Oscarlarg9 Aparuta

ACADEMIA ROMAN~
INSTITUTUL DE LINGVISTIC~ “I. IORDAN – AL.

ROSETTI”
LAUREN|IA DASC~LU JINGA
CORPUS DE ROM^N~ VORBIT~ (CORV).
E}ANTIOANE
1
2
3
4
Prefa\`
Un cercet`tor al intona\iei nu poate s` nu ajung`,

mai devreme sau mai t@rziu, la necesitatea de a „ie]i
din laboratorul de fonetic`“, pentru a studia limba
vorbit` vie, de zi cu zi. Aproape 25 de ani, c@t am
investigat „melodia“ limbii rom@ne, mi-am dorit s`
pot [nregistra vorbirea spontan`. Aceast` ocazie s-a ivit
[n 1993, c@nd, fiind lector de limba rom@n` la Padova,
mi-am procurat un mic casetofon ]i un microfon de
bun` calitate, cu care am [nceput s` fac [nregistr`ri de
limb` vorbit` (primele au fost chiar de italian`, pe
baza c`rora am publicat apoi dou` articole asupra
intona\iei acestei limbi, vezi Dasc`lu Jinga 1993b ]i
Dasc`lu Jinga / Vanelli 1996).
Din prim`vara lui 1993 ]i p@n` ast`zi nu am
[ncetat s` [nregistrez vorbire spontan`: convorbiri „fa\`
[n fa\`“ sau la telefon, cu rudele, colegii, prietenii
(uneori „pe furate“, ob\in@nd ulterior consim\`m@ntul
participan\ilor), precum ]i diverse tipuri de
transmisiuni de la radio ]i televizor. }i tot din 1993
toate cercet`rile mele de fonetic`, pragmatic` sau
analiza conversa\iei s-au bazat exclusiv pe acest tip
de corpus.
{ncep@nd cu anul 1998, culegerea unui corpus

de rom@n` vorbit` (nemarcat` dialectal) a devenit
pentru mine o activitate sistematic` ]i
„institu\ionalizat`“: [n 1998-1999 am beneficiat de un
5
grant oferit de Ministerul Cercet`rii ]i Tehnologiei
pentru proiectul intitulat „Corpus de limb` rom@n`
vorbit` (CORV). Prolegomene“, iar [n anii 2000-2001
proiectul „Corpus de limb` rom@n` vorbit`
(CORV). E]antioane“ a figurat [n planul de cercetare
al fostului Institut de Fonetic` ]i Dialectologie „Al.
Rosetti“ (actualmente parte a Institutului de Lingvistic`
„I. Iordan - Al. Rosetti“).
Circa 65 de ore, din cele peste 180 [nregistrate
p@n` [n prezent (selectate mai ales [n func\ie de
calitatea tehnic` a sunetului), vor constitui un corpus
de rom@n` vorbit` (=CORV), care va fi pus la
dispozi\ia tuturor cercet`torilor interesa\i de
cunoa]terea ]i studierea rom@nei vorbite azi. El
formeaz` fondul numit „Arhiva CORV“, parte
component` a Arhivei Fonogramice a Limbii Rom@ne
(aflat` la Institutul de Lingvistic` din Bucure]ti), care
adaug` astfel un material de limb` vorbit` nedialectal`
numeroaselor [nregistr`ri de texte dialectale deja
existente [n aceast` arhiv`.
{n volumul de fa\` cititorii vor g`si o antologie

de texte de rom@n` vorbit` (transcrise cu ajutorul
unui sistem de simboluri ]i conven\ii adecvate pentru
studierea conversa\iei spontane) ]i o anex` care
cuprinde componen\a actual` a Arhivei CORV.
La apari\ia acestei c`r\i, gratitudinea mea se

[ndreapt` spre toate persoanele (rude, prieteni, colegi,
cuno]tin\e) care au participat la conversa\iile spontane
[nregistrate ]i care mi- au permis apoi s` p`strez
[nregistr`rile pentru scopuri ]tiin\ifice.
Le mul\umesc primilor „donatori“, adic` doamnei
Georgeta Ghiga, domnilor Alin Mo]oiu, Victor Jinga ]i
Aurelian L`z`roiu, care au oferit Arhivei CORV
6
materiale [nregistrate de ei ]i [mi exprim speran\a c` ]i
al\ii le vor urma exemplul generos.
Datorez calde mul\umiri Adrianei Gor`scu,
pentru c` nu m-a l`sat s` renun\ la publicarea
volumului.
Adresez recuno]tin\a mea domnului dr. docent
Andrei Avram ]i colegei Diana St`nciulescu pentru
bun`voin\a ]i r`bdarea cu care au parcurs manuscrisul,
precum ]i pentru pre\ioasele sugestii pe care mi le-au
oferit cu acest prilej.
{n sf@r]it, mul\umesc doamnei Angelica
Moldovan, editor inimos, care mi-a acordat [ncrederea ]
i sprijinul pentru ca aceast` carte s` vad` lumina
tiparului.
Autoarea
1. COMUNICAREA ORAL~ }I CELELALTE TIPURI

DE COMUNICARE INTERUMAN~
Formele fundamentale de comunicare practicate

[n zilele noastre sunt:
– comunicarea fonico-acustic` ]i vizual` direct`
(sau „fa\` [n fa\`“), numit` limba vorbit`;
– comunicarea grafico-vizual` la distan\` prin
intermediul semnelor alfabetice, numit` limba scris`;
– comunicarea fonico-acustic` ]i (uneori) vizual`
indirect`,cu ajutorul unor mijloace tehnice (telefonul,
radioul, televiziunea, diverse aparate de [nregistrare–
redare etc.), care poate fi numit` limba transmis`
(Sabatini 1982).
Pentru fiecare dintre aceste tipuri intereseaz`
trei categorii de fapte: caracteristicile mijlocului fizic
7
(sau „canalului“) prin care se face comunicarea,
tr`s`turile pe care acesta tinde s` le imprime mesajului
transmis ]i func\iile comunic`rii care sunt actualizate
prin modalitatea respectiv`.
1.1. Limba vorbit`
Caracteristicile canalului:
– sunetele (cuvintele, frazele) sunt produse ]i
percepute o singur` dat` [n succesiune temporal` (nu
persist`);
– vorbitorul ]i interlocutorul (sau „emi\`torul“ ]i
„receptorul“) se afl` unul [n prezen\a celuilalt ]i
particip` la aceea]i situa\ie comunicativ` („contextul
situa\ional“), care are rolul de cadru al comunic`rii;
– durata comunic`rii depinde de timpul acordat
reciproc de c`tre participan\i, ceea ce nu permite
vorbitorului o elaborare ampl`, nici o producere prea
lent` a discursului;
– emiterea mesajului [n limbaj verbal articulat
este, [n general, [nso\it` de alte categorii de semnale
vocalice: sunete nearticulate, diverse interjec\ii
nonlexicale, mormìeli, b@lb@ieli etc., la care se
adaug` prezen\a obligatorie a elementelor
„suprasegmentale“ intona\ie, varia\ii de ton ]i de
intensitate, pauze, ritm, accente) ]i / sau nonvocalice
(mimic`, gesturi, privire, postur` corporal`);
– prezen\a interlocutorului este un factor decisiv:
privirea ]i atitudinea sa (aten\ie, interes, dezaprobare
etc.) constituie un factor de feedback fa\` de vorbitor,
permi\@nd actualizarea unui schimb comunicativ.
Caracteristicile limbajului oral:
– discursul oral este adesea format din secven\e
verbale fragmentate ]i / sau incomplete, [ntruc@t
8
vorbitorul se bazeaz` [n bun` parte pe informa\iile pe
care le de\ine deja interlocutorul;
– discursul oral con\ine diverse elemente care
servesc la stabilirea ]i men\inerea contactului cu
interlocutorul (ascult`!, [nchipuie-\i!, uite!, vezi?, ]tii ce
zic eu?, nu crezi?, nu-i a]a? etc.);
– [n comunicarea „fa\` [n fa\`“ se folosesc
elemente deictice, care se refer` la pozi\ia
participan\ilor [n spa\iu ]i [n timp (aici / acolo, acesta /
acela, acum / atunci etc.) sau la rolul lor [n
conversa\ie (eu / tu / el, ea, noi / voi / ei); emiterea
deicticelor este adesea [nso\it` de gesturi indicatoare;
– tipice pentru aspectul oral sunt structurile
sintactice care reliefeaz` un anumit element din
discurs;
– alte tr`s`turi ale oralit`\ii, care se actualizeaz`
mai cu seam` [n aspectul sù informal sau/]i ne[ngrijit:
anacolutul, acordul dup` [n\eles, lexicul limitat (cu
folosirea frecvent` a termenilor generici, ca: lucru, fapt,
chestie, asta, aia, a]a).
Func\iile prevalente ale comunic`rii orale sunt
studiate de numeroase subdomenii ale lingvisticii, dar
]i din afara lingvisticii, ]i ar necesita o tratare prea
ampl`; pe scurt, se poate spune c` aceasta este forma
de comunicare primordial` ]i fundamental`, care se
practic` [n cele mai variate situa\ii comunicative ]i deci
r`spunde celui mai mare num`r de exigen\e:
informative, expresive, emotive, cognitive, persuasive
etc.; prin intermediul comunic`rii orale se formeaz` cea
mai mare parte a patrimoniului de cuno]tin\e ]i
experien\e ale fiec`rui individ normal dotat cu facult`\i
audio-orale.
1.2. Limba scris`
9
Caracteristicile canalului:
– semnele grafice sunt produse [n succesiune
temporal`, dar persist` ]i deci pot fi rev`zute ]i chiar
modificate de c`tre emi\`tor, precum ]i observate
(recep\ionate) de repetate ori de c`tre cititor;
– unghiul vizual al ochiului uman ]i mi]c`rile sale
rapide permit vederea ]i „culegerea“ aproape
simultan` a unor secven\e scrise destul de lungi;
– emi\`torul ]i receptorul se afl` la distan\` unul
de altul, iar [ntre momentul emiterii ]i cel al recept`rii
intervine o perioad` neprecizat` de timp; [n consecin\`,
cel care scrie ]i cel care cite]te mesajul respectiv nu
particip` la aceea]i situa\ie comunicativ`, iar distan\a
dintre ei nu permite o interac\iune direct` ]i imediat`;
emi\`torul dispune de o cantitate practic nelimitat` de
timp pentru elaborarea, producerea ]i chiar
modificarea textului, iar receptorul dispune ]i el de o
cantitate nelimitat` de timp pentru a-l citi ]i reciti; un
text scris [ntr-un sistem alfabetic obi]nuit nu reprezint`
dec@t par\ial limba vorbit`, oferind relativ pu\ine date
despre aspectele sale suprasegmentale; la numero]i
autori apar observa\ii legate de slaba adecvare a
semnelor de punctua\ie pentru redarea elementelor
prozodice din limba rom@n` (de pild`, GLR II,
p.483504; Sf@rlea 1967; Graur 1974; Dasc`lu 1982
a; Avram 1980, 1997, Dasc`lu-Jinga 2001, p. 111 124).
Caracteristicile limbii scrise:
– discursul se compune din unit`\i care tind s`
aib` fiecare o semnifica\ie proprie ]i s` fie legate [ntre
ele [n mod explicit prin formule specifice, ca: pe de o
parte, pe de alt` parte, totu]i / cu toate acestea etc.;
– [ntruc@t emi\`torul ]i receptorul nu particip` la
aceea]i situa\ie comunicativ` ]i, adeseori ([n cazul limbii
scrise de scriitori) nu se cunosc ]i deci nu [mp`rt`]esc
acelea]i cuno]tin\e, cel care scrie este nevoit s` fac`
explicite numeroase date (corespunz`toare
10
„presupozi\iilor“ din interac\iunea direct`); pentru
acelea]i motive, limba scris` este silit` s` respecte
[ntr-un mod destul de rigid normele ]i modelele
lingvistice acreditate de tradi\ie;
– faptul c` cel care scrie dispune de suficient
timp [i permite s` foloseasc` un lexic mai bogat ]i mai
precis, s` evite gre]elile, ezit`rile ]i repeti\iile, s`-]i
concentreze formularea.
Dintre func\iile cele mai importante ale limbii
scrise, amintim:
– permite comunicarea la distan\` at@t [n spa\iu,
c@t ]i [n timp;
– permite conservarea mesajului ]i acumularea
unei mari cantit`\i de informa\ie (d@nd na]tere
posibilit`\ii de documentare istoric`);
– permite o mai bun` clarificare a propriului
mesaj ]i, [n consecin\`, o expunere mai precis` a ideilor;
aceast` structurare precis` a unui text scris
accentueaz` caracterul de realizare relativ complet` ]i
autonom` a enun\`rii (f`r` a fi legat` de o situa\ie
comunicativ` dat`).
1.3. Limba transmis`
Mijloacele tehnice moderne care permit

[nregistrarea sunetelor ]i a imaginilor, precum ]i
transmiterea lor la distan\`, au creat o a treia
posibilitate de comunicare verbal`, legat` de
deplasarea [n spa\iu ]i timp a emisiunii fonice ]i a
imaginii vorbitorului.
Acest tip de comunicare ar p`rea la prima
vedere o simpl` extensie a comunic`rii verbale ]i
vizuale directe; [n realitate este vorba despre un al
treilea tip de comunicare prin limba vorbit`, cu alte
11
cuvinte, mijloacele moderne de comunicare fonic` ]i
vizual` la distan\` constituie un tip de
c a n a l h i b r i d, aflat oarecum la limita dintre
limba vorbit` ]i cea scris`, av@nd [n vedere c`:
– se transmite la distan\` [n spa\iu ]i – prin
intermediul [nregistr`rilor – [n timp, mesajul fonic ]i (cu
mijloace adecvate) imaginea emi\`torului, dar
emi\`torul ]i receptorul nu particip` totdeauna la
aceea]i situa\ie conversa\ional`;
– [n general este vorba despre o comunicare
unidirec\ional`; numai [n anumite cazuri (de exemplu,
c@nd de folose]te telefonul), se realizeaz` circularitatea
comunic`rii; canalele de tip tehnic permit a]adar
emitentului s` comunice la distan\` [n spa\iu ]i timp
prin intermediul vocii sau chiar al propriei imagini, dar
nu permit (cu unele excep\ii) retroac\iunea direct` a
destinatarului;
– receptarea mesajului sonor sau / ]i vizual este
determinat`, sub aspectul ritmului ]i al duratei, de
emi\`tor;
– uneori (de pild`, [n cazul [nregistr`rilor pe
band`, caset`, CD) folosirea canalului tehnic permite
receptarea repetat` a mesajului (ca [n cazul limbii
scrise), dar nu ]i receptarea aproape simultan` a unor
secven\e [ntregi (cum este posibil [n cazul unui text
scris);
– [n cazul limbii transmise numai pe cale
auditiv` (telefon,radio), vorbitorii pot face uz de
mijloacele segmentale ]i suprasegmentale, dar nu ]i
de cele „proxemice“ (mimic`, gesturi etc.), informa\ia
acestora din urm` trebuind s` fie preluat` ]i suplinit`
prin intermediul celor dint@i.
Exist` a]adar deosebiri importante [ntre
mijloacele tehnice,care opereaz` [n func\ie de trei
parametri: func\ionarea combinat` sau nu a aspectului
fonic cu cel vizual, circularitatea sau noncircularitatea
12
comunic`rii [ntre interlocutori,conservarea sau
nonconservarea mesajului [n timp. Astfel, telefonul ]i
radioul tip walkie-talkie permit schimbul la distan\` ]i
bidirec\ional (circular) de mesaje fonice (nu ]i de
imagini), dar nu ofer` posibilitatea conserv`rii ]i nici
repetabilitatea mesajului (dac` nu este [nregistrat pe
banda robotului telefonic); alte mijloace
(cinematografia, televiziunea) permit combinarea
sunetelor cu imaginile ]i repetabilitatea mesajului, dar
nu ]i circularitatea comunic`rii (fac excep\ie
transmisiunile recente de tip „interactiv“, care caut` s`
dep`]easc` ]i acest inconvenient).
Caracteristicile limbii transmise care decurg din
specificul canalului (ne referim, mai ales, la
transmisiunile prin radio ]i TV):
– pentru o bun` comunicare prin aceste mijloace
este nevoie de mult` explicitare ]i redundan\` a
discursului, pentru a dep`]i eventualele
incomprehensiuni din partea ascult`torilor sau a
telespectatorilor (practic, o mul\ime eterogen` ]i
imprevizibil` de destinatari);
– mesajul, care p`streaz` succesiunea liniar` a
vorbirii ]i impune durate fixate de emi\`tor, [i las`
receptorului o libertate redus` ([l [mpiedic` s` se
concentreze asupra anumitor p`r\i ale mesajului sau,
dac` o face, pierde restul informa\iei).
Func\iile comunicative predominante sunt:
– difuzarea rapid` ]i cu ampl` raz` de ac\iune a
mesajului ;
– cunoa]terea mai direct` a emi\`torului (dar
controlat` de acesta din urm`).
S-a scris mult despre deosebirile dintre aspectul

scris ]i cel vorbit al diverselor limbi (vezi, de pild`,
Sornicola 1981, Holtus 1984, Biber 1986, Cosnier /
Kerbrat-Orecchioni 1987, Ludwig 1988, Koch /
13
Oesterreicher 1990, Voghera 1992). Cei mai mul\i
autori au observat c`, [n compara\ie cu vorbirea,
scrisul este mai complex, mai elaborat, mai explicit,
mai organizat, cu mai pu\in` implicare personal`, cu o
mai mare concentrare a informa\iei. Chafe (1982)
consider` esen\iale pentru definirea opozi\iei scris vs.
vorbit dou` dimensiuni: i n -
t e g r a r e vs. f r a g m e n t a r e ]i d e t a ] a r e
vs. i m -
plicare.
Aten\ia tot mai mare acordat` studierii
aspectelor de variabilitate a pus oarecum sub semnul
[ndoielii valabilitatea unui model dualist, bazat pe
opozi\ia rigid` dintre „scris“ ]i „oral“, [n\eleas` uneori
ca dihotomia „formal“ vs. „informal“. Acestei concep\ii
bipolare i se prefer` [n ultima vreme o tratare sub
forma unui continuum cu trepte intermediare:
Bazzanella (1994) men\ioneaz` unele studii care
demonstreaz` cu metode riguros cantitative absen\a
unei distinc\ii absolute [ntre scris ]i vorbit, ar`t@nd c`
nici una dintre caracteristicile situa\ionale nu este
exclusiv asociat` scrisului sau vorbitului, [n afar`,
fire]te, de modalitatea fizic` de transmisie; ca atare,
autoarea sugereaz` c` ar fi mai productiv [n acest caz
conceptul de „asem`n`ri de familie“ dec@t o
caracteristic` comun` tuturor entit`\ilor subsumate unui
termen general (p.31).
Deosebirile dintre limba t r a n s m i s `, pe de

o parte, ]i cea v o r b i t ` („direct`“) ]i / sau cea s c r
i s `, pe de alta, s-au bucurat de mai pu\in` aten\ie
p@n` acum (mai ales pentru rom@n`) ]i constituie
un domeniu care a]teapt` [nc` s` fie explorat (Vulpe
1989).
14
2. CORPUSUL DE LIMB~ ROM^N~ VORBIT~
(CORV)
Cu toate c` secole de-a r@ndul a fost studiat

aproape exclusiv aspectul scris al limbii, trebuie s`
subliniem c` fundamental ]i primordial este aspectul ei
vorbit. Prioritatea limbii vorbite asupra celei scrise se
manifest` sub multiple aspecte: filogenetic (limba
vorbit` o preced` din punct de vedere istoric pe cea
scris`), ontogenetic (achizi\ionarea limbii vorbite de
c`tre copil se realizeaz` [naintea celei scrise), practic
(comunicarea interuman` se efectueaz` [n principal prin
intermediul articula\iei fonice), sociocultural (oralul
eviden\iaz` organizarea ]i interac\iunea social` mai mult
dec@t scrisul), intern (comunicarea oral` dispune de
mijloace paralingvistice doar par\ial transferabile [n
scris). Adùg`m, [n acest context, faptul c` limba
vorbit` este terenul de manifestare a tuturor
structurilor inovative.
15
A]a se explic` de ce [n ultima vreme a crescut
num`rul cercet`torilor care simt nevoia de a studia
limba pornind de la date concrete, iar unii dintre ei
pledeaz` explicit pentru aceasta. {n urm` cu 75 de ani,
Jakubinskij (citat de Di Salvo, 1977, p. 100) sublinia
necesitatea culegerii unui amplu corpus de dialoguri
„luate din realitate ]i nu din opere literare“. Mai recent,
Sinclair exprima aceea]i idee [n termeni metaforici: „nu
se poate studia botanica lucr@nd cu flori artificiale“
(1991, p. 6). De altfel, problema a fost ridicat` de
diver]i participan\i [nc` din 1928, la Primul Congres
Interna\ional de Lingvistic` de la Haga, [nc@t,
coment@nd interven\iile lor, Sextil Pu]cariu conchidea:
„E timpul s` descoperim toat` bog`\ia limbii vorbite“
(1978, p. 810-811).
La ora actual` se manifest` [n [ntreaga lume un
interes special pentru studiul limbii vorbite,
determinat de dezvoltarea psiholingvisticii ori a
sociolingvisticii, dar ]i a unor direc\ii mai noi [n cadrul ]
tiin\elor comunic`rii, ca etnometodologia, pragmatica,
analiza discursului, care presupun folosirea obligatorie
a unor e]antioane de limb` vorbit` real` ]i concret`.
Pentru aceste motive, problema culegerii unui
material vorbit spontan a devenit central` ]i urgent`.
{n ultimii ani s-a constituit o [ntreag` metodologie ([n
mare m`sur` bazat` pe tratamentul automatic al
datelor), iar ast`zi, pentru multe limbi, exist` deja mari
corpusuri oficiale (primul fiind cel de englez`, publicat
de J. Svartvik ]i R. Quirk [n 1980); de exemplu: LIP
(Lessico dell'Italiano parlato), PIXI (The Pragmatics of
Italian / English Cross-Cultural Interaction), CHILDES
(Child Language Data Exchange System) etc. La
acestea am putea adùga proiectul european de
„schimb de corpusuri“, numit The Network of European
Reference Corpora.
16
Fa\` de situa\ia interna\ional`, lingvistica
rom@neasc` a r`mas [n urm`: majoritatea studiilor de
gramatic` ]i stilistic` se bazeaz` pe texte scrise
(literare), cercet`rile de fonetic` (acustic`) se
efectueaz`, [n bun` parte, pe baza unui corpus „de
laborator“(citit [n fa\a microfonului), studiile dialectale
privesc, fire]te, variantele regionale ale limbii.
F`r` a dori s` insist`m aici asupra deosebirilor
considerabile dintre „vorbit“, „popular“ ]i „dialectal“
(vezi, de exemplu, Vulpe 1967, 1980, p. 3340), ne
mul\umim s` constat`m c` nu exist` înc` pentru limba
român` vorbit` (nemarcat` sub aspect „popular“ ]i /
sau „dialectal“) un corpus constituit din înregistr`ri
(dac` nu video, cel pu\in audio) ]i devenit bun public
(aflat la dispozi\ia cercet`torilor interesa\i [n studierea
sa din varii puncte de vedere). {n schimb, aspectul
dialectal este reprezentat prin mii de metri de benzi,
[nregistrate pe teren de dialectologi ]i adunate [n
Arhiva Fonogramic` a Limbii Rom@ne: la fostul Institut
de Fonetic` ]i Dialectologie „Al. Rosetti“ din Bucure]ti
(actualul Institut de Lingvistic` „I.Iordan – Al. Rosetti“),
dar ]i la Cluj, Ia]i etc.; la acestea s-ar putea adùga
[nregistr`rile de texte folclorice (basme, balade, snoave
etc.), ]i ele bine reprezentate [n arhivele institutelor de
etnografie ]i folclor.
{n opinia noastr`, acest patrimoniu trebuie
completat de urgen\` cu [ n r e g i s t r ` r i d e l i m b
` v o r b i t ` n e- m a r c a t ` s u b a s p e c t d i a
l e c t a l ] i / s a u p o- p u l a r .
Realizarea acestui obiectiv este o [ntreprindere
deosebit de fastidioas`. {ntruc@t tipul de text poate
influen\a asupra prezen\ei fenomenelor culese, este
important s` dispunem de o mare cantitate de date
pentru a avea o baz` util` interpret`rilor ulterioare.
Ob\inerea unui astfel de corpus presupune îns`
numeroase dificult`\i de ordin tehnic (]i nu numai). De
17
aceea, marea majoritate a cercet`torilor români care
au dorit s` „ias`“ din limitele cercet`rii limbii scrise, au
recurs ]i recurg frecvent la folosirea textelor d i a l e c
t a l e, transcrise ]i publicate (din fericire bogat
reprezentate în prezent la noi), declar@nd c` le
consider` „mostre de limb` român` vorbit`“. Dar
caracterul special de interac\iune care este ancheta
dialectal` implic` anumite precau\ii, atunci c@nd vrem
s` ob\inem pe baza acestui fel de material rezultate
valabile pentru conversa\ia rom@neasc` [n general,
a]a cum observ` IonescuRux`ndoiu (1999): „Desigur
c` textele culese prin metoda anchetei pe teren nu pot
avea acela]i grad de relevan\` pentru determinarea
caracteristicilor comunic`rii directe curente ca ]i datele
ob\inute prin [nregistrarea unor conversa\ii
spontane.... Deocamdat` [ns`, asemenea date lipsesc
(subl. ns.L.D.J). De aceea, [n interpret`rile propuse,
ne-am str`duit [n permanen\` s` \inem seam` de natura
particular` a raporturilor de comunicare stabilite [n
cursul anchetelor dialectale: comunicare provocat` (]i
nu spontan`) cu un outsider, [n care acesta are [n mod
constant ini\iativa ]i controlul [ntregii activit`\i verbale“
(p. 10). De altfel, autoarea amintit` consider` c`
rezultatele studiilor sale bazate pe texte dialectale
(studii care se doresc fragmente dintr-o descriere a
rom@nei vorbite) „r`m@n par\iale at@ta vreme c@t nu
dispunem de un corpus incluz@nd conversa\ii
spontane“(p. 118).
{n fine, s` amintim ]i faptul c` un alt deziderat
al folosirii unui material unic de referin\` ar fi
comparabilitatea, [ntruc@t cercet`torii care studiaz`
vorbirea pe baza unor corpusuri individuale (de pild`,
Ghiga 1999), au posibilit`\i limitate de a confrunta
datele lor cu cele ob\inute de al\i autori.
18
{n dorin\a de a ini\ia ]i la noi crearea unui corpus
de limb` vorbit` (nondialectal`), am început în 1993 (ca
un proiect personal) culegerea ]i înregistrarea pe
casete audio a unui material de român` vorbit` natural`
]i spontan`. Preciz`m c` n a t u r a l e \ e a discursului
se refer` la motivele actului de comunicare, iar s p o n
t a n e i t a t e a este o dimensiune a situa\iei
comunicative legat` de gradul de preg`tire a vorbitorilor
pentru aceast` situa\ie (Mara 1986, p.179).
2.1. Corpusul de limb` rom@n` vorbit` „direct`“
Prelu@nd de la Sabatini (1982) opozi\ia „limb`

vorbit` direct`“ vs. „limb` vorbit` transmis`“, am putea
vorbi ]i noi despre limb` rom@n` „direct`“, pentru a
ne referi la [nregistr`rile f`cute direct, si nu prin
intermediul unor canale de tip tehnic. {n corpusul
CORV ea cuprinde, [n cea mai mare parte, interac\iuni
s p o n t a n e. Acestea au fost culese prin [nregistrarea
pe casete audio a unor conversa\ii libere [ntre doi sau
mai multi participan\i, dintre care unul era [ntotdeauna
autoarea, iar ceilal\i, dup` caz, membri ai familiei sale,
prieteni, colegi, cuno]tin\e. Locul [nregistr`rii a fost cel
mai adesea locuin\a autoarei, la care se adaug` locul ei
de munc` sau al altora dintre participan\i. {n c@teva
cazuri [nregistrarea s-a f`cut f`r` ]tirea unora dintre
vorbitori, pentru ca, la [ncheierea conversa\iei, s` se
ob\in` acordul acestora pentru p`strarea ]i folosirea
[nregistr`rii [n scopul cercet`rii ]tiin\ifice.
Urm`rind s` ob\inem un corpus c@t mai
natural ]i spontan posibil, am cùtat, cu prilejul
culegerii materialului, s` respect`m c@teva condi\ii
esen\iale:
(a) înregistrarea conversa\iilor în mediul normal,
obi]nuit al vorbitorilor (cas`, serviciu etc.); vezi, în
19
acest sens, opozi\ia field vs. laboratory: Termenul field
este folosit de sociologi pentru a se referi la locuri
tipice de desf`]urare a activit`\ii umane, cum ar fi
camera de zi a familiei, ]coala, diverse locuri publice
etc. : „field este orice cadru care nu este un laborator“
(Scherer / Ekman 1982, p. 16);
(b) absen\a unui moderator care s` conduc`
discu\ia, permi\@nd participan\ilor s` vorbeasc` doar
„c@nd le vine r@ndul“;
(c) limitarea efectelor produse de a]a-numitul
„paradox al observatorului“ (Labov 1972): dac` sunt
con]tien\i c` sunt [nregistra\i, vorbitorii tind s`-]i
modifice stilul de a vorbi. {n acest scop, am cùtat, pe
c@t posibil, s` [nregistr`m f`r` ]tirea celorlal\i
interlocutori, [ncerc@nd s` ob\inem acordul lor ulterior
(în caz contrar, am ]ters înregistrarea), pentru a rezolva
aspectul etic al problemei; acest mod de a proceda
este, [n general, acceptat de institu\iile interna\ionale
pentru ap`rarea drepturilor omului (ibidem, p. 20).
Pentru (a), (b) ]i (c) este vorba despre opozi\ia
comportament „natural“ vs. „aranjat“; prin
„comportament natural“, Scherer / Ekman (1982, p.18)
se refer` la comportamentul [n apari\ia ]i desf`]urarea
c`ruia cercet`torul nu a intervenit [n nici un fel.
(d) realizarea unei variabilit`\i de statut social al
vorbitorilor: am încercat, f`r` a reu]i dec@t par\ial, s`
înregistr`m persoane c@t mai diferite între ele (ca
v@rstã, profesie, sex etc).
2.2. Corpusul de limb` rom@n` vorbit` transmis`
Corpusul de limb` rom@n` transmis` provine [n

cea mai mare parte din [nregistrarea unor emisiuni de
televiziune (transmise [n direct) de tip talk show. El
este produs de subiec\i vorbitori care au aproape [n
20
totalitate studii universitare, [n general personalit`\i
cunoscute ale vie\ii politice ]i culturale rom@ne]ti
(pentru care nu putem preciza data ]i locul na]terii).
Cu toate c` discu\iile sunt conduse de un moderator
(care, în principiu, acord` cuv@ntul „pe r@nd“ unuia
sau altuia dintre participan\i), nu rareori ele se
transform`, pe parcurs, în conversa\ii asem`n`toare
celor libere ]i spontane; multe dintre casete con\in
înregistr`ri strict dialogale (c@nd realizatorul emisiunii
are un singur invitat).
{n scopul de a oferi corpusul necesar unor
cercet`ri ulterioare asupra acestui aspect al limbii, care
tinde s` se extind` tot mai mult [n via\a noastr`
cotidian`, ne vom preocupa [n mod special de
culegerea unui material vorbit de tip „transmis“,
suficient de bogat ]i de reprezentativ. La numeroasele
[nregistr`ri de care dispunem deja, cuprinz@nd
preponderent transmisiuni de televiziune, va fi
necesar s` adùg`m ]i altele, de limb` vorbit`
transmis` prin radio ]i telefon (celelalte dou` canale de
tip tehnic, caracteristice comunic`rii zilelor noastre),
cùt@nd s` acoperim, pe c@t posibil, gama lor
tipologic` (interviuri, conferin\e, dezbateri, lec\ii,
spectacole etc.) ]i cea social` ([n func\ie de parametrii
obi]nui\i lega\i de vorbitori: v@rst`, sex, nivel de
instruc\ie, precum ]i grad de formalitate). Extinderea
ariei de culegere a corpusului [n aceste direc\ii va
conduce la crearea unui corpus destul de reprezentativ
pentru a permite investigarea fenomenelor lingvistice
pe baza „principiului adapt`rii la context“, a]a cum [l
definea, [nc` din 1959, Slama-Cazacu (vezi ]i Slama-
Cazacu 1971).
Acest corpus va putea fi folosit pentru
identificarea ]i descrierea unora dintre subtipurile
limbii transmise (de pild`, talk show, interviu), dar ]i a
altor tipuri de interac\iune oral` (cum ar fi
21
discursurile parlamentare, reportajele), precum ]i
pentru compararea limbii „transmise“ cu cea „direct`“ ]
i / sau cu cea scris`.
Trebuie s` admitem c` un corpus ideal al limbii

vorbite ar trebui s` fie constituit din [nregistr`ri v i
d e o, dar acesta r`m@ne deocamdat` un deziderat
aproape imposibil de realizat (la noi, ca ]i [n alte \`ri),
din cauza unor dificult`\i greu de dep`]it [n etapa
actual`:
 ar amplifica influen\a „paradoxului observatorului“
asupra manifest`rii vorbitorilor;
 ar ridica probleme etice mult mai grave
(participan\ii pot fi identifica\i mult mai u]or);
 ar necesita un echipament costisitor ]i un personal
tehnic de [nalt` calificare;
 ar determina cre]terea dificult`\ilor de transcriere
(ne afl`m [nc` la [nceputul constituirii pe plan
mondial a metodologiei ]i a conven\iilor de transcriere
concomitent` a semnalelor vocale ]i a celor
nonvocale; vezi, de exemplu, François-Geiger 1991;
Magno Caldognetto/Poggi 1994).
{n orice caz, pentru cei care []i propun s`
foloseasc` corpusul vorbit [n scopul cercet`rii
strategiilor interac\iunii verbale, omiterea ([ntr-o
prim` faz`, cel pu\in) a elementelor nonvocale nu
pare s` induc` erori serioase [n stabilirea
concluziilor ]tiin\ifice; a]a cum observ` Aston (1988,
p.10), „the organisation of talk as verbal behaviour
has been shown to exhibit regularities which appear
adequately accounted for by reference to analyses of
verbal features alone“.
2.3. Aspecte de variabilitate
{n general, cercet`torii urm`resc c@teva

dimensiuni esen\iale de variabilitate (vezi, de pild`,
22
Coseriu 1980, Albrecht / Lüdtke / Thun 1988; Koch /
Oesterreicher 1990, p. 13-15; Berruto 1995, p. 147-
152):
– diatopic`: parametri de tip geografic care
influen\eaz` comportamentul lingvistic (la deosebirile
dintre diversele regiuni se pot adùga ]i cele dintre sat
]i ora], dintre centru ]i periferie etc.);
– diastratic`: deosebiri legate de parametri
sociologici ca: v@rst`, sex, clas` social`, nivel de
instruc\ie etc;
– diafazic`: a]a-numitele „stiluri func\ionale“,
precum ]i contrastul dintre registrul formal ]i cel
informal, [n leg`tur` cu situa\ii de „control social“ mai
mare sau mai mic (de pild`, discursul la o recep\ie
solemn` [n compara\ie cu „]ueta la cafeaua de
diminea\`“).
Aceste trei dimensiuni de variabilitate sunt
considerate deja tradi\ionale: termenii „diatopic“ ]i
„diastratic“ au fost lansa\i de Flydal [n 1951, iar
„diafazic“ de Coseriu [n 1980; lor li se poate adùga
[nc` o dimensiune, propus` de Mioni (1983), cea
diamezic`, referitoare la diferen\ele datorate mijlocului
(canalului) folosit pentru comunicare: limba vorbit`
vs. limba scris` vs. limba transmis`.
Desigur c` cele patru dimensiuni

interac\ioneaz` concomitent (Berruto1995, p.149):
fiecare vorbitor emite [n fiecare situa\ie de
comunicare concret` o „produc\ie lingvistic`“ plasat`
simultan de-a lungul „axelor“ men\ionate (diatopic`,
diastratic`, diafazic`, diamezic`).
Variet`\ii „de limb`“ trebuie s` i se adauge

considerarea variet`\ii de repertoriu. Un corpus al
rom@nei vorbite azi, v`zut ca un „document“
determinat istoric, va trebui s` ia [n considerare toate
23
tipurile de uz lingvistic, chiar ]i pe cele mai pu\in
frecvente ]i naturale; [n acest caz, scopul nostru final ar
trebui s` fie acoperirea celor mai multe situa\ii
comunicative, de-a lungul unei „sc`ri de naturale\e“ cu
5 trepte (Voghera 1993, p. 35 ):
– schimburi bidirec\ionale, de tipul „fa\` [n
fa\`“, cu interven\ia liber` a participan\ilor (conversa\ia
fa\` [n fa\`);
– schimburi bidirec\ionale care nu au loc fa\` [n
fa\`, cu interven\ia liber` a participan\ilor (conversa\ia
telefonic`);
– schimburi bidirec\ionale fa\` [n fa\`, f`r`
interven\ie liber` (interviuri, anchete, examin`ri,
interogatorii, dezbateri );
– „schimburi“ unidirec\ionale [n prezen\a
destinatarilor
(conferin\e, cursuri universitare, discursuri politice,
predici);
– „schimburi“ unidirec\ionale la distan\`
(transmisii radiofonice ]i televizate).
2.4. Rom@na „de uz mediu“
Limba vorbit` pe care ne-am propus s` o

[nregistr`m [n scopul constituirii corpusului este o
limb` rom@n` „de uz mediu“, termen inspirat de
„italiana de uz mediu“ (Sabatini 1985) ]i de „vorbirea
cult` medie“ (Lope Blanch 1986), adic` limba vorbit`
de persoane cu nivel mediu ]i [nalt de instruc\ie, [n
situa\ii predominant informale (dar nu numai),
[nregistrat`, [n m`sura posibilit`\ilor, sub forma ei cea
mai natural` ]i spontan`.
Sabatini propune o list` de 35 de tr`s`turi ce
caracterizeaz` „uzul prevalent vorbit, dar ]i scris al
limbii italiene de medie formalitate“. Pentru limba
24
noastr`, identificarea ]i descrierea unui set de astfel de
tr`s`turi r`m@ne [nc` un proiect de [nf`ptuit; ele ar
trebui s` fie panrom@ne]ti, s` fie folosite de persoane
apar\in@nd diverselor straturi sociale ]i cu diferite
niveluri de instruc\ie, s` formeze un sistem (s` se
reg`seasc` [mpreun` [n acela]i tip de discurs ]i la
acela]i vorbitor), s` se foloseasc` nu numai [n discursul
„oral neplanificat“, ci ]i [n cel scris „informal“, precum ]i
[n limba „transmis`“ (telefon, radio, TV).
Rom@na „de uz mediu“ coincide [ntr-o anumit`
m`sur` cu „rom@na vorbit` curent“ la care se refer`
Ciolac (1997, 1999) ]i pe care autoarea o define]te ca
fiind „o variant` substandard supradialectal` (situat` [n
afara limbajelor speciale) destinat` conversa\iei
cotidiene“ (1997, p.40). Autoarea vorbe]te despre dou`
subvariante ale „rom@nei vorbire curent“: una „[nalt`“
(mai apropiat` de standard) ]i alta „joas`“, a]a-numitul
„limbaj popular“. Tocmai [n acest punct intervine
deosebirea dintre „rom@na vorbit` curent“ ]i „rom@na
de uz mediu“ cu care oper`m noi: aceasta din urm` se
refer`, [n esen\`, la varianta informal` ]i de medie
formalitate, folosit` de clasele instruite.
Limba rom@n` „de uz mediu“ ar putea fi, de
asemenea, v`zut` ca o varietate a limbii literare,
caracterizat`, spre deosebire de aceasta, printr-o mai
mic` distan\` fa\` de uzul oral spontan. Ea corespunde
„variantei standard“, care, dup` Gu\u Romalo (2000),
„este rezultatul extinderii variantei literare  unitar` ]i
cultivat`  ]i la comunicarea curent`, neoficial` ]i
familiar`“; autoarea adaug` c` „limba literar` se
constituie astfel [ntr-un (sub)sistem de variante
organizat [n termenii distinc\iei «oficial», «solemn» /
«colocvial», «familiar»; varianta standard apar\ine
nivelului stilistic nespecializat, neoficial, ]i este utilizat`
mai ales [n comunicarea oral`“ (p. 227).
25
Importan\a stabilirii acestor distinc\ii este
evident` dac` ne g@ndim la aspectul d i d a c t i c;
se ]tie c` majoritatea manualelor de limba rom@n`
(pentru nativi, dar ]i pentru strìni) ignor` adesea
men\iunile legate de diversele variet`\i ale limbii
oferite ca model, ceea ce are ca efect considerarea
unor fapte de limb` ca simple erori sau eliminarea
complet` a altora. Ca urmare a acestui tip de instruire
]colar` men\ion`m folosirea neadecvat` a diverselor
subcoduri lingvistice [n diversele situa\ii de
comunicare, cu diverse grade de formalitate, fa\` de
diver]i interlocutori, fenomen tot mai frecvent
observabil [n comunicarea actual`.
O consecin\` ]i mai important` are [nv`\area
rom@nei ca limb` strìn` dup` astfel de manuale,
care pune strìnul [n situa\ii uneori aproape
dramatice, c@nd se afl` [n situa\ia unor schimburi
lingvistice reale cu vorbitorii nativi.
{n urma op\iunii noastre de a crea un corpus

vorbit al „rom@nei de uz mediu“, consider`m c` ar fi
fals s` stabilim o echivalen\` [ntre limba vorbit` ]i cea
popular` sau familiar`. De asemenea, de]i, [n general,
vorbirea noastr` con\ine elemente care ne tr`deaz`
provenien\a dialectal` sau pe cea social`, am exclus
textele orientate [n mod predominant spre dialect, dar
nu am eliminat [nregistr`rile cu vorbitori de
provenien\` regional`, [ntruc@t dinamica istoric` ]i
sociolingvistic` a Rom@niei unificate are la baz` (la fel
ca cea a altor na\iuni moderne), tocmai contactul
dintre vorbitori de provenien\` diferit`, contact care ]i-a
avut epicentrul [n marile a]ez`ri urbane, unde ]i-a f`cut
sim\ite efectele sale unificatoare (vezi ]i De Mauro
1993, p. 31).
26
2.5. Culegerea corpusului de limb` vorbit`  o
„misiune permanent`“
Consider`m c` activitatea de culegere a

corpusului de limb` vorbit` trebuie s` aib` caracter
permanent, pentru c` limba evolueaz` prin vorbire.
CORV este [n curs de constituire ]i va r`m@ne un
corpus cu caracter „deschis“: noile achizi\ii vor fi
dictate de oportunit`\ile ivite, dar vor da prioritate
[nregistr`rii „directe“ a materialului spontan.
De asemenea, CORV este [n curs de catalogare ]
i „arhivare“; din cele peste 180 de ore de [nregistr`ri
culese p@n` [n prezent, am selectat (baz@ndu-ne [n
primul r@nd, dar nu numai, pe calitatea [nregistr`rii),
un material vorbit de circa 65 de ore, pe care [l punem
la dispozi\ia cercet`torilor interesa\i [n investigarea
multiplelor aspecte legate de limba rom@n` vorbit`;
ace]tia pot g`si casetele (vezi Anexa) [n fondul
„ARHIVA CORV“ din cadrul Arhivei Fonogramice a
Limbii Rom@ne, p`strat` la fostul Institut de Fonetic` ]i
Dialectologie „Alexandru Rosetti“ din Bucure]ti (actualul
Institut de Lingvistic` „Iordan – Rosetti“).
{n urma studierii aspectelor legate de crearea
corpusului (prin documentare ]i schimb de experien\`
cu diver]i speciali]ti in domeniu), inten\ion`m s`
trecem la o faz` mai pu\in „artizanal`“ de culegere a
materialului vorbit, pentru a putea acoperi toate
criteriile prev`zute [n metodologia studiat` ]i practicat`
[n plan interna\ional, eventual prin antrenarea [n
proiect a unei echipe de tineri cercet`tori, care vor
putea trece apoi la prelucrarea automat` a datelor.
Scopul final va fi constituirea unei „arhive“ c@t mai
complete a rom@nei vorbite nedialectale, dar, [n
aceast` faz`, ne-am propus doar selectarea,
27
transcrierea ]i publicarea unor „e]antioane“
reprezentative pentru diver]i parametri.
Demersul culegerii unui corpus de limb` vorbit`

nondialectal` este complex, dificil ]i de durat`; el va
[ncerca s` ofere instrumentele necesare studierii
sistematice a limbii rom@ne vorbite, pentru ca
cercet`torii s` aib` la dispozi\ie un corpus unitar
(organizat ]i clasat riguros), constituit nu numai din
conversa\ii spontane, dar ]i din diverse alte tipuri de
interac\iune, specifice zilelor noastre, mai banale sau
mai deosebite, acas` dar ]i la lucru, pe strad`, la ]coal`,
[n magazine, cursuri, lec\ii, seminarii, examin`ri ]
colare, sus\ineri de diserta\ii, conferin\e, discursuri,
predici, interogatorii, anchete, interviuri, mese rotunde,
dezbateri [n tribunal; [n fine, comunicarea direct` fa\`
[n fa\`, dar ]i prin telefon, radio sau televiziune.
Poate c` niciodat` nu s-a comunicat mai mult,
mai rapid, mai u]or, mai eficient (chiar ]i la mari
distan\e) ca [n aceast` epoc`; [n zilele noastre
comunicarea nu mai [nseamn` doar pl`cerea oamenilor
de a sta de vorb` sau de a-]i etala iscusin\a
oratoric`, ci devine de o importan\` vital`, tinz@nd s`
coincid` cu informarea ]i informa\ia [ns`]i. {n aceste
condi\ii, lingvi]tii ]i to\i cercet`torii interac\iunii
interumane nu se mai pot mul\umi doar cu datele
oferite de textele scrise, renun\@nd, cu bun` ]tiin\`, s`
descopere o mul\ime de fenomene caracteristice
comunic`rii. Iar cercetarea fa\etelor celor mai diferite
ale interac\iunii prin cuv@nt (scris dar, mai ales, rostit)
este datoare s` g`seasc` tr`s`turile caracteristice
fiec`reia dintre aceste fa\ete, regulile dup` care se
organizeaz` ]i func\ioneaz`.
De altfel, un mod de a fi prezen\i [n timpul [n
care trìm este ]i [ncercarea de a-l [n\elege ]i de a l`sa
o m`rturie despre el, a]a cum observa Scheglof
28
(1979, p. 263), care, imagin@ndu-]i un cercet`tor din
viitor al „urmelor“ lingvistice l`sate de epoca noastr`,
sublinia preponderen\a vorbirii (implicit, importan\a
[nregistr`rii ]i studierii ei).
Cu prilejul unei vizite de documentare pe

care am [ntreprins-o [n Italia, am [nt@lnit numeroase
persoane care lucreaz` [n domeniul culegerii limbii
vorbite. Cel mai interesant ]i mai apropiat de
obiectivele noastre este programul de creare a
corpusului de italian` vorbit` realizat de cercet`torii
Laboratorului Lingvistic al Departamentului de
Italienistic` (Lablita) al Universit`\ii din Floren\a. Acest
program vizeaz`, ca ]i al nostru, culegerea limbii
vorbite, acord@nd prioritate vorbirii spontane; din
materialul deja cules a ap`rut recent un volum
de e]antioane intitulat Corpus di italiano parlato.
Campioni (Cresti 2000, vol. II).
{n urma discu\iilor purtate cu coordonatorul
grupului de cercet`tori din Floren\a, am decis s`
colabor`m [n domeniul metodologiei elabor`rii ]i
arhiv`rii corpusului de limb` vorbit`, pentru ca, [ntr-o
faz` urm`toare, s` [ncerc`m includerea CORV [n
proiectul european CORALROM (Corpus Oral al
Limbilor Romanice).
29
3. CONVERSA|IA CA FORM~ DE BAZ~ A
COMUNIC~RII
Cercet`rile [ntreprinse mai cu seam` [n ultimele

dou` decenii asupra conversa\iei au ajuns la concluzia
c` organizarea acesteia nu este un artefact al analizei
teoretice, ci un set de strategii realmente aplicate de
vorbitori (]i, implicit, recunoscute de ace]tia).
Dup` Levinson (1983, p.289), conversa\ia, ca
„mod prototipic de folosire a limbajului“, se define]te ca
tipul cel mai r`sp@ndit de discurs [n care doi sau mai
mul\i participan\i alterneaz` liber [n vorbire, [n general
[n afara unui cadru institu\ional specific (tribunal, ]
coal` etc.); ea este, a]adar, doar una din situa\iile
posibile [n care se actualizeaz` ceea ce Nencioni (1976)
numea „vorbit – vorbit“.
3.1. Tr`s`turile conversa\iei spontane
30
Stati (1982, 13-14) consider` c` termenul
conversa\ie poate fi definit prin ansamblul urm`toarelor
tr`s`turi:
- oralitatea, care nu exclude posibilitatea ca o
conversa\ie [nregistrat` s` fie transcris` (cum am f`cut
noi, [n capitolul E]antioane ) ]i s` devin` astfel o
conversa\ie scris`;
- contactul imediat: interlocutorii se afl` fa\` [n
fa\` sau sunt [n leg`tur` printr-un canal tehnic (telefon,
radio etc.);
- spontaneitatea, adic` vorbitorii nu „recit`“ ceva
memorat anterior;
- participan\ii au pozi\ii egale, fiecare poate
interveni c@nd dore]te ]i nici unul nu dirijeaz` cursul
interac\iunii sau alegerea subiectului, iar trecerea de la
o tem` la alta este consim\it` de ambii interlocutori.
{n ultimele decade s-a scris foarte mult despre
conversa\ie ]i multilplele ei variante ]i tipuri.
Rezum@nd datele relevate de numeroase studii asupra
caracteristicilor limbii vorbite, Bazzanella (1994)
men\ioneaz` existen\a a trei „macrotr`s`turi“ care
individualizeaz` forma ei „canonic`“, constituit` de
conversa\ia spontan`: a) mijlocul (canalul) fonico-
acustic, b) contextul extralingvistic comun, c)
coprezen\a vorbitorului ]i interlocutorului.
a) Canalul fonicoacustic determin`
continuitatea (spre deosebire de caracterul discret al
scrisului) ]i caracterul imediat ([n producere ]i
recep\ie). De aici decurg urm`toarele microtr`s`turi:
posibilitatea redus` de planificare, imposibilitatea
„]tergerii“ care implic` folosirea unor strategii de
autocorectare implicite ]i explicite),nonpersisten\a
mesajului oral (care creeaz` probleme legate de
memorare ]i determin` [n plan lingvistic tendin\a spre
redundan\`), inciden\a tr`s`turilor suprasegmentale,
care determin` un raport specific al intona\iei cu
31
sintaxa (vezi, de exemplu: Cresti 1977, Sornicola 1981,
p. 191  240; Voghera 1993; Dasc`lu Jinga 1990,
1991a, 1991b, 1993 a, 1993 b, 1996, 1997, 1998 a, b,
2001) ]i recurgerea frecvent` la mijloace
paralingvistice.
b) Contextul extralingvistic comun a constituit
centrul de interes al celor mai diverse discipline
(antropologia, etnometodologia, pragmatica, lingvistica
textual`, filosofia limbajului, psiholingvistica).
Primul care a vorbit explicit despre contextul
situa\ional a fost antropologul Malinowski (1923 /
1975), care a identificat componentele
acestuia:caracterele relevante ale participan\ilor,
ac\iunea lor verbal`, ac\iunea nonverbal`, obiectele
pertinente, efectul ac\iunii verbale; despre importan\a
contextului [n comunicare trebuie s` men\ion`m, de
asemenea, opera de pionierat a Tatianei Slama-Cazacu
(1959, 1968,1970 a,b ]i numeroase alte lucr`ri), care a
elaborat „metoda dinamiccontextual`“ ]i a pledat
pentru studierea „sintaxei dialogale“, prin care
informa\iile verbale ]i cele nonverbale contribuie
[mpreun` la construirea unei interac\iuni.
Contextul situa\ional determin`, prin
componentele sale, recurgerea la mijloace
nonlingvistice (fenomene nonvocale ca: mi]carea
ochilor, expresia fe\ei, gesturi cu capul ]i / sau cu
m@inile, postura corporal`, sur@sul etc.); la r@ndul
sù, recurgerea frecvent` la mijloace nonlingvistice
determinarea folosirii a numeroase elemente deictice.
c) Coprezen\a vorbitorului ]i interlocutorului
determin` urm`toarele microtr`s`turi: o mai mare
implicare afectiv` dec@t [n scris, care determin` [n
plan lingvistic folosirea frecvent` a „fatismelor“, de
tipul: ]tii, ]tii cum e, [n\elegi, nu? (Ghiga 1999), a
mecanismelor de modulare ]i a strategiilor de polite\e;
posibilitatea de feedback (pozitiv sau negativ) din
32
partea interlocutorului, care determin` din punct de
vedere lingvistic diverse schimb`ri de planificare induse
din exterior; [ntreruperi ]i/sau discurs simultan,
semnale de tip back channel (Dasc`lu Jinga 1996b,
1997b), semnale discursive de confirmare sau de
dezacord etc.; posibilitatea de referire la un fond
comun de cuno]tin\e (posibilitate adesea doar
presupus` de c`tre vorbitor, cf. Vulpe 1980, p. 80), care
favorizeaz`, [n plan lingvistic elipsa ]i, [n general,
caracterul implicit (opus explicit`rii, specifice scrisului,
cf. Chafe 1982).
Speciali]tii [n cercetarea conversa\iei consider`
c` sistemul atestat [n conversa\ia liber` [ntre vorbitori
adul\i sau „conversa\ia care nu este instrumental` ]i
nu este instrumentat`“ (Golopen\ia Eretescu 1978, p.
547) este cazul nemarcat pentru interac\iunea verbal`
[n general, [n timp ce toate celelalte tipuri de
schimburi verbale pot fi descrise ca derivate ale
acestuia (de pild`, fa\` de conversa\ia spontan`,
interac\iunea dintre adult ]i copil, dintre profesor ]i
elev, dintre vorbitori nativi ]i nonnativi etc., pot ap`rea
ca tot at@tea cazuri marcate).
Ionescu-Rux`ndoiu (1999, p. 39-42), arat` c`
este definitoriu pentru conversa\ie faptul c` este
structurat` [ntr-o succesiune de interven\ii alternative
(turns), c` este creat` continuu prin interac\iune
(fiind deci nepredictabil`) ]i c` este inerent
contextual`, adic` este marcat` de contextul
comunicativ [n care se produce, fiind, la r@ndul ei,
creatoare de context ([ntruc@t fiecare interven\ie
aduce modific`ri la contextul precedent).
Este important s` re\inem c`, [n general,
elementele structurale ale conversa\iei nu sunt totuna
cu unit`\ile lingvistice, ci au o natur` aparte, ca unit`\i
interac\ionale; de aceea, grani\ele dintre astfel de
unit`\i nu coincid totdeauna cu cele ale unei propozi\ii,
33
pauza poate func\iona ca unitate semnificativ` [n
structura unei conversa\ii etc. A]a se face c`
numeroase fenomene caracteristice conversa\iei pot
r`m@ne [n [ntregime [n afara cercet`rii ]tiin\ifice, dac`
aceasta se face pe baza unui corpus care nu cuprinde
limb` vorbit`. De pild`, dup` cum observ` Scheglof
(1979), lipsa datelor legate de strategiile de corectare
din studiile lingvistice de p@n` acum dovede]te c`
ele s-au bazat pe analiza unor texte scrise, [nc@t
„much of the available analysis is for written sentences
or for «might-as-well-be-written» sentences“ (p. 263).
3.2. Conven\ii de transcriere a conversa\iei
Pentru transcrierea conversa\iei, ca prototip al

comunic`rii interumane, majoritatea cercet`torilor
folosesc sistemul propus de Sacks/Scheglof/Jeferson
(1974), care a fost ulterior reelaborat de Jeferson
(Scheglof/Jeferson/Sacks 1977; Jeferson 1978). Acest
sistem a fost [mbog`\it ori s-au creat altele – vezi, de
exemplu, West/Zimmerman 1982; Blanche-
Benveniste/Jeanjean (1986 ), Gülich (1986), Du Bois
/Cumming/Schuetze Coburn (1988) sau Blanche-
Benveniste (1990); se propun diverse simboluri ]i
procedee pentru a nota aspecte foarte diverse ale
conversa\iei, ca: pauze, accente, intona\ii, detalii
fonetice (velarizare, glotalizare), sunete nonverbale
(respira\ie, tuse, ezit`ri sonore) etc., precum ]i
perspectiva celui care transcrie (nesiguran\` [n
percep\ie, comentarii, marcarea unor fenomene de
interes special) etc.
{n urma prolifer`rii acestor sisteme din ce [n ce
mai sofisticate, cercet`torul este pus [n fa\a problemei
de a g`si unele principii elementare sau c@teva criterii
necesare ]i suficiente [n func\ie de care un sistem de
34
transcriere se dovede]te util ]i utilizabil. De pild`, Du
Bois et alii spun c` o transcriere trebuie s` fie doar
„u]or de citit, dar explicit` ]i consecvent`“ (op.cit., p. 7),
[n timp ce Orletti/Testa (1991, p. 267272) men\ioneaz`
un complex de criterii, printre care :
– capacitatea unui sistem de a oferi informa\ii
globale asupra unui pasaj oral (]i nu de a se orienta
numai spre un anumit aspect al interac\iunii
respective);
– necesitatea ca transcrierea s` fie u]or de citit,
s` nu cuprind` simboluri sau semne care cer un efort
excesiv de descifrare ]i care [ncarc` inutil aspectul
grafic al transcrierii;
– consecven\a, adic` folosirea unui singur simbol
pentru a reprezenta acela]i fenomen interac\ional;
– flexibilitatea, pentru a permite integrarea unor
conven\ii ulterioare (dat fiind c` metodologia de
transcriere are un caracter evolutiv, adapt@ndu-se
mereu exigen\elor cercet`rii ]i necesit@nd o continu`
perfec\ionare);
– op\iunea cu prec`dere pentru simbolurile cel
mai frecvent folosite de diver]i cercet`tori, [n vederea
constituirii unui uz standardizat al fiec`rei conven\ii de
transcriere;
– preferin\a pentru simbolurile care pot fi folosite
cu ajutorul sistemelor de elaborare automat` a datelor,
cum este sistemul ASCII (vezi, de exemplu, Bortolini /
Pizzuto 1997), cu scopul de a permite transmiterea
electronic` a transcrierilor ]i accesul la b`ncile de date,
precum ]i elaborarea automat` a unor ample corpusuri
orale.
{ntruc@t munca de transcriere, ca tentativ` de
reprezentare a interac\iunii verbale [n form` scris`,
constituie primul nivel al activit`\ii de analiz` ]i
interpretare a fenomenelor studiate, cercet`torul este
obligat [nc` [n aceast` faz` s` fac` anumite op\iuni.
35
Caracterul selectiv al adopt`rii sistemului de transcriere
va reflecta [n mod firesc obiectivele precise ale
investiga\iei, [ntruc@t fiecare autor va alege acele
conven\ii pe care le consider` relevante pentru scopul
propus, a]a cum am procedat ]i noi [n diverse ocazii
(vezi, de exemplu, Dasc`lu Jinga 1993a, 1994, 1997a,
1998 a, b, c, 2000, sub tipar a,b,c).
Sistemul de transcriere pe care [l folosim este
bazat [n esen\` pe cel men\ionat mai sus, lansat [n
Sacks / Scheglof / Jeferson (1974) ]i perfec\ionat apoi
de Jeferson (1978); sistemul a fost preluat de
numero]i cercet`tori ai conversa\iei (vezi, de exemplu,
culegerile de studii Atkinson / Heritage 1984, Button /
Lee1987), iar Psathas / Anderson (1990) introduc
explicit termenul „sistem jefersonian “.
{n urma adapt`rii acestui sistem la obiectivele
cercet`rilor noastre de tip „pragmafonetic“, a rezultat
o variant` simplificat` a sa (am renun\at la c@teva
semne ]i conven\ii) dar, [n acela]i timp, u]or modificat`
]i completat`.
Pentru a explica motivele pentru care am adus
unele modific`ri ]i complet`ri sistemului Jeferson,
trebuie s` reamintim c`, [n comunicarea „fa\` [n fa\`“,
sunt folosite concomitent mai multe canale: prin cel
principal (fonic) se transmite mesajul codificat
lingvistic [n cuvinte, [n timp ce canalul secundar
(vizual) transmite informa\ii de natur` nonverbal`
(gesturi, mimic`, privire, postur` corporal` etc.). De
asemenea, canalul fonic transmite, [n afara informa\iei
strict verbale ]i informa\ia „suprasegmental`“, adic`, [n
principal, prozodia, care, dup` unii autori (de exemplu,
Gumperz / Kaltman / O'Connor 1984, apud Orletti /
Testa 1991, p. 245), poate [ndeplini [n comunicarea
oral` func\ii asem`n`toare cu cele pe care le are
sintaxa [n scris. De aceea, este necesar ca transcrierea
unei interac\iuni verbale s` includ`, pe c@t posibil, ]i
36
date care dep`]esc nivelul lexical, de pild`: elemente
suprasegmentale,diverse emisiuni vocalice nearticulate
(ezit`ri, semnale de tip back channel, b@lb@ieli, r@s
etc.), mai cu seam` atunci c@nd ele reprezint`
manifest`ri ale func\iilor comunicative, precum ]i unele
cazuri relevante de absen\` a produc\iei orale (t`ceri,
pauze) sau diverse fenomene legate de organizarea
temporal`, ca [nl`n\uiri [ntre interven\ii (latching),
suprapuneri etc.
Revenind la sistemul Jeferson, trebuie s` ar`t`m
c` acesta folose]te ca modalitate principal` sistemul
ortografiei standard, modificat printr-o reprezentare
pseudofonetic` a pronun\`rii sunetelor, oarecum
asem`n`toare nota\iilor de pe benzile desenate; de
exemplu: Okay ats awright [nseamn` „O.K. it's all
right“.
{n c@teva situa\ii am folosit ]i noi reprezent`ri
pseudofonetice: dup` cuvintele de origine strìn`, am
indicat ([ntre paranteze rotunde) felul [n care acestea
sunt pronun\ate de vorbitori: Zapka und Sohn (\apca
und zon), Strasbourg (strasbur), Colin Powell (colin
pau`l); [n mod similar am procedat ]i pentru a reda
pronun\area unor acronime: P.N.|. (pene\e), I.O.V.
(iove), R.T.L. (erteel) etc. Pentru a nu [nc`rca inutil
transcrierea, am indicat o singur` dat` pronun\area
acestor cuvinte pentru fiecare vorbitor, chiar dac` ele
revin de mai multe ori [n interven\iile sale.
Am recurs la folosirea transcrierii fonetice ([ntre
paranteze drepte, cu ajutorul semnelor ]i conven\iilor
recomandate de Asocia\ia Fonetic` Interna\ional`)
numai [n cazuri excep\ionale, c@nd interac\iunea
verbal` vizeaz` [ns`]i pronun\area sau necesit`
sugerarea c@t mai precis` a acesteia; de pild`:
DREPT e c` ardeleanul c@nd zice "cos`"  k s
 ]i "sore"  s re  [ntr-o emisiune televizat`
37
[n care: NU vorbe]te un \`ran ci vorbe]te un
profesor sau un senator NICI asta nu este la
locul lui ]i nu este admis.
{ntruc@t ne-am propus s` p`str`m [ntr-o

m`sur` c@t mai mare aspectul ortografiei oficiale, dar
am dorit, [n acela]i timp, s` surprindem c@t mai multe
dintre caracteristicile limbii vorbite, am notat ca atare
c@teva pronun\`ri care cunosc o r`sp@ndire aproape
general` [n vorbirea actual` (uneori chiar [n aspectul ei
mai [ngrijit), ca: binen\eles, da' („dar“), domle, domne,
lu („lui“), nicioat` („niciodat`“), poa’ („poate“), proabil
(„probabil“), s@nt („sunt“), todeauna, tre' („trebuie“),
pronun\area f`r` articolul hot`r@t enclitic (-l ),
precum ]i unele forme scurtate: un]pe, opt@]pe etc.
sau rezultate prin fonetic` sintactic`, de tipul:
patru]opt, ]ai]unu, treijnou` etc., care au devenit, de
asemenea, specifice pentru „vorbirea obi]nuit`,
neafectat`, [ntr-un ritm curg`tor“ (Calot` / Iv`nu] 1969,
p.4).
Sistemul Jeferson nu []i propune s` noteze

sistematic informa\ia suprasegmental`, mul\umindu-se
cu sugerarea intona\iei prin intermediul semnelor de
punctua\ie. Complet`rile pe care le aducem acestui
sistem de transcriere constau mai ales [n c@teva
conven\ii necesare unei reprezent`ri ceva mai precise a
fenomenelor prozodice; de pild`, unele mi]c`ri
intona\ionale cu caracter nonfinal, intona\ia „rejectiv`“
(Dasc`lu Jinga 1997 a) sau rostirea emfatic` a unui
cuv@nt sau a unei secven\e.
Prezent`m mai jos sistemul de transcriere pe
care [l vom folosi [n volumul de fa\` ]i care cuprinde
majoritatea semnelor ]i conven\iilor propuse de noi cu
alt prilej (Dasc`lu Jinga 2000):
38
text text elemente repetate
text  construc\ie abandonat` sau discontinu`
(false
start )
/ text ezitare non-fonemic`, de tipul: ``, [[, mm
etc.
(filled pause )
... pauz` (silent pause) - num`rul de semne
sugereaz` durata (cu aproxima\ie)
TEXT accent emfatic (proeminen\`
dinamic`/melodic`)
. contur melodic descendent final
 contur melodic descendent nonfinal
? contur melodic ascendent final
 contur melodic ascendent nonfinal
! intona\ie „rejectiv`“
  (plasate [ntre r@nduri) – secven\e care se
suprapun
text:: lungirea silabei – num`rul de semne indic`
durata (cu aproxima\ie)
text= replici rostite de vorbitori diferi\i f`r` pauz`
=text perceptibil` [ntre ele (latching )
(AK) autocorectare
39
(K) corectare („heterocorectare“)
(sic!) eroare l`sat` necorectat` de c`tre vorbitor
-text rostirea unui cuv@nt f`r` por\iunea ini\ial`
text-text rostire scandat` sau silabisit`
text- [ntrerupere (sau auto[ntrerupere) [nainte
de
sf@r]itul cuv@ntului
text// [ntrerupere prin interven\ia
interlocutorului
„ “ citare (vezi mai jos deosebirile fa\` de
norma
oficial`)
text fenomene nonvocale ]i / sau nonverbale
(gesturi, r@s etc.)
(text) scurte explica\ii necesare [n\elegerii
secven\ei
transcrise
<? text ?> secven\` incert` pentru transcriitor
< xxxxx > secven\` nedecodabil` pentru transcriitor
– num`rul de semne sugereaz` durata (cu
aproxima\ie)
( ... ) [ntreruperea pasajului transcris (de c`tre
cercet`tor)
40
(x sec.) durata (cronometrat`) a unei pauze f`cute
de
vorbitor
 secven\` la care se refer` argumenta\ia
]tiin\ific` a cercet`torului
Dup` prezentarea acestei liste succinte, se impun

c@teva preciz`ri.
 Am decis s` p`str`m folosirea m a j u s c u l e l

o r (chiar cu riscul confuziilor care pot ap`rea [n
leg`tur` cu situa\iile [n care acestea exprim` emfaza),
[n primul r@nd din interes ]tiin\ific: dac` marc`m cu
ini\ial` majuscul` primul cuv@nt care apare notat dup`
semnele folosite de noi pentru a indica intona\ii de tip
f i n a l (/./, /?/, /!/), introducem [nc` un „semnal
demarcativ“ (ca un criteriu suplimentar de delimitare a
enun\urilor [n punctul lor de debut).
Dup` simbolul /  /, care marcheaz` un false
start, folosim majuscula [n cazul c@nd acesta indic` o
secven\` abandonat`; de exemplu:
 - Era preocuPAT c` trebuia  P>
- NU era mam`. Numa la Bra}OV a fost rector. .
{n patruzeci ]i trei a fost.
Folosim [ns` liter` mic` dup` un false start care
reprezint` o secven\` discontinu`, adic` una a c`rei idee
este imediat reluat` de vorbitor, prelucrat` [ntr-o alt`
form` ]i apoi dus` p@n` la cap`t; de pild`:
 Pì Cori er -  va::i de mine. Cori era rezident
regal]i trebuia s` evacueze <MARC toat`
41
administra\ia Ardealului. MARC> . . |-[nCHIpui
ce era pe capul lui.
Am p`strat folosirea majusculelor ]i pentru alte
situa\ii prev`zute [n Indreptar (p.35-38), ca:
antroponime, toponime, titluri de lucr`ri literare, ]
tiin\ifice, artistice, denumiri oficiale ale unor organiza\ii,
institu\ii etc., pentru a nu ne [ndep`rta prea mult de
normele ortografice oficiale ]i a facilita astfel accesul
la lectur` unui public c@t mai larg. {n opinia
noastr`, fragmentele de conversa\ii pe care le
reproducem [n lucrarea de fa\` ca „e]antioane de limb`
vorbit`“ se constituie [n tot at@tea m`rturii asupra
existen\ei vorbitorilor respectivi, av@nd astfel valoare
de document istoric.
Cùt@nd s` surprindem momentele de
cooperare dintre parteneri ]i felul [n care se
construie]te „sintaxa transdiscursiv`“, am notat cu
liter` mic` ini\iala unor interven\ii de tip s u p o r t i
v (chiar dac` sunt [ntreruperi sau suprapuneri), adic`
a unor replici prin care interlocutorul:
a) completeaz` idea (]i enun\ul) vorbitorului [n curs:
- }i-n plus fiind at@t de asalta\i  /[: fac ]edin\e
cu: mult` LUme ]i:
 - mai rasolesc probabil.
b) [i face diverse sugestii lexicale:
- ]i ea e FOARte liber` ]i-adic` foarte cum se
spune//
 -tolerant`.
c) sau []i exprim` acordul cu cele spuse prin repetarea
ultimei por\iuni a frazei sale; de exemplu:
- Da' a fost marea art` a Profesorului s` aleag`
ASTfel de oameni pentru care ASTfel de
argumente s` fie primordiale.=
- = <{ Da da da. {>
- c` pot lucra [n condi\ii
42
 
 - - di\ii da.
 {n ceea ce prive]te marcarea r e p e t i \ i i l o

r, preciz`m c` nu am subliniat elementele reluate care
reprezint` p`r\i componente ale unor unit`\i frazeologice
cu structur` de tip repetitiv (cot la cot, de colo p@n`
colo, m@n` [n m@n` etc. ).
 Referitor la valoarea g h i l i m e l e l o r [n
cadrul sistemului nostru de transcriere, men\ion`m c`
nu le folosirim [n cazurile [n care func\ia lor de citare
se poate deduce din context; de exemplu pentru a
reproduce un text spus sau scris de cineva (fapt
marcat, de obicei, prin prezen\a unui verbum dicendi ]i
prin folosirea majusculei la [nceputul cit`rii) ]i nici
pentru a indica titlul operelor literare sau artistice, al
publica\iilor, numele firmelor etc. (marcate, de
asemenea, prin majuscule).
P`str`m [ns` ghilimelele pentru ceea ce am numi
func\ia lor de „autocitare“, ca un fel de comentariu
metalingvistic al vorbitorului, reflect@nd inten\ia sa:
a) de a ar`ta c` anumite cuvinte nu le folose]te [n sens
primar (ci [n sens figurat, ironic, metaforic, glume\
etc.); de pild`:
 Miron Cozma „eROul“ dumneavoastr` pe care
l-a\i [ncurajat ]i pe care-l stima\i at@t.
b) de a insista (din diverse motive) asupra unei anumite
formul`ri; de exemplu:
}i-a cump`rat /[ . o (AK) un tablou de: Luchian  .
. . pe
care l-a v@nDUTm`tu]`-mea lucru p` care m`
rog
 „n-o s` i-l iert“ i-o vorb` mare da' de c@te ori
mi-aduc aminte m-apuc` . pandaliile . . .
43
sau a unei anumite grafii ori pronun\`ri; de pild`:
Cum s` scria: . . [n ortografia mai veche ]i cum
s` }I
 pronun\a „oBICInuit“ . . ]i „vecinic“ . pentru
c` s` . p`stra leg`tura etimologic`.
 Am descris i n t o n a \ i a „ r e j e c t i v `
“(Dasc`lu Jinga 1997 a, p. 48) ca pe un contur melodic
cobor@tor ]i / sau plasat [n registrul de jos al vocii
vorbitorului, contur caracterizat printr-un domeniu
[ngust de desf`]urare (diferen\` mic` [ntre punctul cel
mai [nalt ]i cel mai cobor@t al [n`l\imii).
 Am adoptat (cu majuscul`) simbolul (k) din

sistemul de transcriere a textelor dialectale rom@ne]ti,
dar am sim\it nevoia s` limit`m accep\iunea sa numai
la „corectarea de c`tre interlocutor“ ]i s` adùg`m
simbolul (AK) pentru a putea distinge cazurile de
autocorectare.
Am marcat, prin (sic!), situa\iile [n care
vorbitorul a l`sat o e r o a r e n e c o r e c t a t `: la
cazurile obi]nuite de lapsus linguae sau diversele
dezacorduri datorate neaten\iei, am adùgat ]i unele
abateri de la normele gramaticale, [ntruc@t frecven\a
lor poate indica o tendin\` actual` [n vorbirea
rom@neasc`, de pild`: pluralul mingii, genitiv-dativul
violen\ii, infinitive ca a apare, a place ([n loc de a
ap`rea, a pl`cea), imperativul haide\i (al unui verb
neatestat de dic\ionare), construc\ii de tipul vreau ca s`
te rog, ([n loc de vreau s` te rog), oamenii care i-am
cunoscut ([n loc de oamenii pe care i- am cunoscut), n-
a\i dat nici un interviu la presa scris` ([n loc de n-a\i
dat nici un interviu presei scrise) etc.
44
 {n [ncercarea de a reda tr`s`turile
conversa\ionale, ne confrunt`m cu probleme
specifice, dintre care cea mai dificil` e problema
transcrierii emisiunilor simultane: [ntreruperile,
corect`rile reciproce, complet`rile, acordul, dezacordul
etc. pot provoca numeroase interven\ii s u p r a -p u s
e; felul aproape miraculos [n care participan\ii reu]esc
s` vorbeasc` [n acela]i timp pe durata unor secven\e
[ntregi „f`r` a [nceta s` se [n\eleag` ]i adesea f`r` a se
jena reciproc“ (Bourquin 1965, p.8) a]teapt` [nc` s` fie
investigat pe baza corpusului spontan. Pentru cel care
transcrie este vorba, [n astfel de cazuri, de modul [n
care rezolv` problema not`rii unor fenomene
simultane din vorbire sau a]a-numita „linearizare“ a
unor elemente emise concomitent. Solu\ia cea mai
frecvent` este cea propus` de Sacks et alii (1974),
adic` oprirea [n punctul [n care [ncepe un discurs
simultan, indicarea acestui punct prin adùgarea
dedesubt [n dreptul sù a unei paranteze drepte
„deschise“ (  ), transcrierea discursurilor concomitente
(cu indicarea vorbitorilor), apoi marcarea locului unde
se termin` suprapunerea prin paranteza dreapt`
„[nchis`“ (  ).
 {ntruc@t [n acest cadru de interpretare a

fenomenelor lingvistice nu intereseaz` detaliile
acustice sau articulatorii, nu am folosit cronometrul
pentru a m`sura durata unui sunet lungit sau a unei
pauze ]i nici nu am m`surat cu aparate de precizie
dac` un element sim\it ca accentuat este, [n realitate,
rostit cu o amplitudine, cu o frecven\` sau cu o durat`
mai mare (vezi ]i Scheglof 1979, p. 283). Atragem
aten\ia a]adar c`, [n astfel de cazuri, simbolurile
respective au o v a l o a r e r e l a t i v ` (fa\` de
celelalte elemente din contextul dat), ]i nu absolut`.
45
Pentru a propune un sistem de conven\ii util ]i
utilizabil, care s` sugereze [ntr-un mod c@t mai adecvat
diversele tr`s`turi suprasegmentale ale limbii vorbite,
adùg`m la lista de mai sus un set de simboluri,
propuse de Du Bois et alii (1988) pentru „marcarea
calit`\ii vocii“. Dup` cum vom vedea, cele mai multe
privesc, de asemenea, dimensiuni r e -
l a t i v e [n context: „[nalt“, „jos“, „rapid“, „lent“,
„forte“, „piano“ [nseamn`, de fapt, c` secven\a
respectiv` este „mai [nalt`“, „mai joas`“, „mai rapid`“
etc. dec@t contextul lingvistic [n care se afl`; pentru a
nu [ngreuna prea mult transcrierea ]i lectura textelor
transcrise, ele vor fi folosite numai pentru notarea
acelor pasaje [n care se manifest` [n mod semnificativ
una sau mai multe din caracteristicile respective ale
vorbirii:
<{ text {> „[nalt“: [n`l\ime ridicat` a

vocii
<J text J> „jos“: [n`l\ime joas` a vocii
<R text R> „rapid“: tempo rapid
<L text L> „lent“: tempo lent
<F text F> „forte“:intensitate puternic` a
vocii
 „piano“: intensitate slab` a
vocii
<}OP text }OP> secven\` ]optit`
<@ text @> r@s concomitent cu vorbirea
46
<MARC text MARC> „rostire marcat`“: secven\`
pronun\at` distinct ]i ap`sat
<CIT text CIT> „citare“: schimb`ri [n
calitatea vocii c@nd
vorbitorul [ncearc` s` imite
modul particular de a rosti al
persoanei citate [n vorbire
direct`
Simbolurile cuprinse [n grupul destinat marc`rii

„calit`\ii vocii“ pot fi asociate [ntre ele; de exemplu:
<CIT <MARC ~sta e b`rbatul tù? MARC>
CIT>.
Atragem aten\ia c`, prin marcarea cu ajutorul
acestor conven\ii, a unei schimb`ri semnificative chiar
[n interiorul cuv@ntului, se poate ajunge uneori la
ruperea unit`\ii sale grafice: Transil <{ vania {>, <J
cre]tinismul ni l-au a J> dus, o pereche de oche <@
lari. @> etc.
Revenind la problema [nc`rc`rii textului transcris,

subliniem c` volumul de fa\` se adreseaz` [n primul
r@nd cercet`torilor interesa\i [n studierea c o n v e r
s a \ i e i (cu scopul de a le oferi un corpus minimal ]
i comparabil pentru investiga\ie); de aceea, am optat
pentru folosirea consecvent` a unor simboluri ]i
conven\ii speciale pentru a marca unele a s- p e c t e p
r o z o d i c e, precum ]i fenomenele specifice
conversa\iei spontane: e z i t ` r i l e, s u p r a p u n
e r i l e,
47
[ n t r e r u p e r i l e (]i auto[ntreruperile), c o r e c t ` r
i l e (]i autocorect`rile), r e p e t i \ i i l e, c o n s t r u c
\ i i l e a b a n -d o n a t e etc.
Prin intermediul acestui volum propunem o
perspectiv` modern` de cercetare, [mpreun` cu
metodologia, instrumentele de interpretare ]i o
bogat` bibliografie; pentru a oferi ]i materialul de
lucru, prezent`m ([n Anex`) lista [nregistr`rilor care
vor forma, pentru [nceput, Arhiva CORV.
Materialul care compune CORV nu are
articula\ie diatopic`, ]i nici diacronic` (aceasta din
urm` poate fi observat` numai prin raportarea la
diversele date de [nregistrare, [n decursul ultimilor 9
ani); variabilitatea diastratic` poate fi evaluat`, mai
ales, pe baza gradului de instruc\ie ]colar` a
vorbitorilor, iar cea diafazic` este dat` de gradul de
formalitate a interac\iunilor [nregistrate.
Arhiva CORV trebuie s` fie, [n opinia noastr`,
doar prima etap` parcurs` [n vederea realiz`rii unei
baze de date a rom@nei vorbite actuale; mai
precis,CORV marcheaz` [nceputul cre`rii acestei baze,
prin alegerea materialului lingvistic ]i [nregistrarea
sonor`. Va trebui apoi s` se treac` la informatizarea
datelor ]i la „etichetajul“ acestora, adic` descrierea
detaliat` a materialului pe nivele de analiz` (fonemic,
silabic, prozodic, pragmatic), la fel cum s-a f`cut pentru
alte limbi (vezi ]i instrumentele oferite de Proiectul
CHILDES pentru transcriere, codificare, arhivare ]i
analizare a limbii vorbite, [n Mac Whinney 1995).
Pentru ca Arhiva CORV s` poat` fi utilizat` [n
faza ulterioar`, de prelucrare automat` a datelor, dar ]i
pentru a facilita consultarea acestui corpus, ea
cuprinde, al`turi de casetele cu [nregistr`ri, un material
scris [nso\itor, care con\ine un num`r considerabil de
informa\ii. Pentru fiecare interac\iune [nregistrat`
(pentru conceptul de interac\iune adopt`m, ca ]i al\i
48
cercet`tori, punctul de vedere conform c`ruia orice
mesaj este adresat ]i deci orice tip de enun\,
inclusiv monologul, este o form` de interac\iune –
vezi, de exemplu, Astésano et alii 1995, p.17), aceste
informa\ii sunt grupate sub forma unei „fi]e
signaletice“, care con\ine, de pild`: locul, data, durata
[nregistr`rii, num`rul participan\ilor ]i, acolo unde se
cunosc, date despre ace]tia (sex, v@rst`, studii,
profesie, zon` de provenien\`).
{n cele ce urmeaz` am recurs la o clasificare
c@t mai simpl`, adopt@nd ([n vederea unei viitoare
corel`ri ]i standardiz`ri [n raport cu alte programe de
cercetare europene care vizeaz` crearea de corpus de
limb` vorbit`), doar dou` criterii, dintre cele propuse de
grupul de cercet`tori din Floren\a (Moneglia 1998,
Cresti 2000, vol.I, p. 29-30): criteriul „num`r de
participan\i“: conversa\ie / dialog / monolog ]i criteriul
„proiec\ia social` a contextului comunicativ“: familie /
privat / public.
49
4. E}ANTIOANE
E]antioanele care urmeaz` reprezint` fragmente

din [nregistr`ri de limb` rom@n` vorbit` realizate de
autoare pe parcursul perioadei aprilie 1993 ]i
noiembrie 2001. La acestea s-au adùgat: un interviu
preluat de la radio [n 1981 de c`tre Georgeta Ghiga
(4.2.2.2.), un monolog [n familie [nregistrat [n 1986 de
Alin Mo]oiu (4.1.6.), o comunicare ]tiin\ific` [nregistrat`
[n 1994 de Aurelian L`z`roiu (4.1.2.1.) ]i un dialog
privat [nregistrat [n 1999 de Victor Jinga (4.1.14.).
Textele transcrise mai jos corespund unui
material vorbit cu o durat` de circa 220 de minute ]i
reprezint` fragmente selectate din [nregistr`ri
[nsum@nd 1575 de minute (peste 26 de ore) de
rom@n` vorbit`.
Pentru fiecare e]antion transcris mai jos indic`m:
– num`rul de ordine ]i codul [n cadrul Arhivei
CORV al [nregistr`rii din care este selectat pasajul
transcris
50
– autorul [nregistr`rii
– data [nregistr`rii
– locul [nregistr`rii
– sursa ([n cazul [nregistr`rilor de la radio,TV)
– durata total` a [nregistr`rii
– situa\ia comunicativ`
– num`rul ]i siglele vorbitorilor participan\i;
data, locul na]terii, studiile (acolo unde avem
informa\ii)
– autorul transcrierii
– durata total` a pasajului (pasajelor)
transcrise
– observa\ii speciale
Pentru a p`stra anonimatul persoanelor despre
care este vorba [n interac\iunile [nregistrate [n direct
(cadru familiar sau privat), am recurs la folosirea unor
ini\iale.
{n transcrierea monologurilor am optat pentru
marcarea, prin intermediul aliniatelor, a secven\elor cu
sens mai mult sau mai pu\in unitar.
4.1. LIMB~ ROM^N~ VORBIT~ „DIRECT~“
4.1.1. Conversa\ie [n familie (cu 3 participan\i)
Vinerea neagr`
CORV 31 – D.fam.3
Autorul [nregistr`rii: Lauren\ia Dasc`lu Jinga
Data [nregistr`rii: 2 februarie 1997
Locul [nregistr`rii: Bucure]ti (acas` la CJ)
Durata [nregistr`rii: 90'
Participan\i:
51
CJ: sex feminin, n`scut` [n 1909 la Bistri\a, facultatea de
litere; mama lui VJ
VJ: sex masculin, n`scut [n 1936 la Cluj, facultatea de
medicin`; fiul lui CJ
LDJ: sex feminin, n`scut` [n 1944 la Frunzaru (Olt),
facultatea de litere; so\ia lui VJ
Autorul transcrierii: Lauren\ia Dasc`lu Jinga
Durata total` a pasajelor transcrise: 5'40''
Obs.: vorbitoarea CJ nu a ]tiut c` se [nregistreaz`, dar ]i-a
dat ulterior acordul.
CJ : Eu n-am (AK) noi cu Luci am vorbit c` NU

plec`m. . . . Ne-am hot`r@t c` NU plec`m
am zis CE dac` vin ungurii ST~M. . . . .
}i am r`mas cu asta c` st`m. }i Luci cu
copiii ]i eu cu copiii.
}i::
VJ: }i CE p`rere avea nenea Cori.

LDJ: Da’ b`rba\ii UNde erau. Pe front?
CJ: Pì COri er- Va::i de mine. Cori era rezident
regal ]i trebuia s` evacueze <MARC toat`
administra\ia Ardealului. MARC> . . |-[n-CHIpui
ce era pe capu lui. =
VJ: = }i-a ajuns la Bucure]ti.
52
LDJ: I-a\i fi fost o proBLEm` to\i s` sta\i [n contul lui
s` //

CJ: Da’ da’ nu
NU era c` noi am zis c` . ST~M. =
VJ: = }i tata trebuia s` plece cu acadeMIa.
CJ: Da: da’ [nc` NU se ]tia nimic atunci primele //
VJ: Da’ oricum n-a ie]it nimic c` pe tanti Luci a
expulZAt-o.
CJ: Nu . N-a ie]it niMIca c` / [:  VIneri a fost
ASta c` s-a hot`r@t (AK) adic` s-a cedat
Transilvania ]i luni. . . duMInec` sau LUNI
noi eram hot`r@te cu Luci s` r`m@nem. }i }I alt`
lume MULt` lume a mai r`mas atunci adic`
era hot`r@t` s` r`m@ie. . . }i ne-am pomenit
numa’ cu Irimia cu cumnatul lu . nostru
adic-a lu. . . Victor //
VJ: Tat`l lu Mimi.
LDJ: Tata lui Mimi.
CJ: Tat`l lui Mimi c-a venit cu o ma]in` . s` ne
duc`.
LDJ: Pì de UNde a venit din . .
CJ: Din Constan\a.
53
LDJ: Din Constan\a? At@ta drum?

VJ: Avea ma]ina LUI.
CJ: F`r` s` ne spuie f`r` nimica a venit. }i zice
CUM sta\i voi aicea CUM . Cu copiii mici cu
nu ]tiu ce. Da’ NU se poate.
VJ: }i-avea drepTAte. =
CJ: = }i ]i:: eu nu  CE eRA pe noi \-[nCHIpui.
. . }i-am plecat cu: cu:: . . Irimia . . . cu:: . .
VJ: doica
CJ: VOI cu doica cu mine cu . tata

VJ: da’ f`r` tata. }i
TAta era?
Da’ UNde-au [nc`put to\i [n ma]ina aia.

LDJ: Da’ tu \i-aminte]ti?
VJ: Mi-amintesc drumul `la FOARte bine.
LDJ: }i CE-Avea un camion?

CJ: Pì putea.
LDJ: UNde-a [nc`put at@ta lume.

54
VJ: Avea o ma]in` Ford FOARte bun`.
CJ: Nu o: ma]in`//
VJ: O limuzin` mare am- /`: american`.
CJ: Ei NU ]tiu dac` era a]a mare. =
VJ: = Mam` <F <{ era o limuzin` mare
american` {> F> cum erau atunci.
( ... )
CJ: .
VJ: }i ni]te lucruri care care puteau fi [ntr-o
oarecare m`-  Eu nu ]tiu ce se-nt@mpla
mam` ]i cred c` Aia trebuia f`cut  . . ]i
acuma privind . . retrospectiv /[: tot mai MULT
se pare c` de fapt noi trebuia s` ne opunem la
GRAni\` s` se petreac` lucrul `sta. . . Cu
ARmele. Cum a spus TAta . ]i-au spus at@\ia
intelectuALI . care-au fost.
  
CJ: Pì DA:. AT^ta lume.
VJ: Aveam o armat` MULT mai puternic` dec@t
ungurii.
55

CJ:
Vineri //
VJ: Nu era nici o problem` s`-i bar`m .

CJ: Vineri Vineri //
LDJ: ASta spun CUM au sim\it ardelenii s-au sim\it
p`r`si\itr`da\i?

CJ: Va:::i. DispeRA|I. }i arMAta.
VJ: A fost o MAre tr`dare s` ]tii. }i arMAta vroia s`
. lupte.

CJ: }i
]i ]i VIneri a fost VInerea NEAgr` . noi luni
am plecat . da’ P^n` luni de]i tata . . 
VJ: Nu nu era.
CJ: Da’ trebuia s` s` . oCUpe totu]i de: de (AK) cu
Academia c` era: =
VJ: = <{ Era profesor {> ]i el acolo da.
CJ: Da ]i . . . era preocuPAT c` trebuia  P>
56
VJ: NU era mam`. Numa’ la Bra}OV a fost rector. .
{n patruzeci ]i trei a fost.
CJ: Da’ CIne CIne era rector atunci.
VJ: NU ]tiu cine era.
CJ: 
VJ: Nicolau? Era cineva Nicolau?
LDJ: STA|I NU v`-mpiedica\i.
VJ: Da’ N-Are importan\`.
LDJ: Termina\i FRAza.
CJ: NU ]tiu ce-am [nceput s` zic.
LDJ: Pì ASta e c` . . . .  Apropo de //

VJ: Nu tata era ocupat [n
leg`tur` cu =
CJ: = Da era . . . /[:: \inea predici pe pe / [ (AK)
de la balconul prim`riei ]i pe sc`rile
bisericii ortoDOxe

VJ: A fost
o mare adunare acolo.
CJ: adun`ri ]i s` „s` rezist`m“ ]i i-au trimis lui /
[ REgelui Carol . . teleGRAme s` s` n- NU: //
57
VJ: cedeze.

CJ: cedeze.
LDJ: Cred c` nu le venea s` CREAd`.
 
CJ : s` ne oPUnem . . . ]i ]i armata pl@nGEA:U
pl@nGEAU . . . ofi|Erii ]i ]i . . . geneRAlii ]i ]i
erau dispera\i c` nu ne opunem.

VJ: Aia a fost o mare gre]eal`//
LDJ: <J J>
VJ: }i-a mai FOST o gre]eal` c@nd nu ne-am opus
la intrarea ru]ilor CHIT c` m@ncam b`taie [n
Ar- (AK) . . [n Basarabia.
LDJ: Cu ultimatumul `la?
 
VJ: Era . . Era o pozi\ie o pozi\ie care ne asigura
pentru viitoro anumit` situa\ie. Pe care n-o mai
avem. Am cedat MULT prea u]or.
CJ: Asta cu ungurii noi trebuia s` ne lupT~M.
VJ: Da. }i-i b`team de:: [i snopeam.
CJ: E:: n- NU se ]tie.
58
VJ: <F NU aveam armat` MULT mai bun` dec@t ei.
F>

CJ: Da:. Nu cred c` interveneau
nem\ii.
VJ: Nu: N-AR fi intervenit.

LDJ: Noi fiind alia\i cu NEM\ii [n timpul `sta. A
fost ceva increDIbil. =
CJ: = Asta-i c` erau legioNArii.
LDJ: Un joc politic //
CJ: Legionarii care au spus c` ei [n . . .
patruzeci ]i opt de ore. . .sunt pe axa:. . .
.<P<J CUM era axa aia.J>P>
VJ: Berlin / [::
LDJ: <R Tokyo Roma. R>
 
VJ: Roma . . Tokyo.
CJ: Adic` //
VJ: Da’ ce legionarii CE pozi\ie au avut [n situa\ia
asta.

59
CJ: Pì da’
imediAT i-ar fi adus nem\ii
pe legionari. {n haosu acela \-[nCHIpui.
LDJ: NU ]tiu dac` //

CJ: }i a}A . . ]i a}A a venit Antonescu n-a
venit cu legionarii?
VJ: A venite-adev`rat CHIAR la-nceputul lui
septembrie.
( ... )
CJ: Noi eram at@t de de de . . . de de strivi\i de

toate astea c` N-Aveam (AK)NU ]tiam atunci ce
se-nt@mpl`. . . . {n orice caz a fost MAre
jaleeNO:Rm` jale. . A fost . GROAZnic.
60
Atunci am f`cut eu cuno]tin\` cu B`r`ganul
CORV 46 – D.fam.3
Data [nregistr`rii: 17 ianuarie 1999
Participan\i:
litere; mama lui VJ
Durata por\iunii transcrise: 12' 10''
61
CJ: Era bìatul lu . TItus Oni]or care era-n
[nchisoare. }i-n [nchisoare di CE . . c` n-a f`cut
NIciodat` politic`.
LDJ: CHIAR a]a c` nenea Titus nu  ABsolut
   
CJ: Da. Da. Absolut
. da.
LDJ: <MARC Nici un fel de leg`tur` MARC> n-avea.
CJ: Da. .
El a intrat ABsolut /`: CUM s` spun /[ .
CJ: A intrat pentru c`: . era la Consiliul Legislativ
 
LDJ: Procesul `la?
CJ: inspector l-au trimis /[ c@nd au fost alegerile
din patruzeci ]i }Ase mi se pare l-au trimis la o
sec\ie de votare [n (AK) la Timi]oara c-a}-AM
auzit ]i c@nd s-au dat rezultatele ]i la care
BInen\eles au ie]it na\ional-\`r`ni]tii
LDJ: [n realitate
CJ: Da el Imediat a trimis o telegram` cu
rezulTAtu.
LDJ: {naINte de a fi m`sluit.
62
CJ: {naINte de a fi m`sluit ]i care s-a }I publicat
imediat. }i dup-aceea a fost tras la r`spundere ]i
. a intrat de-a DREPtu [n dizgra\ie imediat ca
mare tr`d`tor adic` a spus adev`ru. }i de-aCOlo
i s-au tras DOIsprezece ani de [nchisoare . cu
lan\urile la picioare de [nalt` tr`dare ]i dup-
aceea [nc` la
 
LDJ: Ce VIA\`.
CJ: L`te]ti  p@n` c@nd s-a f`cut ]aiz`]ipatru ]i a
sc`pat toat` lumea.
LDJ: NOIca ]i Ticu /[:: Constantin Ticu: Dumitrescu <{
to\i vorbesc de L`\e]ti {>`sta.
CJ: Da?
VJ: (K) L`te]ti.
LDJ: din B`r`gan. (K) L`\e]ti.
VJ: (K) Nu L`te]ti.

CJ: Pì o fi fost c` erau MUL|I acolo. }TII cum era?
Era C@mpia B`r`ganului]i: o cas` era aicea
una: te miri unde
VJ: Nu da’ ei f`cuser`-acolo: Da’ poate n-au fost [n
aceea]i perioad`.
63
CJ: /[ /[ T- Titus ]tiu c` era /m aproape aveau casele
cu . .

care-a fost

LDJ: P@n` ]
i Adrian Marino a fost la L`te]ti.

CJ: care  Da au fost MUL|I
probabil care-a fost [n prote]- (AK) [n procesul
lui P`tr`]canu. . . Era  NU mai ]tiu unde LUci-
l ]tia mai bine. . Luci a stat mai multe zile la
L`te]ti. Eu am stat c@nd am fost [n concediu .
[n ]aizeci]itrei m-am dus iarna//
LDJ: La L`te]ti?
CJ: Da. M-am dus /` iarna s`-l v`d pe Vic- (AK) pe
Titu. Venise din var` deja. Luci fusese deja
la el . ]i m-am dus cu Viorica. . Eu am venit de
la . de la Sighi]oara eram ]i eu  Eu n-am spus
la NIme-n biografia mea de fratele meu c` mai
am un frate cu [nalt` tr`dare C-ASta mai
lipsea.
LDJ: L-a\i f`cut uitat [n TOAte: . declara\iile.
64
  
CJ: Da. A]a c` c` nu:
f`ceam parad` de . asta. M-am dus a}A pu\in
pe asCUNS. . . }i . . . . ]i-a venit ]i Viorica . . .
LDJ: So\ia lui.
CJ: Da. Cu dou` borcane de marmelad` . c@nd erau
marmel`zile-alea ]tii? }i eu din s`r`cia mea
din asta . m-am dus cu c@rna\i cu
c@rtabo]i cu TOT ce era a]a de-aicea din . .
Bucure]ti m-a m-a dus Palade . c` eu nu ]
tiam a]a pe drum unde s` m` duc ]i el m-a
dus nu ]tiu pe unde s` cump`r . a]a de-
astea.
LDJ: Nici aTUNCI nu se g`seau. <MARC bun`t`\i
MARC.>

CJ: N- Nu
nu de pe la \- \`RAni de pe la: a]a. }i m-am
dus tot (sic!) ce-am putut.
LDJ: {nseamn` c` era IARn` . dac` vorbi\i de
c@rna\i

65
CJ: Pì era-n vacan\a de
Cr`ciun.

VJ:
Pì a }I spus de iarn`.
CJ: Da. Era-n vacan\a de (AK) care mi-o p`strasem
eu pentru: . a]a. }-am stat vreo dou`//
VJ: }i Viorica dou` borcane de marmelad`.
CJ: Da. =
LDJ: = }i el [n CE locuia.
CJ: Vai da’:
LDJ: {mpreun` cu AL\ii? {]i f`cuse SINgur ceva?

CJ: Nu. Nu nu acolo
acolo //
LDJ: CUM l-a\i g`sit.
CJ: Fuseser` [nainte ALte serii c` erau TOT a]a ]
i /`: `sta plecase din . unde-a fost Titu ]-
atuncea /`: TOT Luci c` numai EA mai era cu
oarecare situa\ie c@t` putea s` fie atuncea /[ l-
a ajutat ca s` cumpere aceast` /[:
<{ d`r`p`n`tur` {> c` nu po\i s`-i zici cas`
<J CE s` fie cas`! J> =
66
VJ: = Se vindea din m@n`-n m@n`.

CJ: <F Da’ lumea-]i f`CEA a]a F>
care st`tea acolo f`cea din ce putea din
sc@nduri din astea.
LDJ: {ncropea.
CJ: Sufla v@ntul peste tot ]i. aTUNci-am f`cut eu
cuno]tin\` cu B`r`ganul.
LDJ: Da’ CHIAR din CE era casa.
CJ: Drag` erau ni]te sc@ndu <{ rele {> erau: 
Da’ eu }TIU ce era?
VJ: {\i spun eu.
LDJ: PaIANt`? =
CJ: =Tu ai fost?
VJ: Nu. {\i spun eu c`-n /[ memoriile lui Diaconescu
scrie c` }I el a fost la L`te]ti.
CJ: Da.
VJ: <R {n memoriile lui Diaconescu scrie R> //
CJ: Da’ NU se erau (sic!) aproape unii de al\ii. Unii
erau acolo unii [n  nu ]tiu.
VJ: }i [n memoriile lui scrie cum „am luat-o“ [nt@i
a stat la Coposu care l-a primit [n a lui da’ pe
urm` a
67
 
CJ: Da.
VJ: cump`rat TOT de la unul care fusese [nainte se
trecea din m@n`-n m@n`.
 
CJ: Da da.
VJ: }i erau f`cute chirpici c` din altceva nu se fac
acolo.

CJ: Da nici
n-avea da.
VJ: Adic` se-amestec` p`m@nt cu paie. Se usuc` la
soare ]i se cl`de]te.
LDJ: Chirpici e un fel de c`r`mid` ne: . ars`
NEcoapt`.
CJ: Da.
VJ: NU e chiar c`r`mid` c` e amestecat` }I cu paie.

CJ: {n orice caz [\i spun  /`: /[
Titu a- //
LDJ: }i CE-avea [nùntru.
CJ: Titu-avea:  Da’ toat` asta era MIc` ]i su- //
VJ: }i NUmai EL st`tea acolo?
68
CJ: Numa’ el. S- sufla v@ntul din toate p`r\ile. }i el
[]i f`cuse-a]a cam cam o treIme din /[: NU ]
tiu cum s`-\i spun a]a c@t ar fi biblioteca ]i-
a]a unde-avea un fel de pat da’ poate NICI
aT^ta nu era c` era foarte mic . unde s- s-
ad`postise-a]a cumva []i mai puSEse CE ]tiu
eu ce-]i mai pusese s`: s` fie c@t de c@t. }i
[ncolo era: . . REStu . cocioabei care era mai
mare.
LDJ: CE con\inea. . Doar o camer`?
  
CJ: Ce  <{ Nu con\inea niMIca.{> Nu: n-
nu putea fi vorba de camere. Era a]a ni]te
sc@nduri unde am dormit eu c` el a r`mas cu
Viorica-n .c`m`ru\a aia unde mai eRA a]a un
fel de: . / m /m mas` dac` po\i s`-i spui nici
nu ]tiu ce era . . unde: mai avea mi se pare un
re]ou sau ce-avea o lamp` de-asta //
VJ: Da’ avea curent electric?
CJ: Nu.
LDJ: LAMp` de: (AK) cu peTROL nu?
CJ: Da. <? acolo ?> unde:-]i mai: . f`cea c@te ceva.
VJ: }i cu CE se-nc`lzea mam`.
69
LDJ: UNde g`tea? . . .
CJ: Pì: . aCOlo g`tea. CE s` g`teasc`! Va:i de g`titul
`la . . Vai de //

LDJ: Ce s` g`teasc`! <{ CE m@nca. {> Eu nu cred
c-avea supermar<@ keturi acolo@>  N-Aveau
cantin` ceva?

CJ: Da’ de unde
Nimeni nu nu le d`dea nimica. Pì ce
trimiteam noi to\i.
LDJ: ERA o pia\` am`r@t`? cu: (AK) unde veneau
\`ranii din preajm`?

CJ: Da’ de
unde nu era  era C^Mpu C^MP ]tiu c-am
mers pe c@mp . . . ]i sufla

VJ: Era ca-n Kazahstan. I-au l`sat acolo ]i s-au
descurcat.

CJ: }i sufla
v@ntu-ngroziTOR. }i mai erau m`r`cinii ìa de
70
cum fusese cucuruz sau ce fusese. Va:i p@n-
am ajuns la Titu . . c` /[:: mergeai a]a pe
C^MP ]i era:  Eu NU ]tiu unde erau at@\ia la
L`te]ti probabil c` eRAU to\i /m a}A insule
mici de de case. }i unde-am st-  eu am stat
a]a pe ni]te . (AK) c@teva LAi\e erau a]a ca o:
<J J> . . }i mi-
a fost aT^T de frig toat` noaptea ORIce-am pus
pe mine da’ .
N-Aveam ce s` pun a]a multe eu veNIsem cu
paltonu meu da’ CE-Nseamn` un palton [n
B`r`gan.
LDJ: Da’ el avea o SOb`? {nc`lzea focu-n <MARC
ceva? MARC> Un godin ceva era?
CJ: N- Nu ]tiu dac-avea sob` la el totu]i era
suportabil. Nu-mi aduc aminte dac-avea sob`
chiar SOb`. . Nu nu mai ]tiu. Era mai suportabil
la el a]a c` era }I foarte mic]i pusese-acolo
tot ce-avea toate p`turile toate:  {i
trimisesem ]i eu o o plapum` c` [nc` mi-a
DAt-o dup` ce-a venit s`racu. . . . }i: . eu am stat singur-
acolo. pe pe lai\a aia unde sufla v@ntu-\i spun
71
c-a}A frig N-AM suportat [n VIA\a mea. Nu ]tiam
cum s-a]tept s` treac` noaptea . c` sim\eam
a]a c` m` pr`p`desc a]a . m` <MARC
zg@l\@iam MARC> de frig.
VJ: }i NU te-ai [mboln`vit.
CJ: < @ Nu. @ > . . S`racu Titu.
LDJ: }ti\i ce

CJ: }i }TII cum m@nca c@nd i-am dus astea?
S`racu.
. . . a]a cu l`comie cu cu
FOAmea aia .
VJ: profund`.
CJ: foaia (sic!) . ancesTRAl-a]a zic@nd ]tii? . . . Ce
CE i-au chinuit pe oamenii `]tia ]i CUM ]i uite
ca ]i cum niMIC n-ar fi fost.
 
LDJ: }i ce CE f`ceau ei.

CJ: }i-acuma mai mai mai
mai AU neobr`zarea s` mai spuie c` „b`tr@nii“
]i „`]tia“. Dup` ce i-au chinuit a]a ]i i-au  . .
72
LDJ: /` /` Erau obliGA|I s` munceasc-acolo? Sau
nimica nu li se cerea nimic dec@t s` stea-n
condi\ii proaste.


CJ: Pì
vara
vara munCEAU da’ iarna CE s` munce]ti.
VJ: TrebuIA s` munce]ti ca s` ob\ii ceVA adic` eRA
o gospod`RIe colecTIv` ce-o fi fost acolo I.A.S.
(iase).

CJ: Da. <{
Ce-fi fost acolo vara {> nu ]tiu . . {n orice
cazera /[ balta aproape a]a-zisa Balt` a: . 
 
VJ: O balt`.
CJ: A DUn`ri. Nu: c` ]tii c` sunt cele dou` b`l\i =
VJ: = Pì: Balta Brìlei ]i Balta IAlomi\ei.
CJ: Da:. Nu ]tiu care era acolo.
VJ: Ialomi\ei.
73
CJ: NU era a]a departe a]a dac` mergeai s`
vedeau. }i spunea Titu c` iu- (AK) lui (AK)
[noTA foarte bine. }i spunea c` vara s` duce ]i-
noat`.
LDJ: }i /[ . prinde PE}te . . Sau NU prea.
CJ: Nu ]tiu.
VJ: Proabil prindeau AL\ii pe]te ]i //
CJ: Nu ]tiu drag` pentru c` eu am stat a]a ne-am
 . . Eu am venit [n concediu la Bucure]ti am
stat o noapte la . la Viorica ]i pe urm` am
plecat [mpreun` la L`te]ti. }i-am STAT o
noapte la L`te]ti ]i-am venit IAr` la Bucure]ti. }
i: . . . 
 
LDJ: De sacrificiu.
CJ: Nu mai ]tiu. Pì nici nu  Voi era\i la Cluj cred
c` m-am dus ]i la Cluj numai ]tiu.
VJ: {n <{ CE an a fost asta? {>
CJ: {n ]aizeci ]i . . doi.
VJ: Pì [n ]aijdoi eu eram la circ`:: rural`.
CJ: }aiz`]doi <{ Am venit la tine. {>
VJ: LA-Ntorsura. ATUNci-ai venit.
74
CJ: La-ntoar- la-ntoarcere m-am oprit la Bebe.
VJ: Da da.
 
CJ: A]a e . ATUNcea am venit la tine.
VJ: }i-atuncea mama a fost foarte mul\umit` c`
venind .
de la gar`a condus-o cineva la noi c-a
 
CJ: Da.
VJ: venit pe nea]teptate.
 
CJ: Nu ]tiam Nu ]tiam u- UNde stau ei.
 
VJ: Noi NU
]tiam c` vii.
CJ: NICI eu eu m-am cobor@t a]a zic M` cobor la:
<{ UNde era\i voi? {> la //
VJ: Nu: da’ a trebuit s` iei ALT tren mam`.
CJ: <J Binen\eLES. J>
VJ: Ai schimbat trenul la Bra]ov ]i-ai luat la
{ntorsura Buzùlui.
CJ: Da nu mai ]tiu.
VJ: C` era cap de linie.
75
CJ: <{ A: {> ]a cumva a fost da. }- ]i c@nd am
cobor@t era o \`ranc-acolo ]i zic Nu ]tii unde
st` doctorul din (AK) dumneavoastr` de-aice? }i
ce (zice) <{ CU:M {> s` nu ]tiu doamn`
zice. Zic Eu sunt mama lui ]i-am venit s`-l v`d.
Zice <L <CIT Doa::mn`CIT> L> zice <L <CIT
FI|I binecuv@ntat`. CIT> L> <F CHIAR a]a
mi-a spus. F> <L <CIT C-avem un doctor
a}A: de BUN. CIT> L> }-apì a tot spus a]a . . }
i-a}A am venit eu la: . . ACUma mi-aduc
aminte.
VJ: Da da. }tiu.
CJ: Era-n ]aizeci]idoi da.
LDJ: A\i f`cut o-nTREAg` expedi\ie [n concediu `la.
CJ: Da da.

76
Dantele de Bruges
CORV 62 – D.fam.4
Data [nregistr`rii: 19 august 2000
Participan\i:
MM: sex feminin, n`scut` [n 16 mai 1940 la Cluj, facultatea
de litere, rezident` [n Toronto (Canada) ]i venit` [n vizit` [n
Rom@nia; fiica lui CJ, sora lui VJ
litere; mama lui MM ]i VJ
Durata por\iunii transcrise: 4'
MM: Da’ Chirnoag` `sta Marcel Chirnoag` eu nu ]

tiu voi crede\i c` sunt posesia domnului X. ?
 
LDJ: Da da.
VJ: Pì da’ o: o gravur` se face-n MULte
exemplare Moni nu: //
LDJ: Se ducea ]i st`tea la el [n primul r@nd []i f`cea
vacan\a

77
VJ: ]i: avea exemplare de autor pentru c` el venea
la:  . se veDEA c`  Doar fresca aia iMENs`
f`cut` aia i-a luat timp. }i st`tea la el ]i:
probabil se achita cu c@te
 
LDJ: A fost
VJ: un /[:
LDJ: o o fericit` [nt@lnire de: . [nalte spirite.
 
VJ: Da. }i probabil c`-l
apreciaz` [n mod deosebit.

MM: Noi ne-am mirat c` el era
gata s` ne g`zduIASc`. }i casa lui era muzeul
`sta.
   
LDJ: {n plin` de aceste
obiecte.
CJ: Da’ UNde UNde.
LDJ: {n a <{ cele {> (AK) [ntre acele obiecte
scumpe.
MM: {ntre acele obiecte.
78
LDJ: Tu a- (AK) voi a\i v`zut alt spa\iu de g`zduire
alt` . cas` [n fundul cur\ii pentru oaspe\i?

VJ: Ei ziceau c` aCOlo stau.
LDJ: <F Acolo. F>
MM: Da’ nu ]tiu au //
CJ: Da’ UNde puteau s` v` g`zduiasc`?

VJ: Nu NU cred c` ne g`zduia
acolo.
LDJ: Victor da’ s-a ofeRIT.
VJ: Da’ NU-n camerele alea.
LDJ: Da’ UNde c`-n restul era grajd. |ii minte

MM: A\i v`zut sub sub sub
galeria de picturi parc` era f@n.

LDJ: c-am r`mas cu gura c`scat`?
VJ: Da. Acolo era//
MM: sau era CAs` da’: parc` era desCHIs` cumva.
LDJ: ]i era ALT spa\iu unde ne-a ne-a:

79
VJ: O veRANd`. Unde era
r`zboiul

MM: Acolo
dormea V.
VJ: ]i unde dormea: V.

LDJ: Copilul lui da. . . . Copilul! . .
Toat` averea asta va r`m@ne acestui /[: . bìat
be\ivan pe care-l au.
CJ: Da <xxxxxxxxxxxxxxx .>
VJ: Pì DE-Aia vrea el s` doneze colec\ia da’ undeva


LDJ: Trebuie
s`
VJ: unde s` fie ]i expus`.

LDJ: s` g`seasc` o solu\ie. Ce ARE-a <{ colo: {>

VJ: }i s` ]tii c` a]a  destul de
la- (AK) el e lateRAL fa\` de ]osea. }i L^Ng` el
80
este }COAla care a fost o cas` FOARte
frumoas`: .
re]edin\` cu coLOAne FOARte frumoas` cas`.
CJ: Da’ m` mir //
VJ: Zice DOu`]pe camere are. Ar [nc`pea perfect
colec\ia expus` muzeistic.
MM: Da da’ s` ]tii c` NU expus` [n larg ec- (AK)
TOT

LDJ: TOT
str@ns`.
MM: destul de [ngr`m`dit`.
VJ: Da da da’ expus` muzeistic.

LDJ: Da’ numai camera <L <F cu dantele. F>
L> Ce <MARC putea s` fie-acolo: MARC>
Moni ]i cu mine pur ]i simplu. nu mai aveam
voce s`. \ip`m de surPRIz`.

VJ: Erau ]i dan- Erau ]i dantele de Bruges (briuj) ]i::
avea dantele: occidentale.
CJ: //
81
VJ: }i ]tia tot felul de pove]ti [n leg`tur` cu
dantelele cum munceau nu ]tiu c@\i ani ca s`
fac`. . .
CJ: Da.
VJ: c@t lua un centrimetru patrat C^T zicea.
MM: C- (AK) Un centriMEtru paTRAT dac` f`ceau [ntr-o
zi de diminea\a p@n` seara era MULT. . Da’
zice c` }I orBEAU.
CJ: Ca ]i astea chineze]ti care . lucreaz`-o via\`-
ntreag`
 
LDJ: Orbeau da.
CJ: s` fac`

VJ: s` fac` o miniatur` de filde].

LDJ: Da’ erau de-o fine\e:. Cu cu LUpa er-
(AK) le lucra. . }tiu. Era totul preg`tit pentru
expunere. Cel pu\in c`m`ru\a asta.
82
4.1.4. Dialog [n familie
Apelul de la Heidelberg
CORV 7– D.fam.2
Data [nregistr`rii: 28 iulie 1993
Locul [nregistr`rii: Bucure]ti (acas` la LDJ ]i VJ)
Participan\i:
medicin`; so\ul lui LDJ
83
LDJ: sex feminin, n`scut` [n 1944 la Frunzaru (Olt), facultatea
de litere; so\ia lui VJ
Durata por\iunii transcrise: 8' 26"
VJ: <L Oamenii care studiaz` biologia ]i ce- (AK)

fac cercetare ]tiin\ific` au hot`r@t c` ecologii
exageREAz` ni]te lucruri.L> }i exagereaz` a]a
de mult. cum sunt ]i cei care sunt [mpotriva
experimentelor pe animale din tot felul de
considerente nu ]tiu ce <F [nc@t ajung s` fie o
piedic`-n calea ]tiin\ei . [n calea dezvolt`rii
ecoNOmice F> . . ]tii? Lans`m tot felul de .
alarme dintre care unele sunt reale ]i unele
false. . Apelul de la Heidelberg (haid`lberg)
SCOAte-n eviden\` [n mod ]tiin\ific  E o
mi]care a oamenilor de ]tiin\` care caut` s` pun`
lucrurile pe o baz` totu]i reaLISt`. S` pun` [n
eviden\` exager`rile unor pericole ima- /[:: (AK)
care de fapt sunt imagiNAre.
LDJ: Ai ciTIT [n /[ Jean François Revel (jã frãnsoa
revel) povestea cu IARna nuclear`?
VJ: Da DA da da da.
LDJ: Este un exemplu str`lucit . .
84
   
VJ: Da. Da.
LDJ: de umflare//
VJ: }i eu am semnat [mpreun` cu al\i patru ]i cu
Maya ]i cu: . Nicolae/[ Apelul de la Heidelberg
pentru o astfel de: mi]care totu]i <F de reac\ie
F> . c` dac` te-ai lua dup` ei ne-am [ntoarce la
epoca de PIAtr`.
LDJ: }i-acolo se-n]irau mai MULte lucruri de aceste
false


VJ: }i apare o
revist`
LDJ: /[ alarme?
VJ: EXACT. }i ]i aPAre o revist`. . a celor care au
semnat Apelul de la Heidelberg [n care
<MARC demistific` MARC> ni]te: exager`ri de
tip ecologic.
LDJ: Intrate-n legend` de-acuma.
VJ: }i e un articol cu }Ase exager`ri care-s CEle
mai des [nt@lnite. {n via\a de toate zilele a
omului occidental.
85
LDJ: }i le |II minte pe toate?

VJ: <{ Cu pestiCIdele {> cu ierbicidele cu
gaura de ozon cu: . CHEStii de-astea. <{ Le
am a {> colo scrise ]i am s`-\i aduc revista.
LDJ: <J „GAura de ozon“? J> „EFECtul de ser`“ eu
de ASta ]tiu. Faimosul „efect de ser`“.
 
VJ: Lipsa de (AK) gaura de ozon care face ca s`
p`tRUNd` nu ]tiu ce radia\ie .
cu dioxid de carbon ]i: a]a. .  []i drege glasul
cu [nc`lZIrea: progresiv`: . }i CE s-a constatat.
C` s-a zis  ]i TOtul e de vin` (AK) /[: de vin`
sunt /[:: compu]ii cloro /{: . . . . (AK) floro-
carbonici. . adic`: . . adic`: . . CUM [i zice. . . .
pocne]te din degete ~Sta propenatul /[ /
[ gazul care se bag` ]i-n frigidere se bag` ]i-n
spray-uri (spreiuri) . FreOnul. Freonul.
LDJ: Freonul.
VJ: A:]a. C` freonu `sta tot iese iese iese din
instala\iile frigorifice din spray-uri nu ]tiu ce
LDJ: Din nenum`ratele butelii de

86
VJ: [ndep`rteaz` stra- stratul de
ozon ]i p`trunde . nu ]tiu ce ]i: se-nc`lze]te
clima ]i vai de capul nostru c-a crescut a]a. }i
totul s-a descoperit [n o mie nou` sute optzeci ]i
patru gaura respec <{ TI v`: {> de
deasupra POlilor care se tot l`rGE}te se tot
l`rGE}te . Din cauza
freonului. }i deja ai v`zut c` s-a trecut la: 
sunt
de-alea cu pompi\` nu mai sunt cu freon. . Sau
sunt [nùntru c-un gaz care scrie pe . flacon c`
nu e freon.
( ... )
VJ: }i asta a ap`rut din o mie nou` sute obzeci ]i

patru chipurile s-a observat . gaura aia }i
VIne revista asta ]i spune <F Este o minCIUn`.
F> . Zice {n o mie nou` sute cincizeci ]i doi
sau cincizeci ]i patru Articolul e scris de Harun
TaziEFF (harun tazief). . . }TII cine e Harun
Tazief.
LDJ: Da.
87
VJ: Un om cu o reputa\ie irepro]abil`.
LDJ: <{ Faimosul vulcanolog. {>
VJ: Vulcanolog. Zice NICI poveste. Zice N-a fo- (AK)
nu e o descoperire a anilor optzeci . a fost
descris`-n o mie nou` sute cincizeci]idoi
cincizeci]ipatru c@nd freonul aproape nu se-
ntrebuin\a ]i-au fost descrise gùrile-astea. <R
Zice R> }i-au fost pe URm` REdescoperite
chipurile-n o mie nou` sute optzeci ]i patru
f`c@ndu-se agita\ia cu freonul. <R Zice R>
<{ Nici {> poveste. . . S` vezi ce spune despre
pestiCIdele sintetice.
LDJ: CE spune.
VJ: Zice Pesticidele sintetice zice reprezint`
<MARC Unu la sut` MARC> . din ceea ce
ac\ioneaz` ca pesticide [n natur`. Pentru c`
fiecare plant` . /[:: sintetizeaz` pesticide
naturale care s` /[: le apere de: invazie de
 
LDJ: propriile ei
VJ: g@ze de nu ]tiu ce ]tii? <R }i zice R> ]i
NOu`jnou` la sut` concentra\ia pesticidelor
natuRAle [n natur` este  (AK) /[:: nou`jnou` la
88
sut` din pesticidele existente [n natur` sunt
pesticide naturale <F la FEL de toxice F> ca ]i
pesticidele sintetice. Alea reprezint` Unu la
sut` <MARC oric@t de tare-ai da cu ele
MARC> TOT reprezint` numa unu la sut` zice ]
i nu-s cu niMIC mai periculoase dec@t
pesticidele naturale.
<R <{ }i de fapt nu-s periculoase c` omul s-a
obi]nuit de c@nd {> R> e specia cu . astfel
(AK) cu: cu: coexisten\a cu pesticidele. =
LDJ: = TOCmai . c` omul s-a obi]nuIT cu pesticidele
<MARC naturale MARC> cele provocate (AK)
produse chiar de plante.
 
VJ: AL- Alt` zice ALt` .
ALt`:: alt` supersti\ie este c` DAc` o substan\`
fie medicaMENT fie pestiCID fie insecticid
ESte produs pe cale sintetic` deci de industrie
este mai periculos dec@t unul produs natural de
o plant` sau de un animal sau a]a mai
departe. Zice E complet fals niMIC nu
substan\iaz` aceast` . idee. Zice Sunt la fel de
periculoase ]i unele <{ ]i altele {> dar (AK)
89
sau la fel de pu\in periculoase. <R Zice R> IAR
o supersti\ie c` dac` e f`cut. (AK) /[ un
medicament e f`cut prin sintez` CHImic` e mai
periculos dec@t o oTRAv` f`cut` de-o plant`.
Zice <{ E-o <F prostie F> {> NICI poveste.
LDJ: }i pe CE baz- (AK) se bazeaz` aceast` afirma\ie.
VJ: Pe //
LDJ: S-au f`cut studii speciale?
VJ: Sigur.
LDJ: {N direc\ia comBAterii acestor legende ]i mituri?

VJ: Si- SIgur c` da.
SIgur c` da. SIgur c` da.
LDJ: UNde. {n CE: . UNde este un grup care face asta.
VJ: NU e-un grup. . . Dac` le iei la bani m`run\i
afirma\iile alea vezi c` <J n-au baz` J> ]
tiin\ific`.
LDJ: <{ Le-a luAT cineva la bani m`run\i? {>
VJ: <{ SIgur {> c` da. <{ SIgur {> c` da. . }i re
<{ vista asta le scoate-n eviden\`.{>
LDJ: Ca TEme propriu-zise de cercetare?

VJ: Ca TEme zice S` NU vin`
ecologi]tii ]i: mai ]tiu eu cine s` spun` s` NU-
90
ntrebuin\`m ierbiCIde s` NU-ntrebuin\`m
[ngr`]`minte CHImice . sinTEtice s` NU-
ntrebuin\`m nu ]tiu cec` nu ]tiu ce se-nt@mpl`.
<R Zice R> Nu fac dec@t s` dea economia
[napoi s` ridice probleme economice
INsurmontabile ]i eventual s`-i fac` pe unii care
produc medicamente a}A-zis naturiste SAU
fermele-alea biologice care-s [ngr`]ate numa cu
gunoi de de animale zice ca s` v@nd` de cinci
ori pre\ul <R zice. R> aT^ta-l fac.
 
LDJ: s` v@nd` mai  (AK) cu pre\ mare. Devine o
afacere-a ecologi]tilor.
 
VJ: Da. 
Zice Nu v` g@n <{ di\i{> c` au fost /[:
rezolvate problema . problema problema: /
[: . . . . (AK) probleme GRAve alimentare. [n
MExic [n INdia prin aportul ]tiin\ific modern
[n agriculTUr` care//
LDJ: [nseamn` s` renun\`m la:
VJ: <R zice R> [nseamn` s` renun\`m la astea? . .
E o nebuNIe. =
91
LDJ: Mai r`m@ne problema (AK) <R r`m@ne deschis`
R> problema cu centralele /[ /[ nucleare. =
VJ: = Centralele nucleare dac-//
LDJ: Acum e un val ]tii [mpotriva lor.

VJ: CenTRAlele nucleare polueaz`
MULT mai pu\in global<J numa s` fie coRECT
f`cute J> dec@t centralele care se bazeaz` pe
c`rbune care polueaz`-ngrozitor. . . NU se
compar`. . Centralele nuclearesunt centrale
dac` . cu tehnologie actual` <MARC perfect
MARC> curate.
LDJ: Da Victor da’ o o MIc` defec\iune la o central`
nuclear` provoac`

VJ: <F N-A existat.F> . N-a existat. N-a existat
dec@t acolo unde NU au fost respectate

LDJ: pagube ]i daune MULT
mai
cumplite dec@t o defec\iune

92
VJ: aCOlo  NU te sup`ra. Fa\` de
C^Mpurile de steril care exist`-n jurul ORIc`rei
centrale . /[ pe c`rbune

LDJ: pe c`rbune
VJ: ]i a polu~rii pe care-o produce o central` pe
c`rbune ceea ce-au produs [n decursul isTOriei
centralele nucleare este <MARC INcomparabil
MARC> mai pu\in. La cantit`\i de energie
comparabile. }tii este ca ]i supersti\ia c-a
merge cu avionul este mai periculos dec@t a
merge cu trenul. . Ceea ce e o prosTIe. . Pentru
c` dac` FACI statistica kilometri - c`l`tori
TOdeauna vei g`si c` cel mai mic risc este cu
avionul. }i cel mai mare risc este cu . ma]ina
pe ]osea. }i [ntre ele e trenul.
LDJ: . <J J>

VJ: Se consider` dar se
conSIder` dar NU este adev`rat. . . Pentru c` cu
avionul se str`bat miliOAne de kilometri. . . Cu
trenul se str`bat MULT mai pu\ini.
93
LDJ: <J Dac-o iei a]a:.J>
 
VJ: Per c`l`tor. Pì da’ a}A tre’ s` judeci.
LDJ: Da’ C^te victime face un /[::
VJ: <MARC Pì da’ CUM s` compari. MARC>
LDJ: avion pr`bu]it.
VJ: Compari c@\i c`l`torikilometri se parcurg nu? .
Alt termen nu e de comparat. Num-a}A le
normalizezi. . .
La c`minul I.O.V.
CORV 14 – D.fam.2
Data [nregistr`rii: 6 septembrie 1993
Locul [nregistr`rii: Bucure]ti (acas` la LDJ)
Participan\i:
94
GD: sex masculin, n`scut [n 1916 la Frunzaru (Olt),
facultatea de litere; tat`l lui LDJ
facultatea de litere; fiica lui GD
Durata por\iunii transcrise: 2' 20"
GD: Nu s` poate s` zici c` nu am vreme. Nu <{ <F

eXISt` F> {> s` spui a]a ceva. . Nu. . Eu nu
<{ nu-n\eLEG {> cum nu vezi c` asta e <F
[nt@i F> de toate. Trebuie s` faci a]a fel ca tu
s` te po\i mi]ca. <{ CUM {> ai s` umbli pe
str`zi <{ UNde {> te duci tu-n
strìni-acolo ]i s` UMbli coco]at` p` strad` s`
CAZI o dat` jos acolo. . <{ NU e posibil {> a]a
ceva eu <{ N-AM s` DORM {> g@ndindu-m` la
treburile-astea. =
LDJ: = E: aT^ta mai lipse]te s` ]tiu  <{ NU s@nt
eu proast` c` m-apuc s`-\i spun \ie chestiiLE-
AStea? {>
GD: <{ Nu era nevoie s`-mi spui {> c` vedeam
SINgur ce este p` . capu tù. . . <{ CUM a]a.
{> S` nu-\i port de grij`? Pì <{ este de-
ngrijoRAT {> chestia asta. . . {n- [nt@i ]i-
nt@i pentru tine {Ns`\i. . Nu? . . . .
95
LDJ: Tu c@nd aveai v@rsta mea <{ NUaveai durerile-
astea. {>
Aveai serVIciu te sculai voios te duceai la
slujb` tropìai toat` ziua . .

GD: Ba da am avut ]i EU dureri.
LDJ: nu nu aveai . <MARC probleme MARC> ca
s`-\i (AK) s` te mi]ti. S` p`}E}TI ca mine.

GD: NU uita:: . . nu
uita. .c-atunci c@nd EU am plecat p` front
[mi l`sasem acas` . bicarbonatu. }i . de
CINsprezece ani din FRAged` tinere\e pentru
c` m@ncam pe la canTIne pe la . /[ cantina
aia a c`MInuluiunde era m@ncare PROASt`
ASpr` f`cut` de un gr`jDAR. . Era o m[ncare
<{ INACceptabil` {> pentru /[:. asta.}i c@nd am

LDJ: La CAre
cantin`.
GD: . <{ La a: c`MInului. {> Unde: trÌAM. . {n
studen\ie. Nu trìam la un c`min?
LDJ: Tu ai stat la un c`min?
96
GD: <{ La c`minu {> I. O. V. (iove).
 
LDJ: {n Bucure]ti? UN- //
GD: <{ Da. {> Pe }erban Vod` dou`] <}OPT patru.
}OPT>
LDJ: CE-Nseamn` I. O. V. (iove).
GD: I:nvalizi orfani v`duve. Era c`minul I.O.V.
   
LDJ: Invalizi }i C^|I era\i [n camer`.
GD: <{ Noi eram {> . . . Trrei [n camer`. .
LDJ: A <{ ]a de: luxos? {>
GD: Mda: eram trei [n camer` ]i deasupra era un
boiler d` baie care era spart ]i diminea\a ne
sculam cu apa p@n-la glezne p`: mozaic. . }i
Aia m-a b`gat p` mine-n spiTAL ]i mi s-a rupt
pl`m@nu. .
LDJ: Ap` rece?
GD: Ph I-Auzi! Binen\eles 
LDJ: Nu era [nc`lZIre? IARna?
GD: ( 3 sec. )
LDJ: NU-|I mai aminte]ti.
97
GD: <{ Nici nu mai ]tiu {> cum [nc`lzeau acolo.
C` ]tiu c` tremuram destul. .
LDJ: }i cantin` era chiar dedesubt? {n aceea]i
cl`dire?
GD: <{ Da {> la parter.
98
4.1.6. Monolog [n familie
Suntem insula din r`s`ritul cel mai [ndep`rtat al

latinit`\ii
CORV 2 – D.fam.1
Autorul [nregistr`rii: Alin Mo]oiu
Locul [nregistr`rii: Toronto (acas` la Alin Mo]oiu)
J prezint` pe scurt istoria Transilvaniei pentru cei doi nepo\i
ai sì (fiii lui Alin Mo]oiu), care trìesc [n Canada
Vorbitorul J: sex masculin, n`scut [n 1901 la Satulung, jud.
Bra]ov; studii economice ]i politice, profesor universitar la
Academia Comercial` din Cluj ]i Bra]ov, teoretician ]i
practician al mi]c`rii cooperatiste, om politic ([nainte de
1944), cercet`tor ]tiin\ific.
Durata total` a por\iunii transcrise: 18'
Obs.: De remarcat elementele care tr`deaz` prozodia de

profesor ]i orator a vorbitorului: pauze lungi (unele de
g@ndire, altele retorice), accentul mutat spre [nceputul
cuv@ntului, suspensii retorice, frecvente accentu`ri
speciale, repeti\ii de structuri ]i de tipare melodice,
exprimarea continuit`\ii printr-o intona\ie de tip descendent
([n locul celei ascendente).
J: A vorbi despre un p`m@nt ]i un popor

NU este lucru dintre cele mai u]oare. P`m@ntul
variaz` [n reliefiar poporul se formeaz` prin
99
elemente complexe biologice de limb`
tendin\e ]i caracter. Transilvania . este un
p`m@nt a]ezat . [n arcul carpatic.
<J Transilvania propriu-J> <{ zis` {>
este a]a (AK) este Transilvania isTOric` . la
care din o mie nou` sute <{ opsprezece {>
c@nd s-a f`cut Unirea . . Rom@niei . . . . s-a
ata]at (sic!) ]i regiunile Maramure]ului
Cri]anei ]i Banatului. DAR [ntr-un cuv@nt
noi putem vorbi despre TOAte aceste p`r\i
pentru c` ele efectiv au avut o istorie dac` nu
identic` [n orice caz foarte apropiat`. . .
Transil <{ vania {> este p`m@ntul pe
care au exisTAT sau au venitstr`mo]ii no]tri
Adec` . . . DAcii care din timpuri . foarte
[ndep`rtate . locuiesc (AK) au locuit aceast`
provincie iar mai t@rziu d@n secolul al
doilea ]-al treilea a venit ]i poporul roman.
Romanii venind ]i trec@nd Dun`rea pentru ca
s` [nfr@ng` pe daci cari sup`rau prin
incursiunile lor poporul roman . romanii ne-au
adus limba . cre]tinismul ]i concep\ia lor de
stat . . speCIfic`. {mbinat misterul
100
dacic cu aceste {Nsu]iri aduse de romani
cu timpul a rezultat din aceast` [mbinare
poporul rom@n. . DACII ne-au adus NU at@t
limba pentru c` cunoa]tem abia pu|Ine cuvinte
din limba dac` dar ca- /[ caracTErul
nostru bioloGIa noastr` unele tenDIN\e
SPIrituale []i au originea <R [n acest popor. R>
..
De <{ CE {> au venit romanii. De <{ CE
{> au trecut ei Dun`rea. Dun`rea era [n
vremea despre care ne ocup`m noi hotarul de
nord al Imperiului Roman. Care se-ntindea apoi
[n toate p`r\ile [n jurul M`rii Mediterane. . .
Venirea lor era . . f`cut` [n vederea consolid`rii
hotarelor atacate din unele p`r\i de popoare
venite de departe ]i unele din ele aproape
popoare s`lbatice. . .
<J Cre]tinismul ni l-au a J> dus pentru
c` o DAt` cu [nceperea erei noastre. la Roma
[nt@i ]-apoi [n restul lumii cre]tinismul s-a-
ntins tot mai mult. Prin sol <{ DA|II {> ]i
lumea ci <{ VIl` {> ]i administra <{ TIv`
101
{> care-a venit de la Roma a fost adus la noi
}I cre]tinismul. . . .
NU a durat prea mult aceast` .
convie\uire . . oarecum SILnic` pentru daci
pentru c` ei au fost ocuPA|I ]i li s-a desfiin\at
regatul lor ]i pe de alt` parte . pentru
romani care-au venit ca biruitori. . .
Limba pe care o vorbeau romanii era limba
zis` roman` sau limba latin`. . {ncet s-a impus
[n aceast` provincie ]i civiliza\ia ]i cultura s-a
f`cut pe linia aceasta de g@ndire ]i de indica\ie
a latinit`\ii. . . . .
Poporul rom@n [naINte ca s` fi (AK) s`-]i
fi definit strucTUra lui ETnic` structura lui . [n
g@ndire [n sentimente da poporul nostru a
trecut prin c@teva secole [n care a fost influen\at
de diverse popoare din vecin`tate. Mai
hot`r@TOAre a fost influen\a slav` []i drege
glasul care (sic!) ]i ASt`zi o [nt@lnim prin o
sumedenie de cuvinte din limba rom@neasc`.
Au fost }I alte influen\e care [ns` au fost
trec`toare ]i care N-AU durat.
102
Un popor ca s` poat` s` s` afirme are
nevoie de dou` etape ale con]tiin\ei lui
con]tiin\a ETnic` ]i con]tiin\a istoric`.
Con]tiin\a etnic`este aceea de a-]i da seama
c` el este ALTfel dec@t alte popoare prin
limb` prin obiceiuri prin tradi\ii prin cultura
mai mult (sic!) sau mai pu\in` pe care-o are.
Sub acest raport puTEM vorbi despre o
con]tiin\` etnic` rom@neasc` care s-a-nfiripat
mai ales [n veacurile patru . cinci ]i ]ase. Mai
t@rziu . . MULT mai t@rziu chiar dup` ALte
c@teva secolerom@nii au ajuns s` aib` }I-O
con]tiin\` na\ional`. Con]tiin\a na\ional`este
unitatea de g@nDIre de sentiMENte de
isTOrie comun` de r@nduIELI de via\` de
conCEP\ie de via\` pe care un popor o are ]i
de idealul spre care el se-ndrumeaz`. .
Aceste [mprejur`ri cari{Ntr-adev`r au
dat fiin\` poporului rom@ns-au petrecut [n
veacurile ]ase ]apte opt am putea spune P^n`
la anul o mie. .
Po <{ porul rom@n {> . dup`
posibilit`\ile vremei (sic!) lui at@t de-
103
ndep`rtate s-a ocupat preponderent cu
agricultura ]i cu cre]terea vitelor. Atunci c@nd
veneau popoare strìne s` CALce p`m@ntul
locuit de ei (sic!) ei se retr`geau [n p`duri ]i-n
mun\i sau c@nd aveau posibilitatea [n- (AK)
[nfrunTAU pe strìni ]i-i [ndep`rtau de mo]iile lor.
.
Veacurile de care vorbeam . au trecut cu
aceste . . {Nfrunt`ri cu aceste Ap`r`ri de
poZI\ii de obiceiuri de r@nduieli de via\` ]-
a]a mai departe p@n` c@nd con]tiin\a
na\ional` a-nceput {Ntr-adev`r s` mobilizeze
spiritele ]i s` DInamizeze [ntreaga istorie
a poporului rom@n. . .
N-A fost lini]te p@n-atunci ]i dup-aceea
a fost }I mai pu\in`. {nt@lnirea cu popoarele cari
veneau din r`s`rit a fost aproape totdeauna
dramatic`. {Ns` c-un sim\ de conservare
care ne-a asigurat nou` CONtinuitatea . [n
istorie ]i stabilitatea pe acela]i p`m@nt
poporul rom@n a r`zbit prin veacurile anului
aproape o mie. .
104
{n veacul al nou`lea . . spre apus s-au
[ndreptat UNgurii . cari veneau dintr-un r`s`rit
[ndep`rtat . NICI noi nu ]tim pentru c` nici EI
nu ]tiu precis de UNde au venit. Is <{ toria lor
{> chiar cea scris` a l`sat [nc` o mul\ime
de [ntreb`ri f`r` nici un r`spuns. Moment [ns`
important din istoria poporului rom@n este
[nt@lnirea cu aceast` popula\ie care prin /[
LIPsa ei de civiliza\ie prin LIPsa ei d` d` d` d`
sentimente mai BL^Nde mai [ng`duitoareau
(sic!) f`cut DE la [nceput via\a mai grea
poporului rom@n. Cu toate acestea convie\u
<{ irea aceasta {> a fost /[ c@tva timp
posibil` . . .
Oprirea vorbitorului ]i [ntreruperea [nregistr`rii, pentru c`

sun` telefonul [n [nc`pere
ForMArea poporului rom@n ]-apoi mai

t@rziu a na\iUnii rom@ne prin con]tiin\a care i
s-a dezvoltat este DEosebit de interesant`. . . .
Suntem insula din . r`s`ritul cel mai
[ndep`rtat al latinit`\ii. . Poporul <{ rom@n
105
{> [n primele lui a]ez`ri . . a trebuit s`
dovedeasc` o seam` de [nsu]iri pentru ca s-
ajung` la consolidarea lui na\ional` la
fizionomia lui specific` rom@neasc`de limb`. ]-
apoi de istorie ]i de ideAluri comune. . . . . .
{N /[ . . secolul al nou`lea dup` cum am
spus se produce aceast` [nt@lnire care
pentru noi poate ]i pentru unguri are o
valoare istoric`. . Ei au venit . cu ceea ce ]tim c-
au adus noi popor sedentar adec` a]eZAT pe
locuri ]i NU /[ vagabond sau nomad aveam o
alt` concep\ie d` via\` concep\ie de PAce d`
LIni]te ]i d` toleRAN\` ]i convie\uire }I cu alte
popoare. Ei au venit cu dorin\a de a []i [ntinde
mereu puterea prin mijloace cari mai t@rziu i-
au adus apoape la pierderea chiar a \`rii lor.
Cre]ti <{ nismul lor {> este am putea spune
cu aproape o MIe d` ani mai t@rziu dec@t cel al
rom@nilor. Pentru c` regele lor }tefan [n jurul
anului o mie i-a [ncre]tinat.
(14,5 sec.)
Transilvania . . NU a . fost st`p@nit` de
unguri dec@t <{ MULT {> mai t@rziu . [n o
106
mie opt sute ]i ]aiz`]i]apte. P@n-atuncea ea
avea o INdividualitate istoric` ]i geografic`. }i [n
FRUNtea acestei provincii au fost
voievoziprin\ipi ]i guvernatori cari erau <{ mai
ales {> fie din provincie fie c` erau numi\i din
(AK) de la Viena . pentru c` s` a]ezase [n
Austria ]i-n sud-estul Europeio cas` domnitoare
care a trìt MULte veacuri adec` Habsburgii. .
Transil <{ vania {> la-nceput trìa
oarecum izoLAT de Ungaria. Prin anumite
incursiuni ungurii-]i f`ceau apari\ia mai ales
d@n veacul al treisprezecelea. Ei N-AU reu]it s`
s` a]eze [n mod HOt`r[t ]i definitiv [n anuMIte
p`r\i aleTransilvaniei dec@t mult mai t@rziu. . .
.
Transilvania []i ducea via\a. ei cu
r@nduieli d` via\`cu posibilit`\i c@teodat`
d`stul d` [mbel]ugate.Transilvania este o \ar`
care are . TOT ce-i trebuie pentru existen\a ei.
Adec` produce . . elemente d` hran`are
apoibog`\ii miniere<J are J> <{ p`duri {>
vite multe pe care popula\ia le cre]te ]i prin
urmare
107
 scurt` ]tergere involuntar` a [nregistr`rii
{N [mprejur`rile de-atunci [ntre Ungaria

]i Transilvania care mai t@rZIu s-a conturat ca
hotare erau mla]tini foarte greu d` trecut. .
Iar pe de alt`
<{ parte {> aceast` desp`r\ire . era
[mpiedicat` ]i de Carpa\ii mun\ii care
desp`r\eau poporul rom@n care trìa ]i
DINcolo spre Dun`re ]i p@n` spre Nistru. .
Transil <{ vania{> a dus aceast` via\`
d`stTUL d` greap@n` c@nd a reu]it s`-]i
limpeZEASc` pozi\ia drepturile revendic`rile
ei. <J Poporul J>
<{ rom@n {> [ntre timp poporul CEL mai
numeros ]i cel mai vechi a dus o via\` <{
d`stul d` grea {> dar cu toate acestea . a
g`sit resurse [n SUfletul ]i [n munca lui
SUficient` pentru ca s` poat` rezista la aceste
[mprejur`ri extrem de grele. .
Transil <{ vania {> . are o structur` (AK)
aVEA mai ales o structur` foarte divers` de
108
unde rezultau at@tea dificult`\i ]i-o lupt`
aproape ne[ncetat` [ntre popula\iile care-o
locuiau. .
Mai t@rziu[nt@i au venit ungurii. Dup-
aceea au fost adu]i SA]ii. Popula\ia b`]tineasc`
(AK) b`]tin- nar` (sic!) era cea rom@neasc`.
Aceste popoare cu timpul ]i-au [nsu]it reLIgii
deosebite ceea ce a adus [n Transilvania ]i
aceast` [mp`r\ire a con]tiin\ei lor cre]tine cu <{
ALte dificult`\i {> cu <{ ALte du]m`nii {> cu
ALte [n sf@r]it /[ [mprejur`ri care au oprit [n
dezvoltarea ei (sic!) poporul rom@n . . .
<{ Ungurii {> N-AU putut s` {Ntre ]i s-
a]eze (sic!) [n Transilvania dec@t printr-o RAmur`
a lor a]ezat` [n r`s`ritul acestei provincii care
sunt s`cuii. NU s` ]tie precis [nc` C^ND au
venit s`cuii [n Transilvania. S` ]tie doar aT^ta
c` ei N-AU venit ca UNguri ]i-au deveNIT prin
cultura ]i civiliza\ia lor numai popula\ie d`
limb` ]i d` religie maghiar`. Dar.
fiind contactul mai VECHI dec@t al ungurilor cu
popula\ia rom@neasc` ei au [mprumutat de .
109
de la rom@ni o parte d@n limb` port ]i
felurite deprinderi. .
{n felul acesta p@n` [n secolele al
paisprezecelea ]i al cinsprezecelea s` a}Az`
oarecum popula\ia Transilvaniei [n rosturi
DEosebite av@nd PERmanent aceast`
majoritate ]i vechimea REcunoscut` . .
poporul rom@n.
4.1.7. Conversa\ie privat` (cu 4 participan\i)
La Obor era t@rg de oale
CORV 9 – D.priv.4
Locul [nregistr`rii: Bucure]ti (un birou de contabilitate)
Durata total` a [nregistr`rii: 60'
Participan\i:
CM: sex feminin, n`scut` [n 1962, la Bucure]ti, facultatea de
studii economice
GA: sex feminin, n`scut` [n 1951 la Bucure]ti, facultatea de
studii economice
MM: sex feminin, n`scut` [n 1970 Bucure]ti, facultatea de
studii economice
LDJ: sex feminin, n`scut` [n 1944 la Frunzaru (Olt), facultatea
de litere
Durata total` a pasajului transcris: 6'
110
LDJ: Da’ CE se-nt@mpl` [n /[ (AK) la: t@rgul `sta de
Sf@nta M`rie.
CM: De Sf@nta M`rie st`teai: (AK) te duceai: pe
paisprezece dormeai /[ noaptea la
m`n`stire: . .
MM: Era hramul. E HRAmul bisericii.

CM: Era hramul bisericii <R dormeai
noaptea la m`n`stire ]i-a doua zi era B^LCI
R>
<{ <L LA:N\uri MI:Ngii (sic!) L> {> /[: .
[ nghe\at` p`
<{ b`:\ {> MEre ro:]ii
MM: }tii cum e acuma Carmen la Ciolpani de:?
CM: CUM e.
MM: <MARC Numai \igani. MARC> E-adev`RAT cu
B^LCI cu LAN\uri cu: tot felul d` chestii da’ /[
REStul ce-nseamn` . . v@nzarea de b@lci <{
numai {> ]i numai \igani. .
GA: Da’ rromi nu po\i s` le spui?
111
MM: |i <{ gani {> \i < { gani {> \i <{ gani {>
\igani. . C` doar am FOST duminic-acolo. . . C-
am fost s` vedem /[: la biseric` slujba c` e: 
LDJ: Da’ VIN ]i cu ceva MARf` mai speciAl` cu OAle.
C^ND se fac <R de exemplu R> C^ND e
t@rgul de
 
MM: /[ Nu.
LDJ: /[: OAle.
GA: Nu [nc`.
CM: La MO}I.
LDJ: Mo]ii-s mai [nspre PRIm`var` C^ND e //
GA: S@nt mo]ii de toamn` ]i mo]ii de var`.
 
CM: MO]ii de toamn` ]i mo]ii de VAr`.
MM: <R S@nt }I prim`vara mo]i. R> .
CM: Mo]ii d` VAr` ]i mo]ii d` IARn` poate. =
LDJ: = Uite m` se VEde c` voi s@nte\i din zona asta.
Voi mai }TI|I tradi\iile c` ]i ZOna asta are:
tradi\iile ei. =
CM: = <R pentru c` maic`-mea le \ine pe toate. R> .
MM: De mo]i ]tiu c` de mo]i face mama: coLIv`.
CM: Da ]i mama la fel.
112
MM: C` de mo]i se face: <? coliv`. ?> DE fapt se
nume]te s@mb`ta MOR\ilorde mo]i. =
LDJ: E dat` fix`?
MM: /[::: NU ]tiu dac`-s date fixe. S@nt trecute-n /[::
[n calendar. . . .
LDJ: Eu am PRINS c@nd am venit student`: /[: la
Obor era . /[ t@rg de oale.
MM: 
LDJ: <J Dar acum nu mai s@nt. J>

MM: Eu am PRINS c@teva t@rguri de oale la:
R`dù\i
 
CM: Da’ eu \in minte c`
MM: la Marginea la:
GA: mhm
CM: Eu \in minte c@nd eram MIc` la Obor era TOT
a]a ca:  /[ De: ziua recoltei m` ducea tata
la Obo:r ]i erau LA:N\uri must`RII: /[: /m
LDJ: E deci TOAMna. .
CM: Da.
LDJ: Must`rii.
CM: <{ Da {> /[: OAle: /[:
113
LDJ: Da’ oale de UNde se mai pot cump`ra acum
auTENtice . [n Bucure]ti. OAle f`cute de
\`rani.


GA: La OBOR
e:.
CM: La Obor.
LDJ: }I acuma?
CM: Da.
GA: <{ Da. {> Din AStea f`cute::
CM: V` spun c@nd au fost ultimii mo]i. La Obor este.
MM: {n IUnie . au fost mo]ii-n anul `sta.
CM: <{ Da:: {> Pì [n FIecare an s@nt [n iunie.
MM: A:]a ]i [n iunie: /`: la: dou`zeci iunie nou`]pe
iunie ceva d` genul `sta ]- ]i: au fost mo]ii  ]
i: au dat /[:: ai mei la: au [mp`r|IT ]i
numai: /[ C-ASta a fost frumuse\ea [n str`chini
]i-n /[: OAle.

CM: Mama NUmai [n
str`chini /[: [mparte.
114
LDJ: Deci [n prinCIpiu oalele-astea s@nt  . Primul
(AK) PRIma lor /[ folosin\` este s` pui [n ele
ceva de <MARC dat poMAn` MARC>

MM: De dat poman` da.
LDJ: ASta este /[:
MM: Da.
LDJ: primul SCOP al oalei.
MM: De eXEMplu [n ARge] exist` un obicei [n
care se fac „fra\i de oal`“. (AK) Se fac veri. F~r`
s` fie veri da’ ei se \in „veri de oal`“. Nu ]tiu
cumla o anumit` dat`-]i dau /[ unu altuia ni]te .
TOT a]a da’ NU semnifica\ia d` poman`. . .
LDJ: De de: legat pe via\`

MM: De legat pe via\`. C` eu o aud p`
mama: „veri]oar`-mea“ nu ]tiu care ]i: stau ]i
m` g@ndesc M` da’ aia TOtu]i NU e neam cu
tine. Ce (zice) DA m` da’ s@ntem veri]oare de
OAl`.
LDJ: FANtastic.

MM: Cum s@nt fra\i de cruce aicea.
115
LDJ: E PRIma oar` c@nd aud asta. Un fel de surate.
{n alte zone se cheam` surate.

MM: <{ Cam a]a.{> cam surate-n alte p`r\i.
LDJ: Da. }i este-un adev`rat ritual de:  „E}TI surat`
p@n-la moarte?“ }i <? se spune?> de trei ORI
]i nu ]tiu cum.

MM: <R Da da da da da. R>
LDJ: Da’ vezi c` Bucure]tiul cu toat`:: . civiliza\ia
lui N-A

CM: <? Numai astea?>
din jurul Bucure]tiului.
LDJ: pierdut ni]te  eXACT N-A pierdut 
GA: Nu. {n mahaLAle se mai \in.
CM: Nu ]tiu. Uite de exemplu: /[ la Snagov /[ aCOlo-n
satul `la unde (AK) de unde-i mama . /[ TOT
satu-i aproape rud` da’ noi NU ne \inem de
rude.
MM: <{ Cum s@nt eu [n B`nea {> sa. Jum`tate d`
d`: strad` s` \in d` rude.

116
CM: Da’ noi NU ne \inem de rude.
LDJ: }i e e ]i NUmele:? Tot satul <? are?> numele de
familie: . coMUN? Adic` toat` lumea se cheam`: .
.?
MM: Nu nu. S@nt//
CM: Aici la . mama NU-s a]a. .
GA: Nici la: TAt-acolo nu erau: /[  [ns-aVEAU <{
FINI {> /[: [i boteZAU [i cunuNAU . nu ]tiu
CE mergeau la:

CM: Da’ noi NU ne \inem
de rude. Dec@t `lea de gradu-nt@i.
GA: <J Nu-i cazul. J> Ea r@de de mine.
CM: Eu R^D de ea.
GA: <F Ea r@de d` mine. F>
LDJ: {n CE sens.
CM: {n sensul c`: veri}OAre pentru mine veri}ORI /
[ VERI nu s@nt dec@t /[ <{ ìa d` gradu-nTÎ.
{>
GA: Noi ne \inem ]i la m@na a patra.
CM: Noi (AK) eu //
GA: Ba da.
117
LDJ: Eu a}A-mi doresc s` am rude s` s` g`SESC
undeva un v`r de m@n-a zeceam-a] duce ]i l-a]
. lua-n bra\e eu FRA|I suRORI cumNA|I n-
am nimic.

CM: La mine nu e cazul pentru c` maic`-
mea are: maic`-mea are:  s@nt NOu`.
LDJ: <J Ce NEAmuri erau pe vremuri. J> }i MAma e
din opt copii. Acuma

GA: Mama are trei]pe.
CM: I-Auzi. Mama au fost /[ ZEce: s@nt NOu`: aia
a murit /[ la o LUn` dou` nu ]tiu c@t. ]i TO|I
trìesc. Deci neamuri berecHET. Mai prost e la
TAta. r@de 
LDJ: Da’ frumos e c@nd se-aDUn`to\i la: marile
s`rb`TORI.

CM: <@
Da. @> Mai mai prost e la tata c` taic`-meu
s`racu s@nt }APte da’ nu s@nt . buni nici
Unul.
118
GA: 
P>
CM: S@nt buni de MAm` da. . Tat`l meu e din
floriCEle. . SUfer` foarte tare din (AK) de (AK) din
cauz-asta.
LDJ: <{ Cred. {>
CM: Dar mai prost e c@nd r@de <@ S`racu @> <R
pare ]i riDIcol c@teodat`.R> Ne-am dus la: o
NUNt` odat` . ]i /[ era un C^Ntec /[: Cine-i
n`scut [n ianuArie s`
se ridice-n piCIOAre ]i

GA: Da ]i dup-aia Cine-i n`scut [n flori.

CM: din FLOAre. }i numai
TAIc`-meu s-a ridicat s`racu. }i: sufeREA da’ el
NU la glum` c` el NU prea e receptiv la
glume. }i: s-a ridicat [n picioare ]i era foarte
serios. <R }i eu i-am zis R> <{ STAI drag`
jos.{> Nu pot <@ c` eu s@nt din FLOAre. @>
r@sete
Eu cred c` DE-Aia are ]i SPIritul de familie foarte
ascu|IT.
119
GA: Da.
LDJ: A t@njit.
CM: Da: ]i:-]i iube]te EXtraordinar mama care nu
MErit`.
LDJ: Da’ ]tii c` se spune c` copiii din flori s@nt CEI
mai reu]i\i vreau s` spun ]i ca: . MINte c`
s@nt /[ de]TEP|I s@nt talenTA|I TOCmai copiii
care  /[:
CM: Taic`-meu a suferit toat` VIA\a din cauza asta.

GA: Bine  da-n
geneRAL copiii d@n p`rin\i desp`r\i\i s@nt foarte
ata]a\i d` p`rintele cu care-au r`mas.
CM: Eu una eu cred c` s@nt mai  <{ NU ]tiu
{> poate c` rùTAte se cheam` nu ]tiu eu N-
A} putea s-o iubesc pe: . .
LDJ: Tu e]ti FOARte autocritic` cu tineTOdeauna.
CM: <{ Da:: ]i S^N{> <R pentru c` m` ]i
subestiMEZ R>
 
GA: }i nu numai cu ea.
CM: Da ]i nu numai cu MIne are dreptate.
r@sete
120
E un cartier cu ]coli foarte bune
CORV 11 – D.priv.4
Locul [nregistr`rii: Bucure]ti ([ntr-un birou al Institutului de
Fonetic` ]i Dialectologie „Al. Rosetti“)
Durata total` a [nregistr`rii: 43'38"
AH [mp`rt`]e]te colegilor impresii despre S.U.A., dup` ce a
trìt acolo circa un an cu familia
Participan\i:
121
AH: sex feminin, n`scut` [n 1945 la Bucure]ti, facultatea de
litere
facultatea de litere
AA: sex masculin, n`scut [n 1930 la Turda, facultatea de
litere
II: sex masculin, n`scut [n 1932, facultatea de litere
Durata total` a pasajului transcris: 5' 50'
AH: {ns-a fost o schimbare Am asistat atunci a

fost interesant la campania electoral` care era
desTUL de asem`n`toare <R am zis c`
Caragiale e universal R> nu numai na\ional 
r@sete
AH: dar [n momentu-n care s-au terminat alegerile
[n general
 
II: S-a potolit ]i g@lceava.
AH: Da s-au::
LDJ: Au acceptat.
AH: resemnat au acceptat au acceptat mai ales <{
}i {> m` rog acuma urmeaz` un fel de lupt`
parlamentar` acolo se /m se pare c` se mai::
.<@ manipuLEAz` @> }I pe-acolo influen\ele: [n
Camera Reprezentan\ilor[n Camera
122
Deputa\ilorPARtea financiar` de fapt este: cea
care conduce tot . }I politica ]i toate . ]- ]
i:: avoCA\ii s@nt de fapt . for\a num`rul unu dup`
finan\e (AK) deci num`rul doi s` zicem. Prima
for\` s@nt fiNAN\ele]-a doua s@nt avoca\ii
care. . este de fapt o \ar` organizat` de ei
adic` ]i-n folosul LOR. Dar /[: asta e (AK) se
vede [n cele mai mici am`nunte. . . DE-ASta
acum vreo lun` a fost unul care s-a dus ]i-a
[mpu]cat pur ]i simplu <@ un birou [ntreg @>
de avoca\i. <@ a intrat cu arma ]i-a f`cut a]a
@> gest imitativ
II: <@ <? Focul din Crimea da. ?> @>
AH: Se pare c` ei S^NT adic` s-au creat ni]te
tensiuni cumva: . opulare deci este aCEASt`
p`tur` ]i p`tura doctorilor care . iau ni]te sume
FAbuloase]i NU toat` lumea are acoperire:
medical`. Deci s@nt doar par\iAL acoperi\i adic`
s@nt tot felul de societ`\i de asigurare este un
sistem FOARte [nc@lcit de fapt. }i: AU ]i ei
probleme numa’ c` problemele lor NU s@nt /[: .
. la un nivel at@t de general ]i este o societate
123
per . total foarte bogat`. . }i-atunci toate se
sus\in cumva: ALTfel. }i://
LDJ: }i TOtu]i mai demoCRAtic` dec@t altele a}A
cum este. Uneori PREA.

AH: <{ SI {> gur c` da. /[ Nu este /[ cred c`
uneori este o libertate r@de . m` rog<@
uneori e bun` @> ]i-o oarecare constr@ngere.
Adic` cred c` }I la ei la chestia asta cu ARmele
]i  . Copiii care reclam` profesorii dac`-i:
CEARt` sau [i admonesteaz`-]i reclam` p`rin\ii
c` i-au b`tut ]i-i d` (sic!)[n judecat` adic` ]
i-ajung la tribunal deci tot felul de  Se duc la
c@te-o cas` dintr-astea ]i stau acolo pentru
c` . se ceart` cu p`rin\ii adic` s@nt totu]i ni]te
lucruri nelalocul lor p` care ]i EI le recunosc c`
NU erau a]a acum cincisprezece-dou`zeci de ani
adic` totu]i s@nt uneori dep`]esc o limit` a: 
LDJ: Dac-au ajuns copiii s` <MARC divor\eze
MARC> de p`rin\i.

AH: divor\eze de p`rin\i da adic` s@nt destul de:

124
LDJ: Asta este-o premiEr`.
AH: Da. .
II: Nu-]i mai recunosc p`rin\ii. r@de 
AH: {n sf@r]it. . E ASta este. O lume <@ destul de
nebun-a]a @> dar care totu]i are un /[:
LDJ: Func\ioneaz`.
AH: Este o societate care func\ioneaz` ]i material
este: . ALTfel dec@t restul [ns` . perfect` NU e
]i <? cred c` e mai bine a]a. ?> . E totu]i alt`:
Se discut` la ALte: nivele cumva de . bun`stare
de]i: S^NT probleme.

LDJ: Ai continuat [nregistr`ri Anca ai mai f`cut
ceva?
AH: {nregistr`ri acolo N-AM mai f`cut pentru c`
rom@nii pe care i-am [nt@lnit s@nt to\i cam
din /[
II: <@ Ingineri < xxxxxx > @>
AH: A]a:
II: < @ cu studii superioare. @ >
AH: <R cu studii superioare R> ]i nu prezint` <@
fenomene lingvistice foarte interesante @> . /`:
S^NT unele lucruri de fapt a]a care . s-ar putea
125
generaliza . /[: <F la copii F> cumva Unii copii
de fapt trec foarte repede voIT. /[ la
englez` ]i: vorbind rom@ne]te CU accent
englezesc dar /[: nu vorbesc bine nici engleza
adic` s@nt  ]i: este un lucru desTUL de
r`sp@ndit se pare:
AA: S@nt [ng`duiTORI /[: americanii fa\` de cei
  
AH: S@nt S@nt FOARte
[ng`duitori.
AA: cu dificult`\i?

AH: FOARte [ng`- FOARte [ng`duitori pentru c`:: .
s@nt (AK) nu po\i s` spui exact ce s@nt ei adic`
vorbesc  /[ . Chinezii vorbesc cu desTUL de
mare dificultate. Chinezii veni\i mai ales veni\i
a]a deci NU la ]coal` veni\i ]i imediat intra\i [n
diverse . slujbe servicii /[: vorbesc FOARte
prost . ]i deci au EI un accent al lor cu toate
cu intona\ia cu toate: deci [i [n\eleg destul
 
AA: <R Da da da. R>
126
AH: de greu . /[: mexicanii la fel . vorbesc . .
prost deci: foarte greu a]a c` vor nu
vor TREbuie s` fie [ng`duitorii-au . agreat
acolo. . deci n-au ce s` fac` mai mult sau mai
pu\in ]i //
LDJ: }i s@nt }-Acolo /[ localit`\i ]i: cartiere cu:
inscrip\ii bilingve?
AH: Da. S@nt chiar la:  De fapt bilingve ]i au
[nceput uneori MOnolin <@ gve-n chinez`.
@>
 r@sete
AH: La ]coal` la }erban s@nt ni]te cursuri deci  . /[:
E un cartier cu ]coli foarte bune <R deci e
renumit prin ]colile foarte bune R > ]i D-ASta
st`m acolo. }i:: s@nt (AK) au venit foarte mul\i
chinezi se pare c` deci {N popula\ia adult`
s@nt DOu` zeci la sut` <? ei zic ?> chinezi iar
[n popula\ia ]colar` s@nt cincizeci la sut`. Deci
popula\ia este foarte: semnificativ` ]i m-am
dus [ntr-o dup-amiaz` era o serBAre nu ]tiu ce-
au avut un fel de spectacol =
II: = ]i-au dominat.
127
AH: ]i erau Dup-amiaza chinezii comuniTAtea
chinez` [nchiriAz` ]coala deci ]coala NICI ea
nu are fonduri au dat afar` ]i proFEsori au
redus maTErii adic` m` rog nu stau NU stau
foarte bine cu bugetul<@ ]-aCOlo e: deficit
@> m` rog ALT deficit dar ESte


II: l ocal bugetul
local
AH: local ]i federal da’ m` rog. <{ }i {> pe u]`
era o in-  Deci fac ni]te <J cursuri J> pentru
c`-n timp ce se vorbea aicea-ntr-o sal` s-
auzeau ei erau [ntr-un fel de pauz` sau nu ]
tiu ]i faceau g`l`gie mult` ]i era aFI]ul ce era
deci NU ]tiu CEera era {N chinez` scris.
LDJ: <@ }i f`ceau g`l`gie [n chi- [n chineze]te. @>
AH: {n chinez` bin\ine- (AK) binen\eLES chineze]te.
 r@sete
128
Atuncea lumea cump`ra de la Viena
Data [nregistr`rii: 10 februarie 1998
Participan\i:
MV: sex feminin, n`scut` [n 1936, la Bucure]ti, facultatea de
litere
litere
LDJ:sex feminin, n`scut` [n 1944 la Frunzaru (Olt), facultatea
de litere
Durata total` a pasajului transcris: 10' 30''
MV: Da c` ]i eu am }I caseta. .(AK) eu am caseta

bunicilor de c@nd s-au c`s`torit <R adic` NU
de c@nd s-au c`s`torit R> . . de c@nd a luat el
premiu Academiei . c` spune [n /[: . . [n
C`lare p` dou` veacuri .
129
LDJ: c` din banii ìa a cump`rat?
MV: c@nd a luat premiu Herescu pentru: Dic\ionaru
Etimologic ei erau atuncea la Viena ]i zice
[ntr-o zi m-a chemat . o banc` ]i ce (zice) V-au
venit ni]te bani din \ar` ]i erau <MARC cinci mii
de . galbeni. MARC>
CJ: Aoleu a]a de

LDJ: IMENS.
CJ: FOARte mul\i.
MV: ]i zice Nici nu mi i-a m`surat i-a pus pe
c@ntar ]i mi-a dat s`cule\ul.
LDJ: <@ Va:i @> r@de
MV: (AK) Nu NU c` i-a m`surat nu i-a num`RAT
am vrut s` zic.
LDJ: r@de
MV: P>
LDJ: CHIAR. S`-\i mai dau. Mai vrei pu\in?
MV: <{ <R Nu nu nu nu. R> {> PAuz`.
CJ: Ba da ba da. PUne Laura.
MV: Nu u]or nu.
LDJ: Dac` spune c` da [i pun dac` nu nu.
130
MV: Nu c` eu nu s@nt mofturoas`.
LDJ: Ea nu e o }TIU.
MV: M` oboSE}te s` fac mofturi. r@de }i: . . p-orm`
spune ce ]i-a cump`rat din //
LDJ: premiu.
 
MV: banii `]tia. . }i-a cump`rat o blan` de urs polar
comandat` direct de la Oslo . . urs p` care }I eu
l-am co- (AK) l-am c`l`rit [n copil`rie c` /[ ne-
a]ezam p`: (AK) cu fundu p` capul lui ]i ne
d`deam ca p` derdelu] binen\eLES c` nu era
voie da’ ursul TOT chel era la cap p@n-la
urm` de-at@tea r@nduri de copii . . ]i-a
cump`rat caseta de argint`rie . . pe care-o
am da’ am impresia c` mi-au pierit
ni]te linguri\e c` linguri\ele le am [n folosin\` .
. . ]i-a cump`rat dou` fotolii de piele ro]ie `lea
care mai exist` la Sohodol dac`-\i aduci tu
aminte c` erau . . a]a . .
CJ: 
MV: Nou` sute ]ase. .
CJ: Da.
131
MV: }i-a cump`rat /[ . o (AK) un tablou de:
Luchian . . .
<J pe care l-a v@nDUTm`tu]`-meaJ> lucru p`
care m` rog „n-o s` i-l iert“ i-o vorb` mare da’
de c@te ori mi-aduc aminte m-apuc` .
pandaliile . . . /[::: un covo::r ]i {Nc` diverse
por\elanuri prin cas`.
LDJ: Iar premiile Academiei Rom@ne de anul trecut

CJ: Ce PREmiu. Ce PREmiu mare.
LDJ: erau treizeci de mii de lei treizeci de mii <F de
lei.F>
 
CJ: Da da chiar.
Mai bine nu-i d`deau de loc dec@t  . un carton
cu ceva dec@t a]a o batjocur`. Da. Da’ cinci
mii era enorm.

LDJ: Lucruri
de lux lucruri de LUX a cump`rat

MV: Acuma //
LDJ: ]i-aTUNCI erau lucruri de lux.
132
MV: Binen\eLES . . pentru-o T^n`r` gospod`rie//
CJ: Da. {mi aduc aminte [n cartea asta de spune\i
. este ]i . /[ o list` cu truSOul nu ]tiu cui . .
Cineva din familie s-a c`s`torit ]i e lista
trusoului.

MV: Probabil c`-n Bra]ovul de Alt`dat`
poate s` fie.
CJ: Da. Poate c` da. Da. Cred c` da. C` le-am citit pe-
am@ndou` dar nu ]tiu [n care era. }i era
lista cu TOT trusoul. Ce este c@t a costat TOT
tot tot tot.
LDJ: Astea astea-s//
CJ: Vezi? Astea-s lucruri care zici c` n-au importan\`.
Da’


LDJ: Ba TOCmai.


MV: CUM s` nu.
CJ: au foarte mare importan\`.
LDJ: <? s@nt ni]te ?> documente aceste c`r\i.
133
MV: }i:: ]i le fac cumva s` mai viu . . }I [n [n asta
la care lucrez acuma este de exemplu un
inventar dup` moartea unuia dintre negustorii
bra]oveni . . . ]i care avea }I mobil` de la
Viena }-O sabie turceasc` el {Nc` e fotografiat
cu anteRIU.
LDJ: Fantastic.
MV: <{ }i {> o pereche de oche <@ lari. @>
CJ: Da. Atuncea lumea cump`RA de la Viena. /` }I
mama mea . . ca: . . (AK) /[ . elev` [nc` fiind
lua lec\ii de pian ]i-avea un pian Zapka und
Sohn (\apca und zon). Era un pian de: concert
Konzert Pflügel (con\ert pfliug`l) [i zicea . . Eu
vorbesc rù c-acuma sunt [n deficien\` nu ]tiu
<@ dac` @> \i-a spus Laura.
LDJ: CUM o s` spun a]a secret. N-am spus nimica.
Vorbi\i foarte bine.

CJ: Sunt tocmai [n tratament ]i-mi lipse]te
esen\ialul.
MV: Nu nu. Esen\ialu-i jos. r@de <@ asta spun
eu de la [nregistr`ri. @> r@de
 
134
LDJ: Pentru articulare a}A e.

CJ: }i-aCOlo mai lipse]te da’ [n sf@r]it.
LDJ: }i era\i la pian.
CJ: Da }- ]i . . /[ eRA din ViEna da’ atuncea s-
aduCEA din Viena. }i [mi spunea mama c` bunica
mea . mama ei. . /[ . . a]a o dat` pe
ancomanda nu ]tiu de la ce firm` din Viena
ore:z zah`r cacao: cafea:

LDJ: {]i f`cea
b`c`nia la Viena.
 
MV: La MAINL probabil.
LDJ: Mainl da.
CJ: ule:i da toate astea . ]i eu mi-aduc aminte
a]a ca prin vis [mi aduc aminte la bunica mea
era [naINte de primul r`zboi totu]i eram un om
de: patru-cinci ANI[nainte de r`zboi . ]i era
zah`ru-a]a-n c`p`|^n` de-aia mare.=
MV: Eu `la nu l-am mai v`zut dec@t [n [n ilustra\ii.=
LDJ: = }i dec@t [n filmele ruse]ti.

135
CJ: Da. Eu mi-aDUC aminte de la
bunica mea avea [n c`mar-a]a. }i: DUp-aceea
. m- mi-a spus mama c` alea erau comandate
din /[ NU ]tiu unde da’ <? undeva ?>
peste grani\` din Austria de undeva. . Da’ asta
era ceva obi]nuIT ]i }I . /[ tat`l meu ]i cu
mama mea mergeau la: Budapesta . . ]i la
Viena . la t[rguieli a]a adic` mergeauerau [n
\ara: lor.=
MV: = Dac` era [n aceea]i \ar` era numai disTAN\a.
CJ: Da:.
LDJ: Victor []i aminte]te totu]i de firm` Mainl  [n
Bra]ov.
CJ: Da: .

MV: <{ Firm` Mainl este /[ a- aicea [n Bucure]ti.
{> a fost. Eu eu mi-aduc aminte <{ EU {> de
ea.
LDJ: }i }I cu desenul CLAsic cu negri]orul `la cu //
MV: }tii unde era Mainl [n Bucure]ti? {nc`-n
patru]OPT era. . Unde s` desparte /[: Eminescu
de Dacia ]i unde-i acuma o chestie de pantofi.
Unde se face unghiul.
136
LDJ: Da. }tiu foarte bine./[ . Era o sta\ie de . . nu
departe de /[ . . farmacia . . . . .
MV: Da. E da’ acum uite ASta N-A} putea s` jur.Chiar
acolo

LDJ: Nu departe
de liceul /[::
MV: Da da. Dar uite-n momentul `sta am avut o
ezitare dac` firma era CEA de pe exact [n unghi
[ntre Roman` ]i Dacia sau dac` era l@ng`
farmacie unghiul cu (AK) [ntre Roman` ]i
Doroban\i . .
LDJ: Mai deGRAb`. Col\ul `la.
MV: ~la cred c` era. ~la cred c` era da. Care are a]a
o coroan` ie]it`-n drum un pic. ~la era.
CJ: Da pì erau Mainl erau peste tot.=
LDJ: = Firm` care exist` }-Acum [n Viena. C@nd te
duci ]i le vezi r`m@i a]a . parc` tr`znit \i se
pare c` . .
CJ: Uite c-acolo-au r`MAS toate astea. Cu Linzer
(lin\`r) Tort ]i cu: < xxxxxx > astea

MV: cu SAcher Tort (ZAh`r tort) ]i cu: //
137
CJ: care-s la ei . tradi\ioNAle ]i . . am v`zut ]i prin
aeroPORT la Paris de exemplu erau . /`
Dulciuri vieneze ]i erau toate astea cu Linzer
(lin\`r) cu: tot felul de: . . specialit`\i.

LDJ: }i era ceva Studenten (student`n) ?
MV: (K) Studenten (]tudent`n) Brot.
LDJ: Studenten (]tudent`n) da.
CJ: Da da.
LDJ: Aia e ceva foarte consistent [ntr-adev`r.
 
CJ: }i ]i eu am re\eta.
LDJ: Ave\i re\eta?
MV: Cred c` am ]i eu.
CJ: Era cu staFIde cu:

MV: Cu stafide cu migdale cu:
CJ: curmale tìate cu TOT felul de:
LDJ: Aia-i de luat pe teren. M`n@nci o: o buc`\ic` .
mic` din ea ]i te \ine ziua toat`. E f`CUt-a]a ca
s` . . pentru sesiune.
138
CJ: Da. Studenten Broter (]tudent`n brot`r). Hran`
pentru studen\i. Da da’ mie NU-MI pl`cea era
a]a prea: prea =
MV: = Prea consistent` prea dulce da.
CJ: }i compact-a]a.
MV {n studen\ie NU prea: . . . Ce era dintre
pr`jiturile cuRENte din copil`ria mea era
Bishop's Brot (bi]ops brot ). Care era din /[ checul
de albu] ]i-nùntru cu stafide ]i cu migdale. Pe
urm` au venit anii [n care nici stafide nici
migdale nu mai erau ]i s` f`cea cu prune
uscate ]i cu NUCI . . Nuci erau din gr`din` de la
Bran ]i prune uscate se mai g`seau.<{ }i
mergea }I-A]a. {>
LDJ: }i TOT bun trebuie s` fi fost da.
 
CJ: }i era foarte bun.
MV: }i c@nd au venit /[:
CJ: }i ]i f`r` nimica ]i le tìai a]a ]i le puneai la
cuptor ]i s` f`ceau.
MV: }i c@nd a venit prima oar` / [: [n vizit` . . <J
dup` ce
139
m-a cerut pe mine V. . ]i-au venit p`rin\ii la
mama la o cafea dup` mas` la un ceaiJ> mama
a f`CUT aceast` pr`jitur`dar REap`ruser`
stafidele ]i migdalele ]i s-a disperat ]i le-a f`cut
pr`jitura a]a cum trebuie ]i eu r@deam ]i
ziceam c` `sta se cheam` „KUSkren kuhen“
(CUScr`n cuh`n) r@de
<@ c` vin cuscrii. @>
CJ: Da.
LDJ: {n ORIce caz ANI de zile c@nd mergeam pe
teren . . . putea s`-]i uite-acas` Manina CE ]tiu
eu/[: portofelul . pasta de din\i nu . <MARC
dar NU uita-n bagaj s`-]i ia . turta dulce
MARC> . . . care de multe ori salva tot grupul
o buc`\ic` de (AK) din . . . < xxxxxx >.
MV: Da a]a este.
LDJ: E-adev`rat?
MV: Da.
LDJ: NicioDAt` nu ]tii pe teren ce g`se]ti. Stai la un
\`ran [l \ii de vorb` fericit (AK) -t` c` l-ai g`sit
]i c`-i vorb`re\ ]i c` se-nregistreaz` da’: . la
ora mesei NU ]tii dac` omul are pe l@ng` .
bun`voin\` ]i . chef de vorb` are ]i ceva s`-\i
140
puie-n fa\` un ciot de m`m`lig`. }i-atuncea
plecam . . lini]ti\i f`r` nici o aluzie . dac` nu
eram servi\i ]i Manina scotea . . turta dulce.

MV: Eu-s FOARte rea de foame. ODAt` oDAt`
fac

LDJ: Ca ]i mine aicea
sem`n`m.
MV: (K) }I aicea sem`n`m.
LDJ: r@de }I aicea sem`n`m.
MV: O DAt` fac o: o hipoglicemie.
CJ: Da.
MV: }i-atuncea c-un pic de: dulce
LDJ: E salvatoare.
141
Nu m-am civilizat [n Germania, am venit civilizat`

]i-a]a am r`mas
Data [nregistr`rii: 6 noiembrie 1999
Locul [nregistr`rii: Bucure]ti (acas` la VJ ]i LDJ)
Participan\i:
DD: sex feminin, n`scut` [n 1942 la Arad, facultatea de
litere, rezident` [n Germania (la Düsseldorf) din 1982
medicin`
LDJ: sex feminin, n`scut` [n 1944 la Frunzaru(Olt), facultatea
de litere
Obs.: Vorbitoarea DD are un debit foarte rapid de vorbire.
DD: Dup-aceea s@nt atent` }I-Acolo cu geanta c` }I-

Acolo s@nt (AK) mai s@nt de-`]tia care-\i iau
geanta-n gar` la
142

LDJ: }i NU s@nt numai emigran\i rom@ni care fur`
nu?
Mai s@nt }I b`]tina]i.

DD: Nu s@nt emigran\i rom@ni dar s@nt  . }I
b`]tina]i dar s@nt . }I foarte mul\i din `]tia din
Serbia ]i nu ]tiu ce c` to\i au venit adic` p`
undeva to\i (AK) TOT `]tia s@nt p` <{ primul
loc {> ]i dup-aceea mai vin }I nem\ii care mai
fur`.

LDJ: E un val puternic de xenofobie-n
Germania a]a-i?
DD: M` din ce [n ce mai puternic pentru c` =
LDJ: = Voi N-A|I avut probleme cu turci cu: cu: a-
aprins case-n care stau turci pentru //
DD: B-au fost CUM s` nu au FOST la un moment
dat ni]te d-astea

VJ: Nu [n DÜsseldorf (dius`ldorf).=
DD: = {n DÜsseldorf (dius`ldorf)? {n Düsseldorf nu
da’ au mai FOST [n alte p`r\i cu //
143
VJ: Aia }TIU c-au fost.
DD: Da. Au FOST ni]te chestii.

VJ: }i cu kurzi ]i cu //
DD: Da da da. }i cu kurzi . Au FOST CUM s` nu.
C` ai impresia c`:  }TII cum e //
VJ: Da’ copiii turcilor sunt de educa\ie german`.
DD: M` s@nt de educa\ie gerMAn` da’ :

VJ: Probabil c` nici nu mai ]tiu turce]te.
DD: NU mai ]tiu turce]te ]i /[:: CUM s` zic . s@nt 
Da’ TOT /[ TOT s@nt discrimina\i adic` TOT se
vede pe ei c`-s turci c` arat` cum arat` ]i unele
fete-]i p`streaz`  merg }I la ]coal` cu: basma
]i nu ]tiu ce ]i ele umbl` tot a]a . adic` ele NU
renun\` la  din cauza religiei NU renun\`]i-
atuncea nem\ii c@nd le v`d a]a- mbr`cate-n
cafTAne ]i nu ]tiu ce

VJ: Pì da da’ nem\ii nu-s obi]nuI|I//
DD: NU-S obi]nui\i ]i-atuncea

VJ: s` tolereze.
144
DD: }i-atuncea c@nd [i v`d a]a e- e- . eu zic  P`
mine NU m` deranjeaz` c` s@nt fiecare
cum cum vrea da’ da’ nem\ii s@nt a]a ]i
c@nd [i v`d . ]tii? Pu\in s` uit-a]a ]i binen\eles
c` /[ =
VJ: =Da’primESC cet`\enia? C` `]tia sunt ni]te
nenoroci\i sunt de cultur` german` nu mai ]tiu
turce]te . UNde s` mearg`.
DD: Acuma a FOST o lege <R mi se pare R> c-
acuma primesc cet`\enie dup`//
LDJ: M`car cei care s@nt n`scu\i [n //
DD: Cei care s@nt n`scu\i acolo ]i care dovedesc c`
au g-  tre’ s` declare c` au de g@nd s`
s- (AK) s` r`m@n` acolos` fac` ceva o: 
adic` NU dup-aceea s` vin` s`-]i aduc` tot
neamul din Germania (AK) din Turcia acolo
adic` le e FRIc` de chestia asta nu?
VJ: <{ Nu nu {> da’ cei n`scu\i acolo.
DD: Cei n`scu\i acolo ]i cei care//
VJ: Eu v`d eu v`d nem\oaice neGREse pe la R.T.L.
(retele) pe la: . . Pro Sieben (pro zib`n)

145
DD: Alea-s foarte multe. <R Da da
da R> s@nt foarte multe ]picheri\e (sic!). Da.
 
LDJ: }i reu}Ite.
VJ: Spicheri\e.
DD: }picheri\e (sic!) da.
LDJ: }i vorbesc f`r` acCENT e eviDENT c`-s n`scute:.
DD: SIgur c` da. Ca ]i aia nevasta lui Boris Becker
(bec`r) nu e acolo? Da.
LDJ: }i CE e.
DD: Nu-i negres`?
LDJ: Negres`?
VJ: Da e mulatr`.

DD: Mulatr`.
VJ: Da-i n`scut-aCOlo.
DD: N`scut-acolo taic`-su e acolo ]i: TAIc`-su e
ziaRIST adic` }I-~la poate c` <? e de ani mul\i
acolo ?> da’ <R CUM s` zic R> . . /a
todeauna rasismul todeauna r`m@ne adic` ]i
Boris Becker <R la un moment dat R> a spus
c` el tre’ s` plece din Germania c` vrea ca fiul
lui s` n-aib` probleme c` . dac` nu ]tie c` e
146
Boris Becker ]i ar  e:  Copilul lui este:
muLAtru a]a cu p`rul cre\ adic` se VEde c` nu
e neam\ nu? Dr`gu\ cum s@nt din (AK) cum
ies din `]tia FOARte dr`gu\ da’: . . ]i ce (zice)
pentru c` la ]coal` ]i nu ]tiu ce peste TOT
nu vrea s-  }i de-aceea a vrut s` se mute cu
<{ totul {> [n America da’ }-Acolo e acela]i
lucru [n America.
LDJ: <J Ei nu:. J>
DD: CUM s` spun [n America LAS-c` }-Acolo e tot
a]a adic` dac` e]ti cu BANI ]i nu ]tiu ce nu
da’ dac` Fiul lui o s` fie un negru cu bani sau
m` rog un mulatru cu bani. Da’ ìa care nu
s@nt cu bani ]i acolo s@nt  . . Adic` ura asta
[ntre albi ]i negri nu se va stinge NIciodat`
pentru c` . pentru c` porne]te-a}A din nu ]tiu
 Oul ]i gìna. }tii . c@teodat` ne cert`m cu
r@de
 
LDJ: r@de
DD: Doina Doina F. ]tii ea este de-astea foarte . .
. /[: CUM s` zic eu . /[: . . Puiu e pu\in rasist ]
tii ]i-mpotriva `stora ]i nu ]tiu cum ]i ea e
147
FOARte liber` ]i-adic` foarte cum se
spune//
VJ: tolerant`.
DD: tolerant-a]a adic` faptul c` ea ea a stat foarte
mult timp [n Iran vreo ]ase ani ]apte ani s-a
obi]nuIT cu . . \ig`nia asta=
VJ: = Pì s-a obi]nuIT cu Aia da’ ìa-s foarte
intoleran\i pe de alt` parte.
     
DD: Dup-aceea Da. Bine. Dup-aceea pentru c`
ea a venit ca azilant` ]tii  zice Domle dac`
noi am noi am venit ]i nu ]tiu ce adic` tu tu \i-
ai (AK) te-ai ajuns

LDJ: M`car s` nu
ui\i asta.
DD: S` NU ui\i asta. }i-nTOdeauna-n discu\ii de-
astea c@nd Puiu [ncepe s` spun` Uite ]i . . /[
/[ \iGAnul `la de sau /[ NEgrul `la sau nu ]tiu
ce ]-atuncea ea imediat sare-n sus ]i-
ntotdeauna avem aicea discu\ii pentru c` 
M~ adev`rul este c`-ntodeauna dintre  dac`
se-nt[mpl` ceva rù sau ce MAjoritatea s@nt
148
`]tia s@nt negrii `]tia care-au venit pentru c`
cei care vin acolo NU vin . . /[ Boris Becker ca
nevasta lui sau ìa care-i vezi la R.T.L. (erteel)
ci vin  [n a- [n a- azilan\i nu? Vine scursura
de-acolo sau ce fac ìa. Care fur` care fac
droguri care atac` care nu ]tiu ce. ~ia vin
acolo ]i p` ~ia nu putem s`-i [nghi\im NU p-ìa
care s@nt de treab` ]i nu ]tiu ce ]i cu ~ia ai ce
ai nu? }i dac` la noi [n bloc . face mizerie ]i
murd`rie CIne face. NU neam\u. TOT `la care-a
venit cu cinci copii din Anatolia ]i TOT `la-i
nesim\it ]i las` gunoiu nu ]tiu p` unde ]i
m@zg`le]te nu? }-atuncea CUM s` nu  {ncepi
f`r` s` VREI s`-i ur`]ti ]i tu. }i TU e]ti venit
acolo da’ tu te-ai te-ai civilizat ]i  {nc` de-
aIcea ne-am civilizat. Pentru c`-mi spunea am
avut o discu\ie cu Doin-asear` M` zice am
mers [n [n Rom@nia [n `sta ]i st`teau cu
gunoiu acolo ]i nici nu-i deranja da’ zice }I noi
eram a]a nu ne deranja. NU te sup`ra zic
Doina pe mine [ntodeauna m-a deranjat
gunoiu eu nici la mine-acas`
 
149
LDJ: <J S` fim serio]i. J>
DD: nu aruncam pe strad` o h@rtie p@n` nu g`seam
un co] ]i nu NU m-am civilizat [n [n GerMAnia.
Am ve <{ nit civilizat` {> ]i-a}A am r`mas.
4.1.11. Dialog privat
Eram vr@nd nevr@nd cu con]tiin\a treaz`
CORV 6 – D.priv.2
150
Durata total` a [nregistr`rii: 20'11''
Participan\i:
AG: sex feminin, n`scut` [n 1947 la Bucure]ti, facultatea de
litere
LDJ: sex feminin, n`scut` [n 1944 la Frunzaru (Olt) facultatea
de litere
Durata total` a pasajelor transcrise: 6' 45''
LDJ: ]i /[ [n toamna trecut` sau [n iarna a avut

c@teva la r@nd (AK) emisiuni la r@nd i-a
chemat pe `]tia cu bioenergia.
 
AG: mhm
LDJ: <{ ]i-ntr-o zi {> /[ la ora opt tot a]a seara
ne-a spus unu din ei un tinerel Concentra\i-v`
eu acuma am s` emit energie.
 
AG: mhm
LDJ: Nu spun cu cuvintele lui.
 
AG: Da. Da.
151
LDJ: Concentra\i-v` un minut. . V` concentra\i eu v`
emit ne privim o- ochi [n ochi . ca /[ rusul `la:
=
AG: = Da. M` \i-am povestit? Ce experien\-am avut
eu cu `la?
LDJ: Nu. S`-mi spui pe urm`.
AG: Da.
LDJ: }i noi am@ndoi . <{ MAI [n glum` {> mai [n
serios


AG:
mhm
LDJ: ne-am ne-am concentrat
AG: mhm
LDJ: ]i fiecare s-a g@ndit la ale lui. }I . a doua zi
nu dar a treia zi Victor mi-a declarat FOARte
limpede <MARC Nu mai am bron]it`. MARC>
Victor h@r@IA
AG: mhm
LDJ: avea pieptul plin
AG: mhm
152
LDJ: imit` respira\ia h@r@it` [i sim\eam uneori [i
spuneam Tu}E}te c` sim\eam c`: .
AG: Bron]it` cronic`? SAU [n clipa aia avea //
LDJ: CROnic`. }I tabagic`.
AG: Aha. []i drege glasul Mhm.
LDJ: N-A mai avut nimic. <MARC Dintr-o si- (AK)
dintr-o zi . BRUSC. MARC>
AG: }i gata? }i:: s-a//
LDJ: }i de-atunci nu mai are nimic.
AG: Pff. <J FORmidabil` chestie. J> =
LDJ: = Eu m-am g@ndit la ochi. . . Da’ <R probabil
c` N-AM ]tiut s` m` concentrez bine. R>
 
AG: mhm 
LDJ: {ntr-adeV~R m-am sim\it mai bine o bucat` de 
 
AG: mhm
LDJ: <J Eu suf`r [n continuare cu ochii. J> =
AG: <F Vai }I eu F> <{ [nGROziTOR {> eu
NU ]tiu:

153
LDJ: Trebuie s`-mi
poveste]ti. . Trebuie s`-mi poveste]ti. Mai [nt@i
spune-mi cu: cu:
AG: cu RUsu.
LDJ: Da. <{ CUM [l chema. {>
AG: NU mai \in minte.
LDJ: Novordvovschi . . . Rojdestvenschi.
  
AG: Nu nu nu. Nu NICI nici.
Ceva cu ni]te <? ]@uri ?>

LDJ: }i tu l-ai urm`rit?
AG: M~I /[ c@nd l-am urm`rit deja N-A mai avut
efect asupra mea c` eu am un soi de:: /[:: minte
cretin`: ]tii care c@nd se: /` /[ /`:: [nTOARce-
asupra mea [ns`mi cu TOAt` bun`voin\a: /[:
posibil` reu]e]te s` bloCHEze tot s` bruieze ]
tii? Eu l-am cunoscut ]i pe Mirahorian nu ]tiu
dac- auzit de elLeVON Mirahorian.
 
LDJ: CIne-i `sta.
AG: A murit.
LDJ: MIra-?
154
AG: <MARC Mi-ra-ho-rian MARC> Levon
Mirahorian. Doctorul Levon Mirahorian
care era: pioNIEru para- . m` rog

LDJ: A: e un cuv@nt [ntreg.
AG: tratamentelor `stora psiho-: PArapsihologice: .
]i care avea o for\` extraordiNAr` ]i care-
avusese ni]te: /[:: rezultate absolut
spectaculoase.
 
LDJ: <{ C^ND. {> Da’ nici nu
mi-ai povestit. Mai de mult?
AG: <J De mult de mult. J> Nu adic`: nici nu eram
m`ritat` <xxxxxx>

LDJ: Nici nu se zvoNEA [nc` la: noi  de chestia
asta.
 
AG: Nu.
El avusese: perioada lui de glorie:: h`t
[nainte de r`zboi ]i acuma m` rog era un
b`tr@n care din c@nd [n c@nd la . prieteni
a]a: le mai f`cea. =
155
LDJ: = Mai ales c` erau persecuTA|I to\i `]tia cu
lucruri
 
AG: Binen\eles.
LDJ: ne::conven\ionale.
 
AG: Binen\eles. El a reu]it s-o: vindece pe mama de o
chestie pe care NImeni n-a reu]it s-o identifice
chestie pentru care mama a ie]it la: PENsie da’
f`r` s` ]tie de ce <R adic` pur ]i simpluR> i s-
a atrofiat  algodistrofie s-a zis adic` se
distrofia m@na cu ni]te dureri {Ngrozitoare.
De CE? NU s-a ]tiut. A:]a. E ]i el a reu]it s`-i /
[: stopeze:: chestia asta prin tratament /[:
LDJ: }i-n CE consta tratamentu.
AG: <{ Pì A]a: un fel de /m NU chiar hipnoz` {>
sugestoterapie adic` te:: apuca: de m@n` ]i-\i
spunea c` te sim\i bine c` nu ]tiu ce c`-\i
merge din ce [n ce mai bine cu < xxxxxx > cu
~la cu ~la cu: m` rog. =
LDJ: NU era chestia aia: gen Giuna cu m@na [n
dreptul
156
 
 
AG: NU nu nu.
NU nu.
LDJ: organului dureros sau bolnav.
 
AG: Nu.Nu. Era suge- (AK) el [i: zicea
sugestoterapie dar era }I pe baz` de c@mp
fiindc`:::
LDJ: transmitea totul. =
AG: = Da. A]a. }i-n orice caz el men- (AK) nu cu:
vorbele-\i transmitea chestia aia
 
LDJ: Da.
AG: adic`-\i preg`tea <? mental. ?>

LDJ: Eu CRED [n asta.
AG: Eu am v`zut pe mama. Ei pe mine n-a reu]it nici
m`car s` m` fac` s` nu pot deschide ochii ceea
ce e chestia cea mai simpl` ]tii? Pentru c` eu
aT^T de cooperant` eram at@t de TAre
vroiam [nc@t eram .
LDJ: ie]eai din joc.
157
AG: <{ vr@nd {> nevr@nd da. Eram vr@nd
nevr@nd cu con]tiin\a treaz` ]i: m` uitam la ce
se-nT^Mpl` ]i NU s` mai [nt@mpla ]tii?
DAR cu: rusul `la tocmai ASta vreau s`-\i
spun C~ eram o dat` [n Baba Novac noi
eram deja mutate ai- (AK) muta\i /[ DINcoace ]
i nu ]tiu ce ne-am dus s` lu`m. /[:: Spre sf@r]itu
zilei eram obosi\i nu ]tiu ce ]i acolo
mergea:: . televizoru ]i eu st`team [n fa\a
televizorului ]i m` uitam prin ni]te ziAre deci
NU eram atent` la chestia aia am v`zut c` e un
rus care zice nu ]tiu ce cum era atunci cu .
ru]ii ]tii pe postu rusesc

LDJ: {nc` NU c`zuse Ceau]escu. |II minte?
AG: Nu.
LDJ: Se f`- (AK) produsese o liberalizare la ru]i ]i la
noi nu.

AG: Da 
eXACT ]i la ei era cu mult mai interesant
dec@t la noi. . }I dec@t la bulgari. A]a. . }- ]i
H~:T [ntr-un t@rziu dup` . ce `la vorbea
158
deja de nu ]tiu c@t amar de vreme am /[
<{ PARc- {> am [n\eles eu c` NU ]tiu ruse]te
c` e vorba de ceva de o ]edin\` de-asta de
sugestie colecTIv` de nu ]tiu ce <{ i-am {>
dat aten\ie a]a c-un sfert de ureche. DUp`
care merg@nd spre cas` . }TII cum era
transportul atunci DIN Baba: (AK) din Balta
Alb` p@n`-n Drumul Taberei era foarte greu /
[ trebuia s` schimb`m la:. Eroilor acolo n-a
venit autobuzu deci am luat-o cu bagaje a]a:
am urcat dealu: Eu care eram [ntodeuna cu
dureri de spi<J nare J> obo<J sit`J> nu ]tiu
ce eram dup-o zi foarte grea am urcat ca o
capr` neagr` n-aveam nici pe dracu.
 
LDJ: sprin\ar`.
AG: M` sim\eam <MARC excelent. MARC> .
LDJ: }i n-ai f`cut nici o leg`tur` cu: ?
AG: DUp-aia mi s-a spus ce e cu chestia aia ]i-am
zis <{ HO {> <J pa: . J> . . }i mi s-a spus c`
]i la dis <{ ta:n\` {> ]i p@n-la Ber <{ lin {> ]i
nu ]tiu ce ]i c` nu trebuie s` ]tii limba ]i-am zis
Aia e. Pentru c` era ABsolut inexplicabil. <R Era
159
[ntr-o perioad` c@nd m` sim\eam <{ FOARte rù
{> era o zi FOARte proast` ]i-am f`cut ceva
foarte greu R> ]tii? =
LDJ: = Nici m`car nu te privisei [n OCHI cu el.
AG: Nici m`car nici nu i-am dat aten\ie nici nimic.
Dup` care am [nceput s`-l /[: urm`resc C^ND
s@nt alea s` . m` duc acolo s` m` fac`:: nou`
]tii? E eu fiind deja atent` NU m` mai f`cea
CHIAR a]a de nou`. Avea . rezultat =
LDJ: = Avea?
AG: Avea dar /[: m` rog <{ MAI pu\in spectaculos
{> ]i pe <J mai pu\in`: durat`.J>
LDJ: }i de exemplu CE: . Trebuia s` te g@nde]ti la o
afec\iune aNUme s`-\i alegi ceva? =
AG: = /`: <{ NU nu {> TOCma c` `la zicea s` nu
te g@nde]ti PARc`. Parc` ~la era stilu s` nu te
g@nde]ti la ceva anume ci: pur ]i simplu s`: te
g@nde]ti la el . ]i s` te la]i [n voia lui. }i EL /[:
nu ]tiu num`ra nu mai ]tiu exact ce f`cea
eu NU-N\elegeam prea bine ce spune
da’ el zicea c` nu conteaz`.

LDJ: Era }I dr`gu\ . oCHIOS. Avea ni]te ochi//
160
AG: Era FOARte da era un tip foarte bine.
LDJ: fanTAStici.
AG: <J Foarte bine era. J> . . .
LDJ: Da’ <{ CUM pot {> mì. . ~sta (AK) `]tia m`car
ne spuneau . Acum simt c` emit. Putem
cuprinde at@ta arie /[:
AG: Da `]tia de care-am citit aveau o arie foarte
limiTAt` dar ~Sta ciTIsem pe urm`c` el
reu]ise s` trateze . ]i: persoane din Berlin
care nu ]tiau nici ruse]te nici
 
LDJ: CHIAR numai cu g@ndul.
AG: nimica. pur ]i simplu /[: f- fiind ele pe:
recep\ie atunci c@nd el emitea adic` NU a]a
pur ]i simplu: . .
LDJ: P> =
AG: = DA s@nt fantastice.
LDJ: Miraculoase fiindc` ]tiin\a [nc` nu le-a: explicat .
..


AG: Pentru c` nu ]tim /[::
Da.
161
LDJ: Eu nu: nicioDAt` nu: [n- [nL~tur a]a din capul
locului . . lucrurile-astea din afara:: medicinei.
 
AG: Nici eu. At@ta
doarc` acuma fiind a]a de mul\inu mai ]tii
care-i adev`rat]i care e::

LDJ: ]i care-i escroc. . .
AG: escroc ]tii? }i-n plus fiind at@t de asalta\i /[:
fac ]edin\e cu: mult` LUme ]i: =
LDJ: = mai rasolesc probabil.
AG: /[ ]i rasoLESC  ]tii? }i-atuncea-i ca la rug`ciune.
162
Cartea de bridge pe care-a scris-o tata f`r` s` ]tie
bridge
Locul [nregistr`rii: Bucure]ti (acas` la SG)
Durata total` a [nregistr`rii: 18' 52''
Participan\i:
SG: sex feminin, n`scut` [n 1939 la Bucure]ti, facultatea de
litere
de litere
Autorul transcrierii:Lauren\ia Dasc`lu Jinga
Durata total` a pasajelor transcrise: 3' 20"
SG: Cel mai dr`gu\ a fost . cu cartea de BRIDGE pe

care-a scris-o tata f`r` s` ]tie bridge
pun@ndu-]i un /[ nume de autor strìn ca s`
fie interesant
LDJ: r@de
SG: era perioada de a- (AK) de: CUM se cheam`. /`:
(5 sec.)
camuflaj ]i s-a g@ndit c` asta e un lucru bun
lumea st` [n cas` ]i-nva\` s` joace bridge. A luat
c@teva

163
LDJ: }i s-a
g@ndit bine? S-a v@ndut?
SG: Da da. Binen\eles. A luat c@teva: manuale ]i
F~r` s` ]tie c` el N-A fost juc`tor de c`r\i. Fratele
lui era mare specialist ]i i-a dat c@teva exemple
]i-a:  Avea . un talent deosebit s` explice
ORIce. }i-a f`cut acest manual DE bridge care s-
a v@ndut CA p@inea cald` ]i pe care mu:lt`
vreme dup-aia . [ se bazau unii [n diverse
disCU\ii =
LDJ: F`cut de un om care nu ]tia bridge.
r@de
  

SG: care nu ]tia bridge ]i care
era un G. oarecare. Binen\eLES c`-i spuneau
 
LDJ: r@de
SG: Chesterton (cest`rton) sau a]a ceva ]i
spuneau
<CIT Bine dar CHESterton spune a]a. CIT>
( ... )
164
SG: Dup` cum a [nv`\at portugheza. avea o
gr`mad` de c`r\i din portughez` de tradus ]i ca
s` ORIce f`cea el verifica. C` tata ]tia C^teva
limbi FOARte bine f`cuse ]i filozofie ]i
istorie ]i . . . M` rog era o
<R cum s` spun R> o figur`: . . de CULme de:
de genera\ie . dup-aia: . m` rog nu s-a mai
putut /[: . . ajunge la nivelul lui. Cu Coloana \i-
am spus nu?
LDJ: gest afirmativ cu capul . . P`cat c` n-ai mo]tenit
de la el m`car /[ pricepereafleru `sta.Sau poate
c-ai aVEA adic` NU el f`cea munca . de
manageriat a editurii. El
   
SG: Da. Da.
LDJ: avea mirosea ce-ar merge. Asta ai putea s`
faci }I tu.
SG: Da dar /[: eu nu mai am puTEre. Eu nu mai am.
Tata avea patruzeci de ANI. Era la: CUM s`
spun. /[: {ncePEA . o treab`. }i-a avut CA s`
porneasc` editura ni]te: avantaje FOARte
clare. Avea ni]te c`r\i tehnice SCOAse ]i DE
succes . ale lui . . cu care-a pornit . avea
165
tipograFIa Societ`\ii Petro]ani . care [ntr-un
fel /[ l-au luat ca administrator ]i l-au /[: .
ajutat adic-a tip`rit acolo F~r` s`-l coste mare
lucru ]i //
LDJ: Asta e e e o (AK) un avantaj eNORM.
  
SG: au avut Da.}i un PRIM
tiraj din carte comandat. . Adic` el a pornit cu//
LDJ: la sigur.
SG: cu ceea ce-s problemele ast`zi difuzarea care
este O catastrof` //
LDJ: Da.
SG: tipografia o <@ calamitate @> //
LDJ: inclusiv h@rtia.
SG: efecTIV numai h@rtia. A v@ndut a avut un
Buick pe care l-a v@ndut ]i cu ace- (AK) cu
banii a pornit. =
LDJ: = }I CAre-a fost primul (AK) prima carte. Ca s`
]tiu

SG: Prima
carte cred c-a fost < xxxx >

166
LDJ: atunci c@nd [\i vinzi o ma]in` [n CE bagi ca
s` nu: /[ ri]ti /[:
SG: De fapt ma]ina: ma]ina a fost cump`rat` cu
banii c@]tiga\i pe alt` carte. . A scos o carte //
LDJ: Tehnic`?
SG: Da: care s-a v@ndut /[: pe precomand` . .
 
LDJ: Deci
SG: un num`r de exemplare cu precomand` banii i-
a primit ]i: a dat cartea deci asta a fost . .
prim- 
cu ce a cu ce a putut el s`: 
LDJ: porneasc`.
 
SG: Deci cu ce a Munca lui a pornit p-orm`: [n
treaba asta. . E or /[: [n momentul de fa\`
h@rtia este
<MARC eno:rm MARC> de scump` tipografia
la fel . ]i cost` MULT prea mult.
167
Biblioteca a fost primul meu prieten
Locul [nregistr`rii: Bucure]ti (cabinetul dentar unde lucreaz`
TT )
Participan\i:
TT: sex feminin, n`scut` [n 1955 la Bucure]ti, asistent`
medical`
LDJ: sex feminin, n`scut` [n 1944 la Frunzaru(Olt), facultatea
de litere
168
TT: Singurul meu refugiu a fost ]i-am zis c`-

nTOdeauna a]a va fi . au fost c`r\ile . .
Biblioteca biblioteca a
fost <{ PRI > mul meu prieten primul meu
 
LDJ: c`r\ile. . <{ M` {> recunosc. E]ti sora mea.
TT: prieten [n clipa-n care-am reu]it s` pun m@na pe
c`r\i. NU am reu]it . poate ]i singur`tatea asta ]i
timiditatea m-a ajutat (sic!) foarte mult N-AM
reu]it  /[: c`r\ile la mine s@nt (AK) este singurul
prieten [l la]i [l la]i pe mas` .
LDJ: ]i te-a]teapt`.
 
TT: o perioa- O perioad`[l ui\i dar [l reg`se]ti acolo
F~r` probleme F~r` complica\ii f`r` negati
<@ visme ]i @>//
LDJ: f`r` repro]uri r@de ca prietenii.
TT: ]i f`r` repro]uri c-a fost uitat. F`r` repro]uri.
LDJ: <J PLUS c` te-mbog`\esc. J>
169
TT: }i te-mbog`\esc fantastic de mult. Prima mea
carteprimul meu roman NE]tiind c` am 
Aceast` cunoa]tere cu cei din jur ]i cu cartea au
fost exact ca un <? noroc. ?> Singur` NImeni
nu m-a: /[ nu m-a direc\ionat. A fost Jane Eyre
(gen ir). Este o carte care (sic!)N-AM s-o uit
nicidat` NE]tiind c` s@nt dou` romane. }i-am
[nceput c` pot exista c`r\i cu dou` cu trei cu
patru ro- (AK) cu: patru  deci cu o evolu\ie
volume. }i-am luat

LDJ: Variante sau CUM.
TT: Cu variante. Am luat-o cu volumul doi ]i dup`
ce-am realizat c` totu]i <@ exist` }I un primul
volum @> am [nceput-o cu <{ primul volum.
{> . {n clasa a cincea am citit Patul lui Procust
care (sic!) BInen\eles c` n-am reu]it <@ s-o
[n\eleg ]i s`-mi spun` @>  r@de
 
LDJ: <{ Ia: uite {>
<{ ce citeai la ora aia. {> Eu citeam Jules Verne
(jiul vern) ca to\i copiii t@mpi\i.r@de <@ Jules
Verne citeam ]i Ispirescu @> r@de
170
 
TT: Citeam //
LDJ: <J A]a [napoiat-am fost ]i eu. J>
TT: }ti\i cum am fost? Am (AK) Citeam tot ce
[nt@lneam ]i tot ce g`seam

LDJ: f`r` alegere.
TT: F`r` alegere. Au fost

LDJ: Nu te-ndruma nimeni.
TT: Au fost c`r\i de:: . . . de cunoa]tere }I
sexual` }I: o carte am zis c` n-am s-o uit
niciodat` n-am avut-o mi-a dat-o cineva
Calea fericirii a unui (AK) scris` de un /[ doctor
Felix un francez. . FOARte bun`. Este un gen de:
. cum este Cartea c`- Cartea: c`s`toriei scris`
de Mihai Stoian de un /[: a]a.  . . }i: /[: .
[ncet-[ncet am reu]it /[ deci am [nceput cu
pove]tile care fantastic le-am citit cred c`
p@n` ]i DUp` dou`zeci de anir@de <@ le-am
citit@> c@nd /[: ace]ti prin\i ]i: /[: z@nele
erau [nTOdeauna [nainte
171
de culcare . [mi cream [mi cream o
ambian\`
< xxxxxxxxx >

LDJ: un basm cu care s-adormi.
TT: Eu [ntodeauna eram una din personaj- (AK) una
din z@ne sau un prin\ ]i-ncercam s`-mi fac o
lume a mea proprie. . . Deci: au fost singurii
mei ]i primii mei prieteni.
Nu s@ntem nebuni, da' ne place ceea ce facem
Autorul [nregistr`rii: Victor Jinga
Data [nregistr`rii: 28 mai 1999
Locul [nregistr`rii: Bucure]ti (Institutul de Biologie ]i Patologie
Celular` „N.Simionescu“)
Durata total` a [nregistr`rii: 90''
Evocare a profesorului Nicolae Simionescu, creatorul
I.B.P.C. ]i primul sù director („Profesorul“)
Participan\i:
medicin`
172
GP:sex masculin,n`scut [n 1955 la Bucure]ti, facultatea de
biochimie
Durata total` a pasajelor transcrise: 6’ 30''
Obs.:GP are un debit foarte mare de rostire ]i afonizeaz`
uneori finalul cuvintelor.
GP: ]i ]ti\i adic`: . . mie mi-a pl`cut foarte mult

c@nd Profesoru a dat un r`spuns  . . Deci pe-
atunci . anumi\i tipi din Securitate <R binen\eles
R> orice instiTU\ie era supravegheat` ]i i s-a
pus o-[ntrebare dumneavoastr` ]ti\i foarte
bine au fost . ]aptesprezece oameni la burse-n
Statele Unite ]i n-a r`mas nimeni. . }i i s-a pus
[ntrebarea Profesorului . . <{ Domne {>
spune-ne ]i nou` care e secretu este FOARte
intere <{ sant  {> pentru c` ne fug at@t de
mul\i oameni. CE le-ai f`cut la oamenii dumitale
sau CUM [i selec\ionezi de . . s-au dus <{ ]
apte]pe {> ]i s-au [ntors <J ]apte]pe. J> }i-ntr-
adev`r r`spunsul Profesorului era unul foarte
logic ]i foarte adev`rat NU au de ce s` r` <J
m@n`. J> Deci acolo unde es- (AK) ei s-au dus
la: <J Yale (ieil) J> la: specializare la  unde 
Coasta de Est Coasta de Vest laboratoarele
173
care erau acolo deci doTArea material` care-
o aveau cei de-acolo . o avem ]i noi [n
institut . subSTAN\ele s@nt acelea]i proiectele
s@nt comune parte din ele s@nt comune da?
Deci . de CE s` r`m@n`. N-are un motiv deci <R
[n momentul [n care-ntr-adeV~R nu te satisface
profesional ]i vezi c-aicea nu se poate face
nimic ]i totu este numai acoloda. R> Da’ zice
momen <{ tan{> . .
VJ: Da’ a fost marea art` a Profesorului s` aleag`
ASTfel de oameni pentru care ASTfel de
argumente s` fie primordiale.=
GP: = <{ <R Da da da. R> {>
VJ: c` pot lucra [n condi\ii
 
GP: -di\ii da.
VJ: ]i care . . care nu s-au uitat la faptul c` di- (AK)
MArea diferen\` era: numa [n materie de salarii.
GP: Da. . De aCORD.
 
VJ: C` acolo diferen\a era enorm`. }i totu]i
oamenii ale]i de el au fost ASTfel de oameni
pentru care argumentul profesional a primat.
174
GP: Exact ASt-a fost. Deci au fost oameni de-o
anumit` calitate ]i de-aia v` spun ]i noi deci
am . am venit s` lucr`m o lun` de zile pe <F
gratis F> .
VJ: Da.
GP: . f`r` NICI un fel de plat` <@ ba din contr`
@> eram entuziasma\i ]i: . C^T st`teau cei din
laborator <R aT^T R> st`team ]i: <{ noi 
{> NU s` plec`m aoleu s-a terminat
programul s` semn`m condi- //
VJ: S` }TII c` se st`tea.
GP: <@ O:: @> <J O: J> Pì da’ [i spuneam eu
cuiva /`: m-a [ntrebat un inginer o dat` ]i zice
M` da’ zice C^T lu-  CE salariu ai
binen\e<{ les {> DOu` mii ]i ceva d` lei luam
p`: . . dup` vreo DOI ani aveam vreo dou` mii
dou` sute ]aptezeci d` lei salariu. Deci c@nd m-
am [ncadrat eram cu: dou` mii de lei. }i zic (AK)
zice }i C^T lucra\i. M`: zic ne-apuc` ]i dou` ]i
trei ]i patru diminea\a. Zice M`:i da’ zice-\i
d`: BANI [n plus la? Nu. Da’ zice Voi ste\i
(sunte\i) nebuni?
175
<{ NU {> stem (suntem) nebuni r@de <R da’
ne place ceea ce FAcem. R> }i p-orm-am mai
spus }I eu o chestie . . care era: adev`rat` ]
i:: deci [\i d`dea o oarecare: idee cam ce era::
(AK) cum era ]i: Profesoru ]i cum era (AK) care
era standardu institutului. I-am spus La tine-
acolo unde te duci ]i lucrezi la CE or` vine
directoru. A: ce (zice) pì vine p` la un]pe
un]pe ]i ceva semneaz` ni]te chestii ]i pe la
doi]pe ]i ceva a plecat nu mai e nimeni. E: zic
profesoru nostru vine la opt jumate ]i pleac` pe
la nou` seara. Deci el lucreaz` /` ZILnic
dou`s-//
VJ: ]i lucreaz`-nTINS.
GP: lucreaz`-ntins ]i dou`]pe ore p` zi zic. Aia
este este o diferen\` de: mentalitate.

VJ: ]i se duce-acas` ]i mai
lucreaz`.
GP: Da. }i zic E ASta este vezi dac` directoru a
impus un anumit standard ]i standing
(stending) ]i el lucreaz` at@ta binen\eLES c` ]i
ceilal\i lucreaz`. }i deci asta era o atmosfer` de
176
CE. Institutul era NOU era fruMOS FOARte bine
dotat cu OAmeni d` calitate deci care ]tiau:
meserie ]i vroiau s-ajute s`-i [nve\e ]i p`
ceilal\i <? [nc@t ?> era o stare d` spirit care
f`cea la orice or` zi din . /`: (AK) Or` din zi ]i
din noapte s` fie cineva [n institut. }i i-am spus
eu acelui domn Pì domle ]tii ceva? NU s@nt
eu singuru deci NU s@nt eu singuru nebun
<Rs` spuiR> A: e GAbi nebun ]i d-aia::
r@de e /a FOARte pasionat <R d` R> cercetare.
<{ NU:{> era o stare d` spirit g`seai
oric@nd zece cin]pe oameni la: doi]pe unu dou`
noaptea[n /[: institut. Mi-aduc aminte cu Puica
C. cu: Cristina c@nd izolau pl`cu\e ]i
membrane de pl`cu\e pì se lucra: nonSTOP
putem spune.
VJ: Da’ starea asta de spirit era: }I pentru c`: [ntr-
adev`r /[ . erau ]i condi\ii excep\ionale dar era ]
i: calitatea Profesorului de a na]te entuziasm =
GP: = SIgur.
VJ: pentru ceea ce se: lucreaz` =
GP: = Da.
177
VJ: ]i de a: ]i de a de a de a de a te convinge ce
semnifica\ie important` au lucrurile pe care le
faci.
( ... )
GP: S-au f`cut ni]te presiuni EXtraordinare. TO|I

stagiarii au fost (AK) li s-a-ntrerupt (sic!) s- /`:
stagiul ]i deta]`rile care le-aveau la U.M.B.
(umebe) sau [n alte p`r\i <{ ]i {> ni s-a-
ntrerupt ]i nou` deta]area aici. }i a trebuit s` . ne
ducem la Calafat. DAR totu]i Profesoru nu:: ]i-
asta <? ar`ta ?> caracteru lui d`: lupt`tor. NU
nu: ceda: cu u]urin\` }-IN special oamenii.
Indiferent chiar dac` f`ceau gre]eli ]i
dumneavoastr` ]ti\i mai bine . . C` MUL|I au
gre]it p-aicea
 
VJ: Da da.
GP: ]i Profesoru chiar c@nd oamenii au gre]it nu:
N-A vrut s` se dispenseze d` ei. Adic` erau:
mu]trului\i  /[ . Mì [ncearc` s`-\i revii
 
178
VJ: /`: Profesoru Profesoru [n
momentul c@nd investea [ncredere-ntr-un om
. /[: o retr`gea GREU.=
GP: = FOARte greu. Da da.
VJ: Da.
GP: FOARte greu.
VJ: Pentru c` }-INvestirea asta a: a [ncrederii se
f`cea dup` MULT~ cump`nire.
GP: Da.
VJ: /[: Dup` MULT~: chibzuin\`.
GP: Adic` eu am v`zut oameni oameni ]i nu ]tiu da’
poate:: <R s` d`m nume s` nu d`m
nume nu ]tiu R> da’ CEL pu\in dou` cazuri
[n care . institutu:: (AK) deci poZI\ia institutului
era oarecum /[: loVIt` prin ac\iunile unor
oameni ]i Profesoru chiar [n situa\ia-n
care totu]i . . pentru Profesor /` institutu
`sta a fost /`: . . biserica d@nsului adic` . .
ceva: mai mult chiar dec@t faMIlia pot s` spun.
Aicea ]i-a petrecut /` cred cei (AK) cel (AK)
CEle mai multe ore din via\` ]i cei
mai //
VJ: Chit c` \inea eNORM la familie =
179
GP: Chit c` \inea la //
VJ: da’ VIA\a lui era aici.
GP: Via\-  Exact era concentrat` PENtru institut.
VJ: Da.
GP: Deci CHIAR [n situa\ii [n care:: CEL pu\in doi
oameni /[:: au lovit <{ prin ac\iunile lor {> au
lovit [n interesele institutului /[: Profesoru <{
nu {> s-a dispensat de ei. FOA:Rte greu.
Foarte greu ]i dup`: foarte multe: lupte ]i:
c@nd ]i AL\ii i-au spus Domnule TREbuie s` faci
lucru `stapentru c`: altfel /[: practic /`: . .
VJ: Da ]i c@nd /[ c@nd . . . partida pentru care
lupta Profesorul adic` s` aib` oameni /[ cu
care s` s` fac` cercetare de calitate []i d`dea
seama c`-i pierdut`.
GP: Da da. Exact. }i foarte foarte greu renun\a la
oameni. }i-atuncea . [n privin\a noastr` deci
[n momentu-n care: /[ cei de la U.M. (ume-) //
VJ: Ca s` nu mai spun c`: foarte mult se lupta
pentru oamenii care erau lovi\i de AL\ii. =
GP: =Aia NU mai vorbim. <R Aia nu mai vor- R> }i-
atuncea as- (AK) cam `st-a fost cazul nostru.
Deci /`: . . cei de la U.M. (ume-) //
180
VJ: Voi era\i lovi\i de AL\ii.
GP: Da da. Da. Eram lovi\i da’ ]i Profesoru D-Aia
s-a s-a b`tut foarte foarte tare dar binen\eles
p@n` la urm` posibilit`\ile erau limitate.
4.1.15. Conversa\ie public` (cu mai mul\i

participan\i)
Venim s` v`-ntreb`m, dac-avem nel`muriri
CORV 61 – D.pub.16
Locul [nregistr`rii: Ploie]ti (Universitatea „Petrol ]i Gaze“)
Seminar universitar
Participan\i:
MV: sex feminin, n`scut` [n 1936, la Bucure]ti, facultatea de
litere
LDJ: sex feminin,n`scut` [n 1944 la Frunzaru (Olt), facultatea
de litere
Studen\i din anul I al Facult`\ii de Litere: SF1, SF2 etc.
(student, sex feminin); SM1, SM2 etc. (student, sex
masculin)
181
MV: SAU . /[: c@nd s` scria: . . [n ortografia mai
veche ]i cum s` }I pronun\a „oBICInuit“. ]i
„vecinic“. pentru c` s` . p`stra leg`tura
etimologic` cu „obicei“ ]i cu „veci“ . ]i s` scria
P^n`-n treizeci ]i doi „vecinic“ ]i „obicinuit“. .
SF1: }i noi ziceam „veCInic“. ve't inik
MV: Citeai „veCInik“ ve't inik eXACT. „veCInik“
ve't inik ]i  <MARC „oBICInuit“
MARC> obit nuit hai s` zici da’ „vecinic“
ve't inik te te- ncurca te trimitea la cu totul
alt` familie de cuVINte. .
SF1: Dar /[ deosebirile acestea regionale s@nt
gre]ite?
MV: <L S@nt gre]ite dac` vrei s` vorbe]ti [n /[: stil
academic sau dac` vrei s` vorbe]ti [n /[ [ntr-
un stil foarte elevatL> {Ntr-o situa\ie de
comunicare formal` oficial` atuncea s@nt
gre]ite.
SF1: M` intereseaz`-n special la eXAmen pentru c`
mi se pare discrimi <{ nare {> s`: fie corect [
/[ limbajul din Mun- din Muntenia s` fie
considerat standard.
182
MV: /[: }TII ce se-nt@mpl`? {n limbaju  . <@ hm
@>
<J asta o s` vorbim la Anul dac`: om fi tot
[mpreun` J>. /[ limbajul standard se bazeaz` {N
special <MARC pe formele muntene]ti
MARC> dar <{ NU nu {> mai. <R <J Aicea
facem o digresiune cu TOtu:: digresiune fa\` de
obiectul seminarului da’ dac` m-ai [ntrebat m`
simt datoare s`-\i r`spund c@t de c@t. J> R> . .
. NU tot ce este muntenesc a intrat [n limba
literar` . . N-au intrat formele morfologice de
tipul „ei face“ . n-au intrat NICI formel de (AK)
morfologice de tipul“ ei „s@nt`r`“ . n-au
intrat /[:  care func\ioNEAz` ]i-aCUma . pot fi
auzite. . l`pt`reasa mea vorbea: <J care e din
marginea Bucure]tiului J> vorbea cuRENT a]a .
. Am [nt@lnit pe teren ]i „ei FAcer`“ <}OPT ]i-
a]a mai departe. }OPT> . Deci astea N-AU
intrat. N-AU intrat /[: . . tipurile: TOCma de
palatale foarte moi tipul „cioar`“ t ioar  . ]- ]
i dup` noile . norme n-au intrat <R chiar
despre <@ asta @> aveam de g@nd s` vorbesc
m@ine probabil adic` r@ndul viitor sau
183
ast`zi s` vedem cum ajungem R>. formele
„moa]e“ „p`pu]e“„u]e“. au fost adap-
(AK)adoptate CElelalte cele nordice „u]`“
„m`tu]`“ . . . iar formele:  N-au intrat formele
foarte: `stea bucure]tene: (AK) „bucure]itene“
unde <CIT „birjiarul joac` (AK) jioac`. ]
iah“CIT> . . }I . aceste forme munte <{ ne]ti
{> care-au fost . (AK) N-AU fost admise [n
norma prescriptiv`. autoMAT <R sau
NEautomatm` rogR> (AK) impliCITau primit o .
/`: conota\ie NEgativ` din punct de vedere
social P> (adres@ndu-se
unui student care [i ridic` o h@rtie c`zut` pe jos)
. din punct de vedere social. Cel care le
folose]te este considerat inCULT este
considerat /[ <J cum ni se spunea nou` p`:
teren Noi s@ntem mai < MARC dejoSA|I
MARC > . . deci e considerat
<F DEjosat F> /[ mai <{ MULT {> dec@t
moldoveanul . . care . vorbe]te (AK) care
„]@]@ie“ zice „]ier“ . „]iap`“ / [ . . .„jinere“ //
SF2: „]ientru“.
184
MV: „]ientru“ exact . . Este mai mai pu|IN
infamant <R dac` vre\i s` folosesc un termen
TAre R> s` zici „pi ]ientru“ dec@t s` zici /[:
„ei face“ sau /[ /[ „ei cade din picere“. . . TOT
ce este muntenesc ]i neadmis este mai
puTERnic respins dec@t /[ . forme (AK) alte:
forme. . DREPT e c` ardeleanul c@nd zice „cos`“
k s  ]i „sore“s re [n -ntr-o emisiune
televizat` [n care: NU vorbe]te un \`ran ci
vorbe]te un profesor sau un senator NICI asta
nu este la locul lui ]i nu este admis. . . E]ti /
[ mul\uMIt`?
SF1: . Da: da’ }I dumneavoastr-ave\i accent. NU ]tiu
c@t a\i stat [n Bucure]ti da’ ave\i un accent
ardelene:sc .


MV:
r@de }i

LDJ:
}i CUM l-ai caracteriza.
185
MV: Eu-s din patru]OPT [n Bucure]ti.
SF1: <? Nu prea ]tiu ?>
MV: BUN da’ tu dup` CE-L sim\i. C-asta CHIAR m`
intereseaz` fiindc` eu NU m` mai aud pe mine.
 
LDJ: }I pe mine.
CUM l-ai caracteriza.
SF1: Da’ da’ . . /[::
MV: Da’ dac` e]ti dr`gu\` IE}I din CU}c` un pic c`
te-aud mai bine.
SF1: /`: E mai dulCEAG a]a
e: =
MV: = PO|I s`-mi dai un exemplu concret?
SF1: /[: De exemplu spune\i „tre’ s` SPUie“ sau /[:
. . <{ Nu {> pot s` v` dau acum //
MV: Nu zi c` zic „tre’“ „Tre’“ NU-L am. Po\i 
Eventual zic „treBE s` spuie“ „Tre’ s` spuie“
nu nu cred. „S` spuie“ da „s` spuie“ s` . „s`
vie“ asta CLAR. Dar asta este . . asta <{ nu-
i ardelenesc {> asta-i muntenesc ]i sudul
Ardealului.
SF1: Nu ]tiu de:  din totdeaUna am avut impre-
<{ NU {> vorbi\i ca noi.
186
MV: <{ <@ Ha ha @ > {> Interesant. }i-s din
patru]opt [n Bucure]ti. Da’ <MARC m` \in de
br`neanc`. MARC>
SF1: NU se cuNOA}te. Nu ]tiu dac` ]i al\ii au
observa:t da’: //
MV: Mi s-a mai spus. . . Mi s-a mai spus da’ de
def-  m-a m-ar interesa dac` pute\i s` s`
defini\i
Se deschide u]a, vor s` intre studen\ii care au seminarul

urm`tor [n sala respectiv`
MV: <{ HO {> <J pa: J> Na c` ne-am luat cu

vorba ]i: . . CE facem la
ultimul seminar. O s` veDEM la curs o s`-mi VIe
mie o idee.
 
SF3: O s` venim.
MV: Poftim?
SF3: Venim s` v`-ntreb`m.
MV: Da.
SF3: Dac-avem /[: nel`muriri adic-a}A o s` facem.
MV: Cred c` e mai BIne.
187

SF3: Ne uit`m prin cursuri ]i tot ce nu:
a]a: scriem ]i v` zicem.
MV: Mhm.  acord 
SF4: }i diminea\a eventual plec`m direct de la
semiNAR <@ c-o s-avem multe nel`muriri @>
MV: CUM?
SF4: Diminea\a la examen o s` plec`m direct de la
seminar

MV: Pì NU Pì STAI pu\in c` examenul
e-n TREI]pe.
SF4: Da:. A: da. Credeam c`:: veni\i c-o sear`-nainte.
MV: Pì vin sau nu vin . . . A: tu zici c` s` s` s` .
. . M` rog.
r@sete
MV: Mie s`-mi spune\i la: la ultimu curs. .
SF5: Mai BIne la seminar c` . /[ s` veni\i atunci ]i
s`::
188
4.1.16. Monolog public
Comunitatea s`celean` s-a centrat [n jurul bisericii

]i [n jurul ]colii
CORV 64 – D.pub.1
Locul [nregistr`rii: Satulung (S`cele, jud. Bra]ov), [n fa\a
casei [n care s-a n`scut prof. Victor Jinga, cu prilejul dezvelirii
pl`cii comemorative
Cuv@ntare liber` (f`r` moderator)
Vorbitor: VJ - sex masculin, n`scut [n 1936 la Cluj,
facultatea de medicin` (vorbe]te liber)
Durata total` a pasajului transcris: 6' 12"
VJ: Stimat` adunare . . s`celenii au ]tiut

todeauna spre deosebire poate de MULte alte
189
p`r\i. . ale . . \`rii noastre []i drege glasul
s`-]i cinsteasc` fiii. . I-au cinstit. i-au urmat [n
sfaturile lor. ]i i-au men\ionat ]i au fost m@ndri
de ceea ce au realizat peste tot pe unde
r`sp@ndi\i [n \ar` au f`cut cinste locului lor de
ob@r]ie. . Intelectuali DEosebi\i . au plecat din
aceste locuri. Citind memoriile tat`lui meu
acuma pentru a intra [n atmosfera . acestor
manifest`ri  []i drege glasul  deosebite pentru
noi am constatat c` [n anii treizeci la Cluj o
mul\ime dintre profesorii universitari de-acolo
erau s`celeni. Era profesoru Giuglea era
profesoru George Moroianu. . era profesoru
Alexandru L`p`datu ]i fratele lui Ioan
Lapedatu . era profesoru Victor Jinga era
profesoru Martinovici . erau ca
asisten\iGheorghe Drai- (AK) /[ Gheorghe
Drago] ]i Ioan Tocitu de care foarte mul\i /[:
sigur c`: ]ti\i ]i v-aduce\i aminte. }i-a]a era
peste TOT [n \ar` [n Dobrogea . [n |ara
Rom@neasc` [n Basarabia . . s`celenii porni\i
de-aicea . cu mijloace modeste au f`cut
<{ carte bun` {> au f`cut a <{ vere
190
frumoas` {> ]i-au fost peste tot oameni de
omenie ]i de cinste.
Sunt foarte fericit c-aceast` cas`
construit`-n o mie opt sute patru]]ase pe care
. o onora\i . cu: aceast` manifestare a fost
TOTdeauna [n st`p@nirea familiei Jinga . ]i
este }I acum locuit` de familia Jinga de bunii
mei veri prieteni ]i dragi nou` . .  []i drege
glasul  Coca ]i Romic` Jinga. Ei au avut
[n\elepciunea s-o p`streze s-o fac` moDERn`
pe dinùntruda’ s`-i p`sTREze caracteristicile
exterioare. NU a]a cum s-a-nt@mplat [n MULte
locuri chiar [n S`cele c@nd [n spiritu unei
moderniz`ri prost [n\elese s-a schimbat
arhitectura originar` a locului.
Aceasta este o cas` TIpic s`celean` tipic
pentru societatea (AK) tipic` pentru socie <{
tatea s`celean`{> ]i tipic` pentru a]ez`rile /
[ gospod`re]ti ale S`celelor. Comunitatea
s`celean` NU s-a . centrat [n juru. prim`riilor ]i
autorit`\ilor pentru c` acelea NU erau ale lor
erau ale austroungarilor . . Comunitatea []i
drege glasul s`celean` s-a centrat [n juru
191
bisericii [n juru ]colii [n juru parohiei. Iar
pozi\ia acestei case este TIpic` pentru felu [n
care s-a orientat todeauna comunitatea
s`celean` [n decursu timpurilor. Este aproape
<{ }I de biseric` {> este aproape ]i de }COAl`
. . Are o arhitectur` tipic` . . pe care nu vreau
s-o descriu aici da’ tata [n memoriile lui o
descrie cu mult` dragoste. }i ceea ce este de
observat este c` reprezint` ca multe case de-
aicea ]i FElul [n care ]i-au f`cut via\a oamenii
[n S`cele . Locurile [n care se muncea [n care
se f`ceau banii[n care se . realizau mijloacele
de subzisten\` NU erau aici. Rom@nii N-AU
avut p`m@nt aici p`m@nt au avut
UNgurii-nspre |ara B@rsei. }i de-aceea au trebuit
s` mearg` [n diverse p`r\i [n (AK) pe care le-am
amintit /[: mai nainte. De aceea casa
s`celean` este o cas` deschis`o cas` [n care
exist` o <{ curte frumoas` {> [n care sunt
flori [n care NU prea sunt . . /[ locuri [n care s`
se creasc` <{ vitele {> nu sunt locuri [n care
s` se (AK) }URI [n care s` se depun`
produsele nu sunt de asemenea locuri [n care
192
s` fie utilaj agricol. Este o cas` [n care mamele
. dePARte de multe ori de so\ii lor []i cre]teau
copiii cu CINSte cu omeNIe ]i cu nespuse
sacrificii.
Momentu-acesta de [n`l\are deoseBIt`
pentru mine ]i sper ]i pentru . suflarea
s`celean` . . va r`m@ne [n amintirea
noastr` ]i eu {Nc-o dat` mul\umesc TUturor
celor care au pus um`rul la acest eveniment.
Asocia\iei cultural-sportive Izvoru prim`riei .
tuturor celor care au fost cu dragoste al`turi de
noi sfin\ilor p`rin\i care-au oficiat le
mul\umesc eu familia mea ]i MAma mea ]i
. le doresc s` participe la C^T mai multe astfel
de [mprejur`ri pentru c` ele marcheaz` . .
valorile . pornite din aceste locuri. Mul\umesc.
Cu-ng`duin\a dumneavoastr`, declar deschis acest

simpozion
193
CORV 45 – D.pub.1
Locul [nregistr`rii: Bucure]ti (Academia de Studii Economice)
Scurt cuv@nt de deschidere a „Simpozionului dedicat vie\ii ]
i activit`\ii profesorului Victor Jinga“
Moderator: prof. Mihai Drecin
Vorbitor:prof. Paul Bran (PB), rectorul Academiei de Studii
Economice (vorbe]te liber)
Durata total` a pasajului transcris: 3'30''
PB: Stima\i /[ participan\i la Simpozionu

dedicat profesorului Victor JINGA v` rog s`-mi
permite\i s` v` salut [n numele Senatului
Academiei de Studii Economice . pentru c`:
particip@nd ast`zi la un eveniment . drag
profesorilor ]i studen\ilor dumneavoastr` face\i
o: (AK) un gest care onoreaz` ]coalaonoreaz`
pe slujitorii sì ]i de ce nu ne d` o speran\` d`
viitor un impuls ca s`: . mergem mai
departeca slujitori ai ]colii CHIAR [n condi\ii
mai mult sau mai pu\in vitrege din punct de
vedere financiar sau . . social politic. . []i
drege glasul
194
Academia de Studii Economice este
onorat` c` g`zduie]te acest Simpozion pentru c`
PRIN gestul acesta . cum spuneam noi ne
onor`m slujitorii ]colii dar ]i ai ]tiin\ei economice
pentru c` profesorul Victor JINGA a fost un
creator de ]tiin\` [n domeniu economic ]i-n
special monetar . . De asemenea . . v`:
g`zduim cu pl`CEre [n aceast` sal`plin` de
istoriecare poart` numele fostului profesor ]i
om de ]tiin\` economic` Magearu . . l-avem
aicea [n /[ tablou ]i p` . IORGA care a slujit }I
el Academia de Studii Economice. . . .
Spuneam de istorie ]i /[ [n istorie intr`
INclusiv ]coala economic` d` la Cluj mutat-apoi
la Bra]ov . . sper c-a fost o: (AK) un acciDENT
al istoriei care s` nu se mai repete dar }I
celelalte centre universitare care-acum au .
PESte patruzeci d` facult`\i care . duc spre
mintea tineretului ]tiin\a ]i practica economic`.
Salut`m . prezen\a: . profesorilor din
centrul universitar . Cluj ]i Oradea . de
asemenea domnul acadeci- (AK) -mician |
epelea care . l-a cunoscut . ]i . . l-a iuBIT pe
195
profesorul Victor Jinga . . de aceea cu-
ng`duin\a dumneavoastr` declar deschis acest
simpozion . . ]i ne dorim la to\i (sic!) o:
REmemorare . meritat` dar ]i frumoas` pentru
cel care a fost profesor ]i cercet`tor . Victor
Jinga.
196
Ca muncitori manuali, [n [nchisorile comuniste
CORV 45 – D.pub.1
Locul [nregistr`rii: Bucure]ti (Academia de Studii Economice)
Cuv@nt de evocare, [n cadrul „Simpozionului dedicat vie\ii ]i
activit`\ii profesorului Victor Jinga“
Vorbitor: acad. Gabriel |epelea (G|) (vorbe]te liber)
G|: Stimat` doamn` Jinga stimate domnule:

Victor Jinga cred c` TOT Victor v` numi\i
/`: . ilustrisime rector stima\i colegi onorat`
asisten\` . .M-am / [: . . . oprit asupra: . .
activit`\ii profesorului Jinga cu: puteri
venite din afar` adic` NU din partea unui
Economist ci a unui memorialist [n /[ volumul
197
[ntitulat /[: Amintiri ]i evoc`ri . . Figureaz`
al`turi de: (AK) [n volumul acesta al`turi de:
Iuliu Maniu  al`turi de /[ Ion Mihalache de: .
Alexandru Herlea ]i de AL\ii pe care i-am
cunoscut /[: at@t [n via\a public` c@t ]i /[: [n
[nchisoare. Eu NU am s` repet aici cea ce am
spus atunci ci: cu voia dumneavoastr` ]i: cu
lipsa de timp . . [n care m` zbat fiindc` mai
trebuie s` merg ast`zi {Nc` [n trei locuri /` v`
rog s`-mi permite\i s` m` opresc asupra /[ . .
activiT~\ii[n ghilimele desf`]urate de noi ca
muncitori manuali [n [nchisorile comuniste.
/`: Mai [nt@i s` spun c` l-am cunoscut pe
Victor Jinga (AK) l-am v`ZUT mai bine zis pe
Victor Jinga prin anii o mie nou` sute treiz`]itrei
 treiz`]- patru la:: (AK) [n fa\a facult`\ii (AK)
sau [n fa\a: S~lii Vasile P@rvan de::  o sal`
mare care \inea loc de amfiteatru nu ]tiu dac`
. mai e ]i ast`zi la fel ]i nu are una mai: bine /`:
utilat` unde []i desf`]ura cursurile profesorul
francez Yves Auger (iv oje). Acolo o a]tepta pe
doamna/[: ]i:o a]tepta al`turi de FOARte mul\i
intelectuali /[:: care [n aceea (sic!) vreme
198
c@nd /[ radioul era la [nceputuri iar
televiziunea nu exista o: confeRIN\` un CURS
universitar inspiRAT \inea loc de /`:: . .
eveniment monden de: (AK) ]i ]- ]tiin\ific [n
acela]i timp. L-am /`: z`rit atunci . un b`rbat
[nalt /[: im- pozant /[: cu:: . . o seriozitate: [n
TOT ceea ce: transpira din /[: [nf`\i]area domniei
sale ]i am aflat ulterior de la: studen\ii: /[ de
la /[: a}A se numea atunci Academia
Comercial` . /[ din Cluj []i drege glasul c`
profesoru Jinga era: un om ie}IT din comun [n
ceea ce prive]te apropierea de studen\i. []i
drege glasul {ntemeiase acolo dup` experien\a
pe care o f`cuse la S`cele satu natal (AK)
oRA]u natal/`: cu: [ntemeierea unei
cooperative [ntemeiase o cooperativ`
studen\easc` /`: numit` Mercur cooperativ`:
cu TOtul /[: ie]it` din comun. Studen\ii erau /
[ membri [n Consiliul de administra\ie erau
lucr`tori erau ac\ionari ]i: erau beneficiari.
Erau beneficiari pentru c`: luau masa: [n
condi\ii:: /` bune s- (AK) cu autoservire ]i:: NU
„autodeservire“ cum /[: r@de a deviat
199
termenul `sta prin perioada graurist` /` ]i /[: cu
aceast`: (AK) ]i-n aceast` situa\ie priveam cu:
invidie deci: pe studen\ii de la: Academia:
Comercial`. Pentru c`: noi ne zb`team /[ [n ni]te
condi\ii /[ mai grele fiind /` /` g`zdui\i la un un
SINgur c`min care era un c`min de stat atunci
Avram Iancu ]i un c`min al Casei [nv`\`torilor.
A]a a: a r`zbit /[:: [n /[: [nspre noi
activitatea /[ lui Victor Jinga de om de
organizator de: economist care: [n\elegea s`
converTEASc` cuno]tin\ele: cooperatiste }I [n
favoarea celor mul\i a studen\ilor sì. Dup` c@te
]tiu a [ntemeiat atunci cel pu\in /[ ]apte sute de
cooperative ]i: c`: (sic!) inten\iona s` dezvolte
aceast` mi]care dar /[ venind /[ cedarea
Ardealului n-a mai apucat . .
/`: . {n /[: via\a public` el a fost apropiat
de: Partidul Na\ional |`r`nesc nu numai
apropiat a fost pre]eDINte al Tineretului
Na\ional |`r`nesc]i (AK)dar a FOST apropiat
ASta am vrut s` spun mai mult de: Ion
Mihalache de Ion Mihalache pentru c`: Ion
Mihalache /[ era: /[: exponentul/[ mi]c`rii
200
cooperatiste [n /[ via\a politic` ]i-n via\a
acestui /[ partid. . . []i drege glasul
/` Prin o mie nou` sute: . . patruz`]ipatru
patru]cinci c@nd am devenit eu {Nsumi /`: p-
pre]edinte al Tineretului Na\ional |`r`nesc am
avut o polemic` cu: prietenu de mai t@rziu /`
Victor Jinga. <@ `: @> o polemic` d`stul d`:
intereSANt` ]i zic eu civiliZAt`  care ne-a
apropiat nu ne-a: desp`r\it . . /`: []i drege
glasul Eram atunci:: colaborator la o: revist`
Tribuna: Transilvaniei ]i: am primit un (AK) ]i
scriind acolo un articol c- cam [n felul urm`tor
c`: /`:: m` rog NU exist` o clas` \`r`neasc`
pe mine m` jena /`:: limbaju /` marxist care
p`trunSEse oarecum }I-n Partidul Na\ional |
`r`nesc /`: ]i MAI ales faptu c`: unii dintre: /`:
frunta]i vorbeau d` CLAs` \`r`neasc`. /` Eu
fiind din /[ s@nu (AK) izvor@t din S^nul acestei
clase ]i cunosc- (AK) clase [n ghilimele ]i
cunosc@nd realitatea am zis NU exist` de
fapt o CLAs` \`r`neasc` exist` P~turi
\`r`ne]ti pentru c` CE au [n comun din punct de
vedere economic /`: cei care au peste cinzeci de
201
hectare cu cei care au SUB dou`]cinci cu cei
care au cinci sau mai pu\in. MI se pare c`:
putem s` vorbim acum de P~turi \`r`ne]ti.
Mi-a venit din /[: exter- (AK) /[ din din
aFAr` un r`spuns FOARte civilizat al profesorului
Jinga care spunea a]a Domle:: i-adev`RAT
c`: termenu NU este fericit dar NU po\i s` negi
c` exist` ALTceva exist` o LUme \`r`neasc`
exist` o comuniTAte \`r`neasc` care este
aCEea]i la NUN|I la boTEzuri la MOR|I [n
ocaziile MARI ale vie\ii c@nd oamenii ace]tia
trìesc [mpreun` ]i se-aSEAm`n` CHIAR dac`
se diferen\iaz` d@n punct de vedere economic.
Am /[: considerat c`:: . . ceea ce spunea
profesorul Jinga era . binevenit ]i: /[ lupta s-a
[ncheiat f`r` [nving`tori ]i [nvin]i ci printr-o
colaborare. Dar aceast` colaborare a venit din
nefericire [ntr-un loc unde N-AM fi dorit s-
ajungem nici unii . . ]i anume [n /[ o mie nou`
sute: ]i /`: . . cinz`]iu- (AK) cinze]iunu l-am /`
re[nt[lnit pe: Victor Jinga la: canalu: . . Dun-(AK)
Dun`reaMarea Neagr` se numea pe-atunci la:
202
(AK) ]-anume la: . /`: colonia de munc`
Peninsula.
O carte de ]tiin\` scris` cu abilitatea unui mare

romancier
CORV 65 – D.pub.1
Locul [nregistr`rii: Satulung (S`cele, jud. Bra]ov), [n „Sala de
Cetire“ a bisericii ortodoxe
Moderator: Victor Carpin
Evocare [n cadrul manifest`rilor organizate cu prilejul
anivers`rii a 100 de ani de la na]terea profesorului Victor
Jinga
203
Vorbitor: Dumitru Cazacu (DC) profesor la Universitatea din
Bra]ov (vorbe]te liber ]i cu mult` participare afectiv`)
DC: O carte d` }TIIN\` scris` cu abilitatea

unui
<R <{ MAre romancier.{> R> V` spun
aceast` carte m-a impresionat aceast` carte
aCUM ]- ]i ca s` v` spun adev`rul am stat ]i m-
am NEdumerit ]i m` nedumiresc ]i ast`ziCUM
de-a fost posibil ]i aceast` m`rturisire-o fac cu
m@na pe suflet ca un om care-a scris o as- o
asemenea carte care a motivat doctrina prin
TEze prin arguMENte ni]te lucruri care erau de
o mare valabilitate cum a putut Petru <{ Groza
{> care f`cea parte din din / [:: genera\ia de
intelectuali a tat`lui meu <R pentru c` cu
fratele lui Petru Groza cu Victor Groza doctorul
de la T@rgu Mure] R> am avut o convorbire
c@nd a avut loc /[: [nt@lnirea de cinz`ci d` ani
de la terminarea liceului. Sigur c` nu eram atunci
[n m`sur` <R asta s-a-nt@mplat acum aproape
R> patruz`ci]icinci de ani a]a.  /[ CUM a
204
fost posibil ca Groza s` ig <F nore F>.
disponibilit`\ile intelectuale ]i <F [nclinarea F>
demoCRAtic` abso <{ lut` {> a c`r\ii care
pur ]i azi (AK) pur ]i simplu azi nedumiresc.
DOu` aspecte s@nt la care (AK) asupra
c`rora m` voi opri ]i cu asta [nchei. . . Este
ideea de coopera- (AK) de coopeRA\ie dar [n
[n spiritul respecT~rii dreptului inalienabil al
proprieT~\ii pentru c` cealalt` cooperativizare
care s-a f`cut colHOZnic` i-a ignorat dreptul
la proprietate <R ]i-aicea este R> este lucrul
esen\ial adic` /[: cooperarea unui spa\iu cum
era ]i CEL transilvan cu propriet`\i foarte <{
mici {> care nu aveau <{ CUM {> s`
r`spund` provoc`rii tehnologice a secolului.
Deci acest lucru ]i ASt`zi este perfect valabil
nicioDAt` nu se va putea rezolva aceast` treab`
at@ta timp c@t tractoarele vor intra p` /[: un un
pogon sau dou`. Deci iDEea aceast-a fost /
[ lansat` de profesorul Jinga cu TOAte
implica\iile ei care privesc sistemul financiar
monetar etcetera etcetera. }i este vorba de .
sistemul banCAR este vorba de: m` rog de
205
ALte elemente [n care coopera\ia ar fi putut
r`spunde. }i
<{ SIgur {> . cu: . []i drege glasul privirea sa
profund` [n ceea ce prive]te modernizarea /[: /
[: lo- /[ locali <{ t`\ilor {> noastre
trecerea ruralului [n
<{ urban {> /[ . arhitec <{ tura {> rural`
<R ]i-a]a mai departe R> toate care sunt
prezente ]i care FIEcare din ele ar ar putea
constitui un subiect de discu\ie ]i de analiz`.
Iar a DOua tem` DEosebit de
important` este aceea a liberului <{
schimb {> (AK) a iDEii liberului schimb.
DEosebit de profund analizat` [n carte . DA:R
cu <F proTEC\ia F> /[: /[ produc\iei noastre ]i a
industriei na\ionale pentru c` spune Victor Jinga
[n [ntr-un pasaj /[ /[ consacrat acestei
probleme o \ar` care conSUm` ]i nu produce .
nu va fi niciodat` sortit` civiliza\iei . o \ar`
trebuie s`  Deci iDEea aceasta a produc\iei a
fost sus\i-  deci DOu` idei fundamentalea
necesit`\ii reorganiZ~rii agriculturii pe ni]te baze
a]a cum s@nt amintite ]i aceea a proDUC\iei ]i
206
a proTEC\iei produc\iei na\ionale. De altfel
cine-]i aminte]te d` anii trei]opt
treiz`]nou` patruzeci ]tie foarte bine c`
industria noastr-avea ni]te lucruri performante
uluirea mea a fost produs` printre altele ]i de
faptul c` la o . (AK) un eveniment <R fac o
parantez` ]i vrea- (AK) a] vrea s` [nchei cu
asta ]i cred c-am s` ]i pot R> /[: un /[
eveniment . la care eu am participat [n mod
indirect f`r` s` vreau a fost bombardamentul
asupra: /[ Ploie]tilor de la [nt@i /[: august
duminec`-nt@i august c@nd eu m`-ntorceam
din S`cele /` [nt@i august o mie nou` sute
patruzeci ]i trei asupra C@mpinei ]i Ploie]tilor
c@nd americanii <R venind de la o baz` din
SiciliaR> au bombardat de la o [n`l\ime de
PATRUzeci de metri instala\iile petroliere ultima
speran\` a nem\ilor. . Am v` <{ <F zut un FILM
F> {> acum . . /[: . . <{ un {> an de zile pe
programul doi <R f`cut pe baz` de documente
americane R> [n care americanii vorbeau de:
TEAma pe care le-o inspirau avioanele f`cute la
Bra]ov. E un /[ un lucru <{ EXTRAordinar{>
207
teama pe care avioanele I.A.R. (iaer) optzeci le
inspirau  Da. ACESta era nivelul industriei
noastre [n anii treiz`]nou`-patruzeci. /[: ]i
probabil c` a- (AK) la aceste <{ lucruri {>
f`cea referire profesorul Jinga c@nd vorbea de
performan\ele nostre care erau foarte <{ MARI
{> atunci fa\` d` cele europene ]i care SIgur [n
condi\iile . /[: norMAle ale dezvolt`rilor de
DUp` r`zboi cum es- (AK) era ]i firesc ar fi adus
Rom@nia azi <{ foarte {> foarte sus.
208
Tat`l meu nu ]tia s` nu spun` adev`rul
CORV 65 – D.pub.1
Evocare [n cadrul manifest`rilor organizate cu prilejul
anivers`rii a 100 de ani de la na]terea profesorului Victor
Jinga
Vorbitorul VJ – sex masculin, n`scut [n 1936 la Cluj,
facultatea de medicin`; fiul prof. Victor Jinga ([mbin`
vorbirea liber` cu cititul)
Autorul transcrierii:Lauren\ia Dasc`lu Jinga
VJ:
 vorbe]te liber: 
Mi-amintesc cum /[ . DEseori [mi spunea
tat`l meu. ce imagine clar` are despre
rezolvarea problemei (AK) problemelor
agriculturii la noi . . ]i CE mari speran\e []i
lega [n o mie nou` sute nou`zeci . de /[:
209
posibilitatea ca g@ndurile lui s` fie aduse [n
fapt`. . /[ A mai apucat s` scrie [n Dreptatea un
articol [n martie /[: o mie nou` sute nou`zeci
despre felul [n care vedea el rezolvarea
problemelor agriculturii la noi . N-A mai apucat
s` . fac` mai mult pentru c` a]a cum ]ti\i la
[nt@i iulie . /[: a-ncetat din via\`. . .
Tat`l meu a scris todeauna potrivit
convingerilor pe care le-a avut. Tat`l meu nu ]tia
. . s` nu spun` adev`rul chiar [n [mprejur`rile
obi]nuite ale vie\ii . /[ cele mai banale.
[ {ncercarea lui de a . . de a spune foarte
glume\ un neadev`r ABsolut nevinovat
era Imediat depistat (sic!) pentru c` avea o
FUNdamental` incapacitate de a spune (AK) de a
nu spune: /[: neadev`ruri.
/[ A scris totdeauna ceea ce a crezut. }i a]
vrea s` v` citesc ce spune tat`l meu despre acest
lucru.
 cite]te:
Am fost todeauna deprins s` scriu numa
potrivit convingerilor mele NEinfluen\ate de
p`rtiniri [nguste sau resentimente cùt@nd
mereu s` m` situez pe planuri C^T mai
210
obiective ale g@ndirii. N-am crezut [n
judecarea situa\iilor de interes public c` e rù
ceea ce contravine intereselor ]i afectivit`\ilor
mele ]i NICI c` e bine ceea ce satisface numai
interesele mele de un fel sau de altul. ACEST
fel de a scrie mi-a [nlesnit s` m` identific
INtegral ]i pentru todeauna cu ceea ce am
scris ]i mi-a pl`cut c` (sic!) [n scrisul meu ulterior
s` citez ce-am ce-am scris [n aceea]i
problem` cu mul\i ani [nainte. . . .
 vorbe]te liber:
Tat`l meu ]i lucrul acesta a fost ar`tat ]i:
de: profesorul Drecin foarte bine atunci c@nd a
vorbit despre pozi\ia . lui fa\` de mi]carea
legionar` a fost TOTdeauna [mpotriva
dictaturilor.
 cite]te:
Am fost <J citezJ> ]i sunt [mpotriva
dictaturilor de ORIce fel [mpotriva oligarhiilor
sociale economice ]i de partid [mpotriva
privilegiilor pe seama oricui [mpotriva
fanatismelor ]i a xenofobiilor pentru un stat al
tuturor NU al c@torva sau al clanurilorpentru
211
libera circula\ie a oamenilora ideilor ]i a
confrunt`rilor lor pentru o democra\ie .
pluralist` . contra totalitarismului ]i o (AK) ]i
a imperialismului dinùntru ]i dinafar`.
Era acuzat de antirom@nism, fals patriotism, promotor

al ideilor
de st@nga, de sorginte vest european`...
CORV 64 – D.pub.1
Comunicare ]tiin\ific` [n cadrul manifest`rilor organizate cu
prilejul anivers`rii a 100 de ani de la na]terea profesorului
Victor Jinga.
Vorbitor: Mihai Drecin (MD), profesor la Universitatea din
Oradea (cite]te)
212
MD: Ca economist publicist conduc`tor ]i
fondator d` ziare ]i reviste autor de cursuri
universitare ]i lucr`ri ]tiin\ifice eru <{ dite {>
universitare ]i RECtor al Academiei Comerciale
din Cluj-Bra]ov [n perioada <R o mie nou`
sute R> patrujdoi <R o mie nou` sute R>
patru] <{ cinci {> om politic Victor Jinga a
fost un adversar desCHIS al doctrinelor politice
de extrem` legionarismul ]i comunismul. Mi]
<{ carea {> legionar` cu priz` seroa- (AK)
serioas` [n r@ndurile tineretului universitar al
anilor treizeci a [ncercat s`-l aTRAg` pe
profesor de partea sa. {n seara unei zile din
luna mai o mie nou` sute treiz`]i <{ patru {>
la Cluj Victor Jinga va fi vizitat de c@\iva
legionari [n frunte cu Corneliu Zelea Codreanu. I
se propune preluarea ]i dirijarea Mi]c`rii la nivelu
Transilvaniei. Citez Am primit acest` propunere
uimit consternat ]i cu o indignare abea
re\inut`. I-am spus lui Codreanu noteaz` Victor
Jinga [n memoriile sale c` eu NU numai c` nu
[mp`rt`]esc g@ndirea ]i militantismul legionar
213
dar le sunt de-a dreptul }I categoric ostil <J
citatul [nchis. J>
Legionarii nu vor uita aceast` confruntare ]
i [nfruntare de idei. {n toamna anului nou`
sute patruzeci profesorul a fost agresat verbal
de un grup restr@ns de studen\i legionari va fi
pus pe a]a-numita list` neagr`. Era acuzat de
antirom@nism fals patriotism promotor al
ideilor de st@nga de sorginte vest
european` colaborare cu intelectuali rom@ni ]i
strìni de diverse etnii inclusiv evrei. {n scurta
perioad` a dictaturii legionare familia Jinga a
trìt [ntr-o PERmanent` nesiguran\`. Totu]i
prestigiul moral ]i profesional al profesorului
binecunoscute-n Bra]ovul natal l-au [mpiedicat
s`-i rezerve soarta tragic` pe care au avut-o AL\i
universitari [n acel sumbru noiembrie o mie
nou` sute patruzeci.
214
4.2. LIMB~ ROM^N~ VORBIT~ "TRANSMIS~"
4.2.1. C a n a l u l: telefon
4.2.1.1. Dialog [n familie
Am bùt ]ampanie, am f`cut fotografii ]i-acuma

[ncepem osp`\ul
215
CORV 59 – T.tel.2
Data [nregistr`rii: 16 octombrie 1999
Locul [nregistr`rii: Bucure]ti (acas` la VJ ]i LDJ)
Sun` la telefon AM ]i MM din Canada acas` la LDJ ]i VJ, unde
se s`rb`tore]te ziua de na]tere a lui CJ; au loc dou`
dialoguri succesive :
I - AM cu CJ
II - MM cu CJ
Participan\i:
CJ: sex feminin, n`scut` [n 16 octombrie 1909 la Bistri\a,
facultatea de litere; mama lui MM
MM: sex feminin, n`scut` [n 1940 la Cluj, facultatea de litere,
rezident` [n Toronto; fiica lui CJ
AM: sex masculin, n`scut [n 1936 la Bra]ov, facultatea de
chimie, rezident [n Toronto; ginerele lui CJ
Obs.: Vorbitorii nu au ]tiut c` se [nregistreaz`, dar ]i-au dat
ulterior acordul.
I:
AM: (...) s`rb`toare mare //
CJ: Da: drag` suntem aicea la Bebe ]i suntem
foarte ferici\i c` suntem [mpreun`.
AM: Ne bucur`m mult c` v` putem ura TOAte cele
care (sic!) vi le dori\i//
CJ: }tiu drag` Alin =
AM: = mult` s`n`tate
216

CJ: ]i v` mul\umesc din suflet pentru toate ]tiu
nici nu trebe s` spui vorbe c` le ]tiu din suflet.
 
AM: V-o dau pe Moni. Bun.
CJ: Da.
AM: S`ru’ m@na tanti//
CJ: V` s`rut din toat` inima.
II:
MM: Alo mami scump`
 
CJ: MAmi scump`
MM: te-mbr`\i]ez ]i-\i doresc mult` s`n`tate ]i s`-\i
treac` p@rdalnica asta de . . durere

CJ: Da:: drag` Moni da::
s` dea Dumnezeu s` s`-mplineasc` ce-mi spui
c` . . asta-i SINgurul lucru care deocamdat`
m` m` m` cam sup`r` dar SPER s` fie ]i mai
bine.
 
217
MM: Da. } }I noi
sper`m ]i  CE vreme e acolo.
CJ: Da. Moni scump` ieri am primit un buchet
de flori
<{ ne: {>maipomenit.
MM: E frumos?
CJ: Do:]cinci de garoafe suPERbe ]i ni]te flori de care
nici n-am mai v`zut de c@nd sunt cu ni]te ti:je
lu:ngi ]i cu bo- boboc a]a pare c-ar fi trandafir
da’ NU e. E a]a cu petale suAve ]i-n culori pastel
o miNUne.
MM: Va:i [mi pare-a}A de bine c-a

CJ: Dra:g`  sunt a}A de frumoase
de-o s` facem fotografie c@nd mergem acas`. N-
AM ]tiut unde s` le pun ]i le-am l`sat [n verand`.
Florile-a- (AK) /[ gaROAfele [ntr-un borcan mare
care (sic!) l-am [nvelit frumos [ntr-un ]ervet ]i
celelalte cu tije lungi [n ligheanu meu. Dar /` s
sunt de o de o frumuse\e nemaipomenit` v`
mul\umesc.

MM: {mi pare foarte bine.
218
CJ: V` mul\umesc din suflet. IERI au sosit ieri.
MM: {mi pare foarte bine c` eu am 
CJ: Da.
MM: Da. Noi am scris c` ORI [n cin]pe ORI [n ]
ai]pe
da’ cred c-a fost mai BIne-a]a.
 
CJ: Da. Da da. IERI au
venit pe la amiaz ]i le-am aranjat frumos ]i m`
bucur.
 
MM: Da.
CJ: Az-noapte m-am trezit ]i m-am (sic!) aprins
lumina s` m` mai uit la ele s` v`d c@t sunt de
frumoase . . Da.
MM: {mi pare bine Mami scump`.

CJ: Mul\uMESC Mul\umesc mult mult mult .
MM: Voi acuma sunte\i

CJ: Uite ]-acuma suntem aicea la la
Bebe ]i la Laura . . .
MM: Da.
219
CJ: Am bùt ]ampanie am f`cut
fotografii ]-acuma-ncepem . . .
MM: Da.
CJ: osp`\ul da. A f`cut Laura ni]te lucruri minunate ]i
sunt
 
MM: osp`\u.
MM: Da: da’ v`d c` . .
CJ: Da.
MM: din ce mi-au scris ei v`d c`: Laura acuma . TOT
dintr-o mas`-ntr-ALta o s` fie.
CJ: Da da: l-a]tept`m pe AleXANdru cu MAre
bucurie. O s`://
MM: Da. Da’ ieri//
CJ: O s`:-l aduc` la noi adec` la mine ]i o s`:
bem /`: la mine ]ampania ]i pe urm` seara . .
s`-ntorc aicea la Bebe ]i . . fac un program ei
ar vrea s`-l
 
MM: Da.
CJ: duc` c@t mai mult e:: o s` vedem cam ce:
   
MM: Pì Da.
220
CJ: Depinde ]i de dorin\a lui ]i cum o s` vrea . .
 
MM: Ar fi bine dac` Da
da’::
CJ: Da.
MM: Cred c` ]i: }I dorin\a (AK) adic` ini\iativa: lui
Bebe poate c` trebui’::
CJ: Da.
MM: c` el NU prea ]tie bine ]i eu i-am SPUS
 
CJ: Da da. Ei s-au
g@ndit s` mearg` la un TEAtru la un concert la
 O s` vad`.
MM: Da.
CJ: E timpul scurt. El C^ND pleac` de-aicea din
Bucure]ti.

MM: Nu ]- NU ]tiu exact ]tiu ziua-n care sose]te
dar de plecare nu e nu e FIX dar el mai vrea
s` mearg` pe urm` . . la München (miunhen) ]
i-n SPAnia.
CJ: Da dar [n Rom@nia mai are a]a ni]te obiective
Bra]ov sau ceva a]a?
221
MM: /`: /N- Nu ]tiu dac`

CJ: Cluj la Maia? Vrea s` treac` ]i pe la
Maia la Clu:j?
MM: /[ N- Nu cred c` trece  da’ s`-i SPUI s` dea
telefon ]i la Maia ]i ]i
 
CJ: Da da.
MM: }I la Mioara.
CJ: Da da. BIne  bine. SIgur c`-i spun.
 
MM: BIne Mami.
CJ: BIne  drag`. . V` mul\umim pentru toate
FOARte mult.
MM: }- ]i noi v` dorim o petrecere fru-//
CJ: }-am primit ]i felicit`rile frumoase ]i ]i . .
MM: Da.
CJ: Da: le-am pus a]a: [n fa\a mea acolo pe un vas
cu flori ]i . .
MM: Da.
CJ: m` delectez.
MM: BI- //
CJ: }i-i mul\umesc ]i lui Ileana ]i ]i
222
 
MM: BIne Mami oare
CJ: Da.
MM: Oare Bebe sau Laura s-acolo?
CJ: Da SIgur c` da.
 
MM: S` le spunem ]i lor //
CJ: Uite \i-l dau pe Bebe.
MM: Ta:i Mami scump`. Te-mbr`\i]`m mult.

CJ: V` s`rut ]i mul\umesc [nc-
o dat`.
MM: Ta:i.
223
Nu veni, drag`, c` eu sunt bine
CORV 59 – T.tel.2
Locul [nregistr`rii: Bucure]ti (acas` la VJ)
Durata [nregistr`rii: 3'10''
VJ o sun` la telefon pe CJ
Participan\i:
litere;
mama lui VJ
medicin`;
fiul lui CJ
Obs.: subiectul CJ nu a ]tiut c` se [nregistreaz`, dar ]i-a dat
ulterior
acordul.
Apel
VJ: Alo mama?
CJ: Da drag`.
VJ: S`ru’ m@na mami scump` CE faci.
CJ: Uit`: am . . m@ncat de trei ori ast`zi.
224
VJ: Z`:u?
CJ: O dat` diminea\a cu p@ine cu unt ]i cu
miere //
VJ: Da.
CJ: Pe urm` pe la: unsprezece am luat mititelu
VJ: <@ A]a @>
CJ: }-acuma am luat borcanu cu varz`.
VJ: Da.
CJ: }-am m@ncat-o toat`.
VJ: }i-ai m@ncat cu oarecare poft`?
CJ: . . Da. Da.
VJ: Da.
CJ: Da’ nu a]a: . . Da’ totu]i sim\eam foame ]-
atuncea . .
VJ: Da.
CJ: Varza-mi face poft`.
VJ: Da.
CJ: Nu ]tiu CHIAR varz-a]a . . c`lit` f`r` carne
numai varz` c`lit`.
VJ: }i Aia-\i face poft`?
CJ: Da. }i-am c@rn`ciori a]a c` dac-ave\i varz`
c`lit` f`r` . .
VJ: Da.
CJ: sarmale eu s-amatoare.
225
VJ: Da da. S` ]tii c` \i le \iem (AK) \inem \ie
r@de c-aVEM [nc` destule.
 
CJ: Nu.
Nu. /[ Sarmale NU at@ta VARza-mi place.
VJ: <R Da da da da. R>
CJ: Da.
VJ: Da da’: sarmala TOtu]i s` fie pu\in
hr`niTOAre.
CJ: Da bine. SIgur c` da. Pì: am m@ncat p@n`
acuma destule.
VJ: Da.
CJ: M` simt cam lenevit` a]a.
VJ: Da. Foarte bine.

CJ: Am preg`tit plicurile pentru Boboteaz`.
VJ: Da. Spune //

CJ: Nu ]tiu c@nd vine preotul da: la mine
vine-ntodeauna.
VJ: E foarte bine.
CJ: Da.
226
VJ: E foarte bine. }i s` te-ntreb ceva mam` AI
c`ldur`?
CJ: Da da’ NU a]a excesiv`.
VJ: Vezi dac` ai nevoie s` suplimentezi cu . .
CJ: Nu nu N-AM nevoie c` e:
VJ: Atuncea mai vezi cum administrezi cu gazul
chestiile astea . .
CJ: Da am aPRINS ]i cuptorul =
VJ: = Da.
CJ: S` vede c` e FRIG afar`.=
VJ: = Mam` sunt minus opt GRAde.
CJ: Pì de-Aia vezi? E e: [nc`lZIT [ns` nu . .
VJ: Da ]i proba- //
CJ: NU mai e a]a cum era. =
VJ: = Da. }i probabil ]i flac`ra e ceva mai mic`. =
CJ: = Pì ASta c`: -i gazul . .
VJ: Da. Da’ sper c` FACI fa\` mam`.

CJ: Fac fac fac. =
VJ: = /`: Vrei s` vin acuma la tine?

CJ: Nu::  drag`.Nici nu veni
ast`zi.=
227
VJ: = Pentru c` ast`zi e FOARte mult` ghea\` pe::
strad` ]i //
CJ: NU veni drag` c` eu sunt bine ]i: . . uite
am m@ncat de-at@tea ori ]i o s` mai
m`n@nc ]i . am =
VJ: = Da. }i mai ai }I (AK) Mai AI pr`jitur` mam`?
CJ: Da’ CUM s` nu. 
   
VJ: Da. Da.
CJ: Mai am ]i de-alea de: r@ndul trecut de la Casa
Veche sau . .
VJ: Da da. De la Casa Veche.
CJ: Da. }i am biscuI|I ]i am . . AM de toate.
VJ: }i CE vreau s` spun. }i STRUguri.
CJ: }i struguri da.
VJ: Da. /[ NU uita de ei.
CJ: Nu: nu.
VJ: Da. /`:: CE vreau s` spun. M@ine ies [n ORIce
caz ]tii?
CJ: Da.
VJ: }-atuncea mai veDEM noi. Vezi c` ai: [nc-o sticl`
de bere.
CJ: Da da.
228
VJ: Da’: am s`-\i aduc bere [nc`.
CJ: Bine.
VJ: Da.
CJ: N-ai (AK) N-AI grij` de mine c` am de //

VJ: Pì AM grij`
[ntodeauna.
CJ: Pì }TIU c` ai da: deocamdat` am de toate.
VJ: Bine mami scump`.
CJ: Am de toate. Voi CE face\i.
VJ: Mam` noi: uite-te facem treburi gospod`re]ti
mai ne uit`m la televizor mai citim
( ... )
VJ: Bine mami scump` atuncea mai vorbim.

CJ: Da da. {n orice caz azi s` nu: (AK) nici s` nu te
g@nde]ti s` vii.
 
VJ: Da. Da. CUM respiri mam`.
CJ: BIne.
VJ: Da. }i durerea?
CJ: Da cam E a]a cam E.
VJ: Da.
229
CJ: Da’ . . NU chiar a]a da’ TOtu]i ESte.
VJ: Da.
CJ: Este.C@teodat` mai uit c@teodat` <{ IAR mai
revine. {>
VJ: Da.
CJ: Dar /[: sper c` [ncet [ncet . .
VJ: }i s` ]tii c`: conteaz` foarte mult }I starea ta de
spirit.
CJ: Pì DA da’ starea mea de spirit e foarte-n
leg`tur` cu durerea.

VJ: E-n leg`tur` e un cerc a]a ]tii care se:
autopoten\eaz`.
 
CJ: Da. Da. C`: [ndat` ce m` las` durerea:
eu eu
sunt ALTfel.
VJ: Da e-adev`rat.
CJ: Da da.
VJ: E-adev`rat c`: CuriOS pe tine nu te . .
marcheaz` dec@t STRICT c@t ai durerea pe
urm`//
CJ: Pì da:
230
VJ: imediAT [\i revii.
CJ: Da da.
VJ: Nu ai deLOC tendin\a spr- /[ (AK) nativ` spre
depresie.
CJ: Nu nu nu nu.
VJ: Tu N-O ai.
CJ: Nu nu.
VJ: Da.
CJ: }i c@nd /[: nu m` doare://
VJ: Da.
CJ: M` m` bucur.
VJ: Da: imediat. }i ne comunici }I nou`.  r@de 
CJ: <@ Da. @> . . Acum am ascultat <? muzic` ?
> ]i:
VJ: Da.
CJ: ]i: acuma la dou` 
VJ: Da. Bine mami scump`. Atuncea mai vorbim
da?
CJ: Da. }i v` doresc poft` bun` . =
VJ: = }i |Ie mam`. S`ru’ m@na mami scump`
s`ru’ m@na.
CJ: Tai.
231
4.2.1.3. Dialog privat
Col\ei, dou`zeci ]i trei
CORV 59 – T.tel.2
LDJ sun` la gazda (AM) unde au tras la Bucure]ti profesorul
SS ]i so\ia sa, veni\i din strìn`tate
232
Durata total` a pasajului transcris:1' 30''
Apel
AM: Da
LDJ: Alo bun` seara.
AM: Bun` seara
LDJ: /`: S@nt L.D. /[ Pot s` vorbesc cu domnul
profesor?

AM: Da:  un
moment un moment.
LDJ: Mul\umesc.
AM: Cu pl`cere. <F Sorin. F>
SS: Alo
LDJ: Bun` seara domnule profesor.
SS: Da Bun` seara \i-am recunoscut glasul de data
asta.
LDJ: S-a [ntors Yvonne (ivon)? }i ave\i /[ veste?
   
233
SS: Da. Da. Da da
da da. Deci la ora cinci jum`tate e
foarte bine.
LDJ: La cinci jumate noi voiam s` fim la Michi.
Putem s` venim m`car la cinci ]i-n sfert?
 
SS: la cinci ]i-n sfert da da . Sigur.
Acuma s`-\i spun adresa.
LDJ: Acum  Exact. ASta voiam s`-ntreb.
SS: Adresa e Strada Col\ei num`rul dou`ze]itrei.
LDJ: Col\eidou`ze]itrei. pronun\` pe silabe, scriind
concomitent adresa
SS: Da. }i la interfon jos
LDJ: Da:
SS: E num`rul dou`zeci ]i ]epte. Da’ o s-a]tept eu
jos.
LDJ: Interfon pronun\` pe silabe [n timp ce scrie
adresa
SS: doi - ]epte.
LDJ: A: ]a. /`: UNde este asta [n spatele:  i-
intr`m prin SPAtele //
SS: De UNde vii din CE parte.
LDJ: Venim dinspre: s` zicem / [: Oper`.
234
SS: De la Oper` atuncea la Pia\a Rosetti =
LDJ: = Da
SS: la dreapta bulevardu Domni\ei parc` se
cheam`. Sau Hristo Botev [i zice acum.
LDJ: /`: Hristo Botev e clar.
SS: Da. . Deci o iei la dreapta p` Hristo Botev ]i: a
DOua strad` la dreapta . . .
LDJ: Da.
SS: e o strad` scurt` care se termin` cu un bloc .
..
LDJ: A]a.
SS: }-apoi num`rul dou`]trei la blocul `la.
LDJ: Ne descurc`m. . Bine la cinci ]i-un sfert.
SS: Cinci ]i-un sfert.Mul\umesc foarte mult.
 
LDJ: Bun` Bun`
seara.


SS: La
revedere.
235
Ne vedem la cinci jumate
CORV 59 – T.tel.2
LDJ sun` la telefon pe MM, ca s`-i relateze convorbirea
anterioar` (cf. 4.2.1.3.) cu SS
Participan\i:
MM: sex feminin, n`scut` [n 1948 la Sibiu, facultatea de
litere; so\ia lui RM
RM: sex masculin, n`scut [n 1949, la Sibiu, facultatea de
informatic`; so\ul lui MM
SM: sex feminin, n`scut` [n1978 la Bucure]ti, student` la
medicin`; fiica lui MM ]i RM
de litere
R = robotul telefonic (cu vocea lui SM)
Durata total` a pasajului transcris:1' 45''
Obs.: MM ]i RM nu au ]tiut c` se [nregistreaz`, dar ]i-au dat
ulterior consim\`m@ntul.
236
R: A\i format doi . doi - patru . patru - unu .
doi - cinci . Pentru moment NU suntem acas` v`
rug`m l`sa\i mesajul dumneavoastr` dup`
semnalul sonor.
Semnal
LDJ: Michi s@nt eu Laura  e]ti acas`? . . . {n
sf@r]it /[: am vorbit cu dom’ profesor S. . . ]
i: r`m@ne ora stabilit` la cinci ]i-un sfert
s@ntem la : el ]i: . probabil c-ajungem [n
cinci jum- (AK) la

RM: <R Alo alo alo alo? R>
LDJ: Da.
RM: Alo.
LDJ: Da:. Vorbesc de una singur`. Salut Radu.
RM: S`ru’ m@na. Pì e FOARte ciudat c` noi avem
telefonul jos ]i evident tre’ s` s` sune
deci e ceva [n neregul` cu bateria lui.
LDJ: Mi-a:: mi-a <F „b`gat“ F> robotul. r@de
RM: Da. |i-o dau pe Michi.
LDJ: D`-mi-o pe Michi.
237
RM: Nu ]tiu ce are. Special pentru ca s-a]tept`m
telefonul de la tine l-am adus.
LDJ: r@de Bine.
MM: Alo Da. N-am auzit nimica. N-am auzit nimic.
LDJ: r@de N-ai auzit nimica eu  //
MM: Nu  ]i stau cu `sta-n m@n` ]tii?
LDJ: Eu con]tiincioas` [mi spuneam mesaju. Am
vorbit/[
MM: Da
LDJ: /[ la cinci ]i-un sfert mergem s`-l lu`m
MM: Da. Perfect <R deci a r`mas la cinci ]i-un
sfert. R>
LDJ: Cred c-ajungem la cinci jumate. Acuma //
MM: E perfect da.
LDJ: socote]te ]i tu c@t om putea face. Deci nu re- ::
recon- -sideri nici o cin` nimica //
MM: A]a bun.
LDJ: ]i venim . . la cinci jumate.
MM: Deci nu  Cu dentistu-]i rezolv` mai dever- (AK)
devreme sau CE face.
LDJ: Asta N-AM [ntrebat c` n-avea rost.
MM: Nu ideea e c` N-Are dentist la ora ]apte.
LDJ: CIne.
238
MM: El. Nu mai are dentist la ]apte.
LDJ: Nu nu fiRE}te. La cinci jumate ]i asta e tot.
Ce mai avea rost s`-i cer socoteal` cum //
MM: Nu nu nu da’ m` g@ndeam c` el n-are limite de
timp a]a.
LDJ: Nu. Cred c` nu. Da’ nu n-o s` stea ei . . M`
s@nt oameni cu treburi au venit aici cu zile
num`rate nu ]tiu dac` //
MM: E-adev`RAT da’:: b`nuiesc c` totu]i dou`trei
ore acolo ar putea =
LDJ: = R`m@ne de v`zut. Michele deci nu-mi dai
nici o . .
MM: Nu.
LDJ: alt` sarcin`.
MM: Nu nici o sarcin`.
LDJ: Bine bine.
MM: Bine atunci v-a]tept < xxxxxxxxx >
LDJ: Ne vedem la cinci jumate.
MM: Da.
LDJ: Te s`ru:t.
MM: Pa.
LDJ: Noapte bun`.
239
Cele dup` r@nduial`
CORV 59 – T.tel.2
Locul [nregistr`rii: Bucure]ti (acas` la VJ)
VJ sun` acas` la p`rintele G
Participan\i:
VJ: sex masculin, n`scut [n 1936 la Cluj
G: sex masculin, preot
F: sex masculin, fiul lui G
240
Apel
F: Alo da?
VJ: Alo casa p`rintelui G?
F: Da:
VJ: La telefon doctorul J. a] putea . vorbi cu
p`rintele?
F: Sta\i numai pu\in c` este [n baie. Sta\i pu\in s`-l
[ntreb.
VJ: Da. /[: UiTA|I ce vroiam s` v` spun.
F: Da v` spun. (AK) V-ascult.
VJ: E doamna preoteas`?
F: Eu s@nt FIul d@nsului.
VJ: A: fiul. /`:: . . Mama mea e [n parohia d@nsului
[n apropiere d@nsul }TIE de familia J. Casa
Trancu Ia]i. }i mama e foarte bolnav` ]i nu se
poate ridica din pat s`-i deschid` numa’ dac`
sunt eu pe-acolo. Dac` a\i putea s`-l [ntreba\i pe
d@nsul f`r` s`-l deranja\i C^ND crede c` poate
veni pentru sfin\irea casei sau dac` vine ]ti\i?
F: Sta\i o secund` sta\i o secund` domn’ doctor.
VJ: Da.
(pauz` de 18'')
241
F: Imediat domn’ doctor.
VJ: Da.
G: Alo:
VJ: Alo bun` diminea\a p`rinte G.
G: S` trì\i domnule doctor cu stim`.
VJ: /`: Todeauna am avut bucuria ]i a avut mama
bucuria s` v`: . . (AK) /[ s` fie vizitat` de
dumneavoastr` [n vremea asta pentru sfin\irea
casei =
G: = Da
VJ: [ns` acuma este FOARte bolnav` e la pat ]i NU
v` poate deschide e [nchis ]i eu m` duc
acolo ]i fac toate: m` rog cele necesare=
G: = Da cele dup` r@nduial` da.
VJ: dup` r@nduial` ]i: deschid ]i u]a . .
G: Da da.
VJ: ]i pe dinafar` }I pe dinùntru. }i vroiam s` v`-
ntreb dac` inten\iona\i s` trece\i ]i dac` s-ar
putea spune cam c@nd ca s` fiu ]i eu pe-acolo.
G: Domnule doctor [nt@i da\i-mi adresa mai
precis`.
VJ: A mea SAU a mamei.
242
G: Nu a mamei.
VJ: Mama st` la:: /[ Toamnei patruzeci ]i opt A [n
casa lui Trancu Ia]i.
G: A: da. Sigur c` da.

VJ: Da. Dumneavoastr` a\i fost l-a\i
[nmorm@ntat ]i pe tat`l meu. .
G: A e vorba de: familia J.?
VJ: Familia J. da.
G: <{ O:: domnule doctor {> CUM s` nu
oMAgiu. Nici
 
 
VJ: Da da
Da.
G: VORb` c` da. E bine atunci c` asear` . N-AM
[ncercat.
 
VJ: Da.
Ce bine c` intrase [ntr-o adev`rat` panic` c` nu
poate s` v` deschid` ]ti\i?
243
G: Da da da. A:]a. . . Crede\i c` /` /[ sun-  a\i
putea fi disponibil . . . c`tre ora un]pe jumate
doi]pe?
VJ: /`: C^T e ceasul acum. aparte
G: Acum e unsprezece f`r` un sfert.
VJ: Un]pe f`r` un sfert. Eu locuiesc [n Militari ]ti\i?
G: Da da da. Pe la doisprezece.
VJ: Pe la dou`]pe. Bine. Am s` fiu la dou`sprezece
acolo.
G: Da.
VJ: }i v` mul\umesc foarte foarte mult.
G: }i EU v` mul\umesc domnule doctor. Cu stim`.
VJ: Cu toat` stima domnule p`r- //
G: Deopotriv` din partea noastr`. Cu stim`
domnule doctor.
VJ: Cu stim` p`rinte.
G: Cu bucurie.
4.2.2. C a n a l u l : r a d i o
4.2.2.1. Conversa\ie public`
244
Se poate vorbi despre un mesaj politic al vizitei papale
[n Rom@nia?
CORV 56 – T.rad.pub.6
Autorul [nregistr`rii: Aurelian L`z`roiu
Sursa [nregistr`rii: Radio Rom@nia Actualit`\i (emisiunea
„Ora fierbinte“)
Dezbatere radiofonic`
Participan\i:
Moderator: }tefan Naciu (}N)
Invita\i: Ion Ra\iu (IR), Valeriu Tab`r` (VT), Cristian
Dumitrescu (CD), Viorel Hrebenciuc (VH), Gheorghe
Anghelescu (GA)
Durata total` a pasajului transcris: 8'12''
}N: Ast`zi din nou despre vizita recent` a [naltului

pontif Papa Ioan Paul al doilea [n Rom@nia. .
Abordarea de ast`zi se va face din PUNCtul de
vedere al oamenilor politici. DINcolo de: latura:
preponderent ecumenic` DINcolo de dialogul
teologic vizita Sanctit`\ii Sale a avut f`r`-
ndoial` ]i o component` politic`. C@t de marCAt`
este aceast` component` politic` ce
semnifiCA\ie are ]i CUM se va reverbera [n via\a
\`rii ]i-n imaginea Rom@niei [n lume. . Evalu`ri
aprecieri comentarii . apar\in@nd invita\ilor
245
no]tri domnii . Ion Ra\iu vicepre]edinte al
P.N.|.C.D. (pene\ecede) Valeriu Tab`r`
pre]edintele P.U.N.R. (peunere) Cristian
Dumitrescu vicepre]edinte. P.D. (pede) Viorel
Hrebenciuc deputat P.D.S.R. (pedesere) ]i
avem un invitat de aSEmenea domnul
Gheorghe Anghelescu Secretar de Stat la
Secretariatul de Stat pentru Culte. A]adar bine-
a\i venit [n studioul Radioului ]i v` invit`m s`
comenta\i acest eveniment din punctul de
vedere al omului politic. . /[ S-a vorbit
<{ MULTdespre aceast` vizit` {> totu]i c@teva
[ntreb`ri c@teva r`spunsuri se pot formula [n
continuare.. Deci se POAte vorbi despre un
mesaj politic al vizitei papale [n Rom@nia?
Domnule Ra\iu . primul r`spuns este-al
dumneavoastr`.
IR: Este-al meu din /[: cauza . V^Rstei-mi-nchipui
nu?
}N: Nu. Pentru c` sunte\i CHIAR l@ng` MIne-n studio.
   
IR: r@de r@de
V` mul\umesc. . <{ Da. {> /[: INdiscutabil va
246
avea un efect politic [n acela]i timp. Pentru c`
<{ noi {> /[ pentru a putea s` . ie]im din
situa\ia difiCIl`-n care ne g`sim MAI ales . de
ordin /[ . economic. noi avem nevoie de . TREI
lucruri . credibilitatecredibilitate credibilitate
. Noi [nc` n-am reu]it s` avem o credibilitate-n
Occident care s` ne aSIgure . aparteNEN\a
noastr` acestei culturi occidentale acestei (sic!)
/[:: . spa\iu /[ politico-economic ca s` zic a]a/
[ pentru c`<@ hm @> NU mai intru-n toate
am`nUNtele . dar preZEN\a Papei]i felu-n care
s-au . desf`]uRAT evenimentele rug`cIUnile-
mpreu- (AK) f`cute-mpreun` ]i mai ales /
[ efortul pe care l-a f`cut /[ de a vorbi [n LIMba
rom@n`-n TOAte a- abord`rile imporTANte pe
care le-a f`cut (AK) <R [n toate cuv@nT~rile
importante pe care le-a f`cut R> a-nsemnat o
recuNOA}tere c` noi apar|Inem acestui . /[
spa\iu acestui /[: /[:  aspiRA\iile noastre sunt
autentice ]i c`: [n felul `sta vom putea s`
beneficiem <{ DE {> [ncadrarea [n Occident. .
}N: /[ Domnul /[ . Anghelescu. V` rug`m.
247
GA: Vreau s` v` spun c` aceast` vizit` [nseamn`
FOARte mult pentru Rom@nia. . <R ]i din punct
de vedere religios R> ]i din punct de vedere
politic. . Da’ nu putem s` le desp`r\im pe una de
cealalt` pentru c` o civiliza\ie un popor o
na\iune se leag` de: o tradi\ie religioas`.
Rom@nia este cunoscut`-n afar` . . pu|IN. . Iar
via\a sa religioas` NU este cunoscut`. Rom@nia
dac` se poate reprezenta ast`zi Europei ]i lumii
[ntregi se poate reprezenta prin via\a sa
religioas`. Pot s` v` spun din sondaje de opinie
public` f`cute m` rog [n [n cercuri reSTR^Nse
[n lumea catolic` Rom@nia ocup` un loc de
FRUNte-n Europa [n privin\a: credibilit`\ii
Bisericii a rolului sù pe care-l joac`-n
societate . La un seminar pe care l-am avut /[:
(AK) la care-am fost coPARte la Viena [n
ianuarie o mie nou` sute nou`zeci ]i nou` deci [n
acest anacolo s-a ar`tat deci [ntr-un cadru
CAtolic c` Rom@nia ocup` o pozi\ie de frunte
al`turi de PoLOnia . [n privin\a: . vie\ii
religioase a popoarelor noastre . polonez ]i
rom@n. Deci /[ vizita Papei a fost /[: . . cum
248
mul\i cred /[ legat` de . puTErea de credin\` a
acestui popor . care NU e cunoscut` lumii. }i
ast`zi cred c` este neVOie ca prin acest MAre
mesager . putem spune cel mai mare om politic
al lumii cea mai mare personalitate cea mai
mediatizat` Rom@nia va fi cunoscut` []i va
c`p`ta din nou rostul [n istorie.
}N: Deci o: contribu\ie la imaginea Rom@niei ]i
oriCUM trebuie s` spunem c`: media din
[ntreaga lume a: prezenTAT vizita Papei la
Bucure]ti atr`g@nd aten\ia . omenirii asupra
Rom@niei ]i f`c@nd o parantez`: s` n-o
[n\elege\i gre]it poate . a contribuit la .
eviTArea denumirilor unor capitale vecine de-aici
din /[: . zona noastr`. Domnul Valeriu Tab`r`. .
VT: Dup` p`rerea mea este un /[ moment /[ istoric
DEosebit din via\a poporului rom@n ]i a |~rii . ]
i: eu a] spune c` dup`: unu decembrie o mie
nou` sute opsprezece [n acest secol este unul
dintre cele mai MARI /[ momente. Poate c` nu ne
d`m seama fiecare CE s-a realizat prin aceast`
vizit`. De CE este mare pentru c`: /[: Aria . /[:
de cuNOA}tere-a \`rii a crescut poate chiar mai
249
MULT dec@t acel moment de la o mie nou` sute
opt@]pe la acea dat`. Pentru c` NU este un
moment oareCAre. Dup` o mie: cinze]ipatru un
astfel de (AK) o astfel de [nt@lNIre-ntre doi MARI
ierarhi . ai Bisericii Catolice ]i respectiv a (sic!)
Bisericii Ortodoxe N-A mai fost posibil (sic!) la la
un nivel oficial. Pe de ALt` parte dup` p`rerea
mea . /[ prin aCEASt` vizit` poporul rom@n`
(AK) rom@n a transmis un mesaj
<F extraordinar F> spre lumea de-afar`.}i NU
numai spre lumea o- (AK) european` ci spre . /[
via\a mondial`. O civiliza\ie extraordinar` prin
comportamentul ]i modul cum a fost priMIT
marele: /[ /[ PApa Ioan Paul al doilea
Sanctitatea Sa aici. Cred c` este SINgura vizit`
din strìn`tate-n care practic nu a avut loc NICI
un fel de incident. S` ne-amintim c`
aPROApe oriunde-a fost <{ CEva {> ceva
s-a-nt@mplat. Ori  tot /[ (AK) toat` VIzita ]i
m` refer [n primul r@nd la cea la /[ de partea:
(AK) /[ organizat` de: de BiSErica Ortodox` a
fost dup` p`rerea mea una de [NALTnivel de
MAre \inut` . ]i MAI mult de de recuNOA}tere
250
reciproc` a ceea ce-nseamn` /[ BiSErica at@t
catolic` c@t }I cea ortodox`. Este pRIma dat`
c@nd s-a pus aceast` problem`.
}N: Un semn de deschidere de toleran\`

VT: }i /[ cred /[ cred c`
de-aIcea urmeaz`: /[ ceea ce mul\i nu: nu:
considerau Rom@nia o \ar` DEosebit de
civiliza\ie (sic!) ]i exTREM de puternic cre]tin`.
{n\eleg`toare tolerant` ]i MAI mult /[ cu o
receptivitate EXtraordinar` la mesajul cre]tin.
}N: Da. Domnul Cristian Dumitrescu.
CD: Eu /[ cred c` vizita Papei a [nsemNAT /[ ]i va
[nsemNA pentru Rom@nia: un moment de
referin\` din mai multe motive. {n primul r@nd
vizita Papei a fost /[: vizita unui ]ef de stat. {n al
doilea r@nd /[ cu aCEASt` ocazie s-a REdeschis
un dialog [ntre cele dou` biserici <MARC pe
p`m@nt ortodox MARC> pentru c` putem spune
c` Rom@nia este p`m@nt ORtodox [n
condi\iile-n care optzeci (AK) <R PESte optzeci ]
i cinci la sut` din popula\ia \`rii R> este de /[:
credin\` ortodox` deci /[:
251
}N: Poate Unica \ar` din lume . /[ laTIn` cu
credin\` ortodox`.
CD: EXACT. {n orice caz primo- PRImordial
primordial
 
}N: Unica ortodox`.
CD: ortodox` pentru c` aCEASta este de fapt
semnifica\ia fundamental` a dialogului pentru
c` diaLOgul [ntre Biserica /[ catolic` ]i ortodox` a
mai }I e- (AK) a existat }I-nainte. <{ Dar {> s-
a /[ realizat /[ . la (AK) prin vizite s` spunem
a]a oficiale /[ de reLA\ii [ntre cele dou`
Biserici. De asemenea: s` nu uit`m c` LA
Bucure]ti pentru c` vorbim de /[ aspectele
politice au fost }-ALte elemente de naTUr`
politic`. Declara\ia celor doi /[: celui (sic!) doi ]
efi ai: Bisericii (AK) Bisericilor /[: cu privire la
situa\ia din JugoSLAvia a fost /[ un
moment /[ imporTANT de referin\` [n ceea ce
prive]te o CRIz` care /[: preocup` la (AK) [n acest
moment /[ /[: pe toat` lumea NU numa /[ pe
euroPENI. De asemenea /[: apelul Papei /[:: . de
sus\inere-a Rom@niei [n procesul de integrare-n
252
Uniunea EuroPEAn` . Au (sic!) existAT ]i acest
mesaj  ]i este

}N: [nc` din momentul sosirii.
CD: Acest mesaj este EXtraordinar de important [n
condi\iile-n care Rom@nia se preg`te]te s`-
nceap` aceste negocieri [n condi\iile-n care
Rom@nia este /[ privit` din mai multe puncte de
vedere [n /[: acest context geopolitic ca o insul`
de stabilitate [n zon`.
4.2.2.2. Dialog public
Un minut de adev`r
CORV 1 - T.rad.pub.2
Autorul [nregistr`rii: Georgeta Ghiga
Data [nregistr`rii: 1981
Sursa [nregistr`rii: RadioBucure]ti (emisiunea „Antena
tineretului“)
253
Interviu
Participan\i:
I= persoana intervievat`: sex masculin, t@n`r din Bucure]ti
R = reporter: sex masculin, rezident [n Bucure]ti
Obs.: Vorbitorul I are un debit foarte ridicat de rostire;
datorit` vechimii [nregistr`rii ]i copierilor succesive, tura\ia
este u]or modificat`, ceea ce face ca vocile s` apar` mai
sub\iri.
R: Dumneavoastr` ave\i vreo pasiune?. .

I: Am da: m`rturisesc c` nu: . .
R: <{ Nu {> pì eu nu eu ]tiu pisic-ave\i?
I: N-am nici pisic`.

R: N-ave\i nici pisic`. Nu v` plac nici animalele
atunci . .
I: Nu [mi plac da’ n-am timp ca s` fiu sincer
de ele.
R: Sta\i la <{ bloc {> probabil nu?
I: Da stau ]i la bloc.
R: E pì la bloc e mai greu s` cre]ti ditamai
c@inele. Fiecare cu c@te o pasiune. Eu ]tiu am
c@ine altul are pisici altu: eu ]tiu
motocicletele altu: eu ]tiu?
254
<{ Fiecare cu c@te-o pasiune.{> . {ntre noi fie
vorba E rentabil`:?
I: E rentabil` sigur c` e rentabil`. Am luat zece mii
<R R> Face cam zece pui . .
o dat`.
R: De C^te ori pe an.
I: Cel pu\in de dou`.
R: Da. Deci oricum dou`zeci de mii a]a doar la o
singur`: la o singur` pereche nu?
I: Ei unii mai mor unii . . NU-I chiar a]a.
R: }i oricum e GREU de =
I: = Pì binen <{ \eles {> c` e greu da’ trebuie ]
i ei hr`ni\i [ngriji\i DOCtorul <R ]i-a]a mai
departe R>.
R: Bun. }i-ave\i timp s` v` (AK) aVE|I timp s` v`
ocupa\i de ei?
I: N-am servici (sic!) ]i trebuie s` m` ocup NUmai
de ei.
R: Dar servici (sic!) nu v-a\i luat NUmai pentru c`
era\i bolnav sau ca s` cre]te\i c@inii.=
I: = {n ambele cazuri. (AK) Adic` din ambele cauze.
}i din cauza faptului c` s@nt bolnav ]i din
cauza faptului c` trebuie s` m` ocup ]i d` ei.
255
R: Cu CE-I hr`ni\i.
I: Cu p@ine.
R: A\i fost [nt@lnit cu:: zece p@ini //
I: Da <R da da da. R>
 
R: duc@ndu-le la c@ini.
I: I-am luat (AK) am luat p@inile pentru mine ]i
pentru c@ini.
R: Dumneavoastr` C^te p@ini m@nca\i pe zi.
I: Pì cam [n jur de dou` p@ini. V-am spus vi se
pare cam mult zece p- <{ zece p@ini ? {>
R: Da’ s` ]ti\i c` nici m`car la PORCI nu mai avem
voie s` le d`m /[

I: Da deci dac` eu am opt c@ini. Da’ spune\i-
mi ]i mie s`-mi da\i dumneavoastr` solu\ia CE
pot s` le dau la c@ini.
R: Pì NU ]tiu dumneavoastr` ]ti\i c` //
I: Pì <{ spune\i dumneavoastr` {> <R nu nu
nu R> spune\i dumneavoastr` ce s` le dau la
c@ini.
R: Eu nu cred c` i- //
I: <{ Da\i-mi soLU\ia {> dumneavoastr`.
256
R: Dumneavoastr` ce ave\i dreptul s` cump`ra\i /[:
zilnic zece p@ini?
I: Pì eu N-AM timp s` m` duc [n fiecare zi trebuie
s` mai m` ocup ]i de c@ini mai tre’ s`  mai
am ]i: alte probleme <R ]i-a]a mai departe. R>
Cu cel mare trebuie s` m` duc la vaccinare
acuma trebuie s` m` duc c` e cam bolnav .
<R ]i-a]a mai departe. R> Adic` am /[: o
mul\ime de probleme. C@inii `]tia creeaz` ]i EI
ni]te probleme c` nu-i cre]te NImeni nu \i-i
[ngrije]te NImeni ]i-a]a mai departe.
M`-n\elege\i nu?
R: Exist` ni]te c`r\i specialenu?Cu rasa asta.CE
ras` e.
I: Spune\i-mi dumneavoastr`. L`SA|I c`r\ile. <R
Lup alsacian. R> A]a. Altceva CE mai vre\i? ~sta
[nregistreaz` ]i din col\ul camerei c` e: microfon
cu cristal nu?
R: < xxxx > A\i lucrat [n domeniu?
I: Nu n-am lucrat da’ m` pricep <? Am avut ]i
eu. ?> Am [nv`\at ]i eu liceul pì chiar a]a:
\`ran s@nt?
257
R: }i nu e p`cat dac` tot a\i f`cut liceul s` v`
ocupa\i numai de cre]terea c@inilor?
I: Pì deocamdat` m` ocup de ei p@n` [mi rezolv ]i
eu problemele-astea ]i s`: sper`m c` [n jur de
o lun` dou` maximum o <{ s`-mi iau servici
{> =
R: = Pì UNde a\i dori s` v` //
I: Pì veDEM noi la AlimenTAra p` unde s`
g`se]te. Adic` N-AM timp acuma s`  . . M`-
n\elege\i nu?
R: Recunosc [n dumneavoastr` un /[: t@n`r dotat
dar c` (sic!) deocamdat`pasiunea:
dumneavoastr` s@nt c@inii. PE viitor cam CE:
pasiune ve\i avea.
I: Nu mai m` (sic!) g@ndesc la viitor. VeDEM noi
s` treac` PRIm`vara. . . Altceva? CE mai dori\i.
Ajunge?
 monolog [nregistrat ulterior interviului: 

R: EviDENT c` nu ajunge Ion G. Dar [n loc de alte
r`spunsuri \i-am sugera un minut de adev`r cu
tine [nsu\i ]i un r`spuns sincer la [ntrebarea
Cu CE te-ai ales. (AK) Cu ce <MARC te alegi
258
MARC> din toate aceste bufonerii. L-am
cunoscut a]a cum este BIne s` fie [nt@mpina\i
to\i cei de felul lui [nt@mpinat cu proteste pus
la punct anihilat de replici drastice. Pe
bun` dreptate pentru ca s` [nve\e pentru ca s`
[n\eLEAg` c` p@inea este a celor ce-o
muncesc.
Eu cred c` ]i Europa veche e foarte simpatic`
CORV 67– T.rad.pub.2

Autorul [nregistr`rii:Lauren\ia Dasc`lu Jinga
Data [nregistr`rii: 12 octombrie 2001
Sursa [nregistr`rii: Radio Rom@nia Actualit`\i (emisiunea
„Sfertul academic“)
Interviu
Participan\i:
Moderator : Mircea Ruc`reanu (MR)
Invitatat: Andrei Ple]u, membru [n Colegiul Consiliului
Na\ional pentru Studierea Arhivelor Securit`\ii (AP)
Obs.: De remarcat particularitatea vorbitorului AP de a
[ncheia unele enun\uri declarative cu intona\ie ascendent`
(de tip nonterminal ).
259
MR: <R Domnule Ple]u R> DINcolo de mult /
[ mediatizatele ]i mult /[:: comenTAtele
concluzii ale Consiliului privind /[: deconspirarea
unor parlamentari ziari]ti sau <{ preo\i {>
deci DINcolo de toate-acestea dumneavoastr`
. /`: spunea\i prin septembrie SIgur vorbind
despre munca Consiliului c` este vorba de un
efort de LIMpezire DE cunoa]tere ]i de TErapie.
Aceasta ar reprezenta finalitatea muncii
dumneavoastr`?
AP: /` E limpede c`: /`:: [ntr-o PRIm` parte a
func\ion`rii lui acest Consiliu . /[:: pune
accentul p` func\ia lui s` zicem politic`. E vorba
cu alte cuvinte de a: /[: cerceta trecutul aCElor
. /[:: oameni care candideaz` pentru func\ii .
importante-n stat membri ai Parlamentului
mini]tri pre]edin\i ]-a]a mai d`parte. <R Sigur
c` R> cu TIMpul aceast` opera\iune /[:: nu va
mai avea suportu p` care-l are acum pentru c`
s` schimb` genera\iile s`: creeaz`: /`:: candida\i
noi F~r` un trecut semnificativ DIN aCEST punct
d` vedere ]-atuncea accentul s` va muta p` un
260
ALT tip d` activitate despre care poate-o s`
mai vorbim.
<R Ceea ce vreau s` spun [ns` R> provocat d`
[ntrebarea dumneavoastr` este c` . finaliTAtea
acestei institu\ii ]i toat` lumea trebuie s` }TIe
bine lucrul `sta nu este una d` ordin <MARC
punitiv. MARC> Noi nu /[:: ne-am alc`tuit acolo
[ntr-un fel d` tribunal care s` <MARC
pedepseasc` MARC> p` cineva. Singura
<MARC pedeaps` MARC> la care este expus un
/[:: un /[:: personaj cercetat d` noi este s` fie .
prins [n flagrant d` declara\ie fals`.
foarte scurt pasaj ]ters din gre]eal`

are: c@teva subcapitole. P~ d-o parte e vorba
d` cererea Clubului Rom@n d` Pres` de a-]i
VErifica membrii ]i aceast` opera\iune este
[ncheiat` practic ]i FOARte cur@nd e chestie
d` zile va fi f`cut` public`. Exist-apoi dosarul
AMplu „Pres`“ care dep`}E}te componen\a
Clubului Rom@n d` Pres` ]i-acesta presupune o
cercetare mai complicat`. Ea e FOARte
avansat` [n momentul acestadar exist` [nc` pe
261
aceast` /`: list` d` d` dosare cercetate exist`
[nc` NUme . care /`: NU trimit la documente
SUficiente pentru: ca:: o concluzie ferm` s` fie
spus` respectiv exist` n- nume de cod p` care
[nc` nu le putem plasa asupra unui personaj
real ]i: CHIAR c@nd o putem face NU putem
NU avem [nc` la [ndem@n` documenta\ia
necesar` s` tragem concluzii definitive. Asta o s`
mai dureze deci . NU mult dar o s` mai
dureze.
MR: Pe de alt` parte se apreciaz` c` institu\ia se afl` /
[: [n imposibilitatea de a VErifica trecutul unor
persoane care au f`cut poli\ie politic`. Chiar
dumneavoastr` spunea\i c` cit`m Tot ce
p`\im noi de c@nd exist`m ca institu\ie e
f`cut s` nu ne ajute. La CE v` referea\i.
AP: Domnule Ruc`reanu /`: eu cred c` /[: faptu c`
legea a ap`rut la noi aT^T d` <J t@rziu
J> ]i dup` eforturi at@t d` MARI at-(AK) a fost
nevoie d` <F ]ase ani F> [n DOu` legislaturi
politice <F difeRIte F> ca majoritate pentru
ca legea asta s` fie {N cele din urm` votat`
arat` c` un mare entuziasm ]i-o mare dorin\` de
262
a o avea N-A existat. . D` NICI-o parte a
spectrului politic. Dac` n-ar fi fost tenacitatea lui
Ticu Dumitrescu. p` care: unii-ai socotit-o
<MARC obsesiv` MARC> /[ eu m`-ndoIESC c`
legea p@n-la urm` ar fi c`p`tat /[ corp. Deci D~
la-nceput am sim\it o anumit` ./[ [ncetiNEAl` a
procedurilor care era d` natur` s`: blocheze /
[ func\ionarea institu\iei. <R }i p-orm` R> eXISt`-
n legea aceasta un punct care e DEcisiv. }i-
anume Consiliu Na\ional pentru Studierea
Arhivelor Securit`\ii o dat` [nfiin\at trebuie s`
devin` <MARC proprietaru gestionaru MARC>
arhivelor. NU po\i face cercet`ri <MARC
pertinente valide MARC> d`c@t dac` ai
materialu d` cercetare p` mas`. . {n mod
normal noi trebuia prin urmare ca [n clipa
c@nd am fost /[ /[ <MARC valida\i MARC> d`
parlamentul \`rii s` c`p`t`mca s` spun
a]a<MARC „CHEia“ MARC> d` la arhive. .
Asta e prev`zut [n lege. . Or aCEST punct esen|
IAL . d@n lege e nerespectat p@n`-n ziua d`
azi la DOI ani d` func\ionare a Colegiului
respectivnoi NU s@ntem /[ gestionarii arhivei
263
noi ne adres`m pentru FIecare problem` celui
care le (sic!) de\ine respectiv de\in`torilor d`
arhive cunoscu\i /[ S.R.I.(serei) S.I.E. (sie)
Ministerul Ap`r`rii Na\ionale ]i <MARC
depindem MARC> [n mod masiv d`
promptitudinea ]i buna credin\` a acestor
institu\ii. Asta [ngreuneaz` iMENS cercetarea ]i
NU ne d` senza\ia c` <MARC de\inem MARC>
cu-adev`rat /[:: TOAt` materia p` care tre’ s-o
cercet`m.
MR: }i pentru c-a\i vorbit de . legea Ticu Dumitrescu
. /[:: ]tim cu to\ii s-au f`cut /[ numeroase
propuneri
<F chiar mem F> brii Consiliului au f`cut unele
propuneri . /[ despre CE este vorba.
AP: Noi am f`cut /[ c@teva propuneri d`-mbun`t`\ire
a legii Ticu cum ]ti\i Ticu Dumitrescu [nsu]i . /
[: era nemul\umit d` felul cum a ie}IT ea [n cele
din urm` . /[: noi dup`: un an ]i ceva d`
func\ionare am sim\it care s@nt punctele
nevralgice am f`cut unele propuneri le-am
negociat cu Comisia parlamentar` care se ocup`
d` d` noi ]i-am c`zut la o BUn`-n\elegere p@n`
264
la un punct. /[ SIgur c-am avut ]i: c@teva
e]ecuri dar ceea ce . p` NOI ne-ngrijoreaz` la
ora asta este varianta . existent` actualMENte
[n /[ parlament ]i care s` va dezbateunde
s@nt CEL pu\in DOu` . elemente care pentru
noi s@nt discutabile. Primu este durata
mandatului /[ unui (AK) acestui: Colegiu. El a
fost g@ndit [n legea dint@i ca: fiind un mandat
care s` stea <MARC „c`lare“ MARC> p` DOu` /
[:: legislaturi a]a [nc@t s` NU fie contaminat
politic s` dureze ]ase ani.


MR: ]
ase ani.
AP: Ori (sic!) acuma s` propune s` dureze patru ani
deci s` s` <MARC acopere MARC> perfect cu
. legislaturile politice. Asta este un fel de a
<MARC ]ubrezi MARC> /[: autonomia lui. P` d`
alt` parte acest nou proiect d` lege stabile]te
c` o categorie-ntreag` d`: eventual viza\i /
[ s@nt exoneRA|I d` cercetare e vorba d`:
ierarhii bisericii . ]i nou` ni s` pare c` /[: [n
265
m`sura-n care S^NT ]i ei cet`\eni ai \- (AK)
statului rom@n ]i-n m`sura-n care s@nt
r`spunz`tori d`: /[: gr`din`ritu: intim al sufletelor
noastre NU pot face abstrac\ie (sic!) d` la
aceast` lege care NU e g@ndit` s` s`:: atace
<MARC institu\ia MARC> bisericii ci
D^Mpotriv` s`-i dea cristalinitatea necesar` or
{N legea nou propus` /[ lucru `sta: NU s`-
nt@mpl`.
MR: <R Domnule R> Ple]u v-aduc aminte c` a\i
promis la-nceput c` o s` face\i referire ]i
la viiTOrul Consiliului Na\ional pentru Studierea
Arhivelor Securit`\ii.
AP: /[ Da cred c` /[:: lucrurile dac` /[: r`m@n /[::
[n perimetru normalit`\ii vor evolua c`tre un .
fel d` institu\ie d` cercetare a istoriei recente.
{ncet-[ncet acesat`: ac\iune d` VErificare d` can-
(AK) d` dosare d` candida\i s` va epuiza
(epiuiza) ]i E d` presupus c` . totu s` va
concentra p` ceea ce [n titlul legii s` nume]te
deconspirarea activit`\ii Securit`\ii ca poli\ie
politic` adic` . cercetarea istoric` ]
tiin\ific` a proce <J durilor Securit`\ii J> a
266
docu <J mentelor r`mase de pe urma ei J> a: /
[:: TOT ce-nseamn` /[:: arHIv` istoric` legat` d`
asta. Asta <R [n vreme ce institu\ii d` tipul
Consiliului Na\ional nu exist` d`c@t [n \`rile foste
comuniste R> institute de studiu al istoriei
reCENte exist`-n TOAte \`rile MARI ale lumii ]i
cred c` viitoru-acestei institu\ii este /[ ceva d`
ordinu `sta.
MR: <R Domnule R> Ple]u . [nc` de pe vremea
c@nd era\i ministru de externe manifesta\i:
optiMISM [n privin\a integr`rii Rom@niei [n
structurile Alian\ei Nord-Atlantice. . CAre este
punctul dumneavoastr` de vedere {N momentul
de fa\`.
AP: Cred [n continuare c`: pentru Rom@nia aceast`:
integrare este DEcisiv` ]i saLUT /[ ini\iativa
guvernului de-aCUM de a s` alinia Alian\ei
acesteia: . extrem d`: generoase [mpotriva
terorismului /[:: Cred c` trebuia s` facem
asta }I dac` /[: NU vine neap`rat PRE\ul
integr`rii:: [n NATO la Praga NU aveam alt`
solu\ie . Spun c` salut asta pentru c`: [n
CEAlalt` legislatur` /[ o:: manifestare d` a- (AK)
267
tip asem`n`tor legat-atunci d` Kosovo a fost /
[: mai cur@nd sanc\ioNAt` d` cei care-acum ca
guvernan\i constat` ]i ei c` NU exist` o alt`
solu\ie. <R Sigur R> c`: lucrurile s` schimb` ]i
c` NATO de-acum (AK) d` la-nfiin\are NATO d-
acu trei ani ]i NATO d-acum NU mai [nseamn-
acela]i lucru simplu fapt c` . constat`m acuma
na]terea unei AMple coali\ii [n care RUsia are un
rol important /[: riDIc-un semn d` [ntrebare
asupra unei REdefiniri a acestei: /[ . organiza\ii
care s`: n`scuse p` vremea r`zboiului rece .
[ntr-o lume bipolar` ]i care acum e confruntat`
cu cu TOtu alt` hart` geopolitic`.
MR: Domnule profesor /[ pu|INI oameni din
Rom@nia se pot lùda cu titlurile ]i premiile pe
care le-a\i OB\inut din partea unor institu\ii
academice din strìn`tate. Pe de alt` parte: /[
cunosc faptul c`: sunte\i FOARte rezervat atunci
c@nd trebuie s` vorbi\i DESpre dumneavoastr`.
Totu]i a] vrea s` v`-ntreb CE ave\i [n inten\ie
pentru dezvolTArea culturii politice ]i pentru
amplifiCArea schimburilor dintre culturile
europene.
268
AP: /[: Cred c`: TO|I oamenii responsabili cu func\ii
sau F~r` func\ii din Rom@nia tre’ s` fie
preocupa\i d` consolidarea ]i ]i: /
[ INtensificarea /[ unei eduCA\ii politice <R
care NU-Nseamn` [nv`\`m@nt politic R> dar
[nseamn` o (AK) crearea unui unui TIP d`
reactivitate la problemele poLItice ale lumii care
s` fie moDERN care s` fie [n concordan\` cu un
stat /[: COMpetitiv cu democra\iile d`
pretutindeni. /[:: <R Sigur c` R> NU un singur
om poate face lucrurile-astea aici este nevoie
de un interes <MARC institu\ional MARC>
pentru aceast` problem` care s` se exprime [n
politica . /[ MEdiilor [n /[ politica /[ }COlilor
noastre ale (sic!) faculT~\ilor ]-a]a mai
d`parte. {n ce m` prive]te . /[:: m` g@ndesc la
problema asta d` C^te ori mi s`-nt@mpl` s` am
interven\ii publice <{ }I {> . /[:: /[::
institu\ional vorbind [n cadrul colegiului Noua
Europ` p` care l-am [nfiin\at acum ]apte ani
[ncerc s` /[: aduc /[ o: o contribu\ie
consecvent` la aceast` problem`.
269
MR: Da. S` reamintim c` s@nte\i pre]eDINtele
Funda\iei Noua Europ` ]i: [n acela]i timp /
[ RECtorul colegiului cu acela]i nume. A] vrea s`
v`-ntreb CE [n\elege\i [n momentul de fa\`: /[ . 
cum /[: CUM pute\i defini conceptul de Noua
Europ` ]i CAre este locul Rom@niei.
AP: /[: Titlul de: Colegiul Noua Europ` al acestui
colegiu e /m ap- . -p`rut [nt@mpl`tor [n
momenul c@nd s-a n`scut pentru c` s-a n`scut
p` baza unui PREmiu p` care . l-am luat ]i
care se numea Premiu Noua Europ`. Banii acelui
premiu au intrat to\i [n /[:na]terea acestui
colegiu. /[ E- eu NU s@nt /[ un f- un fanatic al
cuv@ntului „nou“. Mai ales c`-n /[ \`rile noastre
cuv@ntu „nou“ a fost un cuv@nt d` care s-a
abuzat eNORM p@n`-n optezeci ]i nou` c@nd
vroiam „OAmeni noi“ „LUMI noi“ ]i c@nd
trecutu era suspect. Eu cred c` }I Europa veche e
foarte simpatic` ]i e bine s` N-O uit`m. Dar e
vorba totu]i d-o Europ` nou` pentru c` e vorba
d-o Europ` care . /[: e (AK) /[ se: /[::
REdefine]te-ntr-un context [n care TOAt` /
[ g@nDIrea poLItica ]i economia LUmii s`
270
redefine]te. Europa NU poate r`m@ne o institu\ie
demodat`. Ea trebuie s` intre-n dialog cu o
lume ale c`rei reguli s@nt NOI. }i-atuncea }I
Europa va trebui s` }TIe s` g`seasc` [n /
[ resursele ei suficiENt` noutate ca s`
s-acomodeze. La Noua Europ` /[: avem ca
principiu cheie /[: acela al Identific`rii ]i
VAlorific`rii eLItelor d@n TOAte domeniile
cercet`rii d@n \ar`. C@nd spun „elit`“ NU m`
g@ndesc la o: la o aristocra\ie: izolat` d`: d`: /
[:: mari /[: mari /[:: personalit`\i hiperdotate m`
g@ndesc la ceea ce e mai bun [n TOAte
domeniile d` activitate. <R Exist` o elit` R>
\`r`NEASc` o elit` muncitoREASc` o elit`
arTIStic` ]-a]a mai d`parte. La noi aceas- (AK)
aceste elite au fost <MARC masiv MARC>
brutalizate p@n`-n optzeci ]i nou`. F`r` s`
reFAcem o elit` f`r` s`: <MARC reg@ndim
MARC> eficacitatea PUblic` a elitelor /[ NU
vom putea s` facem fa\` cursei care ne a]teapt`.
<MARC ACEST program MARC> Unul din
aspectele programului Colegiului Noua Europ`.
271
MR: Invitatul Sfertului academic de ast`zi a fost
domnul Andrei Ple]u profesor universitar
rectorul Colegiului Noua Europ` membrul (sic!)
al Colegiului Consiliului Na\ional pentru Studierea
Arhivelor Securit`\ii. V` mul\umim ]i v` mai
a]tept`m.
AP: }I eu v` mul\umesc. La revedere.
272
4.2.2.4. Monolog public
}tiri
Durata [nregistr`rii : 4' 20"
Sursa: Radio Rom@nia Actualit`\i
}tiri (citite)
Vorbitorul: crainic de sex masculin (CM)
Alte voci (din pasajul publicitar) sunt indicate prin: F (voce
feminin`); M (voce masculin`)
Autorul transcrierii Lauren\ia Dasc`lu Jinga
Durata total` a pasajelor transcrise: 4' 20"
CM: Lupte puTERnice au loc [ntre for\ele

talibane ]i cele ale opozi\iei pe frontul din nord-
estul AfganisTAnului [n timp ce avia\ia american`
efectua raiduri asupra pozi\iilor talibanilor <J
informeaz` France Presse (frãns pres). J> Acestea
sunt primele confrunt`ri de anvergur` pe acest
front de la [nceperea campaniei antiteroriste.
Artileria grea a Alian\ei Nordului bombarda
sus\inut for\ele talibane de pe linia de front de
la Danshtikalah (dan]ticala) [n apropierea
frontierei cu Tadjikistanul. Mili\iile islamiste au
273
RIpostat cu tiruri de artilerie. . Alian\a Nordului
are [n vedere atacarea ora]ului Kabul [n CIUda
avertismentului lansat de secretarul american
de stat Colin Powell (colin pau`l) a anun\at
Abdal Abdalah (abdal abdala) ministrul de
exTERne al Alian\ei Nordului citat de France
Presse. Colin Powell declarase c` Alian\a
Nordului NU trebuie s` intre [n capitala afgan`
deoarece prezen\a opozi\iei [n acest ora] ar
produce reAle dificult`\i. Capitala afgan` trebuie
s` fie un ora] deschis p@n` la formarea unui
guvern de tranzi\ie a declarat Colin Powell. La
r@ndul sù Abdal Abdalah a declarat la o
conferin\` de pres` la Du]ambe c` eliberarea
ora]ului Kabul va avea o MAre semnifica\ie
politic` ]i militar`. For\ele opozi\iei au p`truns
asear` [n ora]ul Mazar-i-Sharif (mazari]arif)
situat [n apropierea frontierei cu Uzbekistanul .
cucerirea acestui ora] fiind PRIma victorie a
opozi\iei antitalibane. . .
Congresul Administra\iilor Locale ]i
Regionale din cadrul Consiliului Europei ]i
CAmerele acestora au organizat [n perioada opt 
274
nou` noiembrie la Strasbourg (strasbur)
minisesiunea de toamn` informeaz` ast`zi
Biroul de pres` al Consiliului Europei. Una din
temele abordate [n cadrul acestei reuniuni
a vizat ROlul ce revine autorit`\ilor locale [n
combaterea terorismului. {n discursul pronun\at
pe aceast` tem` [n Camera Administra\iilor
Locale secretarul geneRAL al acestui organism
european Walter Schrimer (valter ]rim`r) a
subliniat necesitatea unei ac\iuni gloBAle [n
combaterea acestui flagel ]i a precizat c`
puterilor locale le revine un rol major [n cadrul
eforturilor de a investi [n democra\ie pentru o
societate mai pu|IN violent` [n promovarea
dialogului interconfesional ]i combaterea
violen\ei urbane. . .
Pre]edintele egiptean Hosni Mubarak
(hosni mubarac) a cerut ast`zi Israelului s`-]i
REconsidere politica afirm@nd c` palestinienii
NU se vor preda ]i vor continua lupta [mpotriva
ocupa\iei <J relateaz` France Presse. J> {n
discursul de deschidere a sesiunii de iarn` a
parlamentului de la Cairo pre]edintele egiptean
275
a subliniat c` securitatea israelienilor NU poate fi
realizat` prin politicile actuAle ale statului evreu
bazate pe convingerea nejustifiCAt` c` drepturile
sale sunt superioare celor ale aRAbilor. Hosni
Mubarak a relevat totodat` c` []i va continuA
contactele cu liderii statelor din regiune ]i din
lume pentru a RElansa procesul de pace. El ]i-
a exprimat speran\a c` aceste eforturi se vor
solda cu rezultate conCREte [n urm`toarele
s`pt`m@ni. .
Secretarul de Stat american Colin Powell a
declarat c` va [ncerca s` stabileasc` o [nt@lnire
cu liderul palestinian Yasser Arafat (iaser arafat).
Potrivit postului de radio B.B.C. (bibisi) Colin
Powell ]i-a exprimat dorin\a de a gr`bi procesul
de pace din Orientul Mijlociu dar a dat de
[n\eles c` [n schimbul p`cii Israelul va trebui s`
fac` unele concesii teritoriale. Declara\iile sale
survin dup` ce [ntr-un interviu acordat unui ziar
americanministrul de externe al Arabiei
Saudite prin\ul Saud Al Faisal (saud al faisal) a
afirmat c` [nc`p`\@narea Washingtonului
(ua]intonului) de a NU se implica [n Orientul
276
Mijlociu poate s`-l scoat` din s`rite }I pe cel mai
norMAL dintre oameni.
scurt semnal muzical

F: Meteo
pe fundal muzical:

M: Poiana Negri apa mineral` din Rom@nia
recunoscut` oficial de c`tre Uniunea European`
v` prezint` Meteo.
reclama c@ntat`: Apele minerale Dorna
CM: La aceast` or` cerul este variabil [n sud-estul \`rii

]i mai mult noros [n rest. Plou` izolat [n
TransilVAnia OLTEnia ]i la munte. V@ntul
conTInu` s` prezinte unele intensific`ri [n
regiunile extracarpatice. Local la munte se
semnaleaz` cea\`. Valorile termice MULT mai
sc`zute dec@t ieri mai ales [n jum`tatea de
NORD a \`rii se situau la ora cinsprezece de la
dou` grade la R`dù\i Suceava ]i T@rgu
Neam\ p@n` la ]aptesprezece grade la Turnu
M`gurele. {n urm`toarele ore vremea []i va
277
p`sTRA acelea]i caracteristici. Acum la Bucure]ti
DOu`sprezece grade ]i ]apte sute ]aizeci
milimetri coloan` de mercur presiune
atmosferic`. . ACEStea au fost ]tirile.
4.2.3. C a n a l u l: televiziune
Ce-a\i vrea s` v-aduc` Mo] Cr`ciun, domnule prim

ministru?
CORV 35 – T.tv.pub.3
Data [nregistr`rii: 8 decembrie 1997
278
Sursa: TV Antena 1 (emisiunea „Milionarii de la miezul
nop\ii“)
Talk show
Moderator: Marius Tuc` (MT)
Invita\i: Victor Ciorbea, prim ministru (VC) Emil Hurezeanu,
ziarist la „Deutsche Welle“ (EH)
Obs. Vorbitorul VC are un ritm foarte lent de vorbire ]i
lunge]te adeseori finalul cuvintelor.
MT: CAre este programu dumneavoastr` acum dup`:

 care-l (sic!) ve\i pune-n aplicare: se
lucreaz` la el? Este elaborat? . Programul de
reFORm`? De privatizare?
VC: r@de SIgur c`: noul ministru al /[ privatiz`rii
va: avea: ]i: aceast` sarcin` de a: finaliza un
proiect adus la ZI de privatizare [ns`: (AK) cu
propuneri noi [ns` [n esen\`. programu de
privatizare este cunoscut. Spre exemplu /`:
F.P.S.-ul (fepeseu) a [ncheiat /[: {N toamn-
aCEASta apropo de marile [ntreprinderi
<MARC patruzeci ]i ]apte MARC> de contracte
cu mari b`nci de investi\ii din lume <{ pentru
v@nzarea lor {> pentru a cùta . oFERte <{
mari investitori. {>
279
MT: Da. =
VC: = }i P^n` la sf[r]itu anului se vor mai finaliza
vom ajunge cam la [n jur (sic!) de NOu`zeci de
asemenea contracte pentru mari firme. }TI|I
bine c` s-au f- f`cut c@teva v@nz`ri importante-
n ultimele <{ luni {> e vorba de: /[:
RomCIM /[ O\elinox ]i altele

MT: A:  STA|I
pì dac-a\i vorbit de Romcim

VC: acum  /[: acum /[ sper s` /
[: finaliz`m [n foarte scurt timp /[:

MT: De CE s-a privatizat Romcim. Pentru c` Romcimu
[nsemna ]aptezeci la sut` din /[: /[:: produc\ia de
ciment din Rom@nia.

VC: Nu e: /{: cinze]cinci la sut` dar m`
rog
nu NU asta e:

280
MT: <{ Cinze]cinci la sut`. {> De CE-A fost
privatizat` de ce partea rom@n` n-a: /[ n-a
[ncercat s`:: s` \in` pachetul majoritar. . DAc` se
vor /[ }i investiTOrul cel care-a cump`rat
am [n\eles c-a cump`rat . [n mai multe locuri
din /[ Europa de est. CE ve\i face c@nd
 
VC: {n /[:
MT: ve\i trece la crearea la crearea infrastructurii /[:
 
VC: {n toate-aceste:
MT: ]osele ]-a]a mai departe.
 
VC: {n toate-aceste: contracte exist` CEL
pu\in „ac\iunea de aur“ . prev`zut`. Deci dreptu
de veto al statului [n leg`tur` cu deciziile majore.
MT: Bun. =
VC: = Prin urmare: nu: nu se pune problema ca::
(sic!) s` ne vindem \ara pe nimic /[ strìnilor.

MT: NU e vorba de v@ndut \ara 
e vorba de:: a ne: de a ne da monopolurile p`
m@na altora. . /[ {n ideea ASt-am [ntre- (AK)
281
am (AK) v-am [ntrebat ]i mi-a\i r`spuns de
„ac\iunea de aur“ deci oric@nd statu rom@n
poate s` intervin` [n /[:
 
VC: Sigur.
Categoric.
MT: [n aceste:  Mai m (AK) /[: Mai am o [ntrebare [n
leg`- . (AK) care s-a ivit dup`: /[ declara\ia pe
care Mircea Ionescu Quintus a f`cut-o ast`zi
domnia sa ]i:: [ntre- (AK) ]i to\i liberalii
vorbeau de /`: trecerea de urgen\` la: revizuirea
Constitu\iei. Spuneau c`: noua Constitu\ie
trebuie s` /[: s` proclame-o republic`
PARlamentar` NU o republic` semipreziden\ial`
cum ar fi: acum ]i domnu Quintus /[ f`cea: /
[ precizarea c` NU e vorba de /[: faptu c`
ast`zi este pre]edinte domnu Emil
Constantinescu ci c` /[: republica
parlamentar`: /[ ar fi cea mai: indicat` pen- (AK)
ca: (AK) cea mai indicat`. De asemenea domnul
Tocaci vorbea de:/[ un parlament unicameral
sau de: (AK) ca cele dou` camere s` aib` /[:: s`
282
aib` atribu\iuni /[ total separate. CE p`rere-ave\i
de aceast` ini\iativ` a liberalilor.
VC: <{ S@nt /[: {> puncte de vedere care pot fi:
examiNAte eviDENT c`: <@ hm @> este
GREU s` te: pronun\i: /[:: automat /[: dac`: o
asemenea ini\iativ`: este binevenit` sau nu.
Fiecare FORm` de guvern`m@nt are avantajele ]i
dezavantajele <{ ei. {>. /[ EviDENT c` o:
republic` parlamentar` presupune prin defiNI\ie
un pre]edinte ales de parlament deci nu un
pre]edinte ales de [ntregul popor <{ ]i {> un
pre]edinte care are:
ca-n multe \`ri /m atribu\ii mai mult /
[ decoraTIve de ceremonial. }i atribu\iile:
reale revin premiErului.
MT: Da.
VC: <{ E  {>
 
MT: SPUne\i
VC: nu:

EH: Se spune c` republicile parlamentare s@nt mai
pu\in tentate de: c`derea [n cezarism. /[ O
283
republic` preziden\ial` devine <MARC mai u]or
MARC> nedemocratic`. <? Da’ noi ?> avem
AMbele exemple: /[: ]i chiar unul l@ng`
cel`lalt. CEhia este o republic` parlamen
<{ tar` {> [nt@mplarea face c` este }I
democra\ia CEA mai avansat` . c-un pre]edinte
decorativ cum spune domnul prim ministru
[ns` SloVAcia este o republic` . /[: /[: Slovacia
este o republic`: /[
 
VC: TOT /[:
EH: TOT parlamentar` s` zicem . dar cu un
pre]edinte (AK) cu un /[ ]ef de guvern /[:
autoritaRIST. . Deci IAt`  c` <R nici o
republic` parlamenTAr` nu poate s` aSIgure R> /
[: .
MT: neimplicarea at@t de <? mult a pre]edintelui. ?
>

EH: neimpliCArea autoritar` autoritarist` a
pre]e- (AK) a ]efului de guvern.
MT: Domnule prim ministru/[: /[:: ave\i o fat` C^|I
ani are.
284
VC: /[:: PAIsprezece.
MT: Mul\i [nainte. CE cadou i-a\i f`cut de Mo]
Niculaie.
VC: /`:  r@de Ce s`-i fac /[::
MT: Sau a\i uitat de: de ea.
VC: Nu n-am N-AM uitat /[:: au fost ni]te:
cadouri: /[: <@ hm @> /[ mai mult simbolice.
 
MT: NiMIC special.
VC: Un buchet de flori /[ ]i ni]te patine.
MT: De Mo] / [::: }i Mo] Cr`ciun CE-O s`-i aduc`.
VC: /[: . . Nici nu m-am

MT: GHEA\` probabil pentru c` are patine-
acuma.
VC: nici nu m-am g@ndit. /[ Sper s` fie ghea\`. =
MT: = <{ }i dumneavoastr` {> . . CE: a]tepta\i. CE
vre\i (AK) CE-A|I vrea s` v-aduc` Mo] Cr`ciun.
VC: . A:: r@de A] vrea: s` aduc` pentru: . pentru
noi to\i ]i mai ales pentru: cei mul\i . /[ . ceva
. . pe mas` . fieC~ruia . s` se bucure de
s`rb`tori.
285
MT: Bun. Domnilor v` mul\umesc /[ mult pentru
participarea la emisiune ]i: /[: a] vrea s` v`
atrag aten\ia s` nu mi-o lua\i [n nume de rù
c`: N-A|I da\i (AK) N-A|I dat p@n-acum NICI un
interviu la (sic!) presa scris`. eu s@nt }I: ]efu
unui cotidian . ]i: vorbea\i mai devreme de:
acea:: expliCAre-a reformei ]i-mi pare rù c` n-
a\i f`cut acest lucru ]i poate v` g@ndi\i s`: (AK)
]i presei scrise]i cotidianelor s` acorda\i
interviuri a]a cum de fiecare dat` atunci c@nd /
[ guvernu a luat m`suri importante a\i:
participat /[: <R CEL pu\in la emisiunea
Milionarii de la miezul nop\ii dac` nu ]i la alte
emisiuni ale Antenei unu. R> V-am f`cut aceast`
/[: sugestie ]i: v` rog [nc-o dat` s` nu mi-o
lua\i [n nume de rù. =
VC: = <{ Nu {> e: binevenit` ]i chiar /[ vreau
s` v` spun c`: voi FAce acest lucru [ncep@nd
de: . S^Mb`ta viitoare ]i probabil ]i-n cursu /[
s`pt`m@nii celeilalte.
MT: <{ Bun. {> V` mul\umesc /[ multe (AK) v`
mul\umesc [nc-o dat` pentru participare ]i sper
c` [i ve\i g`SI un /[ loc domnului Hurezeanu [n /[
286
[n /[: stafu consilierilor pe care dumneavoastr` [i
ave\i pentru c`

VC: Eu a] fi:: /[::
foarte: []i drege glasul feriCIT s`-l am pe /[
domnu Hurezeanu [n

MT: Da’ trebuie s`-i acorda\i ]i cet`\eNIa s` ]ti\i.
VC: /[:: Dac` dore]te oriC^ND.
MT: Da. V` mul\umesc. /[ Oameni buni ne oprim
aici. Ne [nt@lnim /[: . mar\i seara la o NOu`
emisiune Milionarii de la miezu nop\ii  ( ...)
Cum func\ioneaz` societatea „c`pu]`“ de pe l@ng`

porcii
de la Comtim
Data [nregistr`rii: 8 aprilie 1999
Sursa: Pro TV (emisiunea „{nt@lnire cu presa“)
Talk show
287
Participan\i:
Dumitru Tinu (DT) ]i Cristian Tudor Popescu (CTP)
Invitat: Ovidiu Grecea, ]eful Corpului de control al Primului
Ministru (OG)
CTP: Kilogramul d` p- (AK) d` porc Comtim [n viu cost`

 
OG: de car-
CTP: scump.

OG: Si:gur c` da. S- Cost` scump. {ntr-adev`r.

CTP: ASta e problema. Cost` prea
scump.
OG: }i nu nu NU a devenit efecTIV . competitiv cu
celelalte pre\uri. Dar /[ /`: este ]i o
justifiCAre HAIde\i (sic!) s` spun cu toate c`
mie nu mi-ar sta bine ca s` (sic!) g`sesc
justific`ri. /[ Pre\urile /[ cu care-au venit
celelalte \`ri ]i care-au invaDAT efecTIV /[ pia\a
Rusiei  au venit cu pre\uri . MULT
subven\ionate. {n acela]i timp /[:s-a observat o
288
lips` de preocupare pentru a g`si ALte pie\e de
desfaceri (sic!).
DT: Deci a fost o cauz` obiectiv` . ]i ei <{ nu s-au

OG: Deci o cauz`
obiectiv` care nu poate fi ignorat`.
DT: adaptat. {> La care nu //
OG: Exact. Ai pierdut tempou ca atare. {n acela]i
timp nu te-ai adaptat cerin\elor de pia\` }I d@n
alt punct de vedere. Ai mers [n continuare p`
ideea Domle miliOnul d` porci. ~la a}A ]tiu
eu c-am primit re\eta. <R Eu nu ]tiu s` fac
re\et` d`c@t numai pentru un milion d` porci. R>
Trebuia s` te adaptezi. Pe de ALt` parte trebuia
ca s` (sic!) vezi ce aNUme din  Comtimu `sta
este un giGANT f`r` doar ]i poate are unit`\i [n
/[ aproape /[ . /m jum`TAte din /[ |Ar`. <{ Da’
{> trebuia s` vezi CE anume este viAbil ce
anume [\i poate crea . /[ o activitate rentabil` ]i
/[: ]i: /[ [n a}A fel [nc@t s` VII cu reDUceri de
cheltuieli. /[ ]i s` ob\ii o: AK) un proFIT. /[ S-au
perpetuat aceste lucruri ]i v-am SPUS /[:
inteREsele ca s` spun a]a::: /[: celor care s-au
289
perindat p` la conducerea: Comtimului pe-acolo
]i cei care-au <MARC gravitat MARC> [n jurul
Comtimului au determinat ca: /[ m`surile
respective s` NU fie luate NICI la timp  . De
ce? Pentru c`: e bine ca s` (sic!) ai un amalGAM
de genul `sta-n care s` te pierzi e]ti /[ (AK) este
FOARte greu ca s` mai fii . /[:: g`sit. /[ Noi am /[:
 [n raportu pe care l-am [ncheiat  /[: cu
sprijinul /[::  P@n` la urm`: am determiNAT ]i
organele de poli\ie ca s` ne sprijine. Ca atare

CTP: Sta- STA|I pu\in c` tot ce-a\i spus p@n-acuma
s@nt probleme manageriAle (manageriale).
OG: s@nt aspecte de natur`
manageriale(manageriale)(sic!).
 
CTP: Corup\ia UNde este. =
OG: = E: corup\ia aCUma dac`: era /[: dac`
vre\i /[ faptul /[ c`: am avut ]i sprijinu spuneam
al /[ poli\iei pentru aceste: societ`\i: /[:
c`pu]` deci: care aprovizio- (AK) se
aprovizionau f`r` doar ]i poate LA ni]te pre\uri:

290
CTP: CUM func\ioneaz` societatea <MARC
„c`pu]`“ MARC> de pe l@ng` <MARC porcii
MARC> d` la Comtim. CE face ea acolo.
OG: Deci: /[ ea s` bucur` de:: ni]te priviLEgii ca s`
spunem a]a de natur` contractuAl` [n sensul
c`:: /[:: ob\ine:: /[:: /m hai s` spunem materia
prim` sau /[: proDUsul finit ob\inut la .
Comtim /`: /[: [n ni]te condi\ii ]i c- /[ clauze:
DEose <{ bite {> fie cu: plata: DUp`
v@nzarea M~Rfii fie:: /[:: la ni]te pre\uri:
care: /[ s@nt /[: aproape:: MOdice ca s` spunem
a]a ]i care de fapt NU reflect` COSturile care /
[: (AK) cheltuielile
care-au fost

Ale CUI s@nt aceste aceste firme.
OG: <? E nici nu ?> le-am /[:: spus /[ ]i ele

DT: <{ NU {> da’ e bine s` e bine s` le
spune\i.

OG: <{ Da {>
f`r` nici un fel de problem`. /[ {n raportu
291
respecTIV  Au fost /[ /[:: ale: marii majorit`\i a
managerilor (menegerilor) ]i: <J m` rog /[: J>
diRECtori directori adJUNC|I /[ . TOT felul d` ]
efule\i ]efu- (AK) ]efi}ORI pe-acolo care s-au
perindat ]i care . pesemne venind tocmai [n
sprijinu economiei de PIA\` pesemne c`: /[: ]i-
au f`cut aceste firme ]i: a fost o-nTREAg`:
b`t`lie: pentru:: ob\inerea inclusiv /[:: a spa\iilor
de: depoziTAre a spa\iilor de proDUC\ie a
spa\iilor pentru desFAcere: /[:
CTP: Acolo-au dovedit FOARte mult` ini\iaTI:v`
manageriA:l`

OG: toate aspectele manageriale. <{ SIgur {> c`
da.
CTP: acolo-au ar`tat c` Comtimul poate fi renTAbil
nu?
 
OG: Sigur c` da.
S- SIgur c` da. Deci f`r` doar ]i poate

CTP: La c`pu]e.
292
OG: De-asta: am ]i obserVAT acest lucru ]i noi
am /[: . pledat pentru:: /[ „promovarea:“
d@n]ilor [n ALt` parte unde s` se poat`: exprima
cum TREbuie din punct de vedere managerial
]i: /[:: s` r`m@n` cei care {Nc`
mai au bunul sim\ ]i: doRESC ca s` (sic!)
FAc`-ntr-adev`r /[ treab`.

DT: Eu a] vrea s` . . a] vrea s` puncT~M
acest moment s` se ]tie pentru c` muncitoru
(sic!) de-acolo s@nt pe BUn` dreptate:
SPEria\i s@nt s@nt PREocupa\i de soarta lor e
vorba de::

OG: Sigur s@nt nou` mii NOu` mii de
munciTOri ]i . NU e simplu.
DT: Vor fi disponibiliZA|I s@nt deja disponibiliza\i
vor fi [n continuare /[ deci au o si- (AK) situa\ia
lor este draMAtic`. Atunci trebuie s` ]tie foarte
exact c` aceasta se datoreaz` <{ <F NU numai
F> {> situa\iei obiecTIve s-a pierdut o PIA\` ]i
//
OG: CateGOric.
293
DT: ]i E o situa\ie la care guvernul ar trebui s`
reflecTEze aceea a subven\ioN~rii /[: =
OG: = Guvernu-a veNIT cu: m`suri de

DT: a subven\ion`rii  pentru
c-aicea e: NU e numai la Comtim  aicea avem
situa\ia ]i ]i ]i a multe altele

OG: }i ]i la carnea de PAs`re ]i la: ]i la multe alte
produse.
DT: }i la UNT ]i la uLEI ]i la: fÌn` <R ]i la altele.
R> Bun. . Asta este chestiune. Pe de-o parte (AK)
pe de ALt` parte cum a\i spus <R Eu a] vrea
doar s`: R>
cumva s`:: s` reZUM asta. Pe de ALt` parte n-
au
 
OG: V` rog v` rog.
DT: ]tiut s` se adapTEze . de-acolo la . NOua
situa\ie creat` ]i N-AU luat nici o m`sur` . exact
ce spunea\i ca s` men|In` s` dezvolte ramurile
care sunt renTAbile care pot s` aduc` profit ]i
s` mai reDUc`
294
 
OG: Care dau rezultate  sigur.
DT: probabil din volum]i [n al . TREilea r@nd lucru
FOARte important este c` prin acest sisTEM
prin aceste FIRme c`pu]` pe care . (AK) care-au
apar\inut ]- ]i apar\in unor /[ a]a-zi]i MAnageri
(MEnegeri)de-acolo . /[ aIcea se afl` de fapt
BUba aIcea se afl` de fapt principAla cauz`
pentru care Comtim afost adus [n stare
falimentar`.
OG: Deci SEva Comtimului /[: ca s` spunem a]a
sau
<@ P~R\ile BU @>ne-ale Comtimului nu s-au
exploatat deC^T numai prin intermediul acestor
firme.
DT: Da PE seama marii majorit`\i a salarea- (AK) a
salaria\ilor de-acolo da? . .
 
OG: Pe seama MArii majorit`\i a salaria\ilor. / [
Situa\ia

295
CTP: Da 
v`-nTREB ]i eu: /[: domnu’ Grecea. A\i constatat .
[n decursu
 
OG: V` rog.
CTP: timpului c@t s-au  C^te: miliarde spune\i c` era
GAura?
OG: Dou` mii de miliarde acuma.=
CTP: = <{ <F DOu` mii de miliarde. F> {> P@n` s-
au aduNAT dou` mii de miliarde pierderi
<MARC a sc`zut cu vun leu MARC> salariul
vreunui director dau (sic!) director adjunct d-
acolo?
OG: ofteaz` Nu. Nu nu f`r` doar ]i poate /[:
CTP: A cresCUT.
OG: /`: Da.
CTP: Cu indeX~rile:
OG: }i cu indeX~rile sigur c` <{ da: {>
 
CTP: La soROC. La soroc au
fost indexa\i normalsalariile ]i le-au luat
normal banii d` la c`PU]e normal . ]i-n
scrimb (sic!) PIERderile au crescut
296

OG: Au crescut.
CTP: }i pe urm` c@nd venim noi ]i zicem Domle
. CE face\i acolo i-o gaur` neagr` <J ni s`
spune c` s@ntem J> <MARC du]manii industriei
MARC> ]i economiei rom@ne]ti. <{ ~Sta {> e
mecanismu.
De tot ce [n\eleg s@nt vinovat`

297
Sursa:TVR 2 (emisiunea „Serat` muzical`“)
Talk show
Moderator: Iosif Sava (IS)
Invitat: poeta Ana Blandiana (AB)
IS: Uita\i-v` c@te [ntreb`ri v-am pus numai a]a

deodat`.

AB:
Intelectualii //
IS: De interes na\ional. =
AB: = s@nt totdeauna mai vinova\i dec@t ceilal\i. . .
pentru c` ei [n\eLEG . . . mai mult dec@t ceilal\i.
/[: r@de Mi se pare ca v-am  /m /m nu mai
\in minte dac`-n emisiunea dumneavoastr`
sau / [: da’ mi-amintesc c` la televi- -vi-
-ziune am mai SPUS o dat` aceast` obsesie a
mea . dou` versuri . . pe care nu mai \in
minte c@nd le-am scris da’ care au devenit
o . o: reAl` obsesie [n ultimii ani ai lui
298
Ceau]escu ]i care erau Pentru c` s@nt [n
stare s`-n\eleg de tot ce [n\eLEG s@nt
vinovat`. /[ Pentru mine aceste versuri s@nt o .
defiNI\ie a: . . responsabilit`\ii intelectualului
care: . este vinovat . . /[ de TOT . ceea ce
[n\elege . pentru c`: dac` [n\elegi ai datoria
s` . FACI ceva . cu ceea ce [n\elegi P@n-la urm` ASta este . r-
r`d`cina /[ : implic`rii ]i necesiT~\ii implic`rii
intelectualului de care se vorbe]te.
IS: Da’ <MARC potrivniceala MARC>
intelectualilor e . . <R o condi\ie sine qua non
(sine cva non) R> a existen\ei lor?
AB: N-am [n\eles cuv@ntul.
IS: <MARC Po-triv-ni-ceala MARC> . . faptu c`
se [mpotrivesc unor st`ri de fapt . . s-
VE}nic[mpotr- Da?


AB: gest afirmativ cu
capul
Da. {ntotdeauna.
299
 
IS: Intelectualul tre’ s` fie ve]nic [mpotriva
puterii?

AB: Da.
Da.
IS: {mpotriva oric`rei puteri?

AB: Da. {mpotriva oric`rei
puteri. Vreau s` v` spun [n mod //
IS: V` vor place (sic!) V` vor place (sic!) intelectualii
care vor fi [mpotriva Conven\iei?
AB Da. Vreau s` v` spun c`:: / [:: . . NU numai
 
IS: O s` v` plac`?
AB: intelec <@ tualul @> care s@nt dar }I o
organiza\ie ca Alian\a Civic` care se afl` acum
. . [n Conven\ie pentru simplul motiv c`
Conven\ia este partea . . demoCRAtic` sau cea
mai BUn` din . . partea democratic` a: for\elor
poLItice dar care [n mod normal ar fi trebuit s`
fie [n aFAra . . da’ [ntr-o \ar` norMAl` ]i-ntr-o
lume norMAl` ar fi trebuit s` fie . . cu TOtu
300
echidisTANt` poLItic . . [n momentu [n care
Conven\ia ar c@]tiGA alegerile ]i ar /[ :
ajunge . la putere s` NU v`: imagina\i ]i v`:
(AK) o declar r@de <@ cu toat` solemnitatea
@> care va putea fi verifiCAt` c` : Alian\a
Civic` va fi o organiza\ie care se va afla la
putere. Nu. Al- Alian\a Civic` va fi acea
organiza\ie care asemenea tuturor
intelectualilor care o compun au datoria s`
priveasc` CRItic /[: spre putere ]i s` /`: <F ]i s`
o ajute s` func\ioneze
 
IS: }i peste
AB: coRECT F> pentru c` / [: ORIce putere din
lume es- (AK) s se degradeaz` sub povara: .
puterii sale. /[: Orice: /[ //
IS: Am [n <{ \e {> les.
AB: Orice: intelectual are datoria s` priveasc` . . / [:
]i s` spun` ce-a v`zut.<R Asta este princiPAla
datorie R>=
IS: = }i dac` Conven\ia vine la putere vine Ana
Blandiana la o serat` cu Iosif Sava ]i aTAc`
Conven\ia?
301
AB: <}OPT Da. }OPT>
IS: Da: ? Se poate? r@de <@ Bine. @>

AB: V` rog s` m` invita\i. V` rog s` m`
invita\i. Sper din toat` inima <@ s` nu am
moTIve s`-i atac. @> r@de Dar /[: dar /[: .
. trebuie s` v` m`rturisesc c` . /m /m m`-
ndoIESC de aceast` : (AK) de realizarea acestei
speran\e a (sic!) mele pentru c` . /[::
[nTOdeauna /[ . . cei care ajung la putere
[ncep s` . . se eroDEze st@nd acolo. De altfel
. din Grecia antic` p@n` ast`zi . ceea ce s-a
descoperit NU este . mecaNISmul democratic
care a fost descoperit atunci deci diverse p`r\i
partide care lupt`-ntre ele ajung ]i [ncerc
(AK) [ncearc` s`-]i pun` [n practic` <R ceea ce
au sus\inut [nainte. R> Ceea ce s-a invenTAT ]i
se inventeaz` continuu ]i se perfec\ioneaz`
este /[ conTROlul socieT~\ii 
<R „societ`\ii ciVIle“ R> cum spunem noi azi
asupra celor care se afl` la putere. ASta este
perfec\ionarea democra\iei de fapt.
302
Face\i ce v` st` [n putin\` ca s` nu curg` s@nge
Durata [nregistr`rii: 1'18"
Sursa: Pro TV
Predic` religioas`
Vorbitor: Teoctist, Patriarhul Rom@niei (T)
Durata total` a por\iunii transcrise: 1' 18"
303
T: M@ntuitorul Iisus Hristos ne-a r@nduit ca s`-l .
sl`vim pe p`M^Ntul acesta ]i-n |Ar-aCEASt-a
NOAStr` SCUMp`. Cu TO|I (sic!) s@ntem fiii ei
. TO|I suferim . TO|I avem necazuri dar NU
trebuie ca acestea s` le rev- (AK) rezolv`m prin
<{ PREN|- {> (AK) prin pre\ul . vioLEN\ii (sic!)
prin pre\ul S^Ngelui. }I de o parte ]i de ALta.
V` ruG~M [n DOmnul ]i ne (sic!) ruG~M pe .
M@ntuitorul Iisus Hristos s` ne aJUte tuturor ca
s` ne izb`VEASc` din aceast` primejdie. FAce\i ce
v` ST~ [n putin\` ca s` NU curg` s@nge. {n
PRImul r@nd lucrul acesta. S` ne aJUte bunul
Dumnezeu ]i noi v` [nso|IM peste tot cu .
resPECtul nostru cu DRAgostea noastr` . ]i
ruG~M pe M@ntuitorul Iisus Hristos s` v`
c`lùZEASc` PA]ii BRA\ele . <R ]i R> s` v`
lumiNEze Inima ]i G^Ndurile dumneavoastr`.
Amin.
304
{mpreun` s` salv`m \ara, s` nu ajungem stat

mineresc
CORV 48– T.tv.pub.1

Durata [nregistr`rii: 7' 46"
Sursa: Pro TV
Discurs parlamentar (vorbit liber)
Vorbitor: Vasile Lupu, deputat (VL)
305
VL: Domnilor pre]e <{ din\i {> . doamnelor ]i

domnilor parlamentari. . Nu pot /[ . . trece la
ALtele f`r` s`-mi exPRIM admira\ia . c-am reu}IT
[ntr-o zi de VIneri . s` ne str@ngem . at@t de
mul\i [n sala Parlamentului spre o dezbatere
serioas` pentru c`-n timpul sesiunilor
parlamentare ordinare noi P.N.|.C.D.-ul
(pene\ecedeul) am tot ceRUT s` lucr`m ]i <{
vineri {> ]i N-AM reu]it. }i poate dac` lucram
N-Ajungeam aici. . . . . . . .
 
strig`te [n sal`

<{ Iat` {> c`-n tot rù Domnule
pre]edinte minutele-n care sunt [ntrerupt . /
[ sper s`-mi fie SCOAse din /[ . timpu pe care mi
l-a acordat grupurile parlamentare PN|CD
(pene\ecede) . . (AK) Mi l-au acordat. . . . .
A<{ poi {> stima\i colegi /[: dac`: . [ntr-
adeV~R ]i aici TREbuie . /[ s` . facem }I o
retrospecTIv` a ceea ce s-a-nt@mplat . dac`:
306
aceast` coaLI\ie [n exerci\iu se concentra mai
MULT asupra . reFORmei . asupra reformei
ecoNOmice asupra reformei sistemului
judiciAR asupra reformei legisLA\iei mo]tenite
<{ NU {> ajungeam ast`zica sub protEC\ia .
imuniT~\ii parlamentare . [ntr-o reglementare
anacronic` dep`]it` s` auzim de-aici /[ lozinci /[
fasciste calomnii curg@nd spre \ar` folosindu-
se din p`cate colegi de-ai no]tri de mass media. .
. . .


aplauze
S~ sper`m c` }I aici /[ va fi [nv`\are de minte ]i

ne vom aduna eforturile. Dar . dup` declaRA\ia
de-asear` a . parTIdelor parlamentare . .
consultate prin /[ . LIderii lor . de c`tre<R
pre]eDINtele Rom@niei domnul Emil Constanti
<{ nescu {> R> . am re\inut /[ . voin\a
CVAziunanim` a Parlamentului Rom@niei de a
salva situa\ia.
307
}i am a]teptat de la coLEgii din /[:
opoZI\ie [n special . /[ de la colegii care au
particiPAT la aceste: . discu\ii solu\ii rezonabile
. pentru ie]irea din criz`. <{ NU {> le-am aflat.
.
<{ IAt` {> eu cred c` una din solu\ii ar
fi fost . ca . domnul Ion Iliescu s` fie
MEdiator [ntre miNErii cu care s-a [n\eles aT^T
de bine alt` dat` ]i Guvernu Rom@NIei. . . . .
 
aplauze
C@nd dou` mii de \`rani la
Cotnari au [nconjurat prim`ria [n legislatura
treCUt` c@n AL|I vreo: }Ase sute au asaltat
prim`ria din Pa] <{ CANI{> . c@n AL|I vreo
cinci-]ase sute au asaltat prim`ria din PRObota
m-am dus [n numele \`RAnilor am tratat cu
priMArul ]i-am aplanat orice conflict politic.
}i eu cred c` P.D.S.R.-ul (pedesereul) fi
puTUT rezolva [ntr-adev`r problemele sociale
ale minerilor.
<{ {n fond {> cam C^T ar trebui pentru Valea
Jiului ca s` . /[: D~M de lucru miNErilor s`
308
PUnem o afacere duRAbil` . s` le rezolv`m
problemele. Vreo trei sute de miliarde ar ajunge?
E bugetul CAmerei pe anul acesta. }i dac`
domnul Gabriel Bivolaru i-ar da i-am putea
investi acolo. . . . . . .
 
aplauze
Dac` N-Ar ajunge
mai S^NT vreo zece milioane de dolari tocate de
Iacobov . membru redutabil P.D.S.R. (pedesere)
pe la Bacù. . Sau pute\i g`si din miliARdu de
dolari de care a (sic!) fost . golite Ban- (AK)
Bancorex ]i Banca Agricol` ceva bani }I pentru
Valea Jiului. }i-atunci stima\i colegi . vor veni
minerii la Bucure]ti . poate-n frac cu papion [n
MERcedes-uri (MER\edezuri) ]i vor putea da
m@na cu domnu Ion Ra\iu NU s`-l jefuiasc`
cum au f`cut alt`dat`. . . . . .
 
aplauze
Am a]teptat solu\ii de la
P.U.N.R. (peunere). C@nd participau la guver
<{ nare {> ne-au oferit un CAritas. <{ Nu s-ar
mai fi potrivit altul }I pentru aceste vremuri? {>
309
. . . . . . .
 
 vocifer`ri 
<{
Doamnelor {> ]i domnilor . Bani N-OR fi
av@nd minerii. Dar de
<{ UNde {> cele zeci de autobuze cu care s` se
deplaseze-n coloan` spre Bucure]ti. Probabil s`
planteze din NOU flori [n Pia\a Universit`\ii. Sau
s` fac` ordine. Sau s`-i pun` la punct pe
studen\i
<{ sau s` fac` LEgile Rom@niei aICI [n
ParlaMENtul Rom@niei. {> C`ci dac` nu se . va
adopTA de fiecare din cele dou` CAmere o
reglementare moDERn` civiliZAt`
demoCRAtic` a imunit`\ii parlamentare [n /[:
legislatura urm`toare cel care va profera
calomnii ]i inSULte de-aICI de la tribuna
Parlamentului pe L^Ng` cei doi de ast`zi vor
(sic!) fi eXACT Miron Cozma „eROul“
dumneavoastr` pe care l-a\i [ncurajat ]i pe
care-l stima\i at@t. (AK). A (sic!) Unora dintre
dumneavoastr`. . . . . . . . . . . . . . . .
310


 aplauze ]i vocifer`ri

StiMA|I colegi am /[: am /[ .
 
vocifer`ri remarcat din partea
dumneaVOAStr` din partea dumneavoastr` a

opozi\iei aT^ta simpatie pentru minerii
dezl`n\ui\i . ]i o NEdumerire total` fa\` de
scrisoarea de SPRIjin a Comisiei Europene pentru
Guvernu Rom@niei. CHIAR v-a indispus [ntr-
aT^T? . CHIAR crede\i c` oferind b@te minerilor ]
i instig@ndu-i la Ur` vom scoate \ara din impas?
N- Nu se poate domnilor s` pornim la (AK) pe
calea aceasta avem de ap`rat legea  }i am
v`zut IAr`]i . C^T de nedumeRI|I . v-a\i /[ /m .
ar`tat ]i manifestat c@nd vi s-au citit legile
adopTAte de dumneaVOAStr` [n legislatura
trecut` privind . organizarea ]i <R func\ionarea
<{ armatei roM^ne.{>R> La CE v-a\i g@ndit
c@nd a\i inserat acele legi. La: . „ARmele“
\`r`ni]tilor din nou`ZECI /[ . la „doLArii fal]i“ pe
care-i manipulau atunci sau la alte „atacuri“ . /[
311
ale studen\ilor asupra \`rii? . . . Noi nu ne
str`duim dec@t s` respect`m . constiTU\ia s`
respect`m legile \`rii. [mpreUn` s` salv`m
\ara s` nu ajungem /[ . stat /[ mineresc stat
bananier ci s` r`m@nem ce-a\i scris
dumneavoastr`-n Constitu\ie „stat de drept“.
V` mul\umesc.
4.2.3.6. Monolog public, dialog public
Transmisiunea [n direct a vizitei Papei Ioan Paul
al II- lea la Bucure]ti
CORV 53 – T.tv.pub. 1, 1, 2
Sursa: Pro Tv
Vorbitori:
Patriarhul Teoctist (T)
Papa Ioan Paul al II-lea (P)
Reporterul canalului Pro TV, Cristian Tab`r` (CT)
P`rintele Mihai Baciu (MB)
Din cuv@ntul de bun venit adresat Papei Ioan Paul

al II-lea de c`tre Patriarhul Teoctist, [n pragul
bisericii patriarhale din Bucure]ti
312
T: Dup` ce-a\i p`]it . pe p`m@ntul \`rii nostre . v`
primim acum aici . [n acest loc sf@nt al
Bisericii noastre cu bucuria IMnului biblic
BInecuv@ntat este . cel ce vine-n numele
Domnului . ]i cu salutul pasCAL [n acela]i timp
. zic@nd merEU ]i ne[ncetat HrisTOS a [nviat.
Din r`spunsul Papei Ioan Paul al II-lea adresat

Patriarhului Teoctist ]i mul\imii credincio]ilor aduna\i
[n fa\a Patriarhiei
P: In special . urez . ca o clad- (AK) cresc@nd` .

in\elegere intre to\i . cei ce se onora- (AK)
onoreaz` cu numele cre}TIN . ortodoc]i
caTOlici de diverse rituri . ]i protestan\i de
de diferite denumiri s` fie . ferment de
uniTAte ]i de conCORdie . in interiorul patriei
voastre ]i in insu]i continentul european. . .
Pacea lui Cristos . s` fie PUrurea cu voi . Amin.
. Cristos a inviat.
Comentariul reporterului ]i scurt dialog cu preotul

Mihai Baciu
313
CT: Iat-a]adar /[ . cele dou` . cuvinte de salut rostite
de Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul /[ al II-lea ]i
Preafericitul P`rinte Teoctist s-au [ncheiat cu o
binecuv[ntare . /[ coMUn` . asupra mul\imilor
rostit` . de: Sanctitatea Sa [n limba latin` ]i de .
/`: Prefericitul Patriarh Teoctist [n limba rom@n`.
<R Eu-l mai am al`turi de mine R> pe p`rintele /
[ Mihai Baciu pe care-a] dori s`-l [ntreb /[ . un
lucru. Este-n obiceiul /[ Sanctit`\ii Sale s`
rosteasc` discursuri /[ [n limba \`rii pe care-o
viziteaz`?
MB: Da. Se str`duie]te FOARte mult . pentru ca
acolo unde ajunge s` se poat` adresa inim` la
inim` cre- . . credincio]ilor ]i celor care [l
primesc. De]i cere un efort FOARte mare ]i }
TIU c` chiar pentru vizita-n Rom@nia s-a
str`duit enORM ca s`-nve\e bine s` pronun\e-
n rom@ne]te . voind astfel s` ne r- RESpecte [n
TOtalitate <{ ]i prin ceea ce s@ntem {> dar }I-
N modul [n care NOI [n]ine . /[: vehicul`m
adev`rurile-n care credem. }tiu SIgur c-a f`cut un
efort FOARte mare ]i a \inut /[ cu mult`
amBI\ie s` ajung` s`-nve\e rom@ne]te.
314
}tiri
Sursa: TVR1
Vorbitori:
Din studio vorbe]te (cite]te) un crainic de sex feminin (CF)
De pe teren transmit reporterii:
- voce masculin` (RM1, RM2 etc.)
- voce feminin` (RF1, RF2 etc.)
- un medic dintre manifestan\i (M)
315
pe fundal muzical
CF: <R Bun` ziua doamnelor ]i domnilor. IAt` care
s@nt principalele ]tiri ale edi\iei. R> Peste OPT mii
de mineri protesteaz` la aceast` or` [n fa\a
Companiei Na\ionale a Lignitului din T@rgu Jiu. Ei
cer locuri NOI de munc` salarii decente ]i un
program economic de REstructurare a industriei
miniere. . Pentru prima dat` UN pre]edinte
american ofer` un dineu de Ramadan la Casa
Alb` pentru ambasadorii \`rilor islamice
acreditate la Washington (ua]int`n). Biblioteca
Central` Universitar` ]i-a REdeschis <{ por\ile
{> pentru publicul larg ]i pentru speciali]ti dup`
UNsprezece ani de absen\` de pe pia\a de
informare a rom@nilor. . .
[nceteaz` fundalul muzical

Peste OPT mii de mineri proteseaz` la
aceast` or` [n fa\` Companiei Na\ionale a
Lignitului Oltenia din T@rgu Jiu. Ei cer negociErea
cu guvernul a unui program economic de
restructurare a industriei miniere ]i resurse
financiare pentru crearea de alternative economice
316
]i NOI locuri de munc` [n zon`. <R La fa\a locului
se afl` reporterul nostru . [n zon` Carmen Kleibel
(claib`l) care ne ofer` mai multe informa\ii. Bun`
ZIua Carmen. R>
pe fundalul de voci ale manifestan\ilor:
RF1: Bun` ziua Cristina. La miting sunt prezente al`turi
de minerii din Oltenia }I delega\ii din bazinele
miniere din Mehedin\i V@lcea ]i Prahova. Mitingul
a fost organizat de Uniunea Federa\iilor
Sindicatelor MIniere Oltenia dup` cum spuneam.
Principalul motiv pentru care minerii
s-au STR^NS ast`zi [n fa\a Prefecturii este: anun\ul
c`: de luna viitoare NU vor mai fi recunoscute
grupele [nt@i ]i doi pentru lucr`torii din cariere.
Minerii mai spun c` au fost /[: anun\ate deja noi
disponibiliz`ri ]i c` aproape CINCI sute de ortaci
[]i vor pierde {N cur@nd locurile de munc`. Mai
cer de asemenea minerii m`rirea salariilor }I
men\inerea statutului de zone DEfavorizate pentru
aceste:: regiuni. Prefectul de Gorj a priMIT lista cu
revendic`rile protestatarilor el va [nm@na aceste
cereri Guvernului Rom@niei ]i va [ncerca s` le
sus\in` la Bucure]ti. Protestatarii mai spun c` acest
317
miting care s-a [ncheiat [n urm` cu pu\in timp este
o PRIm` form` de protest ]i dac` nu vor fi luate [n
SEAm` cele cerute vor intra [n grev` general`.
Poli\ia Gorj a luat m`suri SPEciale de protec\ie: a
celor prezen\i la miting iar CIRcula\ia [n centrul
ora]ului T@rgu Jiu a fost {Ntrerupt` PE durata
acestuia. Cristina?
CF: Mul\umim a fost Carmen Kleibel T@rgu
Jiu. . .
Sindicali]tii din Confedera\ia Sindical`

Cartel Alfa anun\` pentru joi un miting de protest
[n capital` [n semn de NEmul\umire fa\` de
nivelul de trai. Liderii sindicali conteaz` pe
participarea a ZEce mii de persoane.
pe fundalul vocifer`rilor de la un miting ar`tat [n
imagine:
Sindicali]tii de la Cartel Alfa cer salarii mai
mari reducerea im <{ pozitelor {> mai MULte
locuri de munc` ]i REcorelarea pensiilor. Liderul
acestei confedera\ii Bogdan Hossu apreciaz` c`
salariul minim pe economie ar trebui s` fie [n anul
dou` mii doi de dou` milioane ]apte sute cincizeci
318
de mii de lei cu un miliON de lei mai mare dec@t
cel care-a fost stabilit de guvern. Sindicali]tii sunt
NEmul\umi\i ]i de nivelul ridicat al taxelor }I
impozitelor . pe salarii. Ei sus\in c` {Mpreun`
angaJAtul ]i angajatorul pl`tesc la stat . o sum`
egal` cu valoarea salariului net pl`tit. . .
Ministrul Muncii ]i Solidarit`\ii Sociale
Marian S@rbu consider` c` denun\area acordului
social de c`tre sindicate este NEfondat`. S@rbu
declar` c` executivul este preg`tit s`-ncheie un
NOU acord social [n dou` mii doi ]i va prezenta
sindicatelor [n SCURT timp un asemenea proiect.
Ministrul Muncii afirm` c` acordul a reprezentat [n
acest an un element de . stabilitate de care este
nevoie ]i anul viitor. B.N.S. (benese) ]i Cartel Alfa
au denun|AT recent acordul social [ncheiat cu
guvernul. . .
Un taximetrist DIN Craiova a fost atacat azi

noapte de patru indevizi (sic!) NEcunoscu\i care-au
[ncercat s`-i fure autoturismul. Agresorii l-au scos
din ma]in` L-AU b`tut ]i l-au legat de un
indicator de circula\ie. Ei i-au furat victimei }Ase
319
sute de mii de lei ]i i-au cerut cheile de la ma]in`
[ns` taximetristul reu]ise s` le ascund`. Atacatorii
au fugit c@nd au v`zut c` la fa\a locului sosesc .
colegii t@n`rului. Victima [n v@rst` de DOu`zeci ]
i opt de ani a fost transportat` LA spital [n stare
de ]oc. Poli\ia ]i taximetri]tii caut` un autoturism
marca BMW (beemve) cu numere DE Germania
care-a fost v`zut la locul jafului. Atacurile
[mpotriva TAximetri]tilor s-au [nmul|IT [n ultima
vreme. Duminic` un taximetrist DIN Arad a fost
[njunghiat de un client care-a refuZAT s` achite
contravaloarea cursei. . .
Membrii Camerei Federative a Medicilor

protesteaz` fa\` de o legeadoptat` recentcare
REglementeaz` organizarea ]i func\ionarea
cabinetelor medicale. Medicii spun c` ACtul
legislativ creeaz` MULt` ambiguitate [n sistemul
sanitar ]i NU ajut` reforma [nceput` [n sistem.
imagini ]i voci [n fundal:
RF2: MEdicii sunt nemul\umi\i de primul articol al legii
conform c`ruia cabinetul medical este unitatea
CU sau F~r` personalitate juridic`. Ei spun c`
320
parlamentarii care-au votat legea au f`cut o
confuzie juridic` GRAv` doarece termenul de
„cabinet medical“ NU poate defini dec@t
persoana FIzic` autorizat` F~ra personalitate
juridic`.
M: Se face o gre]eal` (sic!) GRAv` [ntre termenul
juridic de „cabinet medical persoan` fizic`
autorizat`“ sau „unitate f`r` personalitate
juridic`“ cu un <{<F loc F>{> . . c-o
CAmer` mai multe camere . care depind poate
de ALte tipuri de unit`\i sanitare unde se
desf`]oar` o activitate medical` ]i unde pe U]` .
apare scris „Cabinet medical“.
RF2: Un alt arTIcol prost [ntocmit afirm` medicii
permite organiza\iilor nonguvernamentale ]i
funda\iilor cu activit`\i medicale s` organizeze [n
structura lor cabinete medicale.
M: <{ Pì NU {> pot organiza [n structura lor
cabinete mediCAle din moment ce cabinetul
medical este o <MARC alt` entitate. MARC> .
<R Nu ]tiu dac` m-a\i [n\eles. R> Pot organiza [n
structura lor <MARC camere MARC> [n care
s` se desf`]oare servicii medicale
321
<{ DA{> . da’ NU pot organiza [n structura lor
<{ ALte unit`\i ATte strucTURI. {>
RF2: MEdicii consider` c` aceast` lege NU este
benefic` pentru sistemul sanitar ]i a fost f`cut` f`r`
ca eXACT cei care lucreaz`-n cabinetele medicale
s` fie consulta\i. . .
CF: Raportorul special al Parlamentului

European pentru Rom@nia Emma Nicholson (ema
nic`ls`n) consider` c` \ara noastr` a f`cut pa]i
importan\i pe calea ader`rii la Uniunea European`.
La-ntrevederea din aceast` diminea\` cu premierul
Adrian N`stase baroana a remarcat c` situa\ia
economic` S-A [mbun`t`\it ]i s-a declarat
optiMISt` [n privin\a cre]terii nivelului investi\iilor
strìne. Primul ministru Adrian N`stase a precizat
c` guvernul face eforturi pentru [ndeplinirea
criteriilor de aderare ]i-n acest sens acord` o
aten\ie speciAl` reformei administra\iei publice.
N`stase a spus c` guvernul inten\ioneaz` s`
deschid` p@n` la sf@]itul anului viitor TOAte
capitolele de negociere cu Uniunea European`. {n
ceea ce prive]te aderarea la NATO ]eful
executivului a declarat c` Rom@nia poate deveni
322
un partener imporTANT pentru flancul sudic al
Alian\ei ]i c` Ministerul Ap`r`rii a primit [n acest
an fonduri bugetare mai MARI [n vederea
moderniz`rii armatei.
Raportorul european a avut o-ntrevedere }I cu
pre]edintele Ion Iliescu.
ANEX~
Componen\a actual` a ARHIVEI CORV (20 noiembrie

2001)
{n lista care urmeaz` prezent`m componen\a actual`

a arhivei CORV, cu o durat` total` de 3866 minute (circa 65
de ore). Ea cuprinde [nregistr`ri de limb` rom@n` vorbit`
realizate de autoare pe parcursul perioadei iunie1993 –
noiembrie 2001, la care s-au adùgat:
- un interviu preluat de la radio de c`tre Georgeta Ghiga
(CORV 1);
- un monolog [n familie [nregistrat de Alin Mo]oiu (CORV
2);
- un num`r de [nregistr`ri realizate de Aurelian L`z`roiu
(CORV 15, 22, 23, 54, 55, 56, 57);
- un dialog privat [nregistrat de Victor Jinga (CORV 58).
Pentru [nregistr`rile de limb` rom@n` „direct`“,

indic`m: num`rul ]i codul [n cadrul Arhivei CORV, autorul
[nregistr`rii, tipul interac\iunii [n func\ie de num`rul de
participan\i (conversa\ie / dialog / monolog), cadrul social
(famile / privat / public), siglele vorbitorilor, durata, locul ]i
data [nregistr`rii.
323
Pentru [nregistr`rile de limb` „transmis`“ (la radio ]i
televiziune), men\ion`m: num`rul ]i codul [n cadrul Arhivei
CORV, autorul [nregistr`rii, situa\ia de comunicare (talk show,
interviu etc.), num`rul ]i numele participan\ilor, precum ]i
rolul lor (moderator, invitat) [n cadrul interac\iunilor, durata,
sursa (canalul radio sau TV ]i numele emisiunii), data.
Codificarea arhivei CORV:

D. = „limb` rom@n` vorbit` [nregistrat` [n DIRECT“
T. = „limb` rom@n` vorbit` TRANSMIS~ (prin canale
tehnice)“
fam. = „familie“
priv. = „privat“
pub. = „public“
rad. = „radio“
tel. = „telefon“
tv . = „televizor“
Prin cifrele care urmeaz` dup` cod se indic` num`rul
vorbitorilor participan\i (1, 2, 3 etc.).
Autorul [nregistr`rii: Georgeta Ghiga
Interviu
Participan\i:
R = reporter: sex masculin
I = persoana intervievat`: sex masculin, t@n`r, din
Bucure]ti
Durata: 2' 47''
Sursa: Radio Bucure]ti (emisiunea „Antena
tineretului“)
Data : 1981
CORV 2 – D.fam.1
Autorul [nregistr`rii: Alin Mo]oiu
Monolog [n familie
Vorbitor:
J: sex masculin, n`scut [n 1901, la Satulung
(jud.Bra]ov), facultatea de ]tiin\e economice
Durata: 18’
324
Locul: acas` la Alin Mo]oiu (Toronto, Canada)
Data: 20 septembrie 1986
Talk show
Moderator: Iosif Sava
Invitat: regizorul Andrei }erban
Durata: 47’
Sursa: TVR 2 (emisiunea „Serat` muzical`“)
Data: 27 iunie 1993
CORV 4 – D.fam.3
Conversa\ie [n familie cu 3 participan\i
Participan\i:
facultatea
de litere; tat`l lui LDJ
LDJ: sex feminin, n`scut` [n 1944 la Frunzaru
(Olt), facultatea de litere; fiica lui GD, so\ia lui VJ
VJ: sex masculin, n`scut [n 1936 la Cluj,
facultatea
de medicin`; so\ul lui LDJ
Durata: 41'
Locul: acas` la LDJ ]i VJ (Bucure]ti)
Data: 16 iulie 1993
CORV 5 – D.fam.2
Dialog [n familie
Participan\i:
VJ: sex masculin, n`scut [n 1936 la Cluj, facultatea
Durata 19'
Data: 16 iulie 1993
325
CORV 6 – D.priv.2
Dialog privat
Participan\i:
AG: sex feminin, n`scut` [n 1947 la Bucure]ti,
Durata : 20' 11''
Locul: acas` la LDJ (Bucure]ti)
Data: 26 iulie 1993
CORV 7 – D.fam.2
Dialog [n familie
Participan\i:
Durata: 26' 30''
Data: 28 iulie 1993
CORV 8 - T.tv.pub.2
Talk show
Invitat: actorul Victor Rebengiuc
Durata: 60'
Data: 15 august 1993
CORV 9 – D.priv.4
Conversa\ie privat` cu 4 participan\i
Participan\i:
326
CM: sex feminin, n`scut` [n 1962, la Bucure]ti,
facultatea de studii economice
GA: sex feminin, n`scut` [n 1951 la Bucure]ti,
facultatea de studii economice
MM: sex feminin, n`scut` [n 1970 Bucure]ti, facultatea
de studii economice
Durata: 60'
Locul: un birou de contabilitate (Bucure]ti)
Talk show
Invitat: jurnalistul Cristian Tudor Popescu
Durata: 52’
Sursa: TVR 2 („Serat` muzical`“)
Conversa\ie privat` cu 4 participan\i:
Participan\i:
AH: sex feminin, n`scut` [n 1945 la Bucure]ti,
AA: sex masculin, n`scut [n 1930 la Turda, facultatea
de litere
II: sex masculin, n`scut [n 1932, facultatea de litere
Durata: 43'38"
Locul: Institutul de Fonetic` ]i Dialectologie
„Al. Rosetti“ (Bucure]ti)
327
Dialog privat
Participan\i:
SG: sex feminin, n`scut` [n 1939 la Bucure]ti,
facultatea de limbi strìne
Durata: 18' 52"
Locul: acas` la SG
Data : 23 august 1993
Dialog privat
Participan\i:
DJ: sex feminin,n`scut` [n 1944 la Frunzaru (Olt),
TT: sex feminin, n`scut` [n 1955 la Bucure]ti, studii
medii (asistent` medical`)
Durata : 17'
Locul: cabinetul dentar unde lucreaz` TT
(Bucure]ti)
Data : 1 septembrie 1993
CORV 14 – D.fam.2
Dialog [n familie
Participan\i:
facultatea de litere; tat`l lui LDJ
facultatea de litere; fiica lui GD
Durata: 60'
CORV 15 – D.pub.1
328
Monolog public: comunic`ri ]tiin\ifice \inute [n cadrul
Sesiunii de comunic`ri „Limba rom@n` ]i variet`\ile
ei locale“
Moderator: acad. Eugen Simion
Vorbitori: Valeria Gu\u Romalo, Emanuel Vasiliu,
Grigore Br@ncu]i, Gheorghe Mihìl`, Eugen Beltechi
Durata: 90'
Locul: Academia Rom@n` (Bucure]ti)
Data: 1994
CORV 16/17 – T.tv.pub.2

Talk show
Invitat: poeta Ana Blandiana
Durata: 120’
Data:13 iulie 1996
Talk show
3 invita\i: actorul Ion Caramitru, criticul literar Alex }
tef`nescu, jurnalistul George Arion
Durata: 56'
Sursa: TVR 2 (emisiunea „Serata muzical`“)
Data: 20 iulie 1996
CORV 19 -T.tv.pub.4
Talk show
Moderator: Vartan Arachelian
3 invita\i: jurnalistul Stelian T`nase, scriitorul
Alexandru Paleologu ]i Simina Mezincescu
Durata: 57’
Sursa:TVR 2 (emisiunea „{n fa\a dumneavoastr`“)
329
Talk show
Moderator: Adriana Bahmu\an
2 invita\i: jurnali]tii Cornel Nistorescu ]i Cristian
Tudor Popescu
Durata: 53'
Sursa:TV Amerom (emisiunea „Starea de veghe“)
Talk show
2 invita\i: jurnalistul Stelian T`nase ]i profesorul Mihai
Zamfir
Durata: 50“
Sursa: TVR2 (emisiunea „Serata muzical`”)
Data: 11 octombrie 1996
CORV 22 – D.pub.1
Monolog public (conferin\`)
Vorbitor: profesorul Eugen Co]eriu
Durata: 90'
Locul: Universitatea Bucure]ti
Data: noiembrie 1996
CORV 23 – D.pub.1
Monolog public (conferin\`)
Vorbitor: profesorul Eugen Co]eriu
Durata: 90'
Locul: Institutul de Fonetic` ]i Dialectologie „Al.
Rosetti“ (Bucure]ti)
Data: noiembrie 1996
330
Talk show
Moderator: Octavian Andronic
2 invita\i: jurnalistul Cristian Tudor Popescu ]i
politologul Silviu Brucan
Durata: 33'
Sursa: Antena 1 (emisiunea electoral` „Turneul
candida\ilor“)
Data: 1 noiembrie 1996
Talk show
2 invita\i: profesorul ]i criticul Mircea Zaciu ]i
editorul Georgeta Dimisianu
Durata: 55'
Talk show
6 invita\i : redactori ai cotidianului „Adev`rul“:
Dumitru Tinu, Cristian Tudor Popescu, Bogdan
Chireac, Lelia Munteanu, Adrian Ursu, Corina
Dr`gotescu
Durata: 50'

Talk show
7 invita\i: redactori ai ziarului „Evenimentul zilei“: Ion
Cristoiu, Gheorghe Voicu, Mihai Curea, S. Ionescu,
Dan Andronic , R. Tudor, S. Tapai
331
Durata: 104'
Talk show
Invitat: poetul Mircea Dinescu
Durata: 88'
Talk show
Invitat: scriitorul Horia Roman Patapievici
Durata: 90'
Data: 1 februarie 1997
CORV 31 – D.fam.3
Participan\i:
CJ: sex feminin, n`scut` [n 1909 la Bistri\a, facultatea
de litere; mama lui VJ
Durata: 90'
Locul: acas` la CJ (Bucure]ti)
Talk show
332
Moderator: profesorul ]i criticul literar Nicolae
Manolescu
2 invita\i: scriitorii Horia Roman Patapievici ]i Vlad
Zografi
Durata: 58'
Sursa: PRO TV (emisiunea „Meseria mea e cultura“)
Data: 27 mai 1997
Talk show
Invitat: actorul Ion Caramitru (ministrul Culturii)
Durata: 90'

Talk show
Moderator: Marius Tuc`
2 invita\i: Victor Ciorbea (primul ministru) ]i
jurnalistul Emil Hurezeanu
Durata:140'
Sursa: Antena 1 (emisiunea „Milionarii de la miezul
nop\ii“)
Data: 8 decembrie 1997
Talk show
2 invita\i: jurnali]tii Cristian Tudor Popescu ]i Ion
Cristoiu
Durata: 38'
Sursa: Antena 1 (emisiunea „Milionarii de la miezul
nop\ii“)
Data: 10 decembrie 1997
333
Participan\i:
MV: sex feminin, n`scut` [n 1936, la Bucure]ti,
de litere
LDJ: sex feminin, n`scut` [n 1944 la Frunzaru (jud.Olt),
Durata: 90’
Talk show
Moderator: Iolanda St`niloiu
3 invita\i: Dumitru Tinu, Cristian Tudor Popescu
(jurnali]ti) ]i poeta Ana Blandiana
Durata: 90'
Sursa: Pro Tv (emisiunea „{nt@lnire cu presa“)
CORV 39– T.tv.pub.2

a) CORV 39 A
Talk show
Moderator: Cornel Todea
Invitat: filozoful Henri Wald
Durata: 12'
Sursa: Tele 7 abc (emisiunea „As show“)
Data: 3 iulie 1998
b) CORV 39 B
Talk show
Moderator: Eugenia Vod`
Invitat`: actri\a Irina Petrescu
Durata 30'
Sursa: TVR2 (emisiunea „Planeta Cinema“)
334
Talk show
Durata: 53'
Sursa: Antena 1 (emisiunea „Marius Tuc` show“)
Talk show
Moderator: Cornel Todea
Invitat: profesorul Nicolae Balot`
Durata: 33'
Sursa: Tele 7 abc (emisiunea „As show“)
Data: septembrie 1998
Talk show
Moderator: Vartan Arachelian
Invitat: Marie-Rose Mociorni\`
Durata: 42'
Sursa: TVR 2 (emisiunea „{n fa\a dumneavoastr`“)
Talk show
Moderator: Cristina |opescu
3 invita\i: Cristian Tudor Popescu, Dumitru Tinu
(jurnali]ti) ]i filozoful Andrei Ple]u (ministru de
externe)
Durata: 75'
Sursa: Pro Tv (emisiunea „Int@lnire cu presa“)
Data: 15 octombrie 1998:
335
CORV 44 - T.tv.pub.
a) - T.tv.pub.4
Talk show
Moderator: Cristina |opescu
3 invita\i: Cristian Tudor Popescu ]i Dumitru Tinu
(jurnali]ti) ]i Decebal Traian Reme] (ministru de
finan\e)
Durata: 44'
Sursa: Pro TV (emisiunea „{nt@lnire cu presa“)
b) - T.tv.pub.3
Talk show
2 invitate: jurnalistele Alina Mungiu ]i Anca Toader
Durata: 26'
Sursa: Antena 1(emisiunea „Marius Tuc` show“)
CORV 45 – D.pub.1
Monolog public: evoc`ri ]i comunic`ri ]tiin\ifice [n
cadrul „Simpozionului dedicat vie\ii ]i activit`\ii
profesorului Victor Jinga“
Durata: 90'
Locul: Academia de }tiin\e Economice din
Bucure]ti
CORV 46 – D.fam.3
Participan\i:
336
Durata: 90'
Data: 17 ianuarie 1999
CORV 47/48 (prima [nregistrare cu Euroscart din Arhiva

CORV)
a) – T.tv.pub.1
CORV 47 A (0-026):
Scurt` predic` a patriarhului Teoctist
Durata: 1'18"
Sursa: Pro TV
b) – T.tv.pub.1
CORV 47 + CORV 48
Discursuri parlamentare
Moderator: Petre Roman.
Durata discursurilor este monitorizat` [n func\ie de
ponderea grupurilor parlamentare pe care le
reprezint` oratorii, care au vorbit [n urm`toarea
ordine: Victor Babiuc, Valeriu Stoica, Ion liescu,
Corneliu Turianu, Marko Bela, Valeriu Tab`r`, Corneliu
VadimTudor, Varujan Vosganian, Adrian N`stase,
Vasile Lupu, Petre Roman, Gheorghy Frunda, Marian
Enache, George Pruteanu, Ulm Spineanu, Sergiu
Cunescu, Traian B`sescu, Emil Popescu, Radu
Berceanu
Durata: 176'
Sursa: ProTV (transmiterea [n direct a }
edin\ei Parlamentului)
337
}tiri
Vorbitor: crainica Andrea Esca
Durata: 20'
Sursa: Pro Tv
CORV 50 - T.tv.pub.2
Talk show
Moderator: Lucian M@ndru\`
Invitat: politologul Silviu Brucan
Durata: 45'
Sursa: ProTV (emisiunea „Profe\ii despre
trecut“)
Talk show
Moderatori: jurnali]tii Cristian Tudor Popescu ]i
Dumitru Tinu
Invitat: Ovidiu Grecea (]eful Corpului de control al
primului ministru)
Durata: 90'
Sursa: Pro Tv (emisiunea „{nt@lnire cu
presa“)
Data: 8 aprilie 1999
Talk show
2 invita\i: jurnalistul Cristian Tudor Popescu ]i filozoful
Gabriel Liiceanu
Durata: 72'
Sursa: Antena 1(emisiunea „Marius Tuc`
show“)
Data: 20 aprilie 1999
338
CORV 53 – T.tv.pub.1,2
Transmisiune direct` a vizitei Papei Ioan Paul al II-lea
la Bucure]ti (discursuri, scurte interviuri, relat`ri)
Durata: 75'
Sursa: Pro TV
Data: 7 mai 1999
CORV 54 – T.rad.pub
Autorul [nregistr`rilor: Aurelian L`z`roiu
a) T.rad.pub.2
Convorbiri telefonice cu ascult`torii
- invitat`: Cleopatra Melidoneanu (c@ntarea\`)
Data: 12 mai 1999
- invitat`: Anca |urca]iu (c@nt`rea\`)
Data: 19 mai 1999
b) T.rad.pub.3
Talk show
Moderator: Nicoleta Dragomir
Invita\i: Norica Nicolai ]i un deputat PNL
Sursa: Radio Rom@nia Actualit`\i (emisiunea „Vorbe
pe [n\elesul tuturor“)
Data:12 mai 1999
Interviu radiofonic
Moderator:
Invitat: Ambasadorul Macedoniei la Bucure]ti
Sursa: Radio Rom@nia Actualit`\i (emisiunea „Sfertul
academic“)
Data: 13 mai 1999
Talk show
Moderator: }tefan Naciu
5 invita\i: Ion Ra\iu, Cristian Dumitrescu, Viorel
Hrebenciuc, Valeriu Tab`r`, Gheorghe Anghelescu
(oameni politici)
339
Sursa: Radio Rom@nia Actualit`\i (emisiunea „Ora
fierbinte“)
Data: 15 mai 1999
Conversa\ie „liber`“ ([n studioul de radio)
Sursa: Radio Antena Bucure]tilor (emisiunea

„Singuri acas`“)
Data: 21 mai 1999
Autorul [nregistr`rii: Victor Jinga
Dialog privat: evocarea profesorului Nicolae
Simionescu, creatorul Institutului de Biologie ]i
Patologie Celular` din Bucure]ti (IBPC)
Participan\i:
de medicin`
GP: sex masculin, n`scut [n 1955 la Bucure]ti,
facultatea de biochimie
Durata: 88'
Locul: IBPC
Data: 28 mai 1999
CORV 59 - T.tel.2
Autorul [nregistr`rilor: Lauren\ia Dasc`lu Jinga
Dialoguri telefonice [n familie

a) - T.tel.fam.2
AM ]i MM din Canada sun` acas` la LDJ ]i VJ, unde se
s`rb`tore]te ziua de na]tere a lui CJ; au loc dou`
dialoguri succesive:
I - AM cu CJ
II - MM cu CJ
Participan\i:
CJ: sex feminin, n`scut` [n 16 octombrie 1909 la
Bistri\a, facultatea de litere; mama lui VJ
340
AM: sex masculin, n`scut [n 1936 la Bra]ov, facultatea
de chimie; ginerele lui CJ (rezident [n Toronto)
MM: sex feminin, n`scut` [n 1940 la Cluj, facultatea
de litere; fiica lui CJ; (rezident` [n Toronto)
Durata: 5'
Locul: Bucure]ti, acas` la VJ ]i LDJ (unde se afl` [n
vizit` CJ)
b) - T.tel.fam.2
VJ o sun` pe mama sa, CJ
Participan\i:
Durata : 3'10''
Locul : Bucure]ti, acas` la VJ
Dialoguri telefonice private

a) - T.tel.priv.2
LDJ sun` la gazda (AM) unde au tras la Bucure]ti
profesorul SS ]i so\ia sa, veni\i [n vizit` (din
strìn`tate)
Durata: 1' 30''
Locul : Bucure]ti, acas` la LDJ
b) - T.tel.priv.2
LDJ sun` la MM s`-i relateze convorbirea anterioar`
cu SS.
Participan\i:
MM: sex feminin, n`scut` [n 1948 la Sibiu, facultatea
de litere
RM: sex masculin, n`scut [n 1949, la Sibiu, facultatea
de informatic`
SM: sex feminin, n`scut` [n1978 la Bucure]ti, student`
la medicin`
341
Durata: 1' 45''
Locul: Bucure]ti, acas` la LDJ
c) - T.tel.priv.2
VJ sun` acas` la p`rintele G.
Participan\i:
VJ: sex masculin, n`scut [n 1936 la Cluj; facultatea
de medicin`
G: sex masculin, preot
F: sex masculin, fiul subiectului G.
Durata: 3' 30''
Locul: Bucure]ti, acas` la VJ
Participan\i:
medicin`
DD: sex feminin, n`scut` [n 1942 la Arad, facultatea
de litere; rezident` la Düsseldorf (Germania) din 1982
Durata: 90'
Locul: acas` la VJ ]i LDJ (Bucure]ti)
CORV 61 – D.pub.16
Conversa\ie public` ( seminar universitar )
Participan\i:
MV: sex feminin, n`scut` [n 1936, facultatea de litere
LDJ: sex feminin, n`scut` [n 1944 la Frunzaru
(Olt),facultatea de litere
Studen\i din anul I al Facult`\ii de Litere a Universit`\ii
din Ploie]ti
Durata: 80'
342
Locul: Universitatea „Petrol ]i Gaze“ din Ploie]ti
Data: 23 mai 2000
CORV 62 – D.fam.4
Participan\i:
MM: sex feminin, n`scut` [n 16 mai 1940 la Cluj,
facultatea de litere, rezident` [n Toronto (Canada) ]i
venit` [n vizit` [n Rom@nia; fiica lui CJ, sora lui VJ
de litere; mama lui MM ]i VJ
Locul [nregistr`rii: acas` la CJ (Bucure]ti)
Talk show
Moderator: Adrian Ursu
Durata: 55'
Sursa: TVR 2 (emisiunea „Ora adev`rului“)
CORV 64/65 – D.pub.1

Monolog public: Evoc`ri ]i comunic`ri ]tiin\ifice [n
cadrul manifest`rilor organizate cu prilejul
anivers`rii a 100 de ani de la na]terea profesorului
Victor Jinga
Durata: 114'
343
Locul: „Sala de Cetire“ a bisericii din Satulung, ora]ul
S`cele (jud.Bra]ov)
Data: 28 iulie 2001
Talk show
Moderator: Eugen Ovidiu Chirovici
Durata: 64'
Sursa: TVR 1(emisiunea „Ce-i de f`cut?“)
Data: 6 august 2001
CORV 67 – T.rad.pub.
a) T.rad.pub.2
Interviu radiofonic
Moderator: Mircea Ruc`reanu
Invitat: filozoful Andrei Ple]u
Sursa: Radio Rom@nia Actualit`\i (emisiunea „Sfertul
academic“)
b)T.rad.pub.1
}tiri
c)T.rad.pub.1
}tiri
BIBLIOGRAFIE
344
Albrecht, J., J. Lüdtke,H. Thun (eds.). (1988). Energeia und
Ergon. Sprachliche Variation, Sprachgeschichte,
Sprachtypologie. Studia in honorem E. Coseriu, vol. I-III,
Tübingen (TBL, 300).
Astésano,Corine, Roxane Bertrand, M. Brousseau, M.
Chafcoulof, A. Di Cristo, A.Ghio, D. Hirst, Sophie Lapierre,
Pascale Nicolas, P. Romeas, Fr. Sabio, M. Vincent. (1995).
Le projet PACOMUST, un corpus de parole continue
multistyle: objectifs et choix methodologiques, [n
„Travaux de l'Institute de Phonétique d'Aix“ 16, p. 938.
Aston,G. (ed.). (1988). Negotiating Service. Studies in the
Discourse of Bookshop Encouters, Bologna.
Atkinson, J.M., J. Heritage (eds.). (1984). Structures of Social
Action: Studies in Conversation Analysis, Cambridge.
Avram, A. (1970). Vocalele neutre ca marc` a ezit`rii, [n
I.Coteanu ]i Lucia Wald (eds.), Sistemele limbii, Bucure]ti,
p. 271274.
Avram, Mioara. (1980). Punctua\ia ]i implica\iile ei [n
limb` ]i [n comunicare, [n „Limb` ]i Literatur`“ 1, p. 11
26.
Avram, Mioara. (1997 ). Gramatica pentru to\i, Edi\ia a II-a
rev`zut` ]i adùgit`, Bucure]ti.
Bazzanella, Carla. (1986). I connettivi di correzione nel
parlato: usi metatestuali e fatici, [n Lichem / Mara /
Knaller (eds.), p. 3545.
Bazzanella, Carla. (1994). Le facce del parlare. Un approccio
pragmatico dell'italiano parlato, Firenze.
Bazzanella Carla. (1995). I segnali discorsivi, [n L. Renzi, G.
Salvi, Anna Cardinaletti (eds.), Grande Grammatica
Italiana di consultazione, Bologna,Vol. III, p. 225257.
Berruto,G.(1985). Per una caratterizzazione del parlato:
l'italiano parlato ha un'altra grammatica?, [n Holtus /
Radtke (eds.), p.120 153.
Berruto,G. (1995). Fondamenti di sociolinguistica, Bari.
Biber, D. (1986). Spoken and written textual dimensions in
English: resolving the contradictory findings, [n
„Language“ LXII, 2,
p. 384414.
345
Blanche-Benveniste, Claire. (1990). Le français
parlé.Etudes grammaticales, Paris.
Blanche-Benveniste, Claire et C. Jeanjean. (1986). Le
français parlé. Edition et transcription, Paris.
Bortolini, Umberta, Elena Pizzuto. (1997). Il Progetto Childes
 Italia. Contributi di ricerca sulla lingua italiana, Pisa.
Button, G. and J.R. Lee (eds.). (1987). Talk and Social
Organization, Clevedon, Philadelphia.
Calot`, I. ]i D. Iv`nu]. (1969). Cercet`ri statistice privind
fizionomia fonetic` a limbii rom@ne vorbite (considera\ii
pe baza fenomenelor de Sandhi), Centrul de istorie,
filologie ]i etnografie. Craiova. Comunic`ri. Seria
Lingvistic` VII.
Chafe,W. (1982). Integration and involvement in speaking,
writing, and oral literature, [n Deborah Tannen (ed.),
Spoken and Written Language: Exploring Orality and
Literacy, Norwood, N.J., p. 3554.
Ciolac, Marina. (1997). Sociolingvistic` ]colar`, Bucure]ti.
Ciolac, Marina. (1999). Sociolingvistic` rom@neasc`,
Bucure]ti.
Coseriu, E. (1980). „Historische Sprache“ und „Dialekt“, [n J.
Göschel, P. Ivic, K. Kehr (eds.), Dialekt und Dialektologie,
Wiesbaden,
p. 106122.
Cosnier, J., Catherine Kerbrat-Orecchioni (eds.). (1987).
Décrire la conversation, Lyon.
Cresti, Emanuela.(1977).Frase e intonazione, [n „Studi di
Grammatica Italiana“ 6, Firenze, p. 4567.
Cresti, Emanuela. (2000). Corpus di italiano parlato. Vol.I,II.,
Firenze.
Dasc`lu (-Jinga), Lauren\ia. (1982 a). Despre raportul dintre
intona\ie ]i unele semne de punctua\ie, [n „Studii ]i
Cercet`ri Lingvistice“ XXXIII, 4, p. 322333.
Dasc`lu (-Jinga), Lauren\ia. (1982 b ). Despre unele valori
stilistice ]i intona\ia corespunz`toare parantezei, liniei de
pauz` ]i punctelor de suspensie, [n „Studii ]i Cercet`ri
Lingvistice“ XXXIII, 5, p. 387394.
Dasc`lu Jinga Lauren\ia. (1990). C@teva cazuri de
rezolvare a ambiguit`\ii sintactice cu ajutorul elementelor
346
prozodice, [n „Studii ]i Cercet`ri Lingvistice“ XLI, 1, p.
2534.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (1991a). Despre intona\ia unor
exclamative eliptice, [n „Studii ]i Cercet`ri
Lingvistice“ XLII, 12, p. 1931.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (1991 b). Romanian rejective
intonations, [n Stati / Weignd / Hundsnurscher (eds.), Teil
2, p.287293.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (1993 a). Prosodic means of
dialogue strategies, [n H. Löffler (ed.), Dialoganalyse IV.
Referate der 4 Arbeitstagung, Basel 1992, Tübingen,Teil
1, p. 295  300.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (1993 b). Segnali intonazionali non-
lessicali, [n „Quaderni del Centro di Studio per le Ricerche
di Fonetica“ (Padova) XII, p. 275292.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (1994). Su alcuni valori della
prosodia nel rumeno parlato, [n „Studi Italiani di
Linguistica Teorica e Applicata“ XXIII, 1, p. 111126.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (1996 a). Prosodic features of
some non-lexical signals in Romanian, [n „Revue
Roumaine de Linguistique“ XLI,12, p. 1131.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (1996 b). Some Romanian non-
lexical back channel signals, [n „Revue Roumaine de
Linguistique“ XLI, 34, p. 127144.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (1997 a). Rejective repetitions, [n
„Revue Roumaine de Linguistique“ XLII,1  2, p. 47  59.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (1997 b ). Some notes on back
channel signals, [n „Revue Roumaine de
Linguistique“XLII,56, p. 365377.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (1998 a). Repeti\ia ca mijloc de
acceptare a sugestiei interlocutorului, [n „Studii ]i
Cercet`ri Lingvistice“ XLIX, 12, p. 93105.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (1998 b). Self-repetition as a
cohesive means in conversation, [n „Revue Roumaine de
Linguistique“ XLIII, 34, p. 96111.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (1998 c). Some notes on
appropriateness repair in spontaneous speech, [n „Revue
Roumaine de Linguistique“ XLIII, 56, p. 343350.
347
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (2000). Corpus de limb` rom@n`
vorbit` (CORV). Conven\ii de transcriere, [n „Fonetic` ]i
Dialectologie“ XIX, p. 79-90.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (2001). Melodia vorbirii [n limba
rom@n`. Bucure]ti.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (sub tipar a). Metadiscursive triads,
(Dialogue Analysis 2000  Bologna).
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (sub tipar b). Repetition as a
cohesive means at the dialogic level, [n „Studii ]i
Cercet`ri Lingvistice“ L, 2.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (sub tipar c). Corectare ]i
autocorectare [n conversa\ia spontan`. Bucure]ti.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia e Laura Vanelli. (1996). Mi
raccomando eh! A pragmatic and phonetic analysis of the
Italian interjection eh, [n „Lingua e Stile“ XXXI, 3, p.
393431.
De Mauro, T.(1993 ). Le scelte per la costituzione del corpus,
[n De Mauro et alii, p. 28 -32.
De Mauro,T., F. Mancini , M. Vedovelli., Miriam Voghera.
(1993). Lessico di frequenza dell'italiano parlato, Roma.
Di Salvo, M. (1977). Gli studi sul parlato nei paesi slavi, [n
„Studi di Grammatica Italiana“ 6, p. 97 107.
Du Bois, J.W., S.Cumming, S.Schuetze-Coburn. (1988).
Discourse transcription, [n S.A. Thompson (ed.), Discourse
and Gammar („Santa Barbara Papers in Linguistics“, 2),
p. 171.
Flydal, L. (1951). Remarques sur certains rapports entre le
style e l'état de langue, [n „Norsk Tidsskrift for
Sprogvidenskap“, XI, p.240257.
François-Geiger, Denise. (1991). Partition orchestration
dialogique, [n Stati / Weigand / Hundsnurscher (eds.), Teil
1, p. 117 122.
Ghiga, Georgeta. (1999). Elemente fatice ale comunic`rii [n
rom@na vorbit`, Bucure]ti.
Golopen\ia Eretescu, Sanda. (1978). Morfologia conversa\iei,
[n „Studii ]i Cercet`ri Lingvistice“ XXIX, 5, p. 547552.
Gramatica limbii rom@ne, Edi\ia a II-a rev`zut` ]i
adùgit`. Vol. I, II.Bucure]ti: Editura Academiei 1963
(tiraj nou:1966)
348
Graur, Al. (1974 ). Mic tratat de ortografie, Bucure]ti.
Gu\u Romalo, Valeria. (2000). Corectitudine ]i gre]eal`.
Limba rom@n` de azi, Versiune nou`, Bucure]ti.
Gülich,Elisabeth.(1986). L'organisation conversationnelle
des énoncés inachevés et leur achevement interactif
en „situation de contact“, [n „DRLAV“ 3435, p.161182.
Holtus, G.(1984). Codice parlato e codice scritto, [n Dialetto
dall'oralità alla scrittura. Atti del XVII-o convegno
per gli studi dialettali italiani (Catania / Nicosia, 28 sett.
1981), vol. I, Pisa, p. 112.
Holtus,G., E. Radtke (eds.). (1985). Gesprochenes Italienisch
in Geschichte und Gegenwart, Tübingen.
Iakubinskij, L. (1923). O dialogiceskoj reci, Petrograd.
Ionescu-Rux`ndoiu, Liliana. (1999). Conversa\ia: structuri ]i
strategii. Sugestii pentru o pragmatic` a rom@nei vorbite,
edi\ia a II-a, Bucure]ti.
{ndreptarul ortografic, ortoepic ]i de punctua\ie. (1995). ed.
a V-a Bucure]ti.
Jeferson, Gail. (1978). Explanation of transcript notation, [n
J.Schenkein (ed.),Studies in the Organization of
Conversational Interaction, New York / San Francisco /
London, p. XIXVI.
Koch, P., W. Oesterreicher. (1990 ). Gesprochene Sprache
in der Romania: Französisch, Italienisch, Spanisch,
Tübingen.
Labov,W. (1972). Sociolinguistic Patterns. Philadelphia.
Levinson, St. C. (1983). Pragmatics. Cambridge.
Lichem,K., Edith Mara and Susanne Knaller (eds.). (1986).
PARALLELA 2. Aspetti della sintassi dell'italiano
contemporaneo. Atti del 3-o incontro italo-austriaco
di linguisti a Graz, 2831 maggio 1984, Tübingen.
Lope Blanch, J.M.(1986). El estudio del español hablado
culto. Historia de un proyecto, México (Publicaciones del
Centro de Lingüística Hispánica, 22).
Ludwig, R. (1988). Korpus: Texte der gesprochenen
Französisch, Tübingen (ScriptOralia, 8).
Lyons, J. (1977). Semantics, I-II, Cambridge.
MacWhinney, B. (1991). The CHILDES Project.Tools for
Analyzing Talk, New Jersey.
349
Magno Caldognetto, Emanuela e Isabella Poggi. (1994). Il
sistema prosodico intonativo e l'analisi multimodale del
parlato, [n P.L.Salza (ed.), Atti delle 3-e giornate di studio
del gruppo di fonetica sperimentale (A.I.A.), Roma, p. 143-
154.
Malinowski, B. (1975). The problem of meaning in primitive
language, [n Ch.G. Ogden and I.A. Richards (eds.), The
Meaning of Meaning. A Study of the Influence of
Language upon Thought and the Science of Symbolism,
London, p. 296  336. (prima apari\ie [n 1923).
Mara, Edith. (1986). Per un'analisi dei segnali discorsivi
nell'italiano parlato, [n Lichem / Mara / Knaller (eds.), p.
177189.
Mioni,A.M. (1983). Italiano tendenziale: osservazioni su
alcuni aspetti della standardizzazione, [n Scritti
linguistici in onore di Giovan Battista Pellegrini, Pisa, pp.
495517.
Moneglia, M. (1998). Le corpus „Lablita““(preprint),
Laboratorio Linguistico del Dipartimento di
Italianistica,Università di Firenze.
Nencioni, G. (1976). Parlato-parlato, parlato-scritto, parlato-
recitato, [n „Strumenti Critici“ 29, p. 1  56.
Orletti, Franca e R. Testa. (1991). La trascrizione di un
corpus di interlingua: aspetti teorici e metodologici, [n
„Studi Italiani di Linguistica Teorica e Applicata“ XX, 2, p.
243 283.
Psathas,G. and T. Anderson. (1990). The „practices“ of
transcription in conversation analysis, [n „Semiotica“ 78,
1 / 2, p.75.
Pu]cariu, S. (1978). Memorii, Bucure]ti.
Sabatini, F. (1982). La comunicazione orale, scritta e
trasmessa: la diversità del mezzo, della lingua e delle
funzioni, [n Educazione linguistica nella scuola
superiore, Roma, p. 105127.
Sabatini, F. (1985). L' „italiano dell'uso medio“: una realtà
tra le varietà linguistiche italiane, [n Holtus / Radtke,
(eds.), p. 154184.
350
Sacks, H., E. Scheglof and Gail Jeferson. (1974). A simplest
systematics for the organization of turn-taking for
conversation, [n „Language“ L, 4, p. 696735.
Scheglof,E.A.(1979).The relevance of repair to
syntax-for-conversation, [n T. Givon (ed.), Syntax and
Semantics. vol. XII: Discourse and Syntax, New York, p.
261286.
Scheglof, E.A., Gail Jeferson and H. Sacks. (1977). The
preference for self-correction in the organization of
repair in conversation, [n „Language“ LIII, 2, p.
361382.
Scherer, K. and P. Ekman (eds.) (1982). Handbook of
Methods in Nonverbal Behavior Research, Cambridge.
Scherer,K. and P. Ekman. (1982). Methodological issues in
studying nonverbal behavior, [n Scherer / Ekman
(eds.), p. 144.
Sf@rlea, Lidia. (1967). Observa\ii cu privire la raportul dintre
punctua\ie ]i prozodie [n limba rom@n`, [n „Limba
Rom@n`“ XVI,1,p. 5564.
Sinclair, J.M. (1991). Corpus, Concordance and Collocation,
Oxford.
Slama-Cazacu, Tatiana. (1959). Limbaj ]i context,
Bucure]ti.
Slama-Cazacu, Tatiana. (1968). Introducere [n
psiholingvistic`, Bucure]ti.
Slama-Cazacu,Tatiana. (1970 a). La méthodologie de la
psycholinguistique et l'étude de la parole, [n Actes du X-
e Congrès International des Linguistes, Bucarest, 28
Août2 Septembre 1967, Bucarest, vol. III, p. 217222.
Slama-Cazacu, Tatiana. (1970b). L'étude du roumain parlé:
un aspect négligé  l'„indicatio ad oculos“, [n Actele
celui de al XII-lea Congres Interna\ional de Lingvistic`
]i Filologie Romanic`, Bucure]ti, vol. I, p. 591599.
Slama-Cazacu,Tatiana.(1971). Problemede metod` [n
sociolingvistic`, [n „Fonetic` ]i Dialectologie“ 7, p.
233244.
Sornicola, Rosanna (1981). Sul parlato, Bologna.
Stati, S. (1982). Il dialogo. Considerazioni di linguistica
pragmatica, Napoli.
351
Stati, S., Edda Weigand, F. Hundsnurscher (eds.). (1991).
Dialoganalyse II. Referate der 3 Arbeitstagung, Bologna
1990, Tübingen.
Svartvik, J. and R. Quirk. (1980). A Corpus of English
Conversation, Lund.
Voghera, Miriam. (1992 ). Sintassi e intonazione
nell'italiano parlato, Bologna.
Voghera, Miriam. (1993). Le variabili testuali e pragmatiche,
[n De Mauro / Mancini / Vedovelli / Voghera, p. 3238.
Vulpe, Magdalena. (1967). Fapt dialectal ]i fapt popular, [n
„Studii ]i Cercet`ri Lingvistice“ XVIII, 4, p. 369 377.
Vulpe, Magdalena. (1980). Subordonarea [n fraz` [n
dacorom@na vorbit`, Bucure]ti.
Vulpe, Magdalena. (1989). Rumänisch: Geschprochene
und geschriebene Sprache/Langue parlée et langue
écrite, [n Lexikon der Romanistischen Linguistik (LRL),
vol.III. Tübingen, p. 165175.
West, Candace and D. H. Zimmerman. ( 1982).
Conversation analysis, [n Scherer / Ekman (eds.), p.
506 541.
TABLA DE MATERII
Prefa\`............................................................................... 5
1.COMUNICAREA ORAL~ }I CELELALTE TIPURI DE

COMUNICARE INTERUMAN~...............................................7
352
1.1.Limba vorbit`...................................................................7
1.2.Limba scris`......................................................................9
1.3.Limba „transmis`“.........................................................10
2. CORPUSUL DE LIMB~ ROM^N~ VORBIT~ (=CORV).. . .14

2.1. Corpusul de limb` rom@n` vorbit` „direct`“.............17
2.2. Corpusul de limb` rom@n` vorbit` transmis` ...........18
2.3.Aspecte de variabilitate.................................................20
2.4.Rom@na „de uz mediu“.................................................21
2.5.Culegerea corpusului de limb` vorbit` - o „misiune
permanent`“.........................................................................24
3.CONVERSA|IA CA FORM~ DE BAZ~ A COMUNIC~RII....27

3.1.Tr`s`turile conversa\iei spontane..................................27
3.2.Conven\ii de transcriere a conversa\iei .........................30
4.E}ANTIOANE.....................................................................44
4.1.LIMBA ROM^N~ VORBIT~ „DIRECT~“...........................45

Vinerea neagr` ....................................................................45
Atunci am f`cut eu cuno]tin\` cu B`r`ganul ..................... 54
Dantele de Bruges............................................................. 68
Apelul de la Heidelberg....................................................... 74
La c`minul I.O.V..................................................................84
4.1.6. Monolog [n familie
Suntem insula din r`s`ritul cel mai [ndep`rtat al latinit`\ii . 88

La Obor era t@rg de oale.................................................. 98

E un cartier cu ]coli foarte bune.....................................108
Atuncea lumea cump`ra de la Viena .................................115
353
Nu m-am civilizat [n Germania, am venit civilizat`
]i-a]a am r`mas.............................................127
Eram vr@nd nevr@nd cu con]tiin\a treaz`........................135
Cartea de bridge pe care-a scris-o tata f`r` s` ]tie bridge..146
Biblioteca a fost primul meu prieten................................151
Nu s@ntem nebuni da' ne place ceea ce facem ...............155
4.1.15. Conversa\ie public` (cu mai mul\i participan\i)

Venim s` v`-ntreb`m dac-avem nel`muriri......................163
Comunitatea s`celean` s-a concentrat [n jurul bisericii
]i-n jurul ]colii ....................................................................170
4.1.17.Monolog public
Cu-ng`duin\a dumneavoastr` declar deschis acest simpozion
........................................................................................... 174
Ca muncitori manuali [n [nchisorile comuniste..................177
O carte de ]tiin\` scris` cu abilitatea unui mare romancier 183
Tat`l meu nu ]tia s` nu spun` adev`rul.............................188
Era acuzat de antirom@nism...........................................191
4.2.LIMBA ROM^N~ VORBIT~ "TRANSMIS~"....................194
4.2.1.Canalul: telefon ........................................................194

Am bùt ]ampanie, am f`cut fotografii ]i-acuma
[ncepem osp`\ul ................................................................194
Nu veni, drag`, c` eu sunt bine..........................................202
Col\ei, dou`zeci ]i trei ................................................210
354
Ne vedem la cinci jumate ....................................213
Cele dup` r@nduial`..........................................................217
4.2.2.Canalul: radio ...........................................................221

Se poate vorbi despre un mesaj politic al vizitei papale
[n Rom@nia?............................................................221
Un minut de adev`r..........................................................229
Eu cred c` ]i Europa veche e foarte simpatic`...................234
4.2.2.4.Monolog public
}tiri ....................................................................................246
4.2.3.Canalul: televiziune...................................................251
Ce-a\i vrea s` v-aduc` Mo]Cr`ciun, domnule prim ministru?
.......................................................................................251
Cum func\ioneaz` societatea „c`pu]`“ de pe l@ng` porcii
de la Comtim?....................................................................259
De tot ce [n\eleg s@nt vinovat` ........................................268
4.2.3.4.Monolog public
Face\i ce v` st` [n putin\` ca s` nu curg` s@nge................273
{mpreun` s` salv`m \ara, s` nu ajungem stat mineresc...275
Transmisiune [n direct a vizitei Papei Ioan Paul al II-lea .281
}tiri ..................................................................................284
ANEX~:Componen\a actual` a ARHIVEI CORV....................291
BIBLIOGRAFIE 311
355
Cartea se adreseaz` tuturor celor interesa\i [n
cunoa]terea „oralit`\ii rom@ne]ti“ actuale: speciali]ti [n
lingvistic` ]i [n ]tiin\ele comunic`rii, psiholingvi]ti,
sociolingvi]ti, cercet`tori ai domeniului mass-media, vorbitori
profesioni]ti (actori, crainici, oratori), studen\i care se
preg`tesc pentru aceste meserii.
Circa 65 de ore, din cele peste 180 [nregistrate de
autoare [n perioada 1993-2001, constituie corpusul de
rom@n` vorbit` (=CORV), care a devenit o parte
component` a Arhivei Fonogramice a Limbii Rom@ne (aflat`
la Institutul de Lingvistic` din Bucure]ti), adùg@nd astfel
un material de limb` vorbit` nedialectal` numeroaselor
[nregistr`ri de texte dialectale deja existente [n aceast`
arhiv`.
Cititorii vor g`si [n volumul de fa\` informa\ii despre

metodologia culegerii corpusului de limb` vorbit`, un sistem
de simboluri ]i conven\ii adecvate pentru transcrierea
conversa\iei spontane, o antologie de texte de rom@n`
vorbit` transcrise cu ajutorul acestui sistem, o anex` care
cuprinde componen\a actual` a Arhivei CORV ]i o bogat`
bibliografie.
De aceea]i autoare:
Antologie fonetic` a limbii rom@ne, [n colaborare (1988)
La lingua rumena. Morfologia ed esercizi, [n colaborare
(1996)
Melodia vorbirii [n limba rom@n` (2001)
Corectare ]i autocorectare [n conversa\ia spontan` (sub
tipar)
356
357

Oscarlarg9 Aparuta

Загружено:

Сведения о документе

Оригинальное название

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Oscarlarg9 Aparuta

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

ACADEMIA ROMAN~

INSTITUTUL DE LINGVISTIC~ “I. IORDAN – AL.

LAUREN|IA DASC~LU JINGA

CORPUS DE ROM^N~ VORBIT~ (CORV).

Un cercet`tor al intona\iei nu poate s` nu ajung`,

{ncep@nd cu anul 1998, culegerea unui corpus

{n volumul de fa\` cititorii vor g`si o antologie

La apari\ia acestei c`r\i, gratitudinea mea se

1. COMUNICAREA ORAL~ }I CELELALTE TIPURI

Formele fundamentale de comunicare practicate

1.1. Limba vorbit`

1.2. Limba scris`

1.3. Limba transmis`

Mijloacele tehnice moderne care permit

S-a scris mult despre deosebirile dintre aspectul

Deosebirile dintre limba t r a n s m i s `, pe de

Cu toate c` secole de-a r@ndul a fost studiat

2.1. Corpusul de limb` rom@n` vorbit` „direct`“

Prelu@nd de la Sabatini (1982) opozi\ia „limb`

2.2. Corpusul de limb` rom@n` vorbit` transmis`

Corpusul de limb` rom@n` transmis` provine [n

Trebuie s` admitem c` un corpus ideal al limbii

2.3. Aspecte de variabilitate

{n general, cercet`torii urm`resc c@teva

Desigur c` cele patru dimensiuni

Variet`\ii „de limb`“ trebuie s` i se adauge

2.4. Rom@na „de uz mediu“

Limba vorbit` pe care ne-am propus s` o

{n urma op\iunii noastre de a crea un corpus

Consider`m c` activitatea de culegere a

Demersul culegerii unui corpus de limb` vorbit`

Cu prilejul unei vizite de documentare pe

Cercet`rile [ntreprinse mai cu seam` [n ultimele

3.1. Tr`s`turile conversa\iei spontane

3.2. Conven\ii de transcriere a conversa\iei

Pentru transcrierea conversa\iei, ca prototip al

{ntruc@t ne-am propus s` p`str`m [ntr-o

Sistemul Jeferson nu []i propune s` noteze

Dup` prezentarea acestei liste succinte, se impun

 Am decis s` p`str`m folosirea m a j u s c u l e l

 {n ceea ce prive]te marcarea r e p e t i \ i i l o

 Am adoptat (cu majuscul`) simbolul (k) din

 {ntruc@t [n acest cadru de interpretare a

<{ text {> „[nalt“: [n`l\ime ridicat` a

Simbolurile cuprinse [n grupul destinat marc`rii

Revenind la problema [nc`rc`rii textului transcris,

E]antioanele care urmeaz` reprezint` fragmente

4.1. LIMB~ ROM^N~ VORBIT~ „DIRECT~“

4.1.1. Conversa\ie [n familie (cu 3 participan\i)

CJ : Eu n-am (AK) noi cu Luci am vorbit c` NU

CJ: <P Da’ eu  . . Mie NU-MI place s` vorbesc

CJ: Noi eram at@t de de de . . . de de strivi\i de

Atunci am f`cut eu cuno]tin\` cu B`r`ganul

4.1.3. Conversa\ie [n familie (cu 4 participan\i)

MM: Da’ Chirnoag` `sta Marcel Chirnoag` eu nu ]

VJ: unde s` fie ]i expus`.

VJ: <L Oamenii care studiaz` biologia ]i ce- (AK)

VJ: }i asta a ap`rut din o mie nou` sute obzeci ]i

4.1.5. Dialog [n familie

GD: Nu s` poate s` zici c` nu am vreme. Nu <{ <F

Suntem insula din r`s`ritul cel mai [ndep`rtat al

Obs.: De remarcat elementele care tr`deaz` prozodia de

J: A vorbi despre un p`m@nt ]i un popor