Steve Jobs

De la Wikipedia, enciclopedia liber�

Jump to navigation
Jump to search
Steve Jobs
Steve Jobs Headshot 2010-CROP.jpg
Steve Jobs prezent�nd iPhone 4 la Worldwide Developers Conference din 2010.
Date personale
Nume la na?tere Steven Paul Jobs Modifica?i la Wikidata
N�scut 24 februarie 1955
San Francisco, California, SUA
Decedat 5 octombrie 2011 (56 de ani)
Palo Alto, California, SUA
�nmorm�ntat Alta Mesa Memorial Park[*] Modifica?i la Wikidata
P�rin?i Paul Jobs
Clara Jobs
Fra?i ?i surori Mona Simpson[*] Modifica?i la Wikidata
C�s�torit cu Laurene Powell (1991�2011)
Copii 4
Na?ionalitate American�
Cet�?enie Flag of the United States.svg SUA Modifica?i la Wikidata
Etnie Syrian American[*]
Comunit�i arabe din Statele Unite ale Americii
german american[*] Modifica?i la Wikidata
Religie la na?tere - Cre?tinism luteran, ulterior Budism[1]
Ocupa?ie Cofondator, pre?edinte ?i fost CEO al Apple Inc.
Activitate
Cauza decesului cancer pancreatic Modifica?i la Wikidata
Domiciliu Mountain View[*][3] Modifica?i la Wikidata
Alma mater Reed College (abandonat �n 1972)
Lucr�ri remarcabile Machintosh,iPod,iMac,iPhone,iPad
Avere ^ 8,3 miliarde USD (2011)[2]
Membru �n
consiliul The Walt Disney Company
Partener(�) Penelope[*] Modifica?i la Wikidata
Premii National Medal of Technology and Innovation[*] (1985)
Grammy Trustees Award[*] (2012)[4]
California Hall of Fame[*] (2007)
National Inventor Hall of Fame[*]
Disney Legends[*] (2013)[5]
Semn�tur�
Steve Jobs signature.svg
Prezen?� online
Internet Movie Database
Modific� date / text Consulta?i documenta?ia formatului

Steven Paul Jobs (n. 24 februarie 1955 - d. 5 octombrie 2011)[6][7][8] a fost

cofondatorul[9] ?i CEO-ul (directorul general) al firmei Apple Computer, precum ?i
CEO al firmei Pixar, p�n� la achizi?ia acestui studio de anima?ie de c�tre compania
Disney. A fost cel mai mare ac?ionar al companiei Disney [10] ?i membru �n
consiliul de directori ai Disney. Jobs este considerat ca fiind unul dintre cele
mai influente personaje at�t din industria calculatoarelor c�t ?i �n industria
divertismentului.[11]

Cariera �n afaceri a lui Jobs a contribuit la formarea mitului �ntreprinz�torului

inteligent ?i individualist din Silicon Valley care este preocupat de designul
produsului ?i importan?a crucial� pe care o are aspectul estetic al produsului �n
cucerirea clien?ilor. Munca sa de dezvoltare de produse care sunt at�t func?ionale
c�t ?i elegante i-au adus o reputa?ie la care mul?i admiratori fac referin?�.[12]
�mpreun� cu cofondatorul Apple Steve Wozniak, Jobs a ajutat la popularizarea
calculatorului personal spre sf�r?itul anilor '70. La �nceputul anilor '80, �nc�
lucr�nd la Apple, Jobs a fost unul dintre primii care a sesizat succesul comercial
pe care interfe?ele grafice operate prin intermediul mouse-ului �l pot avea.[13] �n
1985, dup� ce a pierdut lupta pentru putere cu consiliul de directori ai companiei
Apple, Jobs a fondat NeXT, o companie care dezvolta o platform� de computere
specializat� �n �nv�?�m�ntul superior ?i pia?a oamenilor de afaceri. Achizi?ia
firmei NeXT �n anul 1997 de c�tre Apple l-a adus �napoi pe Jobs la compania pe care
o fondase.
Cuprins

1 Primii ani
2 Carier�
2.1 �nceputul firmei Apple Computer
2.2 NEXT Computer
2.3 Pixar ?i Disney
2.4 �ntoarcerea la Apple
2.5 Demisia
3 Decesul
4 Via?a privat�
5 Omagii
6 Note
7 Bibliografie
8 Leg�turi externe
9 Vezi ?i

Primii ani

Steve Jobs s-a n�scut �n San Francisco,[14] fiind adoptat de Paul ?i Clara Jobs
[15], din Mountain View, comitatul Santa Clara, California, ace?tia d�ndu-i numele
de Steven Paul. Paul ?i Clara au adoptat mai t�rziu o feti?� pe care au numit-o
Patti.

P�rin?ii s�i biologici sunt Abdul Fattah Jandali, pe atunci, un student sirian, fiu
al unui mo?ier arab musulman din Homs ?i care a devenit apoi, pentru o vreme,
profesor de ?tiin?e politice �n Nevada , ?i Joanne Carole Schieble, o student�
american� dintr-o familie cu r�d�cini germane ?i elve?iene ?i care a devenit
logoped. Jandali ?i Schieble s-au c�s�torit ulterior ?i au avut o fiic�, pe Mona
Jandali, devenit� Simpson, sora biologic� a lui Steve, cunoscut� ca filolog ?i
romancier�. Steve Jobs a urmat cursurile unui liceu din Cupertino, California,
frecvent�nd dup� orele de ?coal� prelegeri ?inute de compania Hewlett-Packard din
Palo Alto, California.

Pentru scurt timp, Jobs a fost angajat la aceast� companie, �n perioada verii,
lucr�nd �mpreun� cu Steve Wozniak. �n 1972 Jobs a absolvit liceul ?i s-a �nscris la
Colegiul Reed din Portland, Oregon. De?i a abandonat facultatea dup� doar un
semestru, el a continuat s� audieze unele cursuri precum cel de caligrafie. Jobs a
declarat ulterior: �Dac� a? fi renun?at la acel curs �n facultate, Mac n-ar fi avut
niciodat� fonturi multiple sau propor?ional distan?ate�.[16]

�n toamna anului 1974 Jobs s-a �ntors �n California unde a �nceput s� participe la
reuniunile Homebrew Computer Club �mpreun� cu Steve Wozniak. Dorind s� str�ng� bani
pentru o retragere spiritual� �n India, s-a angajat ca tehnician la Atari, o firm�
produc�toare de jocuri video. Jobs a c�l�torit ulterior �n India �mpreun� cu un
prieten din facultate, Daniel Kottke- devenit mai t�rziu primul angajat al Apple-
�n c�utarea ilumin�rii spirituale. S-a �ntors budist convins, cu capul ras ?i
purt�nd haine indiene tradi?ionale. �n acea perioad� a experimentat cu unele
droguri, spun�nd c� experimentarea sa cu LSD c� au fost "unul dintre cele dou� sau
trei cele mai importante lucruri pe care le-am f�cut".[17] A afirmat c� cei din
jurul s�u care nu-i �mp�rt�?esc r�d�cinile sale contraculturale nu-i pot �n?elege
�n totalitate modul s�u de g�ndire.[17]

S-a �ntors la vechea sa slujb�, la Atari, unde a primit sarcina de a crea un

circuit pentru jocul video Breakout. Potrivit lui Nolan Bushnell, fondatorul
companiei Atari, Atari i-a oferit 100 de dolari pentru fiecare cip redus din cadrul
dispozitivului. Jobs nu era interesat de circuite ?i avea pu?ine cuno?tin?e despre
design-ul acestora a?a c� a �ncheiat un t�rg cu Wozniak, de a �mp�r?i bonusul cu
acesta dac� va reduce num�rul cipurilor. Spre uimirea celor de la Atari, Wozniak a
reu?it s� reduc� cu 50 num�rul cipurilor, un design a?a de str�ns fiind imposibil
de reprodus pe o linie de asamblare.

�n acel moment, Jobs i-a spus lui Wozniak c� cei de la Atari le-ar fi dat doar 700
de dolari (�n loc de 5000 de dolari cum trebuia) ?i c� partea lui Wozniak era de
350 de dolari.[18]
Carier�
Serif and sans-serif 01.svg
Acest articol (sau sec?iunea de mai jos) con?ine gre?eli de ortografie sau de
punctua?ie.
Pute?i consulta manualul de stil ?i contribui prin corectarea gre?elilor.
�nceputul firmei Apple Computer

�n 1976, Steve Jobs, Steve Wozniak ?i mai t�rziu Ronald Wayne, cu finan?are din
partea unui semi-pensionar al firmei Intel, manager de produse pe pia?� ?i inginer,
A.C. "Mike" Markkula Jr., fondeaz� Apple. �nainte de a co-�nfiin?a Apple, Wozniak a
fost hacker. Jobs ?i Wozniak fuseser� prieteni de c�?iva ani; se cunoscuser� �n
1971, c�nd un prieten comun, Bill Fernandz, l-a prezentat pe t�n�rul de 21 de ani
Wozniak lui Jobs, pe atunci �n v�rst� de 16 ani. Steve Jobs a reu?it s�-l conving�
pe Wozniak s� asambleze un calculator ?i s�-l v�nd�. Pe m�sur� ce Apple a continuat
s� se extind�, compania a �nceput s� caute un director cu experien?� care s�
administreze eficient dezvoltarea acesteia.

�n 1978, Apple l-a recrutat pe Mike Scott de la National Semiconductor pentru

postul de CEO (director executiv), pentru ce s-a dovedit a fi mai mul?i ani
turbulen?i. �n 1983, Steve Jobs l-a ademenit pe John Sculley de la Pepsi-Cola s�
vin� la Apple pe postul de CEO, �ntreb�ndu-l: "Vrei s� vinzi ap� cu zah�r toat�
via?a ta sau vrei s� vii cu mine ?i s� schimbi lumea?"[19]

�n anul urm�tor, Apple a difuzat la televiziune o reclam� la Super Bowl intitulat�

"1984". La adunarea anual� a ac?ionarilor, din 24 ianuarie 1984, Jobs vizibil emo?
ionat a prezentat calculatorul Macintosh audien?ei entuziaste; Macintosh devenind
astfel primul calculator de dimensiuni mici, cu interfa?� grafic� pentru
utilizator, care a fost comercializat cu succes. Dezvoltarea a fost �nceput� de Jef
Raskin, fiind preluat� mai t�rziu de Jobs.

De?i Jobs a fost pentru Apple un director conving�tor ?i carismatic, unii dintre
angaja?ii din acea perioad� l-au descris ca pe un manager temperamental ?i
inconsecvent. O criz� din industria v�nz�rilor ap�rut� la sf�r?itul lui 1984 a
deteriorat rela?ia profesional� dintre Jobs ?i Sculley, iar la sf�r?itul lui mai
1985 - �n urma unei lupte interne pentru putere ?i a anun?�rii unui num�r
semnificativ de disponibiliz�ri - Steve Jobs a fost �nl�turat din func?ia de ?ef al
diviziei Macintosh.
NEXT Computer

Aproape imediat, Jobs a �nfiin?at o alt� companie de calculatoare, numit� NeXT

Computer. La fel ca Apple Lisa, sta?ia de lucru NeXT era avansat� tehnologic. Cu
toate acestea, a fost �n mare parte respins� de industrie pentru c� era prea
scump�. Printre cei care ?i-au putut permite, totu?i, o sta?ie de lucru NeXT au c�?
tigat adep?i datorit� punctelor lor forte tehnice, devenind lider printre acestea,
fiind orientate spre dezvoltarea sistemului software. Jobs ?i-a comercializat
produsele NeXT �n domeniile ?tiin?ifice ?i academice datorit� tehnologiilor
inovatoare, experimentale �ncorporate �n acestea (cum ar fi nucleul Mach,
procesorul de semnal digital ?i portul Ethernet built-in).

NeXTcube a fost descris de Jobs ca fiind un computer "interpersonal", despre care

se spune c� este urm�torul pas dup� computerul "personal". Aceasta dac� computerele
ar putea permite oamenilor s� comunice ?i s� colaboreze �mpreun� �ntr-o manier�
facil�, rezolv�nd astfel multe din problemele cu care s-au confruntat computerele
"personale". �ntr-o vreme c�nd pentru majoritatea oamenilor e-mailul �nsemna un
simplu text, lui Jobs i-a f�cut pl�cere s� creeze NeXTMail ca pe un sistem de e-
mail demo pentru filozofia sa "interpersonal�". NeXTMail a fost primul care a
sprijinit �n mod evident, universal, clickable �ncorporarea fi?ierelor grafice ?i
audio �n e-mail.

Jobs a condus NeXT cu o obsesie pentru perfec?iunea estetic�, aceast� preocupare

fiind eviden?iat� prin crearea din magneziu a carcasei lui NeXTcube. Acest lucru a
pus o presiune considerabil� asupra diviziei hardware ?i �n 1993, dup� ce au v�ndut
doar 50.000 de calculatoare, NeXT s-a axat �n totalitate pe dezvoltarea sistemelor
software o dat� cu lansarea lui NeXTSTEP/Intel.
Pixar ?i Disney

�n 1986 Jobs a cump�rat Graphics Group (mai t�rziu denumit Pixar) de la Lucasfilm,
divizia grafic� de calculatoare, pentru pre?ul de 10 milioane de dolari, din care 5
milioane de dolari fiind date companiei ca ?i capital.

Noua companie, care a avut ini?ial sediul la Lucasfilm Kerner Studios �n San
Rafael, California, dar de atunci s-a mutat la Emeryville, California, a fost ini?
ial destinat� a fi un high-end grafic dezvoltator hardware. Dup� ani de
rentabilitate v�nzarea Pixar Image Computer, a �ncheiat cu Disney un contract
pentru producerea unor filme animate computerizate ,pe care Disney le-ar cofinan?
a ?i distribui. Primul film produs prin acest parteneriat, Toy Story, a adus
faim� ?i aprecieri critice studioului la lansarea sa �n 1995. �n urm�torii zece
ani, sub conducerea creativului director al Pixar, John Lasseter, compania a produs
hit-urile de box-office: A Bug's Life (1998), Toy Story 2 (1999), Monsters, Inc.
(2001), Finding Nemo (2003), The Incredibles (2004), Cars (2006), Ratatouille
(2007), WALL-E (2008) ?i Up (2009). Finding Nemo, The Incredibles, Ratatouille,
WALL-E ?i Up au primit fiecare premiul Academiei pentru cel mai bun film de anima?
ie, un premiu introdus �n 2001.

�n anii 2003 ?i 2004, pe c�nd contractul cu Disney se apropia de final, Jobs ?i

directorul executiv al Disney, Michael Eisner, au �ncercat f�r� succes s� negocieze
un alt parteneriat, iar la �nceputul lui 2004 Jobs a anun?at c� Pixar este �n
c�utarea unui nou partener care s�-i distribuie filmele dup� ce contractul cu
Disney va expira.

�n octombrie 2005, Bob Iger �l �nlocuie?te pe Eisner la Disney, care a lucrat rapid
la �mbun�t�?irea rela?iei cu Jobs ?i Pixar. Pe 24 ianuarie 2006 Jobs ?i Iger au
anun?at c� Disney a fost de acord s� cumpere Pixar �ntr-o tranzac?ie all-stock, �n
valoare de 7,4 miliarde de dolari. Odat� tranzac?ia �ncheiat�, Jobs a devenit cel
mai mare ac?ionar unic al Disney, av�nd aproximativ 7% din ac?iunile companiei.
Stocul de ac?iuni de?inut de Jobs �l dep�?e?te pe cel al lui Eisner, care de?ine
1,7%, precum ?i pe acel a membrului familiei Disney, Roy E. Disney, care de?ine
aproximativ 1% din ac?iunile companiei. Jobs s-a al�turat consiliului de directori
al Disney dup� finalizarea fuziunii.
�ntoarcerea la Apple

�n 1996 Apple a anun?at c� va cump�ra compania NeXT pentru suma de 429 de milioane
de dolari. Afacerea s-a finalizat spre sf�r?itul anului 1996, aduc�ndu-l pe Jobs
�napoi �n cadrul companiei pe care a co-�nfiin?at-o. �n scurt timp acesta a devenit
CEO interimar al firmei Apple, dup� ce directorii ?i-au pierdut �ncrederea �n Gil
Amelio, CEO, �n urma unei lovituri de stat din cadrul consiliului de administrare.
�n martie 1998, pentru a se concentra pe eforturile Apple privind revenirea la
profitabilitate, Jobs a reziliat imediat o serie de proiecte, cum ar fi Newton,
Cyberdog, ?i OpenDoc. �n lunile urm�toare, multor angaja?i le era fric� s� urce �n
lift cu Jobs, deoarece se temeau c� atunci c�nd se vor deschide u?ile s-ar putea s�
nu mai aib� o slujb�. �n realitate, Jobs a concediat rar oameni, dar c�teva victime
au fost suficiente pentru a teroriza �ntreaga companie. Jobs a schimbat, de
asemenea, programul de licen?iere pentru clone Macintosh, ceea ce a f�cut s� fie
prea costisitor pentru produc�tori s� continue s� fac� utilaje. Odat� cu achizi?
ionarea firmei NeXT, o mare parte din tehnologia companiei ?i-a g�sit utilitatea �n
produsele Apple, mai ales NeXTSTEP, care a evoluat �n Mac OS X. Sub �ndrumarea lui
Jobs, compania a crescut num�rul v�nz�rilor semnificativ o dat� cu introducerea
computerului iMac ?i a altor produse noi; de atunci, design-urile atr�g�toare ?i de
branding puternice au func?ionat bine pentru Apple. La 2000 Macworld Expo Jobs a
renun?at oficial la interimat, devenind CEO permanent.

�n ultimii ani, compania s-a extins, introduc�nd ?i �mbun�t�?ind alte aparate

digitale. Odat� cu introducerea playerului muzical portabil iPod, a softului iTunes
pentru muzic� digital�, precum ?i a magazinului virtual iTunes Store, compania a
f�cut incursiuni �n electronice de consum ?i de distribu?ie de muzic�. �n 2007
Apple a intrat �n afaceri pe pia?a telefoniei mobile cu introducerea iPhone-ului,
un telefon mobil cu ecran multi-touch, iPod, ?i dispozitiv de internet. Stimul�nd
�n acela?i timp inovarea, Jobs le reaminte?te angaja?ilor s�i de "nava adev�ra?ilor
arti?ti", aceast� metafor� �nsemn�nd c� livrarea la timp a produselor este la fel
de important� ca inovarea ?i design-ul atractiv.

Jobs a fost at�t admirat c�t ?i criticat pentru abilitatea sa des�v�r?it� de

persuasiune ?i arta sa de a vinde, care a fost numit� "c�mp de denaturare a
realit�?ii", fiind evident� �n cadrul discursurilor sale keynote (cunoscute sub
denumirea de "Stevenotes"), de la Macworld Expos ?i la World Wide Developers
Conferences a Apple.

�n 2005, Jobs ca r�spuns la criticile programelor Apple de reciclare a e-de?eurilor

�n Statele Unite a organizat o incinerare �n favoarea mediului la adunarea anual� a
Apple, �n Cupertino, din aprilie. Cu toate acestea, c�teva s�pt�m�ni mai t�rziu,
Apple a anun?at c� va lua �napoi iPod-uri gratis la magazinele sale. Campania
Computer TakeBack a r�spuns prin pilotarea unui avion care a arborat un banner, la
absolvirea studen?ilor de la Universitatea Stanford, unde Jobs a ?inut un discurs.
Pe banner era scris �Steve - Nu fi un mini-player, recicleaz� toate e-de?eurile�.
�n 2006 el a extins �n continuare programele de reciclare Apple la orice client din
SUA, care cump�r� un nou Mac. Acest program include transportul maritim ?i
�eliminarea ecologic� a sistemelor lor vechi.
Demisia

Miercuri 24 august 2011, Apple a anun?at demisia cofondaturului Steve Jobs. Apple
Inc. a informat c� demisia lui Steve Jobs are efect imediat ?i c� acesta va fi
�nlocuit de Tim Cook, care ocupa func?ia de director opera?ional al companiei.

�ntr-o scrisoare trimis� conducerii ?i comunit�?ii Apple, Jobs a transmis c� dore?

te s� r�m�n� pre?edinte al consiliului de administra?ie. De?i s-a aflat oficial �n
concediu medical �nc� din luna ianuarie, Jobs a ap�rut �n public pentru a anun?a
noi produse Apple. CEO-ul de 56 de ani a revenit pentru scurt timp �n luna martie,
pentru a dezv�lui cea mai recent� versiune a iPad ?i mai t�rziu pentru a participa
la o cin� g�zduit� de c�tre pre?edintele Barack Obama pentru liderii din IT, �n
Silicon Valley.
Decesul
Steve Jobs a decedat pe data de 5 octombrie 2011, dup� o lupt� �ndelungat� cu un
cancer pancreatic. Decesul s�u a avut loc la numai o zi dup� lansarea iPhone-ului
4S. El este o legend� a domeniului IT.[20]
Via?a privat�

A fost c�s�torit cu Laurene ?i a avut 4 copii.[21]

Omagii

Steve Jobs a fost unul dintre cei mai importan?i oameni ai planetei[judecat� de
valoare], iar pentru aportul adus la �mbun�t�?irea lumii �n care tr�im el a fost
omagiat �n anul 2013 prin filmul Jobs[22], �n care a fost interpretat de c�tre
Ashton Kutcher.

Filmul a fost criticat de c�tre apropia?ii lui Jobs ca prezent�nd o imagine fals� a
realit�?ii, astfel c� Sony a luat decizia de a ecraniza singura biografie
autorizat� Steve Jobs, scris� de c�tre Walter Isaacson. Proiectul a fost preluat de
c�tre Universal, av�ndu-l pe Michael Fassbender �n rol principal, el urm�nd a fi
lansat �n octombrie 2015, iar primul trailer a fost deja publicat[23].