Magistrand Anca Manolache UN CAPITOL DE ANGELOLOGIE CREATIA, NATURA SI CADEREA INGERILOR*) Existenja ingerilor, ,,puterile cele firi de trup* — cum le numeste Biserica noastra, — este obiect al credin{ei religioase. Prezenfa lor ca fiinfe. active in lumea creat, ca slujitori ai providentei divine, este un adevar care face parte integranta din religia crestin’. In doctrina crestin’ a primelor veacuri, acest adevar de credin{a ocupa un loc considerabil, indicind premizele unei angelologii care se va contura ulterior, in operele celor trei mari ierarhi ai Bisericii si a Fericitului Augu- stin, pentru ca sé se afirme apoi in opera capitala a Ini Pseudo Dionisie — Areopagitul. 3 Plecind de la afirmatiile Sfintei Scripturi, ale Sfinfilor Parin{i si seriito- rilor bisericesti, ale Sfintei Tradifii, vom urmari: crearea ingerilor, firea in- gereasc si caderea ingerilor. 4 4 a a) Crearea ingerilor Din punct de vedere dogmatic crestin, problema cosmogonicé nu poate fi sesizata decit in ansamblul pe care-l prezinta Sfinta Scriptura, primind in acelasi timp, ca pe un tot, existenta duhurilor fa teriei neinsufletite gi existenfa desdvirsitei unititi matcrie-duh, adici a omului. 3 ~ In Sf. Scriptura se afla nenumiarate locuri care vorbesc despre puterile” ceresti. Carjile filosofice ale Vechiului Testament pomenese despre ingeri; fn cartea lov (IV, 18), un glas — care pare a fi chiar a unui duh slujitor — vorbeste: ,,lata cd EI n-are incredere nici in slujitorii Sai si gaseste greseli chiar in ingerii Sai". Deasemenea in Psalmi, ei sint pomeniti foarte free vent la inceputul cint&rilor: ,,.Ludati pe Domnul din inalfimea ceruri laudati-L totii ingerii Lui“ 1), etc. Sau, in alte carti, ca Daniil (VII, 13) Exechil (X, 1-20), Isaia (VI, 2-6) gi altele. In Noul Testament, este adevarat, ingerii nu mai apar cu aceeasi fre ven{a ca in Vechiul, caci rolul lor — de pregatitori ai revarsarii revelat totale — se trecuse. Nenumarate sint si aici locurile in care se vorbeste ci, fie in epistolele Sf. Petru, sai Iacob, fie in cele pauline (Coloseni I, Evrei I, 14; Efeseni I, 21, etc.), fie in Faptele Apostolilor, dar chiar in Ev ghelii, insusi Mintuitorul atesté existenta lor. Aga de pilda, la Matei XXI spune Domnul ca «cei ce inviaz4 nu se insoara, nici nu se marita, ci ca ingerii lui Dumnezeu, in cer‘. Mai vorbese si locuri ca: Matei XVIII, 10; XXVIII, 2; Luca XXIV, 39 si multe allele pe care le vom cita la vremea lor pentru interesul documenta ‘Acesle aiirmatii ale existeni@: Iuperfor vir ccna aparifia lor in viata lumii, aparitie mentionala simbolic in primele = *) Aceasta lucrare de seminar pentru titlul de magistru a fost intocmita a1 eonsiceres Ze Pes Prot D_Btinilann pas acne ae ee 1. Psalm 148, 1,UN CAPITOL DE ANGELOLOGIE 193 ale Genezei. Autorul primelor cdrti ale Pentat ingerilor ca atare, caci creafia lor, existent nici suficiente relatarii Iui Moisi: el a dese Creatorul lumii, din cele sensibile 2), din luc incontestabil pentru credinja acelor vremuri. Crearea ingerilor este localizati in textul Genezei abia dupa aparitia Toray ane Carll ale Vechiului Testament, ca de pilda carter lui Tov, cu aju- torul cateia se interpreteaza primele versets ak. Genezei; deasemenea, cd erea ingerilor rai se precizeaz’ cu ajutorul carjilor profetice (Ezechiil si (sala) $i cul uncle afirmatii ale Mintuitorului cuprinse in Evanghelii. Cit despre firea lor, aprecierile apar sii mat tirzia, Precizindu-se in epistolele __ Pauline si in operele Sfinfilor Print Explicatia acestei taceri a Genezei, ne-o di Teofan Cherameul, aceea, cd, dacd Moisi ar fi numit pe ing deilor ar fi considerat pes ingeri, euhului nu precizeaz’, aparitia a lor, nu erau nici necesare gi ‘Operit ochilor vechilor evrei pe rurile care puteau forma suport prin eri, duburi, ,,mintea tociti'a Tu- una cu Dumnezeu‘3). Prin urmare sim. bolismul intrebuinfat in istorisirea creatiei lumii, este valu! necesar ochilor neduhovnicesti 4). Mai tirziu ins, prin coroborare ae texte, Sfinfii Parinti au reusil a situa in text aparitia ingerilor in viata cosmosului. Cu totii sint de argu ca ingerii au fost creatiinaintea omului. Lue le clar, céci omul e ultima fapturd creata. Dar cind @ vorba a4 ee fixeze locul din Genez’i al momentului creafiei lor, lucrul e mai greu; unii creafi dup crearea primului cer 5), dar parerea aut fost primul act de creatie. Dumnezeu a echilibrat nett creatia Sa, cum materiala si in urma pe om, ,,din celelalte doua“ ee La fel Sf, Grigorie Teologul, in Cuvint la Nasterea Domnului, Fier asile cel Mare, Despre Stintul Duh, cap. XII, Migne, ‘f Omilia T-a la Hexaimeron, idem, ibidem, col. 43 at 3. Teofan Cherameul, Migne, F.G. CXXXIL, col. 777 urm. = 4. Nu tofi Sf. Parinti sint de acord cu interpretarea simbolicd; Sf. Vasile, in Omiliile 1a Hexaimeron, respinge aceasta interpretare, ca nefiind proprie refera. {WUH Mui Moisi, In acest fel, dindu-si seama ch Puterile ceresti nu mai apar in poves- {itea actului de creatic a lumii, Sf. Vasile este obligat s& accepte — cu oarecare exi- fare — 0 creatie spirituala anterioaré. celet materiale cu care incepe istorisirea, Pat ins% asi fundamenta logic san documenta: aceasté plrere. De altfel, Sfintul spune: P. G, col. 136, si aceasta lume, s& fi existat ceva care poate fi ‘contemplat ae anc! Recorespunzitor unor noi initiati, copil ion Fe aoenngasterea loro (Omil. T, Migne, PG. SME note A). Totusi, Sf, Vasile ae egatl Contra interpretari alegorice, pentru of ascova era intrebuintata abuziv Om anineh,_# gnostici, si valentinienl, ducind astiol erezii. De aceea, el spune in Pula Wea: «SA trecem deci sub tacere, pentnt moment, orice interpretare alego- dicts Surat.» idem, col. XL, C).” Acest «pen moment» araté — ceea ce Sustin $1 comentatorii si — cil el mu ge declacs, impotriva oricérui alegorism, ci in cay Pentru interpretares literal a textelor din Cote Facerii, In al doilea rind, Foland arma echivalenta de sensuri a termenulal cot din primul verset al capi. Holului T Geneza, ci —- in Omilia a III-a — concede c& poate chiar Primi interpretarea ggvratd a pentru Aceeasi este si interpretarea Fericitului Augustin 12). Deci, intre versetele 3-4 cu care incepe Geneza, este concentrati po- vestirea intregei vieti a ingerilor in prima perioada din viata cosmosuluti: nastere, progres, dezbinare, luptd, biruinfa si cddere. E — la prima ve- dere — greu de admis ca toati aceasti framintare si se fi petrecut atit de repede, cind pentru restul referatului — crearea lumii materiale — urmeaza ined alte cinci zile. Chiar finind seama de interpretarea celor sase zile ca perioade, sau ca simpla desfisurare a unei potentialitati seminate in uni- vers, totusi, pastrind proporfia, aceastd prima zi in care se creazii cerul spiritual si se desparte binele de rau, este mult prea restrins% ca relatare. Aceasta, pe de o parte, s-ar explica prin interpretarea lui Teofan Che- rameul, amintita mai sus, si care aici indica lipsa de necesitate a unei an- gelologii la acea vreme, din lipsa de pregitire a poporului caruia se adresa. Ingerii nu apar in cosmologia iudaic’; ei intervin insé mereu in viata po- porului evreu, pina cind — dup4 ,,plinirea vremii* — incep a fi plasati st intr-un sistem doctrinal, acela al noii cosmologii crestine. 2 7. Cavint XXXVI la Nasterea Domnului, Migne, P. G. XXXVI, col. 320. 8. Fer. Augustin, De Civitate Dei, Cartea XI, cap. VII, ed. Oeuvres complétes de St. Augustin, tr. sous la direction de M. Raulx, Bar-le-Duc 1873. 9. Idem, ibidem, cap. IX. 10. Idem, ibidem, cap. VII, XT. 11. Op. cit., col. 777. 12. De civitate Dei, ed. cit., Cartea KXXIII, cap. XI.UN CAPITOL DE ANGELOLOGIE 195 Dar mai este o explica{i find creata la inceput, este a se bazeaza aceasta afirmati ca timpul, masurindu-se prin ile si Topti, este legat de aparitia soarelui care sf] mAsoare; or, cum soarele este creat in ziua a IV-a, inseamnd cd anterior hu putea fi timp, Catre aceeasi concluzie duce si argumentul corelafiei dintre timp si in acea prima zi nu era creat {ica spafiul pe care si-1 parcurgs ingeriis calitaccs lor de 4y7eh0¢ — vesti- tori si pazitori ai oamenilor — ined aparuse, caci nu aparuse jumea cea. Talia. Pentru acea perioadi trebuie oi Presupunem ca viata ingerilor era Tuli cwtatea de laud a Domnului, in contemplarca Plinatafii} Insinuarea raului — alegerea acelui ,altceva" ‘deceit Dumnezeu — se presupune deci, , de reflexiune depen te asupta et insisi, de proces spiritual, cars es poate produce in- dependent de legile cunoscute pentrn timpul material. Dacd pentru om, care Ge uhus legilor trupului, timpului si spatiutui material, si totusi momentele de intensitate sufleteasca, de concentrareta maximum a intregii fiinfe, poate dispretui timpul astronomic, petrecinducse fntr-un alt fel de timp cu totul subiectiv — un timp cunoscut ca ..timp psihologic'* azi — cu atit mai mult imaterialitatea total a celor ce sint numiti .lumini de a doua‘, poate pre- a pie desfasurarea acesiui proces de pertectionnn ¢ unora, de intunecare fniltora, de cioenire si de despirtire pentra vesnicie, inainte de inceperea timpului, ‘\stiel, departe de a fi ,0 lume de idei, cum vrea sa rezolve problema angelologica teologul protestant Martensen *4), lumea nevizuta a ingerilor csle o lume reali, a carei existen{d este atestats 42 Scriptura, de Sfinfii P4- Finti, si @ ctor creare este ardtat’i in primele ing versete ale Genezei, ter- menul de cer‘ echivalind eu puritatea fapturilor ingeresti. b) Firea ingerilor, Negarea realit8ii lumii ingeresti din partea unor teologi protestanti ca Strauss sau Martensen, se bazeaz’ pe imposibilitatea plasarii lor in uni. Yersul astrelor, in conceptia despre univers a Int Copernic 15 Este aici, fra tndoiala, un defect de rationament; pentrued, mergind Pe {inia de gindite a susamintitilor teologi protestanti, am putea aj cautarea locului spatial in care Dumneren Si-ar fi plasat tronul Siu pentra - fundamentals, de la o premiz§ falsi gi heteologica: a afirma ci duhurile cerest! au un loc spatial in lumea creatd —° ein afirma si Tertulian »Apologeticum* 16) — ar insemna si ajungem la piirerea ci — pe cale ic. Tarhied — deasupra Serafimilor, Heruvintor si Tronurilor, se aila Dum. 13. Confessiones, Ocuvres completes de St. Augustin, trad. Sous la direction de M. Raulx, Bar-le-Duc 1873, cap, XIII. ristu Andrutsos, op. cit., p. 139, m, p. 139. «Locuiese in aer, in vecinitatea stelelor si amestecati cu126 Magistrand ANCA MANOLACHE, nezeu. lata deci, pe Domnul a toatd faptura, plasat undeva in spatiu, foarte _ sus, e drept, dar oarecum fixat! La aceasta eroare sintem condusi daca pornim de la fixarea in spatiu a lumii ingeresti. Se impune deci si elucidarea chestiunii firii ingeresti, ceea ce comporta desigur dificulti{i considerabile, totusi, solufii pozitive se ga- ses¢ in scrierile Sfinfilor Parin{i si scriitori bisericesti. Dupa multe, felurite si discutabile pareri, Sinodul al Vil-lea ecumenic hotariste cé ingerii sint fipturi ,netrupesti“ 47), Aceasta este concluzia care se impune din scrierile celor mai mul{i si mai autorizati Parinti bise- ricesti. Dar de aici fncep intrebarile: daci nu au trupuri, ce fel este imateriali- tatea lor? Sint ei totusi o materie subtild, fluidificata, sau cu totul lipsiti de materie? Daci nu au trup, atunci pot fi pretutindeni prezenti, sau nu? lar daca nu, atunci in ce misura sint imateriali? Sf. Scriptura si scriitorii Bisericii au suficiente raspunsuri la aceste intrebari. Dupa Sfinta Scriptura, ei sint duhuri — medpa — ,duhuri slu- jitoare", ca in epistolele pauline 18), duhuri nevazute, ca in Iov IV, 18. Dea semenea, Psalmii ni-i arata ca_pe fiinfe subtile pe care le compara en focul Comparajia aceasta este atrasi de puritatea fapturii ingeresti, dat fiind cd focul este curatitor. Dar, de sigur, nu este vorba de o metafora literara, cf de o prezentare reala a acestor fiinfe in fata celor vrednici, c&ci stim ci tot sub infafisarea focului s-a pogorit si Sf. Duh, la Cincizecime, in limbi de foc. Este deci, modalitatea de exprimare sensibila a Duhului. Prooro- cului Daniil, ingerii se prezint& ca foc, fulger, lumina faa de care omul simte spaima neputintii 19). 3 Totusi, aceasta Spiritualitate, desi intangibila de catre om, este oricum, substanfiald, daca o raportim la desivirsita spiritualitate dumnezeeasc’ Si. Vasile ii numeste pentru aceasta, ,duh aerian plus foc imaterial 20), amestecind astfel subtilitatea material a aerului, cu imaterialitatea focu- lui. Ingerii sint ,,para de foe“, peniru ci — dupa spusa Ini Pseudo Dionisie Areopagitul — ,focul patrunde prin toate, fri s& se amestece cu cle; el este mai presus de toate‘ ,fiind in totul lumina si in acelasi timp aseu el este in sine necunoscut“ 21). Ingerii trebuie sa fie considerati ca jduhi inteligente sau foc“ — spune Sf. Grigorie Teologul — sau ,o substantia corporal si nemateriali (Zoho), ci sint ,,o lume de minti* (son wéapoe ) 22), 0 lume reala, dar suprareala, o lume de lumini. Ei sint ,,flacdr cuvintatoare a Ini Dumnezeu", ,,muntii cei Iuminosi prin care ne Iumineaz® Dumnezen, ,,prima lume supralumeasc& dinainte de lume“ 23), Cu toate acestea, unii scrtitori bisericesti, ca Tertulian si Fericitul Al gustin se indoesc asupra perfectei imaterialitati a ingerilor, din pricina mei omenesti sub care s-au aritat adeseori in istoria poporului ales. Fi 17. Hristu_Andrutsos, op. eit., la pag. 134. 18. Evrei I, 7, si I, 14. 19. Cf. Sf, Ioan Gur& de Aur, Contra Anomeilor, TIT, ed. Oeuvres com trad. par. l'Abbé J. Bareille, 1887, (text grec-francez), p. 165. 20. Wpistola VII, Migne, P. G. XXXII, col. 247 urm. : 21. Pseudo Dionisie Areopagitul, lerahia cerease& si ierarhia biseriecascd, de Pr. C, Tordiichescu, 1932, p. 58. 22. Cuvint Ia Nasterea Domnului, Migne, P. G, XXXVI, col. 320-321. 28. Sf. Teolor Studitul, Migne, P. G. XCIX, col. 411. , — .UN CAPITOL DE ANGELOLOGIE 197 citul Augustin fuelina sé spuna ci ei trebuie s& aib’ 0 corporalitate oar care, caci altfel, cum ar fi putut minca si bea? (Locul din Genezd XVIII, 2; XIX, 1 urm,) 24), Aceasta este ins’ o chestiune care-si gaseste usor ris- punsul. Sf. Justin Martirul spune ca ingerii au mincat ,,dupa cum graim noi, cind spunem despre foc ca a inghitit totul 25), si ca este vorba de unt limbaj figurat. Oamenii sub chipul cdrora cei trei ingeri au mincat, nu att consumat mincarea in mod digestiv, ci au mistuit-o ca focul. Acesta este de altiel, si sensul oferit in cartea Tobit, de ingerul Ralail, care spune: ,,In toate zilele am fost vazut de voi (mincind si bind), dar eu n-am mincat, nici n-am_baut, ci numai ochilor vostri s-a parut aceasta‘ 26). : Deci, dificultatea poate fi depasit prin acceptarea cé natura lor incan- descenta — la figurat — a putut mistui hrana material, facind-o si dis- para. Si aceasta, numai in anumite momente, cind necesitatea mintuirii noa- stre cere interventia lor in via{a noastra, cici altfel, ei nu au nevoie de a minca; dar pot minca — pentru ochii nostri. Si cum s-ar putea afirma altiel, cind cei mai autorizati Parinti care vor- bese despre natura ingerilor, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Grigorie de Nazianz, Si. loan Gura de Aur, Pseudo Dionisie Areopagitul, Sf. loan Damaschin, Sf. Teodor Studitul, toti confirma perfecta spiritualitate a ,luminilor® ceresti? Unele citate pe care le-am folosit, au fost suficient de elocvente in aceasta privin{a; in alte locuri ins, termenii intrebuintati araté pe ingeri ca fi iditi chiar dupa propriul chip al lui Dumnezeu 27), sau ca ,,imaginea fo- cului reprezinté cea mai mare aseminare a duhurilor ceresti ct. Dumne- zeus), c4 ,,sint netrupesti intocmai ca Dumnezeu“28), sau c& puterile supra- lumesti sint sfinte, fiind unite cu Dumnezeu‘ 2°). Chiar in cintarile biseri- cesti, sfintenia ingerilor este iudat’ cu cuvintele: ,,Cu darul tau, Hristoase, asezind cintareti slavei tale, pre ingerii tai dupre chip i-ai facut...“ 91). lata deci confirmarea unei spiritualitati desavirsite. Totusi, poate apa- rea un echivoc tn privin{a imaterialititii puterilor ceresti. Sf. Teodor Stu- ditul sesizeaz aceasta problem, care mijeste sub intrebarea daca ingerii, prin perfecta lor imaterialitate, nu cumva au si ubicuitate. In fata acestet eventualitati, Teodor Studitul este gata sa afirme ci, desi ,munti de lumi- na“ si ,flacdra cuvintdtoare" a lui Dumnezeu, ingerii au totusi o oarecare corporalitate, pentru c& ei nu au ubicuitate. Intr-adevar, in cartea lui lov, 15) se spune:: ,,dupa ce ingerii s-au depirtat de la ei, Ia cer...“; iar la Matei (XXVIII, 2) citim: ,,..ingerul Domnului, pogorind din cer, a venit...“. Sint “ined si alte citate, dar socotim suficiente pe acestea pentru a face sd reiasi ‘faptul c& ingerii nu pot fi in acelasi timp in dou’ locuri. Naturi acorporale $i aspatiale, ei intrebuinjeaza totusi timp ca si ajung’ dintr-un loc in altul, chiar daca se deplaseazi foarte repede 22). 24, Serisoarea XCV citre Paulin, ed. cit. 25, Dialogul cu iudeul Trifon, trad, de Pr. O. CAciuli, Bucuresti 1941, p. 133. 26. Tobit, XII, 19. 27. Sf. Ioan Damaschin, op. eit., p. 80. 28. Pseudo Dionisie Areopagitul, op. cit., p. 38, 29. St. Ioan Gura de Aur, Comentarul I la Ozias, ed. cit., p. 259. 30. Sf. Vasile, Epistola VIII, Migne, P. G. XXXII, col, 247. 81. Minei, nojembrie 8, Cintarea la Utrenie. 32, Silvestru de Canev, Teologia dogmatick ortodoxi, trad. de Silvestru, Epis- ‘copul Husilor, Bucuresti 1902, yol. III, p. 183. Satana urcé si coboara intre cer si pamint; in Evanghelia dupa Luca ((, |128 “ Magistrand ANCA MANOLACHE Explicatia este faptul ca, desi nemateriali, ei sint marginiti, cireum- serisi, cum spune Sf. Vasile *), ei nu pot fi peste tot in acelasi timp, caci numai Dumnezeu poate aceasta, Hristos fiind la zamislirea Sa, si in Fe- cioara si pretutindeni +). = Si. loan Damaschin, rezumind gindirea patristic de pind la sine, se pronun{&: ,,Care este ins natura si definifia fiintei lui (a ingerului), numai Ziditorul 0 stie. Se spune cA este necorporal si imaterial in raport cu noi, deoarece tot ceeace se pune in comparatie cu Dumnezeu, singurul in- comparabil, este grosolan si material. Numai dumnezeirea este realitate imateriala si necorporala* 85). Am insistat pind acum cu 0 intreaga serie de citate, pentru a se vedea cit de atenta este teologia Sfintilor Parinfi in a pastra echilibrul in termenii cu care este desenmata natura ingerilor. Daca unii au afirmat o oarecare materialitate a lor, alfii au slavit spiritualitatea lor desavirsita, ca find mini pune, luminile de a doua; daca alfii i-au considerat tot aga de imate- riali ca Divinitatea insisi, ceilalfi le-au atribuit o oarecare substantialitate pentru a covirsi eviavia, care nu poate considera o natura creatd, ca fiind aceeasi fire cu a Ini Dumnezeu. O precizare categorica intr-o directie sau ta alta, ducea la eroare. Astiel, de pilda; in teologia veacului nostru, Serghie Bulgacov tinde totusi a contopi atit de mult sfinjenia ingerilor cu cea a Duhului, incit ajun- ge si afirme ca ingerii nu au o natura proprie, alta decit cea dumnezeeasca: ‘n-au natura proprie, sint dumnezei creati“ 86), zice teologul rus, si con- tina’ in alt loc: ,,Ei n-aii o natura deosebitd de cea divina. Desi ea le este” data ca la niste creaturi, totusi ea find dat, constituie deja insasi fiinta lor 7). 5 Pentru ortodoxia noastra, afirmatia aceasta pare o exagerare si vom vedea ulterior in ce misura este. Pentru moment insa, punem alaturi afir- matiile teologului catolic Etienne Gilson, in aceeasi materie; el spune cd ingerii nu se deosebesc de Dumnezeu prin aceea c4 sint mai materiali; —et nu au niciun fel de materie, ci, ,,pura inteligenta, forma simpla si libera de orice materic‘, ei ,n-au totusi decit o cantitate limitaté de fiinta' 5 Cu alte cuvinte, ei se deosebese de Dumnezeu ca finitul fata de infinit —zice acelasi tomist 99). s De la aceasta precizare, pind la aceea c& Ingerii nu au alti natura de cit cea divina, nu vedem distant’. Exact acelasi lucru reiese si din expresia lui Serghie Bulgacov, care trage ultimele consecinte: ,,ci sint dumnezei creati‘, neavind o natura specific’ lor. In discutarea problemei timpului, in angelologie, trebuie si tinem seama de faptul c& unul este timpul in care se (petrece viata exclusiv personal a ingerilor — timp care nu corespunde celui orinduit de soare pentru planeta noastra — si all timpul nostru, c&ruia trebuie si se supund si ei, in momentul cind vin in contact eu noi, si care este timpul material cunoscut in limbajul curent. 38. Despre Sf. Duh, Migne, P. G. XXXII, col. 159: ,v nepiypdnty vér@ wyxd enioventa” 34. Sf. Teodor Studitul, op. cit. col. 411. 35, Dogmatica, ed cit., p. 80. 36. Serghie Bulgacov, Seara lui Iacov, Paris 1929, p. 142. 87. Idem, ibidem, p. 143 si urm: 28. E. Gilson, Le thomisme, Paris 1927, ed. T1I-a, p. 158. 39. Idem, ibidem, p. 157. iUN CAPITOL DE ANGELOLOGIE 129 Tata prin urmare, cd ceea ce e condamnabil in exagerarea teologului us, este prezent si in afirmatia teologici catolice. Nu mai vorbim ci accasti aserjiune provoacd nelamuriri asupra ciderii acestor duhuri care sint o scantitate limitata de Dumnezeu! Cel putin, Serghie Bulgacov, consecvent liniei sale, are si imaginatia necesari — uneori foarte bine veniti — in a explica posibilitatea cAderii prin cele doud aspecte ale libertifii creaturale— lucru asupra caruia vom reveni in capitolul urmator. Deocamdata, este important faptul ca, incercarea de a identifica esenta angelica cu cea divina si a nu face decit o diferenfiere de cantitate. este aproape o impietate 49). E de mirare cum teologul catolic amintit n-a intre. buinjat macar ideile uriasului Parinte al Bisericii apusene, ale Fericitului Augustin, care neagé identitatea aceasta de natura. In ,,De civitate Dei, acesta precizeaza: ,,EI le-a dat fiinja (viata) dar nu fiinta suprem’ care este a Sa“ 41), de aceea, spune marele teolog, ingerii sint schimbitori, pen- tru ca sint luaji nu din substanfa Sa, ci din nimic* 42). De altfel, marii ginditori ai Bisericii rasaritene au precizat mai intii li- mitele superioara si inferioara intre care se poate dezbate problema naturii ingerilor; apoi au apropiat aceste limite, restringind — in dectrsul timpu- lui — posibilitatea dubiului pina la conturarea unei eventuale exprimari a dogmei crestine in acest sens. Sf. Vasile cel Mare, in tratatul sau Despre Duhul Sint, clarificd aceasta chestiune, ardtind ca puterile cerului nu ¢int sfinte prin fire, ci au masura sfinfeniei de la Duhul 4%); ci au posibilitatea destvirsirii, dar o obtin prin Sfiniul Duh, in care traese. Sfinfenia este deci, din afara de fiinfa lor, ca fiindu-le impartasita de Persoanele Sfintei Treimi — in spefa, de Duhul #4). In acelasi spirit, Sf. Ioan Gura de Aur, care afirmase totala incorpora- litate a ingerilor, isi precizeaza bine ideca in sensul ci imaterialitatea lor nu presupune cufundarea lor in insasi esenja Dumnezeirii, in lumina divina, care este inaccesibilé (neapropiata) 45); acest fermen de ,,inaccesibil” esic inca mult mai mult decit ,,incomprehensibil", care poate insemna totusi se- sizabil intr-un alt mod. Esenfa lui Dumnezeu este nu numai greu de cuprins, de injeles, dar ea este de neatins in vreun mod specific naturii create, nic; chiar ingerilor, spune marele comentator, c&ci ,,nimeni nu a vazut pe Dum- hezeu vreodata", cea ce inseamna cA si ingerii vid pe Dumnezeu numai 40. Eiste drept ci inainte de a identifica esenja ingerilor cu cea dumnezeiascli, Gilson afirms — curios! — materialitatea ingerilor, argumentind cé ei nu pot fi Corporali, conturafi, dar materiali pot fi, pentru c& intelege prin materie «in sens larg», orice forf& care intré in compozitie cu un act in constituirea unei fiinte date. Ont, singurul principiu al miscirii si schimbarii se gaseste in materie; deci, trebuic 8h fie, in mod necesar, o materie in orice lucru migcat (cf. op. elt., p. 155). Este locul si observim c& in Ortodoxie se cauté pistrarea echilibrului prin usoare antiteze de expresii, pentru ca puterea de infelegere a fiecdruia din noi si-si contureze sinteza sa proprie, pentru obiectul eredintei sale. Pe cind, din contradictia oferité de aceste pasagli expuse din sistemul tomist, nu poate iesi o sintezd, ci mai degrab& un echivoc. 41, De civitate Dei, ed. cit., Cartea XI, cap. II. 42. Ibidem, cap. I. 48, Despre Duhul Sfint, op, cit., col. 136. ; 44, Idem, tbidem, col. 136. 45. St, Toan Gurd de Aur, Omiliile IIE gi IV contra Anomeltor, ed. cit., pp. 163-175. 9130 Magistrand ANCA MANOLACHE prin sincatabaza, numai prin pogorémintul lui Dumnezeu din mild si dra- goste pentru lucrul miinilor Sale. Sintem, asa dar, foarte departe de identificarea pe care o face Serghie Bulgacoy, intre esen{a divina si cea angelic’. Dintr-un exces de dragoste pentru locuitorii cerulii, teologul rus coboara — fara si vrea — divinitatea, la niyelul creatur j Dar in materie de angelologie, Serghie Bulgacov ne-a dat si conlri- bulif pretioase. De pilda, consecinjele naturii ingeresti sint studiate cu rivnd, talent si folos pentru interesul problemei noastre, : Am vazut ci in actul ereatiei, ingerii —,,cerul — se nase la un singiir cuvint, sau numai ta gindul lui Dumnezeu, cum spusese Sf. Grigorie ‘Teo- jogul, = dar tofi deodata. Aceasta aparitie — deodata si definitiva pentru intreaga lume angelica de 1a inceputul timpului pina in vesnicie — implica inutilitatea tnmulfirii lor, dupa cum natura lor spiritualé’implic’ imposi- bilitatea procreafiei, deci, a inmulfirii lor intre gi prin ei. Prin urmate, ei fu au postbilitatea de a comunica fiinjial mtre ei; ei sint — cum, spune Bulgacov — fiecare ,,un modus oarecare al naturii Iui“46). In eintarile bi. Sericesti, in acatiste, imne, se pomeneste de un ,,cin", de un ,,sobor inge- rese, Ei nu sint un neam, cum sintem noi oamenii, ci traese uniti prin dra- Gostea lor si viafa lor participanté la Duh; unirea lor ins nu este o unire naturalé — cum ar fi cea omeneasci — ci una ,,ipostaticd 47), dupa cum 0 desemneaza Bulgacov. : Este interesant si remarcim aici, ca felul naturii ingerilor atrage o fchimbare de perspectiva in problema eshatologica si soteriologicd a fifn|ei lor. Lipsa de ,confluenta* — am zice noi — a naturii angelice- apr — ee Haight — cinul ingerese de transmiterea pacatului unuia din ci, celorlalf. Daca in neamul omenesc pacatul a intrat printr-un singur om, in sobor\l ingeresc, pacatul unuia nu poate angrena celelalte fiinje din punet de vedere ontologic, decit doar din punct de vedere moral. Dar in acelasi timp si min. tuirea, ‘pentru ingeri, capati un caracter acut subiectiv, deontologic, Un corolar al sobornicitaii lor, este deci aspectul subiectiv ai mintuirit lor 48) Deasemenea, din aceeasi cauza, adica din lipsa de comunicabilitate 4 Taturii lor, Firea ingereasca a putut primi intre monadele sale dezbinarea st slirsitea definitiva, caci, cum am vazut, departe dea se putea sustine par iparea Ingerilor 1a natura divin, firea ingereascé a fost pasibilé de per- vertire, Dar aceasta viciere, data fiind firea “ingereasci, este mult mai grava pentru cet atinsi de conrupfie, decit a putut fi pacatut strimosese pontna. neamul omenesc luat ea intreg. Prin intruparea Mintuitorului, natura ome: Teascd a putut fi centrata din nou pe coordonatele sale firesti: regenerate ei este asigurata din punct de-vedere obiectiv. Daca moartea‘a intrat int pul Omenese prin pacat, in schimb invierea e daruiti prin sfinjirea f ‘Pe cind moartea duhurilor netrupesti, ‘este ireversibila. Pentru diayol, intoarcerea nu mai-este posibila, inviere nu exist#, Dac oamenii ay cli dle la posse non mori — ta non posse non mori, ei aut in sehimb pritm 46. Serghie Bulgacoy, op. cit., p, 110.UN CAPITOL DB ANGELOLOGIE 13 Invierii, Pe cind in lumea duhurilor — putem parairaza — de la non poset trorh, aga cum au fost creafi, i chip paradoxal ei au ajums 12 nom Best Feesurgere. , Toti cei ce te cunosc intre popoare — spune glastl Domnului — teal uimigi din pricina ta; esti nimicit si nu vel mal fi niciodati #9) rit ty Satena nu va mai putea event la viatd, el fei va trai continus propria -moarte, pe care a ales-o din proprie initiativa, eu proprii puteri si in virtutea liberei sale alegeri. : saute are, edderea satanei gi a ingerilor lui, fe obligt a contesia afirmatia naturii comune a ingerilor cu Dumnezeu — cum alirma teologia aa atcatolica saul cea a lui Serghie Bulgacov — 5°), taminind ingonte- renee renal c& firea lor este o esenta proprie, pur spiritualé, avind sfin- Tenia nu in sine, ci prin participare, prin impartésirea de Ia Duhul Sfint, tena teatd cu virlualitaji schimbatoare, actualmente find definitiv inta- rita in bine sau in rau c) Caderea ingerilor. Problema aceasta, a primului pacat in lumea creat, este desigur 0 pia- tri de incereare pentru teologia crestind. Davd la ciderea omultl, 0 prima explicatie imediaté oferea o justificare de moment — fiind vorba de inter- Nenlia nefasti a diavolului — la pacatul primelor creaturi dispare si acea- vere Decare de justificare. Raul pe care ba ales Satana, n-a mai fost pro- vocal, nu a venit ca raspuns a unei incitatii din afar’. Dar nici inlduntrul ini nw putea fi, caci natura lui a-iesit curata din mina Creatorului, Natura ingerilor ¢ atit de bun’, ca nimic nu poate si o strice, decit departarea de Dumnezeu — spune Fericitul Augustin %) : ax tam sa prodiis aceasta departare, ce a determinat-o? Textele scrip- turistice respective nu explicd ullima ratiune a acestei catastrofe cosmice. E si explicabil, pentru ca motivul esential care a determinat prabusirea unei Fini de lumini, este legat de problematica persoanel: libertate gi autore- stringere. Iar aceast concluaie este rezultatul unui lung proces PS tartmul gindirii si al experien{ei meamului_ omenese = iti ele texte de valoare central in privinia aceasta, Isaia XIV. 1? si Ezechiil XXVIII, 14 — indica suficiente teme de discujie. Din punct de ve- rere dogmatic, ne intereseazé in primul tind afirmatia cAderit Satanei si in al-doilea tind motiv 49. Tezechiil, XXVIII, 19. 50. Afirmatia lui Serghie Bulgacov c& el nu au naturd proprie, ci o au pe cea dumnezelasct, ne oblig& st ne intrebam: dack au cu tofii aceeast fire, in ce fel se deosebest intre ei? Cum se mai distinge sinea chruia, ca personalitate aparte, nefiind decit nigte suporturi, . Magistrand Pr, ANDREI EFTiMIE: Au existat episcopi canonicl in Transilvania, in veacul al XVI-lea? Magistrand I. N, FLOCA: Dispensa in dreptul bisericesc. Magistrand A, MANOLACHE: Un capitol de angelologie: creafia, natura si ciderea ingerilor. 1-2 SERIA Il-a == IANUARIE — FEBRUARIE == ANUL Vil / 1955