You are on page 1of 111

1.

Colectarea si prepararea probelor de sita

Colectarea probelor de sita si prepararea lor este un proces important in activitatea de mud-logging,
corectitudinea efectuarii lui influentind intocmirea coloanei litologice precum si detectarea zonelor de
interes in timpul forajului.

In functie de modul de colectare avem doua tipuri de proba:

- probe globale- pentru colectarea lor se aseaza o tabla sau un recipient la marginea sitei unde
debitul de detritus este cit mai redus, astfel incit proba sa fie cit mai reprezentativa.
Colectarea probei de pe tabla respective se face prin metoda sfertuirii sau injumatatirii in
functie de cantitatea de proba adunata

- Probe spot- se colecteaza proba direct de pe sita vibratoare, de pe banda unde proba nu
stationeaza la marginea sitei

Intervalele de colectare si numarul de probe globale pe interval sint de regula impuse de beneficiar.
Obisnuit rata de probare este de:

- probe globale x10m sau 5m in steril in functie de rata de penetratie

- probe globale x 3m sau cit se poate de des in zona de interes

Pentru obtinerea informatiilor cit mai detaliate despre litologie este bine ca probele globale sa fie
completate de probe spot ori de cite ori este suspectata o schimbare de litologie.

Proba globala colectata se prepara pentru analizele ulterioare dupa urmatoarea schita:
Proba bruta se introduce din sita #1, se omogenizeaza si se portioneaza astfel:

1. Probe pentru analiza la microscop- din proba omogenizata se ia o cantitate mica de proba care
se pune separat pe o tavita, fiind spalata si trecuta ulterior prin site. Proba de pe ultima sita
se aseaza cit mai uniform pe o farfurie lasindu-se citeva minute la uscat inainte de a fi analizata la
microscop.
OBS: a nu se clati proba excesiv pentru a nu se dizolva argila

2. Probe nespalate (unwashed samples)- din proba bruta se ia o cantitate de cca. 500 g de proba care
se introduce in punga de plastic, si apoi intr-un saculet de pinza. Fiecare saculet va fi etichetat de
preferinta cu markerul astfel:

- numele clientulului

- numele sondei

- adincimea probei si unitatea de masura (metru sau feet)

OBS: pentru intervalele unde din anumite motive (pierderi de circulatie, site defecte etc) nu avem
probe de sita, se va lasa saculetul etichetat adaugindu-se mentiunea “Lipsa proba”.

Probele astfel etichetate se vor depozita in ordine in cutii, mentionindu-se pe cutie urmatoarele:

- numele clientului

- numarul cutiei

- numarul setului

- numele sondei

- tipul probei

- intervalul de probare

- adresa

3. Probe geochimice (geochemical samples)- din proba bruta se ia cca. 750 g proba care se
introduce in cani de metal de cca. 1 litru (cca. ¾ din cutie trebuie sa fie cu proba). Se umple cutia
cu apa si se adauga 2-6 picaturi de bactericid functie de solutia folosita. Se pune capacul, se agita
cana pentru omogenizare si se depoziteaza in cutii de lemn cu capacul in partea de jos. Canile si
cutiile se vor eticheta la fel ca probele nespalate.

4. Probe spalate si uscate (washed and dried samples)- proba ramasa pe sita #1 se va spala iar
detritusul acumulat pe sita #2 se va pune intr-o tavita fiind apoi clatit in mai multe ape. Proba
astfel pregatita se va introduce la cuptor (105 grade) pina la uscarea completa. Daca pe sita #1
ramine detritus cu forma aschioasa se poate spune ca avem daramatura. Dupa uscare se ia cca. 100
g proba si se introduce in pungi mici cu fermoar etichetate ca mai sus.

5. Proba nespalata si uscata (unwashed and dried samples)- proba bruta se introduce in saculeti de
pinza si se usuca in aer intr-un loc special acoperit (se solicita mai rar de catre beneficiar)

6. Proba spalata si uscata se mai pastreaza pentru:

a. calcimetrie

b. fluoroscop
OBSERVATIE: Pentru fluidele pe baza de petrol avem doua metode de spalare:

- spalarea cu detergent- proba de sita se clateste in solutie de apa cu 10 % detergent

- spalarea cu bicarbonat de soda- proba de sita se clateste cu solutie de bicarbonat de sodium


(500 g bicarbonat de sodium la 1 litru de apa) si apoi cu solutie de apa cu 10 % detergent

2. Descrierea litologica a probelor de sita

Descrierea litologica a probelor de sita se realizeaza cu ajutorul microscopului binocular. Prin examinarea
probelor de sita la microscopul binocular se determina urmatoarele caracteristici a formatiunilor traversate
in timpul procesului de foraj:

- tipul rocii traversate

- estimarea procentuala a diferitelor tipuri de roci din proba de sita

- culoarea

- textura

- porozitatea

OBS: este important ca intensitatea luminii si unitatea de marire (de regula x10) sa fie constante pentru
obisnuirea ochiului si intrarea mudloggerului intr-o rutina.

Pentru estimarea procentuala a diferitelor tipuri litologice dintr-o proba de sita se poate lua ca model
figura. 1.
Figura 1: Estimarea procentuala a probei de sita

OBS: daca tipul de roca apare in proba de sita intr-un procent <5% ea se va descrie in caietul de litologie
ca “urme” sau “rare” (“traces” sau “rare”).

In mudlogging descrierea litologica a unui tip de roca cuprinde:

1. Numele rocii

2. Culoare- culoarea aparenta a rocii deriva de la culoarea constituientilor (granule, ciment,


matrice), mediul de depozitare, diageneza, eroziune.

3. Duritate / fisibilitate

Atit duritatea agregatelor minerale (duritatea rocii) cit si fisibilitatea ei ne indica gradul de diageneza a
rocii.

Duritatea este un parametru fizic subiectiv bazat pe forta necesara (aplicata perpendicular) pentru a
sparge agregatul de minerale utilizind acul de proba.

Fisibilitatea este o caracteristica ce se intilneste doar la “shale” si se datoreaza laminelor fine de


minerale argiloase precum si a laminelor de silt care au un paralelism puternic.
O corelare intre duritatea mineralelor (scara Moh’s) si duritatea agregatelor de minerale este redata in
tabelul de mai jos.

Mineral Duritatea dupa Duritatea agregatelor minerale


standard scara Moh’s

Talc 1 Neconsolidat: granulele cad la distanta in conditii unui mediu uscat

Gips 2 Friabila: roca se sfarima usor la aplicarea unei forte

Calcit 3 Soft: agregatele minerale nu au forma si nu opun rezistenta

Fluorit 4 Plastic: agregatele sint usor de modelat

Apatit 5 Firm: agregatele au forma si structura, se penetreaza usor

Ortoclaz 6 Casant (brittle): agregatele se sfarma la aplicarea unei forte

Cuart 7 Duritate medie: granulele din agregat se pot detasa cu un ac

Topaz 8 Dur: granulele nu se pot detasa cu acul

Corindon 9 Foarte dur: agregatele de roca se sfarma intre granule

Diamant 10 Foarte dur: agregatele de roca se sfarma intre granule

4. Caracteristici majore (valabila numai pentru argile)- sint o functie a continutului de carbonat,
silt, nisip, mica din argile.

5. Textura

5.a.- rocile clastice (valabila pentru rudite si arenite)

- dimensiunea granulelor

- forma granulelor- este importanta pentru determinarea modului si a distantei de transport,


porozitatii si permeabilitatii. Caracteristicile descrise la acest punct sint urmatoarele:

gradul de rotunjire- se refera la forma muchiilor si colturilor unei granule

gradul de sfericitate- se refera la raportul latime-lungime pentru o granula

- gradul de sortare- oglindeste capacitatea de transport, separare si depunere a granulelor in


functie de dimensiunea, forma si greutatea lor specifica. In general daca 50 % din granule au
aceeasi dimensiune atunci putem spune ca sortarea este buna.
5.b.- rocile carbonatice

- natura granulelor

- dimensiunea granulelor

6. Ciment / Matrice

- Cimentul: ocupa spatiile intergranulare ale rocilor, formindu-se prin procesul de precipitare
chimica a silicei, carbonatilor sau a altor solutii minerale. Cimentul poate fi primar (depus
odata cu fractiunea detritica) si secundar (rezultat in urma proceselor diagenetice)

- Matricea: se datoreaza proceselor mecanice, este de natura detritica fiind formata din
fractiuni granulometrice inferioare componentilor de baza. Prin tasare si compactizare
matricea devine liant. Diferenta dintre matrice si ciment este dificil de observat pe proba de
sita. In general cind contactul intergranular nu are loc putem spune ca materialul care umple
spatial dintre granule este matrice (tinind cont si de natura materialului).

6.a.- rocile clastice (valabila pentru rudite si arenite)

- grad de cimentare- este complementar duritatii

- tipul cimentului

6.b. rocile carbonatice

- grad de cimentare

7. Minerale accesorii / Fosile

8. Estimarea porozitatii vizuale- este exprimata in termini calitativi fiind o functie de textura,
duritate si gradul de cimentare.

9. Indicatii de hidrocarburi

- Indicatii vizuale (pete de petrol)

- fluorescenta directa (distributie, intensitate, culoare)

- fluorescenta indirecta prin intermediul solventului (rata, intensitate, culoare)


Deoarece zacamintele de hidrocarburi sint cantonate in special in rocile sedimentare, vom descrie mai
detaliat aceste roci

I. ROCI CLASTICE

Roci constituite din fragmente si granule minerale rezultate in urma proceselor de dezagregare mecanica a
unor roci preexistente. . Dupa natura materialului de origine rocile clastice sint reprezentate prin depozite
epiclastice (de origine terigena) si depozite piroclastice (de origine vulcanica).

A. ROCI EPICLASTICE

Sint alcatuite din fragmente si granule de natura minerala si petrografica eterogena, acumulate pe cale
mecanica, prezentindu-se sub forma neconsolidata si consolidata.

In functie de dimensiunea granulelor (scara Wentworth) pentru rocile epiclastice avem urmatoarea
clasificare:

Denumire particulelor Dimensiunea particulelor (mm)


Tip roca

epiclastica Limita inf. Limita sup.


Rudite 256 mm -
Blocuri (boulder)
(rudites) 64 mm 256 mm
Bolovanisuri (cobble)
4 mm 64 mm
Pietrisuri (pebble)
2 mm 4 mm
Granule (granule)
Arenite 1 mm 2 mm
Foarte grosier (very coarse)
(arenites) 0.5 mm 1 mm
Grosier (coarse)
0.250 mm 0.5 mm
Mediu (medium)
0.125 mm 0.250 mm
Fine (fine)
0.063 mm 0.125 mm
Foarte fin (very fine)
0.020 mm 0.063 mm
Siltite / Lutite Silt (silt)
( lutites / argillites) - 0.020 m
Argila (clay / mud)
A1. RUDITE+ARENITE+SILTITE

1. Tipul rocii

Tip roca
Consolidate Neconsolidate

Conglomerat Pietris RUDITE

Brecia Pietris

Tillite Till
ARENITE
Gresie Nisip
SILTITE
Siltit Silt

CONGLOMERAT: roca detritica consolidata prin intermediul unei matrici sau a unui ciment,
format din particule rotunjite cu dimensiuni > 2mm

Petrografic compus din:

- constituienti alogeni (minerale provenite din rocile sursa): litoclaste diferite ca natura
petrografica (magmatica, metamorfica si sedimentara) si granule minerale (cuart, calcedonie,
feldspati, calcite, minerale grele) si rar bioclaste

- constituienti autigeni (precipita din solutii prin procese chimice si biochimice): cuart, calcit,
calcedonie, opal, limonit care apar in cadrul cimentului

BRECIA: roca detritica consolidata prin intermediul unui liant (matrice aleuro-pelitica) si
constituita din elemente colturoase nerulate, cu dimensiunea > 2mm.

Petrografic compusa din:

- constituienti alogeni: fragmente litice de natura variabila

- constituienti autigeni: apar foarte rar (calcit si limonit)

TILLITE: amestec haotic de blocuri cu material pelitic ce joaca rol de liant. Rocile apar
associate cu formatiunile continentale fluvio-glaciare.

Petrografic compuse din:


- constituienti alogeni: litoclaste de diferte tipuri petrografice (eruptive, metamorfice,
sedimentare)

Dupa raportul cantitativ litoclaste - liant conglomeratele si breciile se clasifica astfel:

- orto: predomina litoclastele

- para: predomina liantul

GRESIE SI NISIP

Compozitie petrografica:

- constituienti alogeni: cuart, feldspati, litoclaste, mice, minerale grele, bioclaste

- constituienti autigeni: glauconit, oxizi de Fe, calcite, siderit, dolomit, anhidrit, pirita

Tinind cont de cei trei constituienti petrografici principali care intra in alcatuirea arenitelor avem
urmatoarea diagrama ternara (figura 2 ):

Astfel avem:

Tip arenit consolidat Tip arenit neconsolidat Componenti

Gresie cuartitica Nisip cuartitic Q>90%; L+F<10%

Gresie cuarto-feldspatica Nisip cuarto-feldspatic Q=75-90%; F+L=10-25%; F>L

Gresie cuarto-litica Nisip cuarto-litic Q=75-90%; F+L=10-25%; L>F

Gresii arcoziene Nisip feldspatic Q<75%; F+L>25%; F>L


Gresii litice Nisip litic Q<75%; F+L>25%; L>F

SILTIT SI SILT

Compozitie petrografica:

- constituienti alogeni: cuart, feldspati, mice, minerale argiloase,bioclaste

- constituienti autigeni: calcite, minerale argiloase, oxizi de Al

2. Culoarea

Culoarile sint variabile (cenusiu, roscat, maronie etc) si se datoreaza constituientilor mineralogici si
liantului.

3. Duritate

- neconsolidat: apar ca si granule (fragmente) individuale

- friabil: roca se sfarma la aplicarea unei presiunii (forte perpendiculare) usoare. Granulele se
detaseaza usor cu acul de proba

- duritate medie: roca se sparge in fragmente la aplicarea unei presiuni iar granulele se pot
detasa cu acul de proba

- dur: granulele sint dificil de detasat. Este nevoie de o presiune mare pentru sfarmarea rocii
intre granule

- foarte dur: granulele nu se pot detasa iar la aplicarea unei presiuni mari roca se va sparge
prin granule

4. Textura

a. Functie de dimensiunea particulelor avem:

Denumire particulelor Dimensiunea particulelor (mm)

Limita inf. Limita sup.


256 mm -
Blocuri (boulder)
64 mm 256 mm
Bolovanisuri (cobble)
4 mm 64 mm
Pietrisuri (pebble)
2 mm 4 mm
Granule (granule)
1 mm 2 mm
Foarte grosier (very coarse)
0.5 mm 1 mm
Grosier (coarse)
0.250 mm 0.5 mm
Mediu (medium)
0.125 mm 0.250 mm
Fine (fine)
0.063 mm 0.125 mm
Foarte fin (very fine)
0.002 mm 0.063 mm
Silt (silt)

b. Gradul de rotunjire

- angular- granula are forma cu muchii si colturi. Poate fi prezenta o usoara uzura a muchiilor
si a colturilor

- subangular- fata granulei este neatinsa, dar muchiile si colturile sint rotunjite

- subrotunjit- muchiile si colturile s-au redus la curbe usoare iar aria fetei originale este
redusa.

- rotunjit- fata originala este complet distrusa aparind o fata plata. Muchiile si colturile
originale s-au transformat in curbe largi

- foarte rotunjit- muchiile, colturile si fata originala nu mai exista. Toata suprafata granulei
consta in curbe largi iar fata plata este absenta.

Figura 3: Gradul de rotunjire a granulelor


c. Gradul de sfericitate

- foarte elongat

- elongat

- subelongat

- subsferic

- sferic

- foarte sferic
Observatie: La SILTIT gradul de rotunjire, sfericitate si sortare este dificil de estimat datorita dimensiunilor
foarte mici ale granulelor.

5. Ciment / Matrice

5.a. Gradul de cimentare

- necimentata- nu este prezent liantul de cimentare

- slab cimentat- prezent liantul de cimentare

- moderat cimentat cimentul umple majoritatea


spatiului poros

- bine cimentat

- cuartitic- se observa cu ochiul liber

- matrice

5.b.Tipul de ciment / matrice


RUDITE: este caracteristica matricea argilo-siltica.

Astfel avem:

- conglomerate: matrice argilo-siltica sau argilo-carbonatica (dupa calcimetrie) si rar ciment


ce poate fi calcitic, silicios, limonitic sau hematitic

- brecii: matrice argilo-siltica sau argilo-carbonatica

- tillite: matrice argilo-siltica constituite din particole fine de cuart, feldspati, clorite, mice,
carbonati si minerale argiloase.

ARENITE

Cimentul poate fi:

- silicios- este asociat in special cu gresiile cuartitice formindu-se cristale secundare peste granulele de
cuart existente . Opalul, calcedonia si chert-ul sint alte forme de ciment cuartitic

- calcitic- apare ca si cristale sau agregate

- dolomitic- apare ca si cristale sau agregate

- anhidritic- este asociat mai ales cu cimentul dolomitic, silicios rar calcitic

- piritic (cristale mici)

- sideritic

- hematitic

Matricea: cele mai comune materiale care intra in constitutia matricii sint argila si siltul. Astfel putem avea:

- matrice argiloasa

- matrice siltica

- matrice argilo-siltica

- matrice argilo-carbonatica

SILTITE

Cimentul poate fi:

- silicios

- calcitic

Matricea poate fi:


- matrice argiloasa

- matrice argilo-carbonatica

6. Minerale accesorii / Fosile

6.a. Minerale accesorii

Pe linga mineralele primare si cimentul care constituie roca mai apar si minerale accesorii. Acestea de
regula sint:

- biotit

- chert

- feldspati

- glauconit

- lignit

- muscovit

- olivine

- pirita

- calcopirita

- siderit

In functie de procentul din proba de sita a mineralelor accesorii avem urmatoarea clasificare a mineralelor
accesorii:

- urme: minerale accesorii< 1%

- rare: minerale accesorii intre1-5%

- minore: minerale accesorii intre 5-10%

- moderate: minerale accesorii intre 10-15%

- abundente: minerale accesorii intre 15-20%

6.b. Fosile

In proba de site se pot intilni resturi de macrofosile precum si microfosile.

In functie de procentul fosilelor din proba de sita avem:

- urme: fosile < 10%


- moderate: fosile intre 10-25 %

- abundente: fosile > 25%

Cele mai comune fosile intilnite sint: alge, brachiopode, briozoare, corali, crinoide, foraminifere,
gasteropode, ostracode.

10. Porozitatea vizuala

Porozitate vizuala este de tip intergranulara.

O estimare procentuala a porozitatii este redata in tabelul urmator:

Descriere
Porozitatea (%) Termen
Duritate mare, granulatie fina-mare, granule angulare, subsferice, sortare
slaba, bine cimentata
0-5 Porozitate vizuala neglijabila

5-10 Porozitate vizuala slaba

10-15 Porozitate vizuala medie

15-20 Porozitate vizuala buna


Granulatie mare, granule foarte rotunjite, sferice, sortare foarte buna,
neconsolidata sau friabila, neconsolidata sau slab cimentata
20-25 Porozitate vizuala foarte buna

11. Indicatii de hidrocarburi

Vezi capitolul 3 “ Analiza probelor de sita la fluoroscop”.

Exemplu: 2020-2030m: GRESIE cuarto-litica, cenusie, friabila, grosiera la foarte grosiera, rotunjite,
sferice, bine sortata, slab cimentata, ciment carbonatic, glauconit, litoclaste, porozitate vizuala
intergranulara buna, fara indicatii de hidrocarburi. Abundent: fosile.

Elemente ajutatoare pentru diferentierea litologica:

CONGLOMERAT+BRECIE:

- viteza de avansare poate sa scada usor in functie de gradul de compactare si de tipul matricii
- sapa torsioneaza (bate la masa),

- in proba de sita apare un amalgam de constituienti litologici.

GRESIE:

- viteza de avansare creste comparativ cu viteza de avansare in argile, functie de gradul de


cimentare si de tipul de ciment

- cimentul carbonatic se determina prin reactia cu HCl 10%.

- la forajul in gresie cuartitica viteza de avansare scade foarte mult iar sapa torsioneaza.

SILTITE:

- sint dificil de diferentiat fata de o gresie foarte fina

- viteza de avansare creste comparativ cu viteza de avansare in argile,functie de gradul de

cimentare si tipul de ciment.

A2. LUTITE

Roci pelitice formate predominant din minerale argiloase (peste 60%) cu dimensiuni sub 0.002mm.

Petrografic sint compuse din:

- constituienti autigeni reprezentati prin silicati de Al si Mg hidratati (caolinit, illit, nacrit,


montmorillonit, halloysit, dikit), silice, calcite, clorit, glauconit

- constituienti alogeni reprezentati prin granule de cuart, feldspati, mice, minerale grele si
bioclaste

1. Tipul rocii

- argila

- shale

- marna

Diferenta majora intre argila si shale este fisibilitatea, astfel argila apare structural ca o masa compusa din
minerale argiloase iar “shale” este compus din lamine fine de minerale argiloase, silt, mica ce au un
paralelism puternic.

2. Culoare

Argilele prezinta culori variabile functie de mineralele ce intra in compozitia lor:


- alba- datorita alumosilicatilor hidratati (a nu se confunda cu “rock-flours”)

- galbena- datorita compusilor de Fe

- bruna- datorita oxizilor de Fe (limonit)

- rosie- datorita oxizilor de Fe (hematit)

- verde- datorita cloritului sau glauconitului

- cenusie- posibil datorita grafitului

- negru- datorita materialului bituminos

Culoarea argilelor mai poate indica si mediul de formare a lor:

- rosu si maroniu- mediu oxidant

- gri si verde- mediu reducator

- maroniu negricios- materie organica, posibila roca sursa

- neagra- mediu anaerobic

3. Caracteristici majore

Argila functie de continutul carbonat (dupa calcimetrie) se imparte in:

- argila: carbonat <1o%

- argila calcaroasa: carbonat 10-35%

- marna: carbonat: 35-65%

- calcar argilos: carbonat 65-90%

- calcar: >90%
Functie de continutul in nisip (siltit) avem:

- argila: nisip+siltit<10%

- argila siltica: nisip+siltit 10-50%

- nisip argilos: nisip+siltit 50-90%

- nisip: nisip>90%

Mai putem avea argila micafera, fosilifera, glauconitica.

4. Duritate / Fisibilitate

Gradele de duritate pentru sedimentele argiloase sint urmatoarele:

- soft: nu are forma sau rezistenta iar materialul tinde sa curga

- plastic: se modeleaza usor si se pastreaza sub diferite forme. Este dificil de spalat si se
prinde de acul de proba

-duritate medie (firm): materialul este definit ca forma si structura. Proba se sparge la
penetrarea cu acul (penetrarea cu acul se face relativ usor)

- casant- se comporta ca si la spargerea unei bucati de carbune

- dura: are forma cu muchii angulare, spargerea cu acul se realizeaza cu dificultate

In functie de gradul de duritate, forma si fisibilitatea sedimentelor argiloase separam alte citeva
caracteristici:

- amorfa: caracteristica valabila pentru argilele soft si plastice cind mineralele argiloase apar
ca o masa globulara

- microbloc: caracteristica valabila pentru argilele de duritate medie si dure, cind la penetrarea
cu acul agregatul argilos se desparte in microblocuri

- fisibile: valabila la shall-uri

5. Textura- pentru sedimentele argiloase textura se refera la caracteristicile suprafatei agregatului


argilos (luciu).

OBS: Aceasta caracteristica este valabila pentru sedimentele argiloase cu duritate medie, casante sau dure,
argilele soft si plastice fiind amorfe.

In functie de reflexia luminii din suprafata agregatului avem:

- luciu pamintos (earty)

- luciu catifelat (silky)


- luciu cerat (waxy)

- luciu rasinos (resinous)

6. Accesorii / Fosile

Mineralele accesori cele mai frecvente care apar in depozitele argiloase pot fi:

- mica

- glauconit

- pirita

- silt

De asemenea in depozitele argiloase pot aparea fosile.

Mineralele accesorii si fosilele se vor descrie si ca procent pe proba de sita.

Exemplu:2020-2050m: ARGILA cenusie, calcaroasa, duritate medie, microbloc, textura catifelat, mica, silt.
Abundent: fosile

Elemente ajutatoare pentru diferentierea litologica:

- viteza de avansare este mai mica decit in gresii

- daca argila este plastica proba de sita este dificil de spalat, iar prin spalare excesiva se poate
pierde o cantitate de argila.

B. ROCI PIROCLASTICE

Rocile piroclastice reprezinta produse ale activitatii vulcanice explozive, depuse prin actiune gravitationala
in diverse medii de sedimentare.

Petrografic sint constituite din particule de sticla vulcanica (constituient principal), silt, litoclaste

1. Tipul rocii

TUF

2. Culoare
- alb

-cenusiu deschis

- maroniu

-verde deschis etc.

3. Duritate- casant

4. Textura- apare microcristalin

-spartura concoidala

5. Minerale accesorii

- silt

- litoclaste

Exemplu:2025-2030m: TUF cenusiu-verzui, casant, spartura concoidala, silt.

Elemente ajutatoare pentru diferentierea litologica:

- viteza de avansare este mai mica decit in gresii dar mai mare decit in argila

- nu reactioneaza cu HCl 10%, sau poate reactiona slab la inceput functie de impuritati

- structura sticloasa (vitroasa).

II. ROCI DE PRECIPITATIE CHIMICA

A. ROCI CARBONATICE

Roci sedimentare poligene constituite din minerale carbonatice in proportie de peste 50% (calcite, aragonit,
dolomit, siderit, ankerit, magnezit) si subordonat alte minerale alogene (cuart, minerale argiloase etc.) si
autigene (feldspati, fosfati, oxizi).

1. Tipul rocii

Functie de continutul in calciu si magneziu rocile carbonatice se impart in:

- calcar CaCO3
- dolomit (Ca,Mg)(CO3)2

Intre aceste doua tipuri principale de roci carbonatice exista urmatoarea serie de tranzitie:

- calcar: CaCO3>90%; (Ca,Mg)(CO3)2<10%

- calcar dolomitic: 50-90% CaCO3; 10-50% (Ca,Mg)(CO3)

- dolomit calcitic: 10-50% CaCO3; 50-90% (Ca,Mg)(CO3)

- dolomit: CaCO3<10%; (Ca,Mg)(CO3)2>90%

Determinarea procentuala a carbonatului de Ca si Mg se realizeaza prin intermediul calcimetrului.

Functie de continutul in componenti siliciosi calcarul se imparte in:

- calcar: CaCO3>90%; componenti siliciosi<10%

- calcar grezos: CaCO3=50-90%; componenti siliciosi=10-50%

- gresie calcaroasa: CaCO3=10-50%; componenti siliciosi=50-90%

- gresie: CaCO3<10%; componenti siliciosi>90%

Functie de continutul in argila calcarul se imparte in:

- calcar: carbonat >9o%

- calcar argilos: carbonat 65-90%

- marna: carbonat: 35-65%

- argila calcaroasa: carbonat 10-35%

- argila: carbonat<10%

Determinarea procentuala a carbonatului de Ca si Mg se realizeaza prin intermediul calcimetrului.

Rocile carbonatice sint compuse din doua faze:

- matricea (ortocheme) sau fluidul calcaros- compusa din particule carbonatice sub
0.02mm. Initial matricea a fost un material fluid care ulterior s-a intarit prin compactare
(eliminarea apei interstitiale) si posibil recristalizare.

- Granule sau alte elemente care pot fi:

- particule clastice- fragmente organice sau anorganice

- cristale- sint produsul recristalizarii (calcit rar aragonit si dolomit)


Marimea, procentul, aspectul si originea granulelor sau elementelor ce intra in constitutia rocilor
carbonatice caracterizeaza aceste roci precum si faciesul de formare. Astfel avem:

- peletele: corpusculi calcarosi fara nucleu genetic, de forma sferica sau ovoidala (uzual de
0.1mm diametru), omogene, criptocristaline, formate prin procesul de acretionare

- oolite si pisolite: corpusculi calcarosi sferici sau ovoidali cu un nucleu genetic (cochilie,
cuart etc) si un cortex calcaros. Oolitele au diametru sub 1mm iar pisolitele au
diametru>1mm

- intraclaste: corpusculi calcarosi proveniti din dezagregarea calcarelor preexistente si


ramasi in cadrul aceluiasi bazin de sedimentare

- bioclaste- orice element de origine biologica, vegetala sau animala

- extraclaste sau litoclaste calcaroase- corpusculi calcarosi formati inafara bazinului de


sedimentare, fiind transportati si redepozitati

Observatie: peletele, oolitele si pisolitele, intraclastele si bioclastele se depoziteaza in acelasi bazin de


sedimentare unde se si formeaza.

In industria petrolului cea mai utilizata clasificare a rocilor carbonatice este clasificarea “Dunham”. In
functie de gradul de diageneza si mediul de depunere, dupa Dunham rocile carbonatice se clasifica astfel:

- Mudstone- fluid carbonatic >90%; granule sau alte elemente<10%. In timpul depunerii
apa a fost calma.

- Wackestone- compus in principal din fuid carbonatic, dar cu peste 10% granule

- Packestone- roca este compusa in principal din granule, fluidul carbonatic>10%


ocupind spatial poros dintre granule. In timpul depunerii apa a fost agitata, suportul
granular fiind foarte poros, permitidu-i fluidului carbonatic sa invadeze spatial
intergranular.
- Grainstone- roca este compusa in principal din granule, fluidul carbonatic fiind sub
10%. In acest caz porii pot fi umpluti cu calcite sau dolomit

- Boundstone- 100 % elemente granulare, constituientii originali fiind legati impreuna in


timpul depozitarii (recifi)

- Cristalin- textura originala este in intregime ascunsa datorita recristalizarii. Se disting


fetele de cristale. In acest caz marimea cristalelor devine un parametru important.

Figura 6: Clasificarea rocile carbonatice modificata dupa Dunham,1960


O alta clasificare mai rar utilizata in industria petrolului (se utilizeaza in Romania) este clasificarea lui
Folk, care are la baza dimensiunea cristalelor si proportia de alocheme, micrit si sparit din rocile
carbonatice.

Alocheme- corpusculi calcarosi formati autigen in cadrul bazinului de sedimentare

Matricea se clasifica in: - micrit: microcristalin cu dimensiunea cristalelor sub 0.01 mm

- sparit- dimensiunea cristalelor>0.01 mm

1. Clasa sparite- roci carbonatice constituite din alocheme prinse intr-o matrice sparitica. S-au
format in medii de plaja unde valurile au spalat fluidul carbonatic.

2. Clasa micrite- roci carbonatice constituite din alocheme prinse intr-o matrice micritica. S-au
format in medii cu energie mica, fluidul calcaros nefiind spalat.

3. Roci microcristaline- roci carbonatice constituite dintr-o matrice micritica care are alocheme sub
10%. S-au format in medii unde apa era putin adinca.

4. Biolithe: sint structuri organice (recifi si bioherme).


In functie de principalele alocheme ce sint prinse in matrice avem:

Principalele alocheme Tipul rocii

Cimentata cu sparit Cimentata cu micrit

Bioclaste (schelete) biosparit biomicrit

Oolite oosparit oomicrit

Pelete pelsparit pelmicrit

Intraclaste intrasparit intramicrit

Roci carbonatice biolithe dismicrite


formate insituu

2. Culoarea

Rocile carbonatice au diferite culori functie de prezenta materialului detritic (alb, maroniu, gri, transparent,
translucent)

3. Duritatea

Gradele de duritate pentru rocile carbonatice sin urmatoarele:

- soft

- friabil

- casant

- duritate medie

- dur

4. Textura

4.1. Dimensiunea cristalelor

2 mm -
Megacristalin
1 mm 2 mm
Cristale foarte grosiere
0.5 mm 1 mm
Cristale grosiere
0.250 mm 0.5 mm
Cristale medii
0.125 mm 0.250 mm
Cristale fine
0.063 mm 0.125 mm
Cristale foarte fine
0.004 mm 0.063 mm
Microcristalin
- 0.004mm
Criptocristalin

4.2. Textura (suparafata) rocii

- cerata

- sidefata

- sticloasa

- pamintoasa

- zaharoasa

- amorfa

- “vuggy”

- stilolitica

- cretoasa

5. Minerale accesorii / fosile

5.1. Minerale aceesorii

- calcit

- silice

- dolomit

- glauconit

- mica

- pirita

- anhidrit
- gips

5.2. Fosile (se intilnesc in special in calcare si mai putin in dolomite)

- alge

- briozoare

- echinoderme

- foraminifere

- moluste

- oolite

- fosile

Mineralele accesorii si fosilele se descriu si ca procent pe proba de sita (vezi rocile epiclastice)

6. Porozitatea vizuala

Porozitate depozitele carbonatice poate fi:

- primara: formata in timpul depozitarii rocii (porozitatea intercristalina, intergranulara,


cretoasa)

- secundara: ia nastere secundar in timpul formarii rocii. Cele mai comune tipuri de
porozitati secundare sint: fracturile, fisurile, vacuolara (vuggy)

Principalele tipuri de porozitate intilnita in calcare sint:

- porozitatea cretoasa: porii sint prea mici pentru a fi observati la microscop dar aceasta
porozitate se deduce din textura rocii. Porozitatea este ridicata dar permeabilitatea este
sub 1 md

- porozitatea intergranulara: spatiul liber dintre elementele constructive ale rocii (fosile,
particule)

- porozitatea intercristalina: ia nastere din glourile interstitiale dintre cristalele individuale


si granule si din aranjarea in cadrul rocii. Acest tip de porozitate tinde sa devina
discontinua din cauza umplerii golurilor cu ciment sau cu material fin
- porozitatea vacuolara: ia nastere prin dezalcanizarea fosilelor din rocile carbonatice
(fosilele sint mai solubile decit roca) sau prin alte mecanisme secundare .

- porozitatea vacuolara (vuggy): rezulta din dezalcanizarea rocilor carbonatice de catre


solutii sau ape de circulatie formindu-se astfel caneluri si spatii mari in roci.

- porozitatea de fractura: este rezultatul miscarilor terestre

- porozitatea recifala; este prezenta in structurile de recifi fosili algali si corali

- porozitate oolitica

La rindul lor tiprile de porozitate enumerate mai sus sint estimate procentual astfel:

Porozitatea (%) Termen

0-5 Porozitate vizuala neglijabila

5-10 Porozitate vizuala slaba

10-15 Porozitate vizuala medie

15-20 Porozitate vizuala buna

20-25 Porozitate vizuala foarte buna

7. Indicatii de hidrocarburi

Vezi capitolul 3 “ Analiza probelor de sita la fluoroscop”.

Exemplu: - clasificarea Dunham: MUDSTONE calcaro-dolomitic, cenusiu deschis, duritate medie, amorf,
pirita, porozitate intercristalina slaba, fara indicatii de hidrocarburi.

- clasificarea Folk: CALCAR DOLOMITIC microcristalin, cenusiu deschis, duritate medie,


amorf, pirita, porozitate intercristalina slaba, fara indicatii de hidrocarburi.

Elemente ajutatoare pentru diferentierea litologica:

Viteza de avansare este o functie de gradul de compactare a rocii carbonatice

Testul cu solutie de acid clorhidric- 10%

- calcar: proba reactioneaza instantaneu si violent. Proba pluteste pe acid, fiind complet
dizolvata in citeva minute, acidul raminind spumos.
- calcar dolomitic: proba reactioneaza imediat dar reactia este moderata si continua. Proba
nu va pluti in acid.

- dolomit calcitic: reactia este inceata la inceput, dar se accelereaza dupa citeva minute.

- dolomit: reactia este foarte inceata si ezitanta. Acidul trebuie incalzit ca reactia sa
continuie. Dupa dizolvarea dolomitului acidul va ramine laptos.

Testul cu Alizarin Red S:

- proba va fi curatata si uscata inainte de test

- imersam proba de carbonat in HCl- 10%, iar apoi o introducem in apa distilata

- adaugam doa picaturi de Alizarin Red S si asteptam 45 s pentru a avea loc reactia

- spalam in exces cu apa distilata si lasam proba la uscat

- examinam proba la microscop: calcitul va avea pete roz iar dolomitul isi va pastra
culoarea intacta

`B. ROCI SILICIOASE

Sint roci sedimentare formate predominant din silice amorfa criptocristalina si / sau cuart. Apare sub forma
de strate sau ca mase neregulate cu caracter accidental in masa altor roci.

Principalele roci silicolitice sint urmatoarele:

- DIATOMITE: roci stratiforme care au in constitutie peste 50% frusture de diatomee


prinse intr-o masa de opal. Sint de culoare alb, alb-galbuie. Sint friabile si aspre la pipait,
cu textura omogena. Au porozitatea ridicata si sint usoare.

- RADIOLARITE: roci stratiforme formate predominant (>50%) sau exclusiv din


tesuturi de radiolari, prinse printr-un liant diferit din punct de vedere mineralogic.
Culoarea poate fi rosie, bruna, verde, neagra. Sint dure, compacte cu spartura concoidala.

- JASPURI: roci formate in urma diagenezei si epigenezei radiolaritelor. Culoarea este


variabila (rosie, bruna, galbena). Sint dure, stratiforme, compacte cu spartura concoidala.
Contin impuritati argiloase, oxizi de Fe si granule detritice.

- CHERT: roca silicioasa compacta, microcristalina, compusa din microorganisme sau


granule de silice precipitata (opal, calcedonie). Bioclastele relicte sint substituite partial
sau total prin cuart. Apare ca noduli sau strate in depozite calcaroase si argiloase. Este
opac iar culoarea este functie de mediul de depozitare. Cherturile diatomitice si
radiolaritice au culoare neagra sau cenusiu inchis (datorita impuritatilor de argila) iar
cherturile spiculiforme au culoare cenusie cu tente maronii sau verzi. Sint foarte dure, cu
spartura neregulata sau concoidala, luciu de ceara. Bucatile proaspat sparte au muchii
ascutite.
- SILEX: sint roci silicioase accidentale care apar in depozite carbonatice si se pot detasa
de roca. Culoarea poate fi alba, bruna si neagra in spartura. Sint constituite din calcedonie
criptocristalina sau opal sub forme de mase neregulate. Apar in special in crete.

- MENILITE: sint roci silicioase ce apar accidental in rocile argiloase. Au in compozitia


lor un continut ridicat de substante organice (bitumene) si silice microstratificata (opal
brun galbui). Pot contine incluziuni de calcite sau granule alogene de cuart si minerale
argiloase. Sint foarte dure cu spartura concoidala sau neregulata.

Exemplu: 2124-2125m: CHERT, rosu, foarte dur, microcristalin, spartura concoidala.

Elemente ajutatoare pentru diferentierea litologica:

- viteza de avansare scade foarte mult

- sapa va fi uzata in diametru

- la site debitul de detritus va fi foarte mic

- nu reactioneaza cu HCl- 10%

- zgirie sticla

C. ROCI EVAPORITICE

Sint roci formate in urma evapoarii apelor in bazine lagunare si precipitarea sarurilor din solutii. Sarurile
cele mai putin solubile sint depozitate primele.Secventa de precipitare pentru rocile evaporitice este
urmatoarea:

Anhidrit

Gips scade gradul de solubilitate

Halit

Silvina

Carnalit

C.1. GIPSUL SI ANHIDRITUL


Apar de obicei ca si depozite masive sau ca materiale de umplere a fisurilor si golurilor. Rar pot sa
apara ca si cristale euhedrale in fisuri si goluri.

1. Tipul rocii

GIPS (CaSO4)x2H2O- are structura fibroasa si poate fi de trei tipuri:

- gips primar- roci microcristaline alb-cenusii cu structura laminata. Pe linga gips mai pot
apare minerale argiloase, minerale carbonatate si rar bioclaste.

- Gips primar resedimentat- apare interstratificat intre stratele de gips primar. Are un
continut ridicat de material argilos si mai poate contine cuart, glauconit, etc.

- Gipsuri secundare- au aspect zaharoid si culoare alba, fiind constituit din granule mari de
gips. Poate contine si incluziuni de anhidrit si minerale carbonatice.

ANHIDRIT CaSO4- are structura fibroasa, paralela si radiala, roca care apare ca o masa compacta,
zaharoida, amorfa

2. Transparenta si Culoare

Anhidritul si gipsul poate fi :

- transparent

- translucent

- opac

GIPS ANHIDRIT

Alba, cenusiu deschis la inchis, rosie, Alba, cenusiu deschis, rosie


galbena, maronie

3. Duritate

GIPS: soft- se poate zgiria si cu unghia

ANHIDRIT: este relativ dur chiar casant. Avem urmatoarele grade de duritate pentru anhidrit:

- duritate mica

- casant

- duritate medie

- dur

4. Textura
4.1. Dimensiunea cristalelor

1 mm 2 mm
Cristale foarte grosiere
0.5 mm 1 mm
Cristale grosiere
0.250 mm 0.5 mm
Cristale medii
0.125 mm 0.250 mm
Cristale fine
0.063 mm 0.125 mm
Cristale foarte fine
0.002 mm 0.063 mm
Silt
<0.002 mm
Amorf (cretos)

4.2. Luciu

GIPS: pamintos, subvitros, sidefat

ANHIDRIT: sidefat, subvitros

5. Accesorii si incluziuni:

- anhidrit

- argila

- materiale carbonatice

- dolomit

- glauconit

- gips

- pirita

- sare

6. Porozitate

GIPS: fara porozitate

ANHIDRIT: porozitate secundara datorita fracturilor

7. Indicatii de hidrocarburi

GIPS: fara indicatii de hidrocarburi


ANHIDRIT: pot sa apara indicatii de hidrocarburi in fractura. Pentru fluorescenta vezi capitolul 3 “Analiza
probelor de sita la fluoroscop”

Exemplu: 2127-2134m: ANHIDRIT transparent, alb, casant, cristale fine, luciu subvitros, fara porozitate,
fara indicatii de hidrocarburi.

Elemente ajutatoare pentru diferentierea litologica:

- viteza de avansare scade foarte mult

- la site debitul de detritus va fi mic

- cresterea in viscozitate a fluidului natural-dispersat

- nu se dizolva in HCl- 10%, totusi reactioneaza foarte slab la inceput functie de impuritati

- gipsul devine alb daca se tine sub flacara

Testul cu solutie de BaCl2:

- punem citeva bucati de proba intr-o sticluta mica

- umplem partial sticluta cu solutie de HCl-10%

- aducem continutul la fierbere

- eliminam acidul din sticluta si lasam proba sa se raceasca

- adaugam 10 picaturi solutie BaCl2, prezenta sulfatilor fiind indicata de un precipitat alb

Testul cu solutie de HCl:

- uscam proba si o sfarmam (sa fie ca o pudra)

- punem pudra pe o sticla de ceas, adaugam HCl si o incalzim usor

- pudra se va dizolva usor iar prin racire gipsul si anhidritul vor precipita in cristale
aciculare pe marginea sticlei de ceas

C.2. HALITE

In aceasta categorie intra:

HALIT (NaCl): este identificat prin cristalele cubice, luciu si gust. Culoarea in general este alba, dar sarea
poate avea si alte culori functie de impuritati.
SILVINA (KCl) apar in general cu sarea dar se
diferentiaza de ea prin gustul

CARNALIT (KMgCl3x6H2O) astringent, culoare (portocalie) si solubilitate


(mai mare

decit a sarii).

Exemplu: 2127-2134m: HALIT transparent, alb, cristale cubice.

Elemente ajutatoare pentru diferentierea litologica:

- viteza de avansare creste foarte mult

- creste concentartia in saruri a fluidului

- cresterea in viscozitate a fluidului natural-dispersat

- se dizolva in apa, procentul fiind subevaluat din cauza spalarii

- temperature influenteaza punctul de saturatie a solutiilor sarate, punctual de saturatie


creste odata cu cresterea temperaturii in sonda. In acest caz din fluidul suprasaturat sarea
poate recristaliza la suprafata datorita scaderii temperaturii, aparind “sare falsa” in proba
de sita

- se poate testa prin gustare

- scade fondul de gaz

III. ROCI ORGANICE

A. SHALE NEGRU

Aceste roci contin frecvent materie organica sub forma de kerogen sau bitum. Aceste sedimente sint
importante deoarece ele ar putea fi rocile sursa pentru hidrocarburi. Descrirea lor se realizeaza dupa
modelul argilelor, dar se va efectua si o analiza la fluoroscop (vezi capitolul 3 “ Analiza probelor de
sita la fluoroscop”).

B. CARBUNII

Elementul cel mai important in compozitia acestor roci este carbonul, a carui variatie si continut determina
tipul de carbune. Ceilalti componenti care intra in alcatuirea carbunilor sint oxigenul, hidrogenul si azotul.

1. TURBA- apare ca o masa fibroasa de resturi si plante. Materialul vegetal este recunoscut cu
usurinta. Culoarea este de obicei bruna spre galbena, devenind mai intunecata spre baza
depozitelor datorita cresterii gradului de compactare. Se formeaza in zonele unde aportul
bacteriilor este minim si pot aparea acumulari constante de material in perioade lungi de timp.
2. LIGNIT- apare ca un material intunecat, brun spre negru, moale spre casant (1-2.5 scara Moh’s)
depinzind de gradul de compactare a materialului., Este mai compact decit turba, dar cu material
vegetal ce poate fi inca recunoscut. In aer lignitul se usuca si se sfarma usor.

3. CARBUNELE SUB-BITUMINOS- este un tip de tranzitie intre lignit si carbunele bituminous.


Difera de lignit prin culoare (este mai negricios), structurile vegetale distingindu-se greu iar de
carbunele bituminous difera prin alterarea rapida si sfarmarea in conditiile unui mediu uscat.

4. CARBUNELE BITUMINOS- este de culoare negru intens, casant, cu stratificatie evidenta si


spartura concoidala. Murdaresc miinile.

5. ANTRACITUL: este de culoare negru intens, casant, spartura concoidala, luciu stralucitor, fara
stratificatie evidenta. Nu murdareste miinile

Exemplu: 2127-2134m: CARBUNE BITUMINOS negru, casant, spartura concoidala.

Elemente ajutatoare pentru diferentierea litologica:

- stratele de carbuni se sapa cu viteza mare

- penetrarea stratelor de carbune este asociata in general cu o crestere a continutului in gaz


metan

- prin incalzire carbunii ard emanind un miros specific


3. Evaluarea indicatiilor de hidrocarburi

Testarea sondelor se bazeaza partial pe indicatiile pozitive de hidrocarburi din proba de sita si de la
cromatograf.

3.1. INDICATIILE DE PETROL

Pentru evaluarea indicatiilor de petrol din probele se sita este necesara o examinare vizuala, precum si o
examinare la microscop si fluoroscop a fluidului, probei nespalate si probei spalate, si a granulelor
individuale.

Descrierea indicatiilor de petrol include urmatoarele caracteristici:


- cantitatea de petrol liber din fluidul de foraj

- miros

- pete vizibile (culoare, distributie)

- fluorescenta directa (culoare, intensitate, distributie sau procent)

- fluorescenta indirecta (tip, culoare, intensitate)

- fluorescenta reziduala

3.1.1. Cantitatea de petrol din fluid

Cind observam aparitia petrolului in fluidul de foraj sau suspectam prezenta lui, expunem o proba de fluid
la lumina U.V. Vom descrie:

- procentul (vezi figura 7)

- fluorescenta (culoare si intensitatea culorii)

Introducem apoi proba intr-o sticla si agitam sticla. La deschiderea sticlei verificam mirosul.

Daca sintem nesiguri de prezenta petrolului, adaugam apa distilata la proba de fluid, pentru separarea
petrolului de fluid.

3.1.2. Mirosul hidrocarburilor

In functie de intensitatea mirosului avem trei grade de descriere:

- miros usor: indica prezenta condensatului

- miros puternic

- miros foarte puternic: este caracteristic pentru petrol de densitate mica

OBS: zonele de gaz nu au miros

3.1.3. Urme de petrol

Orce pata din proba de sita care nu este superficiala exceptind petrolul din rezervoarele de fractura impune
verificarea ei la fluoroscop. Urmele de petrol din proba de sita sau carote sint o functie de permeabilitate.

Se vor descrie urmatoarele caracteristici:

1. Procent pe proba de sita- vezi figura 7.


Figura 7: Estimarea procentului de hidrocarburi

2. Culoare

Culoarea urmelor de petrol este o functie de densitatea petrolului (culoare deschisa denota o densitate
mare). Functie de culoarea petelor avem:

- fara urme vizibile de petrol

- urme maroniu-inchis

- urme maronii creste densitatea petrolului

- urme maroniu-deschis

- rezidu negru asfaltic: petrol rezidual

- condensat: alb la incolor

3. Distributie

- fara urme vizibile de petrol (no visible oil stain)

- patata (spotty oil stain)

- vargata (streaky oil stain)

- pestrita (patchy oil stain)


- uniforma (uniform oil stain)

3.1.4. Fluorescenta

Fluorescenta este un test foarte sensibil pentru evidentierea prezenta hidrocarburilor in fluid, proba de sita
si carota. Hidrocarburile in special cele aromate sint stimulate de bogata energie a U.V. emitind lumini sub
forma de spectru. Cu cit petrolul este mai matur cu atit spectru este mai pronuntat. Este necesar ca testul de
fluorescenta sa fie efectuat rapid deoarece volatilele se evapora, fluorescenta scazind in intensitate. De
obicei fluorescenta apare in jurul granulelor constituiente.

a. Fluorescena directa- este fluorescenta rezultata pe proba netratata cu solventi organici

Fluorescenta directa poate fi datorata si mineralelor sau a contaminantilor din fluid.

In tabelul de mai jos avem raspunsul diferitelor materiale la lumina U.V.

Material Fluorescenta directa Fluorescenta indirecta

Petrol brut da da

“Dead Oil” sau bitum nu da

Minerale da nu

Raspunsul diferitelor roci prin expunerea la lumina U.V. este redata in tabelul urmator (fluorescenta
directa):

Tipul rocii Culoarea fluorescentei

Dolomit Galben; maroniu galbui

Calcar (in general) Maro la galben

Calcit Portocaliu la auriu

Creta violet

Shale Galben la maro cafea

Fosile Galben deschis

Marna, argila calcaroasa Galben cenusiu la gri maroniu

Anhidrit Cenusiu albastrui la gri

Pirita Violet la galben maroniu


Petrolurile rafinate sau motorina dau o culoare alba-albastruie prin expunerea la lumina U.V.

Fluorescenta directa se caracterizeaza prin urmatorii parametrii:

1. Procent pe proba de sita (vezi figura 7)

2. Culoare

Petrolul brut expus la lumina U.V. are urmatoarele culori:

a. maroniu

b. oranj

c. galben

d. auriu

e. alb

f. alb-albastrui

Relatia intre densitatea petrolului si culoarea fluorescentei si culoarea petelor de petrol este redata in tabelul
de mai jos.

Densitate (grade API) Culoarea fluo Culoarea petelor

2-10 Fara fluo la maro inchis negru

10-18 Maro-oranj Maro

18-35 Auriu- galben Maro deschis

35-45 Albastrui deschis-alb Maro cenusiu

>45 Alb – fara culoare Transparent

3. Intensitatea culorii poate fi:


a. Slaba (faint)

b. pal (pale)

c. moderata (dull)

d. puternica (bright)

4. Distributia fluorescentei pe proba de sita poate fi:

a. fara urme de petrol la fluoroscop (no visible oil fluorescence)

b. fluorescenta patata (spotty oil fluorescence)

c. fluorescenta vargata (streacky oil fluorescence)

d. fluorescenta pestrita (patchy oil fluorescence)

e. fluorescenta uniforma (uniform oil fluorescence)

Fluorescenta “pinpoint” este asociata cu granulele individuale indicind prezenta condensatului sau a
gazului

O serie de probe avind fluorescenta uniforma dar prezentind o scadere in intensitatea culorii este un
indicator pentru:

- tranzitia de la petrol la apa

- variatie de porozitate / permeabilitate in aceeasi formatiune

b. Fluorescenta indirecta- fluorescenta care apare dupa tratarea probei cu solventi organici, datorita
extragerii petrolului de catre solvent.

Testul pentru fluorescenta directa: o cantitate mica de detritus din proba spalata se aseaza pe o sticla de
ceas si introdusa la lampa UV.

OBS: daca proba are fluorescenta directa dar nu are fluorescenta indirecta, adaugam peste solvent HCl-
10%. Daca proba nu are nici dupa tratare cu HCl fluorescenta indirecta atunci fluorescenta directa se poate
datora permeabilitatii foarte mici a rocii sau mineralelor.

1. Tipuri de fluorescenta indirecta

Fluorescenta indirecta este de mai multe tipuri:

- fluorescenta instantanee (flash cut)- fluorescenta este instantanee dupa tratarea probei cu
solvent si expunerea ei la lumina UV

- fluorescenta de curgere (streaming cut)-introducem proba la lumina UV si observam


fluorescenta materialului care paraseste spatial poros (curge) sub actiunea solventului.
- fluorescenta dupa sfarmare (crush cut)- fluorescenta indirecta obtinuta dupa sfarmarea
probei, tratarea si expunerea ei la lumina U.V.

Viteza de reactie la adaugarea solventului este functie de densitatea petrolului. Pentru petrol de densitate
mare fluorescenta indirecta este instantanee, viteza scazind odata cu densitatea petrolului.

Caracteristicile descrise la fluorescenta indirecta sint:

1. Culoare (la fel ca si la fluorescenta directa)

2. Intensitatea culorii (la fel ca si la fluorescenta directa)

c. Fluorescenta reziduala- fluorescenta care dupa tratarea probei cu solvent si evaporarea solventului.

Testul pentru fluorescenta reziduala: lasam proba tratata cu solvent in atmosfera timp de 20-30 min pentru
evaporarea solventului. Pe farfuria va ramine in reziduu petrolier avind culoarea petrolului initial in lumina
naturala. De asemenea va apare un inel fluorescent in jurul probei. Se va descrie culoarea rezidului
petrolifer si culoarea inelului fluorescent

3.15. Reactia petrolului cu acid

Este un test foarte sensibil pentru verificarea prezentei petrolului in proba de sita, in special in zonele
carbonatice. Testul nu este valabil cind se utilizeaza fluide pe baza de petrol.

Aplicam peste citeva fragmente de roca solutie de HCl-10 %. Prezenta petrolului este indicata de marimea
mare a bulelor in timp ce acidul reactioneaza cu carbonatul sau cu matricea carbonatica a rocii. Cresterea in
marime a bulelor este efectul cresterii suprafetei de tensiune datorata prezentei petrolului. Cind petrolul este
prezent in cantitate mare bulele tind sa devina iridiscente.

3.1.6. “Wettability”

Alunecarea apei pe fragmentele de detritus precum si tendinta de plutire a detritusului in apa este o
indicatie a prezentei petrolului.

3.2. INDICATIILE DE HIDROCARBURI GAZOASE

Indicatiile de gaz din timpul forajului sint urmarite si inregistrate “on-line” prin intermediul sistemului
degazor-cromatograf. Indicatiile sint de ordin calitativ si nu cantitativ, fiind influenntate de urmatorii
parametrii:

- volumul de gaz / volum de roca (porozitatea si saturatia in gaz a rocii)

- permeabilitatea rocii

- viteza de avansare
- densitatea si viscozitatea fluidului

- presiunea de formatie

- eficenta degazorului

- eficenta cromatografului

- variatii de debit

Componentii analizati de cromatograf sint urmatorii:

- C1- metan

- C2- etan

- C3- propan

- n4, iC4- nano si izo butan

- n4, iC5 nano si izo pentan

OBSERVATII:

1. concentratia in gaz a fluidului inregistrata prin intermediul cromatografului reprezinta concentratia in


gaz-aer a fluidului si nu concentratia in gaz-noroi. Concentratia in gaz-aer a fluidului este influenntata in
special de eficenta degazorului. Pentru a transformarea concentratiei de gaz-aer in concentratie de gaz-
noroi avem nevoie de analiza fluidului la VMS (Vacuum Mud Stell).

2. in conditii de adincime (presiune si tempertura ridicata) doar metanul si etanul sint in stare gazoasa
celelalte componente fiind sub forma lichida. In timpul circulatiei pe masura urcarii fluidului spre
suprafata faza lichida se va transforma in faza gazoasa datorita scaderii presiunii si temperaturii. De
asemenea gazele vor expanda pe masura apropierii lor de suprafata.

Abilitatea geologului de a interpreta curbele de gaz inregistrate in timpul procesului de foraj necesita o
intelegere a tipurilor de gaze ca ocurenta si legatura lor cu presiunile de formatie, porozitatea formatiunii,
capacitatea de curgere a formatiunii (kh), caracteristicile reologice a fluidului de foraj si parametrii de foraj.
Avem urmatoarele tipuri de gaz:

Valoarea “zero” de gaz (True zero gas): este valoarea inregistrata la cromatograf cind degazorul este in
aer. In acest caz inainte de reluarea forajului (nu avem circulatie), cind sapa este in coloana, sau in timpul
carotajului geofizic la cromatograf trebuie sa avem valoarea zero de gaz.

Fondul “zero” de gaz (Background zero gas): valoarea de gaz inregistrata la cromatograf in timpul
circulatiei, in sonda fiind un fluid omogen cu o densitate suficenta pentru a asigura contrapresiunea pe strat.
Fondul “zero” de gaz trebuie restabilit periodic datorita schimbarii in diametru a gaurii de sonda sau
schimbarii compozitiei fluidului. Orice abatere de la acest fond de gaz in timpul circulatiei se poate datora
gazului recirculat sau contaminarii fluidului.

Fondul de gaz (Background gas): este gazul inregistrat in timpul forajului la o litologie constanta, valoare
care se va reprezenta si in “Litholog”. Este datorat gazului eliberat in fluid din volumul de roca dislocuit de
sapa, cantitativ fiind o functie de diametrul sapei, viteza de avansare, porozitatea formatiunii, saturatia in
gaz a rocii.

Gaz de formatie (Gas shows / Formation gas): orice deviatie (cantitate sau compozitie) a gazului de la
gazul de fond stabilit, si necesita interpretarea cauzelor. Este datorat gazului eliberat in fluid din volumul de
roca dislocuit de sapa combinat cu gazul care curge din formatie, cantitativ fiind o functie de diametrul
sapei, viteza de avansare, densitatea fluidului, presiunea de formatie, capacitatea de curgere a stratului,
porozitatea si saturatia in gaze.

Gazul de formatie se va nota in raport si in “Litholog” cu valoarea maxima de GT (gaz total) doar daca
valorile de gaz depasesc de cinci ori fondul anterior.

Gaz de conexiune (Connection gases): este gazul care apare la pornirea circulatiei dupa punerea bucatii
datorita conditiilor de subechilibru create in momentul opririi circulatiei (ECD-densitatea echivalenta la
circulatie) sau datorita pistonarii la manevrarea garniturii. Este un indicator pentru stratele suprapresurizate.
Gazul de conexiune va fi notat in raport, iar pentru un peak mai mare de cinci ori fondul va fi notat si in
“Litholog” cu valoarea maxima de GT.

Gaz de mars (Trip gases): este gazul care apare dupa mars sau dupa o stationare mai lunga (wiper trip
gas) datorita pistonarii sau subechilibrului hidrostatic creat in urma opririi circulatiei. Gazul de mars va fi
notat in raport, iar pentru un peak mai mare de cinci ori fondul va fi notat si in “Litholog” cu valoarea
maxima de GT. Daca avem mai multe marsuri consecutive la aceeasi adincime in “Litholog” se va trece
valoarea maxima a gazului de mars.

Gazul de deviatie (Survey gas): apare la reluarea circulatiei dupa efectuarea deviatiei prin prajini. Se
poate datora atit pistonarii la manevrarea garniturii cit si contrapresiunii insuficiente pe strat in timpul
stationarii. (ECD). Gazul de deviatie va fi notat in raport, iar pentru un peak mai mare de cinci ori fondul va
fi notat si in “Litholog” cu valoarea maxima de GT

Gazul de la oprirea pompelor (Pump off gas): apare la reluarea circulatiei dupa o intrerupere de
circulatie datorita unor defectiuni tehnice. Se poate datora atit pistonarii la manevrarea garniturii cit si
contrapresiunii insuficiente pe strat in timpul stationarii. (ECD). Gazul de la oprirea pompelor va fi notat in
raport, iar pentru un peak mai mare de cinci ori fondul va fi notat si in “Litholog” cu valoarea maxima de
GT.

Gazul de conexiune, de mars, de deviatie si gazul de la oprirea pompelor sint gaze care “curg” in gaura de
sonda din stratul poros permeabila, cantitativ depinzind de capacitatea de curgere a formatiunii (kh) ,
densitatea fluidului si presiunea de formatie.

Gaz recirculat (Recycled gas): daca instalatia de foraj nu este dotata cu degazor sau daca nu s-a circulat
suficent pentru degajarea gazului de formatie din fluid gazul va fi pompat inapoi in gaura de sonda si dupa
un ciclu (circuit complet) va reapare la suprafata. Gazul recirculat nu va fi mai mare decit originalul iar
compozitia gazului reciclat va avea o proportie mai mare de componente grele, componetele usoare fiind
mai usor eliberate in atmosfera. Gazul recirculat nu se va lua in considerare la intocmirea diagramei tip
“Litholog”.

Gaz de contaminare (Contamination gas): adaugarea de motorina sau de titei in fluidul de foraj conduce
la aparitia gazului de contaminare. De asemenea degradarea aditivilor organici din fluid (lignosulfat, soltex,
lignit) conduce la cresterea cantitatii de metan. Contaminarea fluidului se observa prin cresterea
nejustificata a fondului de gaze, fond care va persista si dupa oprirea pompelor. Deoarece acest tip de gaz
persista pe un interval mai mare de timp afectindu-ne fondul de gaz, se va nota in raport si pe “Litholog”
adincimea la care a aparut si posibila sursa a lui.
“Kelly cut” gaz (Kelly cut gas): o indicatie falsa de gaz apare in momentul introducerii in sistemul de
fluid a unei cantitati de aer (aerul aflat in tija la punerea bucatii sau aerul din prajini la efectuarea marsului)
care poate creea o conditie de subechilibru la talpa si de asemenea “taie” fluidul de foraj (fluidul este aerat,
spumat) modificind astfel volumul de noroi degazat. Acest tip de gaz apare dupa un circuit complet si este
foarte usor de confundat cu gazul de conexiune sau de mars (care apar dupa “lag-time”).

O evaluarea calitativa a fluidului din rezervor pe baza indicatiilor de la cromatograf se poate realiza prin
compararea concentratiilor relative a componentilor gazosi inregistrati (analiza ratiilor).

Metoda Baker Hughes INTEQ

Combina trei ratii care plotate impreuna sugereaza caracterul fluidului din porii rocii.

1. Hydrocarbon Wetness Ratio (Wh)- umiditatea hidrocarburilor

Wh creste odata cu cresterea densitatii gazului si petrolului.

Wh=((C2+C3+C4+C5)/ (C1+C2+C3+C4+C5))x100

Wh (%) Fluidul posibil


< 0.5 Gaz uscat neproductiv

0.5-17.5 Posibil gaz (creste densitatea cu cresterea Wh)

17.5-40 Posibil titei (creste densitatea cu cresterea Wh)

> 40 Petrol rezidual

2. Hydrocarbon Balance (Bh)- balanta de hidrocarburi

Bh scade odata cu cresterea densitatii fluidului.

Bh=(C1+C2)/(C3+C4+C5)

Wh (%) si Bh Fluidul posibil

Bh>100 Zona preponderenta cu gaz

Wh=0.5-17.5; Bh>Wh Gaz sau condensat

Wh=0.5-17.5; Bh<Wh Gaz/titei sau gaz/condensat

Wh=17.5- 40; Bh<Wh Se poate face diferenta intre petroluri de densitati diferite

Wh>40; Bh<Wh Titei rezidual

3. Hydrocarbon Character Ratio (Ch)- caracterul hidrocarburii

Acest parametru este utilizat cind gazul uscat (metan) este in exces intirziind Wh si Bh. Daca metanul nu
este in exces Ch poate fi folosit ca o verificare pentru indicarea potentialului de gaz, titei si condensat.

Ch=(C4+C5)/C3
- Ch<0.5: indica un potential de gaz, verificam daca interpretarea Bh functie de Wh este
corecta

- Ch>0.5: indica un potential de gaz/petrol usor sau condensat

Interpretare: se realizeaza plotarea ratiilor functie de adincime si urmata de analiza vizuala a pozitiei celor
trei curbe.

- Pas #1: analiza pozitiei curbei Wh determinind astfel tipul posibil de fluid

- Pas #2: comparam pozitia relativa a curbei Bh fata de curba Wh confirmind caracterul
fluidului

- Pas #3: analizam curba de Ch pentru verificare

Rezultatul obtinut din analiza trebuie corelat cu litologia, gazul total si fluorescenta.

In figura 8 este reprezentata relatia dintre curbe pentru diferite tipuri de hidrocarburi.
Figura 8: Relatia dintre curbe pentru diferite tipuri de hidrocarburi

A- gaz uscat foarte usor: metanul este predominant, etanul fiind in proportie foarte mica. Aparitia
etanului se remarca printr-o crestere usoara a curbei Wh, curba Bh nemodificindu-se. Valoarea mare a Bh
(Bh>100) indica gazul uscat. Absenta hidrocarburilor grele conduc la fondul foarte mic al curbei Ch

B- gaz de densitate medie: curba de Wh nu depaseste 17.5 sugerind un potential de gaz iar curba de Bh
este sub 100 indicind prezenta gazelor umede.Ch<0,5 indica doar prezenta gazului

C- capac de gaz sau petrol de densitate mica: scaderea valorilor de Bh indica contributia gazelor
grele/titei usor, iar faptul ca Wh<17.5 indica gazul. Curba de Ch >0.5 sugerind ca gazul este asociat cu
petrol/condensat.

D- orizont de carbune: prezenta orizonturilor carbunoase este indicata prin cresterea concentratiei de
metan si etan. In acest caz Wh>17.5 sugerind petrolul, dar faptul ca Ch<0.5 si Bh>100 confirma ca nu este
vorba de petrol ci de contaminarea gazului datorita carbunelui. Corelarea cu litologia este foarte utila

E- petrol de densitate medie: separarea dintre curbele de Wh si Bh indica densitatea petrolului. Wh


trebuie sa fie intre 17.5 si 40. Ch>0.5.

F- petrol residual: curba de Wh>40, Bh<Wh, fluidul fiind adesea asociat cu asfalt si hidrocarburi
reziduale
4. Evaluarea continutului in carbonat

Evaluarea procentuala a continutului de carbonat din roci se realizeaza prin intermediul calcimetrului.

Principiul de functionare este urmatorul:

- reactia dintre carbonat si HCl are loc cu degajare de CO2, presiunea dezvoltata in urma
reactiei chimice fiind masurata cu ajutorul traductorului de presiune

- interfata de calcimetru (interfata pentru semnal analogic) achizitioneaza semnalele


primite de la traductorul de presiune si le prelucreaza

Prepararea calcimetrului:

- masuram 5 ml apa distilata si o introducem in paharul de calcimetru


- masuram 5 ml HCl concentartie 17.5% (o fiola) si o adaugam usor peste apa distilata

ATENTIE: se adauga acidul peste apa si nu apa peste acid

- lansam usor suportul de proba

- infiletam incet capacul calcimetrului astfel incit proba sa nu intre in contact cu acidul

Efectuarea calcimetriei:

- apasam butonul “GO” din panoul de calcimetru (figura 10)

- cind ajungem la 0 secunde agitam paharul de calcimetru pentru inceperea reactiei

- timpul de reactie trebuie sa fie de 15 min sau pina la stabilizarea curbei de carbonat

- dupa stabilizarea curbei oprim inregistrarea calcimetriei prin intermediul butonului


“Stop”, interpretam diagrama de calcimetrie si o salvam in baza de date (fisier creat
special pentru calcimetrii)

- stergem calcimetria din panou prin intermediul butonului “Clear Graph”

- desfacem paharul de calcimetru utilizind manusile de plastic si ochelarii de protectie si il


spalam bine

OBS: deoarece reactia este exoterma este indicat ca acidul si apa distilata sa fie pastrate in frigider pentru a
nu avea variatii de presiune.

Figura 10: Panoul pentru calcimetru


Calibrarea calcimetrului

Calibrarea calcimetrului se efectuiaza inainte de inceperea fiecarei sonde, verificindu-se ulterior.

- uscam la 105 grade pudra de CaCO3

- cintarim 1 gram pudra


- pornim panoul calcimetru si cu paharul deschis ajustam punctul de “0” introducind in
casuta “Lower Concentration” cifra 0 si tasta ENTER

- efectuam calcimetria urmind procedeul de mai sus

- dupa stabilizarea curbei introducem in casuta “Upper concentration” cifra 100 si tasta
ENTER pentru ajustarea punctului doi de calibrare

- salvam calibrarea prin apasarea butonului “Save this calibration” si apoi o salvam si in
baza de date

Interpretarea diagramei de calcimetrie

1. Calcar pur: reactia dintre acid si calcar pur va fi reprezentata pe diagrama printr-o linie aproape
verticala de la 0% la 100%, reactia realizind-se rapid (figura 11).

timp

Figura 11: Diagrama pentru calcit pur

Forma curbei depinde finetea granulelor din proba si prezenta petrolului rezidual astfel:

- daca proba este pudra linia va fi verticala si proba nu contine petrol residual
- linia usor inclinata indica granulatia “grosiera” (intre 0.063mm si 0.125mm) a probei sau
prezenta petrolului rezidual

2. Roca calcaroasa (50-100% CaCO3): procentul de CaCO3 va fi reprezentat pe diagrama printr-o linie
aproape verticala de la 0% la peste 50% functie de continutul in CaCO3 al rocii, reactia realizindu-se rapid
(figura 12).

timp Figura 12: Diagrama pentru roca calcaroasa

Diferenta de pina la 100% CaCO3 este reprezentata prin rezidurile necarbonatice din roca (argila, cuart,
materie organica, etc).

3. influennta hidrocarburilor: prezenta hidrocarburilor (petrol din porii rocii sau petrol residual) tinde sa
inhibe reactia dintre acid si CaCO3, astfel ca pe diagrama continutul de CaCO3 va fi reprezenta printr-o
linie inclinata datorita incetinirii reactiei (figura 13).

timp
Figura 13: Diagrama pentru roca
calcaroasa+influennta hidrocarburilor

4. Dolomit pur: reactia acidului cu dolomitul pur porneste imediat dar foarte incet fiind reprezentata pe
diagrama printr-o linie curba care creste pe masura consumarii reactiei (figura 14).

timp Figura 14: Diagrama pentru


dolomit pur

Pentru un dolomit pur (100% dolomit) curba va iesi din scala deoarece calibrarea calcimetrului este
efectuata pe calcit, care are densitate mai mica decit a dolomitului (2.71 kg/cdm pentru calcit si 2.85
kg/cdm pentru dolomit). In acest caz valoarea de dolomit citita din diagrama va fi corectata cu o constanta
care reiese din raportul concentratiilor calcit/dolomit (aducerea procentului de dolomit la 100%).

5. Dolomit (50-100% dolomit): roca este un dolomit impur dar care va avea aceeasi reactie ca si dolomitul
pur diferind doar procentul de dolomit care este in functie de impuritati din roca (figura 15)

timp Figura 15: Diagrama pentru roca dolomitica

Reactia cu acidul va incepe imediat sau vor fi necesare citeva minute pina la producerea de CO2.

6. Dolomit calcitic (10-50% CaCO3; 50-90% (Ca,Mg)(CO3)): curba rezultata pe diagrama in urma
reactiei va avea doua componente (figura 16)
timp Figura
16: Diagrama pentru dolomit-calcitic

- primul component care intra in reactie va fi calcitul, care va apare reprezentat printr-o linie specifica
calcitului

- al doilea component ce intra in reactie dupa consumarea calcitului va fi dolomitul

Daca trecerea de la calcit la dolomit este dificil de remarcat vom considera timpul de reactie a calcitului cu
HCl de 30 secunde dupa care intra dolomitul in reactie

7. Calcar dolomitic (50-90% CaCO3; 10-50% (Ca,Mg)(CO3))- vezi figura 17

timp Figura 17: Diagrama


pentru calcar dolomitic
5. Determinarea densitatii argilelor

Sint mai multe metode pentru determinarea densitatii argilelor, si functie de preferintele clientului cele mai
utilizate sint:

- Mud Balance Pycnometry

- Microsol

- Gas Displacement Pycnometer

- Variable-Density Column

In acest manual vom trata metoda “Mud Balance Pycnometry”

Prepararea probei

- prelevam din proba de sita o cantitate de argila necesara pentru a umple cupa balantei

- spalam proba pentru analiza cu atentie indepartind daramatura


- lasam proba sa se usuce in aer (a nu se usca proba la cuptor)

Masurarea densitatii aparente

- ne asiguram ca paharul balantei este curat si uscat

- umplem cupa cu argila pina cind balanta ajunge la echilibru pentru 1 g/ccm sau 8.35
ppg (1 g/ccm sau 8.35 ppg pentru cupa+argila+capacul cupei)

- indepartam capacul, umplem cupa cu apa distilata, fixam capacul inapoi la cupa si
masuram densitatea (d2)

Calculul densitatii argilelor

Pentru sistemul metric avem:

dS=1/(2-d2)

dS- densitatea argilei (g/ccm)

d2- densitatea aparenta a argilei cu apa (g/ccm)

Pentru sistemul API avem:

dS=8.35/(16.7-d2)

dS- densitatea argilei (ppg)

d2- densitatea aparenta a argilei cu apa (ppg)


6. Prepararea solutiilor analitice

ATENTIE: adaugati acidul peste apa si nu apa peste acid

Solutie de HCl- 10%

900 ml apa distilata+100 ml HCl 17.5%


Clorura de bariu

61 g BaCl2 dizolvat in 1000 ml apa distilata

Solutie Alizarin Resd S

1 g Alizarin Red S dizolvat in 998 ml apa distilata+2 ml HCl 17.5%

Solutie de Phenolphthaleina

1 g Phenolphthalein pudra diluat in 50 ml alcool etilic sau metilic

Solutie salina suprasaturata

360g sare dizolvate in 1000 ml apa


7. Prelevarea, descrierea si ambalarea probelor de carota

Prelevarea probelor de carota are ca scop obtinerea de noi informatii referitoare la rocile traversate in
procesul de foraj, in special informatii despre rocile colectoare. Principalele informatii obtinuate din analiza
probelor de carota sint:

- tipul litologic a formatiunii traversate si constituienti mineralogici

- virsta formatiunii

- structura sedimentara

- inclinarea stratelor

- porozitatea rocii

- permeabilitatea rocii

- continutul in fluide si natura fluidelor

In functie de modul de prelevare a probelor de carota avem:

- carota conventionala: proba de carota se extrage in timpul procesului de foraj

- probe laterale de carota (sidewall cores): probele de carota se extrag din peretii gaurii de
sonda dupa terminarea forajului si efectuarea carotajului geofizic

1. Carote conventionale

Datorita costului ridicat al operatiei de carotaj carotele se extrag din topul zonelor poros-permeabile, posibil
cu hidrocarburi in scopul determinarii proprietatilor fizice (porozitate si permeabilitate) si continutului in
fluide a rocilor colectoare, si mai rar se extrag carote pentru diferentierea lito-startigrafica a formatiunilor.

Beneficiarul in functie de informatiile pe care le detine inainte de inceperea forajlui (informatii din
investigarea seismica sau din sondele vecine) va stabili numarul de carote si intervalele orientative de
carotaj pentru sonda respectiva, care vor fi trecute in “Programul Geologo-Tehnic”.

In timpul saparii sondei “punctul de carota” (adincimea de extragere a carotei) este stabilit de catre
geologul aflat la sonda din partea beneficiarului (Wellsite Geologyst) pe baza informatiilor oferite de
geologii ce deservesc cabina MLU precum si o eventuala corelare cu sondele vecine. In lipsa geologului
din partea beneficiarului punctul de carota va fi stabilit de catre datalogger.

Stabilirea punctului de carota


- intrarea intr-un potential rezervor se remarca printr-o scadere brusca a ROP- “drilling-
break”, parametrii de foraj fiind constanti

- foram 2m maxim 3m in formatiunea poros-permeabila si oprim forajul, pastrind


circulatia pornita in vederea aducerii probei de detritus si a posibilelor gaze din fluid la zi

- prelevam probe de sita din fiecare metru

- urmarim indicatiile de la cromatograf

- corelam daca este posibil cu o sonda vecina

- daca proba de sita este preponderent constituita din roci cu caracteristici de rezervor si
avem indicatii la cromatograf (gaz de formatie) se ia decizia de extragere a carotei

Procesul de carotaj

- inainte de a incepe procesul de carotaj, se circula bine cu carotiera deasupra talpii in


vederea curatirii si omogenizarii fluidului de foraj

- se verifica adincimea in momentul lasarii carotierii pe tapa pentru a nu avea daramatura

- in vederea reducerii pierderii probei de carota se caroteaza cu apasare redusa

- se vor preleva probe de sita din fiecare metru pe tot parcursul operatiei de carotaj

- se vor monitoriza atent parametrii de foraj pentru prevenirea eventualelor dificultati

- cind se atinge adincimea finala de carotaj se “rupe” carota si se extrage carotiera la zi

OBSERVATIE

- deoarece capul de carotiera taie rocile traversate, cantitatea de proba care va veni la sita
va fi mica iar rata de penetratie este de regula mai mare decit in foraj

- de regula cind tubul carotier este plin cu proba rata de penetratie va descreste rapid

Recuperarea si marcarea carotei

La recuperarea carotei din tubul carotier trebuie sa asiste in podul sondei geologul din partea beneficiarului
impreuna cu echipa mudlogging.

- se vor pregati in podul sondei cutiile de carota (1m lungime) care vor avea inscriptionate
pe ele adincimea si numarul cutiei

- proba de carota recuperata din tubul carotier va fi asezata in ordine (baza-top) in cutiile
de carota si va fi transporta in cabina MLU (figura 18).
Figura 18: Recuperarea probei si asezarea ei in cutii

- daca sint portiuni de carota foarte sfarmate acestea se vor introduce intr-o punga de
plastic, iar punga se va aseza in cutie la adincimea corespunzatoare

- se masoara lungimea carotei recuperate, calculindu-se recuperajul carotei dupa formula:

%carota recuperata=(lungimea segmentelor recuperate/lungimea intervalului carotat)x100

OBS: daca carota recuperata nu este egala cu intervalul carotat, se considera portiunea lipsa la baza (talpa)
carotei.

- se curata carota de fluidul de foraj cu o laveta uscata (a nu se spala cu apa)

- se inscriptioneaza pe carota adincimea din metru in metru cu un permanent marker


incepind de la top la baza

- se indica orientarea bucatilor de carota prin sageti orientate baza-top si prin trasarea a
doua linii paralele, rosie la stinga si neagra la dreapta, trasate de la top la baza (figura 19)
Figura 19: Marcarea carotei

Examinarea probei de carota

O minima analiza a carotei la cabina MLU include:

1. Examinarea macroscopica a carotei

- determinarea tipurilor litologice majore si a grosimii lor

- determinarea inclinarii stratelor-se realizeaza cu raportorul

- descrierea eventualelor structuri sedimentare

- descrierea eventualelor fracturi

- descrierea eventualelor pete de petrol

- estimarea hidrocarburilor gazoase prin introducerea unui fragment mic de carota in apa
si observarea bulelor de gaz

- estimarea vizuala a permeabilitatii:

excelenta: carota este slab consolidata, sfarmindu-se in timpul recuperarii din tubul carotier

foarte buna: fluidul din carota va iesi sub forma de bule dind o impresie de efervescenta

buna: dupa curatarea fluidului de pe suprafata carotei, suprafata nu se va usca, fluidul indepartat fiind
inlocuit de fluid din interiorul carotei

moderata: carota se va usca dupa curatarea fluidului, dar dupa o perioada de timp va fi uda din nou
regionala: fluidul de foraj de pe suprafata carotei se va usca in aer fara stergere

- se va intocmi crochiul (vezi anexa 1)

2. Examinarea microscopica a carotei

Pentru examinarea microscopica a carotei se vor preleva fragmente din fiecare tip litologic, descriindu-se
urmatoarele caracteristici:

- tipul rocii

- culoare

- duritate

- textura vezi capitolul 2 “Descrierea


litologica

- ciment/matrice a probelor de sita)

- minerale accesorii/fosile

- porozitate

3. Evaluarea indicatiilor de hidrocarburi- vezi capitolul 3 “Evaluarea indicatiilor de hidrocarburi”

4. Analiza la calcimetru: se vor analiza la calcimetru doar probele de argila sau carbonat.

Descrierea carotei si intocmirea ”Core-Log”-ului

Descrierea probei de carota se va face pentru fiecare tip litologic (vezi anexa 2). Daca este posibil se va
intocmi pe linga crochiu si un “Core-log” (vezi anexa 3). De asemenea in “Litholog” se va trece simbolul
pentru carota in dreptul adincimii respective.

Impachetarea si etichetarea probelor de carota

Dupa analiza insituu a probei de carota aceasta va fi impachetata in folie de aluminiu, folie de plastic, sau
va fi parafinata. Cutiile de carota vor fi etichetate pe exterior astfel:

- numarul cutiei

- adresa

In interior cutiile vor avea inscriptionat pe capete adincimea de prelevare a probei. De asemenea se va
introduce in cutie o eticheta infoliata in plastic care sa contina urmatoarele date:
adincimea de prelevare a probei la capetele cutiei

- numele companiei

- numele sondei

- numarul carotei

- numarul cutiei de carota

- adincimea probei

- locatia sondei

In prima cutie se va introduce descrierea carotei efectuata la sonda, crochiul si “Core-Log”.

Oil Co. FALCON OIL&GAS U.K.

Well: 2 BILCA

Core #1; Box #1

Int: 1500-1501

Location: Bilca

Suceava

Descrierea carotei

Crochiu

Core-Log
Proba de carota astfel impachetata va fi trimisa la adresa data de beneficiar si ulterior distribuita catre
laboaratoarele de probe fizice si micropaleontologice.

Daca beneficiarul doreste selectarea probelor pentru laborator de catre echipa mudlogging, atunci se vor
parcurge urmatorii pasi:

- selectam cite o proba (consistenta) din fiecare tip litologic

- proba se va impacheta in folie si se va eticheta astfel:

Sonda: Nume #2

Carota #1

Interval carotat: 1402-1501

Proba #1

Interval proba: 1402-1402.5

Micropaleontologie

Cluj

- in “Descrierea carotei mecanice” se va trece intervalul de unde a fost prelevata proba,


numarul probei si destinatia (vezi anexa 2).

- restul carotei se va impacheta si eticheta ca mai sus mentionindu-se pe eticheta


“Depozit”

OBS: probele de argila se trimit la laboratorul de micropaleontologe iar probele de gresie la cel de probe
fizice.
2. Probe laterale de carota

Probele laterale de carota sint dictate de geologul din partea beneficiarului dupa finalizarea forajului si
efectuarea carotajului geofizic. In functie de informatiile oferite de geofizica cu cablu corelata cu probele
de sita se vor stabili punctele de extragere a probelor. De regula probele se vor preleva din roci slab
consolidate.

Procesul de carotaj

- se lanseaza prin intermediul cablului ansamblu electroda GR-pusca

- se fixeaza pusca la adincimea dorita prin corelarea GR inregistrat cu GR efectuat la


repriza finala de carotaj geofizic

- prin detonarea incarcaturii si o forma cilindrica goala va penetra formatiunea prinzind in


interior un cilindru mic de roca

- dupa detonarea tuturor incarcaturilor ansamblu electroda GR-pusca se va extrage la


suprafata, recuperindu-se probele (figura 20)

Figura 20: Procesul de prelevare a probelor laterale

Avantajele probelor laterale

- cost redus

- pe proba prelevata se pot face analize pentru determinare litologica, indicatii de


hidrocarburi, porozitate
Dezavantajele probelor laterale

- prin detonare se poate fractura formatiunea

- volumul mic de roca recuperat nu este reprezentativ pentru rezervor

- nu se poate determina saturatia rocii, volumul de roca recuperat fiind invadat cu filtrat

Examinarea probelor

In functie cerintele beneficiarului probele prelevate vor fi impachetate si trimise la laborator nefiind
analizate la sonda (frecvent) sau vor fi analizate la sonda (la microscopic, fluoroscop, calcimetru)
intocmindu-se un raport (vezi anexa 4). De asemenea in “Litholog” se va indica prin simbolul aferent
adincimile de prelevare a probelor. Dupa analiza probele vor fi etichetate si impachetate.
8. Abrevieri

I. ROCI CLASTICE

A. ROCI EPICLASTICE

A1. RUDITE+ARENITE+SILTITE

1. Tipul rocii

Varianta romana English

Tipul rocii Simbol Rock type Symbol

Conglomerat CONGL Conglomerate CONGL

Brecia BRECIA Brecia BRECIA

Pietris PIETRIS Pebble PEBBLE

Tillit TILLIT Tillite TILL

Gresie GRES Sandstone SDST

Nisip NSP Sand SD

Siltit SLTST Siltstone SLTST

Silt SLT Silt SLT

In functie de tipul gresiei avem:

Tipul gresie Simbol Sandstone type Symbol

Gresie cuartitica GRES q Quartzoze sandstone QTZS SDST


Gresie cuarto-feldspatica GRES q-f Quartzo-Feldspathic FELD SDST

Gresie cuarto-litica GRES q-l Quartzo-lithical QTZS-LITH SDST

Gresii arcoziene GRES f ARKOZE ARK

Gresii litice GRES l Lithical sandstone LITH SDST

2. Culoare

Varianta romana English

Culoare Simbol Color Symbol

Transparent TRANSP Transparent TRANSP

Translucent TRANSL Translucent TRANSL

Alb ALB With WH

Galben GALBEN Yellow YEL

Negru NEGRU Black BLK

Maro MARO Brown BRN

Rosu ROSU Red RED

Alb laptos ALB LAPTOS Milky MKY

3. Duritate

Varianta romana English

Duritate Simbol Hardness Symbol

Neconsolidat NECONS Loose LSE

Friabil FRI Friable FRI

Duritate medie DUR MED Moderately hard M HD


Dur DUR Hard HD

Foarte Dur F DUR Very hard V HD

4. Textura

4.1. Dimensiunea granulelor

Dimensiunea Varianta romana English

Granulelor (mm) Denumire Simbol Grain Symbol

>256 Blocuri BLOC Boulder BOULDER

64-256 Bolovanisuri BOLOVANIS Cobble COBBLE

4-64 Pietrisuri PIETRIS Pebble PEBBLE

2-4 Granule GRANULE Granule GRANULE

1-2 Foarte grosier F GROSIER Very coarse VC

0.5-1 Grosier GROSIER Coarse C

0.25-0.5 Mediu MED Medium M

0.125-0.25 Fin FIN Fine F

0.063-0.125 Foarte fin F FIN Very fine VF


0.002-0.063 Silt SLT Silt SLT

4.2. Gradul de rotunjire

Varianta romana English

Grad rotunjire Simbol Roundness Symbol

Angular ANG Angular ANG

Subangular SUBANG Subangular SUBANG

Subrotunjit SUBROT Subrounded SUBRND

Rotunjit ROT Rounded RND

Foarte rotunjit F BINE ROT Well rounded W RND

4.3. Gradul de sfericitate

Varianta romana English

Grad sfericitate Simbol Sphericity Symbol

Elongat ELG Elongated ELG

Subelongat SUBELG Subelongated SUBELG

Subsferic SUBSF Subspherical SUBSPH

Sferic SF Spherical SPH

4.4. Gradul de sortare

Varianta romana English

Grad de sortare Simbol Sorting Symbol

Foarte slab sortat F SLAB SRT Very poorly sorted VP SRT

Slab sortat SLAB SRT Poorly sorted P SRT

Moderat sortat MOD SRT Moderately sorted M SRT


Bine sortat BINE SRT Well sorted W SRT

Foarte bine sortat F BINE SRT Very well sorted VW SRT

5. Ciment/Matrice

5.1. Grad de cimentare

Varianta romana English

Grad de cimentare Simbol Cementation Symbol

Necimentat NECMT Unconsoidated UNCONS

Slab cimentat SLAB CMT Poorly cemented P CMT

Moderat cimentat MOD CMT Moderately cemented M CMT

Bine cimentat BINE CMT Well cemented W CMT

Cuartitic Q Quartzitic QTZC

Matrice MATRICE Matrix MATRIX

5.2. Tipul de ciment/matrice

Varianta romana English

Tip ciment/matrice Simbol Cement type Symbol


CIMENT CEMENT

Anhidritic ANH CMT Anhydritic ANHY

Calcaros CALC CMT Calcareous CALC

Dolomitic DOLOM CMT Dolomitic DOL

Gipsifer GIPS CMT Gypsiferous GYP

Piritic PIRITIC CMT Pyritic PYR

Silicios Q CMT Siliceous SIL

MATRICE MATRIX

Argiloasa ARG Argillaceous CLY

Siltica SLT Silty SLTY

Argilo-siltica SLT-ARG Silty-clay matrix SLTY-CLY

Argilo-carbonatica ARG-CARB

6. Minerale accesorii/fosile

Varianta romana English

Minerale/fosile Simbol Accessories Symbol

Biotit BIOT Biotite BIOT

Chert CHT Chert CHT

Feldspat FELD Feldspar FELD

Glauconit GLAU Glauconite GLAU

Lignit LIG Lignite LIG

Muscovit MUSC Muscovite MUSC

Olivina OLVN Olivine OLVN


Pirita PYR Pyrite PYR

Siderit SID Siderite SID

Shale SH Shale SH

Litoclaste Lito Lithoclaste LITHO

Fosile FOS Fossils FOS

Functie de procentul mineralelor accesorii in proba de sita avem:

Varianta romana English

Procent Simbol Percentage Symbol

Urme (<1%) URME Trace TRACE

Rare (1-5%) RAR Rare RARE

Minore (5-10%) MINORE Minor MINOR

Moderate (10-15%) MOD Moderately abund. M ABUNDANT

Abundente (15-20%) ABUNDENT Abundant ABUNDANT

Functie de procentul fosilelor din proba de sita avem:

Varianta romana English

Procent Simbol Percentage Symbol

Urme (<10%) URME Trace TRACE

Moderate (10-25%) MODERAT Moderately abund. M ABUNDANT

Abundente (>25%) ABUNDENT Abundant ABUNDANT

OBS: deoarece procentul pentru mineralele accesorii si pentru fosile se determina pe proba de sita si nu pe
tipul litologic, ele vor apare descrise la final.
7. Porozitatea

Varianta romana English

Porozitate Simbol Porosity Symbol

Porozitate intergranulara neglijabila FARA POR INTERGRAN None N

Porozitate intergranulara slaba POR INTERGRAN SLABA Poor intergranular porosity P INTERGRAN POR

Porozitate intergranulara medie POR INTERGRAN MED Fair intergranular porosity FR INTERGRAN POR

Porozitate intergranulara buna POR INTERGRAN BUNA Good intergranular porosity G INTERGRAN POR

Porozitate intergranulara foarte buna POR INTERGRAN EXCEL Excellent intergranular por EXC INTERGRAN POR

8. Indicatii de petrol

8.1. Cantitatea de petrol liber in fluid

Se descrie procentul de perol liber din fluid, culoarea fluorescentei si intensitatea ei (vezi fluorescenta
directa)

8.2. Mirosul hidrocarburilor

Varianta romana English

Miros hidrocarburi Simbol Hydrocarbur odor Symbol

Miros usor MIROS USOR Poor-fair hyd odor PR FR HYD OD

Miros puternic MIROS PUTERNIC Good hyd odor GD HYD OD


Miros foarte puternic MIROS FOARTE PUTERNIC Very good hyd odor V GD HYD OD

8.3.Urme de petrol

Varianta romana English

Urme de petrol Simbol Oil stain Symbol

CULOARE COLOR

Fara urme vizibile de petrol FARA URME PETROL No visible oil stain N VSBL O STN

Urme maroniu inchis URME MARO INCHIS Dark brown oil stain DK BRN O STN

Urme maronii URME MARO Medium brown oil stain M BRN O STN

Urme maroniu deschis URME MARO DESCHIS Light brown oil stain LT BRN O STN

Reziduu negru asfaltic REZIDUU NEGRU ASF Black asphaltic residue BLK ASPH RESD

DISTRIBUTIE DEGREE OF OIL STAIN

Fara urme vizibile de petrol FARA URME PETROL No visible oil stain N VSBL O STN

Patata DISTRIBUTIE PATATA Spotty oil stain SP O STN

Vargata DISTRIBUTIE VARGATA Streaky oil stain STR O STN

Pestrita DISTRIBUTIE PESTRITA Patky oil stain PTCH O STN

Uniforma DISTRIBUTIE UNIFORMA Uniform oil stain UNI O STN

8.4. Fluorescenta directa

Varianta romana English

Fluorescenta directa Simbol Direct fluorescence Symbol


CULOARE COLOR

Fara fluorescenta FARA FLOR No visible oil fluo N VSBL O FLOR

Maro FLOR MARO Brown fluo BRN FLOR

Oranj FLOR ORANJ Orange fluo ORNG FLOR

Galben FLOR GALBEN Yellow fluo YL FLOR

Auriu FLOR AURIE Gold fluo GLD FLOR

Albastru FLOR ALBASTRU Blue fluo BL FLOR

Alb FLOR ALBA White fluo Wh FLOR

INTENSITATE INTENSITY

Pal PAL Pale Pa

Dull DULL

Intens INTENS Brigt BRI

DISTRIBUTIE DEGREE OF FLUO

Fara fluorescenta vizibila FARA URME LA FLOR No visible oil fluorescence N VSBL O FLOR

Patata DISTRIBUTIE PATATA Spotty oil fluorescence SP O FLOR

Vargata DISTRIBUTIE VARGATA Streaky oil fluorescence STR O FLOR

Pestrita DISTRIBUTIE PESTRITA Patky oil fluorescence PTCH O FLOR

Uniforma DISTRIBUTIE UNIFORMA Uniform oil fluorescence UNI O FLOR

8.5. Fluorescenta indirecta

Varianta romana English

Fluorescenta indirecta Simbol Cut fluorescence Symbol

TIP TYPE

Instantanee FLOR IND INSTANT Flash cut FLASH CUT


De curgere FLOR IND DE CURGERE Streaming cut STREAMING CUT

Normala FLOR IND Cut CUT

Prin sfarmare FLOR IND DE SFARMARE Crush cut CRUSH CUT

CULOARE COLOR

Fara fluorescenta indirecta FARA FLOR IND No visible cut fluo N VSBL CUT FLOR

Maro FLOR IND MARO Brown cut fluo BRN CUT FLOR

Oranj FLOR IND ORANJ Orange cut fluo ORNG CUT FLOR

Auriu FLOR AURIE Gold fluo GLD FLOR

Galben FLOR IND GALBEN Yellow cut fluo YEL CUT FLOR

Albastru FLOR IND ALBASTRU Blue cut fluo BL CUT FLOR

Alb FLOR ALBA White fluo Wh FLOR

INTENSITATE INTENSITY

Pal PAL Pale Pa

Dull DULL

Intens INTENS Brigt BRGH

8.6. Fluorescenta reziduala

Culoarea rezidului in lumina naturala

Varianta romana English

Culoarea reziduu Simbol Residual color Symbol

Maroniu inchis URME MARO INCHIS Dark brown oil stain DK BRN O STN

Maroniu URME MARO Medium brown oil stain M BRN O STN

Maroniu deschis URME MARO DESCHIS Light brown oil stain LT BRN O STN
8.7. Fluorescenta inelului rezidual

Varianta romana English

Fluorescenta inelului Simbol Residual ring fluo Symbol

CULOARE COLOR

Fara fluorescenta residuala FARA FLOR REZIDUALA No residual fluo N RESID FLUO

Maro FLOR REZIDUALA MARO Brown residul fluo BRN RESID FLOR

Oranj FLOR REZIDUALA ORANJ Orange residual fluo ORNG RESID FLOR

Galben FLOR REZIDUALA GALBEN Yellow residual fluo YEL RESID FLOR

Auriu FLOR REZIDUALA AURIE Gold residual fluo GLD RESID FLOR

INTENSITATE INTENSITY

Pal PAL Pale Pa

Dull DULL

Intens INTENS Brigt BRGH

Exemplu de descriere- varianta romana:

1800-1804m: GRES q-l, transp, necons, m-grosier, subrot, subsf, bine srt, necmt, glau, lito, por intergran
buna, 5% petrol liber in fluid cu flor galben pal, miros puternic, 50% urme maro-deschis, distributie
pestrita, flor galben intens, galben flor ind instant, reziduu maro-deschis, flor reziduala galben intens. Rar
pyr si abundent: fos

Exemplu de descriere- varianta engleza:

1800-1804: QTZS-LITH SDST, transp, lse, m to c, subrnd, subsph, w srt, uncons, glau, litho, g intergran
por, 5% free o in mud w/pa yel flor, gd hyd od, 50% lt brn o stn, ptch o stn, bri yel flor, yel flash cut, yel bri
flor resdid, lt-brn vis resid. Rare pyr and abundant: fos
A2. LUTITE

1. Tipul rocii

Varianta romana English

Tipul rocii Simbol Rock type Symbol

Argila ARG Claystone CLYST

Shale SH Shale SH

Marna MRN Marl MRL

2. Culoare

Varianta romana English

Culoare Simbol Color Symbol

Negru Negru Black BLK

Albastru ALBASTRU Blue BL

Maro MARO Brown BRN

Gri GRI Gray GY

Verde VERDE Green GN

Oranj ORANJ Orange ORNG

Rosu ROSU Red RED

Alb ALB White WH


Galben GALBEN Yellow YEL

Deschis DESCHIS Light LT

Inchis INCHIS Dark DK

3. Caracteristici majore

Varianta romana English

Caracteristici Simbol Characteristics Symbol

Calcaroasa CALC Calcareous CALC

Siltica SILTICA Silty SLTY

Micafera MICA Micaceous MICA

Glauconitica GLAUC Glauconitic GLAUC

Fosilifera FOSILFERA Fossliferous FOSS

4. Duritate / fisibilitate

Varianta romana English

Duritate Simbol Hardness Symbol

Soft SFT Soft SFT

Plastica PLAS Plastic PLAS

Duritate medie DUR MED Firm FRM

Casanta CASANT Brittle BRIT

Dura DUR Hard HD

Fisibilitate Fissibility

Amorf AMORF Amorphous AMORPH


Microbloc MIC-BLC Micro-blocky MIC-BLKY

Fisibila FIS Fissile FIS

5. Textura (luciu)

Varianta romana English

Textura Simbol Texture Symbol

Pamintosa TEXT PAMINTOASA Earty RTHY

Catifelata TEXT CATIFELATA Silky SLKY

Cerata TEXT CERATA Waxy WXY

Rasinosa TEXT RASINOASA Resinous RSN

OBS: Textura este valabila pentru sedimentele argiloase cu duritate medie, casante sau dure, argilele soft
sau plastice fiind amorfe.

6. Accesorii / Fosile

Varianta romana English

Minerale/fosile Simbol Accessories Symbol

Mica MICA Mica MICA

Glauconit GLAU Glauconite GLAU

Pirita PYR Pyrite PYR

Silt SLT Silt SLT

Nisip NSP Sand SD

Fosile FOS Fossils FOS

Functie de procentul mineralelor accesorii in proba de sita avem:

Varianta romana English


Procent Simbol Percentage Symbol

Urme (<1%) URME Trace TRACE

Rare (1-5%) RAR Rare RARE

Minore (5-10%) MINORE Minor MINOR

Moderate (10-15%) MOD Moderately abund. M ABUNDANT

Abundente (15-20%) ABUNDENT Abundant ABUNDANT

Functie de procentul fosilelor din proba de sita avem:

Varianta romana English

Procent Simbol Percentage Symbol

Urme (<10%) URME Trace TRACE

Moderate (10-25%) MODERAT Moderately abund. M ABUNDANT

Abundente (>25%) ABUNDENT Abundant ABUNDANT

OBS: deoarece procentul pentru mineralele accesorii si pentru fosile se determina pe proba de sita si nu pe
tipul litologic, ele vor apare descrise la final.

Exemplu de descriere- varianta romana:

1800-1804m: ARG gri-deschis, calc, plas, amorf, mica, slt. Rar: fos.

Exemplu de descriere- varianta engleza:

1800-1804: CLYST lt-gy, calc, plas, amorph, wxy, mica, slt. Rare: fos.

B. ROCI PIROCLASTICE

1. Tipul rocii

Tuf-TUF / Tuff- TUFF

2. Culoare

Varianta romana English

Culoare Simbol Color Symbol


Gri GRI Gray GY

Verde VERDE Green GN

Alb ALB White WH

Maroniu MARO Brown BRN

Deschis DESCHIS Light LT

Inchis INCHIS Dark DK

3. Duritate

Casant- CASANT / Brittle- BRIT

4. Textura

Mircocristalin- MICROCRIST / Microcrystaline- MIC XL

Spartura concoidala- SPART CONC

5. Minerale accesorii

Silt- SLT / Silt- SLT

Litoclaste- LITO / Lithoclaste- LITHO

Exemplu de descriere- varianta romana:

1800-1804: TUF gri deschis, casant, microcrist, spart conc, slt.

Exemplu de descriere- varianta engleza:

1800-1804: TUFF lt-gy, brit, mic xl, slt.

II. ROCI DE PRECIPITATIE CHIMICA

a. ROCI CARBONATICE

1. Tipul rocii

Varianta romana English

Tipul rocii Simbol Rock type Symbol


Calcar CALC Limestone LST

Dolomit DOL Dolostone DOLST

In functie de tipul calcarului sau a dolomitului avem:

Tipul calcar Simbol Limestone type Symbol

Calcar dolomitic CALC DOL Dolomitic limestone DOL LST

Calcar grezos CALC GRES Sand limestone SD LST

Calcar argilos CALC ARG Argillaceous limestone ARG LST

Tipul dolomit Simbol Dolostone type Symbol

Dolomit calcitic DOL CALC Calcitic dolostone CALC DOLST

In functie de clasificarea carbonatilor folosita (Dunham sau Folk) avem:

Varianta romana English

Tipul rocii Simbol Rock type Symbol

Dupa Folk After Dunham

Sparit SPARIT Mudstone MUDST

Micrit MICRIT Wackestone WKST

Microcristalin MICROCRIST Packstone PKST

Biolite BIOLIT Grainstone GRST

Boundstone BDST

Crystalline Carbonate XLN CARB


2. Culoare

Varianta romana English

Culoare Simbol Color Symbol

Gri GRI Gray GY

Alb ALB White WH

Maroniu MARO Brown BRN

Negru NEGRU Black BLK

Deschis DESCHIS Light LT

Inchis INCHIS Dark DK

Transparent TRANSP Transparent TRANSP

Translucent TRNSL Translucent TRNSL

3. Duritate / fisibilitate

Varianta romana English

Soft SFT Soft SFT

Friabil FRI Friable FRI

Duritate medie DUR MED Firm FRM

Casanta CASANT Brittle BRIT

Dur DUR Hard HD


4. Textura

4.1. Dimensiunea cristalelor

Dimensiunea Varianta romana English

cristalelor (mm) Denumire Simbol Crystall Symbol

>2 Megacristalin MEGACRIST Megacrystalline MEGA XL

1-2 Cristale foarte grosiere CRIST F GROSIER Very coarse cryst VC XL

0.5-1 Cristale grosiere CRIST GROSIER Coarse crystalline C XL

0.25-0.5 Cristale medii CRIST MED Medium cryst M XL

0.125-0.25 Cristale fine CRIST FIN Fine crystalline F XL

0.063-0.125 Cristale foarte fine CRIST F FIN Very fine cryst VF XL

0.004-0.063 Microcristalin MICROCRIST Microcrystalline MIC XL

<0.004 Criptocristalin CRIPTOCRIST Cryptocrystalline CRP XL

4.2. Suprafata rocii

Varianta romana English

Textura Simbol Texture Symbol

Pamintosa TEXT PAMINTOASA Earty RTHY

Cerata TEXT CERATA Waxy WXY

Vitroasa TEXT VITR Vitreous VIT

Zaharoasa TEXT ZAHAR Sucrosic SUC


Cretoasa TEXT CRET Chalky CHK

Sidefata TEXT SIDEF Nacreous NAC

Vacuolara TEXT VUGGY Vuggy VUG

Stilolitica TEXT STILOLIT Stylolitic STYL

Amorfa AMORF Amorphous AMORPH

5. Minerale accesorii / fosile

Varianta romana English

Minerale accesorii Simbol Accessories Symbol

Mica MICA Mica MICA

Glauconit GLAU Glauconite GLAU

Pirita PYR Pyrite PYR

Silt SLT Silt SLT

Calcit CALC Calcite CALC

Dolomit DOLOM Dolomite DOL

Anhidrit ANHI Anhydrite ANHY

Gips GIP Gypsum GYP

Silice SIL Siliceous SIL

Fosile Simbol Fossils Symbol

Alge ALGE Algae ALC

Briozoare BRIOZOARE Bryozoa BRY

Echinoderme ECHINOD Echinoderms ECH

Foraminifere FORAM Foraminifera FORAM


Moluste MOLUSCA Mollusca MOLL

Oolite OOLIT Oolites OOL

Fosile FOS Fossils FOSS

Functie de procentul mineralelor accesorii in proba de sita avem:

Varianta romana English

Procent Simbol Percentage Symbol

Urme (<1%) URME Trace TRACE

Rare (1-5%) RAR Rare RARE

Minore (5-10%) MINORE Minor MINOR

Moderate (10-15%) MOD Moderately abund. M ABUNDANT

Abundente (15-20%) ABUNDENT Abundant ABUNDANT

Functie de procentul fosilelor din proba de sita avem:

Varianta romana English

Procent Simbol Percentage Symbol

Urme (<10%) URME Trace TRACE

Moderate (10-25%) MODERAT Moderately abund. M ABUNDANT

Abundente (>25%) ABUNDENT Abundant ABUNDANT

OBS: deoarece procentul pentru mineralele accesorii si pentru fosile se determina pe proba de sita si nu pe
tipul litologic, ele vor apare descrise la final.

6. Porozitatea vizuala

6.1. Tipuri de porozitate

Varianta romana English

Tip porozitate Simbol Porosity type Symbol


Cretoasa POR CRETA Chalky CHK POR

Intergranulara POR INTERGRAN Intergranular INTERGRAN POR

Intercristalina POR INTERCRIST Intercrystalline INT XL POR

Vacuolara si Vuggy POR VUGGY Vuggy VUG POR

De fractura POR DE FRACT Fracture FRAC POR

6.2. Estimarea procentuala a tipurilor de porozitate

Varianta romana English

Porozitate Simbol Porosity Symbol

Porozitate neglijabila FARA POR None N POR

Porozitate slaba SLABA Poor porosity P

Porozitate medie MED Fair porosity FR

Porozitate buna BUNA Good porosity G

Porozitate foarte buna EXCEL Excellent por EXC

7. Indicatii de petrol

Vezi “RUDITE+ARENITE+SILTITE”

Exemplu de descriere- varianta romana:

1800-1804m: CALC DOL (dupa calcimetrie), micrit, gri deschis, casant, microcrist, text cerata, slt, fara
por intercrist. Rar pyr, fos.

Exemplu de descriere- varianta engleza:

1800-1804: MUDST, DOL LST (by calcimetry), lt-gy, brit, mic xl, wxy, slt, n int xl por. Rare pyr, foss.

b. ROCI SILICIOASE
1. Tipul rocii

Chert- CHERT / Chert- CHT

2. Culoare- vezi “RUDITE+ARENITE+SILTITE”

3. Duritate

Foarte dur- F DUR / Very hard- V HD

4. Textura

Mircocristalin- MICROCRIST / Microcrystaline- MIC XL

5. Minerale accesorii- vezi “RUDITE+ARENITE+SILTITE”

Exemplu de descriere- varianta romana:

1800-1804: CHERT maro, f dur, microcrist.

Exemplu de descriere- varianta engleza:

1800-1804: CHT brn, v hd, mic xl.

c. ROCI EVAPORITICE

C.1. GIPS + ANHIDRIT

1. Tipul rocii
Varianta romana English

Tipul rocii Simbol Rock type Symbol

Gips GIPS Gypsum GYP

Anhidrit ANHIDRIT Anhydrite ANHY

2. Culoare si transparenta

Varianta romana English

Culoare Simbol Color Symbol

Alb ALB With WH

Gri GRI Grey GY

Transparenta Simbol Transparency Symbol

Transparent TRANSP Transparent TRANSP

Translucent TRANSL Translucent TRANSL

Opac OPAC OPAQUE OP

3. Duritate

GIPS: Soft- SFT / Soft- SFT

ANHIDRIT:

Varianta romana English

Duritate Simbol Hardness Symbol

Duritate mica DUR MICA Poorly hard P HD

Duritate medie DUR MED Moderately hard M HD

Casant CASANT Brittle BRIT


Dur DUR Hard HD

4. Textura- Dimensiunea cristalelor sau granulelor

Dimensiunea Varianta romana English

Granulelor (mm) Denumire Simbol Grain Symbol

1-2 Foarte grosier F GROSIER Very coarse VC

0.5-1 Grosier GROSIER Coarse C

0.25-0.5 Mediu MED Medium M

0.125-0.25 Fin FIN Fine F

0.063-0.125 Foarte fin F FIN Very fine VF

0.002-0.063 Silt SLT Silt SLT

< 0.002 Amorf (cretos) AMORF Chalky-Amorphous AMOR

5. Accesorii si incluziuni:

Varianta romana English

Minerale Simbol Accessories Symbol

Anhidrit ANHY Anhydrite ANHY

Argila ARG Clay CLY

Material carbonatic CARB MAT Carbonaceous mat. CARB MAR

Dolomit DOLOM Dolomite DOL

Glauconit GLAU Glauconite GLAU

Gips GIPS Gypsum GYP

Pirita PYR Pyrite PYR


Sare SARE Salt SA

Functie de procentul mineralelor accesorii in proba de sita avem:

Varianta romana English

Procent Simbol Percentage Symbol

Urme (<1%) URME Trace TRACE

Rare (1-5%) RAR Rare RARE

Minore (5-10%) MINORE Minor MINOR

Moderate (10-15%) MOD Moderately abund. M ABUNDANT

Abundente (15-20%) ABUNDENT Abundant ABUNDANT

6. Porozitate

GIPS: Fara porozitate- FARA POR / None porosity- N POR

ANHIDRIT: Porozitate secundara de fractura- POR SEC DE FRACT / Fractures-secondary porosity-


FRAC SEC POR

7. Indicatii de petrol

GIPS: fara indicatii de petrol

ANHIDRIT: posibil indicatii de petrol in fractura- vezi “RUDITE+ARENITE+SILTITE”

Exemplu de descriere- varianta romana:

1800-1804: ANHIDRIT opac alb, casant, amorf, pyr, fara por.


Exemplu de descriere- varianta engleza:

1800-1804: ANHY op, wh, brit, amor, pyr, n por.

C.2. HALITE

1. Tipul rocii

Varianta romana English

Tipul rocii Simbol Rock type Symbol

Sare SARE Salt SALT

Silvina SILVINA Silvite SILVITE

2. Culoare si transparenta

Varianta romana English

Culoare Simbol Color Symbol

Alb ALB With WH

Gri GRI Grey GY

Oranj ORANJ Orange ORNG

Transparenta Simbol Transparency Symbol

Transparent TRANSP Transparent TRANSP

Translucent TRANSL Translucent TRANSL

Opac OPAC OPAQUE OP

3. Accesorii si incluziuni:

Varianta romana English


Minerale Simbol Accessories Symbol

Anhidrit ANHY Anhydrite ANHY

Argila ARG Clay CLY

Glauconit GLAU Glauconite GLAU

Gips GIPS Gypsum GYP

Pirita PYR Pyrite PYR

Sare SARE Salt SA

Functie de procentul mineralelor accesorii in proba de sita avem:

Varianta romana English

Procent Simbol Percentage Symbol

Urme (<1%) URME Trace TRACE

Rare (1-5%) RAR Rare RARE

Minore (5-10%) MINORE Minor MINOR

Moderate (10-15%) MOD Moderately abund. M ABUNDANT

Abundente (15-20%) ABUNDENT Abundant ABUNDANT

Exemplu de descriere- varianta romana:

1800-1804: SARE opac, alb, arg, pyr.


Exemplu de descriere- varianta engleza:

1800-1804: SA op, wh, pyr, cly.

III. ROCI ORGANICE

CARBUNI

1. Tipul rocii

Carbune- CARBUNE / Coal- COAL

2. Culoare

Varianta romana English

Culoare Simbol Color Symbol

Negru NEGRU Black BLK

Maro MARO Brown BRN

Inchis INCHIS Dark DK

Deschis DESCHIS Light LT

3. Duritate

Varianta romana English

Duritate Simbol Hardness Symbol

Duritate mica DUR MICA Poorly hard P HD

Casant CASANT Brittle BRIT

4. Accesorii si incluziuni:

Varianta romana English

Minerale Simbol Accessories Symbol


Pirita PYR Pyrite PYR

Silt SILT Silt SILT

Argila ARG Clay CLY

Functie de procentul mineralelor accesorii in proba de sita avem:

Varianta romana English

Procent Simbol Percentage Symbol

Urme (<1%) URME Trace TRACE

Rare (1-5%) RAR Rare RARE

Minore (5-10%) MINORE Minor MINOR

Moderate (10-15%) MOD Moderately abund. M ABUNDANT

Abundente (15-20%) ABUNDENT Abundant ABUNDANT

Exemplu de descriere- varianta romana:

1800-1804: CARBUNE maro inchis, casant, pyr, posibil lignit.

Exemplu de descriere- varianta engleza:

1800-1804: COAL dk brn, brit, pyr, possible lignite.

ANEXE
Anexa 1- Crochiu carota mecanica
Anexa 2- Descrierea carotei mecanice
Anexa 3- CORE-LOG