Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Rolul activ al organului de urmărire penală. Acesta trebuie să ia toate măsurile de depistare a diferitor circumstanţe care dovedesc infracţiunea şi identifică
făptuitorul. Cerinţele rolului activ al organului de urmărire penală, atrag următoarele obligaţii:
1. Să explice părţilor din proces drepturile acestora şi să le ajute în exercitarea lor;
2. Să pună în discuţie părţilor orice probleme de a căror elucidare depinde soluţionarea corectă a cauzei;
3. Să dispună din oficiu administrarea probelor necesare pentru aflarea adevărului cu privire la toate împrejurările cauzei;
4. Să extindă investigaţiile la modul necesar pentru a realiza scopul procesului penal.
Chiar dacă bănuitul sau învinuitul îşi recunosc vinovăţia, organul de urmărire penală, oricum efectuează urmărirea penală.
2. Determinati cazurile si conditiile efectuarii urmaririi penale de mai multi ofiteri deurmarire penala
POtrivit art 256 CPP, in cazul unor cause mai complicare sau de mari proportii , conducatorul organului de urmarire penala cu incuviintarea procurorului dispune
efectuarea urmarii penale de catre mai multi ofiteri de urmarire penala. Efectuarea acesteia contribuie la descoperire rapida,deplicina si eficienta a tuturor
circumstantelor unei cause cu mai multe versiuni privind infractiuni savarsite in grupuri, organizatii criminale cu mai multe episoade si in diferite locuri
cu mai multe persoane. Se emite o ordonanta in care se indica motivele care stau la baza acestei hotarari . In situatia cand apare necesitatea efectuarii urmarii
penale de mai multi ofiteri din diferite organe de up, se emite o ordonanta de catre Procurorul General sau adjunctul sau prin care se dispune efectuarea urmarii
penale de oup din organelle respective cu indicarea numelor acestora, cu mentiunea despre persoana care va efectua conducerea actiunilor de up, despre
informarea participantilor si alte date relevante. Aceasta se aduce la cunsotinta partilor,explicandu-se dr de a face recuzare.OUP numit de conducator al grupului de
up, dirijeaza activitatea celorlalti ofiteri , le da indicatii orale privind efectuarea anumitor procedee probatorii, stabileste versiunile ce urmeaza a fi
verificate pentru descoperirea rapida, complete si obiectiva a circumstantelor cauzei. Face propunerii privind punerea sub invinuire, scoatere de sub up, etc.
Demersurile privind autorizarea anumitor masuri procesuale sau procedee probatorii pot fi facute atat de conducator cat si de unul din ofiteri. Cand este vorba de o
cauza ce tine de competenta procurorului, se dispune urmarirea de catre un grup mixt de procurori si ofiteri conducator fiind unul din procurori.
10. Stabiliti garantiile primirii si examinarii sesizarilor privind savarsirea unei infractiuni.
Potrivit art 265 oup este obligat sa primeasca plangerile sau denunturile referitoare la infractiunile savarsite, pregatite sau in curs de pregatire chiar in cazul in care
cauza nu este de competenta sa. Persoana care a depus plangerea sau denuntul I se elibereaza un certificate despre acest fapt indicinduse persoana care a primit
plagerea sau denuntul si timpul inregistrarii. Primirea sesizarilor, indifferent de locul si timpul comiterii infractiulor , de plenitudinea datelor anuntate, se
efectuaiaza zilnic in orele de lucru iar de catre unitatile de garda si efectivul organelor de politie antrenati in serviciu pe parcursul a 24 de ore. Sesizarile si orice
alte informatii primate sunt inregistrate conform regulilor stabilite si raportate conducatorului oup care stabilestea ordinea solutionarii lor in termen rezonabil in
dependent de complexitatea lor. Refuzul oup de a primi plangerea sau denuntul poate fi atacat la judecatorul de instructive dar nu mai tarziu de 5 zile din
momentul refuzului. Sesizarile se examineaza si se fac propuneri pentru ca intr-un final a se decide – pornirea urmaririi penale, neinceperea,
24. Caracterizati situatiile cand apelul este admis cu casarea partial sau totala a sentintei.
Sentinţa poate fi casată numai cu privire la unele fapte sau persoane ori numai în ce priveşte latura penală sau latura civilă, dacă aceasta nu împiedică soluţionarea
justă a cauzei. Instant poate casa hotarirea pt orice viciu,daca considera ca odata lasata in vigoare,sentinta adduce atingere unor drepturi sau interese.motivele pt
rejudecare sunt diverse,un temei este nerezolvarea fondului cauzei,cind in hot primei instante nu se arata daca exista sau nu fapta incriminate,dak inculpatul este
sau nu vinovat,dak nus examinate probele administrate.alt temei este atunci cind 1 instanta ,condamnind inculpatul a omis sa se pronunte asupra actiunii
civile,sau a separate nelegal act civ pe care a lasato nesolutionata,de act pen. Nu se considera rezolvarea fondului nici in cazurile de incetare a procesului penal
atunci cind:lipseste plingerea partii vatamate,in cazurile cind este obligatorie,a avut lok impacarea partii vatamate cu inculpatul in cazurile care pot fi pornite la
plingerea partii vatamate.aici instant de apel verifica legalitatea si temeinicia incetarii procesului penal.
30. Caracterizati succesiunea actiunilot si actelor ofiterului de urmarire penala si a procurorului la modificarea acuzarii in sensul agravarii.
Dacă, în cursul urmăririi penale, apar temeiuri pentru schimbarea sau completarea acuzării înaintate învinuitului, procurorul este obligat să înainteze învinuitului o
nouă acuzare sau să o completeze pe cea anterioară. Aceasta se face in baza unei ordonante noi de punere sub invinuire emise de procuror din oficiu sau la
propunerea ofiterului de umrarire penala daca este inaintata conform regulilor prev art 282 CPP. Ordonanta anterioara de punere sub invinuire isi pierde forta
juridical din momentul emiterii unei noi ordonante dar se pastreaza la dosar pentru faptul ca stabileste din ce moment persoana a fost atrasa in calitate de invinuit.
36. Caracterizati situatiile cand recursul poate fi respins in faza admisibilitatii in principiu
Conform art 432 cpp, un complet format din 3 judecatori prin decizie motivata va decide in unanimitate asupra inadmisibilitatii recursului inaintat in cazul in care
se constata ca :
- Recursul nu indeplineste cerintele de forma si de continut prevazute la art 430 cpp, si anume ca acesta se depune de persoanele care au dreptul la
recurs, si trebuie sa fie motivat, si ca se depune cu atatea copii cati participanti la proces sunt, deasemenea aceasta trebuie sa contina denumirea instantei la care se
depunde recurs, numele prenumele recurentului , calitatea sa procesuala, denumirea instantei carea pronuntat sentinta, data pronuntarii sedintei, numele si
prenumele inculpatului in privitna caruia se aaca hotararea judecatoreasca. Fapta constata, dispozitiviul sentintei, indicarea persoanei care a declarat apel si
motivele invocate in apel; denumirea instantei care a adoptat decizia in apel, data prununtarii dispozitivul deciziei si argumentele admiterii sau respingerii
apelului. Continutul si motivele recursului cu argumentarea ilegalitatii hotararii atacate si solicitarile recurentului , formularea propunerilor.
- Recursul este declarat peste termen.
- Temeiurile invocate de recurent nu se incadreaza in cele prevazute la art.427 :
1) nu au fost respectate dispoziţiile privind competenţa după calitatea persoanei;
2) instanţa nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art.30, 31 şi 33;
3) şedinţa de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile cînd legea prevede altfel;
4) judecata a avut loc fără participarea procurorului, inculpatului, precum şi a apărătorului, interpretului şi traducătorului, cînd participarea lor era obligatorie
potrivit legii;
5) cauza a fost judecată în primă instanţă sau în apel fără citarea legală a unei părţi sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa
instanţa despre această imposibilitate;
6) instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia ori motivarea
soluţiei contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanţa a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluţia instanţei;
7) instanţa a admis o cale de atac neprevăzută de lege sau apelul a fost introdus tardiv;
8) nu au fost întrunite elementele infracţiunii sau instanţa a pronunţat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub
învinuire, cu excepţia cazurilor reîncadrării juridice a acţiunilor lui în baza unei legi mai blînde;
9) inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală;
10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;
11) persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeaşi faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei
a fost înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori a intervenit împăcarea părţilor în cazul prevăzut de lege;
12) faptei săvîrşite i s-a dat o încadrare juridică greşită;
13) a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului;
14) Curtea Constituţională a recunoscut neconstituţională prevederea legii aplicate în cauza respectivă;
15) instanţa de judecată internaţională, prin hotărîre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel naţional a drepturilor şi libertăţilor omului care poate fi reparată şi
în această cauză;
16) norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiaşi norme date anterior de către Curtea Supremă deJustiţie.
- Recursul este vadit neintemeiat
- Recursul nu abordeaza problem de drept de importanta generala pentru jurisprudenta
38. Stabiliti deosebirile incetarii urmaririi penale pe temei discretionar de incetarea urmaririi penale pe alte temeiuri
39. Definiti particularitatile recursului pentru care nu este prevazuta calea de atac a apelului.
Conform art. 427 cpp, pot fi atacate cu recurs impotriva hotararilor judecatoresti pentru care nu este prevazuta calea de atac apelul : sentintele pronuntate de
judecatorii privind infractiunile usoare pentru savarsirea lor legea prevede in exclusivitate pedeapsa nonprivativa de libertate; sentintele pronuntate de curtile de
apel, csj, alte hotarari. Datorita complexitatii reduse a cauzelor de acest fel. Sentintele pronuntate ca instanta de fond de curtile de apel si de csj au fost excluse
din cadrul sentelor susceptivile de apel care reprezinta calea de atac care de regula reprezinta cale ade atac folosita impotriva sentintelor primei instante din
cosniderente legate de gravitatea infractiunii sau calitatea faptuitorului. Deasemenea nu exista intre curtile de apel si csj o instanta intermediara care ar putea sa
solutionaze apelul si de asemenea pentru ca s-a considerat ca existenta judecatoriile cu cea mai inalta calificare profesionala in aceste intante superioare
consituie o garantie sufiecienta pentru buna si demeinica judecata. De altfel, absenta apelului in cazurile mentionate este in parte suplinirea efectului devolutiv al
recursului impotriva hot pentru care nu este prevazuta calea de atac apelul care se va solutiona in csj sau curtile de apel.
Nu sunt supuse cailor de atac deasemenea si urmatoarele decizii : prin care s-a dispus rejudecarea cauzei, s-a solutionat conflictul de competenta s-a solutionat
demersul de stramutare a cauzei . nu pot fi atacate cu recurs ordinar deciziile instantei de recurs.
Incheierile pot fi atacate cu recurs numai odata cu sentinta cu exceptia cazurilor cand pot fi atacate separat , cum ar fi : inchierea jud de instructie referitoare la
autorizarea masurilorprocesuale de constrangere, icnheierea instantei de judecata privind arestarea preventiva, inchierea de restabilire a documentelor disparute.
Pot fi atacate cu recurs deasemenea incheierile date in temeiul art 313 si 305 (vezi cod) Victima care declara recurs in temeiul art 313 si 337 nu neaparat sa aiba
functie de parte vatamata . cercul persoanelor care pot declara recurs ca al doilea grad de jurisdictie este mai extins.
Termenul de 15 zile de la data pronuntarii sentintei.
Este acelasi ca si termenul de declarare a apelului doar ca in privinta anumitor icnheieri este mai scurt. In ceea ce priveste masurile procesuale, arestarea sau
liberarea provizorie 3 zile.
40. Identificati particularitatile efectului devolutiv al recursului in raport cu efectul evolutiv al apelului si a recursului ordinar
(1) Instanţa de apel judecă apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat şi la persoana la care se referă declaraţia de apel şi numai în raport cu calitatea pe
care apelantul o are în proces.
(2) În limitele prevederilor arătate în alin.(1), instanţa de apel este obligată ca, în afară de temeiurile invocate şi cererile formulate de apelant, să examineze
aspectele de fapt şi de drept ale cauzei, însă fără a înrăutăţi situaţia apelantului.
Instanta de apel are obligatia de a intreprinde masuri positive la judecarea apelului pentru a repara erorile de fapt si de drept comise de prima instant doar in cazul
cand este erori au influientat asupra hotararii in defavoarea inculpatului in cazul in care instant de apel ia in considerare temeiurile de casare din oficiu ea este
obligata sa le puna in discutia partilor.apelul inculpatului devolueaza cauza numai in legatura cu Solutia pronuntata fata de el si numai in legatura cu aspectele de
fapt si de drept care il privesc. El nu are dreptul sa invoce situatia altui inclupat cu privire la vinovattia sau nevinovatia acestuia. Apelul partii civile devolueaza
cauza numai in legatura cu starea de fapt si de drept referitoare la inculpatul si partea responsabila civilmente care raspuns de prejudicial cauzat, apelul partii
civilmente responsabile devolueaza numai in cee a ce prieveste pe ea nu si in legatura cu situatia altor parti.
Apelul martorului, expertului, interpretului, aparatorului, precum si apelul de catre o persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-un act juridic
devolueaza cauza doar in legatura cu Solutia data fata de unul din acestia
Apelul procurorului produce effect devolutiv nu numai in ceea ce priveste aspectele justitie in general ci si fata de toate persoanele ce au fost parti in process, atat
in favoarea cat si in defavoarea lor.
(1) Instanţa de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declaraţia de recurs şi numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în
proces.
(2) Instanţa de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art.427, fiind în drept să judece şi în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava
situaţia condamnaţilor.
Persoana la care se refera declaratia de recurs trebuie sa fie nominalizata explicit deoarece aceasta declarative constituie actul de sesizare in raport cu care se
devolueaza judecarea In aceasta faza procesuala. Astfel, declaratia de recurs a aprocurorului prin nominalizarea unui condamnat la care se refera urmata de
formularea si altii produce efecte juridice numai de persoana nominalizata. Efectul devolutiv al recursului nu poate funtiona decat cu respectarea prevederilor art
424 alin 2, adica numai in limitele temeiurilor prevazute la 427. In material despagubirilor material sau morale nu exista temei de casare care sa ingaduie instant de
recurs sa reaprecieze cuantumul actiunii civile. Ca atare, in recurs nu se poate solicita reactualizarea despagubirilor cuvenite, stabilite de instant de fond.
(1) Instanţa de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declaraţia de recurs şi numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în
proces.
(2) Instanţa de recurs examinează cauza în limitele temeiurilor prevăzute în art.444, însă ea este obligată ca, în afara temeiurilor invocate şi cererilor formulate de
recurent, să examineze întreaga cauză sub toate aspectele, dar fără a agrava situaţia părţii în favoarea căreia s-a declarat recurs.
Efectul devolutiv al recursului ca al doilea grad de jurisdictie are anumite particularitati care il disting de apel si recursul traditional (3-lea grad) . instanta de recurs
nu este legata de cerintele inaintate de catre recurrent si le poate depasi, insa spre deosebire de apel, instant de recurs estelegata de temeiurile expres prevazute in
lege 444 cpp) in limitele carora pt decide. In recursul declarant potrivit art 424 instanta nu poate agrava situatia condamnatului, chiar daca
recursul este declarant in defavoare de parte opusa ( de ex. Procurorul sau partea vatamata) . aceasta deoarece instant de recurs urmeaza sa transmita cauza spre
rejudecare in instant de apel.
41. Relatati despre particularitatile clasarii cauzei in raport cu incetarea urmarii penale
Clasarea este o modalitate de incetare a UP in exclusivitate in rem, adica in privinta faptei, nefiind stabilita nici o persoana in calitate de banuit invinuit in
urmatoarele cazuri : nu exista faptul infractiunii; fapta nu este prevazuta de legea penala ca infractiune; fapta nu intruneste elementele infractiunii. Din punct de
vedere practic, clasarea cauzei penale se intilneste in situatiile cind autorii infr ramin nedescoperiti, cind rezultatele produse nu pot fi imputate unei persoane si
deci desfasurarea UP in personam nu devine posibila.
46. Delimitati suspendarea urmaririi penale de suspendarea conditionata ale aceleiasi isntitutii
Institutia suspendarii UP se deosebeste essential, dupa scop, temeiuri si natura juridica, de suspendarea conditionata a UP.
În privinţa persoanei puse sub învinuire pentru o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă,care îşi recunoaşte vinovăţia, nu prezintă pericol social şi poate fi
reeducată fără aplicarea unei pedepse penale, urmărirea penală poate fi suspendată condiţionat, cu liberarea ulterioară de răspunderea penală conform art.59 din
Codul penal. (aplicarea principiului oportunitatii). Durata suspendarii conditionate constituie termen de incercare pentru condamnat si se compune din cuantumul
pedepsei inchisorii aplicate, la care se adauga un interval de timp. Termenul curge de la data cand hotararea de suspendare a ramas definitiva. Revocarea masurii
suspendarii conditionate poate fi luata, tot de instanta de judecata, daca cel condamnat a savarsit din nou o infractiune, in termenul de incercare, sau acesta nu si-a
indeplinit, in acelasi termen, obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare. De asemenea, in conditiile prevazute de lege, masura suspendarii
conditionate poate fi anulata. Daca in termenul de incercare, cel condamnat nu a savarsit din nou o infractiune si nici nu s-a pronuntat revocarea suspendarii, acesta
este reabilitat de drept. Cererea de revocare in cazul neexecutarii obligatiilor civile poate fi formulata de partea interesata si de procuror si se depune la instanta
competenta Suspendarea UP reprezinta intreruperea temporara a ctivitatii procesual penale , determinate de anumite circumstante , care impedica desfasurarea
acetor activitatii. Odata cu suspendare UP actiunele de up nu se mai efectueaza si termenul UP nu se prelungeste. Inainte de suspendarea UP trebuie indeplinite
toate masurile a caror efectuare este posibila , de cautare a invinuitului. Suspendarea poate fi totala sau partiala . De asemenea OUP este obligat sa anunte
partile despre suspendare si sa ia toate masurile in vederea identificarii infractorului.
54. Stabiliti diverse solutii dispuse de procuror in cazul primirii propunerii de terminare a
urmarii penale
Dacă procurorul constată că au fost respectate dispoziţiile prezentului cod privind urmărirea
penală, că urmărirea penală este completă, că există probe suficiente şi legal administrate, el
dispune una din următoarele soluţii:
1) atunci cînd din materialele cauzei rezultă că fapta există, că a fost constatat făptuitorul şi că
acesta poartă răspundere penală:
a) pune sub învinuire făptuitorul conform prevederilor art.281 şi 282, dacă acesta nu a fost pus
sub învinuire în cursul urmăririi penale, apoi întocmeşte rechizitoriul prin care dispune trimiterea
cauzei în judecată;
b) dacă făptuitorul a fost pus sub învinuire în cursul urmăririi penale, întocmeşte rechizitoriul
prin care dispune trimiterea cauzei în judecată;
Prin urmare înainte de întocmirea rechizitoriului procurorul este obligat să verifice
chestiunea punerii sub învinuire prin ordonanţă pentru fiecare capăt de acuzare. Includerea 絜
rechizitoriu a unei acuzări mai grave decât cea care a fost pus sub învinuire persoana sau a unui
capăt de acuzare, care n-a fost pus sub 絜vinuire 絜 conformitate cu articolele 281, 282 constituie
o încălcare a dreptului la apărare.
2) prin ordonanţă motivată, dispune încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale sau
scoaterea persoanei de sub urmărire.
58. Stabiliti conditiile limitarii dreptului de a lua cunostinta de materialele urmarii penale Termenul pentru a se lua cunostinta de materialile dosarului nu este
limitat , insa in cazurile cind persoanele care iau cunostinta abuzeaza , procurorul fixeaza modul si termenul acestei actiuni.
În scopul asigurării protecţiei martorului şi altor persoane la cererea acestora procurorul prezintă spre luare de cunoştinţă numai conţinutul acestor declaraţii din
cadrul urmăririi penale fără datele adevărate ale identităţii persoanelor confidenţiale şi fără date privind domiciliul şi alte informaţii care pot divulga persoana în
cauză. În scopul asigurării păstrării secretului de stat, comercial sau a unui alt secret ocrotit de lege, precum şi în scopul asigurării protecţiei vieţii, integrităţii
corporale şi libertăţii martorului şi a altor persoane, judecătorul de instrucţie, conform demersului procurorului, poate limita dreptul persoanelor menţionate la alin.
(1) de a lua cunoştinţă de materialele sau datele privind identitatea acestora. Demersul se examinează în condiţii de confidenţialitate, conform art. 305.
Despre prezentarea materialelor de urmărire penală se întocmeşte proces-verbal 絜 care, afară de menţiunile prevăzute în art.260, se indică numărul de volume şi
numărul de foi în fiecare volum al dosarului de care s-a luat cunoştinţă, corpurile delicte, înregistrările audio şi video reproduse.ホn procesul-verbal se indică data,
ora şi minutele începutului şi sfîrşitului luării de cunoştinţă de dosar pentru fiecare zi. ホn procesul-verbal se consemnează cererile şi declaraţiile înaintate la
desfăşurarea acestei acţiuni, iar cererile scrise se anexează la procesul-verbal şi despre aceasta în el se face menţiune.
Despre informarea fiecărei persoane menţionate în art.293 alin.(1) se întocmeşte procesverbal separat. În cazul în care învinuitul ia cunoştinţă de materialele cauzei
în prezenţa apărătorului său, se întocmeşte un proces-verbal unic
59. Relatati despre natura revizuirii cauzei in urma pronuntarii hotararii de catre CEDO
Pag 958 – comentariu.
60. Analizati temeiurile deschiderii procedurii de revizuire
Pag 953
61. Caracterizati partile constitutive ale rechizitoriului
Rechizitoriul este actul procedural prin care se sesizeaza instanta de judecata care determina limitele judecarii cauzei , prin care instanta de fond se pronunta prin
sentinta.Rechizitoriul constituie o totalizare a tuturor materialelor UP privind toate faptele si episoadele infractionale savirsite de toti invinuitii cercetati intr-o
cauza penala, cu dispozitia de trimitere in judecata. Rechizitoriul se compune din două părţi: expunerea şi dispozitivul. Expunerea cuprinde informaţii despre fapta
şi persoana în privinţa căreia s-a efectuat urmărirea penală, analiza probelor care confirmă fapta şi vinovăţia învinuitului, argumentele invocate de învinuit în
apărarea sa şi rezultatele verificării acestor argumente, circumstanţele care atenuează sau agravează răspunderea învinuitului, precum şi temeiurile pentru liberarea
de răspundere penală conform prevederilor art.53 din Codul penal dacă constată asemenea temeiuri. Dispozitivul cuprinde date cu privire la persoana învinuitului
şi formularea învinuirii care i se incriminează cu 絜cadrarea juridică a acţiunilor lui şi menţiunea despre trimiterea dosarului în instanţa judecătorească competentă.
Rechizitoriul se semnează de procurorul care l-a 絜tocmit, indic絜du-se locul şi data întocmirii lui. La rechizitoriu se anexează o informaţie cu privire la durata
urmăririi penale, măsurile preventive aplicate, durata arestării preventive, corpurile delicte şi locul lor de păstrare, acţiunea civilă, măsurile de ocrotire, alte
măsuri procesuale, precum şi cheltuielile judiciare.
62. Stabiliti cateva particularitati ale rechizitoriului in raport cu ordonanta de punere sub invinuire
După prezentarea materialelor de urmărire penală, procurorul, cu excepţia cazurilor stipulate la art. 516 alin. (1), întocmeşte rechizitoriul într-un termen ce nu va
depăşi 3 zile, iar în cazurile complicate şi voluminoase – 絜tr-un termen ce nu va depăşi 10 zile.
Pe lângă datele stabilite de aliniatul 2 al articolului ce tine de rechizitoriu, expunerearechizitoriului poate fi completată cu informaţii privind motivul săvârşirii
infracţiunii, comportamentul învinuitului pe parcursul urmăririi penale, precum şi cu date privind partea
vătămată (victima) şi prejudiciul cauzat.
Ordonanţa de punere sub învinuire este actul prin care persoana se consideră învinuit şi din momentul adoptării (semnării de către procuror) acesta este tras la
răspundere penală.
Ordonanţa de punere sub învinuire este actul de acuzare iniţial şi strict personal. În cazulcînd există mai multe persoane care au săvîrşit o infracţiune prin
coparticipare se va 絜tocmi c羡e o ordonanţă de punere sub învinuire pentru fiecare învinuit în parte.
Ordonanţa de punere sub învinuire nu este susceptibilă de a fi atacată judecătorului de instrucţie în mod special pentru motivul netemeiniciei sau ilegalităţii, dar în
anumite situaţii (de exemplu) emiterea ordonanţei după expirarea termenului limită – 3 luni prevăzut de articolul 63 aliniatul 2) această hotărîre poate fi atacată
conform articolului 298 judecătorului de instrucţie. Fara inaintarea acuzarii, UP nu poate fi terminata si invinuitul nu poate fi judecat.
Rechizitoriul este actul procedural prin care se sesizeaza instanta de judecata care determina limitele judecarii cauzei, in baza caruia instanta de fond se pronunta
prin sentinta. Fiind o hotarire a procurorului privind terminarea urmaririi penale, rechizitoriul constituie o totalizare a tuturor materialelor UP privind toate faptele
si episoadele infractionale savirsite de catre toti invinuitii cercetati intr-o cauza penala, cu dispozitia de trimitere in judecata. Formularea invinuirii din dispozitiile
rechizitoriului trebuie sa corespunda intocmai invinuirii prevazute in ordonanta de punere sub invinuire emisa si inaintata conform legii procesuale, atit prin
continutul ei faptic, cit si prin incadrarea juridica. Intocmirea stricta a rechizitoriului plus anexarea la rechizitoriu a unei informatii cuprivire la cauza penala
faciliteaza judecarea cauzei eficient pentru completul de judecata.
65. Relatati despre rolul procurorului la efectuarea controlului asupra activitatii oup si
organelor de investigatie speciala
74. Comparati procedura modificarii invinuirii in sedinta de judecata in sensul atenuarii si in sensul agravarii situatiei inculpatului
Procurorul poate recalifica fapta in sensul atenuarii sau agravarii ori poate pune persoana sub invinuire pentru alte componente de infractiuni, daca aceste concluzii
rezulta din materialele cauzei, chiar daca raportul de punere sub invinuire contine alta propunere.
Modificarea acuzării în şedinţa de judecată în sensul agravării ei
Procurorul care participă la judecarea cauzei penale în primă instanţă şi în instanţa de apel este în drep t să modifice, prin ordonanţă, învinuirea adusă inculpatului
în cadrul urmăririi penale în sensul agravării ei dacă probele cercetate în şedinţa de judecată dovedesc incontestabil că inculpatul a săvîrşit o infracţiune mai gravă
decît cea incriminată anterior, aducînd la cunoştinţă inculpatului, apărătorului lui şi, după caz, reprezentantului legal al inculpatului noua învinuire. În asemenea
situaţie, instanţa, la cererea inculpatului şi a apărătorului lui, acordă termen necesar pentru pregătirea apărării de noua învinuire, după ce judecarea cauzei continuă.
În instanţa de apel, procurorul poate modifica acuzarea în sensul agravării doar în cazul în care a declarat apel. Dacă, în cadrul judecării cauzei, se constată că
inculpatul a săvîrşit o altă infracţiune sau că au apărut circumstanţe noi care vor influenţa la încadrarea juridică a învinuirii aduse lui, sau că infracţiunea
incriminată a fost comisă în coparticipare cu altă persoană care a fost scoasă neîntemeiat sau ilegal de sub urmărire penală, instanţa, la cererea procurorului, amînă
examinarea cauzei pe un termen de pînă la o lună şi o restituie procurorului pentru efectuarea urmăririi penale privind această infracţiune sau pentru reluarea
urmăririi penale, în modul stabilit la art.287, pentru formularea unei învinuiri noi şi înaintarea acesteia inculpatului, cu participarea apărătorului. În primul caz,
instanţa restituie dosarul penal fără rechizitoriu şi fără procesulverbal al şedinţei de judecată şi anexele la el, iar în situaţia cînd cauza se restituie procurorului în
vederea reluării urmăririi penale în privinţa persoanei scoase anterior de sub urmărire penală pentru aceeaşi faptă, instanţa restituie dosarul penal cu rechizitoriu.
După aceasta, materialele noi, dobîndite în cadrul urmăririi penale, se aduc la cunoştinţă inculpatului, apărătorului acestuia şi celorlalţi participanţi interesaţi, în
condiţiile prevederilor art.293 şi 294, apoi cauza se prezintă în instanţa respectivă pentru continuarea judecării. La demersul procurorului, termenul stabilit în
prezentul alineat poate fi prelungit de instanţă pînă la 2 luni, la expirarea căruia cauza, în mod obligatoriu, se trimite instanţei pentru continuarea judecării.
Dacă, în urma înaintării unei învinuiri noi, mai grave, se schimbă competenţa de judecare a cauzei penale, instanţa, prin încheiere, trimite cauza penală după
competenţă.
80. Controlul judicia reprezinta - activitate desfasurata de judecatorul de instructie care are ca
scop examinarea demersurile procurorului privind autorizarea efectuării acţiunilor de
urmărire penală, măsurilor operative de investigaţii şi de aplicare a măsurilor procesuale
de constrîngere care limitează drepturile şi libertăţile constituţionale ale persoanei.
81. Indicati actiunile de up efectuate cu autorizarea judecatorului de instuctie
caiet
82. Determinati cazurile cand judecata poate avea loc in lipsa inculpatului
Judecarea cauzei penale în primă instanţă şi în instanţa de apel are loc în toate cazurile cu participarea inculpatului, astfel se realizează dreptul inculpatului la un
proces echitabil. Dacă inculpatul nu sa prezentat în instanţă şi nu se cunoaşte motivul neprezentării lui, instanţa în toate cazurile va dispune amînarea şedinţei
pentru a stabili cauza neprezentării inculpatului. În anumite circumstanţe excepţionale se admite ca procesul penal să se desfăşoare în lipsa inculpatului. Judecarea
cauzei 絜 lipsa inculpatului poate avea loc 絜 cazul 絜 care inculpatul seascunde de la prezentarea în şedinţa de judecată.
2) cînd inculpatul, fiind în stare de arest, refuză să fie adus în instanţă pentru judecarea cauzei şi refuzul lui este confirmat şi de apărătorul lui;
3) examinării unor cauze privitor la săvîrşirea unor infracţiuni uşoare cînd inculpatul solicită judecarea cauzei în lipsa sa.
În cazul judecării cauzei în lipsa inculpatului, participarea apărătorului şi, după caz, a reprezentantului lui legal este obligatorie.
83. Argumentati obligativitatea participarii inculaptului la judecarea cauzei in instanta de fond si instanta de apel
(3) Preşedintele şedinţei de judecată întreabă inculpatul dacă îi este clară învinuirea adusă, dacă acceptă să facă declaraţii şi să răspundă la întrebări. ホn cazul 絜
care inculpatului nu-i este clară învinuirea formulată, procurorul îi face explicaţiile respective.
Articolul 367. Audierea inculpatului
(1) Dacă inculpatul acceptă să fie audiat, preşedintele şedinţei de judecată îl întreabă în ce relaţii se află cu partea vătămată şi îi propune să declare tot ce ştie
despre fapta pentru care cauza a fost trimisă în judecată. Primii îi pot pune întrebări apărătorul şi participanţii la proces din partea apărării, apoi procurorul şi
ceilalţi participanţi din partea acuzării.
(2) Preşedintele şedinţei şi, după caz, ceilalţi judecători pot pune întrebări inculpatului după ce iau pus întrebări părţile, însă întrebări cu caracter de concretizare
pot fi puse de preşedintele şedinţei de judecată şi judecători în orice moment al audierii.
(3) Dacă în cauza penală sînt mai mulţi inculpaţi, audierea fiecăruia dintre ei se face în prezenţa celorlalţi inculpaţi.
(4) Audierea unui inculpat în lipsa unui alt inculpat care participă la judecarea cauzei se admite numai la cererea părţilor, în baza unei 絜cheieri motivate, c絜d
aceasta este necesar pentru stabilirea adevărului. În acest caz, după întoarcerea inculpatului înlăturat, acestuia i se aduce la cunoştinţă conţinutul declaraţiilor făcute
în lipsa lui şi i se dă posibilitate să pună întrebări inculpatului audiat 絜 lipsa lui.
(5) Inculpatul poate fi audiat ori de cîte ori este necesar în cursul cercetării judecătoreşti şi el poate să facă declaraţii suplimentare oricînd, cu permisiunea
preşedintelui şedinţei de judecată.
(6) Preşedintele şedinţei de judecată respinge întrebările sugestive şi cele care nu se referă la cauză.
Articolul 368. Citirea declaraţiilor inculpatului
(1) Citirea declaraţiilor inculpatului depuse în cursul urmăririi penale, precum şi reproducerea înregistrărilor audio şi video ale acestora, pot avea loc, la cererea
părţilor, în cazurile:
1) cînd există contradicţii esenţiale între declaraţiile depuse în şedinţa de judecată şi cele depuse în cursul urmăririi penale;
2) cînd cauza se judecă în lipsa inculpatului.
(2) Aceeaşi regulă se aplică şi în cazurile în care se dă citire declaraţiilor inculpatului depuse anterior în instanţă sau în faţa judecătorului de instrucţie, dacă acesta
din urmă l-a informat despre posibilitatea citirii lor în instanţă.
(3) Nu se admite reproducerea înregistrării audio sau video fără a se da citire, în prealabil, declaraţiilor consemnate în procesul-verbal respectiv.
Articolul 380. Ultimul cuv絜t al inculpatului
(1) După terminarea dezbaterilor judiciare, preşedintele şedinţei acordă ultimul cuv絜tinculpatului.
(2) În timpul în care inculpatul are ultimul cuvînt, nu i se pot pune întrebări şi el nu poate fi întrerupt decît în cazul în care el se referă la alte împrejurări decît cele
care se referă la cauză.
(3) Dacă inculpatul, în ultimul cuvînt, relevă fapte sau împrejurări noi, esenţiale pentru soluţionarea cauzei, instanţa poate dispune reluarea cercetării judecătoreşti
pentru verificarea acestora.
1.3 Proiectaţi măsuri ale instanţei în cazul neprezentării nemotivate a inculpatului la judecarea cauzei.
(5) Instanţa, în cazul neprezentării nemotivate a inculpatului la judecarea cauzei, este în drept să dispună aducerea silită a inculpatului şi să-i aplice o măsură
preventivă sau să o înlocuiască cu o altă măsură care va asigura prezentarea lui în instanţă, iar la demersul procurorului, să dispună anunţarea inculpatului în
căutare. Încheierea privind anunţarea inculpatului în căutare se execută de către organele afacerilor interne.
(6) Instanţa decide judecarea cauzei în lipsa inculpatului din motivele prevăzute în alin.(2) pct.1) numai în cazul în care procurorul a prezentat probe verosimile că
persoana pusă sub învinuire şi în privinţa căreia cauza a fost trimisă în judecată a renunţat în mod expres la exercitarea dreptului său de a apărea în faţa instanţei şi
de a se apăra personal, precum şi se sustrage de la urmărirea penală şi de la judecată.
84. Relatati despre masurile procesuale de constrangere aplicate cu autorizarea judecatorului
de instuctie
85. Analizati conditiile de aplicare a masurilor procesuale de constrangere cu autorizarea jud
de instructie
86. Caracterizati nemijlocirea judecarii cauzei
Pag 525
87. Distingeti amanarea sedintei de judecata cu suspendarea judecarii cauzei
Pag 755-757 comentariu
89. Indicati particularitatile aplicarii masurilor procesuale de constrangere fata de minori in comparatie cu majorii
1)La adulti, retinerea, ca masura procesuala de constringere, nu poate depasi 72 ore, iar la minori se poate aplica pe o perioada de maxim 24 ore.
2)) În cazul reţinerii minorului, persoana care efectuează urmărirea penală este obligată să comunice imediat aceasta părinţilor minorului sau persoanelor care îi
înlocuiesc.
3)pelungirea arestarii preventive a invinuitilor nu va putea depasi 12 luni, iar la minori-doar 4 luni.
4) minorii pina la virsta de 14 ani nu pot fi supusi aducerii silite.
2.3 Argumentaţi necesitatea existenţei unei proceduri speciale în cauzele privind minorii. In cauzele privind minorii este bine-venita existenta unei proceduri
speciale asigurindu-le acestora un volum mai mare de protectie. Astfel minorii beneficiaza de un regim preferential in domeniul dreptului procesual-penal.
Asigurindu-li-se conditii suplimentare in comparatie cu adultii, consider ca in cauzele privind minorii este necesara existenta unei proceduri speciale care sa le
ofere mai multe drepturi minorilor, deoarece acestea datorita virstei si lipsei experientei de viata au un dezavantaj in comparatie cu adultii si asupra lor se pot face
abuzuri in diferite etape ale procesului penal. Astfel in contextul celor expuse consider ca aceasta institutie a procesului penal este o inovatie reusita oferindu- le
mai multa protectie minorilor in comparatie cu adultii.
90. Relatati in ordine succesiva actiunile judecatorului in partea pregatitoare a sedintei de judecata
Actiunile procedural ce tin de etapa pregatitoare a sedintei pot fi clasificate in:
1) deschiderea sedintei de judecata si verificarea prezentei in instant;
2) constatarea legalitatii participarii in sedinta a persoanelor citate;
3) verificarea cunoasterii, la necesitate, explicarea drepturilor participantilor la process;asiguraea mijloacelor de proba necesara
91. stabiliti si argumentati diferite consecinte in dependenta de neprezentarea in sedinta a vreuneia din parti sau a altor persoane citatr
1. in cazul neprezentarii procurorului la şedinţa de judecată atrage amînarea şedinţei cu informarea despre acest fapt a procurorului ierarhic superior. Pentru lipsă
nemotivată, procurorul poate fi sancţionat cu amendă judiciară în cazul în care aceasta a dus la cheltuieli judiciare suplimentare.
2. în cazul neprezentării nemotivate a inculpatului la judecarea cauzei, este în drept să dispună aducerea silită a inculpatului şi să-i aplice o măsură preventivă sau
să o înlocuiască cu o altă măsură care va asigura prezentarea lui în instanţă, iar la demersul procurorului, să dispunăanunţarea inculpatului în căutare. Încheierea
privind anunţarea inculpatului în căutare se executăde către organele afacerilor interne. Instanţa decide judecarea cauzei în lipsa inculpatului din
motivele prevăzute în alin.(2) pct.1) numai în cazul în care procurorul a prezentat probe verosimile că persoana pusă sub învinuire şi în privinţa căreia cauza a fost
trimisă în judecată a renunţat în mod expres la exercitarea dreptului său de a apărea în faţa instanţei şi de a se apăra personal, precum şi se sustrage de la urmărirea
penală şi de la judecată.
3. in cazul neprezentarii 絜 şedinţă a apărătorului şi al imposibilităţii de a-l înlocui în şedinţa respectivă, şedinţa de judecată se amînă. Pentru lipsă nemotivată,
apărătorul poate fi sancţionat cu amendă judiciară în cazul în care aceasta a dus la cheltuieli judiciare suplimentare . ホnlocuirea apărătorului care nu s-a prezentat la
şedinţă se admite doar cu consimţămîntul inculpatului.
4. În caz de neprezentare motivată a părţii vătămate, instanţa, consultînd opiniile părţilor, decide judecarea cauzei sau amînarea ei în funcţie de faptul dacă cauza
poate fi judecată în lipsa părţii vătămate fără a-i leza drepturile şi interesele. La cererea întemeiată a părţii vătămate, instanţa o poate elibera de prezenţa la şedinţa
de judecată, obligînd-o să se prezinte la un anumit termen stabilit pentru audierea ei. În caz de neprezentare nemotivată în instanţă pentru audiere, partea vătămată
poate fi adusă silit şi poate fi supusă amenzii judiciare.
5. În caz de neprezentare în instanţă a părţii civile sau a reprezentantului ei instanţa lasă acţiunea civilă fără soluţionare şi, în acest caz, partea civilă îşi menţine
dreptul de a intenta acţiunea înmodul prevăzut de procedura civilă. Instanţa, la cererea întemeiată a părţii civile sau a reprezentantului ei, poate decide judecarea
acţiunii civile în lipsa acesteia. Neprezentarea părţii civilmente responsabile sau a reprezentantului ei la instanţa de judecată nu împiedicăsoluţionarea acţiunii
civile.
6. În caz de neprezentare a vreunui martor, expert sau specialist legal citati, în urma ascultăriiopiniilor părţilor preşedintele instanţei de judecată:
dispune continuarea şedinţei;
ia măsurile respective pentru asigurarea prezenţei lor;
dispune părţii care nu a asigurat prezenţa să o asigure la şedinţaurmătoare.
2.3 Proiectaţi acţiunile instanţei de judecată în cazul în care inculpatul nu a luat cunoştinţăde materialele cauzei şi nu a primit rechizitoriul.
92. Relatati despre actiunile procesuale aplicate in cazul minorilor
93. Analizati particularitatile actiunilor procesuale aplicate minorilor in comparatie cu
majorii
94. Relatati despre importanta cercetarii judecatoresti prin prisma garantiilot dreptului la un
proces echitabil
95. Analizati rolul instantei de judecata la cercetarea judecatoreasca a probelor testimoeniale
96. Enumerati chestiunile specifice ce urmeaza a fi solutionate de instanta la adoptareasentintei unui minor
La adoptarea sentinţei în procesul unui minor, în afară de chestiunile indicate în art.385, instanţa de judecată urmează să examineze posibilitatea liberării de
pedeapsa penală a minorului în conformitate cu dispoziţiile art.93 – “liberarea de pedeapsa a minorilor” din Codul penal sau suspendării condiţionate a executării
pedepsei de către minor conform dispoziţiilor art.90 dinCodul penal. În cazul liberării minorului de pedeapsa penală cu internarea lui într-o instituţiespecială de
învăţămînt şi reeducare sau într-o instituţie curativă şi de reeducare, precum şi cuaplicarea măsurilor de constrîngere cu caracter educativ, prevăzute în art.104 din
Codul penal(avertisment, incredintarea minorilor la supravegherea parintilor, obligarea minorului sa repare daunele cauzate, obligarea minorului de a urma un
tratament de reabilitare psihologica), instanţa informează despre aceasta organul specializat de stat respectiv şi pune în sarcina lui efectuarea controlului asupra
comportării minorului condamnat.
97. Analizati importanta referatului presentential in cauzele privind minori
99. Comparati conditiile de administrare a probelor in cadrul cercetarii judecatoresti si incadrul urmaririi penale
103. Clasificti solutiile instantei de judecata asupra actiunii civile in procesul penal
Pag 832 comentariu
111. Stabiliti solutia legala in caz de concurts a unui temei de achitare si decesulinculptatului
112. Caracterizati conditiile suspendarii conditionate a urmaririi penale liberarea deraspundere penala
conditii pozitive – 1) este pusa sub invinuire persoana ce a savirsit o infractuine usoara,sau mai putin grava; 2) invinuitul si’a recunoscut vinovatia; 3) a reparat
paguba cauzata prin infactiune;
conditii negative – 1) persoana invinuita nu prezinta pericol social si poate fi reeducatafara aplicarea pedepsei penale; 2) nu are antecedente penale; 3) nu sunt
dependente de alcool sau de doguri: 4) nu exista persoana cu functie de raspundere care a comis infractiunea, facind abuz de serviciu; 5) infactiunea nu este contra
statului;
conditii privind comportamentul posinfractional al invinuitului – 1) sa nu paraseasca localitatea unde isi are domiciliul decat in conditiile stabilite de
procuror; 2) sa comunice organului de UP orice skimbare de domiciliu; 3) sa nu savirseasca infactiuni sau contraventii; 4) sa continuie lucrul sau studiile.
113. Stabiliti rolul partii vatamate si a partii civile in cazul initierii unei proceduri de suspendare conditionata a up
rolul acestor doua parti ale procesului penal rezida in faptul ca ele sunt cele ce trebuie sa depuna declaratiile necesare cu privire la indeplinirea de catre faptuitor a
conditiei esentiale pentru liberarea lui de raspundere penala. Aceasta conditie este cea a repararii pagubei cauzate in urma infractiunii de catre faptuitor. Astfel,
partea vatamata si partea civila vor trebui saconfirma sau sa infirme indeplinirea acestei obligatii de catre faptuitor fata de ele, iar ca rezultat al declaratiilor partiii
vatamate si a partii civile se va stabili daca faptuitorului i se va putea aplica aceasta procedura de suspendare suspendare conditionata a urmaririi penale si de
liberare de raspundere penala.
117. Comparati transmiterea conform procedura generala in raport cu cateva proceduri speciale
Trimiterea cauzei in judecata in judecata in procedura generala am descriso mai sus, deosebirea ei de trimiterea in judecata a cauzei de infractiuni flagrante
consta in ceea ca procurorul trimite cauza fara intocmirea rechizitoriului si fara inminarea copiei de pe el invinuitului. Deosebirea dintre trimiterea cauzei in
judecata in procedura generala fata de trimiterea cauzei in judecata in procedura speciala privind acordul de recunoastere a vinovatiei consta in incheierea
acordului de recunoastere a vinovatiei intre procuror si invinuit sau inculpat care sia dat consimtamintul de asi recunoaste vinovatia in schimbul unei pedepse
reduse. Acest acod se incheie in scris cu participarea obligatorie a apaatorului, invinuitului sau inculpatului in cazul infractiunilor usoare, mai putin grave sau
grave. Acodul poate fi incheiat in orice moment dupa punerea sub invinuire, adica dupa intocmirea rehizitoriului de procuror si trimiterea acestuia instantei
judecatoresti, insa pina la etapa cercetarii judecatoresti. Deosebirea dintre trimiterea cauzei in judecata in procedura generala si procedura de suspendare
consitionata a UP si de liberare de raspundere penala consta in faptul ca la cea din urma procurorul pe linga rechizitoriu va intocmi o odonanta de suspendare
conditionata a umaririi penale, care urmeaza a fi confirmata de procurorul ierarhic superior si anexata la materialele dosarului.
2.3 O situatie cand este posibila trimiterea in judecata , chiar daca invinuitului nu i sa inminat sub recipisa copia rechizitoriului din cauza sustragerii de
la urmarire penala.
Procurorul X care a intocmit rechizitoriul asupra cauzei penale intentate in baza art.190 al.1) CP, a stabilit un termen de inminare a copiei de pe rechizitoriu de pina
la data de 23.05.2012, ulterior expediind instiintare despre acest lucru atat invinuitului cat si aparatorului sau. Acestia din urma la data de 23.05.2012 nu s’au
prezentat pentru inminarea copiei de pe rechizitoriu cauzei si de a lua cunostinta de materialele dosarului, care urmeaza a fi remise in instanta de
judecata. Astfel procurorul X a trimis rechizitoriul si materialele cauzei intentate in baza art.190 al.1) CP in instanta de judecata, facind pe acesta mentiunile de
rigoare precum ca invinuitul se sustrage de la urmarirea penala prin diferite actiuni precum: nu rapsunde la telefoanele procurorului, nu poate fi gasit la domiciliul
sau in timpul zilei si nu s’a prezentat la citareaorganului de UP pentru a lua cunostinta de desfasurarea UP in nenumarate rinduri....bla bla bla
:))))))
119. Comparati continutul discursului procurorului cu pledoaria avocatului in cazul cand inculpatul a acceptatjudecarea in baza probelor administrate la faza de up
Introducerea(exordiul)- face cunoscut printr-o forma sintetica obiectul procesului, fixeaza atentia judecatorului si creaza o atmosfera favorabila
oratorului.Introducerea nu poate consta din fraze departe de natura procesului.
Expunerea circumstantelor de fapt – naratiunea faptelor
Analiza si expunerea probelor administrate in cauza- fondul continutului discursului de acuzare
Analiza cauzelor si conditiilor ce au favorizat comiterea infractiunii
Argumentarea incadrarii juridice a faptelor
Caracteristica personalitatii inculpatului si aprecierea circumstantelor agravante sau atenuante
Consideratii privind eventual pedeapsa, actiunea civila si alte chestiuni.
Concluzie(peroratia).
Continutul pledoariei:
Structura pledoariei corespunde structurii discursului acuzatorului de stat, fiind un raspuns la pozitia acuzarii.
Spre deosebire de acuzatorul de stat, care a re obligatia de a analiza sub toate aspectele, complet si obiectiv, toate circumstantele cauzei, aparatorul este patruns in
exclusivitate de scopul apararii intereselor inculpatului si punerii lui intr-o lumina favorabila in fata instantei.
122. Enumerati categoriile de hotarari supuse recursului pentru care nu este prevazuta
calea de atac apelul
Pag 928