CÂND FRICA DE RESPINGERE SI SINGURATATE SE

TRANSFORMĂ ÎN ATAC DE PANICĂ

ȘTEFAN MARIANA

Psiholog clincian și psihoterapeut de cuplu și familie sistemică

Pacienta pe care o s-o numim Maria, are 31 ani, este căsătorită și are trei copii:
un băiat de 7 ani și două fete gemene de 5 ani. Ă absolvit liceul agricol din
Suceava și în prezent este casnică, locuiește cu soțul , copiii și socrii. Locuiesc toți
în aceeași curte dar în case diferite.

ACUZE PRINCIPALE

Maria se prezintă la cabinet prezentând următoarele acuze:

• Atacuri de panică;

• Dispoziție iritabilă;

• Plâns facil;

• Teamă de a nu inebuni;

• Teamă de moarte;

• Teamă de a nu-și face rău, sinucidere;

• Autocontrol deficitar;

• Insomnii;

• Deficit de atenție;

• Palpitații cardiace;

• Senzații de sufocare;
 Maria a identificat toate aceste acuze fără însă a găsi o justificare a acestor
manifestări. Conștientizează în schimb debutul acestor suferințe care au început
în urmă cu trei ani. Maria îmi spune că toate aceste probleme au început să apară
după,, o simplă cădere de calciu''. A consultat un medic iar acesta i-a confirmat că
ceea ce i s-a întâmplat a fost o cădere de calciu și în urma acestui diagnostic a
urmat un tratament prescris de acesta. Stările ei s-au ameliorat puțin dar
simptomele nu au dispărut, stările de rău au revenind de fiecare dată când ea
trecea printr-un moment dificil.
In ultimul timp aceste simptome s-au agravat fiind însoțite de stări de vomă, stări
de leșin, durere profundă de cap, o permanență stare de oboseală, iritație și ceea
ce o deranjează cel mai tare, acesta fiind și motivul principal pentru care s-a
prezentat la cabinet, a început să facă atacuri de panică.
Prezinta dificultăți de somn, se trezește agitată și cu frica, că ceva se va întâmpla.
De cele mai multe ori când avea aceste gânduri făcea atacuri de panică repetate.
Se simte dezamăgită,neputincioasă, în a-și rezolva problemele și crede că tot ceea
ce se întâmplă cu ea o să-i afecteze soțul, copiii și părinții.

ISTORICUL TULBURĂRII PREZENTE

In urmă interviului s-a constatat că, Maria s-a prezentat la cabinet datorită
faptului că starea ei de sănătate din ultimul timp s-a agravat. A ajuns la psiholog în
urma recomandării unei rude care cunoștea situația dificilă prin care trecea.
Din discuții a reieșit faptul că episodul de acum trei ani, în care ea a avut acea
cădere de calciu, este într-un fel legată de plecarea soțului într-o delegație în
afară țării, decizia lui de a pleca a nemulțumit-o profund. In momentele acelea se
gândea la ce o să facă ea singură, se gândea că nu o să poată face față tuturor
cerințelor, așteptărilor, provocărilor, că a obosit și că are nevoie de ajutor.
Deși soțul ei o iubește, este suportiv, o ajută, în mometele acelea parcă nimic nu
mai conta, era foarte supărată pe el. In urma acestei discuții am identificat
nesiguranță și neincredere în forțele ei proprii și frica de a nu rămâne singură.

Maria îmi spune că atunci când au fost discuții cu soțul pe tema deplasărilor în
interes de servici, el și-a întrerupt contractul de muncă și s-a întors acasă. Chiar
dacă soțul s-a întors, starea ei nu s-a ameliorat dăcât în momentul în care a luat
un medicament prescris de medic, al cărui nume nu și-l mai amintește. Conform
spuselor ei era un tratament pentru anxietate.

Aceste stări au revenit ori de câte ori era singură cu copiii și în ultimul timp chiar
și în timpul somnului. Declară că nu îi place să stea singură cu ei și atunci când
soțul nu este acasă, o cheamă pe mama sotului ei să doarmă cu ea. Ii este frică să
nu își facă rău în momentele de criză, îi este frică de reacțiile ei.

O altă problemă sunt socrii cu, care are permanent divergente. Neînțelegerile
apar din cauză că ei consumă fregvent alcool. Dea lungul timpului au mai avut
neânțelegeri dar acum sunt din ce în ce mai dese, iar această situație îi amplifică
problemele de sănătate.

Cu soțul se înțelege bine , nu au avut probleme importante, el a fost tot timpul

lângă ea și copii și le-a satisfăcut orice dorință, orice capriciu. Chiar și în
momentele în care a fost plecat cu serviciul în țara sau în străinătate, dacă se
întâmpla ceva cu ea sau copiii soțul se întorcea acasă.

ISTORIC PSIHIATRIC

A consultat pentru prima data un medic psihiatru în urmă cu câteva luni.

A evitat în tot acest timp să ajungă la psihiatru deoarece mama ei este în evidența
unui psihiatru de peste 20 de ani și asta ar fi făcut-o să semene cu ea .
Experiențele pe care Maria le-a avut cu mama ei, din acest punct de vedere, au
afectat-o foate tare. De fiecare dată când ea vorbea cu mama ai și îi povestea
problemele ei, mama o trimitea la psihiatru. Asocia psihiatrul cu nebunia și cu
experiențele trăite în copilărie tocmai de aceea nu vroia să meargă la psihiatru.
Iși aduce aminte, în timpul discuției noastre , că mama îi spunea tot timpul că are
probleme psihice, că ceva nu este în regulă cu ea. Toate acestea au început
undeva în copilărie , la vârsta de 7-8 ani. Am întrebat-o dacă i s-a întâmplat ceva,
de ce spunea mama că ar avea nevoie de un consult psihiatric. Ea mi-a răspuns că
atunci când era mică era obsedată de greutatea ei și mi-a dat un exemplu că, la
sfârșitul clasei a-VIII-a avea 79 kg. Din cauză că ea era grasă , conform spuselor ei,
toți copiii râdeau de ea , era tot timpul marginalizată, criticată, ironizată, nu avea
priteteni și nu prea ieșea din casă. Chiar dacă la școală știa subiectul sau
rezolvarea, prefera să nu răspundă, să ia o notă mică, decât să fie la tablă, în fața
clasei , unde o vedeau toți colegii. Nici mama nu o ajuta prea mult, tot timpul îi
spunea că este grasă și să nu mai mănânce că o să devină obeză și nu o să o mai
bage nimeni în seamă.

PE PARCURSUL INTERVIULUI S-AU IDENTIFICAT URMĂTOARELE:

Relația cu părinții nu a fost bună, mama o ridiculiza tot timpul iar tatăl o critica
atunci când nu era sub influența alcoolului , iar când era beat o agresa verbal și
fizic, atât pe ea cât și pe mama ei.
In copilărie a avut probleme cu greutatea si nu a primit suportul familial necesar
pentru ca ea să depășească această problemă. Cel mai bine s-a simțit la bunica la
țara,unde a crescut de la 6 luni iar la vârsta de 7 ani s-a mutat la la oraș împreună
cu părinții ei, deoarece a început școala. In perioada în care a stat cu bunica
se vedea cu părinții ei doar în wek-end, dar datorită faptului că bunica îi oferea tot
ceea ce avea ea nevoie nu a simțit lipsă părinților. In copilărie nu a avut prieteni
și nici prietene, nu socializa, ieșea foarte rar din casă și atunci se întâmpla la
insistențele mamei.
In clasa a VIII a a cunoscut un băiat, acesta a fost primul ei prieten. Relația lor a
fost foarte frumosa și a durat până când s-a mutat cu părinții la țara.

S-a adaptat foarte greu în nouă locuință, îi găsea vinovați pe părinții ei pentru
faptul că relația cu acel băiat s-a încheiat. Definește această perioadă:,,una dintre
perioadele cele mai dificile din viața mea”.

La vârsta de 17 ani a intrat într-o nouă relație și a fost dezamăgită din nou,
deoarece prietenul ei a vrut să o violeze. A reușit să scape, dar nu a povestit
nimănui ceea ce s-a intapla, se gândea că dacă o să-i spună mamei, aceasta tot pe
ea ar fi găsit-o vinovată iar tatăl sigur i-ar fi aplicat o ,,corecție soră cu moartea”.

S-a căsătorit la 19 ani iar soțul ei a decedat la o lună după fericitul

eveniment.Suferea de o boală gravă de inimă. A fost un șoc pentru ea, știa că era
bolnav, dar nu cunoștea situația deosebit de gravă în care se afla soțul ei. S-a
întors acasă la părinții ei unde nu a fost primită într-un mod plăcut, acasă se
aștepta să găsească alinare, înțelegere și iubire, dar părinții o făcea pe ea vinovată
de faptul că acum este văduvă și că nu se va mai căsători niciodată, deoarece
niciun bărbat nu-și dorește sa se căsătorească cu o văduvă.

Printr-o cunoștință s-a întâlnit cu actualul soț. S-au plăcut reciproc încă de la
prima întâlnire și a văzut în această posibilă relație scăparea ei. Vroia să plece din
acel loc, din casa părinților ei, să fugă undeva departe unde nimeni nu-i cunoaște
trecutul, undeva unde să o poată lua de la început. Au plecat și s-au mutat
împreună, după o scurtă perioadă de timp s-au și căsătorit iar în prezent este
foarte mulțumită de relația pe care o are și de cei trei copii.

La nașterea celor două gemene, una dintre ele a avut o suferința medicală
deosebită, exista riscul să o piardă .Această suferința a fetei s-a ameliorat când
copilul avea aproape 2 ani, timp în care Maria a suferit și a trăit des momente de
frică și panică. A fost o perioadă dificilă pentru că copilul avea nevoie de mediu
septic, de un tratament special și de foarte multă atenție, riscul contactării unui
virus era foarte mare. Chiar și când situația s-a schimbat, atunci când copilul se
simțea mai bine, încă mai avea teama că ceva rău o să se întâmple, teamă care a
însoțit-o până în prezent.

ISTORIC PERSONAL ȘI SOCIAL

Maria provine dintr-o familie cu studii medii, statut socio-economic mediu. Tata
lăcătuș-mecanic, consumator de băuturi alcoolice, prezenta agresivitate verbală,
uneori și fizică față de ea și față de mama ei iar relația cu acesta nu a fost bună.
Mamă infirmieră în spital, o persoană rece,distantă, fire autoritară, caracterizată
prin criticism permanent . Maria spune că nu a simțit-o niciodată aproape, că nu
a putut niciodată să-și deschidă sufletul în fața ei, nu i-a povestit niciodată
problemele ei. Crede că este o lecție pe care a a învățat-o încă din copilărie.
ISTORIC MEDICAL

Copilărie

• Obezitate;

• Anemie;

Adult

• început de hernie de disc;

• Spondiloză;

• Deviație de sept;

• 2 nașteri normale

STATUS MENTAL

• Nivel intelectual mediu;

• Orientată temporo-spațial;

PSIHODIAGNOSTIC ȘI EVALUARE CLINICĂ

DIAGNOSTIC CONFORM DSM IV

AXA 1 – Tulburarare depresivă;

AXA 2- Elemente de Tulburare de Personalitate Bordelline și Tulburare de

Personalitate Dependența. Nici una nu respectă toate criteriile de diagnostic din
DSM IV.

AXA 3 – Nici un diagnostic;

AXA 4 – Probleme familiale:

-Neânțelegeri cu socrii

Probleme personale:

-Lipsă unui servici;

- Insatisfacția profesională;

AXA5 –Indicele general de funcționare GAF: 60

Pentru evaluare s-a folosit chestioanrul de screening și dignostic psihiatric PDSQ-

Mark Zimmerman M.D.

FORMULAREA CAZULUI

Pe fondul elementelor de Tulburare de Personalitate, combinat cu stresul și

momentele dificile prin care a trecut, s-a declanșat tabloul clinic.

EXAMINAREA COGNITIILOR ȘI A COMPORTAMANETELOR ACTUALE

Pacienta prezintă faptul că este nedrept ca soțul să tot plece iar ea să se descurce
singură.
Crede că ea le face pe toate și ceilalati nu vor să o ajute.
Atunci când nu obține ceea ce vrea devine agresivă, se retrage, plânge și se simte
rău – distorsiune negativă de tipul tot sau nimic.

ASPECTE POZITIVE ALE PACIENȚEI

Maria își dorește să se schimbe, recunoaște că este disfuncțională în anumite

situații iar faptul că are sprijinul și suportul familiei, mai ales al soțului, este cel
mai important pentru ea.
IPOTEZA DE LUCRU – PLANUL TERAPEUTIC

Se va lucra pe problemele evidențiate în timpul interviului și pe obiectivele

stabilite de comun acord:

• Comportamentul de căutare a atenției;

• Relația familială- atitudinea față de soț, copii, socrii;

• Creșterea stimei de sine;

• Insatisfacția profesională;

• Frica de abandon;

• Frica de boală și moarte;

SCOPURI TERAPEUTICE:

• Focalizarea pe problemele țintă;

• Identificarea și modificarea credințelor iraționale care au generat și întrețin

simptomatologia depresivă;

• Identificarea, monitorizarea și modificarea percepțiilor și reprezentărilor

de tip depresiv;

• Amelioararea relațiilor interpersonale;

• Reducerea anxietății;

• Diminuarea emoțiilor de tristețe și deprimare;

• Prevenirea recăderilor;
 PROCESUL TERAPEUTIC

Primele 3 ședințe au avut ca scop obținerea de informații care ne-ar putea ajuta
in identificarea problemelor, crearea relației terapeutice, interviul clinic și
evaluarea psihologică.

Următoarele două ședințe le-am dedicat psihoeducatiei, consolidării relației

terapeutice, identificării gândurilor iraționale și schimbării lor prin tehnici de
restructurare cognitivă. Modificarea gândurilor automate s-a bazat pe stabilirea
unei legături între cognitii, emoții și acțiuni si pe identificarea comportamentului
disfuncțional.

In ședința 5, conform problemelor pe care le-am identificat la Maria, am făcut

exerciții de autocunoaștere, în care am folosit de tehnici de rol și întrebări de
autocunoastere de genul:

Ce-ți place la ține?

Ce nu-ți place la ține și ai schimba? De ce?

Ce îți este cel mai greu să schimbi la tine?

Ce îți este cel mai greu să controlezi?

Ce ai schimba în felul în care te-ai comportat cu ceilalți?

Sedințele ce au urmat s-au bazat pe tehnici cognitiv-comportamentale, pe tehnici

de asertivitate, tehnici de relaxare prin exerciții de respirație. Studierea
scenariilor de viață au constutuit un element fundamental. Aici am identificat
istoria personală a Mariei, privind relația cu familia , prietenii, colegii, partenerii
sexuali, educație și servici.

Atacurile de panică fiind principala acuză pentru care s-a prezentat la cabinet i-
am dedicat acestei probleme mai multe ședințe. în primul rând am vorbit despre
starea de frică și consecința interpretării eronate a acesteia. Am vorbit despre ce
este atacul de panică și care sunt modificările care se produc la nivel de
senzație,gândire și comportament.
Percepție-Senzație Cogniție- Gând(interpretare)

Tăierea respirației; -Sufocare și convingerea că vei muri ;

Stări de leșin; -Prăbușire iminentă;
Palpitații ; -Atac de cord(infarct) ;
Gânduri neobișnuite ; - Sentimentul de pierdere a controlului
. asupra gândurilor , frica, că o să
. inebuneasca ;

Am continuat prin identificarea stimulilor declanșatori ai atacului de panică, prin

controlul hiperventilatiei și relaxare.

Identificarea, conștientizarea și integrarea emoțiilor de frică și a factorilor care

declanșează, având informații privind cauzele simptomelor, senzațiilor fizice și
rolul cognitiilor dezadaptative, prin tehnici cognitiv-comportamntale, tehnici de
respirație și de relaxare, au redus fregventa acestora până la dispartia lor în
totalitate.

La finalul procesului terapeutic am asigurat-o că poate avea suportul meu

psihologic ori de câte ori va avea nevoie.
Bibliografie:

Benjamin A. Root(2000). Understanding Panic and Other Anxiety Disorders.

Steliana Rizeanu(2014). Psihoterapie și consiliere. Studii de caz. Editura

Universitară.

David A. Clark,&Aaron T. Beck (2012). Terapia Cognitivă a Tulburărilor de

Anxietate. știința și practica. Ed.ASCR, Cluj.

Stratton, P. (2010). “The evidence base of systemic family and couple therapies”
Association for family therapy, UK .

Arthur Freeman et al(2004).Cognition and psychotherapyeditors2nd ed.Springer

Publishing Company, Inc.

Robert L. Leahy &Stephen J. Holland (2010). Planuri de Tratament și Intervenții

pentru Depresie și Anxietate. Ed. ASCR, Cluj.

Mark Zimmerman M.D. PDSQ- Chestionar de screening și diagnostic psihiatric.

Adaptat și standardizat pe populația din românia. Coordonator Amalia Ciucă

Beck, T. A., (1970). Depression. Philadelphia, University of Pennsylvania Press.