -
,72
- sistemul cu ca mă şi ghidaj l iniar (ti p sa bie), .care a
permis menţinerea a utoma tismului si a tunci cînd se schimbă·
obiectivul cu un a ltul de a ltă dista n ţ ă foca lă ; . , ' 1
- sistemul c u c a m ă şi ghidaj spira I .
Sistemele a uto mate, fiind mecanice, sînt expuse uzurii „
ceea cc, după un ti mp de uti l izare, nu ma i asigură o funcţio
nare ireproşa bilă ; de asemenea sînt mai puţin poliva lente„
ncputînd asigura p unerea la p unct decît numa i între anu
mite l i mite a le ra portului de mărire, în a fara lui sistemur
a utoma t decup lîndu-sc şi manevra făcîndu-s0 manua l . De
sistemul a utoma t beneficiază în specia l c paratcle de format
mic sau medi u (fig. 34).
O a ltă calitate cc se cerc unui a para t de mărit este şi
para lelismul celor trei planuri a le sistemului optic : p lartul
clişeului , p lanul în care se a flă centrul optic al obiectivului
şi p lanul i magini i . Sînt două soluţii : o construcţie rigidă ; .
care să asigure din fa brica ţie a ceast ă condiţie, sa u o ·
construcţie regla b i l ă , care arc,
însă , ava ntajul că permite apa
ratului să îndepl i nească redre
sarea i maginii . Pentru corec · '
73
În acest ca z, se o b \ i m' aceraşi clari ta te pe toată supra fa ţa
{ ma gi ni i .
74
a se o b ţ i n e o claritate relat i v bună pe toa t ă supra fa ţa i ma
acest caz, obiectivul trebuie foa rte mult dia fragma t , pentru
:ea să fie l i psi t de vibra ţii . În a devăr, a nsa mblul „clişeului ",
la marca majoritate a a paratelor de m ărit , este susţinut
<le un bra ţ în consolă , al cărui ca păt , prin i nter mediul unui
ma nşon - sa u a l a ltui sistem meca n i c - cul i sează pe co
loana <le susţinere . Datorită centru l u i de greuta te excentrio
l u i i m a g ini i .
Dacă asupra a nsa mblu
lui cl işeului , rC'd ucerea gre -
75
Ioane profi late spC'cia l pentru a pre
zenta o rc:zisknjă ma x i mă la încovo
i ere, a ncorarC'a pC' p f a nşdă făcîndu-so
cu p ieso „grel e " şi de supra feţe mari
de conta ct cu ansa m b l u l i ma gini i .
În specia l l a uncie a pa rate de for
ma t mic, coloana de susţincro este
înc l ina t ă fa ţă de p lanşeta de proi ecţi e .
a stfr l încît ansa m b l u l cl iseului s ă fi e
susţinut de un bra ţ con;olă cît ma i
scurt, ceea cc face să se d i m inueze
posi b i l i t ă ţ i l e de v i bra ţ i i a le ansa m
b l u l u i susţinut (fig. 37) .
Se mcnţinc în a celaşi t i m p şi po
Fig. 37. Schema u n u i z i ţ i a crntrică a a x ului optic d e pro
a parat de măr i t c u co
loană de susj inere în- i ecţi e , în raport cu planşeta .
c l i n a t ă şi fără braţ In genera l , l ungimea coloanei do
consolă de susţi nere. susţinere corela tă cu obiective cores
punzătoare trebuie să permită măriri pe
p la nşeta de proiC'�ţ ic pînă la formate de 30 X 40 c m sa u even
tua l 50 x 60 c m . In ca zul unor măriri ma i i mportank, „pro
iecţia " se fa ce pc pa rdosea l ă (prin rotirea cu 1 80° a ba zei
coloa nei de susţinere fa ţă de p lanşeta de proiecţie) sa u pc
perete (prin roti rea cu 90° a a nsa mb I ului c l i şeu faţă de co
loana de susţinere) (fi g . 38 şi 39) .
Pc coloana de susţinere cul isează în sus şi în jos bra ţul
conso l ă cc susţine ansa m b l u l clişeu lui . La a pa ra t c l c m a i
m a r i s e găseşte şi u n sist e m de ba lansare a greut ăţi i ansa m
b l u l u i c l i şeului , fie prin contra greuta te, fi e prin a rcuri , fie
prin sistem meca nic cu cre ma l ieră sa u fricţi une , a st fel încît
cul isa rea bra ţului-conso lă să se fa că cu marc uşurinţ ă . Un
a l t sist e m de r i d i ca re sa u coborîrc a ansa mblului c l i şeului
este cu co loană scurtă de susţ inere, în vîrful căreia se găseşte
un sistem de p îrghi i para lelogra m , co conferă ansa mblului
întotdea una a ceeaşi pozi ţie vertica l ă a a xului optic de pro
iecţi e . La acest si ste m , ra poa rtele de mări re sînt într-o ga mă
ma i rcstrînsă (fig . 40) .
Oricare ar fi siste m u l do susţinere şi cul isare, la toa te
este prevăzut şi un d ispozitiv de blocare în pozi ţia dori tă .
Fig. 38 . Proiecţie pe pardosea l ă . Fig. 39 . Proiecţ i e pe perete.
77
Fig. 40. A p ar�it de miî r i t cu s i stem Fig. 4 1 . A p a r a t d e mă r i t cu co
paral e l ogram p e n ! r u s us ţ i nere . m a n d a l a p i c i or a r i d i că r i i cutiei
de l u m i n ă .
79-
pentru scopuri speci a l o , fiind a d evărate uti laje complexe
pro fesiona le (fotorcdresa toarc, a para te pentru scopuri tipo
gra fi co etc. ) .
În genera l , a p 2 ra t clc de mări t de cali tate posedă şi patru
grupe de accesorii cam fie că Ic fac ma i mult i funcţiona le ,
fie că re� lizcază o mani pulare ma i uşoară (fig. 44) .
;8Q
A doua categoric de accesori i se referă la cutia de l u mină ,
care prin schi mbarea unor subansa mble a le ei , se a da p tează
şi pentru măriri co lor. Este necesar a se rea liza fi ltra rea de
corecţie, fie printr-un set de fi ltre color a movibi le, fie prin
trei fi ltre dicroice si tuate într-o casetă de filtrare, care de
obicei a re şi o sursă de lumină cu bec ha logen. Ana lizoare
de culoare, dînd indica ţii asupra ca li tă ţ i i filtrajului , _ com
p letează, împreună cu sta b i l i za torul de tensiune electrică,
ga ma acestor accesorii .
A treia categorie o formează dispozi tivele de crono me
trare a ti mpului de expunere, fie cu mecanisme de ceasornic,
fie electronice. în genera l , acestea se interca lează, montîn
du-se în serie - în circuitul electric a l sursei de lumină,
a prinzînd-o şi stingînd-o a utoma t .
Ulti ma categorie d e accesori i s e reforă l a posibi lităţile
de a rca·liza reproduceri fotografice de subiect plane (docu
mente etc.) . Astfel că · sînt sisteme de i luminare ca şi
magazii-casete de fi l m .
Moda lităţi le . do rea lizare a acestor a ccesori i sînt deosebit
de variate şi propri i fiecărui a para t , unci e neputîndu-se
ada pta la a lt a pa ra t .
Este evi dent că , pentru rea liza rea unei foarte bune i ma
gini pe hîrtie, ca l i ta tea a pa ra tului d e mărit contribuie în
mare măsură în complexul opera ţii lor fotograiice început
odată cu fotqgra fierea . Astăzi , cînd răspîndirea tot ma i marc
a forma tului mic tinde să devină un fa pt î m p l init , şi dezvol
tarea fa bricării a para telor de mărit s-a diversifica t foarte
mult, pentru a sa tisface astfel toa te exigen ţelc . Varicta tca
marc a a paratelor de mărit cuprinde deopotrivă a para tele
„porta b i l e ", cc pot încăpea într-o mică va l iză , ca şi mari le
a para te care solicită încăperi specia le (fig . 45 şi 46) . .
Diferitele rea lizări opt ice şi mecanice a l e celor tn.:i părţi
principa le a le a paratului de măr i t , a celor a uxi liare precum
şi modul de interdependenţă dintre ele măresc şi ma i mult
această varietate.
În - genera l , cele ma i numeroase a parate de măr i t sînt
cele pentru for mat u l mic (24 X 36 m m), deoarece acest format
este cel care a solicitat i mperios, încă de Ia a pari ţia lui _ în
81
ţ i i lor fot�gra fului , în ra port cu caractef isticile hîrtiei foto
grafice. In genera l , hîrtia fotografică se poate developa în
orice revelator, dar este indica t a se folosi numa i acele sol u ţ i i
revelatoare speciale p ent ru hîrtie, care să asigure obţ inerea
unor i magini plastice cu deta l i i în zone luminoase , ca şi în
cele întunecate, evi dent dacă nu se urmăreşte obţim·rea unui
82
,
. f ,,., y--� -�·······<
'8
3
anumit efect ,particular . În l i tera tura · de specia l i tate, se
găseşte un nu măr marc de reţete de soluţii de developare,
fi ecare cu recomandări , ma i mult sau ma i puţin a vantajoase,
ceea co conduce uneori la di ficultatea a legerii . Sub a cest
a spect , se pot deosebi două grupe de so luţii de developare,
una cu caracteristici genera l e şi a lta cu efecte specia le (de
mare contrast, pentru hîrtii fotogra fice vechi etc . ) .
So luţi i l e de uz fotografic sînt întotdea una numa i în a p ă
ş i s e obţin prin dizolvarea compuşilor chi mici c c a u pro
prietăţile a minti t e anterior, la ca pitolul „Procese chi mice ",
dind so luţi i a poase - aşa cum sînt definite chimic.
Apa cca ma i pură este a pa dist i la t ă , folosirea ci fi i nd
cca mai indica t ă , dar nu i ndispensa b i l ă . Apa de ploa ie fi l
tra t ă poa te înlocui cu succes a pa dist i la t ă . Apa d e izvor este
de asemenea uti lizabi l ă , dacă nu conţine săruri şi gaze di
zolvate, sa u urme de substanţe vegeta le şi bacteri i , în care
caz poate fi utiliza tă numai după cc a fost fiartă şi fi ltra t ă .
Hexa metafosfatul sa u tri polisulfa tul de sodiu formează,
cu săruri le de ca lciu din a pă , co mpuşi comp lecşi , insensibili
la acţiunea substanţelor chi mice din componenţa reve lato
ri lor , astfel că fierberea a pei nu ma i este oportună, fi ind
necesar circa 1 g pentru fiecare 0,09 g săruri de ca lciu, ceea
ce revin practic în mod curent la circa 2 g la 1 000 cm so luţie
de revelare . Apa pota bi l ă din reţeaua de a l i mentare cu a pă a
centrelor populate este sensib i l asemănătoare cu cca de i zvor .
Dizo lvarea co mpuşi lor chi mici trebuie să se facă în or
dinea indicată de reţeta a leasă, a prox i ma tiv în 2/3 din canti
ta tea finală de a p ă . Uni i compuşi chimici se d izolvă ma i re
pede, chiar la tempera t ura ca merei , a l ţ i i ma i greu şi ca a ta re
so licită o uşoară încăl�ire a a pei (nu mai mult de 55°C) şi o
a gitare ma i energică. In orice caz , nu se va introduce în so
luţie compusul chi mic următor, pînă cc nu s-a dizolvat co m
p let co mpusul chi mic precedent . Compuşii chimici caro se
prezintă sub formă de bulgări se vor fărîmiţa cit ma i fin
posi bi l şi după a ceea se vor dizolva . Sărurile anhi dre trebui e
vărsate puţin cite puţin în a p ă ş i b ine agitate, d izolvîntlu-se
a stfel i media t ; a lt fel se a glo merează şi dizolvarea este ane
voioasă , iar a pa trebuie încălzită .
După dizolva rea complet ă , se a da ugă apa rece necesară
pînă la cantitatea indica t ă în reţetă .
84
După preparare, este indicat ca soluţia să stea nemişca tă
o zi , ma i a les dacă a pa nu a fost dist i l a t ă , d u pă ca re să se
fi l treze fie prin hîrtie de filtru, fie pr i n v a t ă (bine îndesa tă
în pîlnie, ca soluţia să nu treacă prea repede) .
Co mpuşi i chi mici solizi se cîntărcsc cu toată precizia ,
cu o ba lanţă fa rmaceutică, pînă la fracţiuni de gra m , ia r
lichidele s e măsoară c u ci lindrul gra da t , de capacitate
ma i mică, aceste opera ţ i i so licitînd o anumită înde mînare
de l ucru . Prepararea soluţii lor este bine să se facă cu deose
bită grijă şi să nu se răspîndească în aer p u l bere de co mpuşi
chi mici , fi indcă prin depunere u lterioară pe e mulsia fotosen
sibi l ă , aceasta poat e să producă o voa lare a ei .
Prepararea soluţi i lor este indica t să se facă în rcci pienţi
cu pereţi insensi b i l i la acţiunea chi mică a co mpuşilor, de
preferinţă din st iclă, i a r a gitarea să se facă tot cu o baghetă
de sticlă sau ebonită.
Soluţi i le , odată preparate, se păstrează în sticle colorate
sau nu , după ca z (cele care se a l terează la lumină , în sticle
brune), b ine închise (de preferinţă cu dopuri de ca uciuc) şi
la tempera tura ca merei . Sticlele se etichetează, indicîndu-se
felul so luţiei , data preparăr i i şi cantita tea de materia le foto
sensib i le prelucrare . Deoarece unele soluţii ca şi substanţe
chi mi ce sînt toxice, se vor manipula cu toat ă grija , pentru
a nu da naştere la a ccidente (a nu se păstra în locuri uşor
a ccesibi le, în specia l cop i i lor) .
Ca recomandare genera l ă , este bine ca developarea şi
fixarea fiecărui fel de hîrtie fotografică să se facă în soluţiile
indicate de fabrica producătoare a hîrti e i , fi indcă în urma
experi mentări lor producătorului (mult mai eficiente decît
cele propri i ), acele soluţii da u rezultate opt i me în majori
ta tea situa ţ i i lor de ut i l izare. 1n urma unei experienţe mai
îndelunga te, evi dent că rezultate bune se pot obţine şi în
a lte so luţii de l ucru. De ase menea , în ega l ă măsură, se pot
uti liza şi soluţii cu caracteristici care le fac a pte pentru
a lte rezu ltat e dorite, dccît cele obişnuite (modificarea în
anumite l i mite a grada ţ iei hîrtie i , tonări d irecte etc . ) .
Pentru a înlătura dificulta tea dozării ·substanţelor chi
mice a le soluţ i i lor, este indica t a se folosi substanţe chi mice
prea mba late şi dozate gata de fabrică, fiind necesar pentru
85
prepararea soluţi e i numa i dizolvarea lor în a pă . Avantajul
a cestui procedeu este evident , fi ind garnnta te de fa brică
purita tea co mpuşi lor chi mici şi gra ma jul lor, di minuînd
totodată şi riscul ncîndemînări i de prepara re a fotogra fului .
De asemenea , se găsesc şi so luţii concentra te care, pentru
utilizare, trebuie numa i di luate cu a pă .
O metodă ma i nouă , î n speci a l pentru procese chi mice
pe hîrt i i fotografice cu supra feţe mar i , este aceea a uti l i zări i
soluţiei gata preparate do fabrică şi îmbuteliată sub presiune
într-un rcci pi(•nt meta lic, care printr-o duză so pulverizează
pe supra fa ţa hîrtiei do developat (în sistem spray) .
O a l t ă condiţie pentru obţinerea , în mod constant, do
rezulta te bune, este şi a ceea a uti l i zării so luţii lor exact cît
sînt indicate ; datorită epuizări i lor, orice folosire în conti
nuare constituie o pagubă ş i n u o economic. î n l i psa a ltor
indica ţi i , se poate lua şi următoarea :
- într-un l i tru do revelator se poate developa circa
1 ,00 m de hîrtie fotografică ;
- într-un l i tru do fixa tor se poate fixa circa 2 ,00 m de
hîrt ie fotografică .
Indi ferent caro sînt soluţii l e de prel ucrare, este i mportant
de a se face procesul chimic numa i în cond i ţ i i le prescrise
do reţeta în cauză (tempera tură , durat ă etc . ) . Nu se vor uti
l i za soluţii le pentru procesul pozitiv, dacă ini ţ i a l s-au fo losit
p entru negative, fiindcă pot păta pozi t ivele .
Chiar dacă soluţiile ma i „l ucrează", este bine să se arunce
şi să se spele bine sticlele, îna inte de a se introduce a ltele
noi . Ca recomandare practică, este indicat să se stabi lească
oda t ă pentru totdeauna sticla (sticlele) pentru soluţia de
deve lopare, pentru so luţia de fixare etc . şi să nu se ma i
schi mbe niciodată între ele.
Datorită posib i lităţi lor oferite de sorti mentele hîrtiei
fotogra fice, corolnte cu diferitele varietăţi de solu ţ ii revela
toare, cît şi cu moda lităţile multiple de lucru în procesul
pozitiv, în mod teoretic, fiecărui fel de negativ îi corespunde
o anumită rezolvare, astfel ca în fina l i maginea pozitivă
să fie cît mai bună . Pract i c însă , unele rezolvări sînt a tît
de la borioase, încît este uneori de preferat a se face chiar
un nou negativ.
86
In principiu, este indicat să se uti lizeze negative norma le,
care dau cele ma i bune rezultate, dar, datorită diferi telor
sorti mente a le hîrt i i lor fotografice, se pot utiliza şi negative
subexpuse sa u subdevelopate, ca şi negat ive supraexpuse
sau supradevelopate, cu . condiţia corelării caracteristici lor
clişeu lui cu cele a le hîrtiei astfe l :
}
- negativ normal hîrtie cu gradaţie
.„normal"
- negativ subexpus, dar develo-
}
hîrtie cu gradaţie
}
pat normal (transparent şi cu
„contrast"
puţin contrast)
- negativ subexpus şi subde-
hîrtie cu gradaţie
velopat (transparent şi fără
„extracontrast"
contrast)
- negativ subexpus, dar supra- hîrtie cu gradaţie
developat (transparent dar cu
contrast) } „contrast"
dar developat moale
- negativ supraexpus, dar deve-
lopat normal (dens şi fără
}
hîrtie cu gradaţie
„special"
contrast)
}
- negativ supraexpus, dar sub- hîrtie cu gradaţie
developat (dens şi cu puţin „moale" dar developat
contrast) contrast
- negativ supraexpus, dar
}
hîrtie cu gradaţie
supradevelopat (dens, dar cu
„moale"
contrast)
87
CUPRINS
Capitolul 1 . Introducere . 3
I
PLANŞA I a. !N ECHILIBRU (subiect 0.e mare contrast).
1 . - · � -
5'i
45
36
28
21.2
18
14
\
Voi. I şi li 1 6 lei \
G """··· „„kă
IN TEMATICA
FOTO-FILM
VOR APAREA :
Al. Marin ş.a.
TEHNICA CINEMATO
GRAFICA DE LA A LA Z
D. Morozan,
FI. M i h ă ilescu
DIAPOZITIVUL
Voi. I şi l i
Colecţia „Foto-film•
nr. 32 şi 33 .
AU APARUT :
Eugen l a rovici
MASTRIA IN
FOTOGRAFIE
Rei n h a rd Vogel
• EXPUNEREA CORECTA
(traducere din limba
germană)
Norbert Gopel
DEVELOPAREA
(traducere din limba
germană)