Вы находитесь на странице: 1из 15

TEMA : CONTABILITATEA ACTIVELOR MATERIALE PE TERMEN

LUNG
Activele materiale pe termen lung reprezintă activele care îmbracă o formă fizică
naturală cu durata de funcţionare utilă mau mult de un an, care pot fi utilizate în activitatea
întreprinderii pentru a obţine un avantaj economic sau care se află în proces de creare şi nu
sunt destinate vînzării.
După componenţă şi omogenitate activele materiale pe termen lung se divizează în
următoarele grupe:
1) active materiale în curs de execuţie;
2) terenuri;
3) mijloace fixe;
4) resurse naturale.
Evaluarea iniţială a mijloacelor fixe are loc în momentul constatării obiectului
respectiv drept activ la valoarea de intrare. Momentul includerii în componenţa mijloacelor
fixe este considerat data punerii în funcţiune a obiectului.
Active materiale în curs de execuţie reprezintă cheltuielile privind achiziţionarea şi
crearea activelor la beneficiarul construcţiei în decursul unei perioade îndelungate şi
investiţiile capitale ulterioare.
Active materiale în curs de execuţie se grupează în:
- lucrari de construcţie a clădirilor, construcţiilor speciale;
- lucrări de montaj;
- cheltuieli de achiziţionare a utilajelor, instrumentelor, inventarului;
- alte lucrări capitale şi servicii.
Terenurile reprezintă un gen special de imobil, care are o durată de utilizare nelimitată în
desfăşurarea activităţii întreprinderii sau poate fi destinat închirierii. În componenţa acestei
categorii intră terenurile agricole şi silvice, terenurile fără construcţii, terenurile cu
zăcăminte, terenurile cu construcţii (clădirile şi edificiile întreprinderii etc.). contabilitatea
terenurilor se ţine conform S.N.C. 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”.
Mijloacele fixe reprezintă active al căror preţ unitar depăşeşte limita stabilită de legislaţie
(3000 lei ), cu o durată de utilizare mai mare de un an în activitatea de producţie,
comercială şi alte activităţi, precum şi în scopuri administrative sau destinate închirierii.
Resursele naturare reprezintă zăcăminte de petrol gaze piatră de construcşâţie piatră de
var etc.
Evaluarea activele materiale pe termen lung (AMTL) este identică ca şi a activelor
nemateriale.
În componenţa cheltuielilor privind procurarea activele materiale pe termen lung se includ:
- valoarea de cumpărare, inclusiv tavele vamale;
- taxele de import;
- impozitul prevăzut;
- cheltuielile de aducere a obiectului achiziţionat în stare de lucru pentru a fi
utilizat după destinaţie (cheltuielile la pregătirea terenului de construcţie, cheltuielile de
transport, lucrări de descărcare-încărcare, montaj, instalare şi experimentare, salariile
specialiştilor etc.).
La crearea (AMTL) la întreprindere se suportă următoarele cheltuieli:
- cheltuielile materiale;
- cheltuielile salariale;
- consumuri indirecte de producţie.
Contabilitatea activelor materiele în curs de execuţie (AMCE)
Prevederile privind contabilitatea AMCE sunt reflectate în SNC 16, sunt aplicate de
beneficiarul de lucrări de construcţii şi montaj. AMCE cuprind procurarea, montarea şi
instalarea utilajului ce necesită montaj, a utilajului şi altor obiecte care nu necesită montaj
pînă la punerea în funcţiune, construcţia noilor obiecte, reconstrucţia şi extinderea
întreprinderii, modernizarea mijloacelor fixe aflate în exploatare, construcţia dispozitivelor
şi construcţiilor speciale provizorii, etc.
Evidenţa analitică a AMCE se ţine pe feluri de obiecte de mijloace fixe, pe tipuri de
lucrări şi articole de cheltuieli.
Evidenţa sintetică se ţine pe contul 121 „Active materiale pe termen lung în curs de
execuţie”. În Dt –ul acestui cont se reflectă suma cheltuielilor, lucrărilor de construcţie şi
montaj aferente creării mijloacelor fixe, inclusiv a utilajului şi altor obiectecare nu necesită
montaj pînă la punerea în funcţiune. În Ct se reflectă valoarea de intrare a activelor
materiale pe termen lung puse în funcţiune.
Intrarea utilajului care necesită montaj şi a utilajului care nu necesită montaj pînă la
punerea în funcţiune poate fi reflectată prin formulele contabile:
1. Procurate de la persoane fizice sau juridice
Dt 121 „Active materiale pe termen lung în curs de execuţie”
Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
Ct 242 „Cont de decontare”
Ct 241 „Casa”
Ct 532 „Datorii faţă de titularii de avans”
2. Primite cu titlu gratuit
Dt 121 „Active materiale pe termen lung în curs de execuţie”
Ct 622 „Venituri din activitatea financiară”.
3. Primite ca aport în capitalul statutar
Dt 121 „Active materiale pe termen lung în curs de execuţie”
Ct 313 „Capital nevărsat”.
La predarea AMCE la montaj se întocmeşte formula contabilă:
Dt 121.1
Ct 121.2
Cheltuielile de construcţie se acumulează în dt 121.1 şi se întocmeşte formula contabilă:
Dt 121 „Active materiale pe termen lung în curs de execuţie”
Ct 211 „Materiale” – cosum de materiale pentru construcţia MF
Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – la suma serviciilor
acordate de terţi
Ct 812 „Activităţi auxiliare” – serviciile de către secţia auxiliară
Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”– la calcularea salariilor
muncitorilor ocupaţi cu construcţia
Ct 533 „Datorii privind contribuţiile sociale” – la suma asigurărilor sociale şi medicale
Punerea în funcţiune a mijloacelor fixe construite se reflectă prin formula contabilă:
Dt 123 „Mijloace fixe”
Ct 121 „Active materiale pe termen lung în curs de execuţie”
La ieşirea AMCE în cazul vînzării sau transmiterii cu titlu gratuit se întocmeşte formula
contabilă:
Dt 721„Cheltuieli ale activităţii de investiţii”
Ct 121 „Active materiale pe termen lung în curs de execuţie”

Contabilitatea terenurilor
Evidenţa analitică a terenurilor aflate în patrimoniul întreprinderii (cu construcţii, fără
construcţii, cu zăcăminte ş.a), precum şi a celor arendatepe termen lung se ţine pe tipuri de
terenuri, pe destinaţii şi locuri de situare.
Evidenţa sintetică se ţine pe contul de activ 122 „Terenuri”. În Dt se reflectă valoarea de
intrare sau reevaluată a terenurilor intrate (prin cumpărare sau arendă pe termen lung). În
Ct se reflectă valoarea de bilanţ a terenurilor ieşite. Soldul este debitor şi reprezintă
valoarea terenurilor la finele perioadei de gestiune.
Terenurile pot intra de la :
1. Alte persoane fizice sau juridice
Dt 122 „Terenuri”
Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
2. De la fondatori în contul aporturilor la capitalul statutar
Dt 122 „Terenuri”
Ct 313 „Capital nevărsat”.
3. În arendă pe termen lung
Dt 122 „Terenuri”
Ct 421 „”
Cheltuielile privind procurarea terenurilor se reflectă prin formula contabilă:
Dt 122 „Terenuri”
Ct 242 „Cont de decontare”
Ct 241 „Casa”
Ct 532 „Datorii faţă de titularii de avans”- la suma comisioanelor brokerilor, plăţii
pentru evaluarea terenului, plata avocaţilor şi alte plăţi în cazul achitării directe. Dacă plata
nu se achită direct atunci reflectăm datoriile faţă de brokeri, avocaţi etc.:
Dt 122 „Terenuri”
Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
Ct 539 „Datorii faţă de alţi creditori”.
Mai pot fi suportate şi alte cheltuieli pentru pregătirea terenurilor:
Dt 122 „Terenuri”
Ct 211 „Materiale” – la suma materialelor utilizate
Ct 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” – la suma OMVSD în cazul cînd
valoarea acestor obiecte este mai mică de 1500 lei.
Ct 214 „Uzura obiecte de mică valoare şi scurtă durată” – la calcularea uzurii OMVSD
Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”– la calcularea salariilor
muncitorilor
Ct 533 „Datorii privind contribuţiile sociale” – la suma asigurărilor sociale şi medicale
Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – la suma serviciilor
acordate de terţi pentru pregătirea terenurilor
Ct 812 „Activităţi auxiliare” – la suma serviciilor acordate de secţiile auxiliare
Terenurile pot fi vîndute sau date în arendă pe termen lung. La casarea valorii de bilanţ a
terenurilor ieşite se întocmeşte formula contabilă:
Dt 721„Cheltuieli ale activităţii de investiţii”
Ct 122 „Terenuri”
Contabilitatea mijloacelor fixe. (MF) contabilitatea intrării MF. Documentarea
operaţiilor privind intrarea MF. Contabilitatea intrarii utilajului ce necesită montaj şi nu
necesită montaj.
Modul de reflectare în contabilitate a MF intrate este prevăzut de SNC 16 şi depinde de
condiţiile şi modul de achiziţionare (creare). MF pot intra în rezultatul:
- procurării contra plată de la persoane fizice şi juridice
- construcţiei
- primirii cu titlu gratuit
- depunerii de fondatori sub formă de cotă în capitalul statutar
- stabilirii plusurilor de MF în rezultatul inventarierii
- achiziţionării prin schimb etc.
Momentul includerii în componenţa MF este considerată data punerii în funcţiune a
obiectului. La intrarea MF se întocmeşte Procesul verbal de primire-predare a MF. În acest
document se consemnează rezultatul recepţiei (cantitativă şi calitativă) a MF şi o serie de
date care dau posibilitatea identificării MF:
- denumirea întreprinderii şi a obiectului primit
- data punerii în funcţiune
- valoarea obiectului
- componenţa comisiei şi concluziile acesteia (caracteristica tehnică a obiectului).
Procesul verbal se întocmeşte pentru fiecare obiect în parte sau pentru o grupă de obiecte
similare, iar apoi se transmite în contabilitate.
Evidenţa analitică a MF se ţine pe fiecare obiect în „Fişe de inventar”, care conţin
următoarele date:
- denumirea întreprinderii
- denumirea obiectului primit
- furnizorul
- data punerii în funcţiune
- valoarea de intrare
- norma de uzură etc.
Pentru efectuarea controlului privind existenţa MF se întocmeşte „lista de inventar a MF”.
Evidenţa sintetică a MF se ţine pe contul 123 „Mijloace fixe”. În Dt acestui cont se reflectă
intrarea MF, iar în Ct – ieşirea MF (casarea valorii de bilanţ şi a sumei uzurii). Soldul este
debitor şi reflectă valoarea MF existente la momentul dat.
Reflectarea intrărilor poate fi:
1. Procurate contra plată de la persoane fizice şi juridice în cazul cînd obiectul nu necesită
montaj
Dt 123 „Mijloace fixe”
Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
La suma de TVA
Dt 534 „Datorii faţă de buget”
Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
2. La darea în exploatare a obiectului ce necesită montaj
Dt 123 „Mijloace fixe”
Ct 121.2
3. Darea în exploatare a mijloacelor construite
Dt 123 „Mijloace fixe”
Ct 121.1
4. Primite cu titlu gratuit (în acest caz uzura nu se ia în considerare. Ea se începe a calcula
după înregistrarea la intrări a MF).
Dt 123 „Mijloace fixe”
Ct 622 „Venituri din activitatea financiară”.
5. Depunerii de fondatori sub formă de cotă în capitalul statutar
Dt 123 „Mijloace fixe”
Ct 313 „Capital nevărsat”.
6. Stabilite ca plusuri în rezultatul inventarierii
Dt 123 „Mijloace fixe”
Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii” – trebuie să fie evaluate la valoarea de
bilanţ în momentul depistării. Valoarea de bilanţ este necesară să fie determinată la preţ de
piaţă concret pentru fiecare obiect, ţinîndu-se cont de gradul de uzură fizică şi morală).
Evidenţa analitică a MF se ţine în registre.
Contabilizarea uzurii MF. Obiectul şi metodele de calcul a uzurii.
Uzura MF se determină şi se contabilizează de toate întreprinderile, indiferent de forma de
proprietate, asupra tuturor MF aflate în exploatare, reparaţie, rezervă sau în timpul
modernizării sau staţionării. Nu se calculă uzura fondurilor bibliotecilor, valorilor de artă şi
muzeelor, plantelor perene, a MF a căror uzura a fost complet calculată, aAMCE, a
terenurilor etc.
Mărimea uzurii depinde de:
- valoarea iniţială (Vi) a obiectului
- valoarea presupusă rămasă (VPR) care reprezintă suma materialelor care se
prevede a fi primită în urma lichidării MF
- valoarea uzurabilă, care este egală cu : Vi – VPR
- termenul presupus de exploatare
Există mai multe metode de calcul a uzurii:
1. Metoda liniară
2. Metoda în raport cu volumul de producţie (metoda de producţie)
3. Metoda degresivă cu rată descrescătoare
4. Metoda soldului degresiv
3 şi 4 sunt metode accelerate de calcul a uzurii.
1. Metoda liniară. Valoarea ce trebuie uzată se repartizează pe pacursul
termenului de exploatare a acesteia. Uzura pentu fiecare perioadă se
deternimă prin raportul valorii uzurabile la numărul de ani de exploatare.
Norma de uzură rămîne constantă pe tot parcursul termenului de utilizare.
Norma de uzură =100/Tex (anual)
Ex: valoarea de intrare a unui strung este 80000 lei. VPR este de 3000 lei. Tex – 5 ani.
Atuci, norma de uzură va fi: 100/5=20% anual
Uzura anuală inclusă în componenţa cheltuielilor =15400 ((80000-3000)*0,2)
Calculul uzurii prin metoda liniară

Anii Valoarea strungului Uzura anuală Uzura acumulată Valoarea de


bilanţ
1 80000 15400 15400 64600
2 80000 15400 30800 49200
3 80000 15400 46200 33800
4 80000 15400 61600 18400
5 80000 15400 77000 3000
2. Metoda în raport cu volumul de producţie (metoda de producţie)
Această metodă este bazată pe aceea că mărimea uzurii se calculează în funcţie de volumul
lucrărilor, iar durata de funcţionare a obiectului nu se ia în considerare la calculul uzurii.
Ex: acelaşi stung poate să efectuieze un număr anumit de operaţii, iar norma de
confecţionare este 200000 bucăţi de scule. Uzura calculată pentru o sculă este egal cu
0,385 lei (77000/200000).
Presupunem că în timpul exploatării s-au confecţionat:
1 an – 35000 scule
2 an – 40000 scule
3 an – 45000 scule
4 an – 45000 scule
5 an – 35000 scule
Calculul uzurii în raport cu volumul de producţie
Anii Valoarea de Număr de Uzura anuală Uzura Valoarea de
intrare scule fabricate acumulată bilanţ
1 80000 35000 13475 13475 66525
2 80000 40000 15400 28875 51125
3 80000 45000 17325 46200 33800
4 80000 45000 17325 63525 16475
5 80000 35000 13475 77000 3000

3. Metoda degresivă cu rată descrescătoare (metoda cumulativă)


Suma uzurii se determină prin înmulţirea unui coeficient calculat la valoarea uzurabilă a
obiectului. Coeficientul respectiv se calculează ca raport între numărul anilor rămaşi pînă
la sfîrşitul termenului de exploatare a obiectului şi suma anilor Tex.
Ex: Tex – 5 ani. Suma anilor de exploatare =15(1+2+3+4+5). VPR=2000 lei. Valoarea
uzurabilă=38000 (40000-2000)
Calcularea uzurii după metoda cumulativă
Anii Valoarea de Uzura anuală Uzura acumulată Valoarea de
intrare bilanţ
1 40000 5/15*38000=12667 12667 27333
2 40000 4/15*38000=10133 22800 17200
3 40000 3/15*38000=7600 30400 9600
4 40000 2/15*38000=5067 35467 4533
5 40000 1/15*38000=2533 38000 2000

4. Metoda soldului degresiv. Esenţa acestei metode constă în utilizarea unei norme
determinate de uzură. Această normă de uzură este mărită, în cele mai dese cazuri dublată.
Ex: Valoarea unui strung – 48000 lei. Tex – 5 ani. VPR – 3000 lei. Norma de uzură în
conformitate cu metoda liniară – 20%, deci norma uzurii duble va constitui 40%.
Calculul uzurii după metoda soldului degresiv
Anii Valoarea de Uzura anuală Uzura acumulată Valoarea de
intrare bilanţ
1 48000 40%*48000=19200 19200 28800
2 48000 40%*28800=11520 30720 17280
3 48000 40%*17280=6912 37632 10368
4 48000 40%*10368=4147 41779 6221
5 48000 6221-3000=3221 45000 3000
Evidenţa sintetică a uzurii se ţine pe contul de pasiv 124”Uzura mijloacelor fixe”. În Ct
se reflectă calculul cu total cumulativ a uzurii MF. În Dt acestui cont se reflectă casarea
sumei uzurii acumulate, aferente ieşirii MF. Soldul este creditor şi reflectă suma uzurii
acumulate la momentul dat.
La calcularea uzurii se întocmeşte formula contabilă:
Dt 712 „Cheltuieli comerciale”
Ct 124 ”Uzura mijloacelor fixe – pentru obiectele ce deservesc procesul de desfacere a
produselor finite (comercializarea).
Dt 713 „Cheltuieli generale si administrative”
Ct 124 ”Uzura mijloacelor fixe – la suma uzurii MF cu destinaţie generală (clădirea
administraţiei, depozitul central, mobilieru, staţiunile balneare ce aparţin întreprinderii, etc)
Dt 813 „Activitati auxiliare”
Ct 124 ”Uzura mijloacelor fixe – la suma uzurii MF care participă la procesul de
producţie
Casarea sumei uzurii se reflectă prin formula:
Dt 124 ”Uzura mijloacelor fixe
Ct 123 „Mijloace fixe”
Contabilitatea reparaţiei MF
Pentru susţinerea MF în condiţiile normale de funcţionare, personalulcorespunzător al
întreprinderii deserveşte obiectele MF, iar, în caz de necesitate, le repară.
În funcţie de complexitatea, volumul şi periodicitatea executării lucrărilor de reparaţie,
distingem reparaţie curentă şi reparaţie capitală a MF.
Reparaţia curentă reprezintă schimbul unor piese neesenţiale, lichidarea deteriorărilor
fără a demonta utilajul, vopsirea, văruirea clădirilor. Ea are ca scop păstrarea mijloacelor
fixe în stare normală de lucru şi nu aduce întreprinderii nici un avantaj economic.
Cheltuielile privind reparaţia curentă a mijloacelor fixe se acumulează în contul 812
„activităţi auxiliare”, apoi cheltuielele acumulate în contul 812 sunt trecute la conturile de
cheltuieli sau consumuri ale perioadei cuvenite în funcţie de destinaţia utilizării obiectelor
reparate.
Dacă însă este reperat un mijloc fix ce deserveşte procesul de realizare a produselor se dă
formula contabilă:
Dt 712 „Cheltuieli comerciale”
Ct 211 „Materiale”
Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”– la calcularea salariilor
muncitorilor
Ct 533 „Datorii privind contribuţiile sociale” – la suma asigurărilor sociale şi medicale
Reparaţia MF cu destinaţie general gospodărească a întreprimderii (oficiu, depozitul
central, casele de odihnă, grădinişele întreprinderii, etc)
Dt 713 „Cheltuieli generale si administrative”
Ct 211 „Materiale”
Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”– la calcularea salariilor
muncitorilor
Ct 533 „Datorii privind contribuţiile sociale” – la suma asigurărilor sociale şi medicale
Reparaţia MF ale subdiviziunilor întreprinderii (maşini şi utilaje, transport intern al
secţiilor, clădiri şi instalaţii ale producţiei de bază şi ale activităţii auxiliare):
Dt 813 „Activitati auxiliare”
Ct 211 „Materiale”
Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”– la calcularea salariilor
muncitorilor
Ct 533 „Datorii privind contribuţiile sociale” – la suma asigurărilor sociale şi medicale
Reparaţie capitală reprezintă schimbul pieselor esenţiale cu descompletarea completă a
utilajului, mijloacele de transport. Pentru clădiri reparaţie capitală se consideră schimul
uşilor, ferestrelor, podelei şi tavanului, etc. Cheltuielile de reparaţie capitală se efecuiază
pentru obţinerea unui avantaj economic suplimentar faţă de volumul calculat la punerea
obiectului în funcţiune. Dacă reparaţia nu duce la majorarea duratei de funcţionare a
obiectului atunci cheltuielile se contabilizează la fel ca şi cheltuielile la reparaţia curentă.
La efectuarea reparaţiei capitale, cheltuielile sunt înregistrate în contul 812”Activităţi
auxiliare” (dacă reparaţia se efectuiază în secţia de reparaţie) sau 121 „Active materiale în
curs de execuţie” (cînd lucrările se efectuiază cu forţele întreprinderii la locul de exploatare
a mijlocului fix), sau 123 „Mijloace fixe” (cînd lucrările se efectuiază în antrepriză, dacă
după reparaţie obiectul nu necesită montaj).
Aceste conturi se debitează în contrapartidă cu conturile:
211 „Materiale” – la costul pieselor de schimb şi a materialelor utilizate
531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”– la calcularea salariilor
muncitorilor
533 „Datorii privind contribuţiile sociale” – la suma asigurărilor sociale şi medicale
812 „Activităţi auxiliare” – la suma serviciilor acordate de secţiile auxiliare
521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – la suma serviciilor
acordate de terţi pentru efectuarea reparaţiei în antrepriză.
Cheltuielile indica te în conturi respective se capitalizează (se trec la majorarea valorii
obiectului reparat) prin formula:
Dt 123 „Mijloace fixe”
Ct 812 „Activităţi auxiliare” sau
Ct 121 „Active materiale pe termen lung în curs de execuţie”
Reparaţia mijloacelor fixe este perfectată prin documentele primare respective. Pînă la
începutul anului de festiune, pentru obiectele ce trebuie reparate se întocmeşta un borderou
de constatare a defectelor. În el se indică lista pieselor care trebuie să fie schimbate. Acest
document serveşte drept bază pentru întocmirea planului de reparaţie şi listele pentru
eliberarea materialelor şi pieselor de schimb necesare de la depozit prin fişa limită sau
bonul de consum. Salariile calculete muncitorilor ocupaţi cu reparaţia se perfectează prin
ordinul de lucru sau tabelul de pontaj. Celelalte cheltuieli se reflectă prin alte cheltuieli:
raportul privind consumul de energie electrică, calculul uzurii mijloacelor fixe ş.a.
La reparaţia efectuată în antrepriză se întocmeşte un contract în care se indică volumul
lucrărilor, termenul de execuţie, mărimea plăţii şi termenele de achitare. La finisarea
lucrărilor clientului i se eliberează o facură fiscală sau de expediţie împreună cu actul de
predare-primire a lucrărilor efectuate.
Contabilitatea ieşirii mijloacelor fixe
În caz de necesitate, unele obiecte de mijloace fixe pot fi plasate dintr-o secţie în alta.
La operaţiile transferului intern nu se întocmesc formule contabile, deoarece ele rămîn în
cadrul întreprinderii. Însă, pentru corectarea sumei uzurii calculate, e necesar în evidenţa
analitică şi în calculul uzurii să fie reflectate subdiviziunea şi secţia în care a fost plasat
obiectul respectiv. Transferul intern al mijloacelor fixe se perfectează printr-un bon de
transfer intern al mijloacelor fixe. În procesul desfăşurării activităţii de producere a
întreprinderii, mijloacele fixe sunt scoase din funcţiune din cauza uzurii totale,
comercializării, cu titlu gratuit, schimbului, lichidării, delapidărilor în rezultatul
calamităţilor naturale etc. La casarea mijloacelor fixe din cauza uzurii integre, cît şi a
calamităţilor naturale se întocmeşte un proces-verbal de lichidare a mijloacelor fixe
referitor la transmiterea cu titlu gratuit, schimbului şi comercializării – proces-verbal de
primire-predare a mijloacelor fixe etc. Modul întocmirii formulelor contabile, la scoaterea
din funcţiune a mijloacelor fixe, depinde de motivul ieşirii lor.
La ieşirea mijloacelor fixe se utilizează contul 721 „Cheltuieli ale activităţii de
investiţii”.
La reflectarea valorii de bilanţ a obiectului ieşit se întocmeşte formula contabilă
Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”
Ct 123 „Mijloace fixe”
Valoarea de bilanţ este egală cu diferenţa dintre valoarea de intrare şi uzura acumulată.
La decontarea (casarea) sumei uzurii acumulate se întocmeşte formula contabilă
Dt 124 „Uzura mijloacelor fixe”
Ct 123 „Mijloace fixe”
În cazul ieşirii mijloacelor fixe pot fi efectuate şi unele cheltuieli ce ţin de ieşirea
mijloacelor fixe. În acest caz se întocmesc următoarele formule contabile:
Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”
Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Ct 533 „Datorii privind asigurările”
Ct 812 „Activităţi auxiliar”
Ct 539”Alte datorii pe termen scurt”
În cazul vînzării se înregistrează şi venitul obţinut de la vînzare:
Dt 241 „Casa”
Dt 242 „Contul de decontare”
Dt 243 „Contul valutar”
Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii”
În cazul vînzării, dar fără încasarea mijloacelor băneşti venitul se înregistrează sub formă
de creanţă:
Dt 221 „Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale”
Dt 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”
Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii”
Operaţiile de ieşire a mijloacelor fixe se reflectă în jurnalul-order nr. 13, precum şi în
registrele de evidenţă a decontărilor cu furnizori (jurnal-order nr. 6), cumpărători (jurnal-
order nr. 11), registrele de evidenţă a cheltuielilor (jurnal-order nr. 10/1) sau maşino-grame
respective ce înlocuiesc aceste registre. Este natural că forma şi elementele acestora
necesită o modificare ridicată.
Contabilitatea resurselor naturale
Resursele naturale sunt evaluate la valoarea de intrare, care cuprinde valoarea de
cumpărare inclusiv cheltuielile de achiziţionare. Evaluarea ulterioară se face ca şi la
mijloacele fixe. Resursele naturale sunt contabilizate pe fiecare fel de resurse în contul de
activ 125 „Resurse naturale”. Formulele privind achiziţionarea şi punerea în exploatare
sunt analogice ca şi la mijloacele fixe.
Epuizrea înseamnă repartizarea valorii epuizabile în raport cu volumul efectiv al
produselor extrase. Valoarea epuizabilă reprezintă valoarea de intrare sau altă valoare fără
valoarea rămasă probabilă determinată la momentul achiziţionării. În scopul calculării
epuizării se aplică metoda în raport cu volumul de producţie. Pentru contabilizarea
epuizării este destinat contu de pasiv 126 „Epuizarea resurselor naturale”.

Contabiliatea arendei
Arenda – acord potrivit căruia arendatorul cedează arendaşului contra unei plăţi dreptul de
utilizare a activului în decursul unei perioade cuvenite. Arenda se admite în toate ramurile
economiei naţionale şi poate fi aplicată faţă de toate bunurile din toate toate tipurile şi
formele de proprietate ale întreprinderilor. În arebdă por fi transmise:
- terenurile şi alte resurse naturale
- întreprinderi, clădiri
- instalaţii, utilaj, tehnică agricolă şi de altă natură
- mijloace de transport ş.a.
În funcţie de gradul de repartizare între arendator şi arendaş a riscurilor şi avantajelor
aferente utilizării şi deţinerii activului arendat arenda se divizează în:
- operaţională
- finanţată.
Arenda operaţională se consideră arenda în condiţiile căreia riscurile şi avantajele
aferente folosirii şi deţinerii activului arendat rămîn pe seama arendatorului. În cazul
aplicării acestei forme de arendă arendatorul (A) transmite activele sale arendaşului (a) pe
un anumit termen pentru satisfacerea necesităţii temporare. La expirarea termenului de
arendă activele se restituie A. Pe durata termenului de folosire a. i se transmite numai
dreptul de folosire a bunurilor arendate iar drepturile şi obligaţiile de proprietate aparţin A.
Arenda finanţată se consideră arenda în condiţiile căreia partea predominantă din riscuri
şi avantaje trec de la A la a. În acest caz este obligatorie respectarea şi reflectarea în
contractul de arendă a cel puţin uneia din următoarele condiţii:
- la expirarea termenului de arendă dreptul de proprietate asupra activului arendat trece la
arendaş
- la expirarea termenului de arendă arendaşul are dreptul să procure activul
arendat la un preţ mai mic decît valoarea de piaţă a acestuia.
- termnul arendei constituie cel puţin 75% din durata bd serviciu economic al
activului indiferent de faptul dacă se transmite sau nu dreptul de proprietate.
- Ş.a.
În cazul arendei operaţionale activele arendate se reflectă în conturile contabilităţii
financiare şi în bilanţul contabil al A.
Plăţile de arendă operaţională cuprind sumele calculate pentru folosirea bunurilor arendate
care se repartizează uniform pe perioade de gestiune sau prin altă modalitate prevăzută în
contractul de arendă. Operaţiile de arendă se reflectă în contabilitatea în baza următoarelor
documente primare:
1. procesul verbal de primire-predare a activului arendat
2. factura de expediţie sau factura fiscală
3. dispozuţia de plată
4. bonul de plată.
Evidenţa arendei operaţionale la arendator
În cazul arendei operaţionale A. efectuiază operaţiunile:
1) contabilizează activele transmise în arendă în conturi contabile
2) calculează uzura sau amortizarea activelor transmise în arendă
3) constă plata de arendă ca venit operaţional pe măsura calculării acesteia
4) suportă toate cheltuielile de reparaţie a activelor
5) reflectă suma de 5% reţinută
6) înregistrează ca venit (cheltuieli) sancţiunile calculate pentru încălcarea
condiţiilor din contract
7) primeşte de la arendaş activul după expirarea termenului de arendă.
Formulele înregistrate sunt:
1. Valoarea de intrare. Ex: la predarea în arendă a unei clădiri:
Dt 123 „Mijloace fixe” subcontul m.f. transmise în arendă
Ct 123 „Mijloace fixe” subcontul clădiri
2. Calcularea uzurii:
Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale”
Ct 113 „Amortizarea activelor nemateriale”
Ct 124 ”Uzura mijloacelor fixe
Ct 126 „Epuizarea resurselor naturale”
3. Calcularea plăţii de arendă fără TVA
Dt 241 „Casa”
Dt 242 „Contul de decontare”
Dt 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”.
Ct 612 „Alte venituri operaţionale”
4. Reflectarea sumei de TVA
Dt 241 „Casa”
Dt 242 „Contul de decontare”
Dt 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”.
Ct 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul „
5. Încasarea plăţii de arendă cu scăderea a 5% impozitul pe vanit reţinut la sursa
de plată
Dt 241 „Casa”
Dt 242 „Contul de decontare”
Ct 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”.
6. Reflectarea impozitului pe venit 5% în cursul anului de gestiune
Dt 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”
Ct 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”.
7. Trecerea în cont la finele anului de gestuine a 5%
Dt 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul „
Ct 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”
8. Înregistrarea cheltuielilor de reparaţie
Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” – în cazul reparaţiei curentă
Dt 121 „Active materiale pe termen lung în curs de execuţie”- reparaţia capitală
Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
Ct 539”Alte datorii pe termen scurt”
Ct 812 „Activităţi auxiliar”
9. Reflectarea sumei de TVA aferentă valorii lucrărilor de reparaţie efectuată în
antrepriză
Dt 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul „
Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
Ct 539”Alte datorii pe termen scurt”
10.Primirea activelor de la arendaş după expirarea termenului de arendă sau
anularea contractului de arendă
Dt 123 „Mijloace fixe” subcontul clădiri
Ct 123 „Mijloace fixe” subcontul m.f. transmise în arendă
Evidenţa arendei operaţionale la arendaş
În cazul arendei opereţionale arendaşul efectuiază operaţiunile:
1) Înregistrează activele primite în arendă în conturi extrabilanţiere la valoarea din contract
2)Constată plata de arendă ca consumuri sau cheltuieli în dependenţă de locul şi
destinaţia activului arendat
3) Suportă cheltuieli legate de întreţinerea activului arendat
4) Reţine şi achită la buget 5%
Formulele contabile:
1. Reflectarea valorii contractuale a activelor primite
Dt 911, 912
2. Calcularea plăţii de arendă fără TVA
Dt 712 „Cheltuieli comerciale”
Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative”
Dt 813 „Consumuri indirecte de producţie”
Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
Ct 539”Alte datorii pe termen scurt”
3. Trecerea în cont a TVA
Dt 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul „
Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
Ct 539”Alte datorii pe termen scurt”
4. Reţinerea a 5%
Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
Dt 539”Alte datorii pe termen scurt”
Ct 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul „
5. Înregistrarea cheltuielilor a activelor arendate legate de întreţinere
Dt 712 „Cheltuieli comerciale”
Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative”
Dt 813 „Consumuri indirecte de producţie”
Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
Ct 539”Alte datorii pe termen scurt”
Ct 211 „Materiale”
Ct 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”
Ct 214 „Uzura obiecte de mică valoare şi scurtă durată”
Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Ct 533 „Datorii privind asigurările”
6. Returnarea activului arendatorului după expirarea termenului de arendă
Ct 911, 912
Evidenţa arendei finanţate la arendator
Operaţiile privind arenda finanşată se reflectă în contabilitate în baza aceloraşi documente
primare ca şi arenda operaţională
Formulele contabile înregistrate sunt:
1) Reflectarea valorii de răscumpărare a activelor transmise în arendă fără TVA
Dt 134 „Creanţe pe termen lung”
Ct 422 „Venituri anticipate pe termen lung”
2) Înregistrarea TVA aferentă valorii de răscumpărare
Dt 134 „Creanţe pe termen lung”
Ct 535 „Taxa pe valoare adăugată adăugată”
3) Reflectarea valorii de bilanţ
Dt 141 „Cheltuieli anticipate pe termen lung”
Ct 111 „Active nemateriale”
Ct 122 „Terenuri”
Ct 123 „Mijloace fixe”
Ct 125 „Resurse naturale”
4) Casarea uzurii, amortizării sau epuizării
Dt 113 „Amortizarea activelor nemateriale”
Dt 124 ”Uzura mijloacelor fixe
Dt 126 „Epuizarea resurselor naturale”
Ct 111 „Active nemateriale”
Ct 123 „Mijloace fixe”
Ct 125 „Resurse naturale”
5) Reflectarea sumei cheltuielilor legate de transmiterea, transportarea activelor
arendate
Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”
Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Ct 533 „Datorii privind asigurările”
Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
Ct 539”Alte datorii pe termen scurt”
Ct 812 „Activităţi auxiliar”
6) La sfîrşitul anului cota curentă:
- a creanţelor pe termen lung
Dt 229 „Alte creanţe pe termen scurt”
Ct 134 „Creanţe pe termen lung”
- a veniturilor anticipate pe termen lung
Dt 422 „Venituri anticipate pe termen lung”
Ct 515 „Alte datorii financiare pe termen scurt”
- a cheltuielilor anticipate
Dt 251 „Cheltuieli anticipate curente
Ct 141 „Cheltuieli anticipate pe termen lung”
7) Reflectarea sumei valorii de răscumpărare a activelor care urmează a fi
achitate în perioada de gestiune
Dt 515 „Alte datorii financiare pe termen scurt”
Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii”
8) Înregistrarea TVA aferentă valorii de răscumpărare care urmează să fie
achitată în perioada curentă
Dt 535 „Taxa pe valoare adăugată adăugată”
Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”
9) Calcularea plăţii de arendă
Dt 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”
Ct 622 „Venituri din activitatea financiară”
10) Calcularea TVA aferentă plăţii de arendă
Dt 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”
Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”
11) Încasarea plăţii de arendă perioadei de gestiune
Dt 241 „Casa”
Dt 242 „Contul de decontare”
Ct 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”.
Ct 229 „Alte creanţe pe termen scurt”

Evidenţa arendei finanţate la arendaş


1) Reflectarea valorii activelor primite în arendă fără TVA
Dt 111 „Active nemateriale”
Dt 122 „Terenuri”
Dt 123 „Mijloace fixe”
Dt 125 „Resurse naturale”
Ct 421 „Datorii de arendă pe termen lung”
2) Reflectarea TVA
Dt 226 „Taxa pe valoare adăugată de recuperat”
Ct 421 „Datorii de arendă pe termen lung”
3) Calcularea amortizării, uzurii şi epuizării
Dt 712 „Cheltuieli comerciale”
Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative”
Dt 813 „Consumuri indirecte de producţie”
Ct 113 „Amortizarea activelor nemateriale”
Ct 124 ”Uzura mijloacelor fixe
Ct 126 „Epuizarea resurselor naturale”
4) Reflectarea sumei valorii activelor primite în arendă ce urmează a fi achitate
în perioada de gestiune
Dt 421 „Datorii de arendă pe termen lung”
Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
Ct 539”Alte datorii pe termen scurt”
5) Trecerea în cont a TVA aferentă valorii activelor primite în arendă care
urmează a fi achitate în perioada de gestiune
Dt 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”
Ct 226 „Taxa pe valoare adăugată de recuperat”
6) Calcularea plăţii de arendă
Dt 722 „Cheltuieli ale activitătea financiară”
Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
Ct 539”Alte datorii pe termen scurt”
7) Achitarea valorii activelor şi plăţii de arendă
Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
Dt 539”Alte datorii pe termen scurt”
Ct 241 „Casa”
Ct 242 „Contul de decontare”
8) Reflectarea valorii activelor răscumpărate trecute în proprietatea arendaşului
Dt 111 „Active nemateriale”
Dt 122 „Terenuri”
Dt 123 „Mijloace fixe”
Dt 125 „Resurse naturale”- evidenţa activelor în funcţie de tipul acesteia
Ct 111 „Active nemateriale”
Ct 122 „Terenuri”
Ct 123 „Mijloace fixe”
Ct 125 „Resurse naturale”- subconturile corespunzătoare de evidenţă a activelor primite
în arenda finanţată

Вам также может понравиться