TiLEXIINDRU P/INn

CUTREERA"D
PARISUL
Fluctuat nec mergitur"

Versailles
Apeqii
Desterinuiri la Café-2
Vienno is
4619 NE C4
MUMetlittdtet 4heldo u
yOXP5Jap4thise
7- Arta
Saint-
Denis

www.dacoromanica.ro
alawah
/1
yew aa lee mete

at.eeP_Jfi.' g/tadia92

www.dacoromanica.ro
 Cuuinte,..
iept. TEe4
- mumelPferkr - e vor sei le citeasca
.
N'am pretentiunea Idnastcare pur literare..Sunt
akcruri pe care oricine le---7Fate exprima prin grai
.dacä nu prin scris si daca nu ntai frumos, cel putin
asa cum sufletul, sau mai binc temperamental, Pa Pact
.sa vadd si sa sinztä.
E o lucrare pentru tot i: atat pentru cei ce au avut
_norocul sa vada Parisul at i pentru cei ce nu l'au
vazut si doresc desi gar, vada. i cum infransa se
,afla ceva din sufletul surorei noastre mai marl si atilt de
.scumpe noud .Franta., si cum in totdeauna si mai
cu seam a in momentele actuale, inimile tuturor Ro-
=Miler bat cu entuziasm pentru poporul francez, am
gasit nimerit sa amintesc celor ce au vazut si sd arat
celor ce n'au vazut Parisul, cam ce-ar putea intam-
pina cineva Cutreerand Parisul".
Rog, apoi, sa mi se erte constructiunile prea pup:.
stilistice, ce-mi predomina lucrarea, intrucat nu fac
pura: literatura...
adaogand ca voi trimite o parte din produsul
acestei lucrari cì l'Hôpital des Annalesa pentru Crucea
Rosie Franceza, sper sa am cu atat mai nzultd indul-
genta din partea celor ce-si vor da osteneala sa se
delecleze putin Cutreerand Parisul".

AL. PANA

www.dacoromanica.ro
CUTRLFID PIANISUL

www.dacoromanica.ro
 Oer5aille5

0Xde/L g../i&at.
Sd' descriu Versailles, ce nebunie ! Nu, nici nu md
gandesc, fiindcd e imposibii sd ardti prin vorbe scrise,
ceeace ochii vdd acolo. E atata mdretie, atata suflet
iti trebue ca sd retii parte din impresiile ce-ti lasd
totul, incat, nu still, cine s'ar incumeta s'o facä. !
Vreau sA revad doar, cu gandul, paradisul acela
pdmântesc, ca trecand prin el, sd vd impArtdsesc ce-am
simtit si simt Inca.
Cdnd m'am vdzut in fata castelului, o curiozitate
plind de Idcomie, m'a fAcut sd rotesc privirea cat mai
mult, predominat de gandul sd nu-mi scape nimic. Si
vrand, nevrand, am rdmas cu ochii atintiti la statua
equestrd din mijiocul curtii.
M'arn apropiat de ea, neglijind cele sasesprezece
alte statui de marl-nor'& ce mdrginesc curtea deoparte
S i de alta.
Imi amintesc, doar, CA am zarit in treacät pe ele
flume mari ca : Sully, Mansart, Richelieu si alte Ind
treisprezece ; insd, cu o nerdbdare pe care nu mi-o
puteam stdpani, am tot inaintat pand la cea equestrd,
din mijlocul curtii de onoare. Si fard a-i vedea numele
mi-am inchipuit cd nu pntea fi decal a regelui soare,
Ludovic XIV-lea.

www.dacoromanica.ro
 lo

Am ocolit-o, privind-o amanuntit. Nirnic scris pe ea.

Cu toate acestea nu putea fi cleat a lui. Deschisei
guidul. Exact, Ludovic al XIV-lea. Ce satisfactie pen-
tru cunostintele mele istor ice ! Dar de ce nu i-o fi
scris francezii numele pe statud ? Or li s'a pdrut prea
comun obiceitil fata de mdretia titlului de «regele
soare. ?... Si-am luat-o spre dreapta.
Pand s'ajung la poarta de langd capeld, am retrält
In cateva cupe faze din istoria strdlucita a domniei
regelui acestuia, crampee rdmase din scoald. Si mi-am
oprit gandul tocmai la : cum au ajuns, in urmä, va-
letii sd cerseascd la poarta
Mi-am Tntors privirea spre ea si am vdzut-o parca
mai impundtoare. Da, abia atunci observasem si hbr-.
botele aurite ce-o orneazd cu atata arta. Si-am dat
sd intru in caste!. Innis. Era Luni, o zi irtimoasa,
calda, pe la sfarsitul lui August.
Nu ma Invrednicisim, pand attmci, sd citesc des-
crierea sumard, din cale afard de sumara, a guidului,
cu gandul cd, ajuns la fata locului, md voi servi de
ea pentru a md orientà ; deci n'aveam idee ca pot
vizita parcul. Si instinctiv doar, cuprins de intimidarea
ca n'am nimerit-o si ca, asa singuratec, a putea fi
luat drept cine *tie ce, am 'trecut inainte, sfios, stra-
batand gangul ce leagd pavilioanele pand la terasa
din fata parcului, uncle am exclamat un aaa plin
de extaz.
Imi arnintesc, cum, cu aceeasi exclamatie, am va.zut
intaia oard marea la Constanta si cum acelas fior m'a
strdbatut din crestet pana-n talpi!
Ochii mi-au Idol:nat. Ceva aevea, un vis, o feerie,
nu pot sd definesc impresia ce mi-a facut parcul acela
cu atata decor paradisiac
Mi-am apdsat tamplele si fard voe, m'am gandit la
filozofii moderni, cari, pentru a ne face demni epocei
In care traim, ne impun calmul, invatandu-ne fel de
fel de metode de a evità emotiile, de a ne abtine si
potoll entuziasmul si cate, cate, zadarnice toate in
fata mdretiilor acestora.
Stiu ca, dei am fost de cateva or! in fata acestui
parc, irnpresia mi-a fost tot mai mare, ca si-n fata

www.dacoromanica.ro
 11

unei opere, pe care, de ce o vezi si o asculti, de

aceea o intelegi, o simti, te misca mai mult !
Parcul dela Versailles este o opera - desavarsita.
Libretti!, dorinta, visul a fost a acelui rege asoare.
rnuzica, realizarea dorintei si visului acestuia a fost
lui Le Nôtre.
Ce oameni ! Cum au stiut sa se impuna secolelor
prin Insasi satisfactiunea lor, cand atatia zadarnic.
s'au sacrificat pentru a Insemna ceva prin sacrifi-
ciul. !...
Mi-aduc aminte iarasi ca, exclama.nd, In fata marii,
am reflectat asupra necunoscutului, imensitatii, infini-
tului, 'si paralel asupra nimicniciei noastre. O teama.
vaga, neInteleasa mi-a cuprins atunci Intreg sufletul.
Aici, la Versailles, incremenit am reflectat asupra
atator generatii, care s'au delectat In splendoarea
acestui pare si s'au stins treptat, ldsand, pe Intrecu--
tele, amintiri pand. i prin zgarieturi i sapaturi In zi-
duffle castelului, trianon-urilor si In trunchiurile copa-
cilor seculari. i printr'un suras, plin de regret si-
rhelancolie, mi-am amintit si eu umilul meu trecut,
continuandu-mi drumul pe langa fantanele simbolice,
statuele si terasele neinchipuit de frumoase, pre-
sal-ate Cu atata belsug de arta In toate partile_ par-
cului, colonadele acele triste, rondurile verzi i sime-
trice, templul amorului din insula aceea misterioasa.
inundata de flori albe si pe sub aleele acele perdute
boltite de verdele - copacilor seculari, alei, care prin
Insa.si denumirea lor de aleea toamnei, a primaverei...
m'au facut sa resimt pared anotimpul al carui nume
poarta!
Cand am trecut apoi In Trianon si-am dat cu ochir
"de cdsutele ,acele rustice, perdute prin padure, facute
pe gustul reginei Marie Antoinette, istovit, am cazut
pe prima banca din fata morii si-am inceput sa plang
cuprins de nostalgie....
Tarziu, and sa apuna soarele, desteptat pared
dinteun somn cu vise frumoase, feerice, dar trister
m'am rentors sovaind pe acelea.si carari si alei pana
la gangul prin care intrasem cu atata ezitare, de unde_

www.dacoromanica.ro
 12

am Inceput apoi sa grdbesc spre omnibusul ce-si a-

-nunta plecarea.
azi, dud revdd totul ca-n vis, amíntiriles "tmi vin
-carduri i cu ele frumoasele versuri :

A fost un vis frumos

Si brand din cale afard
prea a fost de tot frumos
'a trebuit sa piard...

www.dacoromanica.ro
 pa5ii

Era dupd..11 noaptea cand until, din cei doi prie-

teni, cu cari hoindrisim pe marele bulevarde,,propuse
sd mergem ,In hale sd mancdm, .pommes frites.. Si
ideea fu primitd cu entuziasm, mái ales cd, dupd atata..
niers, ne cam zorea si o foame, care, la Paris, iti
vine de vreo cinci ori pe zi, nu ca la noi de cloud,.
sau maximum de trei ori.
Nu tiu care. o. fi cauza. Ori atdta timblet, ori clima,
ori, Dumnezeu sd ma erte, mancdrile frantuzesti n'or
fi asa sdtioase ca ale noastre... atata vreau sa spun
,cd, toatd ziva, aproape, mi-era foame. i mancdm, nu
glumd. Ce se intampla cu mine, se 'intamplà si cu.
amicii.
Si lucru curios, am auzit si pe francezi plangandu -se
de asa ceva.
De altfel, pentru convingere, e de observat ca, ni-
cderi n'or fi restaurantele mai dese Si mai intesate de
lume ca in Paris. Apoi diferitele patiserii de stradd, cu
firme simboliste, ca «A coupe toujours. din B-v St.
Denis, unde, In adevdr, de cateori am avut ocaziunea_
sd trec, am vdzut coadd de clienti cum se cade, as-
teptand sd li se tae portia de pidcintft si ate altele_
imi amintesc de spiritul unei studente la medicina,.
pariziand, cu care discutam intr'o zi, in grädina Lu-
xemburgului, relativ la foamea aceastä perpetud.
Parisul ar putea fi supranumit si orasul poftelor,
nu numai al artelor, nu-i asa ?
E si firesc d-rd, i-am rdspuns cu convingere.
D-v, .francezii, aveti asa metode de a le si provock.
cum, noi strdinii, nu ne-am pricepe nici sd le inventdm...
Dar sd reviu la cartofii prdjiti. Am luatro incet-

www.dacoromanica.ro
 14

pe str. Montmartre pAnd in dreptul Halelor, unde,

intr'un colt, stint cloud chioscuri until de jurnale si
altul de reclamatitini.
Discutarn cu amid, pare-mi-se, despre ingeniozi-
tatea francezilor in reclame fiind sub impresia recla-
,.melor luminoase din marele bulevarde, cdnd, observai,
la coltul clescris mai sus, doi indivizi vorbindu-si a-
proape in oapta
Instinctiv am trecut inaintea amicilor, cari, confun-
dati in ciiscutie, nu le dalft atentie. Indivizii erau
inalti, cam incovoiati, cu sepci aduse pe oc'ni si haine
simple vdrgate, incheiate pand. sus.
Amdndoi cu mdinile In buzunare, addncite pltiä in
coate, vorbeau si ne masurau cu priviri piezise.
Apropiindu-ne bine, until din ei se indrepta spre
mine si adancincitt-si privirile in ochii mei, fard sa-si
scoata mainele din buzunare, Irni cerb putin zahar !
Nu cunosc «argot»-ul (limba apasilor), dar mi-am
-inchipuit ce cloreste si sfrantandu-1 am strigat Cu o
voce tragica, macabra, mai stiu eu cum
«Ghitaa."..
Acesta- era until din cei doi amici, care purtd de
obicei wind. De altfel si mai voinic ca noi.
Ceddnclu-i locul, am luat la brat pe celalt amic,
am traversat repede drumul i ingrijat m'ant uitat inapoi
sa vad ce se intdmpla.
Liam observat pe bietul Ghitä cum, cdutandu-se
prin buzunare, facu un gest de disperare i baiguind
nu *till ce din gurd, trecit &mu] la noi.
Apoi cu totii, fairä sa ne soptim Endear un cuvAnt,
strabaturam halele Intr'un suflet pand. In str. Rivoli,
In clreptul magazinului Pygmalion, unde abia ne-am
putut oprì sa rasuflam.
Mai sa fie a dracului. Am lasat, ca nici °data',
revolverul acasa, pe masa, gäfâi Chita.
i trebue sa-ti fie necaz, ai ? intrd in vorbä
amicul, care nu prea intrase In actitme.
Fireste, raspunse Ghita enervat. Inchipue-ti cal
m'ar fi atacat, ce faceam eu ? ivoi fugiti mai rau
ca jidanii si ma. lasati pradd...
Asta nu-i vina noastrd, cautai sa ma justific. Te

www.dacoromanica.ro
 15

-stiam cu arm-a. Dar sd läsam aceste, bine cd ne vedem

teferi. Sunt curios Irma' sä stiu ce i-ai spus tu tipului?
Mai nhnic dragti. L'am intrebat scurt ce doreste
si mi-a rdspuns si el, tot asa, cd Ii este foame. Tot
cautAndu-ind prin buzunare i negäsind revolverul,
am ridicat mdinele in sus enervat si i-am spus cd
n'are decdt sä vina Cu noi la .pommes frites» cä i
nouä ni-i foame.
Si el ?
Mi-a pufnit in nas de ras si clätinându-se ca o
corabie por', cu pasul apäsat, spre celalt spunandu-i
tare ca suntem niste golani si nu face .sd roseasca
cocosul. (argot).
Si bietul Ghitä stergandu-si fruntea asudatà addogd
necäjit :

Firar al dracului, cine mi-ia scos in cale. Cum

ne-au stricat pofta de mancare domnule ?...

www.dacoromanica.ro
 Se5fairxiri I fé Liiermoi5

D-rei E. K.
Md erti, d-rd, cd mi-am propus sd dau tiparuluf
acele destainuri din seara aceea, tii, colò, la «Café
Viennois» In coltisorul acela, din fata pianistului intin-
chenez, care ne entuziasmase la culme prin toate ale
lui si mai ales cu valsul .Songe d'Automne» cantat
aniline din si pentru gustul nostru. Ti-aduci aminte?..
Au fost asa de pldcute si impresionante 'clipele
acele, mi-au rdmas atat de adanc sdpate In suflet,
incat nu md pot .stdpani sa tac si cred cd ma' vei
admite, mai ales ca-mi propun Sa dau acele destdi-
nuiri reciproc, precum au si fost.
Abia incepuse primele note ale acelui vals de un
sentimentalism profund si pared' te vad, cu ochii aceia
negri, vioi i plini de o melancolie ascunsa, cum sus-
pinand i-ai privit pe ai mei, lung, lung si adanc...
Un fior neInteles m'a strabatut. Presimtisem cd
aveai ceva, ca si mine, pe suflet si te vei descdrca..
Gasisesi omul i prilejul si o grabd involuntard te
facuse sa vorbesti neprovocata chiar ! Judec dupl.
mine. Vroiam acelas lucru.
Ai fost Insa mai grabitd ca mine. Poate suferinta
ti-a fost mai mare si uitarea nu venise Inca complectä
sd-ti Invaluiascd inima pentru a o apdrà de hartuiala.
amintirilor, sau ai avut mai multd Incredere... stiu eu
Apoi privind In gol si abia stdpdnindu-ti plansul ai
Inceput
.Ne-am iubit mutt, mult... ! ce frumoase au fost:
clipele acele, cat de dulci i neuitate ! Imprejurari m'au
fdcut sa viu aci, departe de el. Am pornit deplin con-
vinsa ca nu voiu .fi uitatd, cd nimic nu va avea pu-
2
www.dacoromanica.ro
 18

terea sa influenteze asupra-ne, sä ne desp.artd, ca, In

starsit, iubiria ni se va Mari, dei ni-era in asa fel
cd nu ne inchipuiam sd mai fi' existat o alta. Si un
an, nu mi-au fost Inselate, prevederile. O !... puneam
atata drag In munca ce m'am 'decis sa intreprind aci
pentru viitorul nòstru...
Treceau zilele, ca minutele, fiind mereu In asteptarea
ve§tilor dela el, ve§ti ce-mi soseau de altfel regulat,
precum si el le primea pe ale mele.
Iti poti inchipui ca n'aveam timp sa fiu cuprinsd de
plictiseala si nici dé nostalgie Chian Imi alinam dorul
(land Orumul gandurilor sa Strdbatd tdri pand la el,
sd-1 insoteascd, vadd activand si el cu aceeasi
Myna, cu acela§ scop, manat de acelas ideal si la-
crimi de usurare ma intdreau pand la sosirea vestilor.
-neInchipuit de nerdbddtor asteptate!...
Ei ! Dar trecuse anul acela - de fericire. Era prin
Octombrie.....
Aici te-ai oprit. Ai ridicat ochii spre orchestra, care
tocmai incheià, prin coda, valsul atat de simbolic si
fin sirag, neIntrerupt aproape, de lacrii-ni, ca diaman-
tele, au Inceput sd .luceascd In colier dela ochii aceea
negri, viói, in jos pe obraz. Te-ai grdbit sd le aduni
In batista, cu grije, parcd n'ai fi vrut sd ti le fure
cineva, cd prea luciau la lumina aceea vie a localului.
Si ai ramas dusd Pe ganduri cateva minute.
Te-am rásat inchipuindu-mi cat 'ti-erau-de necesare
minutele acele.
Apoi curiozitatea nu m'a Idsat si te-am trezit, fd-
andu-te, poate fArd voe, sa continui romanul vietei
d-tale. $i parca regret d-rd !...
Era mai bine sa nu-ti fi curioscut suferinta. S'a ase-
manat atat .si Intru tot cu a mea, cd nu te mai pot
da uitdrii si poate si cauza aceasta m'a determinat sd
scriu randurile aceste.
- Ai continuat apoi, dupd ce Printeun oftat ti-ai umplut
pieptul de aer, sd-mi spui ca In ultima-i scrisoare iti
anuntà fail mild cdsdtoria lui .cu o prietenä a d-tale,
bogatd, care nu fusese nevoitd sa urmeze. ceva pentru
a'si Inlesni existenta si cd tot In acea scrisoare in-
drdznea sd-si pledeze si dreptatea cauzei, care-I de-
terminase sa facd pasta acesta. L'ai ertat. Ai. Tumor-

www.dacoromanica.ro
 19

mántat in sufletul d-tale imaginea lui incununata de

toate amintirile si drept cruce resemnare.
Te-ai inchis ca o floare umbritd de razele soarelui
si la cea mai mica adiere a amintirilor, provocata de
tot ce-ti poate mica cat de putin sufletul atat de sen-
zibil, dai drumul siragului de diamante sd luceascd
pe obrajii d-tale plini de tinerete.
Te-am inteles atat de bine.
Am trecut prin aceleasi stall and apoi ti-am des-
tainuit si eu aceleasi lucruri... Din ochii mei insa n'au
curs nici lacrimi, necum diamante. Si stii de ce ?
Fiindea privindu-ti ochii si destainuin'du-ma simteam
ca Ind descare de o povard grea a sufletului si ea te
apropii mult inimei mele.
Apoi d-ta mai primise-si in ajun si o veste, poate
ultima, dela cel iubit, care, fiind in momente de grea
cumpand, s'a gdndit la d-ta si ti-a implorat ertarea.
.11 stiai in pericol, deci aveai motiv si era drept sa-1
pldngi.
Mie, de ani, nimic i nimeni nu mi-a mai provocat
iubirea. Doar amintirile ma tulbura din ednd in cdnd.
Le spulber 'Ms.& repede, reflectând asupra ingratitu-
dinei cu care am fost indepartat de aceea, pe care si
eu am iubit-o rouIt, mult...
Si acum, ca sa termin, imi permiti sd-ti pun o in-
trebare :
De ce la despartire, mi-ai spus pe un ton neobici-
wait, strAngandu-mi mana cu multd semnificare : «la
revedere prietene de suferinta. ?...

www.dacoromanica.ro
 1'3)13 erii...

Sa fi fost doctor precum spusese, nu cred. Prea erà

clecazitt. i apoi oricät de sovinisti or fi francezii, s'ar

fi gasit vreunul care sa-1 ridice.

SA fereasca Dumnezeu insa. Vin imprejurari cad
.soarta ne lovesle ingrozitor. 0 fi fatalitatea, sau e
asa cum ne asternem... Las filozofilor sd comenteze.
Mergeam, intr'o seara." de August, cdtesi trei prie-
-teni, prin dreptul Café-ului Voltaire, and, pe partea
opusä, observai cum un domn respectabil In totul,
cu o barba incaruntita si mare, ne masurd cu
"brun,
privirile o clipa.
Fad' cätiva pasi inainte i ezitänd câteva secunde
repede taiè drumul spre noi.
Ma oprii curios.
Dupd ce îi scoase päläria cu un respect care ma
intimidä, mai ales Ca' continua sa ramâna descoperit,
mncepù sa spund In frantuzeste:
«D-lor ajutati-ma. Sunt doctor. Imi inchipui ca sun-
teti studenti si yeti intelege mai mult ca oricare su-
ferinta mea moralä. Stint rus, exilat si de patru zile
abia am putut gasi,.azi dimineatä, o bucata de päine...
Am I-a:11as träsniti cu totii.
N'am putut ingaima doua vorbe nici unul, atAt ne
ufmise contrastul tinutei omului din fata noastra cu
vorbele-i spuse !
Observänd, de sigur, cd suntem sträini Incept' sa
:repete rugämintea, mai umilitor, in câteva limbi straine
:pe care le vorbea la perfectie.
Tacuti, uimiti, jenati contribuiräm pe cAt am putut
sa-i oferim o ridiculd sumd. Nenorocitul, miscat Nfld.

www.dacoromanica.ro
 22

la lacrimi, vru sa ne 'särute mainile, pronuntand Cu

voce tremurancla :
.0! Messieurs.... Si, ca strans de gat, pornì
inainte cu capul plecat, aproape fugind.
Stiu ca in seara aceea catesi trei n'am avut glas
nici buna seara sa ne zicem la despartire. Si ne-am
despartit imediat...
* *

In Boulevard Raspail, pe aproape de Mel Lutetia,

unul din cele mai luxoase ale Parisului, la un colt, e
un biet nenorocit.
Sufld "sdrmanul -pe o nare (gura fiindu-i,distrusa),
inteun fel de trisca, de dimineata pana-n seara si:
scoate sunete stridente, pentru o bucatica de paine...
Pe langa el, trec deseori chiar miliardari, esind din.
grozav de luxosul hotel. Si unii se opresc de se amuza.
Gasesc ceva nou, ceva excentric poate, ca sufland pe
nare cineva sa poata cafita in trisca. Si trec apoi, mai:
departe, indreptandu-si Cu raceala captil pe umeri;
fard sa zv'arle, in paldria nenorocitului, macar un .sou».
Se explica si li se iarta. Miliardarii nu port moneda.
la dansii.
* *

In hotelul in care locuiam, fiind asezat intr'o strada

foarte linititä, tha bucuram in fiecare zi de un ceas
de odihna, obosit fiind de unele distante mari, pe care
eram nevoit sa le fac pe jos.
Abia tipisim, inteo dup. masa, and aud jos in.
strada (sedeam la 41 5-lea) un cantec breton cu atata.
duiosie cantat, de o voce admirabila, cä m'am si apro--
piat de -geam sa vad cine-i. i cu mirare observai ca
o batrana, Imbracata in costum breton, curat, cantar
in mijlocul strazii, intinzand mereu mainele spre gea-
muri si implorand mila auditorilor.
De ici, de colo, de pe la ferestre i se arunca Cate.
un .sou». Nu se pleca insa sa-i culeaga 'Ana nu-si'
ispravi cantecu-i duios din cale afara.
Strangandu-si banii, cu o multumire vadita, drept

www.dacoromanica.ro
 23

recuno*tintd, mai intond un cântec ceva mai vesel. Si

se departa apoi, Incet, tdrandu-*i Cu sgomot pantofii
de lemn pe pavag iul incins de razele soarelui.
* *
In fiecare se ard II vedeam cum, pipdind cu o mdna
grilajul gradinei Luxemberg dinspre str. Medicis, In
cealaltd tindnd urnale, se urcd 'met spre Boulevard
St. Michel strigAnd cu o voce istovitä : *La Presse
L'Intransigeant*.
, Cand Ii puneam banul In mând spuned un cmerçi
Monsieur* a*a de. frumos, atat de bland, eà adesea
repetam, ca sa kepete *i el.
Si era bdtrdn *i orb *i abia I*i Card picioarele...
* *
In haosul acela zgomotos produs la opera comic&
de sutele de trdsuri *i taximetre ce dau ndvald spre
publicul gräbit, ce coboard-n valuri pe treptele edi-
ficiului din place BoYeldieu, nu *tii cum sd te strecori
sà ajungi repede la drum mai liber. Prea te Indbu*e
parfumurile, pomezile *i luxul. Apoi cu toatd splen-
doarea reprezentantiei, la care ai asistat cheva ore
transportat cu tottil, te simti totu*i obosit mult
vrand, nevrând gräbe*ti pasul Cu gdndul sd te yeti
mai repede In patul moale *i aduros.
Ce fericiti sunt acei ce stau prin Imprejurimi, sau
cei carora li dd mdna sd plAteascd un taxi, sau o
trdsuid.
Eu trebue sà cobor sub pdmant, sa iau Metrb-ul
indbu*itor din fata Operei...
Cuprins de necazul gandurilor acestora strAbat grabit
Boulevard des Italiens, neavând decal un sfert de ord
pdnd la ultima-i cursä. Insä In dreptul magazinului
Liberty, pe treapta de marmorä dela intrare, Imi
atrage atentia o biatd bdtrand, care cu un co* Incdr-
cat de boarfe mope, abia stdpAninduii capul pe umeri.
Si un paznic de noapte o turburd Intreband-o cum
de a apucat-o vremea pe acolo, std. departe ?
Speriatd, dupd o pauzd, rdspunde oftand din greu :
Ei ! d-le sergent, a* fi bucuroasd sa stau *i-n
Charenton cd tot n'a* fi rdmas ad i sd-mi trec

www.dacoromanica.ro
 24

noaptea. Dar cand n'am unde ma duce, invata-md

d-ta ce sa fac ? I
Ala departez ingrozit. i eu... care am si metre) la
Tilden-land si fusesem si la opera si ma asteptà o casa
cu pat moale si calduros...

Nu trebue sd va surprindä dacä yeti observa adesea,

la restaurante in timpul mesei, pe langä vre-un caine
vagabond si ate un om nenorocit privind cu multa
atentie, pe mese, la cosurile incarcate de Nine !
Stau jinduind, asa in nemiscare, Nina se intamplä
ca in graba, unii comeseni, cautand sa-si potoleascä
foamea, se-ntind peste tacamuri Valid la co sa la
paine, si-I rastoarna.
E interesanta atunci lupta ce se incinge, intre om
si dine, pentru cele cateva bucati de paine cazute
pe trotuar.
Te cutremuri si, vrand nevrand, mancarile ti 'se par
asa de bune CA' mananci cu o pofta. animalica. Si mul-
tumirea ti-i mare, and te trezesti in sfarsit satul dupd
o foame grozava, marita si de foamea celor flämanzi,
din juru-ti.
Singur garçon-ul, pe care prea il hartuesti pentru
'«deux sous» cat se obicinue..5te sd-i dai bacsis, nu
prea pare bucuros...
** *
Nu era beata, dar iti fa.cea impresia, deoarece abia
o mai tineau picioarele si avea i figura de alcoolica.
Infra incet in bar, se uità cu ochii impajeniti la toti
din jurul tarabei pline de cesti, pallare, sticle si co-
suri cu «croissants» §i «croustilles» speciale barurilor.
Apoi incepit sa ante, una din chansonettele la moda,
cu o voce stinsa, oribilä.
Un ras general, specific francezilor, raspunse ne-
norocitei, care nu se intimida, ci incurajatä parcd, isi
intari. vocea.
Patronul insä, mai nemilos, o invitd, cu un gest
hotarator, afard. Facandu-se ca nu-1 intelege, incetä
cantul intinse mana spre consumatori inganand
cateva clivinte de ruga. Nimeni insa nu voi s'o mai
bage in seamd.

www.dacoromanica.ro
 25

Toti Tncepurd sd-si vadd de sorbituri si jocurile de

-noroc ce sprijinesc barurile deoparte si de alta si sdr-
mana, descurajatd atunci, mai incercd i spre patron,
care, enervat cd nu firsese ascultat, o amenintd cu
un sifon.
Cuprinsd dé un ras nervos, sarcastic, in care se
-vedea o disperare, Ii zise cu un ton grozav de ironic:
Cel putin de ai fi pus eau de cologne" in sifon
tot ti-ai fi fdcut o pomand... Si hohotind esi implete-
cindu-se. Si-n rasul ei se amestecä si rásul celor din
jurul tarabei cu cesti, pahare, sticle si cosuri cu
croissants" si cronstilles". Numai patronul nu rase.
O fi banuit, se vede, vre-un blestem in spiritul acesta
al nenorocitei...
De altfel parizienii sunt prea superstitiosi!
* *

Dintre toate cate se perindau pela rnesele clientilor

dela Taverne du Pantheon", numai ea pdstra ace-
easi rochie, aceeasi pdldrie, aceleasi mdnusi i acelas
surds.
Era putin palicld, dar ochii ei nu-i avea nici una
din toate Cate frequentau localul.
Avea ceva care iti inspird dela prima vedere o sim-
patie, o mild, nu pot spune ce ... Cu toate acestea,
mai tuturor le era indiferentd.
Toate celelalte, dela o vreme, se invitau la cate-o
masa, la cdte-un client, consumau bere, siropuri, ca-
fele, tigári. Numai ea rdmanea singurd .surazAnd
intr'una, esea din and in and afard, inghitand in sec.
Pdrea vecinic sub nervii unei asteptdri, care a tre-
cut de tirnpul fixat si nelinistea aceasta a ei o fdcea
mai interesantd.
Intr'ima din seri, atrdsei atentia unui prieten, cu
-care sedeam la o masd, asupra fiintei acestia cu ochii
atat de drdgAlasi.
Arnicul entuziasmat o si invità la masa noastrd
Rusinatá ezità o clip, pierzand surAsul, dar reve-
nindu-si imediat, se apropie ca impinsd de cineva. Si
asezându-se tanga' noi spuse garçon-ului sd-i aducd.
,o cafe à la creme" si croissants".

www.dacoromanica.ro
 26

In timp'.ce gaeOnul Isi indeplinea misiunea, soptif

amicialui in romdneste cd, imbrdcand-o mai cum tre-
bue, nu i-ar trece una, din cdte erau acolo, pe dina-
inte. Si amicul transpor tat ii si spuse :
DrAgutd trebue sa tii cd eu am intentiuni:
frumoase cu D-ta. Mai Mai vreau sa te imbrac mai
demn de figura D-tale ingereascd".
La cuvintele aceste se intunecd de-odatd si ridi-
candu-si ochii spre noi clatind din cap si rdspunse
indreptdndu-si privirile in gol :
Domnilor. Decat- a-ti proectà .sd tnä Imbrdcati,
mai bine m'ati Intrebd cauza pentru care nu, md im-
brac eu si poate a-ti face mai bine
Sorbi din pahar ca sa'si mascheze un oftat si con-
tinua*:
Stiu cd toti bdrbatii de azi ,sunt fascinati mai
mult de Imbrdcdminte la o femee. Ma mir, in halul
In care Ind aflù, ce noroc a dat peste mine astaseard .
Trebue sd stiti, Domnilor, cd sunt cate-va seri de
and astept asa ceva.
Presmiteam ca o sd-mi soseascd i mie un timp
oameni care sd m'asculte. Nu m'am tnselat ce ziceti ?'
(Aci ne privi cu tearnd. Asigurdnd-o p'rin cuvinte de
incurajare continua).
Toate din said aceasta, D-zeu sa md erte, sunt
niste stricate, fiindcd asA le-a pldcut sd fie. De altfel
sunteti si in mdsurd sa deduceti cauza : luxul". Eu,
nevoia, mizeria.! ! eram asa de stransd cu usa In
ziva când biata mama, tremurdndd, incercd sd-si dea.
sufletul, pe cand la picioarele ei gemeau alte cloud
surori mai mici si de durere si de foame cd, nebund
am esit in stradd. La ce, nu stiu.
AtAt mi-am zis : cum mi-o fi soarta, trebue sa aduc-
bani. Si Mi-a esit in cale un om, care mi-a pldtit foarte.
eftin, iot ce-am avut mai scump ! ... Si iata.-ma-s.
Nu ma imbrac fiinda mama mea trdeste 'incd si su-
rorile niele stint. mici si eu le intretin si nu astig
mai nimic!"
Aici Se opri. Inghiti nodul de plans ce-o gâtuia
surazand din nou, continua
Ertati-md Domnilor ! Sunt prea necdjitd de soarta.
mea, de aceea am vorbit asa mult neIntrebatd.

www.dacoromanica.ro
 27

De altfel D-v. mi-ati 'fdcut un, mare bine ca-mia-ti'

deschis "ochii dece, de cateva zile, abia pot sa le duc
o .paine acasa ! Dar ce sd fac. Nimeni n'o sd md im--
brace pe datorie (inecand-o plansul) i D-v. vreti
sa. -rnd imbrdcati. De ce ? ! Ca sd trec mai repede
din mand-n mana, sa fiu mai cdutatd ? ... Nu, multu--
mesc, prefer sd fiu mai putin uzatd.
! *i lar mä !Mort cu gandul la cei de-,acasd
Dácd vreti sd md credeti, azi nu le-am ldsat nimic.
Cafeaua. ce mi-ati bferit-o D-v. mi-a prins/mult bine.
Da! da! mai bine, ajutati-md, o, da, sd-mi fac o ro-
chie si paldrie mai atragatoare si o sa vd fiu atat de
recunoscdtoare. Sufletul meu, tot, vi l'am inchinat..
Prea v'ati aratat buni.
Ganditi-va iubitilor si la recuno*tinta celor ai mei
de-acasd, care n'au mancat astdzi !...
Ne-a vorbit ast-fel pand tarziu fard sä ne tase s'o
Intrerupem.,Cand am plecat apoi din taverna, ne-a
luar de mana pe amandoi. *i-am pornit-o aa, ?nut,
pe By. St. Michel pand'n dreptul strdzii Zaharie, unde
am voit sd md retrag pentru a rasa pe amicul meu:
sali indeplineascd- promisiunea.
A tipat aproape cd nu trebue sd plec, ca ea pe
amandoi ne iube*te deopotrivd, fiinda amandurora
ne-a destainuit necazurile si cd va *ti sa' compenseze
tot ce vom face noi pentru ea, cu atat mai mult cu
cat suntem doi, deci mai in mdsurd sa-i NI de un
ajutor. Si indufopti am .intrat cate-vi trei inteo casa
mizerabild
. Dupd cateva seri am reydzut-o inteo rochie mai:
demnd de ea *i-o 'Wade simpla, dar cu mult gust
aranjatd.
Statea la masa u. nui client mai in varstd, dei era.
Inca de vreme *i consurna o orangeadä.
Cum ne-a zdrit a surds, insd nu cu surasul care
ne. atrase.
Ne-a fdcut semne s'o scuzdm, apoi ne-a trimes *i:
garçon-ul sd ne spund cd fiind In tovdrd*ia unui om
prea cum se cade, nu poate sa-1 pArdseascd.
"I-am dat toata dreptatea nedumeriti, dacd i-am fa--
cut, intr'adevdr, bine s'au (du.

* *

www.dacoromanica.ro
 28

Inteleptele cuvinte a lui 'sus : vazut-ai pe vre-un

-om sa moara de foanle ?", nicderi n'or avea mai mutt
senz ca-n haoticul Paris. In adeVar, acolo, nimeni nu
moare de foame.
Atatea sisteme de. a castiga existenta si mijloacele
:la care recurg. locuitorii acestui colosal si neadormit
furnicar, te nimesc si te 'nspaimantO !
Afa-rd de cersetorii comuni, -cari sunt ca pretutin-
'.deni, mai e o clasd de cersetori, cari se produc. prin
loCaluri si chiar pe strdzi Linde lumea e mai frequ-
entd. Si acesti cersetóri inteligenti, dar lenesi, castig
deseori binisor.
mi inchipui ca multi vor fi având si mici economii
-din venitul zilnic si sigur.
Unii se procluc ca saltimbanci, altii ca jongleuri:
Unii beau spirt denáturat da apoi sa-si dea foc gurii
pentru a imita o fantand arteziand arzdtoare. Si gura
li-i o. carne vie. Nu se pot hrani decat cu lapfe rece:
(Vin printre mese sd convinga pe cei mai tari de
spusa lor !).
Altii vin ca dresori si te Aiimesc de rabdarea ce
constati ca au cheltuit-o cu productiile animalelor sau
pasarilor ce prezint spectatorilor.
Nu voi uita un caine care facea niste salturi mor-
tale imitoare.
O pasdricd, ce sburà *f se- reintorcea pe co-
manda, etc.
Nu rareori se prézintd si cate-un adevarat artist.
Astfel, until atrage parid si atentia orchestrantilor
din local prin executia corecta sentimentald a ca-
i

torva bucati de opera si ca supliment chansonettes"

la moda, ce face pe o: vioard de tabla, construitd de
e1,/ cu o singura coar da.
A cantat intr'o seard ;,Intermezzo" din Cavaleria
Rusticana asa de atragator cd, pe Miga o ploae de
monede, a fost rdsplatit cu o ploae de aplauze,
care l'au incantat grozav.
Altii, cu vocea, Incearcd sa indispund auditorii prin
vre-un kiks formidabil- scapat la vre-o nota prea Malta
-pentru gatul executantului. Se rade mult atunci, se
:face larmd, zgomot. Unii mai incinsi de bdutura strig

www.dacoromanica.ro
 29

cat îi tine gura : bis si celà ne vous fatigue" si

sul se inteteste si bietul executant abià indrazneste,
sa se strecoare printre mese pentru a-si intinde
farfuria.
FranCezuI in sd e curios. Nu da banul fard -merit,..
chiar In cazuri de binefacere 'si sarmanul tenor de--
seori ese din local mai nenorocit de cum intrase.
Cei ireti, Oentru a fascinà, pun mai dinainte, in
farfurie cate-va monede, ca, venind sa-si ceara pre-
tul trudei, sa intampine mai rar refuzul, fiecare spec--
tator gandindu-se sd fie la inaltimea vecinului, In
caritate.
Stint apbi micii negustori ambulanti.
Unii, pe langa lucruri obicinuite, vand si lucruri ce
nu ti-ar fi trecut prin minte sa aiba vre-o cautarb.
Astfel, nu arareori, yeti zari oameni cu bratele
carcate de papura, pe care o valid Ca planta de or-
namentatie!
Burugni neinchipuite, ca purtatoare de noroc, se-
\rand pretutindeni. Chiar pe Avenue de l'Opéra am a-
sistat °data.' la vanzarea unor ast-fel de bu rueni, cu
reclama la botte de S-te. Cecile", un buchetel -de
vérdeata ca patrungelul cu doua, trei fforicele rata--
cite prin el, pentru care o femee, foarte .bunä de gura
a luat, unei doainne de conditie,. cati-va franci. Si
stiti cum a convertit-o sa dea atatia bani ?.
Çand s'a coborat din automobilul de casa, Doamna,
probabil avea intentiunea sa nitre in renumitul ma- -
gazin de manusi Perrin, uncle se si oprise vehiculul.
Vanzatoarea, !nand un manunchiu in 'liana, din cam--
ciorul cu buruieni, se repezi inaintea Doamnei insi-
rand ca o moara, cuvitite adetnenitoare si catitand sa-i
patrundd privirile Cu ochii ei sticlosi i vioi.
Wpm oprit atunci intentionat la vitrina, sa aud ce-i
spunessi iata ce am putut prinde
Doamna va cumpara desigur acest manuchiu al Sf..
Cecilii si-1 va pune sub pernd de cateori va don i sa
viseze ceva despte cine-i scump. Si vista va fi ade--
varat si Doamna ma va mai cauta sa-i Mai dan si
un manunchiu al Sf. Augustin, care va aduce fericire-
Doainnei.
N'aveti teama Doamna, sunteti prea bogata ca

www.dacoromanica.ro
 30

vä tocmiti pentru ati-va franci, pe care dandu-i, cine

stie, daca, chiar noaptea asta nu yeti aflà ce doriti.
Eu stitt ca Doamna are un dot .
Si Doamna scoase francii, ii dadii surazanda i luand
mdnunchiul se intoarse de-1 puse 'cu grije in fundul
automobilului ca sd-si poatd vedea apoi de micile-i
tdrgueli.
De sigur daca, acea femee, ar fi indraznit sa Spue
cd e sarmand, cd are o casa de copii _etc. n'ar fi fost
ascultáta cu ,atála atentie i bundvointa. In simplita-
tea ei a stiut irisa sd batd in struna slabiciunilor o-
menesti, pentru a obtine pla.cutul suriet de arginti.
* *

Minunatd i titanica lucrare e Metropolitanul Parisului.

Inchipuiti-va un tren electric, care strdbate orasul
in toate directiunile pe sub pamant; pe sub case, pe
sub n'a (Sena), pe deasupra strazilor, caselor. Trece
ca o ndlucd peste tot locul producdnd un zgomot a-
s" urzitor !
Toate statiunile stint gari in regula, subterane, cap-
tusite cu caramizi albe zmaltuite, care la lumina vie
a electricitatii produc un efect strdlucitor ochilor.
Atáta serviciu aduce parizienilor acest Metrò, (asa
il prescurteaza -ei) pe cat e de mica taxa de 15 bani
a oricdrei curse,
De cateori cobori treptele vre-unei statiuni pentru
a beneficia de serviciile acestui minunat tren, ai im-
presiunea- ca intri in infern: Aerul inchis, inabusitor ;
lumina- acea artificiald ; zgomotul uruelilor trenurilor
.ce vin si se duc din 5 In 5 minute ; furnicarul acela
.de lume ce se urca si coboarl la fiecare tren si, mai
.ales, tunelurile acele nesfarsite, ce se intind in dreapta
si-n sano gdrilor, unde aruncandu-ti privirile te in-
grozesti de lungimea ce constati prin mine de lampi'
electrice, ce lucesc ca niste astri pand 'departe in
haosul acela de Intuneric, toate te fac sd crezi cd esti
'in infern.
Ganditt-va acum la poporul acela de functionari,
conductori, oameni de serviciu, gardieni etc. cari, pen-
tru a-si castiga existenta, intru acolo des de dimineatd
pentru a esi noaptea tarziu!
www.dacoromanica.ro
 31

Ei nu stiu aproape ce-i soarele ! Nu cunosc frumu-

-setile naturii ! Nu se .bucurd de atatea si atatea cate
.avem noi, cestilalti, unii peste mdsurd itrdesc sdr-
manii ca sobolii !
Si noi, cari ne plangem si nu suntem niciodatd mul-
tumiti, ba, de cele mai multe ori, cartim si-n contra
Celui de sus !
Minunatd si titanicä lucrare e Metropolitanul acesta,
care inchide in el atatia oameni, ce au curajul sd su-
porte viata, oricat de mizerabild ar fi ea !...
* *

E inteo dupd amiazi de August, pe o cdldurd

busitoare.
Doi oameni si un caine, tnlidmati cate si trei, la un
arucior incdrcat peste mdsurd cu bagaje, trag de zor,
ducandu-1 destul de repede pe Boulevard de Stras-
- sbourg spre Gara de est. Si cu toatd hdrtuiala
-vAlmaselei a tot soiul de vehicule, nu se opresc de
bc sd mil rdsufle, ci manati, parcd, de un zor mare,
trag cu hädejde si deopotrivd.
Cei doi oameni, par a fi tata si flu, glumesc din and
In cand,. fiindcd, cu toatd povara i zftduful, rad dese-
.ori in hohot.
Si bietul caine, un dine' mare cu pdrul cret, negru,
inlidmat sub cdrucior de o fringhie, trage in urma ce-
"lor doi, cu limba scoasd de un cot si cu tot dinadin-
sul. Paca l'ar mana cineva grozav din urmd.
Multi din trecdtori se -opresc sd-i admire.
Prea stint uniti prin voiosie i vrednicie in mica-
rea lor. Si vin de departe. Se cunoaste dupd praful
depus pe ei. Povara li-e grea di« cale afard si soa-
rele arde de moae asfaltul sub picioarele trecatorilor.
* *

E ingrozitor de zgomotos Parisul, mai ales prin

centre.
Trombbane de automobile, clopote de trainvae, u-.
ruit de autobuze,- trdsuri i camioane, zarnditul clopo-
-teilor biciclistilor si mai ales scartditul nespus de e-

www.dacoromanica.ro
 32

nervant al franelor acestor vechicule, frâne puse la cef

mai mic motiv, ?ti rdscolesc in asa hal nervii, cd de
multe ori iti vine sa tipi, scrasnind din dinti.
Apoi neisprdvitul miros greu de ulei ars Si benzind
al autobuzelor si autornobilelor, circulatia aceea nein-
treruptd a vehiculelor, de te tine uneori locului, la a-
numite puncte, cate un sfert de ord." si mai bine, mis-
carea aceea nervoasd de pretutindeni, toate, toate iti
dan prilej sä gusti mizeria si te fac adeseori sd do-
resti cat mai repede reintoarcerea In tara ta plind de -

Huiste, de aer, de soare 'si de belsug.

Si de cateori zaresti vre-o träsurä transportand ca--
latori si bagaje te cuprinde nostalgia.
Cople.sit de induiosare cazi atunci pe prima bancd din
cale cu gandul tot la cei de-acasd, la cei apropiati
sufletului tau si cldtintind melancolic capul, te-ntrebi:
surdiând dureros : «Ce-or fi fdcând ei acuma ?»....

%0,11-

www.dacoromanica.ro
 Margaret Sbeiclotr

Seara luam doar o cafea cu lapte ih Str. Médicis,.

la o laptarie din fata .gradinei Luxemburgului. Acolo
am vazut-o pentru prima oara inghemuita, la o masa
vecina, band un fel de ceai de menta. Mi-a facut im-
presia ca plange si mi-a atras atentia. Slaba, desirata,
cu obrajii grozavi de aprinsi si uciosi parea o pa--
puse de ceara, coqueta. Si observand ca-mi atrage
atentia, "incepfi sa zambeasca. Surprins m'am apropiat
rugand-o sa mi permita a-i. tine companie.
De ce nu. Poftim. De altfel sositi tocmai la timp,.
se grabi sa-mi raspunda, uitandu-se lung la mine.
Si asezandu-ma e scaun, In fata ei, ma tecomandai..
Margaret Sheldou si Incantata de numelé D-v..
scumpe Domn, adaoga cu voiciune.
Ma intriga cuvintele D-v. ca .sosesc tocmai la.
timp.. Domnisoara. A.putea sa va fiu de vre-un fo--
los ? De altfel trebue sa stiti ca 'dei sunteti cu zam-,
betul pe buze, eti am impresia cd suferiti grozav si,.
drept sa va spun, aceasta-i cauza pentru care mi-am
permis sa ma apropii.
Ingrozita, cu niste ochi -inspaimantati parck nedu--
merita, se opri din sorbitura si privindu-ma lung sus--
pina din adancul inimei.
Va înelati. Cuvintele .sositi tocmai la timp.-
le-am pronuntat instinctiv i sa vedeti de ce.
Sunt de principiul primei impresiuni i orbeste ma
supun ei. De cum v'am vazut mi-ati devenit simpatic.
si era m sigurd .ca yeti veni la mine. lata cauza.
Cat priveste expresivitatea figurii mele, ea nu poate sa_
va Indreptateasca a rede ca et{ sufer... Or sunteti
nu prea bun psicholog si.atunci...
3
www.dacoromanica.ro
 34

Ad i deschise iar ochii mari, ma privi lung fard

sa clipeascd, apoi, clatinand incet din cap, zarnbi schim:
band privirile-n gol.
Sunteti student desigur.
Nu, Domnisoard..
, «in once caz locuind cartierul Latin trebue sa
urmati ceVa aci, sau ati ispravit ? i eu am lost studen-
ta d-le. Stitif? Am urmat filozofia i filologia. Acum sunt
in vacanfd... perpetud. Ei ! dar ce \fa intereseazd pe
d-v. acestea. Mai de grabä v'as spune cä sunt a-
mericana, dela Chicago originara. Mama Mea trdeste
acolo. E foarte bogata, o! asa de -bogata ! «Eu...» Si
clatinand din cap izbucni, in plans.
Stingherit de priyirile celor ce ne inconjurau o ru-
gai sa nu plangd, ca e destul. de slabä ca sd se Mai
istoveascar ca ar ff bine sa esim, o voi conduce, vom.
merge unde-va sa ascultam putina muzica... Muzica
atat ne alind ! Si dupd oarecare ezitare niä ascultd. Nu
m'a lasat sa-i pratesc consumatia si esind pornirdm.
Meet spre Odeon.
Nu vrei sa mergem la concertele «Touche«, Domni-
.soard Margaret ?
! nu scumpe .Domn. E drept multi gdsesc man-
gderea in Muzicd. Mie mai- rdu imi face. Imi provoacd
cele mai plapande amintiri i eu tocmai am nevoe sd
uit mult. Or uitarea n'o pot avea decal discutand cu
cineVa Ificruri banale i n'as vol sa fi d-ta acela. Ai
inteles, erect, cd pentru d-ta am o and consideratie. De
aceea da-mi voe sd te concediez.* Ne vom. revedea, fi
sigur si din. ce in ce mai intim. 0 ! da poate vei afla
lucruri pe care nu le-am spus nimdnui Inca, In once
caz, considera-ma pentru totdeauna prietend, cama-
rada, sórd mai bine. Modul cum te-ai apropiat de mine
m'a facut sa am .atata incredere in D-ta... i apoi esti
.strain ca si mine. In tara straind, doi strdini se-n-
teleg intotdeauna bine. Nu-i asa ? «La revedere.....
N'am putut sa-i rdspund. S'a suit asa repede in au-
tobuzul ce ducea spre Montmartre cd nedumerit m'am
uitat doar cum pornind a incéput sä dea din !nand
gesticuland un «la revedere» afectUos cu totul. Si-au
trecut apoi cateva zile fail s'o -mai zdresc.
Inteuna- din seri, In -acelas local, la aceeasi masa,

www.dacoromanica.ro
 35

7refleetarn toomai, nu tara oarecare regret, cum n'am

..avut prevederea sd-i dan adresd mea mdcar, daca,
cel putin, nu gasisem firesc s'o cer pe a ei, cdnd, o vac'
apardnd pe use intr'un costurn foarte elegant de-o cu-
loare castanie, Cu o pdlarie mica, cocheta, ce-o aranjà
de minune.
Vdzandu-nia se-nveseli ca la vederea unei vechi
si cautate cunostinte, se aseaza prietenoasd la masa
mea si clandu-mi mana incepa cu multd dispozitie
sd-mi vorbeascd de succesul unei prietene, care a de-
butat pentru prima card in «Les Joyaux de la Madone»
la marea Opera, la care va trebui sd mergem impreuna.
O ! e asà de frumoasd muzica si-apoi libretul i
.se potriveste de minune. Esti al meu, nu ?
-- Pe and ?
Chiar astd seard,
Al D-tale.
Si fiindca mai eran vre-o cloud ore pând la specta-
col am luat-o incet, pe jos, pi-in Bou'. Miche (B-vard
St. Michel) pand-n str. Rivoli trecand cele cloua po-
duri ale lui Napoleon, pe Sena.
Ce-am vorbit in thnpul acesta nu-mi amintesc. Stiu
ca totul se referea mai mult la cele vazute pe ici si
-colo, in cale. De altfel pe strazile Parisului nu vei pu-
tea discuta nici °data' cu cineva aceeasi chestitine, cu
2.tentia cuvenita, fiind vecinic intrerupt, ori atras de
ceva ce ti se iveste la tot pasul, in fata ochilor. Si
asta se intampld chiar Parizienilor de bastina. LoT
poate mai mutt hind foarte curiosi de felul lor. Si-apoi
circulatia aceea grozavd, noutdtile ce apar ceas cu ceas,
-ici, colo, uncle nici gdndesti, iata cauze care nu ti-or
da nici °data' pace sd vorbesti in tihnd chestiuni in-
dependente.
Pe Avenue de l'Opera, in dreptul strdzii Ludovic
ce! Mare se opri si-mi ardta etajul al II-lea al unei
case situatd chiar in coltul din dreapta.
«Vezi, acolo stä un criminal, pe care nimeni nu
se Ondeste sa-1 aresteze».
O privii nedumetit.
«Vei vedea, coritinud clAnsa putin agitata, din
cele ce-ti voi destainui astaseard, clupa opera, fiincica
te voi lità la mine sd-ti ofer un ceai, cd-n adevar am
.,dreptate sd spun ca acolo locueste un criminal..
www.dacoromanica.ro
 36

Nerabdarea, curiozitatea si mai ales bdnuiala ca vol

aà poate, in seara adeea, acele lucritri pe care mi
le-a promis chiar din prima seard sa mi le destdinue,.
lucruri pe cari nu le-a destdinuit nimainui Inca, m'au
facia, ca niciodatd, sd uit cd stint la opera si sa mi
se para ani cele trei ore de spectacol. Si la esire am
luat un taxi; i-a soptit aproape adresa, pe care insa
am prins-o : Str. Amsterdam. Si-n cateva minute m'am.
trezit intr'un mic apartament, la al 4-lea, cu gust mo-
bilat. Si-a cenit scuze ca n'are qboudoir» special de
ceai, dar ca sd lie in adevar americana vom bea ceaiul
chiar in camera ei de culcare. Si asà am fácut. S'a
dezbracat dupa un paravan si pundndu-si un .peignoir»
in culoarea bananei s'a suit in pat, a sunat sa ni se
servcasca ceaiul si zarnbind incepù
Ti-am spus ca mama mea e foarte bogata
trae*te la Chicago. Eu sunt unicuzi copil. M'a trimis,.
vazdndu-nia dornicd de invatatura si serioasa, sd stu-
diez, precum vezi, ad, la Sorbona, filozofia filologia...
Si-am urmat cursurlie foarte linititä doi ani aproape,.
trecandu-mi exameriele cu succes.
Eram internata intr'un pension de famine din str..
Scoalelor, unde mi se dadea o foarte bunä ingriiire.
Dupa un tirrip am observat ca una din colegcle mele-
de pension pe care niel n'o zdrisern la facilitate void
sd-mi dovedeasca o achtica. prietenie. Cum era o fire
bldnda si foarte simpatica, draguta chiar, atentia cu
care ma inconjurd in once ocaziune ma atrase atat,..
Trick deveniram intime de tot. A;unsesem sa firn po-
reclite de toti .inseparabilele» si-n adevar rar ne-ai
fi vazut una lard alta. 0 luam pand si la facilitate cu
mine, unde-mi *IA sa." iau note la filologie, mai ales..
Viata o simteam ideala si zilele treceau pe nesimtite.
In sfarsit ce sa-ti mai spun, interesant e faptul ca
mi-a lost cea mai buna arnica aceasta. Louise, cad
asa se numeste. Astazi e4. la Cairo si de-ar fi in Zan-
zibar mi-ar parea mai bine, as sti-o mai departe. A-
ceasta Mt/ma arnica (aci Margaret avfi un surds a---
mar) gasea cu cale sa-mi vorbeasca adesea de un
var al ei, mare industria* la St. Denis, un anume
Emmanuel Pelletier, pe care zicea ea, n'arn lace rau
sa-1 vizitam °data chiar la fabrica, e ceva foarte ori-
ginal si-i vom face o mare surpriza.
www.dacoromanica.ro
 37

Sunt americana. Ideea mi s'a. parut in adevar ori-

ginala ; värul celei mai Intime amice, om cu vaza, si-
tuatie, in sfarsit, ca studenta, am dreptul sa fiu curioasa
a vizità, la urna urmei, o fabrica si unde pui, de pro-
duse chimice !
Am luat deci, intr'o dupa masd, tramvaiul electric
de din dosul .operii, direct la St. Denis §i cu Louise
ne-am coborit la penultima statie, mai sus de Basili-
que. Apoi pe jos am luat-o la dreapta pe o strada
al cdruiT nume ¡mi scapä §i ne-am oprit in dreptul u-
nei cladiri in adevar cu aspect de fabrica.
Louise, foarte familiara cu toti ce ne eseau In cale,
(ceeace ma incurajà), ma lua de mana si, aproape
-fugind, sträbaturam cateva alei ce desparteau corpuri
ale cladirii. Ma introduse in sfar§it intr'un birou luxos
ca unr salon aprciape. Si pretextand ca se duce sa-si
anunte värul, ,ma lasa singurä. Cu totul increzatoare
incepui sa rasfoesc prin niste reviste de pe o masuta,
uitandu-mä mai mult la .ilustratiuni, deck la text si cu
gandul cine §tie uncle.
Cat am stat. astfel nu §titi. Cum era calci si cana-
-peaua pe care ma asezasem foarte comoda, si am uitat
sa-ti spun ca ¡la pi-Ariz batmen] vin ca niciodata indem-
mata, mult. de Louise, am lasat cape! pe Spate si am
adormit dusa....
and m'am trezit eram pe aceiasi canapea, Insa in
bratele unui barbat de vre-o 30-35 ani, brun, placut
si foarte elegant. Ma dezmerda atat -de bland, cu o
voce asa calda, spunea niste cuvinte ce mi se pareau
din 'cer culese, ink, cum pana atunci n'aveam ideea
uniji barbat langa mine, nici nu mi-a trecut prin minte
.ca ar fi capabil sa-mi faca un räti, mai ales ca avea
si o privire atat de induiosatä. Pierduta, nebund m'am
alipit mai strans de el. Mi-a apropiat de buze o cupa
cu §ampanie spumanda, pe care am baut-o pe nerd-
suflate, apoi alta si alta.... Am intrebat de Louise. Am
Inceput sd vorbesc prostii, sa-1 sarut ca o nelmjna pe
amandoi obrajii, pe ochi, pe urechi, sä ma joc pe ge-
nunchii lui
Cad am plecat era dimineata: Zapacita, cu un nod
de plans In gat, impieticindu-ma la fie-care pas a-
proape, abia am ajuns tramvaiul, care in cateva .clipe

www.dacoromanica.ro
 :38

(mi s'a pdrut) rn'a readus in Paris, tot in dosul Ope---

rei. M'arn coborât apoi pe str. Tronchet, am trecut
prin dosul bisericei Madeleine in str. Regala, am stra-
batut nauca piata Concordiei si-ntr'un suflet am fost
la vapor .pe care l'am ajuns la timp. Nu stiu dacä..
gandeam ceva in clipele acele. Eram nerabclatoare sä.
ma vad in odaia mea, sa fiu singurd, izolatd, sd nu ma....
priveasca nimeni, sd nu ma stie nimeni, niel Louise chiar...
Nici odatä nu mi s'au parut mai numeroase statiu-.
nile vaporului pe Sena pand la Chdtelet. Si pe banca.
din fata mea erau doi tineri care aveau aerul sd-mr.
fad. curte.... In dreapta si-n sttinga femei care ma pri-
veau parca curioase. Of! Doarnne pand la Chdtelet
am murit inviat de cdteva ori. Eram toata o
apa cat am urcat scarile pe chei. Apoi ca o umbra,
trecdnd repede pe langä anticarii, care altd data ma
atrageau mai mult, am fugit Wand in Str. Scoaletor.
Am intrat apoi ca o furtuna In casa de teama sä..
nu intdinesc pe cineva, care as fi putut macar din cu-
riozitate sd-mi ceara socoteala noptii lipsite. Noroc cä
nu mi-a esit nirneni in cale. Am inchis usa crt cheia
si-mbracatä m'am zvárlit in pat, cu capul in perne si-
am plans, am plans tineretea-mi perdutä, cinstea-mi
batiocorita, viitoru-mi zdrobit... Apoi chiar in ziva a-
ceea, spre seard, m'am trezit crt Louise, care 'Orin
cuvinte mestesugite, cum eram si zapacita, nenorocita
si nu-mi puteam da searna Inca bine de cum si ce s'a.
petrecut cu mine m'a luat cu ea intr'un automobit
luxos si m'a adus la apartamentul ce ti-am aratat in
Ludovic tel. Mare. Acolo, aceias Emmanuel coquet-
inconjurat de altii si altele. Louise juca un rol asa de
liber, Meat imediat am dedus pe ce mdini cäzusem sii
indignata am strigat mai mult
Louise in ce casa mai adus ?
Si ea intr'un hohot oribil :
-- «Dar in casa iubitului nostru Emmanuel actua-
lul si viitorul tau sot... si facfi un tur nebun de tango.
Am dus rndinile la tdmple si ca o nebuna am fugit
pe scäri jos de m'am suit in primul taxi liber.
Dupa vre-o cloud luni, pe cari le-am dus intr'o pros-
tratie grozava, m'am trezit cu o scrisoare dela mama,
prin care imi anuntà placuta veste cd Ind desmote-

www.dacoromanica.ro
 39

nise, cd sd-mi inchipui ca nu mai existd i cd nu md

poate blestemà, intru cat situatia ce-mi formasem, in-
chipuindu-mi ea numai astfel voi zmulge consimtâmân-
tul ei de-a md marità, cu acel Domn Pelletier, erà
mai prejos decat ar fi fost blestemul ei.
Si aceasta ff.t tot opera Louise', cele mai bune a-
amice, care avusese grija sa comunice totul mamei
cu scopul pe care oricine il poate deduce. Si dupd
*apte luni am fost nevoitä sd intru in Casa munici-
paid de sdndtate din Fauburg St. Denis, de uncle abia
am scdpat cu zile.
lata rornanul vietei mele. D-ta e§ti primul cdruia

.
ma destdinui. i cand ma giindesc cd am abia 19 ani
Dar existenta ?
A ! Still ce vrei sd ma intrebi. Cum trdesc ? Am
avut norocul ca din cauza economiilor facute la cei
400 dolari ce primeam lunar de la mama sd am azi
*i Inca pentru catva timp, existenta. and voi isprdvi
banii, Sena imi va fi leacul. Sti ca acum e rostul sd te
zvârli si sä te ineci in voia build!? Nu va yen' nimeni
sd te scape, mai ales dacd ai prudenta sa sari cAnd
e aglorneratie. Toti îi vor inchipuì vre-un scenario de
cinematograf i te-ar aplaudà incd»... incheiè cu amd-
rdciune.
Aceastd, D-rd Margaret, numai in cazul cand ai fi
cel putin de treizeci i cinci de ani. Dar la noudspre-
zece ani ai d-tale s'o OM vre-un salvator, pariez.
Oh ! nu-mi vorbi de salvatori. Urdsc barbatii de
rnoarte. Si dacd pe d-ta te-am ldsat sd te aproprii, e
cd mi-am inchipuit cd ai un suflet. Or unde-i un suflet
bestia e invinsd *i de d-ta nu mi-a fost teamd de cum
te-am privit in ochi..Vom rdmâne dar cei mai buni
intimi amicip. Oftând din adancul inirnei imi intinse
'liana pe care sdrutându-i-o cu respect m'am retras
intelegdnd cä md aflam in fata unui caracter lovit .§i
de atunci am calutat sd n'o mai intAlnesc. Ce o fi zi-
cand ea despre mine ?...

www.dacoromanica.ro
 p ère beebai9e
-=-
Orasul mortilor celebrii, l'am vizitat pe o zi inouratd.
Atdta sunt de ingramddite mormintele acolo, Meat
par mici, desi, aproape toate, sunt monumentale. Si
unele de sute de ani, ale cdror pietre si porti de fier
sunt roase de vremuri, mAncate de ploae si rugind,
te fac sd simti un fel de teamd de a nu le profand,
cdutând sd descifrezi pe ele literile abia citete, pentru
a descoperi un nume istoric, care sd-ti aminteascd
fapte istorice impreund cu clipele and le-ai citit sau
aflat...
Cand am dat de Rossini, mi-au trecut prin minte
pasagii din vesela si neintrecut de pläcuta lui muzicd,
cum e in Bdrbierul din Sevilla mai ales, si mormAntul
mi-a pdrut mai. putin trist ca celelalte.
M i-am aruncat privirile printre zdbrelele portii de fer
din fata mormantului si am zdrit o coroand de flori
vesele, cu vesele inscriptiuni pe o panglicd de o co-
loare veseld ! i depdrtandu-md, vrdnd, nevidnd am
inceput sd fredonez «piano-pianissimo..
Guidul insd m'a indispus, citind in el cd rdmdsitele
i-au fost transportate la Florenta...
and m'am trezit in fata mormantului lid Alfred de
Musset, nu stiu cum, dar am avut impresia ca Ind
aflu la Belu, in fata lui Erninescu al nostru.
Aceeasi simplitate, acelasi idei sdpate in piatrd si
acelas fior de admiratiune m'a furnicat gandindu-ind
cat au simtit oamenii acestia...
Singura 'deosebire : Alfred de Musset a dorit o salcie
la capul lui, o salcie pldngdtoare ; Eminescu un tei.
Si fdrd voe m'am gâ.ndit la George Sand, la Veronica
Mide si la cuvintele lui Lamartine : «A chaque comme
ses douleurs....

www.dacoromanica.ro
 42

Monumentul mortilor, intocrnit de Bartholomé si

Formigé, asezat in mijlocul aleei principale de unde
incep colinele, m'a facut sd tremur de admiratiune !
O adevarata inspiratie crestind, care te face sd filo-
zofezi cu grite asupra vietii si mortii.
Apoi mormantul nenorocitului Lesurques, condamnat
pentru asasinatul Curierului de Lyon, care mi-a amintit
vestita piesa si pe rnaestrul Notfara.
La mormantul lui Bernardin de St. Pierre am retrdit
In cdteva cupe zilele cdnd citearn si reciteam paginele
prea duiosului sdu roman Paul si Virginia.
Piatra ingalbenita de vremuri si locul trist si ascuns
de copacii prea dei dela mormantul lui Bellini te face
sa deduci muzica lui sentimentald, melancolicd, duioasä
afara din cale si pared mi-a parut bine citind in guid
cd ramasitele i-au fost duse in Catania.
Atdtia admiratori i-au profanat mormantul cu iscd-
lituri, versuri si cugetdri, ca piatra, ce formeaza mo-
numentul, Il face sd pard mai intunecat, mai trist...
Pe mormantul lui Chopin i s'a ridicat un monument
atAt de mic, pe cat a fost el de mare cornpozitor. A
fost itsplatit insd prin admirabila statue, din parcul
Monceau, fäcutd de Jacques Froment Meurice cu figuri
alegorice reprezentdnd noaptea si armonia, cele cloud
preponderante ale compozitiilor lui.
De cäteori Ii ascult nocturnele irni amintesc de ziva
aceea inourata cdnd am stat multa vreme in fata me-
dalionului de rnarmora alba de pe mormaMtul lui si,
cuprins de jale ma minunez la simtul ce-mi inspirau
ele Wad a nu vadea mormdritul parintelui lor si la
puterea ce o au astazi asupra-mi de a-mi provoca
plânsul !... La ce-asi mai vorbi de balada si mai ales
de marsul funebru, bucdti din sufletul lui rupte. Sunt
prea triste!
Si mormantul lui e asa de inabusit acolo la Père
Lachaise, pe cat a suferit si-n viata.
Corot Grigorescu. Nu *tiu, eu vdd in acesti doi
mari pictori o mare asemanare. In muzeul d-lui Sinn,
e un tablou a lui Grigorescu (intitulat pare-mi-se : c0
noapte la Barbizon.) al nail colorit e atat de apro-
piat de a lui Corot cd nu-i deosebesc aproape. De
aceea la mormantul acestui din urma am pronuntat
tot cu atäta evlavie i numele lui Grigorescu.

www.dacoromanica.ro
 43

AlIon Kardec, marele spiritist, Imi aminteste de ma-

rele nostru Hajdeu.
Apoi Honoré de Balzac, Jules Michelet, Lavoisier,
Gay Lussac, Cherubini, David, morminte In fata cdrora
fruntea ti se pleacd la gandul cd desì morti ei tot ne-
muritori au rdmas !
Primii locatari ai cimitirului Père Lachaise au fost
Molière (1673) si la Fontaine (1695) ale cdror mor-
minte au pietrile i portile de fier mdcinate ici, colo, :
de vreme, de ploae irugind.
Avern si noi mortii nostri la Père Lachaise : Printui
George Bibescu, cu unul din monumenteie de seamd
ale cimitirului (capela bizantind) i dep-utatul Mar-
,dritescu.
Cand pOrdsesti un cimitir, cateva zile esti mereu
sub impresia celor vazute, citite, reflectate si nu prea
doresti sO revii, cOutand dinadins sä uiti totul si cat
mai repede, ca sO scapi de melancolia istovitoare.
La Père Lachaise am kist de cloud ori, e multd
vreme de atunci si cu toate acestea, de cdteori e o zi
1nouratd, 1mi amintesc si retrdesc cu drag si duiosie
timpul trecut In mijiocul acelui oras al mortilor celebrii...

www.dacoromanica.ro
 11 a rta
Vert pourrait etre dent:
Nature, vue à travers le prisme-
d'un temperament".
A. Maquaire

E atata artd in acest oras al luminii, cal nu Ind sfiesc:

sd spun cd se face chiar risipd!
Incepdnd cu cele mai elementare si sfarsind cu cele,
inai complicate lucruri yeti afla in toate pdrtile
unde i oricand: artd, arta si iar arta. !

In piete, pe .strazi, in localuri, cladiri, grddini, T111.1 -

zee, in toate nu-ti ajunge adrniratia.
De multe ori pared ti-i necaz cd te simti asa mic,_
asa inferior acelora cari au contribuit, cat de putin,.
cu ceva, la bogatia artei pariziene !

Dacd treci prin piatd, Linde sunt expuse zarzavatu-

rile, cdrnurile, fructele, nu poti fard sd te opresti,
admiri intai modul cum parizienii stiu sd expund mdr-
furile, apoi .calitatea, fruMusetea i varietatea atat- de:
placutd ochilor, ce te si face pe nevrute cel mai
pofticios.
Priviti cosurile cu cartofi ale unui zarzavagiu!
Niste cartofi marl, mai mari ca sfeclele, porfirii, cu-
'rati de par transparenti ; apoi patlagelele rosii ca fo-
cul incins, sau ca rubinul si mari, mari si curate de
parcd-s fa-cute inadins pentru a fi expuse.
Conopiclele, de-o albeatd cum nici laptele nu-i, cu
manunchiul de verdeatd de care stint inconjurate ;
verzele albe, verzui si rosii, ca niste cryzanteme u--

www.dacoromanica.ro
 46

riase; patlagelele vinete in diferite forme; sparanglielul

legat mdminchiu cu funde de mdtase la culoare ; an-
ghinarele cu forma lor exotica ; salada verde ; ridi-
chile de lund etc. toate mari, colorate viu si aranjate
In cosuri curate, te fac sd ai impresia unui tablou
celebru, intocmit i fault de cel mai desdvdrsit pictor.
IV place, te atrage grozav si parca ai porn o sa-
!add de patiagele rosii, niste cartofi prdjiti, rumeniti,
cum numai francezii stiu sd-i facd, sau conopidd ta-
-

valitd in pesmet si prdjitä in tint proaspdt, apoi o sa-

lata de varzd rosie, sau, mai bine, niste vinete tocate
ori felii, prajite ! Inghiti in sec si treci mai departe
sd vezi maceläriile.
Ei ! Mdceldriile la Paris !
latä ceva despre care se pbate spune, cu drept cu-
Nant, cd väzanclu-le si vegetarianul cel mai convins
devine carnivor.
Mai intdi trebue sa titi cd din carne se scot toate
vinele, oasele, apoi invelitd intr'o pdtura de grdsime,
. se vinde tdiatd in felii, ca sunca.
Antricoatele acele rumene ca fraga, cu fibre tremu-
rdnde de grdsime de un galben ca untul topit, mus-
-

chiul acela fraged de-1 strdpungi cu ochii, rasolul,

.mdcitiva portocalie, din care vd puteli inchipui ce supd
excelentd, totur te sileste sa grdbesti pasul spre cel
mai apropiat restaurant, sd-ti potolesti pofta.
Sd ne oprim acum si la vitrina unui magazin de fructe.
Cosuii de papurä impletitá crt smochine coapte
banane verzi si galbene Idsate pe ramurile lor,
..ananas, struguri chihlibarii rosii, ori negri cu bobul
i

cdt pruna, cantalupi gdtiti cu funde bogate de mdtase,

nuca kola, pere pergarnute, mere...
O minune ! In mere altoite figuri, paysagii, aeroplane,
flori !...
Am stat multd vreme, la una din vitrine, nedumerit
,cum au reusit pomicultorii sd imprime in fructe, cu
.atata artd, tablouri cari, oricum vdzute, ar merità toata
atentia! Si curios cum fac impresia perfecta c, prin
-.altoi, rnerele au crescut odatd cu figurile sau paysa-
,,giul de pe ele !

www.dacoromanica.ro
 47

Apoi unde mai puneti cd au si diferite gusturi ca

,de banane, portodale, ananas etc.
Si acum inchipuiti-Va un pranz la care sd serviti
.si. mere Cu chipul thy. Ar fi original, nu ?...
.

Pe strazi, magazinele expune In vitrine arid. Sunt

-vitrine care te atrag fie prin modul artistic cu care
sunt aranjate, fie prin obiectele de arta expuse. Si stai
In fata unora, fdra sa te saturi, vreme indelungata, ad-
mirad totul si cu drept cuvant.
Incercati Odat4 de vizitati pasagiile mari/or bule-
-varde cu bazarele, gravorii, bijutierii, lithografiile
debitele speciale de tutun.
. Apoi rue Bonaparte pe !And scoala de Bele Arte,
nude, pe lana magazine cu reproducen i ditpa tablouri'
celebre sunt si sculptori si. pictori ce expun lucruri
demne de vdzut.
La Pa lais-Royal am stat, odata, mai bine de o ora
In fata vitrinei unui sculptor, din galeria de Montpensier,
de am admirat privind arta si ittteala cu care cioplea
inteo marmora albd, find, pe Amor si Psiché, al cdrui
original se afla expus la Luvru.
Italian de ,origina, fredona mereu Visi d'arte, visi
d'amore» 'din Tosca si lucrà din toatd. inima.'
Nevasta-sa; stand la casa, Il intrerupea din. cad
In cad cu vreo explicatie pe care i-o cerea astipra
celor citite trite° carte cu copertile galbene.
Mara cald. Prin usa intredeschisd a magazinului se
producea un curent cu miros de ipsos din interior' si
de iarba stropita din afard, din frumosul parc dela Pa-
lais Royal.
E atata racoare si asa-i de placut Sa te plimbi In
galeriile acele pe o zi calduroasa de vara!
La fiecare vitrina ai de admirat mult si multe.
Sunt pictori, bijutieri si sunt cioplitori in pietre pre-
tioase, unde ai ocaziunea sa- vezi forma bruta a pie-
-trelOr si .diferitele faze prin care tred pad devin. In
.adevar pretioase.
Topaiuri; ametiste, smaralde, rubine, safire, opaluri,
agathe, diamante, turcoaze, brilliante sunt puse cu gra-

-
www.dacoromanica.ro
 48

rnezile acolo in mojaruri, la vitrine, de pared s'ar gas':

pe toate drumurile. Si vazute astfel, in cantitatea aceea,.
nu stiu, dar parca nu prea au valoarea pe care o au
singure.
Unele au pe ele bas-reliefuri uimitoare ! E interesant
modul cum bietii luct-atori le trece prin tocila pietrelor
cu forme bizare, fiind supraveghiati, mai rau ca-n tern-
nita de patronii i efii ion
Dar magazinele cu antichitati ? Banuesc cd se face
un mic abuz de increderea cefor cu dare de mama cu
obiectele vdndute de negustorii acestor vechituri. Nu
zic, sunt si obiecte de mare valoare, dar cine mi-ar
putea de exemplu, ca ulciorui acela spart,..
din fundul magazinului din galeria de Beaujolais, ar fi
buaranta,
ulciorul cu care s'a servit o celebra familie romana,
ulcior, pentru care se cere o suma destul de impor-
tanta. ?
Apoi o cupa de-a lui Nerone (are pe ddrisa de altfel..
ateva resturi de litere care ar spune asd ceva), sau
fotoliul lui Carol Indraznetul, o pereche de pantofi ai
Marquizei de Pompadour, toiagul renumitului calugar
jesuit Loyola, etc.
De moda ce-as puted sa rnai spun, dud toata lu-
mea §tie ca. Parisul da tonul, deci firesc e sa te ui-
rneasca vitrinele marelor magazine cum sunt Galeries
Lafayettes, Louvre, Au Printemps, Bon Marché, Dufael,
etc. Numai Galeries Lafayettes au un panopticum -de fi-
guri de cearal de märime naturaia expuse in vitrine co-
losale, figuri imbracate i desbracate aproape in fiecare
saptamdiia spre a se putea arata marelui public pa-
rizian ultirnele creatiuni ale casei.
Ca barbat si tot ramdi uluit in tata vre-unei rochi
cine §tie cum ticluite, din ce matase facuta i cu ce
gust araniata! Nu trebue sa va mire deci coada ce
se formeaza si aici de catre cucoanele care vin sa ad-
mire si mai ales sa fure modelul ! Si, cu toate aceste,..
nu Galeries Lafayettes da adevaratul ton al modei,
croitorii mari ca Paquin, Beer, Zimmermann, aproape
toti ingramaditi in Place Vendôrne si Rue de la Paix.-
Fiindca yen' vorba de rue de la Paix. Treceti de
curiozitate.
E strada marilor bijutieri ai Parisului, ai lumii r
Observati vitrinile lor si yeti vedea adevarata arta in:.

www.dacoromanica.ro
 49

bijuterie. Stint rnilioane acolo, expuse ochilor oriedrui

muritor !
N'a5 mai isprdvi cdutând sd enumar strAzile Pari-
sului, unde se poate vede arta.
FArd sfiald pot spune cd aproape nu-i stradd sa.
n'aibd expus ceva de artd.
E de ajuns ca cine-va sd fie atent sd descopere §i
cu sigurantd va trece din uimire in uirnire.
Astfel : traversam obosit, Place de la Concorde,
spre Sena sd iau vapora§ul spre Chatelet. In dreptul
câmpiilor Elysee, la piciorul uneia din cele patru sta-
tui, ce reprezintd marele centre ale Frantei, un dese-
nator in varstd, desena in mai putin de 5 minute fi-
gura oricdrui treator ce-ar fi vrut sd pozeze plAtin-
du-i ridicula suma de 50 bani.
Desenà in cdrbune mdrimea aproape naturald
desenul era de-o a§a perfecta aserndnare cu modelul
cd vrand, nevrand pozai. M'a minunat cum neobositul
artist nu scapa din vedere nici panä i diferitele gar-
nituri de pe pdldriile ibluzele cucoanelor.
Apoi, ce era mai surprinzdtor, deserba §i grupuri de
4i chiar 5 persoane, in bust Ina.
* *

Aproape nu-i local la Paris, unde sd n'ai de admi-

rat ceva. Si sunt unele unde-i atata feerie in arhitec-
turd, decor toate, cd de multe ori te trezeVi ex-
clamand cu glas, ca cei mai simpli muritori !
Ridicati scdrile de marmurd, dispuse in formä de
evantail, din interiorul Galerielor Lafayettes, i priviti
in jos, in sus, pe tavan, pe pereti. Sunt sigur cd
cel mai putin impresionabil tot va marturisi cd-i in-
cantat de ce vede.
E atata mdretie in totul, heat uiti cd te afli acolo
1ntr'un magazin de unde se poate cumpara pand
un creion de 10 bani i sfios incepi sd urci scdrile tot
mai sus, cu gandul c'ain ce-ai putea cumpArà pentru
tot ce ti s'a oferit, cu atata bel*ug §i risipd chiar, la
desfdtarea ochilor ! Dar vanzdtoarele acele atat de
coquete, atat de drAgalae, cele mai de merit de a-
tentie intre pariziene.....
4

www.dacoromanica.ro
 540

Au atdta farmec, asà de rnuzical iti vorbesc cd 'n-

cepi usor si repede sa crimped si cumperi 1 chel-
tuesti de ti se usureazd simtitor punga.
Vrei sa fugi, si la raionul urmdtor intAlnesti din
nou ochii de un albastru nespus de frumos a unui
alt ingeras vänzdtor mai atrdgator, mai dulce parca
si te opreti fermecat cu total !
Iti surade cu atAta dulceatd, te inebuneste cu asà
gratii cd nu mai tu i seama de ai, sari n'ai nevoe de
ce se gdseste in raion si te trezesti intreband ce pret
are un jupon de rndtase !
! si-n timp ce-ti impacheteazd tdrguelile, au atata
.mestesug sd te zdpdceasca !...
De exemplu :
Domnul e insurat ?...
Nu domnisoard, din fericire.
De ce ziceti astfel ? Gä.siti o nenorocire in in-
-surdtoare ?
N'am inteles aceasta clomnisoard, dar...
A! da, pricep. Vedeti Insd cd... eu sunt ma-
ritatd.
Nu-i nimic doamnd. D-v parizienele sunteti atAt
de arnabile, asA de gentile, cd nu puteti jigni nici pe
cel mai gelos dintre bdrbati.
! domnule, dar d-ta vrei sd md faci sd cred
cd-mi faci curte.
De ce nu ? !
Si dacd n'as rdspunde ?
Cu atat mai rdu pentru arnândoi.
Nu zice astfel prea pldcute domn. Uite, m'ai
facia geloasd cu juponul ce m'am necdjit pand acurn
sa-1 impachetez...
Pentru d-ta, scumpä. doamna. Nu-i asà cd nu-1
refuzi ?
O ! Dar sunteti mai mult ca incántätor ! In once
caz, nu-1 pot prim] acum.
Atunci ?
Deseard la opt jumdtate, la intrarea Metrò-ului
din fata operei, te voi recunoaste de pe pachet. Uite,
ii pun o tumid rosie la acatatoare
Si-am esit invârtindu-md ca adus pe prAjind, cum
se spune in popor, atAt m'a zdpdcit «Marianne», asà
se numea ingerasul din mahalaua Caulain-Court.

www.dacoromanica.ro
 51

Ca mod de expunere a mdrfuriior cine poate in-

-trece pe Felix Potin, Sadla etc., in magazinele cdrora
intrdnd, ai impresitmea cd te afli in fata unor muzee,
a unor galerii de picturi natttrale, unde In vase luci-
toare .de niche', de ararnd, de portelan, sunt expuse
pasari, legume, comestibile; fructe, conserve, carne,
etc., in asa mod ca si cel mai nenorocit suferind de
stomac va pofti la bunurile acelea aranjate cu atdta
po pd.
Crevetii, homarii, ca."prioarele insirate pe cárlige a-
unte, fazanii co pende demne de palada cea mai co-
queta de dama, potdrnichile, prepelitele, grdrnezile de
pesti de ocean si mare, apoi conservele acele In forme,
toate de un colorit demn de cel mai renumit pictor,
agita spiritul mai mult chiar ca simtul poftei.
Si nu m'as mirà dacä pictorii vor incepe intr'o zi
sd se instaleze In ate un colt al acestor vaste ma-
gazine pentru a culege pe panzä impresiuni denme,
cu adevdrat, de ochiul cel rnai pretentios !
*
* *
Mai toate clädiniie Parisului sunt de piatrd. E in-
spdimantatoare greutatea ce apasd acolo terenul.
Numai turla Pantheonului apasd cu 11 milioane kgr.
De nu s'ar fi intdrit terasamentul prin diferite me-
-toade stiintifice ar fi fost un dezastru, de mult, in me-
tropold.
cand intrl pentru prima °ara' In Paris, deprins prin
celelalte orase mai noi cu clädiri moderne, nu prea
te impresioneaza.
Inainte de-al veded ti-1 inchipuiai cu totul altfel.
Dand deodatd peste colosurile acele vechi de piatrd
(de invechite ce sunt par afumate), incepi sd te miri
pentru ce se laudd atät Parisul si astepti parca sd
dai si de un centru modern, asà cum fiecare ii poate
inchipui.
Opriti-vd find un moment la intersectiunea Str. Re-
gale co Str. Rivoli si priviti de-alungul strdzii din
E o stracld in adevdr monumentald, cum nu yeti gdsi
nicderi in lume ! Atdta piatrd, cu atata arta intrebu-
intatd, te uimeste !...

www.dacoromanica.ro
 52 -

De n'ar fi avut catacombele care sd-i furnizeze piatrzt

desigur i Parisul ar fi fost un oras ca Berlinul,
Sunt colosuri, rnenite sd dureze mii de ani nu vea-
curi, cum e Luvru, N6tre-Dame, Panthéonul, Made-
leine, Sacre-Cceur (basilique) etc., care te minuneazd
prin titanica lor constructiune.
Ce coloane, arcade, cupole ; ce motive arhitectonice
de nedescris umplb de artd desdvAritd aceste mo-
.

numentale clddiri!
Fdrái teamd pot spune ca in Paris aproape once
clddire formeazd un monument. Ludnd pe cele mai de
seamd in parte, fAcându-le descrierea, istoricul a- i

rdtand impresiunile, s'ar putea scrie volume pentru

fiecare.
Ganditi-va doar la Luvru, 1\leitre-Dame §i ajunge !...
Cate s'au perindat in interiorul *i-n umbra zidurilor
acestor colosuri, v'o poate destdinui i urmele bizare,
In piatra addpostitä de ploi i vremuri, (amase ici,.
colo, pe sub coloane !...
* *

Se spune despre grddina Luxemburgului ca ar

una din cele mai frumoase din Europa.
Pe o intindere mai mare de 20 Ha., are o per-
spectivd neinchipuit de frumoasa.
Ornatd de terase, bazinuri, statui i florile nenurnd--
rat de variate ii dau un aspect cu totul basmic.
In grddina aceasta se fduresc atatea vise ale tine-,
retului din cartierul Latin... Poetii îi scriu versurile
pictorii intocmesc tablouri ; studentii i studentele in-
cerc sd-si nevada cursurile i sfdr*esc de cele mai
multe ori prin flirt ; guvernantele sunt mereu hartuite,
In idila lor cu vre-un visdtor, de copila*ii sburdalnici,
cari, in cea mai mare parte, bdIdcesc de dimineatd
pAnd seard cu mici vaporase in marele bazin din mij-
locul grddinei.
Id, colo, cdte-un bdtrdn pensionar incearcd sd irn-
blanzeascd pdsdrile cerului cu fdramituri din pdinea
pe care o economisete din restranstil lui dejun de
dimineatd.
Atdta varietate, atdta odihnd ?ti oferd Luxemburgut

www.dacoromanica.ro
 53

:acesta fermecat, ?neat nu te miri de aceleasi si ace-

least figuri pe care le intalnesti de cateori alergi
-te repauzezi de miscarea furnicarului de pe strdzi
a aerului imbacsit cu mirosul fumului si al benzinei
dela automobile. Doar .M-me Ticket» te tulburd crt :
.1a taxe Monsieur s'il vous plait. de care au prins
oroare studentii, nevoiti sd-i dea in fiecare zi 10 bani
pentru scaun.
Cat e de frurnos Dumineca, Martea i Vinerea in
timpul ceasului de concert ! (De obicei intre 4 si 5).
Pand i cel mai simplu lucrdtor gaseste motiv sd
se sustragd ocupatiunilor, in ceasul acela de sdrbd-
toare a rnuzicei, spre a veni sd asculte cu evlavie
bucdti de opera si compozitii clenine de auzit, execu-
tate cu multa mdestrie de fanfarele franceze. -

Ascultati o fanfard la Paris. E atata plinitate in a-

cordurile pistoanelor, cornurilor si a celorlalte instru-
mente, atata nuantare in executie, cd, de multe ori,
ai impresiunea unei perfecte orchestre.
Mie, nicderi nu mi s'a pdrut mai atractiva muzicd
wagneriand, ca-n executia acestor fanfare.
*i Wagner avea atata cdutare acurn in 'Irma la
Paris, cum n'a avut vreodatd in viatd ! De ajuns sa
Va. cante Garda Republicand, uvertura din Tanhäuser,
,ca sa vd dati seama perfect de arrnonie si arta.
Pant numai cd nu acordd auditorilor decat acea
clipä de ceas cu muzicd adevdratd.
si-n celelalte gradini publice se dart concerte orare
in zilele fixate. La Tuileries renumitele auditiuni lince
(voce si orchestra) atrag pe cei mai selecti muzicanti
,i muzicali.
Poezie si artd, iata ce yeti aflà si-n Parc Monceau,
plantat in 1778, sub domnia lui Filip d'Orleans.
Alci splendide, grupuri de arbori exotici, plante in-
conjurate cu flori, in fel de fel de culori ; ghetari, raulete,
stanci, podete, grote si statui.
Nu voi uita monumentele lui Guy de Maupassant,
de Veley si Deglane ; a lui Ambroise Thomas de Fal-
guière, Gounod de Mercié mai ales a lui Chopin
i

Cu statuele alegorice ale Nocturnei si Armoniei de Jac-

ques Froment Meurice.
Apoi bazinul Natunachiei cu acele colonade corin-

www.dacoromanica.ro
 54

thiene, imitatie de mine, constituite din materialele

provenite din capela familiei Valois dela St. Dénis.
Dar Buttes-Chaumont ! E unul din parcurile cele
mai pitoresti ale Parisului. Vizitati-I si nu-1 yeti inai
uità! Si aci iardsi statui, intre care am admirat : Va-
ndtorul de vulturi de Desca ; Salvat ! de Roland
Lupul ! de Hiollin. Apoi langd. poarta Manin-Botzaris,
statuia vestituiui Marat, opera lui Baffier.
La o inaltime de aproape 50 metri, deasupra unui
lac, e o insula unde-i reprodus exact tempul Sibylei
dela Tivoli. Si insula aceasta e legatd de parc prin
cloud poduri, until nurnit al sinucigasilor, care e la o
indltime asa de ametitoare, cä aleele dedesubtul luir
par niste serpi razletiti prin verdeatd ! Apoi cascada
ce cade dela o inaltime de peste 30 metri si formeazä.
o grotd de stalactite. E asa feeric decorul ce-1 oferä.
si balustracia de piaträ de uncle se vede aproape tot:
Parisul cu imprejurimile !
Jardin des Plantes (gradind zoologicd (!) si botanica)
uncle, pe langd muzeele complecte si admirabil aranjater
animalele, reptilele si pdsdrile de tot soiul, cum nici
c'ai gandit sa le vezi vreodatd, m'au uimit miile acele
de plante exotice in toate culorile si arborii aceia bi--
zari, de secole adusi bdtrdni acolo (cedrul din Liban
de langa labirint, plantat in 1735 de Jussien i cei doi
palmisti de vre-o 10 metri indltime, ddruiti lui Ludo--
vic al X1V-lea la inceputul sec. XVII-lea de Margra-
vul de Bade-Durlach).
Bois de Vincennes (927 ha), cea mai vastd grddind-
pdidure a Parisului.
Aici, pe langä natura si oamenii au contribuit la In--
frumusetare.
Atata farmec te inlantue intrand in ea, ca uiti de-
toate pand si de tine !
Alei si drutnuri pierdute printre copacii seculari,
pajisti de un verde neinchipuit pe frumos, lacuri cu
podete salbatece, templul grec de pe colina aceea
ce-ti da impresia altor vremuri, toate te fac sd cazi
din extaz in mai extaz si sufletul ti se urnple de ceva
sublim, dumnezeesc si parc'ai vrea sd canti, sd cânti
In gura mare, patruns de frumusetea de nedescris
acelor locuri yrdlite!

www.dacoromanica.ro
 55

Bois de Vincennes ! Cale gdnduri ratdcesc pe aleele

tale umbrae, rdcoroase i imbAlsAmate de verdeata
aceea niereu proaspatd a pddurii seculare !
Cine, trecAnd odatd pe acolo, n'a oftat pdtruns de
un dor si nu si-a d estdinuit tie, mdcar cu privirea,
tot focul sufletului säu ?....
Nu, te mai Induri sd pleci, sd te desparti de para-
disul acela, unde, de altfel, atdtea vieti s'au rapus
se rdpun poate, Inca, prin barbareIe dueluri, pretinse
urme de noblete;
Si te minunezi cum de-au existat i mai exist inca
suflete, care sd continue a fi ddrje In fata mAretiilor
acestora, unde Oita i fiarele, Imi inchipui, n'ar sfd-
sia prada.
La Champs-Elysées si Bois de Boulogne, Vinerea,
yeti avea ocaziunea sd admirati, pe ldngd frumusetea
acestor locuri pitoresti si luxul, 'eleganta si coque te-
ria high-life-ului parizian.
* *

Muzeele Parisului ! E de ajuns sa spun cd inchid

in ele comorile lumii ca sa-si poatd cineva. inchipui
ce se afld acolo !
Sunt antichitati de-o vechitne colosala' : statui sar-
cofagii, vase egiptene, asiriene, grecesti, romane , din
diferite epoci i loturi ca nu ti-ar ajunge o viatd sa.
le cunosti, abia, pe toate !
Numai in Wile de jos ale Luvrului, In cdteva ore,
ai ocaziunea sa treci in revista, mii de ani aproape,
toate fazele artei !
Apoi sus, tablourile celor mai renumiti pictori ai
lumii, evaluate la milioane si atdtea, cd ti s'ar un i nu-
mardndu-le.
In marele salon Carré tablourile nemuritorilor Ra-
fael, Titian, Leonardo da Vinci, Veronese, Tintoret,
Velasquez, Moro, Luini etc., Tini inchipui cd n'ar putea
fi evaluate, atdta e de mare valoarea lor ! Si-i asà
de nesfdrsit Luvru.
Inchipuiti-va nuthai una din galerii (grande galerie)
a crirei lungime e de aproape 300 metri i Idtime 10
metri, unde n'ar fi loc sd se mai adaoge vre-un tablou !

www.dacoromanica.ro
 56

Mi-e frica sa indrálnesc a descrie cat de putin fru-

musetea si arta desdvarsitd a acestor tablouri.
Numai vdzandu-le e de ajuns sd faca si pe cel mai
putin initiat sd priceapd pictura.
E ataja arta divina acolo, la Luvru, cd nu te-ai mai
indurd pdrdsesti, daca nu te-ar dobori oboseala
provenita din cauza nesfarsitelor galerii si scdri prin
care trebue sa treci.
De cate ori md simteam obosit, alergam spre co-
lectiunile Thomy-Thiery i Chauchard, unde &learn
pe comodele sofale 5i-mi pierdeam ochii in tablourile
pline de visuri si farmec ale lui Corot si Millet.
Cata.' poezie, ce duiosie exald din copacii, lacuriie
pajistile tablourilor lor!

Ce nostalgie istovitoare te cuprinde privind boii a-

ceia bla.nzi, ca i ai lui Grigorescu, rdtdcind prin val
cu ape fermecdtoare !
Dar copacii aceia, a cdror expunere pe panza n'am
gdsit-o la nici unul din pictori atat de impresionantd
ca-n tablourile lui Corot. Jocul luminei pdtrunzand prin
frunzis n'a fost niciodatd si de nimeni redat asà de
fermecdtor ca de Corot.
Priviti apoi «Les Glaneuses» si mai ales .L'Angelus»
capo. d'opera lui Millet, cumparatd de Chauchard pe
suma de 800.000 franci si daruitd Luvr_ului.
Campiile acele vaste si mdnoase, amdnuntimea a-
ceea mai mult ca exacta a tot ce se poate veded cu
ochiul pe ele, umbrele, lurninele razelor soarelui re-
flectate pand si pe un pai de grau, pozitiunea silue-
telor pe panza, siluete ce te fac sd astepti parca o
rniscare de la ele, in totul deduci sfintene, mdrire,
frumos desavarsit si cazi in extaz...
Numai in fata acestor doi pictori simteam odihna
5i-mi erà asa de bine, atata ¡mi Malta sufletul cd de
multe ori ochii imi lacrimau de emotie !
La Luxemburg am invdtat sd cunosc sculptura.
E atata risipa de arta si acolo, atata frumusete, cu
asd elegantd expusd, in muzeul acela bonbonierd, cum
nu-si poate cineva inchipul.
Apoi Cluny, Linde, pe tanga' bogdtia obiectelor ve-
chi si de artd, se poate vedeà inca perfect urmele
vietii senoriale din secolul XV-lea.

www.dacoromanica.ro
 57

Duceti-vd si la nesfarsitul muzeu al armatei Cu

-vestitul dorn (palatul invalizilor), unde va yeti cutre-
murà In fata atator si atator trofee, obiecte de-o va-
loare neInchipuitd, din care veti ,Invdta prea bine o
"bund parte din istoria Frantei i chiar a lumei !...
Mormantul lui Napoleon Bonaparte, din dom, prin
.simplitatea lui pare mai grandios si te emotioneazd ast-
fel cd, des' strain, ai fi gata sd-1 urmezi, de-ar fi sd
,apard iardsi ca erou in fruntea unei armate.
Ce-or fi gandind francezii. and vdd pentru prima-
"oard mormântul Jul ?...
Nu voi uità pe un biet bdtran, veteran, care pdzeA
intrarea de jos a cavoului i povestea tuturor cu la-
crimi In -ochi de impdratul lui pe care abià asteptà
sa-1 intalneascd colo sus, In cer.
.Cititi aceste si vedeti cat ne-a iubit el, scum-
-pul !» addogà la sfarsit bdtranul, al-Maud inscriptia
frontispiciului intrdrii, unde erau ultimele dorinti ale
vulturului si anume : de a fi Inmormantat acolo, In
mijlocul iubitului popor francez, pe malul Senei, pe
care a trecut-o de-atatea ori Incarcat de glorie.
tusind, bietul veteran, astepta efectul entuzias-
mului, manifestat de cei mai multi prin Insemnate
:pourboir-uri.

-4

www.dacoromanica.ro
 - UNIC/PIULUI -
Dorind sa aid clé ces^ pu..tva din liaosul a--
cela al Parisului m'a , pe o zi inganduratd,
sä iau tramvaiul dela opera, din rue Scribe, spre Saint
Denis.
Cu cat cineva va cunoaste mai bine istoria Frantei,
cu atAt se va grdbi sd viziteze si acest loc, unde re-
patizeazä, se zice, (fiindcd revolutia a suprimat si mu-
tilat tot ce a fost mai frumos si mai demn in Franta)
regii, reginele, printii, printesele i toti membrii fa-
miliilor domnitoare dela Dagobert I (j- 628) pand la
Ludovic Filip (1830) ultimut rege al Frantei.
In preajma unei vizite ce-ai proectat sd faci, acolo,
uncle tii cd ai de vdzut multe, ce ti-or aminti trecu-
tul, intotdeauna devii nerdbator.
Aceeasi senzatie pe care o ai in fata unui specta-
col ce va sd inceapd. Subiectui cunosti, ai citit pro-
gramul. Esti insd curios cum are sa se reprezinte cu-
tare scend, ce impresie iti vor face interpretatorii si
devii din ce in ce mai nerdbdator. Dar ca.nd e vorba
sä asisti la niste celebri artisti in jurul cdrora s'a
fdcut multd
Tot drumul, de-aproape o ord, am trecut prin fa-
zele nervilor nerdbddrii provocati de curiozitatea de-a
vedea mormintele acelor celebritdti, ce-au jucat cu atata
fast, cu atdta artd, pe nesfasta scend a lumii...
Incepuse sd picure cdnd ridicam treptele Necropolei.
In use postati, de-o parte si de alta, cersetori ca
la toate bisericile. Grozav de izbitor si ironic contrast
pentru monument si continutul lui !...
Privind colosul de piatrd inegritd de secole m'am
simtit cuprins de sfiald si, mic de tot, am ridicat o-

www.dacoromanica.ro
 60

chi sa observ stilul, bas-reliefurile simbolice si co-

loanele.
Cuprins de ganduri istorice am intrat apoi incet in
-biserica, inchipuindu-mi ca voi fi singurul vizitator,
pe acea vreme intunecata si trista..;
Vre-o 10-12 englezi in grup însä, asteptau timizi
guidul, care nu se indura sd apara, numarul celor o-
bligati sa-1 cinsteasca cu ceva, parandu-i-se prea res-
trans. Si alipindu-ma lor am inceput sa-mi rotesc
ochii jur, imprejur, pe sus...
In primul rand m'a izbit albeata cupolelor arcuite
in stil gotic (guidul spune ca-n aceasta biserica ar
fi prima manifestare a artei gotice).
E atata frumusete si bogätie arhitectonicä in acest
edificiu cum nu-si poate cineva inchipui !
Observati numai coloanele cu stalpii aceia de o fineta
extrema, ce marginesc cupolele arcuite deoparte si de
alta si va va ajunge pentru a va convinge cd putine
edificii vor fi pe lume, asa pline de arta ca Basi-
lique din Saint-Denis. -

Mara." ploaia se inteteste si guidul apare enervat, des-

chide portita de fer care ne desparte de morminte,
antintandu-ne cu o voce de has, care ne face sa tre-
skim, pe : «Charles de Valois comte d'AleiNon, mort
en....» ; «Marie d'Espagne», etc
Morrnintele acele monumentale, executate in mar-
mora albä, capo-d'opere a diferitelor epoci, stint a-
tat de artistice cum rar s'a putut vedea !
Printre cele mai desävarsite citez : pe al lui Lu-.
dovic XII-lea si al Anei de Bretagne (sec. XVI) until
din cele mai frumoase monumente din epoca renaste-
rii facut de Giovanni di Giusto Betti ; apoi al lui
Henric II-lea si Catherine de Medicis lucrat timp de
13 ani (1560-1573) dupa desenuri de Primatice si
sculpturi de Germain .Pilon ; al lui Francisc I si al
Claude-i de France tot capo-d'operd a renasterii, in-
ceput la 1548 de mai multi sculptori sub suorave-
gherea lui Philibert Delorme. Bas-reliefurile acestui
monument, ce reprezinta faze din razboaele lui Fran-
cisc I, stint de-o arta diVina.
Cat interes prezinta mormintele aceste pentru acei

www.dacoromanica.ro
 61

ce cunosc at de putin istoria Frantei o poate fiecare

constatà gasindu-se in fata lor.
Nu stiu, dar pared in gustul ce-1 prezinta, ca artd,
secare Mormdnt in parte, gdsesti ceva care-ti poves-
teste _si-ti destanue vremea in care a fost executat.
Inima lui Francisc I a fost pusa intr'o cupa facuta
de Bontemps In 6 ani (1549-1555). Luati seama, e
inima regelui celui mai galant i curtenitor ce s'a ma-
nifestat fatd de femei i primul care si-a permis, cu
toate acestea, sa declare chiar sorei sale, scriind cu
diamantul pe unul din geamurile castelului dela Fon-
tainebleau (disticul ce se poate observä si azi): «sou-
vent femme varie...» motivul vestitei .La donna e mo-
bile» din Rigoletto al lui Verdi.
Cobordnd apoi treptele cryptei la camera celor 12
cosciuge, un miros greu de balsamuri si aer inchis de
catacombe mi-a produs un fel de teamd, spulberân-
du-mi entuziasmul pricinuit de arta vdzutd sus si re-
aduandu-ma la cruda realitate : impresia ce-ti face
un:cavou and intl.' sa-1 vizitezi si stii cd acolo zac
si cadavrele unor victirne !

Si and, aruncandu-mi ochii printre gratiile came-

rei semi obscure (luminata palid de-o lampa cu ulei)
am vazut intinse pe lä.viti 12 cosciuge i guidul cu
vocea-i macabra a inceput sd insire nume ca: Louis
VII, Louise de Lorraine femme d'Henri Ill, Louis VIII,
Adelaide et Victoire de France, Louis XVI, Marie
Antoinette...» m'am retras ingrozit spre partea mai
luminoasd a cryptei, temandri-ma parca sa nu se des-
chicia cosciugul acestei mari nevinovate : Martira Fran-
tei ! Incolo totui e refacut cu fragmente vechi si de
si prezint morminte mari ca Henri IV, Louis XIV,
Charles VI etc. nu-ti fac impresia celorlalte, intrucdt
se stie ca cenusa lor a fost risipitd cu ocazia revo-
lutiei franceze...
Nu stiu daca si mormintele vechi, de tot, din fata
altarului (Dagobert (sec. VII) Filip Indraznetul sec.
XIII) n'or fi profanate si ele. In once caz stint demne
de vdzut prin vechimea i bizareria lor...
Si nu dureazd mai mult de o ord, aceastd vizitd so-
lemnd, din cauza grabei cu care guidul cauta sd-si
indeplineasca misiunea.

www.dacoromanica.ro
 62

Sd treci in revistd at"dtia strdluciti regi i regine

cochete, atdtea ranguri de adevdratd noblete francezd,
care s'au perindat in decursul secolelor incepdnd cu
Dagobert I (sec. VII-lea) i sfarsind cu Ludovic Fi-
lip (sec. XIX-lea) ca sa retrdesti cu ei fazele istoriei
lo-r, e nespus de frumos, de indltator, dar prea in
contrast cu cele cdteva baruri si magazine de ma-
runtisuri, care te lovesc de cum esi pe usa bisericii...
Si cersetorii cari nu te mai sldbesc cu
cFaites donc de la charité, Monsieur, ayez pitié...»
te aduc cu totul la realitate.

10TEe4
Julie 1914, Bucur
- MUNICIPIULUI -

CUR

www.dacoromanica.ro
 TnEILIA DE MATERII
-co
./," 9 PAGINA
-Versailles ,
.o
ekPIUL. tii 9

Apasii . . . . unsTi 13

Destilinuiri la Café Viennois . , 17

Mizerii 21

Margaret Scheldou S3

Pere Lachaise . , 41

Arta 95
Saint Denis 59

www.dacoromanica.ro
 ErRn-rn

PAGINA RAndut

9 22
putea ,

10 18
Inwrednicisem
13 2C
Denis
sfruntiindu 1 14 19
cellalt 14 24

, , 15 11

Fiear 15 16

1ove5te , 9
21 5
intimidd 21 16
Luxtmbourg , 23 5
!Mil 24 25
uitd 24 56
Croustilles 25 12
mi-ati 27 1

Pared 31 26
grozav 33 6

Faubourg 39 15
41 1
celebri ,
Allan . . , , 43 1

expun , 47 5

www.dacoromanica.ro