You are on page 1of 903

1

Referent ştiinţific: Conf. univ. dr. Remus Grigorescu


Redactor şi tehnoredactare computerizată: Elena Vîlcu
Coperta şi grafica : Elena Vîlcu

Ediţie întocmită de: ELENA VÎLCU

EDITURA SFÂNTUL IERARH NICOLAE


www.bibliotecadigitala.ro,
E-mail: bdigitala@yahoo.com

2
Pagina

Argument………………….....................................................................................................................9
Structura portofoliului învăţătorului………………...............................................................................10

CAPITOLUL I –DATE PERSONALE……………………………........................1331

Curriculum vitae ……………………………………………...............................................................14


Dosarul cadrului didactic........................................................................................................................17
Fişa personală.........................................................................................................................................18
Fişa postului...........................................................................................................................................19
Declaraţie...............................................................................................................................................21
Declaraţie pe propria răspundere...........................................................................................................22
Declaraţia contribuabilului.....................................................................................................................23
Fişa de evaluare a cadrelor didactice.....................................................................................................24
Lista surselor de informare……………………………………………………………………………35

CAPITOLUL II – CURRICULUM…………………………………..................................36

 Ordin privind structura anului şcolar 2012-2013…………………………………….......................37


 Structura anului şcolar…………………………………………………………………...................40
 Programul “Să ştii mai multe, să fii mai bun!”……………………………………………………..41
 Activităţi “Să ştii mai multe, să fii mai bun!”……………………………………………………...46
 Calendar şcolar 2012-2013…………………………………………………………………………54
 Planul cadru………………………………………………………………………………………...55
 Schema orară…………………………………………………………………………………….....56
 Orar……………………………………………………………………………………...................57
Materiale curriculare:……………………………………………………………………...................58
Manuale şcolare......................................................................................................................58
Materiale didactice auxiliare...................................................................................................59
Lista manualelor utilizate........................................................................................................61
Disciplinele de învăţământ şi rechizitele necesare.................................................................62
Anexa la Programa şcolară……………………………………………………..................................63

PROIECTARE CURRICULARĂ:..........................................................................65

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ (autori: Marcela Peneş, „Limba şi literatura română”,


manual pentru clasa a IV-a, Editura Ana , Bucureşti, 2006.....................................................66
Programa şcolară……………………………………………………………........................67
Planificarea calendaristică anuală…………………………………………..........................79
Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………….......................85
LECTURA …………………………………………………................................................96
Programa şcolară…………………………………………………………….......................96
Planificarea calendaristică anuală…………………………………………..........................97
Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………….....................102
3
MATEMATICĂ (autori : Aurel Maior, Angelica Călugăriţa, Elena Maior „ Matematică”,
manual pentru clasa a IV- a, Editura Aramis , Bucureşti, 2006...............................................112
Programa şcolară………………………………………………………….........................113
Planificarea calendaristică anuală........................................................................................122
Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………..........................126
ŞTIINŢE ALE NATURII (autori : Ibric Elena, Chiriac Marinela, Macri Cecilia, „Ştiinţe ale
naturii”, clasa a IV-a, Editura Tiparg, Geamăna , com. Bradu, 2006...........................................147
Programa şcolară…………………………………………………………..........................148
Planificarea calendaristică anuală.........................................................................................160
Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………..........................162
ISTORIE (autori : Felicia Adăscăliţei, Liviu Lazăr, Viorel Lupu, „Istorie”, manual
pentru clasa a IV-a, Editura Corvin, Deva, 2006..........................................................................174
Programa şcolară…………………………………………………………..........................174
Planificarea calendaristică anuală.........................................................................................181
Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………..........................183
GEOGRAFIE (autori : Marcela Peneş, Ioan Şortan, „Geografie”, manual pentru clasa a IV-a,
Editura Ana, Bucureşti, 2006................................................................194
Programa şcolară…………………………………………………………..........................195
Planificarea calendaristică anuală.........................................................................................201
Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………..........................203
EDUCAŢIE CIVICĂ (autori : Dumitra Radu, „Educaţie civică”, manual
pentru clasa a IV-a, Editura Aramis, Bucureşti, 2006.................................................................214
Programa şcolară…………………………………………………………...........................215
Planificarea calendaristică anuală…………………………………………..........................219
Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………...........................221
EDUCAŢIE MUZICALĂ ( autori : Marcela Peneş, Miţu Antonia „Educaţie muzicală”,
manual pentru clasa a IV-a, Editura Ana, Bucureşti, 2006..........................................................233
Programa şcolară…………………………………………………………..........................234
Planificarea calendaristică anuală………………………………………….........................240
Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………..........................242
EDUCAŢIE PLASTICĂ………………………………………………………………............258
Programa şcolară…………………………………………………………..........................259
Planificarea calendaristică anuală………………………………………….........................263
Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………..........................265
EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ………………………………………………………..............276
Programa şcolară…………………………………………………………..........................277
Planificarea calendaristică anuală…………………………………………........................283
Proiectarea unităţilor de învăţare………………………………………….........................285
EDUCAŢIE FIZICĂ…………………………………………………………………..............292
Programa şcolară………………………………………………………….........................293
Planificarea calendaristică anuală…………………………………………........................299
Proiectarea unităţilor de învăţare………………………………………….........................300
DISCIPLINE OPŢIONALE :
EDUCAŢIE PLASTICĂ – “FANTEZII PE STICLĂ”:………..............................................306
o Argument……………………………………………………………….......…….........307
o Obiective cadru………………………...........................................................................308
o Obiective de referinţă……………………………………..............................................308
o Conţinuturi…………………………………………......................................................309
o Standarde curriculare de performanţă.............................................................................309
o Modalităţi de evaluare.....................................................................................................310
o Bibliografie………………………………………………………………….................310
o Proiectarea unităţilor de învăţare.....................................................................................311
o Fişa de avizare – opţional................................................................................................313
4
PROIECTE DE LECŢIE:...........................................................................................................314

 Limba şi literatura română…………………………………………………..................315


 Matematică…………………………………………………………………..................341
 Ştiinţe ale naturii.......………………………………………………………..................356
 Istorie.............................................................................................................................379
 Geografie.......................................................................................................................400
 Educaţie civică...............................................................................................................418
 Educaţie muzicală………………………………………..............................................421
 Educaţie plastică............................................................................................................429
 Educaţie tehnologică……………………….....………………………........................434
 Educaţie fizică……………………..........………………………….............................439

Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi folosit la clasa respectivă)…...........448
Lista materialului didactic propus a fi procurat prin mijloace proprii, prin sponsorizări............449
Bibliografie pentru lectura suplimentară ………………………………………………….........450
Îndrumări pentru citirea lecturilor................................................................................................451
Fişă de lectură...............................................................................................................................452

CAPITOLUL III - EVALUARE.........................................................................45454

DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ……………………………………………….......455

a. Limba şi literatura română…………………………………………………................456


b. Matematică…………………………………………………………………................460
c. Ştiinţe ale naturii.......…………....................................................................................466
d. Istorie............................................................................................................................470
e. Geografie......................................................................................................................472
f. Educaţie civică..............................................................................................................476
g. Educaţie plastică ……………......................................................................................478
h. Educaţie muzicală ……………………………………………………………...........482
i. Educaţie fizică……………………………………………….......................................486
j. Educaţie tehnologică……………………………………………………….................490
 Criterii de evaluare –educaţie fizică..........................................................................................492
 Fişă pentru înregistrarea rezultatelor de la probele de evaluare –educaţie fizică......................496
 Fişă individuală de evaluare –educaţie fizică…………………………………………….......501
 Fişă de evaluare permanentă…………………………………………………………….........502
 Fişă de evaluare formativă la limba română.............................................................................503
 Grafic pentru evaluare sumativă...............................................................................................503
 Grila de evaluare a copilului aflat în plasament…...................................................................504
 Fişă de apreciere săptămânală………………………..............................................................505
 Fişă de apreciere comportamentală……………………..........................................................506
 Fişă de evaluare a evoluţiei copilului………………………..................................................507
 Bilanţul psiho-social al elevului……………………………..................................................508
 Ghid de notare – Portofoliu....................................................................................................509
 Grilă de observaţie..................................................................................................................510

TESTE DE EVALUARE……………………………………………………...............................511
-LIMBA ROMÂNĂ.....................................................................................................512
 Teste de evaluare iniţială……………................................................512
 Teste de evaluare formativă...............................................................532
 Teste de evaluare sumativă................................................................550
5
-MATEMATICA..........................................................................................................559
 Teste de evaluare iniţială...................................................................559
 Teste de evaluare formativă...............................................................574
 Teste de evaluare sumativă................................................................585
-ŞTIINŢE ALE NATURII..........................................................................................603
 Teste de evaluare iniţială ...................................................................603
 Teste de evaluare formativă................................................................607
 Teste de evaluare sumativă.................................................................615
-ISTORIE.....................................................................................................................625
 Teste de evaluare iniţială ..................................................................625
 Teste de evaluare formativă...............................................................626
 Teste de evaluare sumativă................................................................630
-GEOGRAFIE.............................................................................................................635
 Teste de evaluare iniţială ..................................................................635
 Teste de evaluare formativă...............................................................636
 Teste de evaluare sumativă................................................................640
- EDUCAŢIE CIVICĂ……………………………………........................................647
 Teste de evaluare iniţială ..................................................................647
 Teste de evaluare formativă...............................................................648
 Teste de evaluare sumativă................................................................652
- EDUCAŢIE MUZICALĂ…………………………………….................................653
 Teste de evaluare iniţială ..................................................................653
 Teste de evaluare formativă...............................................................654
 Teste de evaluare sumativă................................................................658

CAPITOLUL IV – MANAGEMENTUL CLASEI..........................................662

CAIETUL PERSONAL AL ÎNVĂŢĂTORULUI:..................................................................663

 Sarcinile învăţătorului………………………………………................……………664
 Postulate ale activităţii învăţătorului..........................................................................665
 Date generale despre colectivul clasei............................................................................666
 Date generale privind familia……………………………………………………...…...667
 Alte date familiale………………………………………………………………...……671
 Catalog de evaluare şi notare..........................................................................................672
 Situaţia elevilor cu cerinţe educaţionale speciale……………………………..…….....673
 Oglinda clasei…………………………………………………………………......……674
 Organizarea pregătirii suplimentare elevilor…………...................................................676
 Programe de pregătire suplimentară a elevilor capabili de performanţă….....................677
 Plan de activităţi – consultaţii..........................................................................................678
 Programe de pregătire suplimentară pentru elevii cu deficienţe şi plan de măsuri…….679
 Responsabilităţile elevilor în colectiv…………………………………………………..680
 Situaţii statistice pe anii de studiu...................................................................................681
 Evoluţia generală a elevului în ciclul primar………………………………..................686
 Situaţia cu elevii care se evidenţiază în cadrul grupului…………………………...…..687
 Situaţia cu elevii care întâmpină dificultăţi la învăţătură…………………………........687
 Situaţia cu elevii care au aptitudini speciale şi interese deosebite……………..............688
 Caracterizarea clasei………………………………………………………..………….689
 Fişa elevului...................................................................................................................690
 Situaţia manualelor şcolare............................................................................................691
 Situaţia participării la viaţa colectivului……………………………………....……….694
 Situaţia rezultatelor la învăţătură……………………………………….......................695
6
 Cauze ale insuccesului şcolar………………………………………………................696
 Situaţia elevilor distinşi la olimpiade şi concursuri……………………………...........697
 Situaţia recompenselor date elevilor………………………………………………......698
 Situaţia sancţiunilor date elevilor……………………………………………………..699
 Situaţia elevilor-problemă.............................................................................................700
 Măsuri întreprinse pentru a remedia situaţia elevilor-problemă………........................701
 Fişa de înregistrare a comportamentelor observabile ale elevului................................702
 Fişa de caracterizare psihopedagogică..........................................................................703
 Fişa de observaţie asupra elevului.................................................................................708
 Raport final privind evoluţia elevului............................................................................712
 Adresă către ISJ pentru efectuarea excursiilor şcolare..................................................713
 Proces-verbal pentru instruirea elevilor care merg în excursii......................................714

REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOARĂ:................................................................715

 Norme de protecţia muncii.............................................................................................716


 Proces-verbal pentru prelucrarea normelor de protecţie................................................718
 Proces-verbal pentru prelucrarea normelor igienico-sanitare.........................................720
 Proces-verbal pentru prelucrarea normelor de protecţie şi pază împotriva incendiilor..722
 Proces-verbal pentru prelucrarea normelor şi regulilor de circulaţie pentru pietoni......724
 Regulile clasei................................................................................................................726
 Valori şi atitudini............................................................................................................727
 Din secretele succesului la învăţătură.............................................................................728
 Regulamentul de bună purtare........................................................................................729

ACTIVITĂŢILE CU PĂRINŢII:...............................................................................................730

 Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar….731


 Atribuţiile comitetului de părinţi......................................................................................733
 Tematica şedinţelor cu părinţii.........................................................................................734
 Lectorate cu părinţii:
1. Probleme organizatorice: septembrie 2012……………..........................737
2. Educaţia – de la greutăţi la reuşite: octombrie 2012………………........741
3. Importanţa relaţiei părinte - copil: noiembrie 2012……………………..746
4. Cât de bine ne cunoaştem copiii: decembrie 2012..................................752
5. Ajutorul pe care familia trebuie să-l dea şcolii: ianuarie 2013…….......756
6. Sănătatea şcolarului influenţată de regimul igienic de activitate
şi de odihnă: februarie 2013……………….............................................759
7. Influenţe educative exercitate de mass-media: martie 2013………….....763
8. Forme şi cauze ale inadaptării şcolare: aprilie 2013…………………....767
9. Elevul meu, copilul dumneavoastră, cetăţeanul de mâine: mai 2013…..771
10. Situaţia la învăţătură: iunie 2013………………………………................779
 Modele de înştiinţări /comunicări adresate în scris părinţilor……………........................781
Scrisoare de felicitare.................................................................................................782
Înştiinţare cu privire la situaţia şcolară şi invitaţie la şcoală.......................................783
Preaviz de exmatriculare..............................................................................................784
Situaţie neîncheiată/ corigenţă/ repetenţie la sfârşitul semestrului/ anului şcolar.......785
Scrisoare informativă pentru părinţi............................................................................786
 Forme de colaborare cu familia………………………………………………………......787
 Situaţia vizitelor la domiciliu………………………………………………………..........788
 Diplome pentru părinţi........................................................................................................789

7
CAPITOLUL V - FORMARE CONTINUĂ.....................................................7939

 Calendarul activităţilor pentru anul şcolar curent.........................................................794


 Materiale metodice........................................................................................................794
 Lista articolelor publicate..............................................................................................795

CAPITOLUL VI - ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE..........................7969

 Programul activităţilor extracurriculare.........................................................................797


 Regulamentele unor concursuri şcolare.........................................................................799
 Tabele nominale cu elevii propuşi a participa la diferite cursuri………………..........799
 Situaţii privind participarea şi rezultatele obţinute de elevi la diferite concursuri…....800

CAPITOLUL VII – ALTE MATERIALE……………………………………...801.7

CURRICULUM ADAPTAT:……………………………………………………..........................802
 Limba şi literatura română………………………………………………………………......802
 Matematică…………………………………………………………………………………......805
 Program de intervenţie personalizat..............................................................................807

METODE MODERNE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE…………………………...........................814

SERBĂRI ŞCOLARE………………………………………........................................…..............821
- “Uite, vine Moş Crăciun!”...........................................................822
- “Daruri pentru mama!”...............................................................833
- “Inimioară pentru mama!”..........................................................848
- “Adio, clasa a IV-a!”....................................................................850
- “Rămas bun, doamna învăţătoare!”...........................................867

MODELE DE DIPLOME…………………………………………………………......................874

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………..........................884

8
Motto :
“Cel mai bun lucru dintr-o carte nu constă în ceea ce conţine,
ci în gândurile pe care ţi le sugerează; la fel precum muzica
nu rezidă în tonalităţile ei, ci în ecourile care ajung în inima noastră.”
John Greenleaf Whittier

“Portofoliul învăţătorului – clasa a IV-a” reprezintă un ghid


metodic complex, conceput din dorinţa de a veni în întâmpinarea
cadrelor didactice care doresc să-şi desfăşoare activitatea didactică în
condiţii optime, la înalte standarde profesionale, în aşa fel încât
aceasta să devină cât mai eficientă şi cu satisfacţii maxime pentru toţi
factorii implicaţi.
Această lucrare a fost realizată conform metodologiei moderne
care vizează permanent idealul educaţional al şcolii româneşti:
dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii umane,
formarea personalităţii autonome şi creative.
Prezentul portofoliu poate fi completat la nivelul fiecărei
discipline de învăţământ, în conformitate cu specificul şi cerinţele
fiecărui colectiv de elevi.

Autorul

STRUCTURA PORTOFOLIULUI IÎNVAĂ ŢAĂ TORULUI


9
Profesiunea de învăţător cere celui ce o exercită calităţi şi capacităţi diverse : dragoste de
muncă, credinţă în ceea ce face, entuziasm, dragoste pentru copii, devotament, indulgenţă
împletită cu fermitate, echilibru intelectual, curiozitate, gustul observaţiei, simţ critic şi
luciditate, nevoia de înnoire.
În contextul reformei educaţiei se vorbeşte despre standarde profesionale, despre criterii de
calitate şi cantitate a prestaţiei ce trebuie să devină cât mai eficientă.

MAPA ÎNVĂŢĂTORULUI
 este un instrument de eficientizare a muncii învăţătorului pentru că :

 permite păstrarea şi organizarea materialelor astfel încât acestea să fie


operaţionale ;
 obligă la o muncă de calitate, de responsabilitate şi rigoare profesională;
 dă posibilitatea învăţătorului să-şi manifeste iniţiativa, creativitatea în
completarea, reorganizarea şi actualizarea materialelor din mapă ;
 oferă posibilitatea diminuării stresului, a emoţiilor provocate de inspecţiile
inopinate, dacă este ţinută la zi ;
 permite evaluatorului (director, metodist, inspector) o apreciere justă cu prilejul
inspecţiilor, acordării calificativelor, a salariilor de merit etc.

MAPA ÎNVĂŢĂTORULUI TREBUIE SĂ CUPRINDĂ URMĂTOARELE:

 Curriculum vitae actualizat


 Dosarul cadrului didactic
 Fişa personală
 Fişa de evaluare anuală
 Raport de autoevaluare

 Structura anului şcolar


 Schema orară
 Orarul (cei care lucrează cu clase simultane vor întocmi orarul astfel încât să
rezulte modul de cuplare a disciplinelor; pe orar se vor specifica orele de desfăşurare a
lecţiilor);
 Programe şcolare;
 Programe pentru disciplina opţională (aprobate de inspectoratul şcolar) ;
10
 Planificarea calendaristică ;
 Proiectele unităţilor de învăţare ;
 Proiecte didactice ;
 Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi folosit la clasa
respectivă) ;
 Lista materialului didactic propus a fi procurat prin mijloace proprii, prin
sponsorizări ;
 Lista lecturii suplimentare.

 Descriptori de performanţă;
 Caiet de evaluare (se înregistrează ritmic calificativele, conform obiectivelor
prevăzute de programa şcolară) ;
 Teste de evaluare (iniţiale, sumative, rezultate obţinute, concluzii, măsuri de
ameliorare) ;
 Evaluarea alternativă (titlurile proiectelor, portofoliilor realizate de elevi) ;
 Fişe de evaluare formativă, fişe de lucru;
 Programe de pregătire suplimentară a elevilor capabili de performanţă, a
elevilor care întâmpină dificultăţi în învăţare (obiective, conţinuturi, modalităţi de realizare) ;
 Fişele de asistenţe efectuate la ore (interasistenţe, asistenţe la activităţi în cadrul
comisiilor metodice, cercurilor pedagogice, schimburilor de experienţă, inspecţii speciale) ;
 Fişe cu înregistrarea rezultatelor evaluărilor la educaţia fizică ;
 Statistici privind rezultatele la învăţătură la sfârşitul semestrului, a anului
şcolar.

 Caietul personal al învăţătorului (se înregistrează observaţiile asupra


comportamentului elevilor în cei 4 ani);
 Fişe psihopedagogice – se completează în clasa a IV-a ;
 Tabelele nominale cu elevii care au nevoie de pregătire suplimentară ;
 Dosarul privind protecţia elevilor (procese – verbale, materiale prezentate) ;
 Dosarul privind oferta de discipline opţionale (lista disciplinelor propuse,
procese – verbale, tabele nominale etc.) ;
 Dosarul privind activitatea cu părinţii (graficul activităţilor, materiale
prezentate, procese verbale, tabelul nominal cu membrii comitetului de părinţi, materiale
informative trimise părinţilor etc.) ;
 Instrumente de evaluare pentru cunoaşterea copiilor ;
 Tabele nominale cu predarea – primirea manualelor şcolare ;

11
 Regulamentul de ordine internă;
 Monitorizarea elevilor care au trecut în ciclul următor;
 Situaţii privind proiecte personale cu finanţare din sponsorizări.

 Calendarul activităţilor pentru anul în curs (cuprinde toate sarcinile, activităţile


pe care învăţătorul le are în vedere, cu termene: întocmirea planificării, a proiectelor
unităţilor de învăţare, participări cu referate, informări, lecţii la consiliile profesorale, comisii
metodice, cercuri pedagogice, schimburi de experienţă, sesiuni de referate metodico –
ştiinţifice, activităţi extracurriculare, cursuri de formare, lectorate cu părinţii). Pe măsură ce
termenele stabilite sunt depăşite, la rubrica “Observaţii” se consemnează dacă sarcinile
propuse s-au realizat (performanţe).
 Diferite materiale metodice primite de la M.E.C.T., I.S.J., preluate din literatura de
specialitate, de la alţi colegi, elaborate personal (care sunt utile în diferite momente ale
activităţii).
 Lista articolelor publicate în reviste de specialitate, a lucrărilor publicate.

 Programul activităţilor extracurriculare;


 Regulamentele unor concursuri şcolare;
 Tabele nominale cu elevii propuşi a participa la diferite cursuri;
 Situaţii privind participarea şi rezultatele obţinute de elevi la diferite concursuri.

 Fişa postului;
 Contractul individual de muncă
 Materialele propuse pot fi grupate pe dosare şi ţinute într-un biblioraft (va exista
şi un opis care inventariază materialele existente), astfel încât acestea să fie actualizate la
nevoie, să poată fi introduse altele.

 Învăţătorii nu trebuie să realizeze această mapă pentru a fi văzută, verificată de


evaluatori, ci din dorinţa de a face ca activitatea să aibă finalitatea dorită : creşterea calităţii
activităţilor desfăşurate cu elevii şi a nivelului pregătirii acestora.

(Consiliul pentru standarde ocupaţionale şi atestare, Învăţător, Standard ocupaţional,


Bucureşti 2002

12
 Curriculum vitae
 Dosarul cadrului didactic
 Fişa personală
 Fişa postului
 Declaraţie
 Declaraţie pe propria răspundere
 Declaraţia contribuabilului
 Fişa de evaluare anuală
 Raport de autoevaluare

13
Curriculum vitae
Europass

Informaţii personale
Nume / Prenume
Adresă(e)

Telefon(oane) Mobil:

Fax(uri)
E-mail(uri)

Naţionalitate(-tăţi)

Data naşterii

Sex

Locul de muncă vizat /


Domeniul ocupaţional

Experienţa profesională

Perioada

Funcţia sau postul ocupat

14
Activităţi şi responsabilităţi
principale

Numele şi adresa
angajatorului

Tipul activităţii sau sectorul


de activitate

Educaţie şi formare

Perioada

Calificarea / diploma
obţinută

Disciplinele principale
studiate / competenţe
profesionale dobândite
Numele şi tipul instituţiei de
învăţământ / furnizorului
de formare

Nivelul în clasificarea
naţională sau internaţională

Aptitudini şi competenţe
personale

Limba(i) maternă(e)

15
Limba(i) străină(e)
cunoscută(e)
Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la Discurs oral Exprimare
conversaţie scrisă
Limba
Limba
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

Competenţe şi abilităţi
sociale

Competenţe şi aptitudini
organizatorice

Competenţe şi aptitudini
tehnice

Competenţe şi aptitudini de
utilizare a calculatorului

Competenţe şi aptitudini
artistice

Alte competenţe şi
aptitudini

Permis(e) de conducere

Informaţii suplimentare

Anexe

16
DOSARUL CADRULUI DIDACTIC

1. copie legalizată după diplomă


2. copie legalizată după foaia matricolă
3. copie după gradele didactice obţinute
4. copie după actele de stare civilă: naştere, B.I./C.I, căsătorie, hotărâre de
divorţ, naştere copii
5. copii după diplome – specializări, certificate de perfecţionare
6. adeverinţă de la medic cu specificarea „apt pentru învăţământ”
7. declaraţie pe propria răspundere că nu prezentaţi niciuna dintre afecţiunile
prezentate în Anexa 1 din Ordinul 4840/2005
8. dosar de plastic cu găuri
9. folii protectoare
10. copie după carnetul de muncă, conform cu originalul
11. declaraţia contribuabilului cu privire la datele pentru copiii aflaţi în
întreţinere
12. decizia de numire şi menţinere a calităţii de cadru didactic angajat

17
FIŞA PERSONALĂ

Numele, iniţiala tatălui, prenumele......................................................


CNP.....................................................................................................
Data şi locul naşterii............................................................................
Studii....................................................................................................
Anul absolvirii.....................................................................................
Specialitatea principală şi secundară....................................................
Grad didactic........................................................................................
Ultimul curs de perfecţionare, anul şi specialitatea................................
Limbi străine cunoscute.........................................................................
Modul de încadrare (titular, suplinitor, cumul, etc)............................
Vechime în muncă/vechime în învăţământ............................................
Starea civilă/nr. copii/ nr. copii aflaţi în întreţinere pentru care beneficiaţi de
deducere suplimentară.....................................................
Domiciliul..............................................................................................
Telefon/ E-mail.....................................................................................
Casa de asigurări de sănătate.................................................................

Data, Semnătura,
.............. ....................................

18
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

FIŞA CADRU A POSTULUI - CADRU DIDACTIC ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

în temeiul Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul
contractului individual de muncă înregistrat în Registrul general de evidenţă a salariaţilor cu numărul………., se încheie
astăzi,…………, prezenta fişă a postului:
Numele si prenumele..................................................................
Specialitatea:.............................................................................
Denumirea postului:.........................
Decizia de numire: ...
încadrarea: titular / suplinitor / cadru didactic asociat
Număr de ore sarcini de serviciu:..............
Număr ore de predare: ....
Profesor diriginte la clasa:................

Cerinţe:
- studii:
- ……………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
- studii specifice postului................................................... ............................ .............
- vechime...............................................................................................................................................
- grad didactic........................................................................................................................................
- Relaţii profesionale:
- ierarhice de subordonare: director; director adjunct; responsabil comisie metodica/catedra;
- de colaborare: cu personalul didactic, didactic auxiliar, personalul unităţii de învăţământ;
- de reprezentare à unităţii şcolare la activităţi/concursuri/festivaluri etc. la care participa ca delegat.

L ATRIBUŢII SPECIFICE POSTULUI


1. PROIECTAREA ACTIVITĂŢII - ELEMENTE DE COMPETENŢĂ
1.1. Analizarea curriculumului şcolar.
1.2. Fundamentarea proiectării didactice pe achiziţiile anterioare ale elevilor.
1.3. Stabilirea strategiilor didactice optime.
1.4. Elaborarea documentelor de proiectare.
1.5. Proiectarea activităţilor/experienţelor de învăţare care presupun utilizarea resurselor TIC.
1.6. Actualizarea documentelor de proiectare didactică.
1.7. Proiectarea activităţii extracurriculare.

2. REALIZAREA ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE CURRICULARE


2.1. Organizarea şi dirijarea activităţilor de predare-învăţare.
2.2. Utilizarea materialelor didactice adecvate.
2.3. Integrarea şi utilizarea TIC.
2.4. Identificarea şi valorificarea posibilităţilor de învăţare ale elevilor.
2.5. Asigurarea formării competenţelor specifice disciplinei.
2.6. Elaborarea propunerilor şi a conţinuturilor curriculumului la decizia şcolii (CDŞ).

3. REALIZAREA ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE EXTRACURRICULARE


3.1. Eficientizarea relaţiei profesor familie.
3.2. Organizarea, coordonarea sau/şi implementarea activităţilor extracurriculare.
19
3.3. Implicarea partenerilor educaţionali-realizarea de parteneriate.

4. EVALUAREA REZULTATELOR ÎNVĂŢĂRII


4.1. Elaborarea instrumentelor de evaluare.
4.2. Administrarea instrumentelor de evaluare.
4.3. Aprecierea cantitativă şi calitativă â rezultatelor elevilor.
4.4 . Notarea, interpretarea şi comunicarea rezultatelor evaluării.
4.5. Coordonarea şi completarea portofoliilor educaţionale al elevilor.

5. MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI


5.1. Organizarea, coordonarea şi monitorizarea colectivelor de elevi.
5.2. Elaborarea de norme specifice clasei la care predă sau/şi este diriginte.
5.3. Gestionarea situaţiilor conflictuale în relaţiile profesor-elevi, elevi-elevi, profesor-familie.
5.4. Tratarea diferenţiată a elevilor, în funcţie de nevoile lor specifice.
5.5. Comunicarea profesor-elevi, utilizarea feedback-ului bidirecţional în comunicare.
6. MANAGEMENTUL CARIEREI ŞI AL DEZVOLTĂRII PERSONALE
6.1. Identificarea nevoilor proprii de dezvoltare.
6.2. Participarea la activităţi metodice, stagii de formare / cursuri de perfecţionare/grade didactice,
manifestări ştiinţifice etc.
6.3. Aplicarea cunoştinţelor/abilităţilor/competenţelor dobândite.

7. CONTRIBUŢIA LA DEZVOLTAREA INSTITUŢIONALĂ ŞI LA PROMOVAREA IMAGINII UNITĂŢII


ŞCOLARE
7.1. Implicarea în realizarea ofertei educaţionale.
7.2. Promovarea ofertei educaţionale şi a sistemului de valori-al unităţii de învăţământ la
nivelul comunităţii locale.
7.3. Facilitarea procesului de cunoaştere, înţelegere, - însuşire şi respectare a regulilor sociale
7.4. Participarea şi implicarea în procesul decizional în cadrul instituţiei şi la elaborarea şi
implementarea proiectului instituţional.
7.5. Iniţierea şi derularea proiectelor şi parteneriatelor.

II. ALTE ATRIBUŢII


în funcţie de nevoile specifice ale unităţii de învăţământ, salariatul este obligat să îndeplinească si alte sarcini
repartizate de angajator, precum şi să respecte normele, procedurile de sănătate şi securitate a muncii, de PSI şi ISU, în
condiţiile legii:
_____________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________
Atribuţiile funcţiei de diriginte, ale responsabilului de comisie/catedră şi ale altor comisii funcţionale din şcoală
sunt prevăzute în prezenta fişă (dacă este cazul).
Răspunderea disciplinară:
Neîndeplinirea sarcinilor de serviciu sau îndeplinirea lor în mod necorespunzător * atrage după sine diminuarea
calificativului şi/sau sancţionarea disciplinară, conform prevederilor legii.

Director,
(nume, semnătură, ştampilă)
Semnătura titularului de luare la cunoştinţă:
………………………………………………..
Data:………………………

20
DECLARAŢIE

Subsemnatul (a)..........................................................................., cadru didactic


la................................................................................., declar pe propria-mi răspundere
că nu mă aflu în nicio situaţie de incompatibilitate de ordin medical cu bolile
prevăzute în Anexa Ordinului Nr.4840/2005:

a) inaptitudine profesională de natură psiho-comportamentală


1. episoade acute ale bolilor psihotice
2. deteriorări cognitive, indiferent de etiologie
3. tulburări severe de comportament datorate bolilor medicale, inclusiv
cele care pot însoţi tulburările de identitate, de gen şi preferinţă
sexuală, precum şi cele datorate consumului de alcool/substanţe
active

b) afecţiuni neurologice:
1. tulburări de vorbire care împiedică activitatea didactică: balbism
foarte grav, afazie

c) boli transmisibile în evoluţie până la vindecare, inclusiv starea de purtător


până la sterilizare:
1. TBC evolutiv

Data, Semnătura,
................... .......................................

21
DECLARAŢIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE
a persoanelor aflate în întreţinerea contribuabilului

Subsemnatul (a).........................................................domiciliat (ă) în


localitatea....................................................str....................................,nr.............,
bl............., .sc........, ap............, sectorul......................., judeţul............................,
CNP................................................. , declar pe propria răspundere că datele menţionate mai sus sunt
reale, cunoscând că falsul în declaraţii se pedepseşte conform legii.

I. Persoana care contribuie la întreţinerea mea şi pentru care sunt de


acord să beneficieze de coeficientul de deducere personală suplimentară pentru întreţinerea mea,
conform prevederilor Ordinului nr. 1016/2005

Numele şi prenumele................................................................
CNP...........................................................................................
Gradul de rudenie......................................................................

II. La data declaraţiei realizez un venit în sumă de..........lei/lună,


reprezentând .....................

Mă oblig să anunţ de îndată persoana prevăzută la pct. I, în cazul în care


vor interveni schimbări în situaţia venitului realizat.

Data, Semnătura,
.................. ............................................

22
DECLARAŢIA CONTRIBUABILULUI

Subsemantul (a)......................................................................................salariat (ă)


la .............................................................................................., având în vedere prevederile art.3 din
Ordinul 1016/18.07.2005 privind aprobarea deducerilor personale pentru contribuabilii care
realizează venituri din salarii, la funcţia de bază, începând cu luna iulie 2005 în vederea stabilirii
deducerilor personale suplimentare pentru persoanele aflate în întreţinerea mea , prin prezenta
declar pe propria răspundere că datele menţionate mai jos sunt reale şi corespund situaţiei actuale,
cunoscând faptul că falsul în declaraţii se pedepseşte conform legii.
Mă oblig să anunţ angajatorul în termenul legal în cazul în care vor interveni schimbări în
situaţia comunicată şi să prezint actele justificative.

I. Datele personale ale angajatului:


Numele şi prenumele................................................................CNP..................................
Domiciliul: localitatea..................................................,str................................., nr............., bl.........,
sc.........., ap................., sector............................., judeţul.......................................

II.Date pentru copii (minori) aflaţi în întreţinerea subsemnatului (ei) conform înţelegerii cu
soţia (soţul):
Nr. Numele şi prenumele copilului CNP Handicapul
crt.
A G

 Se va anexa adeverinţa de la angajatorul celuilalt soţ sau declaraţia pe propria


răspundere a acestuia că nu beneficiază de deducere suplimentară pentru acel copil.

III.Date pentru persoanele aflate în întreţinere (soţul/soţia, copiii, alţii, etc)


1. Numele şi prenumele.......................................................,.CNP............................,
venitul persoanei aflate în întreţinere................................lei/lună, invalid gradul I sau II, ori cu
handicap grav sau accentuat..................., data de la care este în întreţinere................
2. Numele şi prenumele.......................................................,.CNP............................,
venitul persoanei aflate în întreţinere................................lei/lună, invalid gradul I sau II, ori cu
handicap grav sau accentuat..................., data de la care este în întreţinere................
3. Numele şi prenumele.......................................................,.CNP............................,
venitul persoanei aflate în întreţinere................................lei/lună, invalid gradul I sau II, ori cu
handicap grav sau accentuat..................., data de la care este în întreţinere................
4. Numele şi prenumele.......................................................,.CNP............................,
venitul persoanei aflate în întreţinere................................lei/lună, invalid gradul I sau II, ori cu
handicap grav sau accentuat..................., data de la care este în întreţinere................

Data, Semnătura,
................................. .......................................

23
Vizat,
ŞEF COMISIE METODICĂ

FIŞĂ DE EVALUARE A CADRELOR DIDACTICE


în vederea acordării calificativului anual
an şcolar ...............................
Numele şi prenumele cadrului didactic………….........................................................................
Specialitatea ……………...........................................…… Gradul didactic……………………..
Vechimea în învăţământ………...............………………… Vechimea în şcoală………………...

C.A.Punctaj final interviu


Autoevaluare
Evaluare colectivă
Evaluare director
Domenii ale Criterii de Indicatori de performanţă Punctaj Punctaj
evaluării performanţă aferenţi criteriului aferent maxim
fiecărui acordat
indicator pentru
fiecare
criteriu

24
1.Proiectarea -Fundamentarea -stabilirea unor obiective clare 1 5p
eficientă a proiectării ale evaluării iniţiale, obiective
curriculumului didactice pe care derivă din competenţele
15 puncte achiziţiile generale care urmează a fi
Minim 13 p anterioare de formate la disciplina respectivă 1
pentru FB învăţare ale şi elaborarea itemilor în
Minim 11 p educabililor concordanţă cu obiectivele
pentru B (preşcolari sau stabilite; 1
Minim 8 p elevi) -prelucrarea testelor şi
pentru B identificarea activităţilor
didactice care vor permite 1
achiziţionarea competenţelor
generale şi specifice ale
disciplinei;
-prezentarea şi discutarea 1
rezultatelor evaluării iniţiale în
comisia metodică; existenţa
documentelor referitoare la
evaluarea iniţială in dosarul
comisiei metodice;
-proiectarea unităţii de învăţare
şi a lecţiei (obiective, activităţi
de învăţare şi instrumente de
evaluare) în concordanţă cu
nivelul clasei, stilurile de
învăţare ale elevilor şi
cunoştinţele lor anterioare;
-planul de lecţie prevede
identificarea şi valorificarea
cunoştinţelor anterioare ale
elevilor;
-Asigurarea -stabilirea, în planificarea 1 3p
caracterului unităţilor de învăţare, a
aplicativ al competenţele care vor fi 1
proiectării formate;
curriculare -stabilirea, în planificarea 1
unităţii de învăţare, a activităţile
de învăţare care vor permite
achiziţia competenţelor stabilite;
-activităţile de învăţare incluse
în planurile de lecţie au caracter
aplicativ şi permit exersarea
unor competenţe specifice;

25
-Respectarea -realizarea planificării anuale 1 3p
reglementărilor conform modelului din
legale în vigoare programa disciplinei şi a
privind planificărilor unităţilor de 0,5
conţinutul şi învăţare conform modelului din
forma programa disciplinei;
documentelor de -întocmirea planului de 0,5
proiectare. lecţie(debutanţii)/schiţei de plan
de lecţie pentru toate orele cu 0,5
respectarea formatului 0,5
recomandat de metodica
disciplinei;
-realizarea planificării
disciplinei opţionale şi obţinerea
avizului ISJ Vaslui;
-participarea la stabilirea CDŞ;
-participarea la elaborarea
documentelor de proiectare şi
raportare la nivelul şcolii
(planuri manageriale, rapoarte
anuale şi semestriale, etc).
-Fundamentarea -proiectarea didactică prin: 1 3p
proiectărilor  obiectivele,
curriculare pe  activităţile de
rezultatele invăţare,
evaluărilor  metodele de evaluare
naţionale şi urmăreşte corectarea acelor
locale. deficienţe care s-au evidenţiat în
urma unor evaluări externe 2
(testări naţionale, testări
coordonate de ISJ Vaslui, etc.);
-proiectarea activităţilor de
remediere şcolară;
-Adaptarea la -proiectarea şi realizarea unor 1 1p
particularităţile activităţi de sprijin pentru
geografice, diferite categorii de elevi
demografice, (navetişti, cu părinţii plecaţi în
etnice, altă ţară, fără supraveghere la
economice, domiciliu, etc).
sociale şi
culturale ale
comunităţii în
care
funcţionează
unitatea de
învăţământ.
TOTAL 15 p 15

26
2.Realizarea -Utilizarea -cel puţin un moment al lecţiei 1 5p
curriculumului metodelor active va cuprinde metode active; 1
30 puncte (care presupun -adoptarea unor strategii variate
Minim 24 p activitatea pe parcursul orei – lucrul
pentru FB independentă a individual, lucrul în grup, lucrul 1
Minim 21 p educabilului, în perechi, organizate astfel încât 1
pentru B individual sau în toţi elevii să fie activaţi;
Minim 15 p grup) în -exersarea lucrului în echipă, a 1
pentru S activităţile de cooperării şi/sau a competiţiei;
învăţare - participarea activă a elevului în
procesul perceperii materialului
didactic;
-flexibilitate, adaptibilitate,
creativitate în construirea
lecţiilor astfel încât să fie
valorificate toate stilurile de
învăţare existente în colectiv.
-Adaptarea - selectarea informaţiei pe 0,5 3p
limbajului la criterii de esenţialitate, corelând
nivelul detaliile informaţionale cu
achiziţiilor particulatităţile grupului instruit 0,5
anterioare ale şi gradul de interes al elevilor; 0,5
educabililor. -verificarea înţelegerii
noţiunilor/ termenilor noi de
către elevi; 0,5
-explicarea noţiunilor/cuvintelor 0,5
pe care elevii nu le cunosc
reluând explicaţiile într-o altă 0,5
manieră atunci când apar
dificutăţi de înţelegere;
-corectarea greşelilor de
exprimare ale elevilor;
- folosirea limbii române literare
şi a unui limbaj corect, decent şi
adecvat statutului de cadru
didactic;
-noile cunoştinţe sunt prezentate
şi în scris, pe tablă, într-o
manieră schematică, respectând
logica disciplinei, folosind un
scris clar şi lizibil;

27
-Utilizarea -valorificarea conţinutului 0,4 3p
manualelor, a manualului în timpul lecţiei; 1
auxiliarelor -folosirea planşelor/ hărţilor/
curriculare modelelor/ mulajelor/ altor
autorizate şi a materiale didactice din dotarea
bazei logistice şcolii; realizarea orei în
existente în laborator – la disciplinele unde
unitatea de acesta există şi realizarea 0,8
învăţământ. experimentelor prevăzute în
planificare prin adaptarea la 0,8
baza materială de care dispune
şcoala; folosirea la orele de
educaţie fizică a bazei materiale
de care dispune şcoala;
-materialul intuitiv să fie tipic,
reprezentativ, adecvat
conţinutului şi obiectivelor
lecţiei;
-folosirea auxiliarelor
curriculare autorizate;
-Utilizarea - identificarea cunoştinţelor 1 3p
experienţei anterioare ale elevilor în timpul 1
individuale şi a lecţiei;
achiziţiilor -utilizarea acestor cunoştinţe în
anterioare de timpul lecţiei pentru a-i atrage 1
învăţare ale pe elevi prin furnizarea unor
educabililor. explicaţii care să le valorifice;
- asigurarea caracterului intra şi
transdisciplinar al cunoştinţelor
-Furnizarea de -folosirea feed-back-ului 0,75 3p
feed-back şi contructiv în toate momentele
informarea lecţiei şi evitarea folosirii 0,75
sistematică a întăririlor negative sau a
educabililor şi, pedepsei;
după caz, a -feed-back-ul rapid este folosit 0,75
părinţilor, în în timpul tuturor lecţiilor; toţi
privinţa elevii beneficiază de atenţie şi
progresului primesc aprecieri ale activităţii 0,75
şcolar realizat. realizate pe parcursul orei;
-lucrările scrise vor fi corectate
până la următoarea oră;
conţinutul şi rezultatele acestora
vor fi discutate în clasă, cu
elevii;
-verificarea confirmării de către
părinţi a luării la cunoşinţă a
rezultatelor obţinute la evaluări
(semnarea carnetului de note/a
lucrărilor)

28
-Realizarea -prezentarea obiectivelor lecţiei 0,5 3p
majorităţii la începutul orei; 0,5
obiectivelor -divizarea conţinuturilor în
curriculare în teme/idei principale pentru a 0,5
timpul permite învăţarea în paşi mici;
activităţilor -proiectarea şi realizarea acelor
şcolare a activităţi de învăţare care pot 0,5
educabililor. conduce la realizarea
obiectivelor propuse conform 0,5
programei şi planificării; 0,5
-verificarea atingerii obiectivelor
prin evaluare formativă,
continuă;
-măsuri de remediere dacă unele
obiective nu au fost atinse;
-folosirea integrală a timpului
pentru activităţi didactice;
-Punctualitate şi -punctualitate la oră, prezenţa la 0,4 2p
realizarea şcoală cu 10 min. înainte de
întocmai şi la începerea programului; 0,4
timp a -respectarea duratei orei, fără a 0,4
activităţilor diminua pauzele elevilor; 0,4
planificate. -respectarea planificării; 0,4
-parcurgerea integrală a materiei
planificate;
-respectarea planurilor de lecţie;
-Asigurarea -transformarea instrumentală a 0,75 3p
caracterului conţinuturilor învăţate prin
aplicativ al situarea elevului în situaţii
cunoştinţelor concrete de lămurit şi de 0,75
predate. rezolvat, la fiecare lecţie;
-utilizarea unor modalităţi
variate de aplicarea cunoştinţelor
în practică, în funcţie de vârsta
elevilor şi de specificul 0,75
disciplinei (practica de tip
didactic, practica ştiinţei sau
practica vieţii sociale şi 0,75
culturale);
- selectarea situaţiilor de
învăţare care stimulează
gândirea elevului, îi formează
deprinderi de muncă şi studiu
necesare instruirii pe tot
parcursul vieţii;
-valorificarea /popularizarea
rezultatelor muncii elevilor
(expoziţii, concursuri, cercuri,
proiecte, reviste, seminarii, etc.)

29
-Respectarea -folosirea unor activităţi 1 1p
indicaţiilor didactice, metode, activităţi de
metodice învăţare, instrumente de
asociate evaluare care corespund
documentelor indicaţiilor din programe şi din
curriculare în ghidurile metodologice aflate în
-uz. uz;

-Adaptarea -selectarea conţinuturilor şi 1 1p


metodologiei stategiilor astfel încât să poată fi
didactice la utilizate diferenţiat, în scopul
particularităţile furnizării serviciilor
geografice, educaţionale tuturor
demografice, educabililor, indiferent de
etnice, mediul de provenienţă, de
economice, caracteristicile culturale sau de
sociale şi alte particularităţi;
culturale ale
comunităţii în
care
funcţionează
unitatea de
învăţământ.
-Respectarea -respectarea permanentă în 0,5 1p
tuturor activitatea cu elevii şi cu părinţii
prevederilor a prevederilor legale privind
legale privind drepturile copilului şi drepturile
drepturile omului; sesisarea către
copilului şi autorităţile competente a 0,5
drepturile cazurilor de încălcare a
omului. drepturilor copilului –conform
legislaţiei în vigoare;
-implicarea în activităţi de
promovare a drepturilor
copilului şi drepturilor omului
(proiecte, programe) sau
realizarea de activităţi educative
cu elevii şi cu părinţii acestora
referitoare la drepturile copilului
şi drepturile omului;

30
-Acordarea unui -implicarea tuturor elevilor, fără 1 2p
respect egal discriminare, în activităţile de
tuturor învăţare; 1
educabililor, -implicarea în activităţile
indiferent de sociale ale grupului a elevilor
mediul de cu deficienţe de învăţare sau
provenienţă, proveniţi din medii defavorizate;
capacitatea de
învăţare şi
rezultatele
obţinute.
TOTAL 30 p 30
3.Evaluarea -Evaluarea -corelarea directă a rezultatelor 1 5p
rezultatelor continuă şi evaluate cu competenţele
învăţării notarea conform specifice vizate de programa 1
20 puncte reglementărior şcolară; 1
Minim 16 p legale şi - utilizarea unor forme diferite 1
pentru FB standardelor de evaluare;
Minim 14 p naţionale în - utilizarea evaluării formative 0,5
pentru B vigoare. la fiecare oră de curs; 0,5
Minim 10 p -valorizarea rezultatelor învăţării
pentru S prin raportarea la progresul
şcolar al fiecărui elev,
-respectarea ritmicităţii notării;
-la sfârşitul semestrului numărul
de note să fie în concordanţă cu
numărul de ore pe săptămână ale
disciplinei;
-Asigurarea -comunicarea către elevi a 1 3p
transparenţei criteriilor după care le vor fi
criteriilor şi a apreciate performanţele
procedurilor de (criteriilor de notare) şi 1
evaluare. explicarea conţinului procedurii
de evaluare folosite; 1
-motivarea notei prin raportare
la obiectivele şi criteriile de
evaluare;
-lucrările scrise vor fi însoţite de
punctajul aferent fiecărui item;
-Evaluarea - aplicarea de chestionare/ 1,5 4p
satisfacţiei sondaje de opinie
beneficiarilor de beneficiarilor (elevi, părinţi); 1,5
educaţie conform - organizarea de şedinţe
procedurilor părinţii, discuţii cu elevii
stabilite la pentru evaluarea nivelului de 1
nivelul unităţii satisfacţie faţă de calitatea
de învăţământ. educaţiei oferite, identificarea
nevoilor/aşteptărilor acestora;
- realizarea de corecţii în
funcţie de aşteptările acestora;

31
-Inregistrarea - corectitudine în completarea 1 2p
activităţilor de catalogului; 1
evaluare în - completarea caietul
conformitate cu dirigintelui/ învăţătorului;
legislaţia în
vigoare.

-Comunicarea - comunicarea notei primite; 1 3p


sistematică, către trecerea acesteia în carnetul de
beneficiarii de note de către profesorul
educaţie, a examinator; 1
rezultatelor - capacitatea de a motiva şi
evaluării. corecta comportamentul
copilului prin aplicarea 1
recompenselor şi sancţiunilor, ca
urmare a evaluării
comportamentelor;
- realizarea de informări
permanente către părinţi.
-Promovarea 3p
autoevaluării -folosirea sistematică în 3
educabililor. activităţile de învăţare a
autoevaluării şi interevaluării.
TOTAL 20p 20p
4.Realizarea -Realizarea de -realizarea de activităţi de 1 4p
activităţilor activităţi educaţie remedială; 1
extracurriculare extracurriculare -realizarea pregătirii elevilor
10 puncte care contribuie capabili de performanţă în vedea
Minim 9p direct la participării la concursuri 1
pentru FB atingerea şcolare/organizarea cercurilor
Minim 7p obiectivelor aplicative;
pentru B curriculare, ale -participarea la organizarea 1
Minim 5p dezvoltării ”Zilelor şcolii” prin pregătirea
pentru S personale, unor activităţi cu elevii sau cu
instituţionale şi părinţii; colaborarea la editarea
comunitare sau a revistei şcolii;
celor propuse de -proiectarea şi realizarea a
beneficiarii de minimum unei activităţi
educaţie. extracurriculare pe lună, în acord
cu nevoile colectivului de elevi.
-Realizarea - participarea la organizarea 1 2p
activităţilor Serbării şcolii (pregătirea
extracurriculare momentelor artistice,
pe baza organizarea repetiţiilor, 1
documentelor supravegherea elevilor în sala de
proiective ale spectacol);
unităţii de - participarea la proiectul Eco
învăţământ. -Şcoala în calitate de
organizator activităţi/ membru în
echipa de implementare;

32
-Asigurarea -planificarea activităţilor 0,5 2p
participării extracurriculare astfel încât să
grupurilor ţintă poată participa toţi elevii 1,5
şi realizarea grupului ţintă (inclusiv elevii
activităţilor navetişti);
extracurriculare - motivarea şi stimularea elevilor
pe baza prin valorificarea rezultatelor
planificării fiecărei activităţi
stabilite. extracurriculare( realizarea de
afişaje periodice în sălile de
clasă, expoziţii, articole,
actualizarea panourilor);
-Utilizarea 2p
potenţialului -realizarea de activităţi 2
local pentru extracurriculare în parteneriat cu
creşterea instituţii de la nivel local:
atractivităţii activităţi în parteneriat, vizite,
activităţilor etc.
extracurriculare
şi comunitare.
TOTAL 10p 10
5.Dezvoltarea -Participarea la - participarea la activităţile de 2,5 5p
profesională, programele de formare obligatorii iniţiate de
activitatea formare ISJ, minister; 2,5
metodică şi obligatorii - participarea la cursurile de
ştiinţifică stabilite la nivel perfecţionare organizate de CCD
15 puncte local sau Vaslui;
Minim 13p naţional
pentru FB -Aplicarea în -folosirea metodelor active, 1,5 5p
Minim 11p activitatea centrate pe elev în activitatea
pentru B didactică a didactică; 1,5
Minim 8 p rezultatelor -folosirea metodelor moderne de
pentru S participării la motivare şi evaluare a elevilor; 1
activităţile -prezentarea informaţiilor
metodice, dobândite prin participarea la
ştiinţifice şi de activităţile de dezvoltare 1
dezvoltare profesională fie în consiliul
profesională. profesoral, fie la comisia
metodică;
-valorizarea şi popularizarea
informaţiilor prin articole în
revista şcolii sau în presa locală;

33
- Participarea la - responsabil comisie metodică / 1 3p
activităţile responsabil comisie de lucru/
metodice şi secretar CA/ secretar CP/
ştiinţifice responsabil AEL/ responsabil 1
stabilite la nivel cerc pedagogic/ metodist
de catedră, ISJ/membru în comisie paritară, 1
unitate de etc.
învăţământ, - activităţi demonstrative,
localitate. referate, informare de
specialitate în comisii metodice;
-susţinere de activităţi
demonstrative, referate,
informări în cadrul cercurilor
pedagogice;
-Utilizarea - utilizarea resurselor AeL (cel 0,75 2p
resurselor puţin o lecţie pe semestru la
educaţionale ale fiecare clasă); 0,75
bibliotecii/centru - utilizarea calculatorului,
lui de videoproiectorului, resurselor 0,5
documentare şi internet în activitatea didactică,
informare şi a metodică şi ştiinţifică;
surselor de -utilizarea resurselor bibiotecii
informaţie (dicţionare, atlase, culegeri,
disponibile. carte diversă) în activitatea
didactică, metodică şi ştiinţifică.
TOTAL 15 P
6.Contribuţia la -Realizarea -realizarea integrală a 1 3p
activitatea integrală şi la activităţilor stabilite prin fişa 1
generală a timp a postului; 1
unităţii de atribuţiilor -realizarea documentelor
învăţământ şi la stabilite prin fişa stabilite prin fişa postului;
promovarea postului -respectarea termenelor pentru
imaginii realizarea activităţilor şi
acesteia documentelor;
10 puncte -Realizarea - elaborarea documentelor 0,25 1p
Minim 9 p comunicării interne: ROI / orarul şcolii
pentru FB formale şi a /raportul Comisiei pentru
Minim 7 p schimbului de asigurarea calităţii, raportul 0,25
pentru B date conform comisiilor metodice şi cu
Minim 5 p legislaţiei şi caracter permanent; 0,25
pentru S procedurilor - completarea la timp a condicii
stabilite la de prezenţă, a caietului de 0,25
nivelul unităţii serviciu pe şcoală;
de învăţământ şi - completarea portofoliului
completarea personal;
documentelor -furnizarea de informaţii către
şcolare conform responsabilii de comisii,
prevederilor conducerea şcolii, secretariat,
legale. etc.

34
-Respectarea -respectarea Regulamentului 0,5 1p
integrală a şcolar, a Regulamentului intern; 0,25
regulementelor -respectarea procedurilor
interne şi a referitoare la asigurarea 0,25
procedurilor securităţii elevilor;
stabilite la -aplicarea chestionarelor pentru
nivelul unităţii evaluarea satisfacţiei
de învăţământ beneficiarilor;
(inclusiv din
domeniul
asigurării
calităţii).
Realizarea/partic -realizarea serviciului pe şcoală 1 2p
iparea la conform programului stabilit; 0,5
programe/activit -supravegherea şi corectarea
ăţi de prevenire permanentă a comportamentelor 0,5
şi combatere a elevilor atât pe durata pauzelor
violenţei şi de cât şi în timpul orelor;
prevenire şi -planificarea şi organizarea a cel
combatere a puţin o activitate pe semestru
comportamentel referitoare la prevenirea şi
or nesănătoase combaterea violenţei şi a
comportamentelor nesănătoase;
-Realizarea -participare la cursuri de formare 0,5 1p
/participarea la ale Agenţiei Naţionale Socrates;
programe/activit participarea la elaborarea
ăţi în spiritul documentaţiei unui proiect 0,5
integrării şi multilateral Comenius;
solidarităţii - organizarea/participarea la
europene. activităţi de marcare a unor
evenimente în spiritul integrării
şi solidarităţii europene (Spring
Day, Ziua limbilor moderne,
etc.)
-Respectarea - instruirea elevilor cu privire la 0,25 1p
sistemelor şi a normele de securitate şi protecţie
procedurilor de personală; 0,5
sănătate şi - monitorizarea stării de
securitate a curăţenie a sălii de clasă unde se 0,25
muncii şi de PSI desfăşoară ora de curs;
prevăzute de - monitorizarea modului de
legislaţia în distribuire, consumare a
vigoare pentru produsele tip „Lapte şi corn” şi
activităţile depozitare a deşeurilor;
desfăşurate în
tipul respectiv de
organizaţie.
-Promovarea în - manifestarea unui 0,5 1p
comunitate a comportament de loialitate faţă
activităţii unităţii de şcoală şi colegi; 0,5
de învăţământ şi - realizarea de activităţi de
a ofertei promovare a ofertei pentru
educaţionale. elevii/părinţii de clasa I şi a V-a,
35
TOTAL 10 p

Preşedintele Consiliului de administraţie,


Prof. Lider de sindicat,

DIRECTOR,

PROF.

Am luat la cunoştinţă azi, ......................

PROFESOR/ ÎNVĂŢĂTOR

______________________________________

Lista surselor de informare

1. Evaluarea directa:
– la clasa;
– in cadrul activitatilor extracurriculare;
– la activitatile cu parintii sau cu alti purtatori de interese de la nivelul comunitatii.

2. Ancheta prin chestionar sau interviu:


a) aplicat educabililor si absolventilor, pentru evidentierea:
– nivelului de satisfactie fata de activitatea depusa;
– nivelului respectului reciproc manifestat in cadrul relatiei profesor-elev;
– calitatii limbajului utilizat – corectitudine, accesibilitate;
– nivelului de satisfacere a nevoilor si intereselor individuale;
b) aplicat parintilor, pentru evidentierea:
36
– nivelului de satisfactie fata de activitatea depusa;
– nivelului respectului reciproc manifestat in cadrul relatiei profesor-elev;
– calitatii limbajului utilizat - corectitudine, accesibilitate;
– nivelului de satisfacere a nevoilor si intereselor individuale; c)aplicat reprezentantilor altor purtatori de
interese din comunitate, pentru evidentierea:– nivelului de satisfactie fata de activitatea depusa;
– utilitatii si aplicabilitatii celor invatate;
– nivelului de satisfacere a nevoilor si intereselor comunitare.

3. Analiza produselor activitatii:


– produsele educabililor - caiete, lucrari scrise, lucrari practice, rezultatele la probele de evaluare,
artefacte (desene, lucrari practice etc.), inregistrari video sau audio, imagini etc.;
– produsele activitatii cadrului didactic: documente de proiectare a activitatii (planificarile calendaristice,
proiectele unitatilor de invatare), documente privind evaluarea rezultatelor scolare si ale activitatilor
extrascolare, portofolii, auxiliare curriculare si material didactic, fise de progres, fise de lucru (individual
sau colectiv) etc.;
– documente emise de terti: diplome, adeverinte si certificate, procese-verbale si alte documente legate de
inspectie, procese-verbale si alte documente ale comisiilor metodice si ale catedrelor, rapoarte de
autoevaluare/evaluare interna si de evaluare externa etc.

37
Structura anului şcolar;
Calendar şcolar ;
Schema orară;
Orarul (cei care lucrează cu clase simultane vor întocmi
orarul astfel încât să rezulte modul de cuplare a
disciplinelor; pe orar se vor specifica orele de desfăşurare a
lecţiilor);
Programe şcolare;
Programe pentru disciplina opţională (aprobate de
Inspectoratul Şcolar) ;
Planificarea calendaristică ;
Proiectele unităţilor de învăţare ;
Proiecte didactice ;
Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi
folosit la clasa respectivă) ;
Lista materialului didactic propus a fi procurat prin
mijloace proprii, prin sponsorizări ;
Lista lecturii suplimentare.

33
CABINET MINISTRU

_____________________________________________________________________

ORDIN
privind structura anului şcolar 2012 – 2013

În temeiul prevederilor art. 94, alin. (2), lit. r) din Legea Educaţiei
Naţionale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în baza
prevederilor art. 22, alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 536/2011 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, cu modificările și completările ulterioare,

MINISTRUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI


emite prezentul ordin:

Art.1 (1) Anul şcolar 2012-2013 are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 178
de zile lucrătoare.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), se stabilesc următoarele:
a) pentru clasele terminale din învățământul liceal, anul școlar are 37 de
săptămâni din care durata cursurilor este de 33 de săptămâni, 4 săptămâni fiind
dedicate desfășurării examenului național de bacalaureat. Cursurile claselor
terminale se încheie în data de 31 mai 2013;
b) pentru clasa a VIII-a, anul școlar are 36 de săptămâni din care durata
cursurilor este de 35 de săptămâni, o săptămână fiind dedicată desfășurării
evaluării naționale. Cursurile claselor a VIII-a se încheie în data de 14 iunie
2013;
c) pentru clasele din învățământul liceal - filiera tehnologică, cu excepția
claselor terminale, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de
învăţământ, în vigoare.
d) pentru clasele din învăţământul profesional cu durata de 2 ani, durata
cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare;
e) pentru învăţământul special - clasele a IX-a - a XI-a, ciclul inferior al liceului,
filiera tehnologică, durata cursurilor este de 37 de săptămâni, însumând 182 de
zile;
f) stagiile de pregătire practică pentru care au optat absolvenții ciclului inferior
al liceului, filiera tehnologică, cuprind 720 de ore care se desfășoară în perioada
propusă de unitatea de învățământ organizatoare și aprobată de inspectoratul
școlar, conform structurii anului școlar, cu respectarea vacanțelor;
g) pentru învăţământul postliceal (şcoală postliceală şi şcoală de maiştri),
durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ, în
vigoare.

34
Art.2 Anul şcolar 2012-2013 începe pe data de 1 septembrie 2012, se încheie pe
data de 31 august 2013 şi se structurează pe două semestre, după cum urmează:
Semestrul I
Cursuri – luni, 17 septembrie 2012 – vineri, 21 decembrie 2012.
În perioada 5 noiembrie-11 noiembrie 2012, clasele din învăţământul primar şi
grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă.
Vacanţa de iarnă – sâmbătă, 22 decembrie 2012 – duminică, 13 ianuarie 2013

Semestrul al II-lea
Cursuri – luni, 14 ianuarie 2013 – vineri, 5 aprilie 2013
Vacanţa de primăvară – sâmbătă, 6 aprilie 2013 – duminică, 14 aprilie 2013
Cursuri – luni, 15 aprilie 2013 – vineri, 21 iunie 2013
Vacanţa de vară – sâmbătă, 22 iunie 2013 – duminică, 15 septembrie 2013

Art.3 În zilele libere prevăzute de lege nu se organizează cursuri.

Art.4 (1) Săptămâna 1 – 5 aprilie 2013 din semestrul al doilea este săptămână
dedicată activităților extracurriculare și extrașcolare, în cadrul programului
numit „Să știi mai multe, să fii mai bun!”, având un orar specific.
(2) Tipurile de activități care se organizează în săptămâna menționată la alin.
(1), modalitățile de organizare și responsabilitățile se stabilesc conform anexei
care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art.5 (1) Tezele din semestrul I al anului şcolar 2012-2013 se susţin, de regulă,
până la data de 30 noiembrie 2012.
(2) Tezele din semestrul al II-lea al anului şcolar 2012-2013 se susţin, de
regulă, până la data de 25 mai 2013.
Art.6 (1) În situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile
climaterice locale speciale şi de specificul şcolii, inspectoratele şcolare pot
aproba, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări ale structurii
anului şcolar stabilite prin prezentul ordin.
(2) Solicitarea de modificare a structurii anului școlar se face după consultarea
consiliului reprezentativ al părinților din unitatea/unitățile de învățământ
respectivă/respective.
(3) Aprobarea modificării structurii anului şcolar, menţionată la alin. (1), se
acordă în condiţiile asigurării unui număr de zile de cursuri cel puțin egal cu cel
stabilit la art. 1, precum şi a posibilităţii ca toţi elevii să participe, fără restricţii
la examenele și evaluările naționale: evaluarea națională a absolvenților clasei a
VIII-a, examenul de bacalaureat, examenele de certificare a competențelor
profesionale, examenele de atestare a competențelor, examenele de absolvire.
Art.7 Calendarul examenelor/evaluărilor naţionale, al examenelor de absolvire,
respectiv de certificare/atestare a competenţelor profesionale/ a competențelor,
precum şi calendarul admiterii în clasa a IX-a se aprobă prin ordine distincte ale
ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

35
Art.8 La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă ordinul
ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3794/2012, publicat
în Monitorul Oficial al României nr. 296 din 5 mai 2012.
Art.9 Direcţia generală educaţie şi învățare pe tot parcursul vieții, Direcţia
generală învăţământ în limbile minorităţilor, relaţia cu Parlamentul şi partenerii
sociali, Direcţia generală management, resurse umane și rețea şcolară,
inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi
conducerile unităţilor de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului
ordin.
Art.10 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

MINISTRU,
Ecaterina ANDRONESCU

Bucureşti
Nr. 5635
Data 31.08.2012

36
17. IX. 2012 –
21. XII. 2012
(pentru clasele din învăţământul primar şi grupele din 05. XI -11. XI. 2012
învăţământul preşcolar).

37
22. XII. 2012 –
13. I. 2013

13 săptămâni-65
zile primar
ciclul
- gimnaziu şi liceu-14 săptămâni -–70 - zile

14. I. 2013 –
05. IV. 2013
1-5aprilie 2013

06. IV. 2013 –


14. IV. 2013

38
15. IV. 2013–
21. VI. 2013
22 săptămâni -108 zile

22. VI. 2013 –


15. IX. 2013

ANEXA la ordinul MECTS nr. 5635/31.08.2012 privind structura anului școlar 2012-2013

Prevederi generale

1. Săptămâna 1 – 5 aprilie 2013 va fi dedicată activităților educative extracurriculare și


extrașcolare, în cadrul programului numit „Să știi mai multe, să fii mai bun!”. În
această săptămână nu se organizează cursuri conform orarului obișnuit al unității de
învățământ, iar programul „Să știi mai multe, să fii mai bun!” se va desfășura în
conformitate cu un orar special.
2. Scopul acestui program este implicarea tuturor copiilor preșcolari/elevilor și a cadrelor
didactice în activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor
preșcolari/elevilor, să pună în valoare talentele și capacitățile acestora în diferite domenii, nu
neapărat în cele prezente în curriculumul național și să stimuleze participarea lor la acțiuni
variate, în contexte nonformale.
3. În perioada 2 – 7 aprilie 2013, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
organizează etapele naționale ale olimpiadelor școlare pe discipline de învățământ și, după
caz, ale concursurilor școlare.

39
4. În programul „Să știi mai multe, să fii mai bun!”, elaborat și organizat de fiecare
unitate de învățământ, vor fi incluși toți copiii preșcolari/elevii și toate cadrele didactice care
nu participă la etapa națională a olimpiadelor și concursurilor școlare.

Planificarea și aprobarea programului

5. În vederea elaborării programului de activități, în timpul primului semestru, se vor solicita


propuneri elevilor, la orele de dirigenție, și cadrelor didactice, în cadrul şedinţelor comisiilor
metodice, părinţilor, în cadrul şedinţelor cu părinţii, precum şi reprezentaţilor autorităţilor
administraţiei publice locale/ai comunităţii, în cadrul şedinţelor consiliului de administraţie.
6. După colectarea propunerilor, se vor desfășura dezbateri în colectivele de elevi, în consiliul
elevilor, în consiliul profesoral și în comitetul reprezentativ al părinților, în vederea adoptării
programului agreat de majoritatea elevilor şi a cadrelor didactice.
7. Modalitatea de selecție a activităților propuse se decide la nivelul unităților de învățământ
şi presupune implicarea, în egală măsură, a elevilor, a cadrelor didactice, a părinților, astfel
încât proiectele și activitățile selectate să corespundă obiectivelor educaţionale specifice
comunităţii școlare, fiind un rezultat al opțiunilor acesteia.
8. Tipurile de activități care se organizează în săptămâna menționată, durata acestora,
modalitățile de organizare și responsabilitățile se stabilesc în consiliul profesoral și se aprobă
de consiliul de administrație al unității de învățământ, până la data de 15 februarie 2013.
9. Consilierul educativ din unitatea de învățământ centralizează propunerile agreate, în
vederea includerii acestora în Calendarul Activităților Educative al unității de învățământ, ca
domeniu distinct: programul „Să știi mai multe, să fii mai bun!”.
10. Conducerile unităților de învățământ vor asigura popularizarea programului „Să știi
mai multe, să fii mai bun!”, la nivel local pentru crearea unui impact pozitiv al
activităților organizate, atât la nivelul unității de învățământ, cât și la nivelul
comunității.

11. Unitățile de învățământ sunt încurajate să permită participarea părinților, a voluntarilor, a


reprezentanților mass-mediei și a publicului larg la activitățile care se pretează la acest tip de
deschidere spre comunitate.

Conținutul și organizarea programului

12. Se recomandă elaborarea unor proiecte la nivelul grupelor de preșcolari/claselor, al


grupurilor de clase sau al unității de învățământ, care să urmărească și să permită realizarea
unor obiective educaționale, prin activități care, în programul normal din perioada cursurilor,
nu se pot derula.
13. Proiectele se pot organiza și în consorțiile școlare, în parteneriat cu alte unități de
învățământ, cu organizații neguvernamentale, cu palatele și cluburile copiilor, cu cluburile
sportive școlare, cu direcțiile de tineret și sport, cu taberele școlare, cu instituții culturale și
științifice (institute de cercetări, instituții de învățământ superior etc.), cu poliția, jandarmeria,
inspectoratele pentru situații de urgență, cu direcțiile de sănătate publică, agențiile pentru
protecția mediului etc.
14. Atât elevii, cât și cadrele didactice vor alege activitățile la care doresc să participe, din
lista celor propuse. De asemenea, se va avea în vedere posibilitatea implicării părinților care
doresc acest lucru, precum și a altor parteneri.
15. Fiecare activitate la care participă copii preșcolari/elevi trebuie să fie coordonată de un
număr corespunzător de cadre didactice. Indiferent de tipurile de activități organizate,

40
conducerea unității de învățământ și cadrele didactice vor lua toate măsurile pentru asigurarea
supravegherii copiilor preșcolari/elevilor și a securității acestora.
16. Tipurile de activități care pot fi organizate în cadrul programului „Să știi mai multe,
să fii mai bun!”, pot include:
- activități culturale;
- activități tehnico-științifice;
- activități sportive;
- activități de educație pentru cetățenie democratică, pentru promovarea valorilor umanitare
(inclusiv voluntariat, caritate, implicare activă în societate, responsabilitate socială, relații și
comunicare etc.);
- activități de educație pentru sănătate și stil de viață sănătos (inclusiv referitoare la
dependență de calculator, siguranță pe internet etc.);
- activități de educație ecologică și de protecție a mediului (inclusiv colectare selectivă,
economisirea energiei, energie alternativă etc.);
- activități de educație rutieră, PSI, educație pentru reacții corecte în situații de urgență etc.;
- altele.
Aceste activități se vor organiza sub diferite forme, de exemplu:
- ateliere de teatru, dans, muzică, arte plastice, educație media și cinematografică;
- competiții organizate la nivelul școlii, al grupurilor de școli, al localității sau al județului;
- mese rotunde, dezbateri;
- activități de voluntariat sau de interes comunitar;
- campanii antitutun/antialcool/antipoluare/de prevenire a delincvenței juvenile/de prevenire a
traficului de persoane etc.;
- proiecte comunitare, de responsabilitate socială;
- peer - education;
- schimburi de experiență;
- vizite de studii;
- tabere/școli de creație sau de cercetare;
- parteneriate educaționale și tematice la nivel de unități de învățământ, pe plan intern și
internațional, pentru dezvoltarea aptitudinilor pentru lucrul în echipă și în proiecte.

Monitorizare și evaluare

17. Activitățile vor fi organizate în fiecare zi lucrătoare a săptămânii menționate, acoperind


cel puțin numărul de ore prevăzut în orarul obișnuit al școlii, atât pentru elevi, cât și pentru
cadrele didactice.
18. După aprobarea de către consiliul de administrație, programul adoptat devine obligatoriu,
atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice.
19. Elevii au obligația de a participa la activitățile pentru care s-au înscris, absențele fiind
înregistrate în catalog la rubrica Purtare.
20. Activitățile aprobate se vor menționa în condica de prezență a cadrelor didactice și vor fi
monitorizate de conducerea unității de învățământ.
21. Fiecare unitate de învățământ va elabora instrumente și criterii de evaluare a activităților
desfășurate în săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!”. Elaborarea criteriilor se
va realiza printr-o procedură transparentă, prin implicarea elevilor, părinților și a cadrelor
didactice, cu consultarea, după caz, a partenerilor din afara unității de învățământ implicați în
program. Instrumentele și criteriile de evaluare sunt avizate de consiliul profesoral, aprobate
de consiliul de administrație și anunțate comunității școlare și publicului larg cu cel puțin 3
săptămâni înainte de începerea activităților propriu-zise.

41
22. Directorul unității de învățământ, consilierul educativ şi șeful comisiei pentru evaluarea și
asigurarea calității vor monitoriza și vor evalua activitățile din programul „Să știi mai
multe, să fii mai bun!”, folosind instrumentele și criteriile aprobate.
23. Inspectoratele școlare vor delega reprezentanţi pentru a monitoriza activitățile organizate
de către unitățile de învățământ în cadrul programului „Să știi mai multe, să fii mai
bun!”
24. După încheierea vacanței de primăvară, în fiecare unitate de învățământ, primul consiliu
profesoral va analiza calitatea activităților organizate, rezultatele educaționale ale acestora,
precum și modalitățile de ameliorare a planificării și organizării programului „Să știi mai
multe, să fii mai bun!”. La activitatea de analiză din cadrul consiliului profesoral vor
participa şi reprezentanţi ai elevilor şi părinților, care vor prezenta puncte de vedere asupra
activităţilor derulate în program. Directorul unității de învățământ va prezenta un raport de
monitorizare a calităţii activităţilor planificate.
25. La sfârşitul anului şcolar, inspectoratele școlare vor include în raportul privind starea
învățământului un capitol referitor la relevanța și valoarea formativă a tuturor activităților
desfășurate în cadrul programului „Să știi mai multe, să fii mai bun!”, evidenţiind
nivelul interesului manifestat de elevi și cadre didactice față de organizarea şi desfăşurarea
acestuia.

Valorificarea exemplelor de bună practică

26. În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare aprobate, activitățile desfășurate pot fi


premiate la nivelul unității de învățământ, cu sprijinul autorităților administrației publice
locale, al partenerilor educaționali, din resurse proprii etc.
27. Unitățile de învățământ sunt încurajate să își promoveze cele mai bune activități prin
metode variate, care să asigure informarea publicului larg și implicarea unui procent mare de
membri ai comunității în evaluarea și stabilirea celor mai valoroase acțiuni: chestionare
aplicate elevilor, cadrelor didactice și părinților, un ”jurnal” al săptămânii „Să știi mai
multe, să fii mai bun!” făcut public, prezentarea activităților pe site-ul propriu, pe cel al
partenerilor implicați în activități, informări/articole în mass-media locală sau centrală,
fotografii, filme, organizarea unui vot direct al elevilor, părinților, cadrelor didactice,
organizarea unui vot electronic pentru publicul larg etc.
28. În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare aprobate, fiecare unitate de învățământ
poate selecţiona o singură activitate din cele desfăşurate, cu care să participe la competiția
celor mai interesante activități desfășurate la nivel județean/al municipiului București în
cadrul săptămânii „Să știi mai multe, să fii mai bun!”.
29. Pentru a participa la competiţia organizată la nivel județean/al municipiului București,
unitatea de învățământ va încărca pe site-ul inspectoratului școlar, la rubrica dedicată
competiției din cadrul programului „Să știi mai multe, să fii mai bun!”, dosarul
activității propuse.
30. La nivel județean/al municipiului București, competiția își propune să selecteze și să
promoveze pe site-ul inspectoratului cele mai interesante 10 activități care s-au desfășurat în
săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!”, câte una din fiecare din domeniile:
- cultural;
- artistic;
- tehnic;
- științific;
- sportiv;

42
- cetățenie democratică și responsabilitate socială;
- educație pentru sănătate și stil de viață sănătos;
- educație ecologică și protecție a mediului;
- abilități de viață;
- consiliere și orientare.
31. Selecția activităților se va face în baza unor criterii stabilite de inspectoratul școlar printr-
o procedură transparentă, prin implicarea consiliului județean/al municipiului București al
elevilor, a organizațiilor reprezentative ale părinților și a consiliului consultativ al cadrelor
didactice. Criteriile și modalitatea de evaluare, modalitatea și termenul limită de încărcare a
dosarelor activităților vor fi stabilite de fiecare inspectorat și comunicate unităților de
învățământ din subordine și publicului larg în timp util, dar nu mai târziu de data de 1 martie
2013.
32. Fiecare inspectorat va stabili, prin decizie a inspectorului școlar general, componența
comisiei de evaluare a activităților primite de la unităţile de învăţământ. Comisia va evalua
dosarele depuse, în conformitate cu modalitățile și criteriile stabilite la nivelul inspectoratului
și comunicate public, și va selecta cel mult câte o activitate pentru fiecare domeniu menționat
la pct. 30.
33. Inspectoratele școlare sunt încurajate să promoveze cele mai bune activități ale unităților
de învățământ prin metode variate, care să asigure informarea publicului larg și implicarea
unui procent mare de membri ai comunității în evaluarea și stabilirea celor mai valoroase
acțiuni: prezentarea activităților pe site-ul propriu, pe cel al partenerilor implicați în activități,
informări/articole în mass-media locală sau centrală, fotografii, filme, organizarea unui vot
direct al elevilor, părinților, cadrelor didactice, organizarea unui vot electronic pentru publicul
larg etc.
34. În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare stabilite la nivelul inspectoratelor școlare,
activitățile desfășurate pot fi premiate la nivelul județului/al municipiului București, cu
sprijinul autorităților administrației publice locale, al partenerilor educaționali, din resurse
proprii etc.
35. Dosarele activităților transmise de unităţile de învăţământ inspectoratelor școlare în
vederea participării la etapa națională a competiției „Să știi mai multe, să fii mai
bun!” sunt evaluate de comisiile desemnate de inspectoratele şcolare până la data de 30
aprilie 2013.
36. Elementele care trebuie să se găsească în dosarele activităților care participă la competiția
națională din cadrul programului „Să știi mai multe, să fii mai bun!” și criteriile de
evaluare vor fi comunicate de MECTS până la data de 1 martie 2013.
37. Activităţile transmise de inspectoratele şcolare vor fi postate pe site-ul MECTS în
perioada 1 – 10 mai 2013.
38. Evaluarea activităților propuse de inspectoratele școlare se va face pe baza unui punctaj,
obținut în urma a două tipuri de evaluări: o evaluare făcută de o comisie MECTS, având o
pondere de 60% din punctajul total, și o evaluare acordată ca urmare a votului on-line al
vizitatorilor site-ului www.edu.ro, având o pondere de 40% din punctajul total.
39. Comisia din MECTS, aprobată de secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar, va
înainta acestuia rezultatele propriei evaluări, în plic închis, până la data de 15 mai 2013.
40. Vizitatorii site-ului www.edu.ro vor avea posibilitatea de a acorda votul lor activităţilor
considerate cele mai relevante sau interesante. Pentru rezultatul final, se vor lua în calcul
voturile exprimate on-line până la data de 19 mai 2013, ora 24.
41. În baza evaluării efectuate de comisia MECTS și a voturilor acordate on-line, activităţile
câştigătoare vor fi desemnate până la data de 24 mai 2013. Rezultatele vor fi postate pe
website-ul MECTS.

43
42. Premierea celor 10 școli în care s-au desfășurat activitățile declarate câștigătoare la nivel
național va avea loc în preajma datei de 1 iunie 2013. Detaliile privind premierea vor fi
transmise la data anunţării rezultatelor evaluării.

ACTIVITĂŢI
-Programul „Să știi mai multe, să fii mai bun!”-

CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!

Grupa de vârstă: copiii din clasele primare


Ariile de dezvoltare: afectivă, socială, fizică, intelectuală, spirituală şi a caracterului
Denumirea activităţii: CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!
Loc de desfăşurare: în interior, în sala de clasă
Perioada:
Durata: 4 ore (240 minute)
Nr. participanţi: o clasă de elevi
Obiectivele activităţii:

 Copilul îşi dezvoltă abilităţile de comunicare şi reuşeşte să se facă înţeles.


 Copilul îşi dezvoltă abilităţile de interacţiune socială şi adoptă o atitudine pozitivă în
dezvoltarea relaţiilor cu cei din jur.
 Copilul adoptă o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte viaţa şi oamenii.
44
 Copilul îşi dezvoltă capacitatea de a se exprima prin diferite forme de comunicare.
 Copilul relaţionează cu cei din jur în mod nediscriminatoriu, fără a fi influenţat de
stereotipuri sau prejudecăţi de ordin social, religios, etnic sau sexual şi urmăreşte
înlăturarea lor şi a efectelor acestora.
 Copilul îşi conştientizează şi acceptă propriile trăiri şi sentimente, înţelege cauzele şi
efectele pe care acestea le pot avea asupra sa şi a celorlalţi.
 Copilul caută să atingă şi să-şi menţină echilibrul interior, să se dezvolte pentru a
deveni matur din punct de vedere emoţional.
 Copilul îşi consolidează încrederea în sine, fiind conştient de capacităţile personale şi
de potenţialul de care dispune, pentru a-şi găsi propriul rol.
 Copilul este capabil să-şi exprime propriile trăiri şi sentimente într-un mod autentic.
 Copilul este capabil să-şi identifice şi să-şi controleze propriile reacţii în diferite
circumstanţe şi în relaţiile cu persoanele din jur.
 Copilul acţionează în mod responsabil pentru dezvoltarea grupului promovând şi
facilitând un climat de colaborare în interiorul acestuia.
 În interiorul grupului din care face parte, copilul participă la definirea, respectarea şi
evaluarea unor reguli unanim acceptate.
 Copilul este conştient de rolul şi importanţa relaţiilor de interdependenţă dintre
membrii unui grup şi caută să descopere şi să pună în valoare potenţialul fiecăruia.
 Copilul este adeptul adevărului, al corectitudinii, al integrităţii, al modestiei şi
acţionează cu demnitate.
 Copilul abordează viaţa într-o manieră optimistă şi cu simţul umorului.
 Copilul urmăreşte să optimizeze în mod creativ activităţile pe care le întreprinde.

Descrierea activităţii:
Pentru această zi ne-am gândit, dacă vremea nu ţine cu noi (plouă, e frig, etc) să
desfăşurăm activitatea în interior (fie în sala de clasă, fie undeva unde să fim protejaţi de
ploaie, frig). Totodată, pentru această activitate, vă recomandăm să îi anunţaţi pe copii să fie
îmbrăcaţi ca atunci când ar face activităţi în natură (haine sport, haine lejere). O ocazie bună
este chiar să îi chemaţi şi pe părinţii copiilor şi să vă ajute în derularea activităţii.

Imediat ce au ajuns toţi copiii, vom începe activitatea prin a le povesti copiilor ce
înseamnă cercetăşia pentru grupa aceasta de vârstă. (Pentru aceasta cadrele didactice
vor primi în perioada imediat următoare o prezentare cu ce înseamnă programul
educativ pentru copiii din clasele I-IV şi chiar vor avea şi câteva imagini sugestive
binevenite în povestire).
Programul pentru această întâlnire va fi:
Vom începe programul prin a-i provoca pe copii să fie activi, să reacţioneze rapid şi chiar
prin a se cunoaşte mai bine. Pentru a ne asigura că atmosfera va fi una nonformală vom
începe prin reanjarea sălii de clasă. Astfel spațiul din centru trebuie să fie cât mai bine degajat
și scaunele aranjate în formă de cerc pentru a putea permite o comunicare cât mai facilă între
participanți.

Astfel, am propus 2 jocuri de start:


- un joc de nume ”Cine sunt vecinii tăi?” (joc de 10 minute): Se face un cerc, apoi se
prezintă fiecare persoană în parte (numele). O persoană intră în cerc şi se va întreba pe sărite
câte o persoană: “Cine sunt vecinii tăi?”, iar persoana întrebată va răspunde: “Vecinii mei
sunt….. (şi le va spune numele)”. După ce răspunde, cel din cerc va întreba: “Şi cine ai vrea
să fie vecinii tăi?”, iar cel întrebat va spune două nume (altele decât a celor care îi sunt deja

45
vecini). Cei patru ale căror nume au fost pronunţate trebuie să îşi găsească un loc în partea
opusă. Precum şi cel din cerc trebuie să ocupe locul unuia dintre vecinii celui întrebat.
Dintre aceştia unul va rămâne fără loc – urmând să fie cel care va sta în cerc.
Jocul se termină după ce toţi participanţii au fost fie vecini, fie în cerc ori cei care au fost
întrebaţi.
- un joc energizant: MUSCA (joc de 10 minute): Se face un cerc, iar un copil va merge
în mijlocul cercului. Odată aşezaţi, copiii vor trebui să fie atenţi permanent la persoana din
stânga lor pentru că vor purta, pe parcursul jocului, numele acesteia. Adultul începe jocul
spunând că în zonă zboară o muscă şi că aceasta s-a aşezat pe capul lui ... (şi va spune numele
unei persoane din cerc) Persoana care s-a auzit strigată va trebui să spună că musca a zburat
pe capul lui ... (o altă persoană din cerc) înainte ca cel care se află în mijloc să ajungă la ea şi
să o atingă. Dacă a fost atinsă, va face schimb de locuri cu cel din mijloc. Atenţie însă la
faptul că numele pe care le au cei din cerc nu sunt numele lor, ci cele ale vecinilor din stânga.
Jocul se poate termina oricând, în funcţie de cât de implicaţi sunt şi cât de bine îşi cunosc
numele unii altora. Este recomandat ca la început să se facă câteva ture de probă pentru a fi
siguri ca jocul a fost înţeles.

Copiii sunt plini de energie şi atunci profităm de acest lucru venind cu o nouă
provocare pentru ei: să lucreze în echipe mici şi să înveţe să minimalizeze riscurile în jocurile
sale şi mai mult de atât, să găsească soluţii de a finaliza jocul în care este implicat.
Jocul se numeşte GROAPA CU CROCODILI şi durează 20 minute (vom avea
nevoie de o sfoară) .
Descriere:
Se întinde o sfoară pe sol. Participanţii la joc trebuie să se aşeze în şir indian pe
această sfoară. După ce s-au aliniat toţi, li se cere să se aşeze în ordine alfabetică, fără a călca
cu picioarele în afara sforii. Cel care dirijează jocul este “crocodilul” şi trebuie să-i mănânce
pe cei care ies în afara sforii. Cine este mâncat de “crocodili” merge la un capăt al sforii.
Jocul se termină când vor trece toţi şi ultimul va ajunge primul.

Deja copiii au zâmbetul pe buze, şi-au mai consumat din energie şi atunci venim cu
propunerea să facem ceva care să îi încurajeze în a creativi, spontani, în a găsi metode
ingenioase de refolosire a hârtiei reciclate prin realizarea unei FELICITĂRI DE
SFINTELE PAŞTI din hârtie reciclată. Activitatea va dura mai bine de 1 oră (vom avea
nevoie de mixere, site, pânze, burete, mirodenii, condimente, hârtie de reciclat –
ziare, ligheane, apă) .
Descriere: Hârtia folosită se rupe bucăţi mici care se pun într-un lighean şi se adaugă
câteva căni de apă. Conţinutul astfel obţinut se bate cu mixerul până când devine ca o pastă.
Se pot adăuga condimente sau mirodenii (scorţişoară, vanilie – astfel obţinându-se o hârtie
parfumată). Sita se bagă în acest amestec şi se scoate în poziţie orizontală. Sita se întoarce cu
susul în jos, astfel stratul de celuloză obţinut ajungând pe o pânză care va absoarbe apa în
exces.
De asemenea, utilizând un burete, apa mai poate fi absorbită şi pe cealaltă parte a sitei.
Sita se ridică, rămânând numai celuloza pe bucata de pânză.
Hârtia astfel obţinută poate fi ornată cu diferite condimente şi mirodenii, iar apoi lăsată la
uscat în sala de clasă, pe pânză pe care a fost pusă iniţial.
http://www.youtube.com/watch?
v=sJZCmLeQDDU&feature=list_related&playnext=1&list=SPFC639CBD500FFAB9
Nu uitaţi că, imediat ce vor finaliza felicitările, acestea trebui puse la uscat şi abia după
câteva zile (când vă asiguraţi că sunt uscate) copiii le pot lua acasă.

46
După finalizarea acestei activităţi, fiind una care i-a solicitat psihic în a se descoperi,
ne uităm la ceas şi realizăm că e nevoie de o pauză în care să-şi mănânce prânzul. Le vom da
20 de minute pentru aceasta.

Şi după această lungă pauză (la care vă recomandă, dacă vedeţi că au terminat mai
repede şi vor să reînceapă activitatea, atunci să vă pliaţi pe această nevoie şi să începeţi mai
repede), ne-am gândit să facem un joc mai interactiv, cât să reînceapă activităţile cu zâmbetul
pe buze.
Jocul se numeşte ZIDUL URLĂTOR şi nu va dura mai mult de 10 minute. Vă
recomandăm să ieşiţi în curtea şcolii pentru acest joc.
Descriere:
Grupul se împarte în trei şiruri paralele, aşezate la o distanta de un metru între ele.
Primul şir trebuie să transmită un anumit mesaj celor din al treilea şir. Şirul din mijloc trebuie
să facă tot posibilul ca mesajul să nu fie recepţionat corect, emiţând zgomote şi realizând
mişcări. După cca. două minute, jocul se întrerupe şi se constată dacă mesajul a fost corect
recepţionat. Şirurile se schimbă astfel încât fiecare dintre acestea să fie pe rând emiţătorul,
receptorul şi elementul perturbator al mesajului.

După un joc unde şi-au solicitat din plin corzile vocale, haideţi să le pregătim un nou
concurs. Durează aproximativ 20 minute şi se numeşte DESENUL ÎNTRERUPT (vom
avea nevoie de coli de flipchart şi de carioci de diferite culori) : Participaţii se împart
în mai multe echipe şi se aşază în şir indian. La o distanţă de 10-15 m se prind foile pe un
perete. Fiecare echipă trebuie să deseneze pe foaie un desen care să reprezinte ceva. În ritm
de ştafetă se transmite markerul de la un participant la altul. Fiecare membru al echipei
desenează doar un singur semn pe foaie. Echipa nu are voie să discute pe timpul desfăşurării
jocului despre conţinutul desenului. Câştigă echipa care reuşeşte să deseneze cel mai sugestiv
desen în cel mai scurt timp.
La final, vă recomandăm să le acordaţi o pauză de 5 minute şi să aveţi un moment în
care să îi felicitaţi pe toţi pentru rezultatele obţinute şi chiar să aflaţi ce au vrut să realizeze
prin acel desen.

Nu înainte de a termina activitatea pentru ziua aceasta, haideţi să le propunem un joc


în care vom realiza un OM GIGANT chiar din corpurile lor cât să conştietizeze nevoia şi
utilitatea fiecărei componente a corpului uman. Jocul durează cam 20 de minute (vom
avea nevoie de diverse: o minge de fotbal, o batistă, un material care să ţină loc de
pantaloni/ de cămaşă, etc)
Descriere : Participanţii trebuie să formeze din corpurile lor un om gigant. Acest om
are o serie de probleme pe care trebuie să le rezolve.
 Îţi curge nasul – suflă-l!
 Ţi-au căzut pantalonii – apleacă-te şi ridică-i!
 O minge de fotbal se află la picioarele tale – loveşte-o!
 Şiretul îţi este dezlegat – leagă-l!
 Îţi este sete – bea apă!
Participanţii trebuie să acţioneze în funcţie de ce anume face o anumită “parte” a
corpului.
Menţiuni: Poziţia participanţilor în timpul jocului poate fi diferită: întinşi pe spate, în
picioare, ghemuit etc.

47
Suntem la sfârşitul activităţii. Vă propunem să faceţi o mică evaluare (fie că e discuţie
liberă de cum s-au simţit, fie că vor completa un desen cu diferite culori în funcţie de ce au
învăţat sau cum s-au simţit) ( diferite metode de evaluare vă vom pregăti şi noi cât,
dacă le găsiţi potrivite, să le folosiţi ) care să dureze mai mult de 10-15 minute.
După evaluare, copiii pot primi diplome sau diferitele surse de felicitare a acestora
pentru implicarea activă în această zi cercetăşească altfel.

Sursa: Organizaţia Naţională, Cercetaşii României, fondată 1913, Membră


Fondatoare a Organizaţiei Mondiale a Mişcării Scout

ACTIVITĂŢI
-Programul „Să știi mai multe, să fii mai bun!”-

CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!

1. Grupa de vârstă: copiii din clasele primare


2. Ariile de dezvoltare: afectivă, socială, fizică, intelectuală, spirituală şi a caracterului
3. Denumirea activităţii: CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!
4. Loc de desfăşurare: natură, aer liber
5. Perioada:
6. Durata: 4 ore
7. Nr. participanţi: o clasă de elevi
8. Obiectivele activităţii:

 Copilul îşi dezvoltă abilităţile de comunicare şi reuşeşte să se facă înţeles.


 Copilul îşi dezvoltă abilităţile de interacţiune socială şi adoptă o atitudine
pozitivă în dezvoltarea relaţiilor cu cei din jur.
 Copilul adoptă o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte viaţa şi oamenii.

48
 Copilul îşi dezvoltă capacitatea de a se exprima prin diferite forme de
comunicare.
 Copilul relaţionează cu cei din jur în mod nediscriminatoriu, fără a fi influenţat de
stereotipuri sau prejudecăţi de ordin social, religios, etnic sau sexual şi urmăreşte
înlăturarea lor şi a efectelor acestora.
 Copilul îşi conştientizează şi acceptă propriile trăiri şi sentimente, înţelege
cauzele şi efectele pe care acestea le pot avea asupra sa şi a celorlalţi.
 Copilul caută să atingă şi să-şi menţină echilibrul interior, să se dezvolte pentru a
deveni matur din punct de vedere emoţional.
 Copilul îşi consolidează încrederea în sine, fiind conştient de capacităţile
personale şi de potenţialul de care dispune, pentru a-şi găsi propriul rol.
 Copilul este capabil să-şi exprime propriile trăiri şi sentimente într-un mod
autentic.
 Copilul este capabil să-şi identifice şi să-şi controleze propriile reacţii în diferite
circumstanţe şi în relaţiile cu persoanele din jur.
 Copilul acţionează în mod responsabil pentru dezvoltarea grupului promovând şi
facilitând un climat de colaborare în interiorul acestuia.
 În interiorul grupului din care face parte, copilul participă la definirea,
respectarea şi evaluarea unor reguli unanim acceptate.
 Copilul este conştient de rolul şi importanţa relaţiilor de interdependenţă dintre
membrii unui grup şi caută să descopere şi să pună în valoare potenţialul fiecăruia.
 Copilul este adeptul adevărului, al corectitudinii, al integrităţii, al modestiei şi
acţionează cu demnitate.
 Copilul abordează viaţa într-o manieră optimistă şi cu simţul umorului.
 Copilul urmăreşte să optimizeze în mod creativ activităţile pe care le întreprinde.

9. Descrierea activităţii:
Pentru această zi ne-am gândit să ieşim în natură, fie mergem în parc fie într-un alt loc,
unde ne putem desfăşura activitatea. Astfel, vă recomandăm să îi anunţaţi să aibă pacheţel cu
ei pentru masa de prânz, plus apă de băut şi să fie îmbrăcaţi ca atunci când ar face activităţi în
natură (haine sport, haine lejere). O ocazie bună este chiar să îi chemaţi şi pe părinţii copiilor
şi să vă ajute în derularea activităţii.

Imediat ce am ajuns la locul unde ne vom desfăşura activitatea, vom începe activitatea
prin a le povesti copiilor ce înseamnă cercetăşia pentru grupa aceasta de vârstă. (Pentru
aceasta, cadrele didactice vor primi în perioada imediat următoare o prezentare
cu ce înseamnă programul educativ pentru copiii din clasele I-IV şi chiar vor avea
şi câteva imagini sugestive binevenite în povestire)
Programul pentru această întâlnire va fi:
Ajunşi la locul unde ne vom desfăşura programul vom începe prin a îi provoca pe copii să
fie activi, să reacţioneze rapid şi chiar prin a se cunoaşte mai bine. Asftel, am propus 2 jocuri
de start:
- un joc de nume ”Cine sunt vecinii tăi?” (joc de 10 minute): Se face un cerc, apoi se
prezintă fiecare personă în parte (numele). O persoană intră în cerc şi se va intreba pe sărite
câte o persoană: “Cine sunt vecinii tăi?”, iar persoana intrebată va răspunde: “Vecinii mei
sunt….. (şi le va spune numele)”. După ce răspunde, cel din cerc va întreba: “Şi cine ai vrea
să fie vecinii tăi?”, iar cel intrebat va spune două nume (altele decât a celor care îi sunt deja
vecini). Cei patru ale căror nume au fost pronunţate trebuie să îşi găsească un loc în partea
opusă. Precum şi cel din cerc trebuie să ocupe locul unuia dintre vecinii celui întrebat.
Dintre aceştia unul va rămâne fără loc – urmând să fie cel care va sta în cerc.

49
Jocul se termină după ce toţi participanţii au fost fie vecini, fie în cerc ori cei care au fost
întrebaţi.

- un joc energizant: MUSCA (joc de 10 minute): Se face un cerc, iar un copil va merge
în mijlocul cercului. Odată aşezaţi, copiii vor trebui să fie atenţi permanent la persoana din
stânga lor pentru că vor purta, pe parcursul jocului, numele acesteia. Adultul începe jocul
spunând că în zonă zboară o muscă şi că aceasta s-a aşezat pe capul lui ... (şi va spune numele
unei persoane din cerc) Persoana care s-a auzit strigată va trebui să spună că musca a zburat
pe capul lui ... (o altă persoană din cerc) înainte ca cel care se află în mijloc să ajungă la ea şi
să o atingă. Dacă a fost atinsă, va face schimb de locuri cu cel din mijloc. Atenţie însă la
faptul că numele pe care le au cei din cerc nu sunt numele lor, ci cele ale vecinilor din stânga.
Jocul se poate termina oricând, în funcţie de cât de implicaţi sunt şi cât de bine îşi cunosc
numele unii altora. Este recomandat ca la început să se facă câteva ture de probă pentru a fi
siguri ca jocul a fost înţeles.

Deja copiii au zâmbetul pe buze, şi-au mai consumat din energie alergând puţin şi
atunci venim cu propunerea să facem ceva care să îi încurajeze în a avea încredere în ei, în a
se cunoaşte mai bine, îi a ne povesti din felul lor de a fi.
Aşa că venim cu un joc care durează cam 20 minute, prin care ei îşi pot descrie
emoţiile şi sentimentele: RECUNOAŞTEREA COPACULUI (vom avea nevoie de câte
o eşarfă pentru fiecare copil)
Descriere: Fiecare copil este legat la ochi şi dus în preajma unui copac. Acestuia i se
va spune că pomul este noul său prieten şi că trebuie să îl cunoască cât mai bine, aşa că
trebuie să răspundă la cerinţe precum:
 Fă cunoştinţă cu el!
 Îmbrăţişează-ţi noul prieten!
 Bate palma cu el!
 Mângâie-l !

După 3-5 minute, copiii sunt adunaţi într-un grup şi dezlegaţi la ochi. Provocarea
pentru ei va fi să îşi regăsescă prietenul.
Este important să existe observatori care să reţină în dreptul cărui copac a fost aşezat
fiecare copil pentru a vedea dacă aceştia au reuşit să îi identifice la sfârşitul jocului.
După finalizarea acestei activităţi, fiind una care i-a solicitat psihic în a se descoperi, ne
uităm la ceas şi realizăm că e nevoie de o pauză în care să-şi mănânce prânzul. Le vom da 20
de minute pentru aceasta.
Şi după această lungă pauză (la care vă recomandă, dacă vedeţi că au terminat mai
repede şi vor să reînceapă activitatea, atunci să vă pliaţi pe această nevoie şi să începeţi mai
repede), ne-am gândit să le facem un joc mai complex, care să le pună mintea la contribuţie
în a lucra în echipe mici şi în a descoperi strategii pentru CAPTURAREA STEAGULUI
(un joc care poate ţine până la 1 oră) (vom avea nevoie de bandă de împrejmuire a
terenului, 2 steaguri, banderole de 2 culori diferite pentru diferenţierea echipelor):
http://www.youtube.com/watch?v=Ll0lAy9YX8g
Jocul se finalizează atunci când una din echipe a reuşit să captureze steagul echipei
adverse.
La final, vă recomandăm să le acordaţi o pauză de 10 minute şi să aveţi un moment în
care să îi felicitaţi pe toţi pentru efortul depus, pentru strategiile descoperite, pentru munca în
echipă şi indiferent dacă au câştigat jocul sau nu, pe data viitoare sunt şi mai pregătiţi în a
găsi alte metode pentru a captura steagul.
Nu înainte de a termina activitatea pentru ziua aceasta, haideţi să le propunem un joc
în care vom realiza un OM GIGANT chiar din corpurilor lor cât să conştietizeze nevoia şi
50
utilitatea fiecărei componente a corpului uman. Jocul durează cam 20 de minute (vom
avea nevoie de diverse: o minge de fotbal, o batistă, un material care să ţină loc de
pantaloni/ de cămaşă, etc).
Descriere : Participanţii trebuie să formeze din corpurile lor un om gigant. Acest om
are o serie de probleme pe care trebuie să le rezolve.
 Îţi curge nasul – suflă-l!
 Ţi-au căzut pantalonii – apleacă-te şi ridică-i!
 O minge de fotbal se află la picioarele tale – loveşte-o!
 Şiretul îţi este dezlegat – leagă-l!
 Îţi este sete – bea apă!
Participanţii trebuie să acţioneze în funcţie de ce anume face o anumită “parte” a
corpului.
Menţiuni: Poziţia participanţilor în timpul jocului poate fi diferită: întinşi pe spate, în
picioare, ghemuit etc.
Suntem la sfârşitul activităţii. Vă propunem să faceţi o mică evaluare (fie că e
discuţie liberă de cum s-au simţit, fie că vor completa un desen cu diferite culori în funcţie de
ce au învăţat sau cum s-au simţit) ( diferite metode de evaluare vă vom pregăti şi noi
cât, dacă le găsiţi potrivite, să le folosiţi ) care să dureze mai mult de 10-15 minute.
După evaluare, copiii pot primi diplome sau diferitele surse de felicitare a acestora
pentru implicarea activă în această zi cercetăşească altfel.
Sursa: Organizaţia Naţională, Cercetaşii României, fondată 1913, Membră
Fondatoare a Organizaţiei Mondiale a Mişcării Scout

51
Sem. I: 13 săptămâni – 65 zile Sem. II: 22 săptămâni-108 zile

50
Legendă:
Cursuri Săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!” Sărbători legale Vacanţe Zile libere

Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie


S S S S S1 S1 S1 S1
S2 S3 S7 Vacanţă S8 S9 Vacanţă S1 S2 S3
1 4 5 6 0 1 2 3
1 1 2
L 7 24 1 8 5 2 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28
1 1 2
M 8 25 2 9 6 3 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 29
1 1 1 2
M 9 26 3 0 7 4 31 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23 30
2 1 2 1
J 0 27 4 11 8 5 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 0 17 24 31
2 1 1 2 1
V 1 28 5 2 9 6 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 1 18 25
2 2 1 2 2 1
S 2 9 6 3 0 7 3 10 17 24 1 8 15 22 29 5 2 19 26
2 3 1 2 2 1
D 3 0 7 4 1 8 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 3 20 27

Februarie Martie Aprilie Mai Iunie


S S S S S S1 S1 S1 Vacanţ S1 S1 S1 S1 S1 S1 S1 S2 S2
S5 S7 S22
3 4 6 8 9 0 1 2 ă 3 4 5 6 7 8 9 0 1
1
L 4 11 8 25 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17
1 1
M 5 12 9 26 5 2 19 26 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18
2 1
M 6 13 0 27 6 3 20 27 3 10 17 24 1 8 15 22 39 5 12 19
2 2 1
J 7 14 1 8 7 4 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20
2 1
V 1 8 15 2 1 8 5 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21
51
2 1 1
S 2 9 16 3 2 9 6 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15
1 2 1 1
D 3 0 17 4 3 0 7 24 31 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16
Aria curriculară/disciplina I a II-a a III-a a IV-a

7-8 7-8 7-9 7-9


1.Limbă şi comunicare
Limba şi literatura română 7-8 7-8 5-7 5-7
- - 2-3 2-3
Limba modernă
2. Matematică şi ştiinţe ale naturii 4-5 4-5 4-6 4-6

3-4 3-4 3-4 3-4


Matematica
Cunoaşterea mediului/Ştiinţe ale 1 1 1-2 1-2
naturii
3. Om şi societate 1 1 2-3 3-5
- - 1-2 1-2
Educaţie civică
Istoria Românilor - -
Geografia României - - 1-2
Religie 1 1 1 1
4. Arte 2-3 2-3 2-3 2-3
1-2 1-2 1-2 1-2
Educaţie plastică
Educaţie muzicală 1-2 1-2 1-2 1-2
5. Educaţie fizică şi sport 2-3 2-3 2-3 2-3
2 2 2-3 2-3
Educaţie fizică
6. Tehnologii 1-2 1-2 1-2 1-2
1-2 1-2 1-2 1-2
Abilităţi practice
7. Consiliere si orientare 0-1 0-1 0-1 0-1
- - - -
Consiliere şi orientare
Curriculum elaborat în şcoală 1-3 1-3 1-4 1-4
(discipline opţionale)
Nr. total de ore alocat pentru trunchi 17 17 18 19
comun
Nr. minim de ore pe săptămână 18 18 20 21
Nr. maxim de ore pe săptămână 20 20 22 23

52
Nr. ore Nr. ore C.D.S. Nr. total
Aria curriculară disciplinară conf. trunchi A. E. O. ore
plan comun
1. LIMBĂ ŞI COMUNICARE
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ 5-7 5 1 6
LIMBA MATERNĂ1 2-3 2 2
2. MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE
MATEMATICĂ 3-4 3 1 4
ŞTIINŢE ALE NATURII 1-2 1 1
3. OM ŞI SOCIETATE
EDUCAŢIE CIVICĂ 1–2 1 1
ISTORIE 1–2 1 1
GEOGRAFIE 1–2 1 1
RELIGIE 1 1 1
4. ARTE
EDUCAŢIE MUZICALĂ 1–2 1 1
EDUCAŢIE PLASTICĂ 1–2 1 1
5. EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
EDUCAŢIE FIZICĂ 2–3 2 2
6.TEHNOLOGII
EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ 1–2 1 1
7.CONSILIERE ŞI ORIENTARE 0–1 0 0
CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII 1-4 1 1

NUMĂR TOTAL DE ORE: 23

53
Marţi
1.
2. Miercuri
3. 1.
Luni 4. 2.
1. 5. 3.
2.
4.
3.
5.
4.
5.

Joi Vineri
1. 1.
2. 2.
3. 3.
4. 4.
5. 5.

54
MANUALE ŞCOLARE:

Disciplina Manual Locul


Editura Anul Autori
Limba şi literatura Limba şi
română literatura
română

2 Matematică Matematică
Istorie Istorie
Geografie Geografie
Ştiinţe ale naturii Ştiinţe ale
naturii
Educaţie civică
Educaţie civică
Educaţie muzicală Educaţie
muzicală
Religie
Religie

MATERIALE DIDACTICE AUXILIARE:


......................................................................................................................................................

…………………………………………………………………………………………………..
55
…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

UZ OCAZIONAL:

ghiduri şcolare pentru elevi/învăţători:


………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
cărţi de uz şcolar sintetic: culegeri, antologii:
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
cărţi de uz şcolar specific: atlase, albume, dicţionare, tabele numerice/transformative,
portofolii ilustrative, hărţi etc:
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
cărţi beletristice prelucrate pedagogic (asortimentate cu o prefaţă în scop didactic, tabel
cronologic în consecinţă, termeni explicaţi în subsol sau în glosarul adiacent, extrase din
studii critice, focalizate pe textele prezentate etc.):
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………..
56
seturi imprimate de probe evaluative specifice (teste tipărite, de regulă de tip grilă, cu
caracter confidenţial, ce însoţesc unele manuale pentru evaluarea optimă):
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
diverse materiale imprimate adiacente: broşuri tematice, pliante, postere/afişe jubiliare
ş.a.:
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
materiale “imprimate”, realizate pe alt suport decât hârtie (fişierele dintr-un PC,
dischete, CD-ROM-uri, microfilme, diapozitive ş.a.m.d.):
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………............................................................
........................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................

57
Anul şcolar 2012 - 2013

Marcela Peneş, „Limba şi literatura română”, manual pentru clasa a IV-a,


Editura Ana , Bucureşti, 2006
Aurel Maior, Angelica Călugăriţa, Elena Maior „ Matematică”, manual pentru
clasa a IV- a, Editura Aramis , Bucureşti, 2006
Felicia Adăscăliţei, Liviu Lazăr, Viorel Lupu, „Istorie”, manual pentru clasa a
IV-a , Editura Corvin, Deva, 2006
Marcela Peneş, Ioan Şortan, „Geografie”, manual pentru clasa a IV-a, Editura
Ana, Bucureşti 2006
Ibric Elena, Chiriac Marinela, Macri Cecilia, „Ştiinţe ale naturii”, clasa a IV-a,
Editura Tiparg, Geamăna , com. Bradu, 2006
Dumitra Radu, „Educaţie civică”, manual pentru clasa a IV-a, Editura Aramis,
Bucureşti, 2006
Marcela Peneş, Miţu Antonia „Educaţie muzicală”, manual pentru clasa a IV-
a, Editura Ana, Bucureşti, 2006

58
1. Limba română -2 caiete dictando ( clasă, teme); vocabular;
2. Matematică -2 caiete cu pătrăţele ( clasă, teme); trusă geometrică;
3. Ştiinţe ale naturii - 1 caiet de biologie; dosar cu ţiple;
4. Geografie - 1 caiet geografie ; Atlas geografic;
5. Istorie -1 caiet dictando; Atlas istoric;
6. Educaţie civica -1 caiet cu linii dictando; dosar cu ţiple;
7. Educaţie muzicală - 1 caiet de muzică ( cu portative);
6. Educaţie plastică - bloc mic de desen; 4 pensule ( subţiri si groase);
acuarele; paletă pentru culori; cârpă; pahar; hârtie igienică;
7. Educaţie tehnologică - hârtie glasată; foarfecă; lipici; resturi de
materiale textile, fire de aţă ( lână, PNA , mohair), hârtie ( de la cadou, de
la ciocolată, de la flori); flori şi frunze presate; pahare de plastic; ghinde;
castane.
8. Limba franceză (Limba engleză) -1 caiet dictando;
9. Religie- 1 caiet dictando;
10. Educaţie fizică-trening, adidaşi; tricou; jocuri (pentru clasă pe vreme
rea )
11. Opţional : 1 caiet dictando, dosar

Alte rechizite:
* carioca, creioane colorate, pixuri de diferite culori, stilouri, pix cu gel;
* un carneţel;
* etichete şi coperte
* coli albe format A4

Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3915/31.05.2001


59
Se elimină:

Formarea capacităţii de lectură

“Delimitarea tablourilor şi formularea titlurilor acestora”

Formarea capacităţii de comunicare:

“*Compunerea după benzi desenate”

Elemente de construcţie a comunicării

în paragraful “Atributul”: precizarea “Se studiază numai


atribute substantivale în care substantivul este în cazul
acuzativ cu prepoziţie şi atribute exprimate prin numeral cu
valoare adjectivală. Nu este folosită terminologia
gramaticală.”

“*Complementul exprimat prin pronume”

Funcţia sintactică de subiect de la numeral

Se trec la extinderi:

Formarea capacităţii de lectură

“Personajul literar – trăsături fizice, trăsături morale”

“Dialogul”

Se introduc în curriculum nucleu:

Ghilimelele

Pronumele personal de politeţe

Adjectivul. Funcţia sintactică: atribut

Se modifică:
60
Formarea capacităţii de lectură/citire

“Formularea ideilor principale”, în loc de “Formularea


ideilor principale (numai în propoziţii sau în frază)”

Formarea capacităţii de comunicare

“Utilizarea ortogramelor şi scrierea corectă a cuvintelor


într-o / într-un; dintr-o / dintr-un;

v-a / va; n-ai / nai; ce-l / cel; nu-l; n-o / nu-i / n-am / n-are /
n-aţi / n-au etc.”, în loc de “Scrierea corectă a cuvintelor.
Utilizarea ortogramelor într-o/într-un; dintr-o/dintr-un; v-
a/va; n-ai/nai; ce-l/cel; nu-l; no/ nu-i/n-am/n-are/n-aţi/n-
au etc”

Elemente de construcţie a comunicării

la paragraful “Pronumele”, precizarea: “Pentru recunoaştere


se utilizează texte care conţin pronume personale cu formă
accentuată, sau neaccentuată, precedate sau neprecedate de
prepoziţii, în cazurile nominativ, genitiv, dativ, acuzativ. Se
vor analiza doar pronumele personale formă accentuată. Nu
este folosită terminologia gramaticală.”, în loc de “Pentru
recunoaştere şi pentru analiză se utilizează texte care conţin
pronume personale cu formă accentuată sau neaccentuată,
precedate sau neprecedate de prepoziţii, în cazurile
nominativ, genitiv, dativ, acuzativ. Nu este folosită
terminologia gramaticală.”

ŞCOALA:
AVIZ:
61
JUDEŢUL:
DIRECTOR,
TEL :

62
NR. ORE : 5 ore trunchi comun + 1 oră aprofundare
MANUALUL UTILIZAT : Limba şi literatura română
AUTORI : Marcela Peneş
EDITURA : Ana
SEMESTRUL I 13 x 6 = 78 ore
SEMESTRUL al II-lea 22 x 6 = 132 ore
TOTAL : 210 ore

63
Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3919 / 20.04.2005

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA A IV-A

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Aprobat prin ordin al ministrului


Nr. 3919 / 20.04.2005

Bucureşti, 2005

67
NOTĂ DE PREZENTARE

Textul de faţă reprezintă curriculum-ul disciplinei Limba şi literatura română pentru


clasa a IV-a, urmărind formarea şi dezvoltarea progresivă la elevi a competenţelor
esenţiale ale comunicării orale şi scrise, precum şi familiarizarea acestora cu texte literare
şi nonliterare, semnificative din punctul de vedere al vârstei cuprinse între 8/9 ani. Se
urmăreşte, totodată, structurarea la elevi a unui ansamblu de atitudini şi de motivaţii care
vor încuraja şi sprijini ulterior studiul limbii şi al literaturii române.
De altfel, scopul studierii disciplinei Limba şi literatura română în perioada şcolarităţii
obligatorii este acela de a forma progresiv un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară
de bază, capabil să înţeleagă lumea din jurul său, să comunice şi să interacţioneze cu
semenii, exprimându-şi gânduri, stări, sentimente, opinii etc., să fie sensibil la frumosul
din natură şi la cel creat de om, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii
pentru rezolvarea unor probleme concrete în viaţa de zi cu zi, să poată continua în orice
fază a existenţei sale procesul de învăţare.
În acest sens, curriculum-ul de faţă are la bază modelul comunicativ-funcţional,
model ce presupune dezvoltarea integrată a capacităţilor de receptare orală, de
exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului scris (“citirea/lectura”) şi de
exprimare scrisă.
Debutul şcolarităţii la 6 ani a determinat reconfigurarea demersului didactic din
perspective multiple: la nivelul curriculum-ului şcolar, al gestiunii activităţii de învăţare şi
de predare şi, nu în ultimul rând, al evaluării. Operându-se unele schimbări la nivelul
obiectivelor de referinţă pentru clasele I şi a II-a, în vederea relaxării ritmului de lucru (în
special la clasa I) şi a realizării individualizării demersului didactic, s-a urmărit găsirea unor
soluţii profesioniste pentru nevoile de şcolarizare impuse de diferenţele de vârstă
cronologică, dar şi de diferenţele de dezvoltare psihologică şi emoţională a elevilor.
Modificarea obiectivelor de referinţă a impus o reclădire a activităţilor de învăţare şi a
conţinuturilor, în vederea realizării corelaţiilor adecvate. Toate acestea au determinat
anumite schimbări şi în ceea ce priveşte metodologia construirii parcursului didactic, fără
de care nu se pot obţine rezultatele dorite.
Obiectivele de referinţă formulate pentru clasa a III-a sunt concepute în progresie,
realizându-se corelaţiile cu obiectivele urmărite în clasele I şi a II-a, propunându-se
activităţi de învăţare cât mai potrivite pentru atingerea obiectivelor propuse.
Astfel, curriculum-ul şcolar al disciplinei Limba şi literatura română pentru ciclul primar creează, prin
ansamblul obiectivelor de referinţă, o hartă echilibrată a ceea ce înseamnă competenţă de comunicare la această
vârstă, accentuând asupra elementelor de interacţiune în grup, de cooperare etc. Activităţile de învăţare
recomandate au fost selectate astfel încât să fie de tip productiv, să ofere o motivaţie
intrinsecă pentru învăţare şi să aibă un sens pentru copil, altfel acestea ar fi fost
consumatoare de timp, iar rezultatele ar fi fost de suprafaţă. Prin statutul lor orientativ, ele
lasă învăţătorului libertatea de a le utiliza selectiv, de a le adapta la grupul de elevi cu
care lucrează, în funcţie de parcurgă pe toate sau poate folosi alte exemple care i se par
mai potrivite pentru atingerea obiectivului propus. Schimbările făcute în cadrul ariei Limbă
şi comunicare au fost susţinute prin introducerea unor strategii cât mai diverse de
predare/învăţare, de o nouă modalitate de organizare a timpului şcolar pe activităţi
monodisciplinare şi transdisciplinare şi de utilizare a unor instrumente adecvate de
evaluare.
Prezentul document cuprinde:
 Obiective cadru (urmărite pe parcursul ciclului primar)
 Obiective de referinţă urmărite pe parcursul fiecărei clase
 Activităţi de învăţare pentru fiecare obiectiv de referinţă (sugestii de exerciţii/activităţi care pot
conduce la atingerea obiectivelor)
 Conţinuturi
 Standarde curriculare de performanţă pentru finele învăţământului primar.
I. OBIECTIVE CADRU

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

68
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

69
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ1 ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE
ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a IV-a elevul va Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
fi capabil: activităţi:
1.1. să sesizeze legătura logică dintre - formulare de întrebări pentru sesizarea raporturilor
secvenţele unui mesaj oral logice de tipul: din ce cauză? cu ce condiţie?;
(raporturi cauză-efect etc.) - exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale de
cele de detaliu din mesajul comunicat/receptat;
1. 2. să identifice sensul unui cuvânt - folosirea dicţionarelor pentru identificarea sensului
necunoscut cu ajutorul cuvintelor necunoscute întâlnite în mesajele orale;
dicţionarului - exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut
prin raportare la contextul în care apare şi de
confruntare cu sensul/sensurile oferite de dicţionare;
- exerciţii de înlocuire a cuvântului necunoscut prin
sinonime, antonime identificate în dicţionare;
1.3. să sesizeze structurile gramaticale - exerciţii de discriminare a structurilor gramaticale
(morfologice şi sintactice) corecte (morfologice şi sintactice) corecte de cele incorecte în
sau incorecte dintr-un mesaj fluxul enunţului etc.;
ascultat
1.4. să recepteze corect mesajul în - exerciţii de receptare auditivă a cuvintelor noi din
funcţie de condiţiile comunicării textele literare;
- exerciţii de ascultare a unor mesaje în diferite condiţii
de comunicare;
- exerciţii de identificare a unor cauze care împiedică
înţelegerea mesajului (voce slabă, zgomotul,
pronunţarea incorectă, neatenţia);
- exerciţii de sesizare a corespondenţei elementelor
verbale cu cele nonverbale (gesturi, mimică) în
comunicare etc.;
1.5. să manifeste atenţie şi toleranţă - activităţi de grup pe teme diferite;
faţă de partenerul de dialog - exerciţii cu argumente pro şi contra pe o temă dată;
- discuţii libere pe teme date;
- jocuri de rol, dramatizări.

1
Obiectivele de referinţă pentru clasa a IV-a se bazează pe obiectivele de referinţă pentru clasele I – a III-a,
pe care le integrează şi le dezvoltă.
70
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a IV-a elevul va Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
fi capabil: activităţi:
2.1. să construiască pe baza planului de - exerciţii de identificare a elementelor semnificative ce
idei propriu un text oral scurt trebuie transmise prin mesaj;
- exerciţii de reformulare a unui mesaj;
- exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se
organizează o temă dată;
- activităţi de comunicare pe baza unui plan de idei
realizat anterior;
2.2 să rostească mesaje, utilizând - exerciţii de dicţie şi de ortoepie;
pronunţarea şi intonaţia adecvată - exerciţii de pronunţare a numeralelor
cardinale complexe;
- jocuri de cuvinte;
- exerciţii de rostire corectă a cuvintelor cu probleme de
accentuare;
- exerciţii de reglare a intonaţiei, a tonului şi a vitezei
proprii de a vorbi;
- exerciţii de recitare a unor poezii;
- exerciţii de punere în scenă a unor povestiri etc.;

2.3. să redea prin cuvinte proprii - exerciţii de trecere de la vorbirea directă la vorbirea
conţinutul unui text citit sau al indirectă;
unui mesaj audiat - exerciţii de utilizare în contexte diverse, a achiziţiilor
lexicale noi;
- povestirea orală a unor texte literare/nonliterare citite
sau mesaje audiate;

2.4 să-şi adapteze vorbirea la diferite - exerciţii de dialog cu persoane diferite;


situaţii de comunicare - conversaţii pe teme cunoscute;
- exerciţii de simulare a unor situaţii de comunicare cu
parteneri diverşi (părinţi, profesori, colegi, vecini etc),
pe teme diverse;
- exerciţii de adaptare a elementelor de comunicare
nonverbală la comunicarea verbală în situaţie de
dialog etc.;
- simularea unor situaţii de comunicare (convorbiri
telefonice, dialoguri formale şi informale de diverse
tipuri) în cadrul cărora elevii să realizeze acte de
vorbire precum: utilizarea formulelor de salut, de
prezentare, de permisiune, de solicitare; formularea
unor întrebări sau a unor răspunsuri; povestirea unor
fapte şi întâmplări;
- exerciţii de exprimare a acordului/dezacordului prin
propoziţii afirmative/negative;

71
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
fi capabil: activităţi:
2.5. să integreze adecvat, în exprimarea - exerciţii de utilizare a substantivelor în genitiv şi în
orală proprie, elementele de dativ;
construcţie a comunicării studiate - exerciţii de utilizare în comunicarea orală a unor părţi
de propoziţie studiate;
- exerciţii de construire a propoziţiilor simple şi a
propoziţiilor dezvoltate;
- exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în
propoziţii dezvoltate şi invers;
- exerciţii de completare a unor enunţuri cu elemente de
construcţie a comunicării învăţate (substantiv,
numeral, adjectiv, pronume, verb);
- exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale;

2.6. să manifeste independenţă în - exersarea actelor de vorbire: utilizarea formelor de


situaţiile de comunicare salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare,
formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri,
povestirea unor fapte şi întâmplări, exprimarea
acordului sau dezacordului în legătură cu un fapt sau
cu atitudinea unei persoane;
- exerciţii de dezvoltare a iniţiativei comunicative şi a
curajului de a interveni în actul comunicării;
- exerciţii de rezolvare a unor probleme în grup pentru
dezvoltarea cooperării şi a concurenţei;
- exerciţii de exprimare a propriilor opinii în legătură cu
un fapt cunoscut etc.

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


3.1 să sesizeze rolul ilustraţiilor ce - exerciţii de recunoaştere a corespondenţei dintre
însoţesc un text mesajul transmis de ilustraţie şi cel transmis de texte;
- exerciţii de asociere a unor momente dintr-o naraţiune
cu ilustraţiile corespunzătoare;
- exerciţii de ordonare a ilustraţiilor după succesiunea
momentelor acţiunii prezentate de text;
- exerciţii de identificare a elementelor prezente în
ilustraţii care completează informaţia
transmisă de diverse texte, afişe sau articole

72
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
3.2. să desprindă idei principale şi - exerciţii de delimitare a unui text narativ în fragmente
informaţii de detaliu dintr-un text logice;
citit (literar-nonliterar) - exerciţii de identificare a temei din poeziile studiate;
- exerciţii în care se solicită completarea unor enunţuri
lacunare cu informaţii de detaliu desprinse din textul
suport;
- exerciţii de povestire a fiecărui fragment;
- exerciţii de formulare a ideilor principale într-o
succesiune logică;
- exerciţii de ordonare într-o succesiune logică a
întâmplărilor prezentate într-un text citit;
- exerciţii de identificare a determinanţilor spaţiali şi
temporali ai acţiunii;
- selectarea din text a caracteristicilor fizice şi morale ale
personajelor;
- grupări de personaje în funcţie de anumite
caracteristici;
- exerciţii de discutare a textelor narative citite, în
funcţie de următorii parametri: “cine” (personajele),
„ce face?” (acţiunea), „când”, “unde” (plasarea acţiunii
în timp şi spaţiu), “cum” (modul de desfăşurare a
acţiunii);
- exerciţii de citire explicativă şi selectivă pentru
desprinderea informaţiilor esenţiale şi de
detaliu dintr-un text citit;
3.3 să citească conştient, corect, fluent - exerciţii de marcare prin intonaţie a semnului
şi expresiv texte cunoscute întrebării, a semnului exclamării, a virgulei – în
enumerare şi pentru vocativ; exerciţii de
marcare prin pauză a punctului şi a *punctelor
de suspensie dintr-un text citit;
- exerciţii de identificare a cuvintelor cu aceeaşi formă,
dar cu înţeles asemănător şi de recunoaştere a sensului
din text;
- exerciţii de reglare a intensităţii şi volumului vocii
precum şi a ritmului vorbirii corespunzător încărcăturii
afective a mesajului;
- explicarea rolului pe care îl au semnele de punctuaţie
învăţate studiate în textele citite;

3.4 să citească în mod conştient şi - exerciţii de citire a unor texte la prima vedere, cu
corect un scurt text necunoscut adaptarea ritmului şi intonaţiei impuse de semnele de
punctuaţie etc.;

73
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
3.5. să identifice secvenţele narative, - exerciţii de identificare a elementelor
dialogate şi descriptive dintr-un descriptive dintr-un text;
text - exerciţii de prezentare a imaginii de ansamblu a
spaţiului sau a obiectului descris;
- exerciţii de identificare a dialogului prezent într-un text
narativ;
- exerciţii de evidenţiere a diferenţelor dintre o descriere
şi un dialog;
- exerciţii de recunoaştere şi de prezentare sumară a
trăsăturilor fizice şi sufleteşti ale personajelor;

3.6. să recunoască în textele studiate - exerciţii de recunoaştere a părţilor principale de


elementele de construcţie a propoziţie;
comunicării învăţate - exerciţii de recunoaştere a părţilor secundare de
propoziţie;
- exerciţii de diferenţiere a propoziţiilor simple de cele
dezvoltate;
- exerciţii de identificare a acordului dintre subiect şi
predicat;
- exerciţii de acord al adjectivului cu substantivul
determinat;

3.7. să manifeste interes şi iniţiativă - activităţi de alegere a lecturii în funcţie de gusturi;


pentru lectura unor texte variate - prezentarea unor lecturi individuale suplimentare celei
literare sau nonliterare impuse,
- lectura unor articole din revistele pentru copii;
- vizite la biblioteca şcolii, săli de lectură etc.
- conversaţii în grup, în care elevii să pună întrebări şi să
dea răspunsuri referitoare la un text citit etc.

74
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
capabil să: activităţi:
4.1 să aplice în mod conştient regulile de - copieri, transcrieri selective, dictări de enunţuri sau de texte
ortografie şi de punctuaţie ce conţin ortograme, numerale compuse, adjective terminate
în “-iu”, verbele “a fi” şi “ a lua”;
- exerciţii de ortografie: de recunoaştere a formei corecte de
scriere, de selectare, de completare, de punere în
corespondenţă, de compunere de enunţuri;
- exerciţii de utilizare a cratimei în scrierea ortogramelor şi a
liniuţei de despărţire în silabe în scrierea cuvintelor care nu
încap la sfârşitul rândului;
- exerciţii de ortografiere a formelor flexionare ale părţilor de
vorbire folosite în texte redactate;
- exerciţii de utilizare a semnelor de punctuaţie
(punctul, linia de dialog, virgula în enumerare şi
pentru vocativ, semnul întrebării, semnul
exclamării, ghilimelele în citarea de titluri de texte
sau nume de reviste, citarea cuvintelor unei
persoane sau citarea fragmentelor unor texte);
- jocuri gramaticale de corectare a greşelilor de ortografie
(jocuri gramaticale de corectare a greşelilor de scriere
(folosirea ortogramelor studiate, a numeralelor
compuse, a adjectivelor terminate în “-iu”, a verbelor “a
fi” şi “a lua”) şi de punctuaţie;
4.2 să alcătuiască povestirea unui text - exerciţii de împărţire a textului în unităţi logice de conţinut;
literar după un plan simplu de idei - exerciţii de formulare a ideilor principale;
- exerciţii de dezvoltare a ideilor principale într-un şir de
enunţuri cu înţeles logic;
- exerciţii de transformare a unei secvenţe dialogate în
povestire, cu folosirea adecvată a timpurilor verbelor şi a
persoanei verbului şi pronumelui etc.;
4.3. să redacteze diverse texte de mică - exerciţii de formulare a unor enunţuri interogative şi
întindere adaptându-le destinaţiei şi enunţiative (propriu-zise şi exclamative);
scopului comunicării - exerciţii de transpunere a unor idei într-un şir de enunţuri
cu o succesiune logică;
- exerciţii de descriere a unor obiecte / fenomene / fiinţe;
- exerciţii de utilizare corectă, în scris, a unor elemente de
relaţie pentru a asigura succesiunea logică a propoziţiilor în textul
redactat (apoi, deci, la început, în primul rând/ în al doilea rând,
prima oară/ a doua oară etc.);
- exerciţii de elaborare a planului simplu de idei şi a planului
dezvoltat al unui text studiat;
- exerciţii de elaborare a planului iniţial al compunerii;
- exerciţii de elaborare a unor compuneri: după un suport
vizual, cu început/sfârşit dat, după un plan dat sau plan
propriu de idei, pe baza unor cuvinte şi a unor expresii date,
cu titlu dat, liberă, narativă, *în care se introduce dialogul;
- exerciţii de redactare a unor tipuri diverse de texte cu
destinaţie specifică: invitaţia, *scrisoarea;
- antrenament de structurare a textului scris în cele trei părţi:
introducere, cuprins şi încheiere etc.;

75
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
4.4 să utilizeze corect, în textele - exerciţii de stabilire a acordului dintre predicat şi subiect;
redactate, elementele de construcţie a - exerciţii de stabilire a acordului dintre adjectiv şi
comunicării studiate substantivul determinat etc.;
- exerciţii de completare corectă a propoziţiilor lacunare cu
structurile morfologice învăţate;
- exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi a
propoziţiilor dezvoltate;
- exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii
dezvoltate prin adăugarea de adjective, *numerale cu
valoare adjectivală plasate înainte /după substantiv;
- exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii
dezvoltate prin adăugarea unor părţi secundare de
propoziţie;
- exerciţii de completare a unor propoziţii cu atribute, pentru
a prezenta trăsăturile personajelor, şi/sau complemente,
pentru a reda circumstanţele unei acţiuni;
- *exerciţii de transformare, în propoziţie, a subiectului
multiplu în subiect simplu şi invers;

4.5 să aşeze corect în pagină textele - exerciţii de aşezare corectă a textului în pagină;
scrise, respectând scrierea cu alineate - exerciţii de plasare corectă a alineatelor;
pentru a marca trecerea de la o idee la - transcrierea în ordine logică a unor fragmente date pentru a
alta reconstitui un text;

4.6. să manifeste interes şi spirit critic faţă - exerciţii de redactare de texte narative, descriptive, dialogate
de redactarea diverselor tipuri de texte şi funcţionale etc.
- exerciţii de selectare a vocabularului adecvat;
- exerciţii de înlocuire a unor expresii şi cuvinte cu
echivalentele cerute de context;
- exerciţii de formulare a unor opinii şi puncte de vedere
proprii referitoare la modul de redactare şi de prezentare a
textelor etc.

76
CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Formarea capacităţii de lectură/citire


 Cartea (actualizare). Rolul ilustraţiilor2.
 Textul literar
Textul narativ (actualizare). Delimitarea textului în fragmente logice. Dialogul ca element constitutiv al
unui text narativ. Recunoaşterea determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii. Personajul literar -
trăsături fizice, trăsături morale.
Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul.
 Textul nonliterar: afişul, articole din reviste pentru copii.
Tematica textelor trebuie să reflecte universul copilăriei şi valorile proprii acestuia. Autorii de manuale pot utiliza
texte literare, în proză sau în versuri, sau texte nonliterare, de mică întindere, până la 250-300 de cuvinte. Gradul
Aceştia vor avea libertatea de a decide cu privire la structurarea şi configurarea unităţilor de
conţinut din programă, tratarea didactică originală a noţiunilor din programă.

2. Formarea capacităţii de comunicare


 Comunicare orală
Componentele comunicării dialogate (actualizare). Factorii perturbatori ai comunicării. Adaptarea la
particularităţile interlocutorului (actualizare). Formularea ideilor principale (actualizare). Povestirea orală a
unui fragment dintr-un text narativ (actualizare). Povestirea orală a unor texte citite sau mesaje audiate.
Factorii perturbatori ai comunicării.
Intonarea propoziţiilor enunţiative (propriu-zise şi exclamative) şi interogative (actualizare). Constituirea de
dialoguri în situaţii concrete sau imaginare. Elemente de comunicare nonverbală (gesturi, mimică)
(actualizare).
Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de
vorbire:
 utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare;
 formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri;
 povestirea unor fapte şi întâmplări;
 exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.
 Comunicare scrisă
Organizarea textului scris. Părţile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea
(actualizare). Planul iniţial al compunerii.
Ortografia şi punctuaţia.
Scrierea corectă a cuvintelor. Utilizarea ortogramelor v-a/va; n-ai/nai; ce-l/cel; nu-
l/n-o/nu-i/; n-am/n-are/n-aţi/n-au etc. Semnele de punctuaţie (actualizare).
Ghilimelele. *Punctele de suspensie3.
Contexte de realizare
a) Scrierea funcţională (cu scop practic, informativ). Invitaţia, *scrisoarea.
b) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Compunerea după un suport vizual (actualizare). Compunerea
după plan dat (actualizare). Compunerea după un plan propriu de idei. Compuneri cu început/sfârşit dat
(actualizare).Compunerea pe baza unor cuvinte şi a unor expresii date. Compunerea cu titlu dat.
Compunerea narativă liberă. *Compunerea narativă în care se introduce dialogul.
c) Scrierea despre textul literar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text (actualizare) . Planul simplu de
idei (actualizare). Formularea de întrebări în legătură cu conţinutul textului. Planul dezvoltat de idei.
Povestirea unor texte de mică întindere după un plan de idei *Transformarea textului dialogat în text
narativ.

2
Ceea ce apare cu scris îngroşat reprezintă o noţiune nouă.
3
 Elementele de conţinut marcate cu asterisc reprezintă curriculum la decizia şcolii.
77
3. Elemente de construcţie a comunicării
 Lexicul.
Cuvântul (actualizare). Cuvintele cu formă diferită şi sens asemănător (actualizare). Cuvintele cu sens opus
(actualizare). Cuvintele cu aceeaşi formă, dar cu sens diferit.
 Noţiuni de fonetică (actualizare). Despărţirea cuvintelor în silabe (actualizare).
 Morfologia.
Verbul (actualizare). Persoana şi numărul (actualizare). Timpul: prezent, trecut (toate formele), viitor
(forma literară). Funcţia sintactică: predicat. Probleme de ortografie şi de ortoepie a verbelor “a fi” şi “a
lua”.
Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin verbe personale, la diateza activă, modul
indicativ (timpurile prezent, trecut, viitor – forma literară). Verbul "a fi" este utilizat numai cu valoare predicativă. Nu
este utilizată terminologia gramaticală.

Substantivul (actualizare). Genul. Numărul. Funcţia sintactică: subiect (actualizare); parte secundară de
propoziţie.
Pronumele (actualizare). Pronumele personal. Numărul. Persoana. Genul. Pronumele personal de politeţe
(actualizare). Funcţia sintactică: subiect (actualizare); *parte secundară de propoziţie.
Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin pronume personale cu formă accentuată sau
neaccentuată, precedate sau neprecedate de prepoziţii, în cazurile nominativ, genitiv, dativ, acuzativ. Nu este folosită
terminologia gramaticală.

Numeralul (actualizare). Probleme de ortografie şi ortoepie: numeralele cardinale compuse, numeralul


ordinal.
Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin numerale cardinale (simple şi compuse) şi
numerale ordinale. Nu este folosită terminologia gramaticală.

Adjectivul (actualizare). Acordul adjectivului în gen şi număr cu substantivul pe care îl determină.


Poziţia adjectivului faţă de substantiv în propoziţie. Ortografia adjectivelor
terminate în "-iu".
Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin adjective propriu-zise şi provenite din participiu,
variabile la gradul pozitiv. Nu este folosită terminologia gramaticală.
 Sintaxa propoziţiei.
Propoziţia (actualizare). Propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. *Propoziţia enunţiativă, afirmativă
negativă.
Predicatul verbal.
Subiectul. Subiectul simplu şi *subiectul multiplu. Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul
(substantiv, pronume personal). Acordul predicatului cu subiectul.
Atributul - parte secundară de propoziţie care determină un substantiv. Atributul exprimat prin:
substantiv, adjectiv, *numeral cu valoare adjectivală.
Se studiază numai atribute substantivale în care substantivul este în cazul genitiv şi acuzativ cu prepoziţie şi atribute
exprimate prin numeral cu valoare adjectivală. Nu este folosită terminologia gramaticală.
Complementul - parte secundară de propoziţie care determină un verb. Complementul exprimat prin
substantiv. *Complementul exprimat prin pronume.

78
79
STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ
LA FINELE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR

Obiectiv cadru Standard


1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a S1. Desprinderea semnificaţiei globale şi a unor
mesajului oral informaţii de detaliu din mesajul ascultat
S2. Desprinderea sensului unui cuvânt nou prin
raportare la contextul mesajului ascultat

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală S3. Adaptarea mesajului la partener în situaţii de


comunicare dialogată
S4. Formularea unor enunţuri corecte din punct de
vedere fonetic, lexical şi gramatical
S5. Povestirea orală a unui text narativ cunoscut pe
baza unui plan de idei

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a S6. Citirea conştientă şi corectă a unui text


mesajului scris (citirea / lectura)
S7. Formularea ideilor principale ale unui text narativ
S8. Identificarea secvenţelor narative, descriptive şi
dialogate dintr-un text citit
S9. Desprinderea unor trăsături fizice şi morale ale
personajelor dintr-un text citit

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare S10. Alcătuirea unui plan simplu de idei al unui text
scrisă narativ
S11. Redactarea unui scurt text narativ propriu, pe
baza unui plan de idei
S12. Redactarea unor texte scurte cu destinaţie
specială (bilet, felicitare, carte poştală, invitaţie)
S13. Redactarea de texte cu respectarea regulilor de
despărţire a cuvintelor în silabe, a celor
ortografice şi de punctuaţie studiate, a aşezării
corecte în pagină şi a scrisului lizibil
S14. Redactarea unor texte corecte din punct
de vedere lexical şi gramatical

80
NR UNITATEA DE OB. REF. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII NR. DATA OBSERVAŢII
CRT ÎNVĂŢARE ORE
Prezentarea manualului ; „Deşteaptă-te , 1
1.1 române!” de Andrei Mureşanu
I Recapitulare 1.5 Exerciţii de citire a unui text cunoscut ; 1
8 ore 2.2 exerciţii de citire la prima vedere
2.6 Povestirea textului citit 1
3.1 Exerciţii recapitulative-substantivul , adjectivul, 1
3.4 pronumele, numeralul , verbul
4.1 Exerciţii de citire şi memorare de poezii ; 1
4.2 autodictare
4.3 Exerciţii recapitulative – subiectul şi predicatul 1
4.4 Exerciţii recapitulative – propoziţia simplă şi 1
4.5 propoziţia dezvoltată
Evaluare ; Concurs pe echipe :”Cine ştie , 1
câştigă! ”
« Cartea ca o grădină » 2
Să ne verificăm. Să aplicăm ! – Exerciţii 1
II Comoara de 1.1 aplicative - textul-suport : « Cheia », de
mărgăritare ; Cartea – 1.2 Mihail Sadoveanu
model de comunicare 1.4 Cartea . Rolul ilustraţiilor 3
1.5 Cuvântul (actualizare) 2
18 ore 2.2 « Poveste », de Şt. O. Iosif 1
2.3 Semnele de punctuaţie (actualizare) 2
2.4 Părţile componente ale compunerii 1
2.6 (actualizare). Planul de idei dat (actualizare) 2
3.1 « Domniţa Frumuseţii » lectură . 2
4.3 Recapitulare 1
Evaluare 1

79
« Sârguinţa lui Iancu » , de Virgil Stoenescu 3
III Şcoala ca o carte – 1.1 , Textul narativ
Comunicarea dialogată 1.2 Componentele comunicării dialogate 2
1.5 (actualizare)
17 ore 2.1 « A murit Luchi ... « , de Otilia Cazimir 3
2.2 Verbul 2
2.3 « Mi s-a terminat caietul «, de Mircea 3
2.4 Sântimbreanu
2.5 Compunere după un plan propriu : « Şcoala 1
2.6 noastră »
3.1 « Şcoala » lectură 1
3.2 Recapitulare 1
3.6 Evaluare 1

« Aurul toamnei » , de Cezar Petrescu 3


IV S-au aurit a toamnă 1.1 « Toamna » , de Octavian Goga ; 2
pădurile – Comunicarea 1.3 « Toamna » , de George Topârceanu 2
după imagini 1.4 Cine ? Când ? Unde ? 2
2.1 Substantivul 2
18 ore 2.2 Formularea ideilor principale după imagini 2
2.3 Compunere după un plan dezvoltat : 1
2.5 « Toamna »
3.2 « Nu e esenţial »- lectură 2
4.2 Recapitulare 1
4.3 Evaluare 1
4.5
4.6

80
1.1 « Cum este bine ? » 1
V Vă rog ! 1.3 « Dumbrava minunată », de Mihail 1
Vă mulţumesc ! – 1.4 Sadoveanu
Politeţea în 1.5 Situaţii de comunicare 1
comunicare 2.1 Povestirea în scris a unui text 1
2.3 Pronumele 1
9 ore 2.4 « Onoarea mai presus » , de Mircea 1
2.5 Sântimbreanu
3.2 « Sarea în bucate » , după Petre Ispirescu – 1
3.3 lectură
4.4 Recapitulare 1
4.6 Evaluare 1
Citirea unor texte cunoscute 1
1.1 Cartea . Rolul ilustraţiilor. Cuvântul . Semnele
1.3 de punctuaţie
VI Recapitulare 1.4 Verbul 1
1.5 Părţile componente ale compunerii . Planul
8 ore 2.1 de idei dat 1
2.3 Compunere după un plan propriu .
2.4 Compunere după un plan dezvoltat 1
2.5 Substantivul . Pronumele 1
3.2 Citire la prima vedere a unor texte de mică
3.3 întindere
3.4 Formularea ideilor principale după imagini 1
3.7 Povestirea în scris a unui text
4.1 Situaţii de comunicare
4.2 Concurs ”Cine ştie , câştigă!”
4.4 Recapitulare 1
4.5 Evaluare 1
4.4
4.6

81
“Iarna”, de Vasile Alecsandri 2
SEMESTRUL II 1.1 “Iarna” , de Barbu Ştefănescu Delavrancea” 3
1.3 Întrebările şi răspunsurile în comunicare. 2
Se cern norii de 1.5 Intonarea propoziţiilor 2
VI zăpadă ... – Întrebările 2.1 Compunere pe baza unor cuvinte şi expresii
şi răspunsurile în 2.1 de sprijin : “Bucuriile iernii” 3
comunicare 2.2 “O noapte de iarnă”, de Fănuş Neagu 2
2.3 Numeralul 2
17 ore 2.5 “La Polul Nord” - lectură – de Marin
2.6 Sorescu 2
3.1 Recapitulare 2
3.2 Evaluare 1
3.5
3.6
4.5
4.4
4.6
« Domnu’ Trandafir », de Mihail Sadoveanu 3
1.1 « George Enescu » , de Viorica Huber 2
VII Mi-am slujit ţara ... – 1.2 Adjectivul 2
Comunicare despre 1.3 “Meşterul Nicu”, de Alexandru Vlahuţă 2
personajul literar 1.5 Textul neliterar : Afişul , articolul 2
2.1 Comunicarea nonverbală 2
23 ore 2.2 Compunere cu titlu şi cu plan dat : « Un 2
2.3 personaj îndrăgit »
2.4 « Un explorator român », de Constantin
2.5 Motaş – lectură 2
2.6 Recapitulare 2
3.1 Evaluare 1
3.2
3.3
4.4
4.5

82
1.1 « Amintiri din copilărie », de Ion Creangă 2
1.2 “Mama” , de Panait Cerna 2
VIII Când mă gândesc la 1.3 Propoziţia 2
locul naşterii mele ... – 1.5 « Pe Argeş în jos... », de Alexandru Vlahuţă 2
Comunicarea despre 2.1 « Scrisoare învăţătorului meu », de Petre 2
locuri şi întâmplări 2.2 Ghelmez
2.3 Povestirea unei întâmplări după un şir de 2
17 ore 2.4 imagini
2.5 Compunere cu plan simplu dat : « Locul 2
2.6 natal »
3.1 « Întâlnire cu mama » , de Nicolae Labiş – 2
3.2 lectură
4.5 Recapitulare 1
4.6 Evaluare 1

1.1 « Cucul pus pe glume », de Stelian Filip 2


1.2 « Ţara poveştilor » , de Fănuş Neagu 3
IX Jocul de-a primăvara – 1.3 De ce nu înţelegem mesajul ? 2
Comunicarea despre 1.5 Predicatul verbal 2
fapte 2.1 « Un joc nou » , de Călin Gruia 2
2.2 Subiectul 2
2.3 Compunere cu început sau cu sfârşit dat : 2
2.4 « O faptă bună »
19 ore 2.5 « Micul prinţ » , de Antoine de Saint Exupery 2
2.6 – lectură
3.1 Recapitulare 2
3.2 Evaluare 1
4.4
4.5
4.4
4.6

83
1.1 « Cuiul » , de Tudor Arghezi 3
Părerea şi atitudinea 1.3 « Ce părere aveţi ? » 3
X ta contează ! – 1.4 « Musca la arat » , de Alexandru Donici 2
Exprimarea acordului / 1.5 „Ciuboţelele ogarului „, de Călin Gruia 2
dezacordului 2.1 Atributul 2
2.3 « Un suflet nobil » , de Edmondo de Amicis 2
2.4 – lectură
15 ore 3.7 Recapitulare 2
4.1 Evaluare 1
4.4
4.6

1.1 « Fiind băiet , păduri cutreieram », de Mihai 3


1.2 Eminescu
Un rai din basme văd 1.3 “Din copilăria mea “, de Lucian Blaga 3
XI – Comunicarea 1.4 « Basm », de Geo Bogza 3
impresiilor şi 1.5 Complementul 3
sentimentelor 2.1 Comunicarea impresiilor şi sentimentelor . 3
2.2 Compunere liberă : « Vara cea luminoasă » 3
24 ore 2.3 « A fost odată » , de Marin Sorescu . 3
2.4 « Carnavalul personajelor literare » - lecturi
Recapitulare finală 2.5 Recapitulare 2
20 ore 2.6 Evaluare 1
XII 3.7 Recapitulare finală 19
4.6 Evaluare sumativă 1

84
PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Comoara de mărgăritare ; Cartea – model de comunicare (18 ore)
NR. OB
CRT REF ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE OBS.
DETALIERI DE CONŢINUT RESURSE EVALUARE
1  « Cartea ca o grădină » - pag.5 1.1 - formulare de întrebări pentru sesizarea raporturilor logice de tipul: din ce * metode şi
1.2 cauză? cu ce condiţie?;
2  Să ne verificăm. Să aplicăm ! – procedee
1.4 - exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la
exerciţii aplicative textul-suport : « Cartea 1.5 contextul în care apare şi de confruntare cu sensul/sensurile oferite de dicţionare; -exerciţiul : -observare
3 ca o grădină » 2.2 - exerciţii de înlocuire a cuvântului necunoscut prin sinonime, antonime -de identificare sistematică
 « Cheia », de Mihail Sadoveanu– 2.3 identificate în dicţionare; -de transformare -analiză şi apreciere
4 2.4 - exerciţii de identificare a unor cauze care împiedică înţelegerea mesajului (voce
pag. 6 2.6 slabă, zgomotul, pronunţarea incorectă, neatenţia);
-de despărţire a
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 3.1 - exerciţii cu argumente pro şi contra pe o temă dată; cuvintelor în silabe -predictivă (orală,
5 exerciţii aplicative textul-suport :« Cheia » 3.2 - discuţii libere pe teme date; -de construcţie scrisã)
 Cartea . Rolul ilustraţiilor – pag.8 3.3 - exerciţii de dicţie şi de ortoepie; -procedee de -formativă, curentă
3.4 - exerciţii de rostire corectă a cuvintelor cu probleme de accentuare;
 Îmi folosesc cunoştinţele – exerciţii 4.1 - exerciţii de reglare a intonaţiei, a tonului şi a vitezei proprii de a vorbi;
scriere: -verificare orală
6 de consolidare- Cartea .Rolul ilustraţiilor 4.2 - povestirea orală a unor texte literare/nonliterare citite sau mesaje audiate; -transcriere selectivă -verificare scrisă
7  Cuvântul (actualizare) – pag. 9 4.3 - exerciţii de dialog cu persoane diferite; -dictare -în perechi
 Îmi folosesc cunoştinţele – exerciţii de 4.6 - conversaţii pe teme cunoscute; -extragerea şi -în echipă
- exerciţii de simulare a unor situaţii de comunicare cu parteneri diverşi (părinţi,
8 consolidare - Cuvântul profesori, colegi, vecini etc), pe teme diverse;
scrierea citatului
 « Poveste », de Şt.O.Iosif – pag. 10 - exersarea actelor de vorbire: utilizarea formelor de salut, de prezentare, de semnificativ -tema pentru acasă
9  Să ne verificăm. Să aplicăm ! – permisiune, de solicitare, formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri, -lectura activă a -temă în clasă
exerciţii aplicative textul-suport : povestirea unor fapte şi întâmplări, exprimarea acordului sau dezacordului în textelor-suport
10 legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane;
« Poveste » - exerciţii de dezvoltare a iniţiativei comunicative şi a curajului de a interveni în
-lectura selectivă
11  Semnele de punctuaţie actul comunicării; -conversaţia
(actualizare) – pag.11 - exerciţii de identificare a cuvintelor cu aceeaşi formă, dar cu înţeles asemănător -dezbaterea de grup
 Îmi folosesc cunoştinţele – exerciţii de şi de recunoaştere a sensului din text; -problematizarea
12 - exerciţii de utilizare a semnelor de punctuaţie (punctul, linia de dialog, virgula
consolidare Semnele de punctuaţie în enumerare şi pentru vocativ, semnul întrebării, semnul exclamării, ghilimelele -simularea
 Părţile componente ale compunerii în citarea de titluri de texte sau nume de reviste, citarea cuvintelor unei persoane -studiu de caz
13 (actualizare). Planul de idei dat sau citarea fragmentelor unor texte); -jocul de rol
(actualizare) – pag. 12 - exerciţii de împărţire a textului în unităţi logice de conţinut; -recitirea
- exerciţii de formulare a ideilor principale;
14  Îmi folosesc cunoştinţele – exerciţii de - exerciţii de dezvoltare a ideilor principale într-un şir de enunţuri cu înţeles individuală, în
consolidare -Părţile componente ale logic; perechi, pe grupe
compunerii . Planul de idei dat - exerciţii de utilizare corectă, în scris, a unor elemente de relaţie pentru a asigura -investigaţia (pe
 « Domniţa Frumuseţii » - lectură succesiunea logică a propoziţiilor în textul redactat (apoi, deci, la început, în textul literar)
15 primul rând/ în al doilea rând, prima oară/ a doua oară etc.);
- exerciţii de elaborare a planului simplu de idei şi a planului dezvoltat al unui
text studiat;
- exerciţii de formulare a unor opinii şi puncte de vedere proprii referitoare la -autoevaluare
 Recapitulare modul de redactare şi de prezentare a textelor etc. -recapitulare
16
 Evaluare – pag. 14 -probă de evaluare

17  Autoevaluarea , discutarea şi
18 evaluarea testelor

85
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Şcoala ca o carte – Comunicarea dialogată (17 ore)
NR. DETALIERI DE CONŢINUT OB ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS.
CRT REF
1  « Sârguinţa lui Iancu », de 1.1 - exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată; * organizare clasă
1.2 - activităţi de grup pe teme diferite
Virgil Stoenescu. Textul narativ –pag. 16 -frontal,
1.5 - exerciţii de completare a unor enunţuri cu elemente de construcţie a comunicării
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 2.1 învăţate (substantiv, numeral, adjectiv, pronume, verb); - pe grupe -observare
2 exerciţii aplicative textul-suport : 2.2 - exerciţii de diferenţiere a propoziţiilor simple de cele dezvoltate; -pe perechi sistematică
3 « Sârguinţa lui Iancu » 2.3 - exerciţii de utilizare a cratimei în scrierea ortogramelor şi a liniuţei de despărţire -individual -analiză şi apreciere
2.4 în silabe în scrierea cuvintelor care nu încap la sfârşitul rândului;
 Componentele comunicării 2.5 - exerciţii de împărţire a textului în unităţi logice de conţinut;
-formativă, curentă
4 dialogate (actualizare) – pag.18 2.6 - exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate prin -lucru pe ateliere -verificare orală
5  Îmi folosesc cunoştinţele – exerciţii 3.1 adăugarea unor părţi secundare de propoziţie; -lucru pe grupe -verificare scrisă
de consolidare-Componentele comunicării 3.2 - exerciţii de aşezare corectă a textului în pagină; -lucru în echipe
3.6 - formulare de întrebări pentru sesizarea raporturilor logice de tipul: din ce cauză?
dialogate 4.1 cu ce condiţie?;
-predictivă (orală,
6  « A murit Luchi ... », de Otilia 4.2 - exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la contextul -recitirea scrisă)
7 Cazimir – pag.19 4.3 în care apare şi de confruntare cu sensul/sensurile oferite de dicţionare; individuală, în -în perechi
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 4.4 - exerciţii de înlocuire a cuvântului necunoscut prin sinonime, antonime perechi, pe grupe -în echipă
4.5 identificate în dicţionare;
8 exerciţii aplicative textul-suport : « A - activităţi de comunicare pe baza unui plan de idei realizat anterior;
murit Luchi ... » - exerciţii de adaptare a elementelor de comunicare nonverbală la comunicarea -chestionar oral
9  Verbul – pag. 21 verbală în situaţie de dialog etc.; -probă orală
10  Îmi folosesc cunoştinţele – exerciţii - exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale; -probă scrisă
- exerciţii de recunoaştere a corespondenţei dintre mesajul transmis de ilustraţie şi
de consolidare- Verbul cel transmis de texte;
-tema pentru acasă
11  « Mi s-a terminat caietul », de - exerciţii de asociere a unor momente dintr-o naraţiune cu ilustraţiile -temă de lucru în -temă în clasă
Mircea Sântimbreanu – pag.23 corespunzătoare; clasă
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – - exerciţii de delimitare a unui text narativ în fragmente logice; -tema de lucru
12 - exerciţii de identificare a temei din poeziile studiate;
exerciţii aplicative textul-suport : - exerciţii de povestire a fiecărui fragment; pentru acasă
« Mi s-a terminat caietul » - exerciţii de formulare a ideilor principale într-o succesiune logică;
13  Compunere după un plan propriu : - exerciţii de ordonare într-o succesiune logică a întâmplărilor prezentate într-un -fişe de activitate
14 « Şcoala noastră » - pag. 25 text citit; independentă
- exerciţii de dicţie şi de ortoepie;
 Discutarea compunerilor - exerciţii de trecere de la vorbirea directă la vorbirea indirectă; -testul de evaluare
 « Şcoala » - lectură – pag. 25 - exerciţii de utilizare în contexte diverse, a achiziţiilor lexicale noi;
- exerciţii de formulare a ideilor principale; -lucrări scrise
- exerciţii de dezvoltare a ideilor principale într-un şir de enunţuri cu înţeles logic; -munca independentă
- exerciţii de elaborare a unor compuneri: după un suport vizual
-autoevaluare
15  Recapitulare -activitate pe grupe -recapitulare
16  Evaluare – pag. 26 - activitate frontală -probă de evaluare
17  Autoevaluarea , discutarea şi - activitate
evaluarea testelor independentă

86
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : S-au aurit a toamnă pădurile – Comunicarea după imagini (18 ore)

NR. DETALIERI DE CONŢINUT OB ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS.


CRT REF
1  « Aurul toamnei », de Cezar 1.1 - exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale de cele de detaliu din mesajul * materiale
1.3 comunicat/receptat;
Petrescu – pag. 28 -manualul -analiză şi
1.4 - exerciţii de discriminare a structurilor gramaticale (morfologice şi sintactice)
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 2.1 corecte de cele incorecte în fluxul enunţului etc.; -culegere de texte apreciere
2 exerciţii aplicative textul-suport : 2.2 - exerciţii de sesizare a corespondenţei elementelor verbale cu cele nonverbale literare
3 « Aurul toamnei » 2.3 (gesturi, mimică) în comunicare etc.; -diferite volume de
-formativă,
 « Toamna » de Octavian Goga ; 2.5 - exerciţii de identificare a elementelor semnificative ce trebuie transmise prin
poezii, poveşti, curentă
3.2 mesaj;
4 « Toamna » de George Topârceanu – 4.2 - exerciţii de reformulare a unui mesaj; povestiri -verificare orală
pag. 30 4.3 - exerciţii de reglare a intonaţiei, a tonului şi a vitezei proprii de a vorbi; -planşe cu imagini -verificare scrisă
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 4.5 - exerciţii de trecere de la vorbirea directă la vorbirea indirectă; sugestive
4.6 - exerciţii de utilizare în contexte diverse, a achiziţiilor lexicale noi;
exerciţii aplicative textul- -proverbe şi zicători
5 suport :« Toamna »
- povestirea orală a unor texte literare/nonliterare citite sau mesaje audiate;
ilustrate
-predictivă
- exerciţii de utilizare a substantivelor în genitiv şi în dativ;
6  Cine ? Când ? Unde ? – pag. 32 - exerciţii de utilizare în comunicarea orală a unor părţi de propoziţie studiate; -materialul ilustrativ (orală, scrisă)
7  Îmi folosesc cunoştinţele!- - exerciţii de construire a propoziţiilor simple şi a propoziţiilor dezvoltate; -planşe cu imagini -în perechi
- exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate şi invers;
8 exerciţii de consolidare -exerciţii de delimitare a unui text narativ în fragmente logice;
sugestive -în echipă
 Substantivul – pag. 33 - exerciţii de identificare a temei din poeziile studiate; -imagini sugestive -observare
 Îmi folosesc cunoştinţele! - exerciţii în care se solicită completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii de -fişe de lucru
9 exerciţii de consolidare- Substantivul detaliu desprinse din textul suport; -fişe ortografice
sistematică
10  Formularea ideilor principale - exerciţii de povestire a fiecărui fragment;
-fişe de muncă -tema pentru
- exerciţii de formulare a ideilor principale într-o succesiune logică;
după imagini – pag. 35 - exerciţii de ordonare într-o succesiune logică a întâmplărilor prezentate într-un independentă acasă
11  Îmi folosesc cunoştinţele!– ex.de text citit; -temă în clasă
consolidare- Formularea ideilor - exerciţii de identificare a determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii;
- exerciţii de ortografiere a formelor flexionare ale părţilor de vorbire folosite în
principale după imagini texte redactate;
12  Compunere după un plan - exerciţii de transformare a unei secvenţe dialogate în povestire, cu folosirea
13 dezvoltat : « Toamna » - pag. 35 adecvată a timpurilor verbelor şi a persoanei verbului şi pronumelui etc.;
 « Nu e esenţial »- lectură –pag. 36 - exerciţii de descriere a unor obiecte / fenomene / fiinţe;
- exerciţii de utilizare corectă, în scris, a unor elemente de relaţie pentru a asigura
14 succesiunea logică a propoziţiilor în textul redactat (apoi, deci, la început, în
primul rând/ în al doilea rând, prima oară/ a doua oară etc.); -autoevaluare
- exerciţii de elaborare a planului simplu de idei şi a planului dezvoltat al unui text
15 studiat; -recapitulare
 Recapitulare
16  Evaluare – pag. 37
-exerciţii de aşezare corectă a textului în pagină; -probă de
17  Autoevaluarea , discutarea şi evaluare
18 evaluarea testelor

87
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Vă rog ! Vă mulţumesc ! – Politeţea în comunicare (9 ore)

NR. DETALIERI DE CONŢINUT OB ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS.


CRT REF
1  « Cum este bine ? », de Marcela 1.1 - exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale de cele de detaliu din mesajul * metode şi
1.3 comunicat/receptat;
Peneş - pag. 39 procedee - observare
1.4 - exerciţii de discriminare a structurilor gramaticale (morfologice şi sintactice)
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 1.5 corecte de cele incorecte în fluxul enunţului etc.; -exerciţiul : sistematică
2 exerciţii aplicative, textul-suport : 2.1 - exerciţii de identificare a unor cauze care împiedică înţelegerea mesajului (voce -de identificare -analiză şi apreciere
« Cum este bine ? » 2.3 slabă, zgomotul, pronunţarea incorectă, neatenţia); -de transformare
2.4 - exerciţii cu argumente pro şi contra pe o temă dată;
 « Dumbrava minunată », de 2.5 - discuţii libere pe teme date;
-de despărţire a -predictivă (orală,
3 Mihail Sadoveanu – pag. 40 3.2 - exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată; cuvintelor în silabe scrisã)
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 3.3 - povestirea orală a unor texte literare/nonliterare citite sau mesaje audiate; -de construcţie -formativă, curentă
exerciţii aplicative textul- 3.4 - exerciţii de exprimare a acordului/dezacordului prin propoziţii procedee de scriere: -verificare orală
3.7 afirmative/negative;
suport:« Dumbrava minunată » 4.1 - exerciţii de completare a unor enunţuri cu elemente de construcţie a comunicării
-transcriere selectivă -verificare scrisă
4  Situaţii de comunicare – pag.42 4.2 învăţate (substantiv, numeral, adjectiv, pronume, verb); -dictare -în perechi
 Îmi folosesc cunoştinţele! 4.4 - exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale -extragerea şi -în echipă
exerciţii de consolidare - Situaţii de 4.5 - exerciţii de identificare a determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii; scrierea citatului
4.4 - selectarea din text a caracteristicilor fizice şi morale ale personajelor;
5 comunicare 4.6 - grupări de personaje în funcţie de anumite caracteristici;
semnificativ
 Povestirea în scris a unui text – - exerciţii de discutare a textelor narative citite, în fncţie de următorii parametri: -lectura activă a
pag.43 “cine” (personajele), „ce face?” (acţiunea), „când”, “unde” (plasarea acţiunii în textelor-suport
 Îmi folosesc cunoştinţele! timp şi spaţiu), “cum” (modul de desfăşurare a acţiunii); -lectura selectivă
6 - exerciţii de citire explicativă şi selectivă pentru desprinderea informaţiilor
exerciţii de consolidare- Povestirea în esenţiale şi de detaliu dintr-un text citit;
-conversaţia
scris a unui text - explicarea rolului pe care îl au semnele de punctuaţie învăţate studiate în textele -dezbaterea de grup -tema pentru acasă
7  Pronumele – pag. 44 citite; -problematizarea -temă în clasă
Îmi folosesc cunoştinţele!– – exerciţii - exerciţii de citire a unor texte la prima vedere, cu adaptarea ritmului şi intonaţiei -simularea
impuse de semnele de punctuaţie etc.;
de consolidare- Pronumele - vizite la biblioteca şcolii, săli de lectură etc. -studiu de caz
 « Onoarea mai presus » de - conversaţii în grup, în care elevii să pună întrebări şi să dea răspunsuri referitoare -jocul de rol
Mircea Sântimbreanu – pag. 47 la un text citit etc. -recitirea
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – - jocuri gramaticale de corectare a greşelilor de ortografie şi de punctuaţie; individuală, în
- exerciţii de dezvoltare a ideilor principale într-un şir de enunţuri cu înţeles logic;
8 exerciţii aplicative, textul-suport : - exerciţii de transformare a unei secvenţe dialogate în povestire, cu folosirea perechi, pe grupe
« Onoarea mai presus » adecvată a timpurilor verbelor şi a persoanei verbului şi pronumelui etc.; -investigaţia (pe
 « Sarea în bucate », după Petre - exerciţii de stabilire a acordului dintre adjectiv şi substantivul determinat etc.; textul literar)
Ispirescu – lectură – pag. 49 - exerciţii de completare corectă a propoziţiilor lacunare cu structurile morfologice
învăţate;
- exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate prin
adăugarea unor părţi secundare de propoziţie; -recapitulare
- exerciţii de completare a unor propoziţii cu atribute, pentru a prezenta trăsăturile -verificare orală
personajelor, şi/sau complemente, pentru a reda circumstanţele unei acţiuni; -verificare scrisă
- exerciţii de înlocuire a unor expresii şi cuvinte cu echivalentele cerute de
 Recapitulare context; -autoevaluare
9  Evaluare - exerciţii de formulare a unor opinii şi puncte de vedere proprii referitoare la -probă de evaluare
modul de redactare şi de prezentare a textelor etc.

88
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Recapitulare semestrială
NUMĂRUL DE ORE ALOCATE : 8
NR. DETALIERI DE CONŢINUT OB ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS.
CRT REF
1  Citirea unor texte cunoscute - exerciţii de citire explicativă şi selectivă pentru desprinderea * materiale -analiză şi apreciere
informaţiilor esenţiale şi de detaliu dintr-un text citit; -manualul
-formativă, curentă
- explicarea rolului pe care îl au semnele de punctuaţie învăţate studiate în -culegere de texte literare
 Verbul textele citite; -diferite volume de -verificare orală
2 1.1 - exerciţii de citire a unor texte la prima vedere, cu adaptarea ritmului şi poezii, poveşti, povestiri -verificare scrisă
 Îmi folosesc cunoştinţele – 1.3 intonaţiei impuse de semnele de punctuaţie etc.; -planşe cu imagini
3 1.4 - exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale de cele de detaliu din sugestive
exerciţii de consolidare – verbul 1.5 mesajul comunicat/receptat; -proverbe şi zicători
-predictivă (orală,
2.1 - exerciţii de discriminare a structurilor gramaticale (morfologice şi ilustrate scrisă)
 Substantivul . Pronumele 2.3 sintactice) corecte de cele incorecte în fluxul enunţului etc.; -materialul ilustrativ -în perechi
2.4 - exerciţii de identificare a unor cauze care împiedică înţelegerea -planşe cu imagini -în echipă
4  Îmi folosesc cunoştinţele 2.5 mesajului (voce slabă, zgomotul, pronunţarea incorectă, neatenţia); sugestive
-observare
3.2 - exerciţii cu argumente pro şi contra pe o temă dată; -imagini sugestive
exerciţii de consolidare – Substantivul. 3.3 - discuţii libere pe teme date; -fişe de lucru sistematică
5 Pronumele 3.4 - exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată; -fişe ortografice
3.7 - povestirea orală a unor texte literare/nonliterare citite sau mesaje audiate; -fişe de muncă
4.1 - exerciţii de exprimare a acordului/dezacordului prin propoziţii independentă
 Citire la prima vedere a unor 4.2 afirmative/negative;
texte de mică întindere 4.4 - exerciţii de completare a unor enunţuri cu elemente de construcţie a
6 4.5 comunicării învăţate (substantiv, numeral, adjectiv, pronume, verb); -autoevaluare
4.4 - exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale -probă de evaluare
4.6 - exerciţii de identificare a determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii;
 Povestirea în scris a unui text - selectarea din text a caracteristicilor fizice şi morale ale personajelor;
- grupări de personaje în funcţie de anumite caracteristici; -tema pentru acasă
7 - exerciţii de discutare a textelor narative citite, în fncţie de următorii -temă în clasă
 Evaluare parametri: “cine” (personajele), „ce face?” (acţiunea), „când”, “unde”
(plasarea acţiunii în timp şi spaţiu), “cum” (modul de desfăşurare a
acţiunii);
- vizite la biblioteca şcolii, săli de lectură etc. -recapitulare
8 - conversaţii în grup, în care elevii să pună întrebări şi să dea răspunsuri
referitoare la un text citit etc.
- jocuri gramaticale de corectare a greşelilor de ortografie şi de punctuaţie;
- exerciţii de dezvoltare a ideilor principale într-un şir de enunţuri cu
înţeles logic;
- exerciţii de stabilire a acordului dintre adjectiv şi substantivul determinat
etc.;
- exerciţii de completare corectă a propoziţiilor lacunare cu structurile
morfologice învăţate; -probă de evaluare
- exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate
prin adăugarea unor părţi secundare de propoziţie; -autoevaluare
- exerciţii de completare a unor propoziţii cu atribute, pentru a prezenta
trăsăturile personajelor, şi/sau complemente, pentru a reda circumstanţele
unei acţiuni;
- exerciţii de înlocuire a unor expresii şi cuvinte cu echivalentele cerute de
context;
- exerciţii de formulare a unor opinii şi puncte de vedere proprii referitoare
la modul de redactare şi de prezentare a textelor etc.

89
SEMESTRUL AL II-LEA

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Se cern norii de zăpadă ... – Întrebările şi răspunsurile în comunicare ( 17 ore)

NR. DETALIERI DE CONŢINUT OB ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS.


CRT REF
1  “Iarna”, de Vasile Alecsandri 1.1 - exerciţii de identificare a temei din poeziile studiate; * organizare clasa
1.3 - exerciţii de povestire a fiecărui fragment; -frontal,
2  Să ne verificăm. Să aplicăm ! – -analiză şi apreciere
1.5 - exerciţii de formulare a ideilor principale într-o succesiune logică; - pe grupe
exerciţii aplicative, textul-suport : 2.1 - exerciţii de ordonare într-o succesiune logică a întâmplărilor prezentate într-un -pe perechi -formativă, curentă
“Iarna” 2.1 text citit; -individual -verificare orală
3  “Iarna”, de Barbu Ştefănescu 2.2 - exerciţii cu argumente pro şi contra pe o temă dată; -verificare scrisă
2.3 - exerciţii de identificare a elementelor semnificative ce trebuie transmise prin -lucru pe ateliere
Delavrancea” – pag. 54 2.5 mesaj; -lucru pe grupe
4  Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 2.6 - exerciţii de reformulare a unui mesaj; -lucru în echipe -predictivă (orală,
5 exerciţii aplicative, textul-suport : 3.1 - exerciţii de trecere de la vorbirea directă la vorbirea indirectă; scrisă)
“Iarna” 3.2 - exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate şi invers; -recitirea individuală , în -în perechi
3.5 - exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale; perechi , pe grupe
 Întrebările şi răspunsurile în 3.6 - exerciţii de identificare a elementelor prezente în ilustraţii care completează
-în echipă
6 comunicare. Intonarea propoziţiilor–56 3.7 informaţia transmisă de diverse texte -chestionar oral -observare
 Îmi folosesc cunoştinţele!- 4.1 - exerciţii de delimitare a unui text narativ în fragmente logice; -probă orală sistematică
7 exerciţii de consolidare -Întrebările şi 4.2 - exerciţii de identificare a determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii; -probă scrisă
4.3 - selectarea din text a caracteristicilor fizice şi morale ale personajelor;
răspunsurile în comunicare. Intonarea 4.4 - grupări de personaje în funcţie de anumite caracteristici; -temă de lucru în clasă
propoziţiilor 4.5 - exerciţii de discutare a textelor narative citite, în funcţie de următorii parametri: -tema de lucru pt.acasă
8  Compunere pe baza unor cuvinte 4.6 “cine” (personajele), „ce face?” (acţiunea), „când”, “unde” (plasarea acţiunii în
9 şi expresii de sprijin : “Bucuriile timp şi spaţiu), “cum” (modul de desfăşurare a acţiunii); -fişe de activ.indep. -tema pentru acasă
- exerciţii de citire explicativă şi selectivă pentru desprinderea informaţiilor -testul de evaluare
iernii” – pag. 56 esenţiale şi de detaliu dintr-un text citit;
-temă în clasă
10  Discutarea compunerilor - exerciţii de evidenţiere a diferenţelor dintre o descriere şi un dialog; -lucrări scrise
 “O noapte de iarnă”, de Fănuş - exerciţii de recunoaştere şi de prezentare sumară a trăsăturilor fizice şi sufleteşti -munca independentă
Neagu – pag. 57 ale personajelor;
- exerciţii de acord al adjectivului cu substantivul determinat -activitate pe grupe
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – - exerciţii de utilizare a cratimei în scrierea ortogramelor şi a liniuţei de despărţire -activ.frontală
11 exerciţii aplicative textul-suport : “O în silabe în scrierea cuvintelor care nu încap la sfârşitul rândului; -activ.independentă
12 noapte de iarnă” - exerciţii de elaborare a unor compuneri: după un suport vizual, cu început/sfârşit
13  Numeralul – pag. 59 dat, după un plan dat sau plan propriu de idei, pe baza unor cuvinte şi a unor
expresii date, cu titlu dat, liberă, narativă, *în care se introduce dialogul;
 Îmi folosesc cunoştinţele!- - antrenament de structurare a textului scris în cele trei părţi: introducere, cuprins
exerciţii de consolidare- Numeralul şi încheiere etc.;
14
 “La Polul Nord” - lectură – de - exerciţii de completare a unor propoziţii cu atribute, pentru a prezenta trăsăturile
Marin Sorescu – pag. 61 personajelor, şi/sau complemente, pentru a reda circumstanţele unei acţiuni;
15  Recapitulare - pag. 61 -autoevaluare
16  Evaluare - pag. 62 -recapitulare
17  Autoevaluarea , discutarea şi -probă de evaluare
evaluarea testelor

90
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Mi-am slujit ţara ... – Comunicare despre personajul literar (23 ore)
NR. DETALIERI DE CONŢINUT OB ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS.
CRT REF

91
1  « Domnu’ Trandafir », de Mihail - formulare de întrebări pentru sesizarea raporturilor logice de tipul: din ce cauză? * materiale
1.1 cu ce condiţie?;
2 Sadoveanu – pag. 64-66 -manualul -observare
1.2 - exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale de cele de detaliu din mesajul
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 1.3 comunicat/receptat; -culegere de texte sistematică
3 exerciţii aplicative, textul-suport : 1.5 - exerciţii cu argumente pro şi contra pe o temă dată literare -analiză şi apreciere
« Domnu’ Trandafir » 2.1 - exerciţii de delimitare a unui text narativ în fragmente logice; -diferite volume de
4 2.2 - exerciţii de identificare a temei din poeziile studiate;
 « George Enescu », de Viorica 2.3 - exerciţii în care se solicită completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii de
poezii, poveşti, -predictivă (oralã,
Huber – pag.68 2.4 detaliu desprinse din textul suport; povestiri scrisă)
5  Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 2.5 - exerciţii de povestire a fiecărui fragment; -formativă, curentă
ex. aplicative, textul-suport : 2.6 - exerciţii de formulare a ideilor principale într-o succesiune logică; -fişe de lucru -verificare orală
6 « George Enescu » 3.1 - exerciţii de ordonare într-o succesiune logică a întâmplărilor prezentate într-un
-planşe cu imagini -verificare scrisă
7 3.2 text citit;
 Adjectivul – pag. 70 3.3 - exerciţii de identificare a determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii; sugestive -în perechi
8  Îmi folosesc cunoştinţele!- 3.4 - selectarea din text a caracteristicilor fizice şi morale ale personajelor; -proverbe şi zicători -în echipă
9 exerciţii de consolidare- Adjectivul 3.5 - grupări de personaje în funcţie de anumite caracteristici; ilustrate
3.6 - exerciţii de discutare a textelor narative citite, în funcţie de următorii parametri:
10  « Meşterul Nicu », de Alexandru 3.7 “cine” (personajele), „ce face?” (acţiunea), „când”, “unde” (plasarea acţiunii în
-materialul ilustrativ -temă pentru acasă
Vlahuţă – pag. 72 4.1 timp şi spaţiu), “cum” (modul de desfăşurare a acţiunii); -planşe cu imagini -temă în clasă
11  Să ne verificăm. Să aplicăm!– ex. 4.2 - exerciţii de citire explicativă şi selectivă pentru desprinderea informaţiilor sugestive
12 aplicative-textul suport: Meşterul Nicu 4.3 esenţiale şi de detaliu dintr-un text citit; -imagini sugestive
4.4 - exerciţii de evidenţiere a diferenţelor dintre o descriere şi un dialog;
 Textul neliterar : Afişul , articolul 4.5 - exerciţii de recunoaştere şi de prezentare sumară a trăsăturilor fizice şi sufleteşti
13 – pag. 74 4.6 ale personajelor;
14  Ex.de consolidare-Textul neliterar - exerciţii de recunoaştere a corespondenţei dintre mesajul transmis de ilustraţie şi
: Afişul, articolul cel transmis de texte;
15 - exerciţii de asociere a unor momente dintr-o naraţiune cu ilustraţiile
 Comunicarea nonverbală – pag. 75 corespunzătoare;
16  Compunere cu titlu şi cu plan - exerciţii de identificare a determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii;
17 dat : « Un personaj îndrăgit » - selectarea din text a caracteristicilor fizice şi morale ale personajelor;
 Discutarea compunerilor - grupări de personaje în funcţie de anumite caracteristici;
- exerciţii de discutare a textelor narative citite, în funcţie de următorii parametri:
18  « Un explorator român », de “cine” (personajele), „ce face?” (acţiunea), „când”, “unde” (plasarea acţiunii în
Constantin Motaş – lectură – pag. 76 timp şi spaţiu), “cum” (modul de desfăşurare a acţiunii);
19
 Ex.de citire la prima vedere - exerciţii de citire explicativă şi selectivă pentru desprinderea informaţiilor
20  Povestirea textelor citite esenţiale şi de detaliu dintr-un text citit;
 Exerciţiide alcătuire de propoziţii
pe baza textelor citite; formulare de
21 întrebări -autoevaluare
22  Recapitulare -fişe ortografice -recapitulare
 Evaluare -fişe de muncă -probă de evaluare
23  Autoevaluarea , discutarea şi independentă
evaluarea testelor

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Când mă gândesc la locul naşterii mele ... – Comunicarea despre locuri şi întâmplări (17ore)

NR. DETALIERI DE CONŢINUT OB ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS.


CRT REF

92
1  « Amintiri din copilărie » , de 1.1 - exerciţii de citire a unor texte la prima vedere, cu adaptarea ritmului şi intonaţiei * metode şi analiză şi apreciere
1.2 impuse de semnele de punctuaţie etc.;
2 Ion Creangă – pag. 79 procedee -formativă, curentă
1.3 - activităţi de alegere a lecturii în funcţie de gusturi;
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 1.5 - prezentarea unor lecturi individuale suplimentare celei impuse; -exerciţiul : -verificare orală
exerciţii aplicative - textul-suport : 2.1 - formulare de întrebări pentru sesizarea raporturilor logice de tipul: din ce cauză? -de identificare -verificare scrisă
3 « Amintiri din copilărie » 2.2 cu ce condiţie?; -de transformare
4 2.3 - exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la contextul
 « Mama » ,de Panait Cerna 2.4 în care apare şi de confruntare cu sensul/sensurile oferite de dicţionare;
-de despărţire a -predictivă (orală,
5  Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 2.5 - activităţi de grup pe teme diferite; cuvintelor în silabe scrisă)
6 ex. aplicative-textul-suport : « Mama » 2.6 - exerciţii cu argumente pro şi contra pe o temă dată; -de construcţie -în perechi
 Propoziţia – pag. 82 3.1 - discuţii libere pe teme date; -procedee de scriere -în echipă
7  Îmi folosesc cunoştinţele! – 3.2 - exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată;
-transcriere selectivă -observare
8 3.3 - exerciţii de utilizare în contexte diverse, a achiziţiilor lexicale noi;
ex.de consolidare- Propoziţia 3.4 - exerciţii de simulare a unor situaţii de comunicare cu parteneri diverşi (părinţi, -dictare sistematică
9  « Pe Argeş în jos... », de 3.5 profesori, colegi, vecini etc), pe teme diverse; -extragerea şi
Alexandru Vlahuţă – pag. 84 3.6 - exerciţii de completare a unor enunţuri cu elemente de construcţie a comunicării scrierea citatului
3.7 învăţate (substantiv, numeral, adjectiv, pronume, verb);
10  Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 4.1 - exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale;
semnificativ
ex. aplicative textul-suport : « Pe 4.2 - exerciţii de discutare a textelor narative citite, în funcţie de următorii parametri: -lectura activă a
11 Argeş în jos... » 4.3 “cine” (personajele), „ce face?” (acţiunea), „când”, “unde” (plasarea acţiunii în textelor-suport
 « Scrisoare învăţătorului meu », 4.4 timp şi spaţiu), “cum” (modul de desfăşurare a acţiunii); -lectura selectivă -tema pentru acasă
12 4.5 - copieri, transcrieri selective, dictări de enunţuri sau de texte ce conţin ortograme,
de Petre Ghelmez – pag. 86 4.6 numerale compuse, adjective terminate în “-iu”, verbele “a fi” şi “ a lua”;
-conversaţia -temă în clasă
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – - exerciţii de utilizare a cratimei în scrierea ortogramelor şi a liniuţei de despărţire -dezbaterea de grup
ex.aplicative textul-suport : în silabe în scrierea cuvintelor care nu încap la sfârşitul rândului; -problematizarea
« Scrisoare învăţătorului meu » - exerciţii de ortografiere a formelor flexionare ale părţilor de vorbire folosite în -simularea
13 texte redactate;
 Povestirea unei întâmplări după - exerciţii de elaborare a planului iniţial al compunerii; -studiu de caz
un şir de imagini – pag. 88 - exerciţii de elaborare a unor compuneri: după un suport vizual, cu început/sfârşit -jocul de rol
14  Îmi folosesc cunoştinţele! – dat, după un plan dat sau plan propriu de idei, pe baza unor cuvinte şi a unor -recitirea individuală
15 ex.de consolidare- Povestirea unei expresii date, cu titlu dat, liberă, narativă, *în care se introduce dialogul în perechi , pe grupe
- exerciţii de completare corectă a propoziţiilor lacunare cu structurile morfologice
întâmplări după un şir de imagini învăţate; -investigaţia(pe
 Compunere cu plan simplu dat : - exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi a propoziţiilor dezvoltate; textul literar)
« Locul natal » - pag. 88 - exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate prin
 Discutarea compunerilor adăugarea de adjective, *numerale cu valoare adjectivală plasate înainte /după
substantiv;
 « Întâlnire cu mama », de - exerciţii de aşezare corectă a textului în pagină; -autoevaluare
16 Nicolae Labiş – lectură - pag. 89 - exerciţii de plasare corectă a alineatelor; -recapitulare
17  Recapitulare - exerciţii de formulare a unor opinii şi puncte de vedere proprii referitoare la -probă de evaluare
 Evaluare – pag. 90 modul de redactare şi de prezentare a textelor etc.

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Jocul de-a primăvara – Comunicarea despre fapte


NUMĂRUL DE ORE ALOCATE : 19
NR. DETALIERI DE CONŢINUT OB ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS.
CRT REF

93
1  « Cucul pus pe glume », de 1.1, - exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale de cele de detaliu din mesajul * organizare clasa
1.2, comunicat/receptat; -frontal,
2 Stelian Filip – pag.92 -observare
1.3, - exerciţii de discriminare a structurilor gramaticale (morfologice şi sintactice) - pe grupe
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 1.5, corecte de cele incorecte în fluxul enunţului etc.; -pe perechi
3 exerciţii aplicative - textul-suport : 2.1, - exerciţii de identificare a elementelor semnificative ce trebuie transmise prin -individual
sistematică
« Cucul pus pe glume » 2.2, mesaj; -analiză şi
4 2.3, - exerciţii de reformulare a unui mesaj; -lucru pe ateliere apreciere
 « Ţara poveştilor », de Fănuş 2.4, - exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată; -lucru pe grupe
Neagu – pag.93 2.5, - exerciţii de rostire corectă a cuvintelor cu probleme de accentuare; -lucru în echipe
5  Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 2.6 - simularea unor situaţii de comunicare (convorbiri telefonice, dialoguri formale şi -predictivă
exerciţii aplicative, textul-suport : 3.1, informale de diverse tipuri) în cadrul cărora elevii să realizeze acte de vorbire -recitirea individuală , în
6 « Ţara poveştilor » 3.2, precum: utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare; perechi , pe grupe (oralã, scrisă)
3.3, formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri; povestirea unor fapte şi -formativă,
 De ce nu înţelegem mesajul? 3.4, întâmplări; -chestionar oral
 Îmi folosesc cunoştinţele! 3.5 - exerciţii de utilizare în comunicarea orală a unor părţi de propoziţie studiate; -probă orală curentă
7 exerciţii de consolidare -De ce nu 3.4. - exerciţii de construire a propoziţiilor simple şi a propoziţiilor dezvoltate; -probă scrisă -verificare orală
1,4. - exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate şi invers;
8 înţelegem mesajul? 2, - exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale; -temă de lucru în clasă -verificare scrisă
 Predicatul verbal – pag. 96 4.3, - exerciţii în care se solicită completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii de -tema de lucru pt.acasă
 Îmi folosesc cunoştinţele – ex.de 4.4, detaliu desprinse din textul suport;
-în perechi
9 consolidare- Predicatul verbal 4.5, - exerciţii de povestire a fiecărui fragment; -fişe de activ.indep. -în echipă
10 4.6 - exerciţii de formulare a ideilor principale într-o succesiune logică; -testul de evaluare
 « Un joc nou», de Călin Gruia– - exerciţii de recunoaştere a părţilor principale de propoziţie;
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – - exerciţii de recunoaştere a părţilor secundare de propoziţie; -lucrări scrise -tema pentru
11 ex.aplicative textul-suport: «Un joc - exerciţii de diferenţiere a propoziţiilor simple de cele dezvoltate; -munca independentă acasă
nou» - exerciţii de identificare a acordului dintre subiect şi predicat;
12 -exerciţii de acord al adjectivului cu substantivul determinat -activitate pe grupe -temă în clasă
 Subiectul – pag. 99 - exerciţii de utilizare a semnelor de punctuaţie (punctul, linia de -activ.frontală
 Îmi folosesc cunoştinţele! – ex.de dialog, virgula în enumerare şi pentru vocativ, semnul întrebării, -activ.independentă
13 consolidare -Subiectul semnul exclamării, ghilimelele în citarea de titluri de texte sau nume
 Compunere cu început sau cu de reviste, citarea cuvintelor unei persoane sau citarea fragmentelor
unor texte);
14 sfârşit dat : « O faptă bună » - pag. - exerciţii de transformare a unei secvenţe dialogate în povestire, cu folosirea
101 adecvată a timpurilor verbelor şi a persoanei verbului şi pronumelui etc.;
 « Micul prinţ » , de Antoine de - antrenament de structurare a textului scris în cele trei părţi: introducere, cuprins
15 Saint Exupery – lectură – pag. 102 şi încheiere etc.;
16  Recapitulare – pag. 102
exerciţii de stabilire a acordului dintre predicat şi subiect; -autoevaluare
- exerciţii de stabilire a acordului dintre adjectiv şi substantivul determinat etc.;
17  Evaluare – pag. 103 - exerciţii de aşezare corectă a textului în pagină; -recapitulare
 Autoevaluarea , discutarea şi - exerciţii de plasare corectă a alineatelor; -probă de
evaluarea testelor - exerciţii de formulare a unor opinii şi puncte de vedere proprii referitoare la
18 modul de redactare şi de prezentare a textelor etc. evaluare
 Ex.de citire la prima vedere
19  Povestirea textelor citite

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Părerea şi atitudinea ta contează ! – Exprimarea acordului / dezacordului


NUMĂRUL DE ORE ALOCATE : 15

NR. DETALIERI DE CONŢINUT OB ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS.


CRT REF
94
1  « Cuiul », de Tudor Arghezi – 1.1 - conversaţii în grup, în care elevii să pună întrebări şi să dea răspunsuri referitoare * materiale
1.3 la un text citit etc.
pag. 105 -manualul analiză şi
1.4 - exerciţii de exprimare a acordului/dezacordului prin propoziţii
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 1.5 afirmative/negative; -planşe cu imagini apreciere
2 ex. aplicative, textul-suport : 2.1 - exerciţii cu argumente pro şi contra pe o temă dată; sugestive
« Cuiul » 2.3 - exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale de cele de detaliu din mesajul -proverbe şi zicători
-formativă,
3  Ce părere aveţi ? - pag. 106 2.4 comunicat/receptat;
ilustrate curentă
2.5 - exerciţii de discriminare a structurilor gramaticale (morfologice şi sintactice)
4  Îmi folosesc cunoştinţele! 3.2 corecte de cele incorecte în fluxul enunţului etc.; -materialul ilustrativ -verificare orală
exerciţii de consolidare 3.3 - exerciţii de identificare a unor cauze care împiedică înţelegerea mesajului (voce -verificare scrisă
 « Musca la arat », de 3.4 slabă, zgomotul, pronunţarea incorectă, neatenţia); -culegere de texte
5 Alexandru Donici – pag. 107 3.7 - discuţii libere pe teme date;
literare
6  Să ne verificăm. Să aplicăm ! –
4.1 - exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată;
-diferite volume de
-predictivă
4.2 - povestirea orală a unor texte literare/nonliterare citite sau mesaje audiate;
ex. aplicative, textul-suport : 4.4 - exerciţii de completare a unor enunţuri cu elemente de construcţie a comunicării poezii, poveşti, (orală, scrisă)
7 « Musca la arat » 4.5 învăţate (substantiv, numeral, adjectiv, pronume, verb); povestiri -în perechi
4.4 - exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale
8  « Ciuboţelele ogarului », de 4.6 - exerciţii de identificare a determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii;
-planşe cu imagini -în echipă
Călin Gruia – pag. 108 - selectarea din text a caracteristicilor fizice şi morale ale personajelor; sugestive -observare
9  Să ne verificăm. Să aplicăm!– - grupări de personaje în funcţie de anumite caracteristici; -imagini sugestive
10 ex. aplicative, textul-suport: - exerciţii de discutare a textelor narative citite, în fncţie de următorii parametri: -fişe de lucru
sistematică
11 «Ciuboţelele ogarului » “cine” (personajele), „ce face?” (acţiunea), „când”, “unde” (plasarea acţiunii în
-fişe ortografice -tema pentru
timp şi spaţiu), “cum” (modul de desfăşurare a acţiunii);
 Atributul – pag. 110 - exerciţii de citire explicativă şi selectivă pentru desprinderea informaţiilor -fişe de muncă acasă
12  Îmi folosesc cunoştinţele! – esenţiale şi de detaliu dintr-un text citit; independentă -temă în clasă
ex.de consolidare -Atributul - explicarea rolului pe care îl au semnele de punctuaţie învăţate studiate în textele
citite;
 « Un suflet nobil », de - exerciţii de citire a unor texte la prima vedere, cu adaptarea ritmului şi intonaţiei
13 Edmondo de Amicis – lectură – impuse de semnele de punctuaţie etc.;
pag. 113 - vizite la biblioteca şcolii, săli de lectură etc. -autoevaluare
14  Recapitulare – pag. 113 - jocuri gramaticale de corectare a greşelilor de ortografie şi de punctuaţie; -recapitulare
- exerciţii de dezvoltare a ideilor principale într-un şir de enunţuri cu înţeles logic;
15  Evaluare – pag. 114 - exerciţii de transformare a unei secvenţe dialogate în povestire, cu folosirea -probă de
adecvată a timpurilor verbelor şi a persoanei verbului şi pronumelui etc.; evaluare
- exerciţii de stabilire a acordului dintre adjectiv şi substantivul determinat etc.;
- exerciţii de completare corectă a propoziţiilor lacunare cu structurile morfologice
învăţate;
- exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate prin
adăugarea unor părţi secundare de propoziţie;
- exerciţii de completare a unor propoziţii cu atribute, pentru a prezenta trăsăturile
personajelor, şi/sau complemente, pentru a reda circumstanţele unei acţiuni;
- exerciţii de înlocuire a unor expresii şi cuvinte cu echivalentele cerute de
context;
- exerciţii de formulare a unor opinii şi puncte de vedere proprii referitoare la
modul de redactare şi de prezentare a textelor etc.

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Un rai din basme văd ... – Comunicarea impresiilor şi sentimentelor
NUMĂRUL DE ORE ALOCATE : 24
95
NR. DETALIERI DE CONŢINUT OB ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS.
CRT REF
1  « Fiind băiet, păduri cutreieram » 1.1 - exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată; * metode şi procedee
1.2 - activităţi de comunicare pe baza unui plan de idei realizat anterior; -exerciţiul :
2 de Mihai Eminescu – pag. 116 -observare
1.3 - exerciţii de asociere a unor momente dintr-o naraţiune cu ilustraţiile -de identificare
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 1.4 corespunzătoare; -de transformare
3 ex. aplicative, textul-suport : « Fiind 1.5 - exerciţii de delimitare a unui text narativ în fragmente logice; -de despărţire a
sistematică
4 băiet , păduri cutreieram » 2.1 - exerciţii de identificare a temei din poeziile studiate; cuvintelor în silabe -analiză şi
5 2.2 - exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate prin -de construcţie apreciere
 « Din copilăria mea »,de Lucian 2.3 adăugarea unor părţi secundare de propoziţie; -procedee de scriere :
6 Blaga – pag. 118 2.4 - exerciţii de aşezare corectă a textului în pagină; -transcriere selectivă
7  Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 2.5 jocuri de rol, dramatizări -dictare -predictivă
ex. aplicative textul-suport : « Din 2.6 - formulare de întrebări pentru sesizarea raporturilor logice de tipul: din ce cauză? -extragerea şi scrierea
8 copilăria mea » 3.1 cu ce condiţie?; citatului semnificativ (orală, scrisă)
9 3.2 - exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la contextul -lectura activă a textelor- -formativă,
 « Basm », de Geo Bogza– pag.119 3.3 în care apare şi de confruntare cu sensul/sensurile oferite de dicţionare; suport
10  Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 3.4 - exerciţii de înlocuire a cuvântului necunoscut prin sinonime, antonime -lectura selectivă curentă
11 ex. aplicative, textul-suport : « Basm » 3.5 identificate în dicţionare; -conversaţia -verificare orală
3.6 - activităţi de grup pe teme diferite -dezbaterea de grup
12  Complementul – pag. 121 3.7 - exerciţii de identificare a elementelor prezente în ilustraţii care completează -problematizarea -verificare scrisă
 Îmi folosesc cunoştinţele! –ex.de 4.1 informaţia transmisă de diverse texte, afişe sau articole din revistele pentru copii -simularea
13 consolidare -Complementul 4.2 - exerciţii de dicţie şi de ortoepie; -studiu de caz
-în perechi
14  Comunicarea impresiilor şi 4.3 - exerciţii de trecere de la vorbirea directă la vorbirea indirectă; -jocul de rol -în echipã
15 4.4 - exerciţii de utilizare în contexte diverse, a achiziţiilor lexicale noi; -recitirea individuală , în
sentimentelor . Compunere liberă : « Vara 4.5 - exerciţii de adaptare a elementelor de comunicare nonverbală la comunicarea perechi , pe grupe
16 cea luminoasă » - pag. 123 4.6 verbală în situaţie de dialog etc.; -investigaţia (pe textul -tema pentru
17  Discutarea compunerilor - exerciţii de completare a unor enunţuri cu elemente de construcţie a comunicării literar) acasă
 « A fost odată », de Marin învăţate (substantiv, numeral, adjectiv, pronume, verb);
18 - exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale; -temă în clasă
Sorescu - lectura – pag. 124 - exerciţii de recunoaştere a corespondenţei dintre mesajul transmis de ilustraţie şi
19  «Carnavalul personajelor literare » cel transmis de texte;
-autoevaluare
20 - lectura – pag.125 - exerciţii de povestire a fiecărui fragment;
21  Recapitulare – - exerciţii de formulare a ideilor principale într-o succesiune logică; -recapitulare
- exerciţii de ordonare într-o succesiune logică a întâmplărilor prezentate într-un
22  Evaluare – pag. 126 text citit; -probă de
 Autoevaluarea , discutarea şi - exerciţii de diferenţiere a propoziţiilor simple de cele dezvoltate;
23 evaluare
evaluarea testelor - exerciţii de utilizare a cratimei în scrierea ortogramelor şi a liniuţei de despărţire
24 RECAPITULARE FINALĂ în silabe în scrierea cuvintelor care nu încap la sfârşitul rândului;
- exerciţii de împărţire a textului în unităţi logice de conţinut;
- exerciţii de formulare a ideilor principale;
- exerciţii de dezvoltare a ideilor principale într-un şir de enunţuri cu înţeles logic;
- exerciţii de elaborare a unor compuneri: după un suport vizual
- exerciţii de punere în scenă a unor povestiri etc.;

96
Aria curriculară
Limbă şi comunicare

LECTURĂ
CLASA a IV-a
OBIECTIV CADRU:
3.Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:

(1) să demonstreze gândire creativă


(2) să folosească diverse modalităţi de comunicare în situaţii reale
(3) să înţeleagă sensul apartenenţei la diferite tipuri de comunităţi
(4) să demonstreze capacitate de adaptare la situaţii diferite
(5) să contribuie la construirea unei vieţi de calitate
(6) să înţeleagă şi să utilizeze tehnologiile în mod adecvat
(7) să-şi dezvolte capacităţile de investigare şi să-şi valorifice propria experienţă
(8) să-şi construiască un set de valori individuale şi sociale şi să-şi orienteze
comportamentul în funcţie de acestea
(9) să completeze jocuri de cuvinte
(10) să coreleze imagini, ilustraţii cu textul
(11) să răspundă la întrebări/să formuleze întrebări pe baza imaginilor, textului,
filmului, spectacolului vizionat

96
An şcolar: 2012-2013
SEMESTRUL I – 13 ore SEMESTRUL II - 22 ore
Nr. ore/săptămână: 1 oră
Nr. Unitatea de Ob. de Conținuturi Nr. Săpt
crt învățare ref. ore
1. Lectura mea 3.1 - exprimarea propriilor opinii, 3 I-III
preferată! 3.2 gânduri, sentimente în legătură
Scriitorul 3.4 cu lecturile citite
clasei 3.7 - diferenţierea cărţilor după
3.8 utilitatea lor;
3.11 - formule de salut, prezentare,
permisiune, solicitare;
- determinarea volumului
vocabularului
-Dialogurile - iniţierea unor dialoguri despre
scolarilor activităţi desfăşurate la
bibliotecă;
- integrarea în enunţuri a unui
cuvânt cunoscut;
-Biblioteca - menţinere şi încheiere a unui
din viitor dialog cu persoane diferite;
- jocuri de rol de tipul emiţător-
receptor pentru exprimarea
actelor de vorbire
- realizarea unor afişe, postere,
care să comunice informaţii
despre cum ar vrea să arate o
bibliotecă a viitorului
- test de cunoştinţe şi lărgirea
vocabularului

2. La cinema 3.1 - menţinerea şi încheierea unui 3 IV-VI


3.2 dialog cu diferite persoane de la
-Filmul meu 3.4 cinematograf
preferat 3.7 - formule de salut, prezentare,
3.8 permisiune, solicitare;
-”Cine stie, 3.11 - formulare de întrebări pentru
câstigă! răspunsuri date;
- formulare de mesaje;
-”Ce rol - realizarea unor afişe, postere, care
ti-ar să comunice informaţii prin imagini
plăcea? sugestive
joc de rol : „La cinema”
3. Universul 3.1  identificarea fiecărei persoane din 4 VII-X
familiei 3.2 propria familie;

97
3.3  oferirea unor informaţii despre
-Cine sunt? 3.4 identitatea proprie sau despre
3.5 identitatea persoanelor cunoscute;
3.7 - construirea de dialoguri în
3.8 situaţii concrete – ”În familie”;
- povestirea orală a unor fapte,
întâmplări din universul familiei;
- exersarea acordului sau a
-Asa DA, dezacordului în legătură cu un
asa NU! fapt petrecut în familie;
- iniţierea unor dialoguri despre
întâmplări şi fapte din viaţa
-Familia proprie, despre comportarea
mea civilizată;
- exprimarea propriilor opinii,
gânduri, sentimente în legătură
cu faptele şi acţiunile
personajelor prezentate;
- formularea de răspunsuri la
-Tu întrebările ce vizează informaţiile
povestesti, esenţiale sau de detaliu ce se
noi desprind mesajul audiat;
ascultăm” - ilustrarea prin desen a unei scene
de familie
- Joc de rol: ”La masă”, ”La
bucătărie”.

4. Sărbătorile 3.1 -precizarea si formularea de mesaje 3 XI-XIII


iernii 3.2 transmise de imagini;
3.3 -crearea unui dialog pe o temă dată:
3.4 ”De vorbă cu Mos Nicolae”,” Bine
3.5 ai venit, Mos Crăciun!”;
-Locul 3.7 - formularea de răspunsuri la
nasterii mele 3.8 întrebările ce vizează informaţiile
...cu traditii 3.9 esenţiale sau de detaliu ce se
si obiceiuri 3.11 desprind din mesajul audiat;
- alcătuirea de propoziţii şi dialoguri
-”O după imagini.
întâmplare” -povestirea unor fapte şi întâmplări,
după benzi desenate sau după
ilustraţii care reliefează
comportamentul în diverse situaţii;
- exerciţii de adaptare a vorbirii în
-Asa DA, funcţie de partenerul de dialog
asa NU! -desenarea unui tablou ce include
obiceiuri si tradiții de iarnă
- exersarea acordului sau a
dezacordului în legatură cu o
situatie data
! - iniţierea unor dialoguri despre
întâmplări şi fapte din viaţa
proprie, despre comportarea
civilizată
- Joc de rol: ”Mos Crăciun si

98
spiridusii”

Povestitorul SEMESTRUL AL II-LEA


copiilor - prezentarea unor lecturi individuale
3.2 suplimentare despre Ion Creangă;
5. -Ion 3.3 - exprimarea propriilor opinii,
Creangă– 3.4 gânduri, sentimente în legătură cu
prietenul 3.5 viata si opera literară a scriitorului 3 XIV-XVI
din 3.6 - întrebări şi răspunsuri despre
copilărie 3.7 marele scriitor;
3.8. - exerciţii de povestire orală a unor
-Vizită 3.11 fapte, întâmplări ;
imaginară - formularea de răspunsuri la
la întrebările ce vizează informaţiile
Humulesti esenţiale ce se desprind din textul
audiat;
- rezolvarea unor sarcini în grupe
-De vorbă mici de lucru;
cu Ion - interpretarea corectă a unor mesaje
Creangă transmise de imagini;
- crearea unui dialog pe o temă dată:
” Interviu cu Ion Creangă”
6. Cine ai vrea 3.2 - vizionarea filmelor de desene 4 XVII-XX
să fii? 3.3 animate sau artistice: ”Amintiri din
-Personajul 3.4 copilărie”, ”Harap-Alb”, ”Veronica”,
preferat 3.5 ” Cenusăreasa”;
3.6 - exprimarea propriei păreri în
3.8 legătură cu faptele prezentate în filme;
3.11 - construirea de dialoguri în situaţii
concrete sau imaginare;
- activizarea şi îmbogăţirea
-”O poveste vocabularului;
încurcată” -crearea unei povesti având personaje
din toate filmele vizionate
-”Cel mai - exprimarea propriilor opinii, gânduri,
bun sentimente în legătură cu faptele şi
povestitor” acţiunile personajelor prezentate în
filmele vizionate;
- povestirea orală a unor fapte,
întâmplări din prezentarile date;
- întrebări şi răspunsuri despre anumite
situaţii prezentate
-”Cel mai -crearea unui dialog pe o temă dată:
reusit ”Nică si pupăza”, Harap-Alb si
poster” Spânul”, ”Veronica si Motanul
Dănilă”, etc;
-realizarea unor afişe, postere, care să
comunice informaţii prin imagini
sugestive;

99
7. Bucuriile 3.1 -oferirea unor informaţii despre schimbările 4 XXI-
primăverii 3.2 naturii în anotimpul primăvara XXIV
3.5 -identificarea caracteristicilor
-”Primăvara” 3.6 anotimpului primăvara
3.8 - să răspundă la întrebări/să formuleze
-”Stii să 3.10 întrebări pe baza imaginilor
răspunzi?” 3.11 -crearea unor poveşti sau
povestiri pe această temă
-”Cel mai -ilustrarea prin desen, a
bun scriitor” elementelor specifice anotimpului
primăvara
-jocuri de rol: ”Cucul si
rândunica”,”Ghiocelul si
-”Actorii” laleaua”

8. Sănătatea - 3 XXV-
cea mai de XXVII
pret 3.1 -oferirea unor informaţii despre regulile de
comoară! 3.2 păstrare a sănătăţii
3.4
-Prospectul 3.5 - reguli de citire si respectare a unui
3.6 prospect
-Să ne 3.7 - construirea de dialoguri în situaţii
protejăm! 3.8 concrete – „La doctor”, ”La spital”
3.9
3.10 - exersarea acordului sau a dezacordului
-Asa DA, asa 3.11 în legătură cu un fapt petrecut din cauza
NU! nerespectării regulilor de igienă
personală
-prezentare PowerPoint pe tema: ”Cum să
ne hrănim sănătos”
-”Cel mai -ilustrarea unei scene pe această temă
reusit poster”
- joc de rol: ”La Dispensar”, ”Doctorul si
pacientul”

100
9. Recunoaște 3.1 - comunicare orală dupa imagini şi întrebări 3 XXVIII
meseria! 3.2 -iniţierea, menţinerea sau -XXX
3.5 încheierea unui schimb verbal
-”Ghici ce este?” 3.6 -identificarea caracteristicilor
3.7 anumitor meserii
3.8 - exerciţii de povestire orală a unor fapte,
3.9 întâmplări ;
-Ce-as dori să fiu! 3.10
3.11 -ilustrarea meseriei preferate
-”Povestea mea
din viitor” -jocuri de rol: ”Șoferul si mecanicul”,
”Doctorul si pacientul”, ”Elevul si
profesorul”, ”Vânzătorul si
cumpărătorul”

10. Să iubim si să 3.1 - întrebări şi răspunsuri despre modul cum 5 XXXI-


ocrotim natura! 3.2 se protejează si se îngrijesc plantele XXXV
3.5
- Floarea mea 3.6 - construirea de dialoguri în situaţii
preferată 3.8 concrete
3.9
3.10 - exersarea acordului sau a dezacordului
3.11 în legătură cu o situaţie creată
-Asa Da, asa NU! - activizarea şi îmbogăţirea vocabularului;

-Cel mai frumos -ilustrare prin desen a unui parc


parc!
-joc de rol
Recapitulare finală

101
LECTURĂ
SEMESTRUL I

Unitatea de învăţare:,,Lectura mea


preferată!”
Nr. ore: 3
Perioada:

Nr Demers Obs.
Detalieri de conţinut ore/ O.R. Activităţi de învăţare didactic/ Evaluare
Data Resurse
Scriitorul - exprimarea propriilor opinii, -Rechizite Probă orală
clasei 3.1 gânduri, sentimente în legătură cu -Fişe de lucru; Observare
3.2 lecturile citite -Creioane sistematică
1 3.4. - diferenţierea cărţilor după colorate;
3.7 utilitatea lor; -Carioci;
3.8 - exercitii de utilizare a formulelor -Activitate
3.11 de salut, prezentare, permisiune, frontală;
-Dialogurile solicitare; -Activitate
scolarilor 1 - exercitii de determinare a individuală;
volumului vocabularului -Conversaţia
- exercitii de iniţiere a unor -Exerciţiul;
1 dialoguri despre activităţi -Joc;
-Biblioteca din viitor desfăşurate la bibliotecă;
- exercitii de integrare în enunţuri
a unui cuvânt cunoscut;
- exercitii de menţinere şi încheiere
 Probă pentru a unui dialog cu persoane diferite;
determinarea - jocuri de rol de tipul emiţător-
volumului receptor pentru exprimarea
vocabularului actelor de vorbire
- realizarea unor afişe, postere, care
să comunice informaţii despre
cum ar vrea să arate o bibliotecă a
viitorului
- test de cunoştinţe şi lărgirea
vocabularului - test de cunoştinţe
şi lărgirea vocabularului

102
Unitatea de învăţare:,,La cinema”

Nr. ore: 3
Perioada:

Nr Demers Obs.
Detalieri de
ore/ O.R. Activităţi de învăţare didactic/ Evaluare
conţinut
Data Resurse
- exercitii de menţinere şi încheiere a -Rechizi Probă orală
3.1 unui dialog cu diferite persoane de la Observare
-Filmul meu 3.2 cinematograf -Prezentare sistematică
preferat 1 3.4 PowerPoint
3.7 - exercitii de utilizare a unor formule de
3.8 salut, prezentare, permisiune, solicitare; -Fişe de lucru;
3.11
-”Cine stie, - exercitii de formulare formulare de -Creioane
câstigă! 1 întrebări pentru răspunsuri date; colorate;
-Carioci;
- exercitii de formulare de mesaje;
1 -Activitate
- realizarea unor afişe, postere, care să frontală;
”Ce rol comunice informaţii prin imagini -Activitate
ti-ar plăcea?” sugestive individuală;
-Conversaţia
joc de rol : „La cinema” -Brainstorming
 Probă -Exerciţiul;
pentru -Joc;
determinarea -Turul galeriei
volumului
vocabularului

103
Unitatea de învăţare:,,Universul familiei”

Nr. ore: 4
Perioada:

Nr Demers Obs.
Detalieri de
ore/ O.R. Activităţi de învăţare didactic/ Evaluare
conţinut
Data Resurse
-Cine sunt? - prezentarea unor informaţii despre -Rechizite Probă orală
3.1 identitatea proprie sau despre -Planșă: Observare
3.2 identitatea persoanelor cunoscute Familia sistematică
1 3.3 -Fişe de lucru;
3.4 - exerciții de identificare a unei -Creioane
3.5 persoane din rândul membrilor colorate;
1 3.7 familiei și a rolului pe care-l -Carioci;
-Asa DA, asa NU! 3.8 îndeplinește -Activitate
- exercitii de construire a unor frontală;
dialoguri în situaţii concrete - în -Activitate
-Familia mea familie individuală;
1 - exercitii de exersare a acordului sau -Conversaţia
a dezacordului în legătură cu un fapt -Exerciţiul;
petrecut în familie -Joc;
- exerciții de integrare în propoziții a -Cubul;
cuvintelor: mama, tata, bunicii, frații, -Turul galeriei;
-Tu povestesti, noi surorile, respect, înțelegere -Bulgărele de
ascultăm” -testul de cunoaştere prin desen zăpadă;
„Familia” -Brainstorming
 Proba de 1 - exerciţii pentru determinarea
integrare în volumului vocabularului: „Cine ştie
enunţuri a unor mai multe cuvinte?”
cuvinte cunoscute - Joc de rol

104
Unitatea de învăţare:,,Sărbătorile iernii”

Nr. ore: 3
Perioada:

Nr Demers Obs.
Detalieri de
ore/ O.R. Activităţi de învăţare didactic/ Evaluare
conţinut
Data Resurse
3.1 Probă orală
3.2 -exercitii de precizare si formulare de -Planșă Observare
Locul nasterii 3.3 mesaje transmise de imagini; -Creioane sistematică
mele ...cu traditii 1 3.4 -exercitii de creare a unei povestiri pe o colorate;
si obiceiuri 3.5 temă dată: ”De vorbă cu Mos -Carioci;
3.7 Nicolae”,” Bine ai venit, Mos -Fişe de lucru;
”O întâmplare” 1 3.8 Crăciun!”; -Prezentare
3.9 - exercitii de formulare de răspunsuri PowerPoint
3.11 la întrebările ce vizează informaţiile
esenţiale sau de detaliu ce se desprind -Activitate
dintr-un mesaj; frontală;
Asa DA, asa NU! 1 - exercitii de alcătuire de propoziţii şi -Activitate
dialoguri după imagini; individuală;
- exercitii de exersare a acordului sau -Conversaţia
a dezacordului în legatură cu o -Exerciţiul;
situatie dată -Joc;

 Proba de -exercitii de povestire a unor fapte şi


integrare în întâmplări, după benzi desenate sau -Bulgărele de
enunţuri a unor după ilustraţii care reliefează zăpadă;
cuvinte cunoscute comportamentul în diverse situaţii; -Cubul;
- exerciţii de adaptare a vorbirii în -Turul galeriei
funcţie de partenerul de dialog
-exercitii de desenare a unui tablou ce
include obiceiuri si tradiții de iarnă;
- exercitii de iniţiere a unor dialoguri
despre întâmplări şi fapte din viaţa
proprie, despre comportarea
civilizată
- Joc de rol: ”Moş Crăciun şi
spiriduşii!”

105
SEMESTRUL al II-lea

Unitatea de învăţare: ,,Povestitorul copiilor”

Nr. ore: 3
Perioada:

Nr Demers Obs.
Detalieri de
ore/ O.R. Activităţi de învăţare didactic/ Evaluare
conţinut
Data Resurse
-Ion Creangă– - prezentarea unor lecturi individuale Probă orală
prietenul din 3.2 suplimentare despre Ion Creangă; -Creioane Observare
copilărie 3.3 - exercitii de exprimare a propriilor colorate; sistematică
1 3.4 opinii, gânduri, sentimente în -Carioci;
Vizită imaginară 3.5 legătură cu viata si opera literară a -Fişe de lucru;
la Humuleşti 3.6 scriitorului -Poezii
1 3.7 - exercitii de formulare de întrebări şi reprezentative
3.8. răspunsuri despre marele povestitor;
-De vorbă cu Ion 3.11 - exercitii de formulare de răspunsuri -Bulgărele de
Creangă la întrebările ce vizează informaţiile zăpadă;
esenţiale ce se desprind din textul -Cubul;
1 audiat;
- exercitii de rezolvare a unor sarcini -Activitate
în grupe mici de lucru; frontală;
- exercitii de interpretare corectă a -Activitate
unor mesaje transmise de imagini; individuală;
- exercitii de creare a unui dialog pe o -Conversaţia
temă dată: ” Interviu cu Ion -Exerciţiul;
Creangă” -Joc;
 Proba de - exerciţii pentru determinarea
integrare în volumului vocabularului: „Cine ştie
enunţuri a unor mai multe cuvinte despre Ion
cuvinte cunoscute Creangă?”

106
Unitatea de învăţare:,,Cine ai vrea să fii?”

Nr. ore: 4
Perioada:

Nr Demers Obs.
Detalieri de O.
ore/ Activităţi de învăţare didactic/ Evaluare
conţinut R.
Data Resurse
Personajul 3.2 - vizionarea filmelor de desene animate Probă orală
preferat 3.3 sau artistice: ”Amintiri din copilărie”, -Creioane Observare
3.4 ”Harap-Alb”, ”Veronica”, ” colorate; sistematică
1 3.5 Cenusăreasa”; -Carioci;
3.6 - exercitii de exprimare a propriei -Fişe de lucru;
3.8 păreri în legătură cu faptele prezentate -Planșă
1 3.1 în filme; reprezentativă
1 - exercitii de construire de dialoguri în
”O poveste situaţii concrete sau imaginare; -Activitate
încurcată” - exercitii de activizare şi îmbogăţire a frontală;
vocabularului; -Activitate
1 -crearea unei povesti având personajele individuală;
din filmele vizionate -Conversaţia
- exercitii de iniţiere a unui dialog -Exerciţiul;
despre o situație conflictuală din cadrul -Joc;
unui film vizionat
”Cel mai bun
povestitor” 1 -exercitii de exprimare a propriilor -Brainstorming
opinii, gânduri, sentimente în legătură -Cubul
cu faptele şi acţiunile personajelor -Sinelg
prezentate în filmele vizionate;
- exercitii de povestire orală a unor Turul galeriei
fapte, întâmplări din prezentările date;
- exercitii de formulare de întrebări şi
răspunsuri despre anumite situaţii
”Cel mai reuşit prezentate
poster” -exercitii de creare a unui dialog pe o
temă dată: ”Nică si pupăza”, Harap-
Alb si Spânul”, ”Veronica şi Motanul
Dănilă”;
-realizarea unor afişe, postere, care să
comunice informaţii prin imagini
sugestive;

107
Unitatea de învăţare:,,Bucuriile primăverii!”

Nr. ore: 4
Perioada:

Nr Demers Obs.
Detalieri de didactic/
ore/ O.R. Activităţi de învăţare Evaluare
conţinut Resurse
Data
3.1 -oferirea unor informaţii despre -Creioane Probă orală
3.2 schimbările naturii în anotimpul colorate; Observare
”Primăvara” 3.5 primăvara într-o prezentare PowerPoint -Carioci; sistematică
1 3.6 -exercitii de identificare a -Fişe de lucru;
3.8 caracteristicilor anotimpului primăvara -Prezentare
3.11 - exercitii de formulare de întrebări si PowerPoint
”Stii să 1 răspunsuri pe baza imaginilor -Planșă
răspunzi?” -exercitii de creare a unor poveşti sau reprezentativă
povestiri pe această temă -Activitate
-exercitii de ilustrare prin desen, a frontală;
elementelor specifice anotimpului -Activitate
”Cel mai bun 1 primăvara individuală;
scriitor” -jocuri de rol: ”Cucul si -Conversaţia
rândunica”, ”Ghiocelul si -”Ciorchinele”
laleaua”” -Exerciţiul;
1 -Cubul
”Actorii” -Sinelg
-ilustrarea prin desen a unui ghiocel Turul galeriei
-Joc;

108
Unitatea de învăţare:,,Sănătatea-cea mai de pret comoară!”

Nr. ore: 3
Perioada:

Nr Demers Obs.
Detalieri de didactic/
ore/ O.R. Activităţi de învăţare Evaluare
conţinut Resurse
Data
Să ne protejăm! Probă orală
3.1 -oferirea unor informaţii despre regulile -Creioane Observare
3.2 de păstrare a sănătăţii colorate; sistematică
Prospectul 1 3.4 -exercitii de citire si respectare a -Carioci;
3.5 regulilor unui prospect -Fişe de lucru;
3.6
1 3.7 - exerciții de construire de dialoguri
3.8 în situaţii concrete – „La doctor” -Planșă
3.11 reprezentativă
- exercitii de exersare a acordului sau
Asa DA, asa NU! a dezacordului în legătură cu un fapt -Activitate
1 petrecut din cauza nerespectării frontală;
regulilor de igienă personală -Activitate
individuală;
-prezentare PowerPoint pe tema: ”Cum -Cubul,
să ne hrănim sănătos” -Ciorchinele
-ilustrarea unei scene pe această temă Problematizarea
-Conversaţia
”Cel mai reusit - joc de rol: ”La Dispensar”, -Exerciţiul;
poster” ”Doctorul si pacientul” -Joc;
- exerciții de ilustrare prin desen a unei -Turul galeriei
scene pe această temă

109
Unitatea de învăţare:,,Recunoaște meseria !”

Nr. ore: 3
Perioada:

Nr Demers Obs.
Detalieri de didactic/
ore/ O.R. Activităţi de învăţare Evaluare
conţinut Resurse
Data
3.1 Probă orală
3.2 Observare
3.3 - exerciții de comunicare orală după -Planșă sistematică
”Ghici ce este?” 1 3.5 imagini şi întrebări; reprezentativă
3.6 -Creioane
3.7 - exerciții de identificare a colorate;
1 3.8 caracteristicilor anumitor meserii; -Carioci;
3.9 -Fişe de lucru;
3.10
3.11 - exerciții de iniţiere, menținere sau -Activitate
încheiere a unui schimb verbal; frontală;
Ce-as dori să fiu! 1 -Metoda
”Ciorchinele”
- exercitii de completare a unor -Activitate
formulări lacunare individuală;
-Conversaţia
-exercitii de integrare în enunţuri a -Exerciţiul;
unui cuvânt cunoscut; -Joc;

”Povestea mea din


viitor” - exerciții de ilustrare prin desen a
meseriei preferate; -Turul galeriei

-jocuri de rol: ”Șoferul si mecanicul”,


”Doctorul si pacientul”, ”Elevul si
profesorul”, ”Vânzătorul si
cumpărătorul”

110
Unitatea de învăţare:,,Să iubim si să
ocrotim natura! ”

Nr. ore: 5
Perioada:

Nr Demers Obs.
Detalieri de didactic/
ore/ O.R. Activităţi de învăţare Evaluare
conţinut Resurse
Data
3.1 Probă orală
- Floarea mea 3.2 - întrebări şi răspunsuri despre modul -Creioane Observare
preferată 3.5 cum se protejează si se îngrijesc colorate; sistematică
1 3.6 plantele -Carioci;
3.8 - prezentare PowerPoint despre -Fişe de lucru;
3.9 rezervatiile naturale din România -Planșă
1 3.10 reprezentativă
3.11 - exercitii de construire de dialoguri
în situaţii concrete -Activitate
frontală;
-Activitate
-Asa DA, asa NU! 1 - exercitii de exersare a acordului sau individuală;
a dezacordului în legătură cu o -Conversaţia;
situaţie creată: o floare neîngrijită, Problematizarea
un ghiveci spart, o plantă ruptă etc. -Exerciţiul;
-Joc;
- exercitii de completare a unor
formulări lacunare

- exerciții de ilustrare prin desen a unui


-Cel mai frumos 1 parc
parc!
1
Recapitulare finală

111
NR. ORE : 4 (3 ore trunchi comun+1 oră extindere)
MANUALUL UTILIZAT : „ Matematică”
AUTORI : Aurel Maior, Angelica Călugăriţa, Elena Maior
EDITURA : Aramis, Bucureşti, 2006

SEMESTRUL I 13 x 4 = 52 ore
SEMESTRUL al II-lea 22 x 4 = 88 ore
TOTAL : 140 ore

112
Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3919 / 20.04.2005

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA A IV-A

MATEMATICĂ

Aprobat prin ordin al ministrului


Nr. 3919 / 20.04.2005

Bucureşti, 2005

113
NOTĂ DE PREZENTARE

În cadrul procesul de reformă a învăţământului, analiza şi evaluarea curriculumului ca document de


politică educaţională este o etapa necesară. Rezultatele semnificative rezultate în urma acestei evaluări sunt
corelate cu elemente de politică educaţională, cu realitatea educaţională a şcolii, cu evaluarea şcolară şi cu
elemente semnificative ale realităţilor sociale, constituind elementele de ordin conceptual şi operaţional
care ghidează revizuirea programelor şcolare.
Procesul de revizuire curriculară a început cu clasele primare şi s-a concretizat în
noi programe la toate disciplinele de învăţământ. În anul 2003 au fost revizuite
programele şcolare pentru clasele I şi a II-a4, în anul 2004 cu programa clasei a III-a5. Revizuirea
curentă a curriculumului naţional, pe segmentul învăţământului primar, se finalizează cu prezenta programă
pentru clasa a IV-a, care stabileşte şi standardele curriculare de performanţă ale disciplinei Matematică la
finele acestei etape a şcolarităţii obligatorii.
Adresându-se elevilor care au intrat în clasa I la vârsta de 6/7 ani, programele şcolare revizuite doresc
să răspundă nevoilor de adaptare în ceea ce priveşte învăţarea, prin modificări şi corelări în sistemul
obiectivelor şi în structura conţinuturilor învăţării pentru întreg ciclul primar, configurând implicit modelul
disciplinar al disciplinei Matematică pentru ciclul primar.
Prin structura şi conţinutul său, prezenta programă şcolară de Matematică dirijează modul în care
trebuie să se producă învăţarea întrucât:
- accentuează caracterul explorativ-investigativ al învăţării matematicii – prin dezvoltarea
sistemului de obiective ale obiectivului cadru 2, pentru a asigura cunoaşterea
şi utilizarea conceptelor matematice numai în relaţie cu dezvoltarea
capacităţilor de explorare, investigare şi rezolvare de probleme;
- accentuează valoarea formativă a contextelor problematice în care trebuie să se producă
învăţarea – prin descrierea, pentru fiecare obiectiv de referinţă, a unui set
bogat de activităţi de învăţare adecvate temelor de conţinut ale programei, oferind
astfel o perspectivă didactică coerentă asupra modului în care trebuie să se
producă învăţarea;
- realizează o reală raţionalizare a conţinuturilor pentru disciplina Matematică la nivelul anului
de studiu dar şi pe ansamblul învăţământul primar, prin reeşalonarea
conţinuturilor pe clase şi prin modificări în definirea standardelor curriculare
de performanţă.
În acord cu finalităţile învăţământului primar în ansamblul său şi cu finalităţile disciplinei, programa
disciplinei Matematică pentru clasa a IV-a continuă şi accentuează schimbări enunţate în programele
anterioare în ceea ce priveşte învăţarea şi modul de abordare a conţinuturilor. În ansamblul său, programa
oferă cadrelor didactice sugestii adecvate pentru organizarea unui demers didactic centrat pe dezvoltarea
competenţelor de cunoaştere prin recurgere la modele concrete, folosirea unor metode care să favorizeze
relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii şi învăţarea prin efort propui dirijat, adaptat nevoilor
individuale ale fiecărui elev care să stimuleze atitudinea de colaborare, interesul şi motivaţia pentru
aplicarea matematicii în contexte variate.

4
ANEXA 5 OMECT NR. 4686/05.08.2003 ; ANEXA 3 OMEC nr. 5198 / 01.01.2004

114
1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii
2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în
contexte variate

I. OBIECTIVE CADRU

A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE


1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a IV-a Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele activităţi:
elevul va fi capabil:
1.1. să înţeleagă şi să utilizezereprezentarea numerelor punând în evidenţă sistemul poziţional de scriere a
sistemul poziţional de cifrelor. Trecerea de la o formă de reprezentare la alta;
formare a numerelor numărarea cu start şi pas daţi, crescător şi descrescător, cu şi fără sprijin în
naturale obiecte sau desene. Gruparea şi regruparea obiectelor sau desenelor în funcţie
de pasul numărării;
scrierea unui număr ca o sumă de produse în care unul din factori este 10, 100,
1 000, ş.a.m.d.;
jocuri de numărare cu obiecte în care grupurile de câte 10, 100, 1 000 se
înlocuiesc cu un alt obiect;
scrierea unor numere cu cifre romane;
1.2. să scrie, să citească, să reprezentarea prin obiecte sau desene adecvate a numerelor
compare, să estimeze şi să studiate;
ordoneze numere naturale ordonarea numerelor utilizând modele semnificative (axa
numerelor, figuri geometrice de poziţionare, numărătoare
poziţională, etc.);
estimarea numerelor prin rotunjire la ordinul miilor, sutelor,
zecilor;
compararea numerelor prin rotunjire;
scrierea numerelor utilizând scrierea cu cifre romane;
scrierea în forme echivalente a numerelor naturale;
1.3 să utilizeze numere introducerea intuitivă (prin desene: decupare, haşurare,
fracţionare pentru a colorare) a noţiunii de fracţie;
exprima subdiviziuni ale scrierea şi citirea unei fracţii;
întregului compararea şi ordonarea fracţiilor, utilizând cât mai multe
metode;
exerciţii practice de obţinere a unor fracţii echivalente (“egale”) cu fracţii date
şi scrierea şirului de egalităţi; se va realiza corelarea cu activităţile de la
educaţie tehnologică;
scrierea întregului sub forma unor fracţii echivalente;
1.4. să efectueze operaţii de calcularea sumei (diferenţei) a două cu fracţii acelaşi numitor;
adunare şi scădere cu scrierea unei fracţii ca sumă de două fracţii cu acelaşi numitor;
numere fracţionare calcularea sumei şi a diferenţei a două fracţii apelând la diferite suporturi
intuitive;
1.5. să efectueze operaţii de exerciţii de calcul cu numere naturale, urmărind respectarea ordinii efectuării
adunare, şi scădere a operaţiilor şi folosirea corectă a parantezelor;

115
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
numerelor naturale cu exerciţii de calcul folosind proprietăţile operaţiilor;
utilizarea algoritmilor de exerciţii semnificative, care să scoată în evidenţă avantajele folosirii
calcul şi a proprietăţilor proprietăţilor operaţiilor cu numere; exerciţii care să evidenţieze faptul că
operaţiilor scăderea şi împărţirea nu sunt comutative şi nici asociative;
folosirea proprietăţilor operaţiilor pentru efectuarea unor calcule
rapide;
observarea legăturilor între operaţiile cu numere naturale; efectuarea probei;
efectuarea de succesiuni de calcule mentale cu numere de cel mult două cifre
pe principiul “preluării ştafetei”, implicând majoritatea elevilor clasei;
1.6. să efectueze operaţii efectuarea de înmulţiri şi împărţirii în contexte numerice variate;
de înmulţire şi utilizarea proprietăţilor şi a împărţirii prin cuprindere în efectuarea
împărţire cu rest a operaţiilor de înmulţire şi împărţire;
numerelor naturale, verificarea corectitudinii calculelor efectuate utilizând proprietăţi
utilizând proprietăţile ale operaţiilor, împărţirea prin cuprindere, scăderea repetată.
operaţiilor şi
algoritmii de calcul
1.7. 
1.8. 

2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de


probleme
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
2.1. să observe şi să descrie -decuparea unor figuri desenate;
proprietăţi simple ale -identificarea formelor plane şi a formelor spaţiale pe modele
formelor plane şi spaţiale şi fizice, desene sugestive şi în mediul înconjurător;
să recunoască proprietăţi -recunoaşterea formelor învăţate la obiectele din
simple de simetrie ale unor mediul apropiat;
desene -desenarea formelor plane cu şablon, instrumente sau/şi cu mâna
liberă;
sortarea obiectelor, figurilor plane şi spaţiale după forma lor şi după
criterii date;
-identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri;
desenarea unor modele geometrice simple utilizând simetria şi
translaţia;
-identificarea şi numirea elementelor constitutive ale figurilor
geometrice plane;
-reprezentarea figurilor geometrice plane prin desen şi
notarea lor;
-determinarea şi reprezentarea prin desen a diferitelor axe de
simetrie ale unei figuri geometric plane;
-verificarea corectitudinii determinării axelor de simetrie prin
suprapunerea (practică) a celor două părţi simetrice;
-desfăşurarea paralelipipedului dreptunghic şi a cubului (se va
realiza efectiv pentru corpuri construite din carton);
-asamblarea cubului şi a paralelipipedului dreptunghic;
2.2. să descopere, să recunoască -completarea unor şiruri de simboluri, desene sau de numere
şi să utilizeze în contexte ordonate după o anumită regulă;
variate corespondenţe -crearea de şiruri pe baza unor reguli date;
simple şi succesiuni de -exerciţii de adunare şi de înmulţire cu acelaşi număr;
obiecte sau numere asociate -exerciţii de găsire a regulii pentru corespondenţe de tip aditiv şi
după reguli date multiplicativ;
-găsirea elementelor celei de a doua mulţimi, fiind date elementele
primei mulţimi şi regula de corespondenţă;
-găsirea elementelor primei mulţimi fiind date regula de
corespondenţă şi elementele celei de a doua mulţimi;
116
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
2.3. să estimeze ordinul de -utilizarea axei numerelor pentru a preciza dacă un număr este
mărime al rezultatului unui “mai îndepărtat” sau “mai apropiat” de un altul;
exerciţiu cu cel mult două -estimarea rezultatului operaţiilor utilizând
operaţii prin rotunjirea aproximarea convenabilă a numerelor cu care se
numerelor pentru a limita operează şi tehnicile de calcul mintal;
erorile de calcul -conştientizarea erorilor posibile prin propunerea unor exerciţii şi
probleme cu erori tipice, uşor de observat şi cu un anumit grad de
relevanţă (de exemplu: produsul a două numere naturale nenule nu
poate fi mai mic decât unul dintre numere);
-aprecierea dimensiunilor, distanţei, capacităţii, masei unor obiecte
şi verificarea estimărilor făcute prin calcule;
2.4. să exploreze modalităţi -explorarea sistematică a posibilităţilor de descompunere a numerelor
variate de a compune şi naturale pe baza operaţiilor de adunare, scădere, înmulţire, împărţire (cu
descompune numere şi fără sprijin concret);
naturale -descompuneri echivalente ale aceluiaşi număr;
-exerciţii de descompunere utilizând scrierea zecimală a
numerelor naturale;
-identificarea sau crearea de scheme pentru descompuneri
echivalente ale unui număr. Utilizarea acestor scheme pentru calcule
mintale;
-identificarea şi aplicarea unor reguli şi scheme pentru efectuarea
adunărilor, scăderilor, înmulţirilor şi împărţirilor;
-utilizarea monedelor şi a bancnotelor pentru a obţine
descompuneri de numere;
2.5. să exploreze modalităţi de -exerciţii de descompunere a unui număr în sumă de
efectuare a înmulţirii şi sute, zeci şi unităţi;
împărţirii utilizând -efectuarea unor înmulţiri utilizând distributivitatea înmulţirii faţă de
modalităţi variate de lucru adunare;
-recunoaşterea relaţiei între înmulţirea unui număr cu o sumă şi
algoritmul de efectuare a înmulţirii cu un număr de două cifre;
-identificarea semnificaţiei produselor parţiale în relaţie cu proprietăţi ale
înmulţirii;
-recunoaşterea unor situaţii practice în care se aplică împărţirea prin
cuprindere;
-utilizarea împărţirii prin cuprindere în efectuarea împărţirii cu rest;
2.6. să rezolve, să compună -recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care presupun
probleme şi să utilizeze efectuarea unor operaţii de adunare, scădere, înmulţire, împărţire
semnificaţia operaţiilor (“cu atât mai mult”, ”cu atât mai puţin”, ”de atâtea ori mai mult”,
aritmetice în rezolvarea ”de atâtea ori mai puţin”, “sunt n obiecte, câte p pe fiecare rând”,
unor situaţii problemă ”Se distribuie în mod egal n obiecte la p persoane” etc.);
-transpunerea unei situaţii problemă, în limbaj matematic,
înlocuind numere necunoscute cu simboluri;
-analiza unor probleme de tipul menţionat: identificarea datelor şi a
necunoscutelor; identificarea operaţiilor prin care se ajunge la
rezolvare, identificarea tipului problemei (a formulei);
-crearea şi alcătuire de probleme cu condiţii date;
-formularea de probleme cu text, pe baza unor scheme, modele,
reguli date;
-compunerea de probleme utilizând tehnici variate: cu sprijin
concret în obiecte pornind de la numere date; fără sprijin;
-compunerea de probleme pornind de la exerciţii şi invers;
transformarea problemelor în exerciţii;
-compunerea de probleme de către elevi pentru colegii lor;
-compunerea de probleme cu text pornind de la expresii simbolice
(a+b=x, a-b=x, etc.);
-analiza părţilor componente ale unei probleme;
-schimbarea componentelor unei probleme fără ca tipul de

117
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
problemă să se schimbe;
-transformarea problemelor de adunare în probleme de scădere şi
invers, a celor de înmulţire în probleme de împărţire şi invers;
-schimbarea numerelor într-o problemă dată, cu
păstrarea tematicii;
-transformarea problemelor păstrând numerele neschimbate;
-analiza cuvintelor care sugerează operaţii aritmetice, inclusiv a
celor derutante;
2.7. să folosească simboluri -reprezentarea datelor cunoscute ale unei probleme utilizând
pentru a pune în evidenţă modalităţi variate de reprezentare;
numere necunoscute în -exerciţii de relaţionare a unor modalităţi de reprezentare a datelor
rezolvarea de probleme cu forme de reprezentare a acestora,
-exerciţii variate care solicită aflarea unui număr necunoscut notat
în diverse moduri;
-rezolvarea unor ecuaţii şi inecuaţii folosind: metoda încercare-
eroare; proba operaţiilor; metoda figurativă; metoda balanţei;
2.8. să utilizeze instrumente şi -ordonarea unor obiecte date, în funcţie de lungimea, grosimea,
unităţile de măsură standard masa sau volumul lor;
şi nonstandard pentru -efectuarea de măsurători, aproximarea rezultatelor măsurării
lungime, capacitate, masă, consemnarea rezultatelor;
suprafaţă, timp şi unităţile -utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură potrivite
monetare în situaţii variate pentru efectuarea unor măsurători;
-citirea rezultatelor măsurării cu diverse instrumente; asocierea
rezultatului cu mărimea care a fost măsurată, aproximarea prin
rotunjire a rezultatelor obţinute prin măsurare;
-determinarea perimetrelor poligoanelor prin măsurare şi calcul;
-plasarea în timp a unor evenimente;
-ordonarea unor imagini în funcţie de succesiunea derulării lor în
timp;
-citirea ceasului; reprezentarea pe un ceas model a diverse ore;
-înregistrarea activităţilor desfăşurate într-un interval de timp;
-recunoaşterea valorii monedelor şi a bancnotelor;
-schimburi echivalente cu sume de bani; compararea
sumelor de bani;
-compuneri şi rezolvări de probleme pe baza datelor colectate în
urma măsurărilor;
2.9. să colecteze date, să le -colectarea şi prelucrarea datelor culese;
organizeze în tabele, să le -reprezentarea datelor prin tabele şi diagrame simple;
sorteze şi clasifice pe baza -prelucrarea datelor prin sortare după criterii date, prin numărare
unor criterii date şi să ofere sau utilizând informaţiile din tabele;
interpretări elementare ale -interpretarea datelor prin compararea numerelor implicate,
lor găsirea de asemănări şi deosebiri, extragerea unor informaţii
particulare semnificative;
-generarea de exemple care să ilustreze evenimente sigure, posibile
sau imposibile;
-ordonarea evenimentelor din cotidian pe o scală a preferinţelor
-formulări şi rezolvări de probleme pe baza datelor colectate în
urma măsurătorilor;
-rezolvări şi compuneri de probleme care implică utilizarea
măsurilor unor mărimi;
2.10. să aprecieze valoarea de -verificarea validităţii unor afirmaţii generale in cazuri
adevăr a unei afirmaţii şi să particulare;
cunoască sensul implicaţiei -exemplificarea şi exprimarea relaţiilor cauzale;
“dacă-atunci” pentru -recunoaşterea şi utilizarea operatorilor logici “şi”, “sau”, “nu”, a
exemple simple, expresiilor “cel mult”, “cel puţin” în cât mai multe situaţii;
eventual din cotidian -estimarea şi justificarea probabilităţii producerii unui
eveniment;

118
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
-formularea unor predicţii bazate pe experienţă;
-deducerea unor consecinţe posibile (previzibile) ce decurg dintr-un
set de ipoteze sau din efectuarea unui experiment (fără a folosi
această terminologie şi utilizând exemple simple);

3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul


matematic
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
3.1 să exprime pe baza unui -utilizarea metodelor de analiză sintetică şi analitică pentru a
plan simplu de idei, oral sau descrie demersul de rezolvare a unei probleme;
în scris, demersul parcurs în -utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele şi
rezolvarea unei probleme paşii de rezolvare a unei probleme.

4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea


matematicii în contexte variate
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
4.1. să manifeste interes pentru -transpunerea unui context problematic în problemă sau exerciţiu;
analiza şi rezolvarea unor -imaginarea unui context problematic pornind de la un exerciţiu
probleme practice prin dat;
metode matematice
4.2. să depăşească blocaje în -compararea modalităţilor diferite pentru rezolvarea unei situaţii
rezolvarea de probleme, să problemă;
caute prin încercare-eroare -argumentarea modalităţilor diferite pentru rezolvarea unei situaţii
noi căi de rezolvare problemă;
-stimularea creşterii treptate a vitezei de operare cu numere prin
propunerea de competiţii între elevi şi prin probe date într-un
interval de timp precizat iniţial;
-jocuri cu exerciţii - competiţie în care nivelul de dificultate este
variabil;
4.3. să manifeste disponibilitate -discutarea, în perechi sau în grup, a soluţiilor găsite pentru
pentru a învăţa de la alţii şi rezolvarea unor exerciţii sau probleme,
a-i ajuta pe ceilalţi în -exerciţii - joc în grup;
rezolvarea de probleme -competiţii de grup.

B. CONŢINUTURlLE ÎNVĂŢĂRII

Numere naturale mai mici sau egale cu 1 000 000


 Numerele naturale: scriere, citire, formare, clase (unităţi, mii, milioane), comparare, ordonare,
rotunjire.
 Sistemul de numeraţie poziţional: scrierea numerelor în formă zecimală (sumă de produse cu
un factor 10, 100, 1000, etc.); înmulţirea cu 10, 100, 1 000.
 Scrierea numerelor cu cifre romane.
Operaţii cu numere naturale
Adunarea şi scăderea numerelor naturale mai mici sau egale cu 1 000 000
 Adunarea şi scăderea numerelor naturale fără şi cu trecere peste ordin, cu utilizarea terminologiei specifice;

119
 Evidenţierea, fără utilizarea terminologiei, unor proprietăţi ale adunării (comutativitate,
asociativitate, element neutru);
 Aflarea unui număr necunoscut în cadrul unei relaţii de tipul ?±a=b;?±a<b, unde a şi b sunt numere mai mici
decât 1 000 000, (prin încercări, proba operaţiei, mers invers sau folosind modelul balanţei).
Înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale mai mici sau egale cu 1 000
 Evidenţierea, fără terminologie, a unei proprietăţi a înmulţirii: înmulţirea când unul dintre factori este o sumă
(distributivitatea înmulţirii faţă de adunare);
 Înmulţirea unui număr mai mic ca 1 000 cu un număr de o cifră, cu utilizarea terminologiei
specifice;
 Înmulţirea unui număr mai mic ca 1 000 cu un număr cu un număr de două cifre, cu utilizarea terminologiei
specifice;
 Evidenţierea, fără terminologie, a unei proprietăţi a înmulţirii: înmulţirea cu mai mulţi factori (asociativitatea
înmulţirii).
 Împărţirea prin cuprindere: împărţirea cu rest, relaţia dintre deîmpărţit, împărţitor, cât,
condiţia restului;
 Împărţirea unui număr natural mai mic ca 1 000 la un număr de o cifră, cu utilizarea terminologiei specifice;
 Aflarea unui număr necunoscut în cadrul unei relaţii de tipul: x.a=b, x:a=b, ?a<b, ?:a<b unde a, b sunt numere
mai mici decât 1000, a0, iar b este multiplu al lui c (prin proba operaţiei, mers invers sau folosind modelul
balanţei);
 Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde şi pătrate;
 Probleme care se rezolvă prin cel mult trei operaţii de ordine diferite;
 *Probleme care se rezolvă prin mai mult de trei operaţii de ordine diferite;
 Probleme care se rezolvă prin metoda figurativă;
 Probleme care se rezolvă prin încercări;
 Probleme de estimare;
 Probleme de logica şi probabilităţi;
 Probleme de organizare a datelor în tabele.
Fracţii
 Noţiunea de fracţie, fracţii egale, reprezentări prin desene: aflarea unei fracţii dintr-un întreg;
 Compararea fracţiilor: compararea părţilor aceluiaşi întreg folosind metode diverse: numărare, măsurare, grupare;
 Adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi numitor.
Elemente intuitive de geometrie6:
 Drepte paralele şi drepte perpendiculare;
 Figuri geometrice plane:
- Observare şi descrierea unor proprietăţi simple referitoare la laturi şi unghiuri: triunghi, pătrat, dreptunghi,
romb, *paralelogram, trapez;
- Figuri geometrice care admit axe de simetrie: pătrat, dreptunghi, romb;
- Utilizarea proprietăţilor figurilor plane în calculul perimetrului unor figuri geometrice plane;
 Forme spaţiale:
- Observarea şi descrierea unor proprietăţi simple referitoare la vârfuri, laturi, feţe ale cubului,
paralelipipedului dreptunghic (cuboid), piramidei;
- Desfăşurarea cubului şi a cuboidului şi asamblarea unor desfăşurări date.
Măsurare şi măsura
 Măsurări folosind etaloane convenţionale: utilizarea instrumentelor de măsură adecvate: metrul, rigla gradată,
cântar, balanţa, ceas.
 Unităţi de măsură:
- unităţi de măsurat lungimea: metrul, multiplii, submultiplii, transformări prin înmulţire şi împărţire cu 10,
100 şi 1000;
- unităţi de măsurat capacitatea: litrul, multiplii, submultiplii, transformări prin înmulţire şi împărţire cu 10,
100 şi 1000;
- unităţi de măsurat masa: kilogramul, multiplii, submultiplii, transformări prin înmulţire şi împărţire cu 10,
100 şi 100;

6
La   geometrie   nu   se   vor   utiliza   nota?ii   specifice,   cu   excep?ia   not?rii   prin   litere   a
segmentelor,     vârfurilor   unui   poligon   (nota?ia   unghiului   prin   trei   litere   este   în   afara
programei).
120
- unităţi de măsură pentru timp: ora, minutul, secunda, ziua, săptămâna, luna, anul, deceniul, secolul, mileniul;
- monede şi bancnote.

121
III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

Obiectiv cadru Standard


1. Cunoaşterea şi utilizarea S1. Scrierea, citirea, compararea şi ordonarea
conceptelor specifice numerelor naturale mai mici decât 1 000 000;
matematicii
S2. Folosirea corectă a terminologiei matematice
învăţate în contexte variate;
S3. Utilizarea fracţiilor pentru a exprima subdiviziuni
ale întregului în contexte variate;
S4. Efectuarea de opera ţii de adunare şi scădere cu
numere naturale mai mici sau egale cu 1 000 000;
S5. Efectuarea de opera ţii de înmulţire şi împărţire
cu numere naturale mai mici sau egale cu 1 000
folosind operaţiile aritmetice învăţate;

2. Dezvoltarea capacităţilor S6. Recunoaşterea, reprezentarea şi clasificarea după


de explorare/investigare şi proprietăţi simple a unor forme plane şi spaţiale;
rezolvare de probleme
S7. Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru
formarea de şiruri;
S8. Realizarea de estimări în situaţii practice;
S9. Utilizarea unor raţionamente aritmetice în
rezolvarea unor situaţii problemă
S10. Compunerea şi rezolvarea de probleme care
presupun efectuarea a cel mult trei operaţii
S11. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi
convenţionale în contexte variate
S12. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru
măsurarea şi compararea timpului, a masei,
lungimii şi capacităţii unor obiecte
S13. Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi
clasificare a datelor

3. Formarea şi dezvoltarea S14. Exprimarea orală şi scrisă, într-o


capacităţii de a comunica manieră concisă şi clară, a modului
utilizând limbajul matematic de lucru în rezolvarea de exerciţii şi
probleme

122
ARIA CURRICULARĂ: Matematică şi Ştiinţe ale naturii
DISCIPLINA: Matematica
CLASA: a IV-a
CURRICULUM: EXTINS
Manual utilizat: autori: Aurel Maior, Angelica Călugăriţa, Elena Maior - editura „ARAMIS”
Nr. de ore pe săptămână: 4 ore
Nr. total de ore: 140 ore

NR. OB. REF.


CRT. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE CONŢINUTURI NR. SĂPTĂMÂNA OBS.
ORE
1 2 3 4 5 6
SEMESTRUL I
1 NUMERE NATURALE 1.1  Scrierea şi citirea numerelor naturale
MAI MICI SAU EGALE 1.2  Compararea şi ordonarea numerelor
CU 1.000. 000 2.4 naturale de la 0 la 1 000 000 12 I-III
2.2  Rotunjirea numerelor naturale
 Scrierea numerelor cu cifre romane
 Recapitulare
 Evaluare
2 ADUNAREA ŞI SCĂDEREA 1.5  Adunarea fără trecere peste ordin
NUMERELOR NATURALE 2.3  Proprietăţile adunării
MAI MICI SAU EGALE CU 2.6  Scăderea fără trecere peste ordin 12 IV-VI

123
1 000 000 2.7  Adunarea cu trecere peste ordin
3.1  Scăderea cu trecere peste ordin
 Aflarea numărului necunoscut
 Recapitulare
 Evaluare
3 ÎNMULŢIREA 1.6  Înmulţirea când unul dintre factori este o
NUMERELOR 2.3 sumă
NATURALE MAI MICI 2.5  Înmulţirea unui număr de 2 cifre cu un
SAU EGALE CU 1 000 2.6 număr de o cifră
2.7  Înmulţirea unui număr de trei cifre cu un
3.1 număr de o cifră
 Înmulţirea numerelor de 2 cifre
 Înmulţirea numerelor de 3 cifre cu un 16 VII-X
număr de 2 cifre
 Înmulţirea cu mai mulţi factori
 Proprietăţile înmulţirii
 Recapitulare
 Evaluare
1.6  Împărţirea prin cuprindere: împărţirea
2.3 cu rest, relaţia dintre deîmpărţit,
2.5 împărţitor, cât, condiţia restului
ÎMPĂRŢIREA 2.6  Împărţirea unui număr de 2 cifre la un
NUMERELOR 2.7 număr de o cifră, când restul este 0
4 NATURALE MAI MICI 3.1 (zero) 12 XI-XIII
SAU EGALE CU 1 000  Împărţirea unui număr de 2 cifre la un
număr de o cifră când restul este diferit
de 0 (zero)
 Împărţirea unui număr natural de 3 cifre
la un număr de o cifră
 Aflarea numărului necunoscut
 Recapitulare
 Evaluare

124
ORDINEA EFECTUARII 1.5  Ordinea efectuării operaţiilor în
OPERATIILOR 2.6 exerciţii fără paranteze
5 2.7  Ordinea efectuării operaţiilor în exerciţii 16 XIV-XVII
2.9 cu paranteze rotunde şi paranteze pătrate
2.10  Evaluare

6 PROBLEME 3.1  Probleme care se rezolvă prin cel puţin 16 XVIII-XXI


4.1 3 operaţii
4.2  Probleme care se rezolva prin încercări
4.3  Probleme de estimare
 Probleme care se rezolvă prin metoda
figurativă
 Probleme
1.3  Scrierea şi citirea fracţiilor
1.4  Fracţii egale
7 FRACŢII  Compararea fracţiilor
 Aflarea unei fracţii dintr-un întreg 12 XXII-XXIV
 Adunarea fracţiilor cu acelaşi numitor
 Scăderea fracţiilor cu acelaşi numitor
 Recapitulare
 Evaluare

2.8  Unitati de măsurat lungimea. Metrul,


2.3 multiplii şi submultiplii.Transformări
2.6  Unităţi de măsurat capacitatea. Litrul,
2.7 multiplii şi submultiplii.Transformări
3.1  Unităţi de măsurat masa corpurilor.
125
8 MĂSURARE ŞI MĂSURĂ Kilogramul, multiplii şi 12 XXV-XXVII
submultiplii.Transformări
 Unităţi de măsură pentru timp. Ora,
minutul, secunda, ziua
 Săptămâna, luna, anul. Deceniul,
secolul, mileniul
 Monede si bancnote
 Evaluare
9 ELEMENTE INTUITIVE  Drepte paralele şi drepte perpendiculare, 12 XXVIIII-XXX
DE GEOMETRIE 2.6 unghiuri
2.7  Forme plane: triunghiul, pătratul,
3.1 dreptunghiul, rombul. Axe de simetrie
2.1  Figuri geometrice spaţiale: cubul,
desfăşurarea şi asamblarea cubului
 Paralelipipedul dreptunghic (cuboidul),
desfăşurarea şi asamblarea unei
desfăşurari date
 Piramida
 Evaluare
10 RECAPITULARE FINALĂ  Exerciţii şi probleme 20 XXXI-XXXV
 Aflarea termenului necunoscut
 Înmulţirea şi împărţirea numerelor
 Fracţii
 Elemente de geometrie

126
NUMERE NATURALE MAI MICI SAU EGALE CU 1 000 000
Nr. ore: 12 ( 4 recapitulare cls a III-a+7 + 1 evaluare) Săptămânile: I – III

Nr.
CONŢINUTURI O. R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE Nr. ore OBS
crt
1 1.1 - reprezentarea numerelor punând în Conversaţia, explicaţia, - observarea sistematică 4
Să ne reamintim! evidenţă sistemul poziţional de scriere a învăţarea prin descoperire, - probă orală
cifrelor. Trecerea de la o formă de exerciţiul - temă de lucru în clasă
Scrierea şi citirea reprezentare la alta; Abacul, numărătoarea
numerelor naturale - numărarea cu start şi pas dat, crescător şi poziţională, figuri 3
descrescător, cu şi fără sprijin în obiecte sau geometrice
desene; Activitate frontală şi pe
- gruparea şi regruparea obiectelor sau grupe
desenelor în funcţie de pasul numărării;
- scrierea unui număr ca o sumă de produse
în care unul din factori este 10, 100, 1 000,
ş.a.m.d.;
- jocuri de numărare cu obiecte în care
grupurile de câte 10, 100, 1 000 se
înlocuiesc cu un alt obiect;
- reprezentarea prin obiecte sau desene
adecvate a numerelor studiate;
2 Compararea şi 1.1 - ordonarea numerelor utilizând modele Explicaţia, - observarea sistematică 1
ordonarea 1.2 semnificative (axa numerelor, figuri demonstraţia, exerciţiul - probă orală
numerelor naturale geometrice de poziţionare, numărătoare Numărătoarea - temă de lucru în clasă
127
de la 0 la 1000000 poziţională, etc.); poziţională, fişe
- compararea numerelor prin rotunjire; Activitatea frontală
- completarea unor şiruri de simboluri, şi pe echipe
desene sau de numere ordonate după o
anumită regulă;

3 Rotunjirea 1.1 - estimarea numerelor prin rotunjire la ordinul Explicaţia, - observarea sistematică 1
numerelor naturale 1.2 miilor, sutelor, zecilor; exerciţiul, jocul didactic - probă orală
2.2 - crearea de şiruri pe baza unor reguli date; Diverse obiecte - temă de lucru în clasă
- găsirea elementelor celei de a doua Activitatea frontală
mulţimi, fiind date elementele primei şi pe echipe
mulţimi şi regula de corespondenţă;
4 Scrierea 1.1 - scrierea unor numere cu cifre romane; Explicaţia, - observarea sistematică 1
numerelor cu cifre 1.2 - scrierea numerelor utilizând scrierea cu exerciţiul, jocul didactic, - probă orală
romane cifre romane; munca independentă - temă de lucru în clasă
- explorarea sistematică a posibilităţilor de Fişe de lucru
descompunere a numerelor naturale pe baza Activitatea
operaţiilor de adunare, scădere, înmulţire, frontală, pe echipe şi
împărţire (cu şi fără sprijin concret); individuală
- descompuneri echivalente ale aceluiaşi
număr;
- exerciţii de descompunere utilizând
scrierea zecimală a numerelor naturale;
5 Recapitulare 1.1 - completarea unor şiruri de simboluri, Explicaţia, - observarea sistematică 1
1.2 desene sau de numere ordonate după o conversaţia, exerciţiul - probă orală
2.4 anumită regulă; Fişe de lucru, - temă de lucru în clasă
- crearea de şiruri pe baza unor reguli date; manualul
- scrierea în forme echivalente a numerelor Activitatea
naturale; frontală, pe echipe şi
individuală
6 Evaluare - formarea, citirea, scrierea, compunerea, Activitate - evaluare sumativă 1
descompunerea, compararea, ordonarea, individuală - probă scrisă
aproximarea numerelor naturale

128
ADUNAREA ŞI SCĂDEREA NUMERELOR NATURALE MAI MICI SAU EGALE CU 1 000 000
Nr. ore: 12 (11 + 1 evaluare)
Săptămânile: IV – VI

Nr Nr.
CONŢINUTURI O. R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt ore
1 Adunarea fără 2.3 - exerciţii de calcul folosind proprietăţile Conversaţia, - observarea 2
trecere peste 2.7 operaţiilor; exerciţiul, algoritmizarea sistematică
ordin 3.1 - estimarea rezultatului operaţiilor utilizând Fişe de lucru - probă orală
Proprietăţile aproximarea convenabilă a numerelor cu care se Activitate frontală - temă de lucru în
adunării operează şi tehnicile de calcul mintal; şi independentă clasă
- recunoaşterea situaţiilor concrete sau a
expresiilor care presupun efectuarea unor
operaţii de adunare (,,cu atât mai mult“);
2 Scăderea fără 2.6 - recunoaşterea situaţiilor concrete sau a conversaţia, - observarea 2
trecere peste expresiilor care presupun efectuarea unor algoritmizarea, exerciţiul sistematică
ordin operaţii de adunare, scădere (,,cu atât mai Culegeri, manualul - probă orală
mult“, ,,cu atât mai puţin“); Activitate frontală - temă de lucru în
- identificarea şi aplicarea unor reguli şi şi individuală clasă
scheme pentru efectuarea adunărilor,
scăderilor, înmulţirilor şi împărţirilor;
3 Adunarea cu 2.6 - recunoaşterea situaţiilor concrete sau a Explicaţia, - observarea 2
trecere peste expresiilor care presupun efectuarea unor demonstraţia, sistematică
ordin operaţii de adunare, scădere (,,cu atât mai algoritmizarea, exerciţiul - probă orală
mult“, ,,cu atât mai puţin“); Manualul, fişe de - temă de lucru în
- utilizarea monedelor şi a bancnotelor pentru lucru clasă
a obţine descompuneri de numere; Activitate frontală
- identificarea sau crearea de scheme pentru şi independentă
descompuneri echivalente ale unui număr.
Utilizarea acestor scheme pentru calcule
mintale;
4 Scăderea cu 2.6 - recunoaşterea situaţiilor concrete sau a Conversaţia, - observarea 2
trecere peste expresiilor care presupun efectuarea unor algoritmizarea, exerciţiul sistematică
129
ordin operaţii de adunare, scădere (,,cu atât mai Culegeri, manualul - probă orală
mult“, ,,cu atât mai puţin“); Activitate frontală - temă de lucru în
şi individuală clasă
5 Aflarea 1.5 - observarea legăturilor între operaţiile cu Conversaţia, - observarea 1
numărului 2.6 numere naturale; efectuarea probei; exerciţiul, algoritmizarea sistematică
necunoscut 2.7 - transpunerea unei situaţii problemă, în Fişe de lucru - probă orală
limbaj matematic, înlocuind numere Activitate frontală - temă de lucru în
necunoscute cu simboluri; şi independentă clasă
- exerciţii variate care solicită aflarea unui
număr necunoscut notat în diverse moduri;
6 Recapitulare 2.3 - identificarea sau crearea de scheme pentru Conversaţia, - observarea 2
2.7 descompuneri echivalente ale unui număr. exerciţiul, sistematică
3.1 Utilizarea acestor scheme pentru calcule problematizarea - probă orală
2.4 mintale; Culegeri, fişe de - temă de lucru în
- identificarea şi aplicarea unor reguli şi lucru clasă
scheme pentru efectuarea adunărilor, Activitate frontală
scăderilor; şi independentă
7 Evaluare - adunarea şi scăderea numerelor naturale Activitate - evaluare 1
până la1 000 000; independentă sumativă
- proba, aflarea termenului necunoscut; - probă scrisă
- probleme de adunare şi de scădere

130
ÎNMULŢIREA NUMERELOR NATURALE MAI MICI SAU EGALE CU 1 000
Nr. ore: 16 (15 + 1 evaluare)
Săptămânile: VII– X

Nr Nr.
CONŢINUTURI O. R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt ore
1 Înmulţirea când 1.6 - exerciţii de adunare şi de înmulţire cu Explicaţia, - observarea 2
unul dintre factori 2.3 acelaşi număr; conversaţia, exerciţiul, sistematică
este o sumă 2.5 - exerciţii de găsire a regulii pentru demonstraţia - probă orală
2.6 corespondenţe de tip aditiv şi multiplicativ; Planşe, tabla - temă de lucru în
2.7 - efectuarea unor înmulţiri utilizând magnetică clasă
distributivitatea înmulţirii faţă de adunare; Activitate frontală
şi individuală
2 Înmulţirea unui 2.3 - exerciţii de găsire a regulii pentru Explicaţia, - observarea 2
număr de două 2.5 corespondenţe de tip aditiv şi multiplicativ; conversaţia, sistematică
cifre cu un număr - recunoaşterea relaţiei între înmulţirea unui demonstraţia, exerciţiul - probă orală
de o cifră număr cu o sumă şi algoritmul de efectuare a Planşe - temă de lucru în
înmulţirii cu un număr de două cifre; demonstrative clasă
Activitate frontală
şi individuală
3 Înmulţirea unui 2.5 - exerciţii de găsire a regulii pentru Explicaţia, - observarea 2
număr de trei 2.6 corespondenţe de tip aditiv şi multiplicativ; exerciţiul sistematică
cifre cu un număr - recunoaşterea relaţiei între înmulţirea unui Manualul, fişe de - probă orală
de o cifră număr cu o sumă şi algoritmul de efectuare a lucru - temă de lucru în
înmulţirii cu un număr de două cifre; Activitate frontală clasă
şi individuală
4 Înmulţirea 2.5 - recunoaşterea relaţiei între înmulţirea unui Explicaţia, exerciţiul - observarea 2
numerelor de 3.1 număr cu o sumă şi algoritmul de efectuare a Manualul, fişe de sistematică
două cifre înmulţirii cu un număr de două cifre; lucru - probă orală
- identificarea semnificaţiei produselor Activitate frontală - temă de lucru în
parţiale în relaţie cu proprietăţi ale înmulţirii; şi individuală clasă
- recunoaşterea relaţiei între înmulţirea unui
131
număr cu o sumă şi algoritmul de efectuare a
înmulţirii cu un număr de două cifre;

5 Înmulţirea 2.5 - recunoaşterea relaţiei între înmulţirea unui Explicaţia, - observarea 2


numerelor de trei 3.1 număr cu o sumă şi algoritmul de efectuare a exerciţiul sistematică
cifre cu un număr înmulţirii cu un număr de două cifre; Manualul, fişe de - probă orală
de două cifre - identificarea semnificaţiei produselor lucru - temă de lucru în
parţiale în relaţie cu proprietăţi ale înmulţirii; Activitate frontală clasă
şi individuală
6 Înmulţirea cu mai 2.6 - exerciţii de calcul folosind proprietăţile Explicaţia, - observarea 2
mulţi factori 2.7 operaţiilor; exerciţiul sistematică
Proprietăţile 3.1 - estimarea rezultatului operaţiilor utilizând Manualul, fişe de - probă orală
înmulţirii aproximarea convenabilă a numerelor cu care se lucru - temă de lucru în
operează şi tehnicile de calcul mintal; Activitate frontală clasă
şi individuală
7 Recapitulare 1.6 - conştientizarea erorilor posibile prin Explicaţia, - observarea 3
2.3 propunerea unor exerciţii şi probleme cu erori exerciţiul sistematică
2.5 tipice, uşor de observat şi cu un anumit grad Culegeri - probă orală
2.6 de relevanţă (de exemplu: produsul a două Activitate frontală - temă de lucru în
numere naturale nenule nu poate fi mai mic şi individuală clasă
decât unul dintre numere);
8 Evaluare - efectuarea de înmulţiri folosind terminologia Activitate - evaluare 1
specifică independentă sumativă
- înţelegerea şi aplicarea proprietăţilor - probă scrisă
înmulţirii

132
ÎMPĂRŢIREA NUMERELOR NATURALE MAI MICI SAU EGALE CU 1 000
Nr. ore: 12 (11 + 1 evaluare)
Săptămânile: XI – XIV

Nr Nr.
CONŢINUTURI O. R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt ore
1 Împărţirea prin 1.6 - efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în Explicaţia, - observarea 2
cuprindere: 2.5 contexte numerice variate; demonstraţia, sistematică
împărţirea cu rest, 2.6 - utilizarea proprietăţilor împărţirii prin algoritmizarea, exerciţiul - probă orală
relaţia dintre 2.7 cuprindere în efectuarea operaţiilor de Manualul, fişe de - temă de lucru în
deîmpărţit şi 3.1 înmulţire şi împărţire; lucru clasă
împărţitor, cât; - recunoaşterea unor situaţii practice în care se Activitate frontală
condiţia restului aplică împărţirea prin cuprindere; şi independentă
- utilizarea împărţirii prin cuprindere în efectuarea
împărţirii cu rest;
2 Împărţirea unui 1.6 - efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în Explicaţia, exerciţiul - observarea 2
număr de două 2.5 contexte numerice variate; Manualul, fişe de sistematică
cifre la un număr 2.6 - utilizarea proprietăţilor împărţirii prin lucru - probă orală
de o cifră, când cuprindere în efectuarea operaţiilor de Activitate frontală şi - temă de lucru în
restul este 0 înmulţire şi împărţire; individuală clasă
- recunoaşterea unor situaţii practice în care se
aplică împărţirea prin cuprindere;
- utilizarea împărţirii prin cuprindere în efectuarea
împărţirii cu rest;
3 Împărţirea unui 2.5 - recunoaşterea unor situaţii practice în care se Explicaţia, exerciţiul - observarea 1
număr de două 2.6 aplică împărţirea prin cuprindere; Manualul, fişe de sistematică
cifre la un număr - utilizarea împărţirii prin cuprindere în efectuarea lucru - probă orală
de o cifră, când împărţirii cu rest; Activitate frontală - temă de lucru în
restul este diferit - estimarea rezultatului operaţiilor utilizând şi individuală clasă
de 0 aproximarea convenabilă a numerelor cu care
se operează şi tehnicile de calcul mintal;

4 Împărţirea unui 2.7 - recunoaşterea unor situaţii practice în care se Explicaţia, conversaţia, - observarea 2
133
număr de trei 3.1 aplică împărţirea prin cuprindere; demonstraţia, exerciţiul sistematică
cifre la un număr - utilizarea împărţirii prin cuprindere în efectuarea Planşe demonstrative - probă orală
de o cifră împărţirii cu rest; Activitate frontală şi - temă de lucru în
- verificarea corectitudinii calculelor efectuate individuală clasă
utilizând proprietăţi ale operaţiilor, împărţirea
prin cuprindere, scăderea repetată.
5 Aflarea 1.6 - efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în Explicaţia, exerciţiul - observarea 1
numărului contexte numerice variate; Culegeri sistematică
necunoscut - transpunerea unei situaţii problemă, în Activitate frontală şi - probă orală
limbaj matematic, înlocuind numere individuală - temă de lucru în
necunoscute cu simboluri; clasă
- exerciţii variate care solicită aflarea unui
număr necunoscut notat în diverse moduri;
- verificarea corectitudinii calculelor efectuate
utilizând proprietăţi ale operaţiilor, împărţirea
prin cuprindere, scăderea repetată.
6 Recapitulare 1.6 - efectuarea de înmulţiri şi împărţirii în Explicaţia, exerciţiul - observarea 3
semestrială 2.5 contexte numerice variate; Culegeri sistematică
2.6 - utilizarea proprietăţilor şi a împărţirii prin Activitate frontală şi - probă orală
cuprindere în efectuarea operaţiilor de individuală - temă de lucru în
înmulţire şi împărţire; clasă
7 Evaluare - efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în Activitate - evaluare 1
contexte numerice variate; independentă sumativă
- utilizarea proprietăţilor şi a împărţirii prin - probă scrisă
cuprindere în efectuarea operaţiilor de
înmulţire şi împărţire;

134
ORDINEA EFECTUĂRII OPERAŢIILOR
Nr. ore: 16 (15 + 1 evaluare)
Săptămânile: XV-XVIII

Nr Nr.
CONŢINUTURI O. R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt ore
1 Ordinea efectuării 1.5  exerciţii de calcul cu numere naturale, Explicaţia, conversaţia, - observarea 6
operaţiilor în 2.3 urmărind respectarea ordinii efectuării demonstraţia, exerciţiul sistematică
exerciţii fără 2.4 operaţiilor şi folosirea corectă a parantezelor; Manualul, culegere - probă orală
paranteze 2.5  exerciţii de calcul folosind proprietăţile Activitate frontală şi - temă de lucru în
2.7 operaţiilor; individuală clasă
 exerciţii semnificative, care să scoată în
evidenţă avantajele folosirii proprietăţilor
operaţiilor cu numere;
2 Ordinea efectuării 1.5  exerciţii de calcul folosind proprietăţile Explicaţia, conversaţia, - observarea 6
operaţiilor în 2.3 operaţiilor; demonstraţia, exerciţiul sistematică
exerciţii cu 2.4  conştientizarea erorilor posibile prin Manualul, culegere - probă orală
paranteze rotunde 2.5 propunerea unor exerciţii şi probleme cu erori Activitate frontală şi - temă de lucru în
şi paranteze 2.7 tipice, uşor de observat şi cu un anumit grad individuală clasă
pătrate de relevanţă
 identificarea şi aplicarea unor reguli şi
scheme pentru efectuarea adunărilor,
scăderilor, înmulţirilor şi împărţirilor;
 efectuarea unor înmulţiri utilizând
Recapitulare distributivitatea înmulţirii faţă de adunare; 3
3 Evaluare  exerciţii de calcul folosind proprietăţile Activitate - evaluare 1
operaţiilor; independentă sumativă
- probă scrisă

135
Unitatea de învăţare: CUM GÂNDIM, CUM REZOLVĂM PROBLEME
Nr. ore: 16 (15 + 1 evaluare)
Săptămânile: XIX - XXII

Nr Nr.
CONŢINUTURI O. R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt ore
1 Probleme care se 1.4 - recunoaşterea situaţiilor concrete sau a Explicaţia, conversaţia, - observarea 3
rezolvă prin cel 2.1 expresiilor care presupun efectuarea demonstraţia, exerciţiul sistematică
mult trei operaţii 2.5 operaţiilor Manualul, culegere - probă orală
2.4 - analiza părţilor componente ale unor Activitate frontală şi - temă de lucru în
3.1 probleme pentru înţelegerea semnificaţiei individuală clasă
4.1 valorilor numerice
4.3 - analiza cuvintelor care sugerează operaţiile
aritmetice
- crearea de probleme noi prin modificarea
datelor sau a tematicii unei probleme
2 Probleme care se 2.6 - analiza părţilor componente ale unei Explicaţia, conversaţia, - observarea 2
rezolvă prin 4.1 probleme; demonstraţia, exerciţiul sistematică
încercări - schimbarea componentelor unei probleme Manualul, culegere - probă orală
fără ca tipul de problemă să se schimbe; Activitate frontală şi - temă de lucru în
- compunerea de probleme de către elevi individuală clasă
pentru colegii lor;
- transpunerea unui context problematic în
problemă sau exerciţiu;
3 Probleme de 2.6 - schimbarea numerelor într-o problemă dată, cu Explicaţia, conversaţia, - observarea 1
estimare 4.3 păstrarea tematicii; demonstraţia, exerciţiul sistematică
- transformarea problemelor păstrând Manualul, culegere - probă orală
numerele neschimbate; Activitate frontală şi - temă de lucru în
- analiza cuvintelor care sugerează operaţii individuală clasă
aritmetice, inclusiv a celor derutante;
- compunerea de probleme cu text pornind de
la expresii simbolice (a+b=x, a-b=x, etc.);
- discutarea, în perechi sau în grup, a soluţiilor
găsite pentru rezolvarea unor exerciţii sau
probleme,
136
4 Probleme care se 2.3 - analiza orală a problemelor; Explicaţia, conversaţia, - observarea 4
rezolvă prin 2.5 - identificarea relaţiilor dintre date; demonstraţia, exerciţiul sistematică
metoda figurativă 3.1 -identificarea etapelor de rezolvare, efectuarea Manualul, culegere - probă orală
- Probleme cu 4.1 calculelor şi verificarea soluţiilor găsite; Activitate frontală şi - temă de lucru în
suma şi diferenţa 4.3 - crearea şi rezolvarea de probleme pe baza individuală clasă
numerelor unor reprezentări grafice date;
- Probleme cu
diferenţa şi câtul
numerelor
- Probleme despre
evoluţia în timp a
unor mărimi
- Probleme cu
altfel de
reprezentări decât
prin segmente
5 Probleme de 2.1 - verificarea validităţii unor afirmaţii generale in Explicaţia, conversaţia, - observarea 1
probabilităţi şi de 4.2 cazuri particulare; demonstraţia, exerciţiul sistematică
logică - exemplificarea şi exprimarea relaţiilor Manualul, culegere - probă orală
cauzale; Activitate frontală şi - temă de lucru în
- recunoaşterea şi utilizarea operatorilor logici individuală clasă
“şi”, “sau”, “nu”, a expresiilor “cel mult”, “cel
puţin” în cât mai multe situaţii;
- estimarea şi justificarea probabilităţii
producerii unui eveniment;
- formularea unor predicţii bazate pe
experienţă;
- deducerea unor consecinţe posibile
(previzibile) ce decurg dintr-un set de ipoteze
sau din efectuarea unui experiment (fără a
folosi această terminologie şi utilizând
exemple simple);
- compararea modalităţilor diferite pentru
rezolvarea unei situaţii problemă;
6 Probleme de 2.7 - reprezentarea datelor cunoscute ale unei Explicaţia, conversaţia, - observarea 2

137
organizarea 2.9 probleme utilizând modalităţi variate de demonstraţia, exerciţiul sistematică
datelor în tabele reprezentare; Manualul, culegere - probă orală
- exerciţii de relaţionare a unor modalităţi de Activitate frontală şi - temă de lucru în
reprezentare a datelor cu forme de individuală clasă
reprezentare a acestora;
- colectarea şi prelucrarea datelor culese;
- reprezentarea datelor prin tabele şi diagrame
simple;
- prelucrarea datelor prin sortare după criterii
date, prin numărare sau utilizând informaţiile
din tabele;
- interpretarea datelor prin compararea
numerelor implicate, găsirea de asemănări şi
deosebiri, extragerea unor informaţii
particulare semnificative;
7 Recapitulare 3.1 - utilizarea metodelor de analiză sintetică şi Explicaţia, conversaţia, - observarea 2
4.2 analitică pentru a descrie demersul de demonstraţia, exerciţiul sistematică
4.3 rezolvare a unei probleme; Manualul, culegere - probă orală
- utilizarea unor scheme simple pentru a Activitate frontală şi - temă de lucru în
figura pe scurt datele şi paşii de rezolvare a individuală clasă
unei probleme.
- argumentarea modalităţilor diferite pentru
rezolvarea unei situaţii problemă;
- exerciţii - joc în grup;
- competiţii de grup.
8 Evaluare 1.4 - folosirea corectă a terminologiei matematice Munca independentă - evaluare 1
2.1 învăţate în contexte variate; Fişe de evaluare sumativă
2.5 - compunerea şi rezolvarea de probleme care Activitate individuală
2.4 presupun efectuarea a cel mult trei operaţii
3.1
4.1

138
FRACŢII
Nr. ore: 12 (11+ 1 evaluare)
Săptămânile: XXIII – XXV
Nr Nr.
CONŢINUTURI O. R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt ore
1 Scrierea şi citirea 1.3 - exerciţii practice de obţinere a unor fracţii, Explicaţia, conversaţia, - observarea 2
fracţiilor 4.3 când întregul este un obiect sau un desen, prin demonstraţia, exerciţiul sistematică
pliere, decupare, haşurare, colorare; Manualul, culegere - probă orală
- identificarea fracţiilor corespunzătoare unor Activitate frontală şi - temă de lucru în
reprezentări grafice; individuală clasă
- reprezentarea unor subdiviziuni din întreg
corespunzătoare unor fracţii;
- înţelegerea semnificaţiei numărătorului,
numitorului, liniei de fracţie;
- exerciţii de scriere a fracţiei corespunzătoare
părţii indicate;
- exerciţii de reprezentare a fracţiilor prin
desene;
2 Fracţii egale 1.3 - exerciţii practice de obţinere a unor fracţii Explicaţia, conversaţia, - observarea 1
echivalente cu fracţii date şi scrierea şirului de demonstraţia, exerciţiul sistematică
egalităţi; Manualul, culegere - probă orală
- exerciţii de scriere a unor şiruri de fracţii Activitate frontală şi - temă de lucru în
egale corespunzătoare unui desen; individuală clasă
- exerciţii de reprezentare a fracţiilor pe axa
numerelor;
3 Compararea 1.3 - exerciţii de comparare şi ordonare a două Explicaţia, conversaţia, - observarea 1
fracţiilor sau mai multe fracţii cu numitori (numărători) demonstraţia, exerciţiul sistematică
egali; Manualul, culegere - probă orală
- compararea şi ordonarea fracţiilor utilizând Activitate frontală şi - temă de lucru în
cât mai multe metode; individuală clasă
- înţelegerea şi aplicarea regulilor de
comparare a fracţiilor;
4 Aflarea unei 1.3 - reprezentarea fracţiilor prin desene Explicaţia, conversaţia, - observarea 2
fracţii dintr-un - exerciţii de calcul cu suport intuitiv demonstraţia, exerciţiul sistematică
întreg - rezolvarea de probleme pentru deducerea Manualul, culegere - probă orală
139
unei fracţii când se cunoaşte întregul – fără Activitate frontală şi - temă de lucru în
aplicarea algoritmului de calcul individuală clasă
5 Adunarea 1.3 - înţelegerea operaţiilor cu numere Explicaţia, conversaţia, - observarea 2
fracţiilor cu 1.5 fracţionare; demonstraţia, exerciţiul sistematică
acelaşi numitor - exerciţii de calculare a sumei a două fracţii Manualul, culegere - probă orală
cu acelaşi numitor utilizând diferite suporturi Activitate frontală şi - temă de lucru în
intuitive; individuală clasă
- rezolvarea de probleme care solicită
adunarea fracţiilor cu acelaşi numitor;
6 Scăderea fracţiilor 1.3 - înţelegerea operaţiilor cu numere Explicaţia, conversaţia, - observarea 1
cu acelaşi numitor 1.5 fracţionare; demonstraţia, exerciţiul sistematică
- exerciţii de calculare a diferenţei a două Manualul, culegere - probă orală
fracţii cu acelaşi numitor pe baza unor Activitate frontală şi - temă de lucru în
suporturi intuitive; individuală clasă
- rezolvarea de probleme care solicită
scăderea fracţiilor;
- exerciţii de scriere a unei fracţii ca o sumă
sau ca o diferenţă a două fracţii cu acelaşi
numitor;
7 Recapitulare 1.3 - exerciţii de scriere a fracţiei corespunzătoare Explicaţia, conversaţia, - observarea 2
2.5 părţii indicate; demonstraţia, exerciţiul sistematică
3.1 - exerciţii de reprezentare a fracţiilor prin Manualul, culegere - probă orală
desene; Activitate frontală şi - temă de lucru în
- exerciţii de comparare a fracţiilor; individuală clasă
- exerciţii de adunare şi scădere a fracţiilor;
- exerciţii de aflare a unei fracţii dintr-un
număr;
8 Evaluare 1.3 - exerciţii de scriere si citire fracţiilor Munca independentă - evaluare 1
1.5 - exerciţii de aflare a unei fracţii dintr-un Fişe de evaluare sumativă
2.5 întreg Activitate individuală
3.1 - exerciţii de comparare a fracţiilor
4.3 - exerciţii de adunare a fracţiilor cu acelaşi
numitor
- exerciţii de scădere a fracţiilor cu acelaşi
numitor
140
Unitatea de învăţare: UNITĂŢI DE MĂSURĂ
Nr. ore: 12 (11 + 1 evaluare)
Săptămânile: XXVI- XXVIII

Nr Nr.
CONŢINUTURI O. R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt ore
1 Unităţi de 2.3 - măsurarea cu unităţi de măsură non – Explicaţia, conversaţia, - observarea 2
măsurat lungimea 2.8 standard demonstraţia, exerciţiul sistematică
Metrul 3.1 - actualizarea unităţilor de măsură standard Manualul, culegere, - probă orală
Multiplii şi pentru lungime planşe cu unităţile de - temă de lucru în
submultiplii - înţelegerea sensului creşterii / descreşterii măsură, instrumente de clasă
metrului „scării” unităţilor de măsură pentru lungime, măsură, fişe de lucru
relaţiile dintre multiplii / submultiplii metrului Activitate frontală,
- exerciţii de utilizare a unor expresii care se individuală, pe grupe
referă la lungime
- completarea unor tabele folosind expresiile
lung / scurt, subţire / gros, lat / îngust, scund /
înalt, mare / mic, adânc
- exerciţii de transformare a unităţilor de
măsură din unităţi mari în unităţi mici – prin
înmulţire
- exerciţii de transformare a unităţilor de
măsură din unităţi mici în unităţi mari – prin
împărţire
- exerciţii şi probleme cu unităţi de măsurat
lungimea
2 Unităţi de 2.8 - utilizarea corectă a terminologiei specifice Explicaţia, conversaţia, - observarea 2
măsurat 4.2 temei: capacitate, volum demonstraţia, exerciţiul sistematică
capacitatea 4.3 - actualizarea unităţilor de măsură standard Manualul, culegere, - probă orală
Litrul pentru capacitate planşe cu unităţile de - temă de lucru în
Multiplii şi - înţelegerea sensului creşterii / descreşterii măsură, instrumente de clasă
submultiplii „scării” unităţilor de măsură pentru capacitate, măsură, fişe de lucru
litrului relaţiile dintre multiplii / submultiplii litrului Activitate frontală,
- exerciţii de comparare şi ordonare. Aplicaţii individuală, pe grupe
141
practice
- exerciţii de estimare şi măsurare
- exerciţii de transformare a unităţilor de
măsură din unităţi mari în unităţi mici – prin
înmulţire
- exerciţii de transformare a unităţilor de
măsură din unităţi mici în unităţi mari – prin
împărţire
- exerciţii şi probleme cu unităţi de măsurat
capacitatea

3 Unităţi de 1.1 - utilizarea corectă a terminologiei specifice Explicaţia, conversaţia, - observarea 2


măsurat masa 1.3 temei: masă, balanţă, etalon demonstraţia, exerciţiul sistematică
corpurilor 2.2 - comparări şi estimări – activitate practică Manualul, culegere, - probă orală
Kilogramul 2.3 pentru diferenţiere după criteriul uşor – greu planşe cu unităţile de - temă de lucru în
Multiplii şi 2.4 - actualizarea unităţilor de măsură standard măsură, instrumente de clasă
submultiplii 3.1 pentru masă măsură, fişe de lucru
kilogramului - înţelegerea sensului creşterii / descreşterii Activitate frontală,
„scării” unităţilor de măsură pentru masă, individuală, pe grupe
relaţiile dintre multiplii / submultiplii
kilogramului
- exerciţii de transformare a unităţilor de
măsură din unităţi mari în unităţi mici – prin
înmulţire
- exerciţii de transformare a unităţilor de
măsură din unităţi mici în unităţi mari – prin
împărţire
- exerciţii şi probleme cu unităţi de măsurat
masa
4 Unităţi de măsură 2.8 - utilizarea corectă a terminologiei specifice Explicaţia, conversaţia, - observarea 2
pentru timp: 4.2 temei demonstraţia, exerciţiul sistematică
ora, minutul, 4.3 - exerciţii pentru citirea corectă a ceasului şi Manualul, culegere, - probă orală
secunda, ziua calendarului pentru determinarea corectă a planşe cu unităţile de - temă de lucru în
orei, datei sau a unor intervale de timp măsură, instrumente de clasă
- exerciţii de plasare în timp a unor măsură, fişe de lucru

142
evenimente Activitate frontală,
- ordonarea activităţilor pe baza succesiunii individuală, pe grupe
acestora în timp
- exerciţii de exprimare a duratei utilizând
diferite unităţi de măsură
- rezolvarea de probleme privind aflarea /
determinarea timpului scurs, a orei, a datei
- exerciţii de transformare a unităţilor de
măsură pentru timp
- compunere de probleme pentru determinarea
timpului
5 Săptămâna, luna, 2.8 - utilizarea corectă a terminologiei specifice Explicaţia, conversaţia, - observarea 1
anul, deceniul, 4.2 temei demonstraţia, exerciţiul sistematică
secolul 4.3 - exerciţii pentru citirea corectă a ceasului şi Manualul, culegere, - probă orală
calendarului pentru determinarea corectă a planşe cu unităţile de - temă de lucru în
orei, datei sau a unor intervale de timp măsură, instrumente de clasă
- exerciţii de plasare în timp a unor măsură, fişe de lucru
evenimente Activitate frontală,
- ordonarea activităţilor pe baza succesiunii individuală, pe grupe
acestora în timp
- exerciţii de exprimare a duratei utilizând
diferite unităţi de măsură
- rezolvarea de probleme privind aflarea /
determinarea timpului scurs, a orei, a datei
- exerciţii de transformare a unităţilor de
măsură pentru timp
- compunere de probleme pentru determinarea
timpului
6 Monede 2.8 - exerciţii de recunoaştere a monedelor şi Explicaţia, conversaţia, - observarea 1
şi bancnote bancnotelor româneşti şi europene aflate în demonstraţia, exerciţiul sistematică
circulaţie monetară Manualul, culegere, - probă orală
- exerciţii de operare cu monede şi bancnote planşe cu unităţile de - temă de lucru în
în cazuri simple, cu caracter practic ( vânzare măsură, instrumente de clasă
– cumpărare ), de schimb a unei sume de bani măsură, fişe de lucru
în anumite monede şi bancnote Activitate frontală,

143
- completarea de tabele pentru efectuarea individuală, pe grupe
monetarului
- rezolvarea de probleme pentru aflarea
sumelor în lei, a numărului de bancnote, a
restului primit în urma plăţii
- compunere de probleme în legătură cu
diferite sume de bani
7 Recapitulare 2.8 - exerciţii de estimare / apreciere a diverselor Explicaţia, conversaţia, - observarea 1
4.2 lungimi, mase pentru obiecte din mediul demonstraţia, exerciţiul sistematică
4.3 apropiat Manualul, culegere, - probă orală
- exerciţii de estimare / apreciere a capacităţii planşe cu unităţile de - temă de lucru în
diferitelor lichide măsură, instrumente de clasă
- comparări şi estimări – activitate practică măsură, fişe de lucru
pentru diferenţiere după criteriul uşor – greu, Activitate frontală,
mare – mic individuală, pe grupe
- exerciţii de estimare / apreciere a perioadei
de timp a unor evenimente
- exerciţii de estimare / apreciere a valorii
unor bunuri
- compararea modalităţilor diferite pentru
rezolvarea unei situaţii problemă;
- argumentarea modalităţilor diferite pentru
rezolvarea unei situaţii problemă;
- discutarea, în perechi sau în grup, a soluţiilor
găsite pentru rezolvarea unor probleme;
- rezolvare de probleme
8 Evaluare 2.8 - exerciţii şi probleme de transformare a Munca independentă - evaluare 1
4.2 diferitelor unităţi de măsură în unităţi mai Fişe de evaluare sumativă
4.3 mari / mai mici Activitate individuală
- exerciţii de ordonare şi comparare a
diferitelor unităţi de măsură

144
Unitatea de învăţare: ELEMENTE DE GEOMETRIE
Nr. ore: 12 ( 11 + 1 evaluare)
Săptămânile:XXIX - XXXI
Nr Nr.
CONŢINUTURI O. R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt ore
1 Drepte 2.1 - recunoaşterea dreptelor paralele pe modele Explicaţia, conversaţia, - observarea 2
perpendiculare, fizice, desene şi în mediul înconjurător demonstraţia, exerciţiul sistematică
unghiuri, drepte - recunoaşterea dreptelor perpendiculare pe Manualul, culegere, - probă orală
paralele modele fizice, desene şi în mediul planşe cu figuri şi corpuri - temă de lucru în
înconjurător geometrice, instrumente de clasă
- desenarea dreptelor paralele, folosind linia şi măsură, fişe de lucru
echerul Activitate frontală,
- identificarea dreptelor paralele în desene şi individuală, pe grupe
planuri sau la unele poligoane studiate
2 Forme plane: 2.1 - exerciţii de recunoaştere a figurilor Explicaţia, conversaţia, - observarea 3
-Axe de simetrie 4.2 geometrice plane demonstraţia, exerciţiul sistematică
- Triunghiul - reprezentarea figurilor geometrice plane prin Manualul, culegere, - probă orală
- Dreptunghiul desen şi notarea lor planşe cu figuri şi corpuri - temă de lucru în
- Pătratul - determinarea şi reprezentarea prin desen a geometrice, instrumente de clasă
diferitelor axe de simetrie ale unor figuri măsură, fişe de lucru
geometrice plane Activitate frontală,
- recunoaşterea şi numirea elementelor individuală, pe grupe
constructive ale unui poligon desenat
- identificarea, recunoaşterea şi numirea
elementelor constructive ale triunghiului,
dreptunghiului, pătratului
- exerciţii de notare a triunghiurilor,
dreptunghiurilor, pătratelor
- întregirea formelor geometrice incomplete,
folosindu-se axa de simetrie
- construirea de triunghiuri, dreptunghiuri,
pătrate din diferite materiale: plastilină,
beţişoare, etc.
- construcţii de triunghiuri utilizând diferite
triunghiuri: echilateral, dreptunghic, isoscel
145
3 Figuri geometrice 2.3 - identificarea formelor plane şi a formelor Explicaţia, conversaţia, - observarea 1
spaţiale: cubul, 2.8 spaţiale pe modele fizice, desene sugestive şi demonstraţia, exerciţiul sistematică
desfăşurarea şi 3.1 în mediul înconjurător Manualul, culegere, - probă orală
asamblarea - sortarea obiectelor, figurilor plane şi spaţiale planşe cu figuri şi corpuri - temă de lucru în
cubului după forma lor şi după criterii date geometrice, instrumente de clasă
- desfăşurarea cubului (se va realiza efectiv măsură, fişe de lucru
pentru corpuri construite din carton) Activitate frontală,
- asamblarea cubului individuală, pe grupe
4 Paralelipipedul 2.3 - identificarea formelor plane şi a formelor Explicaţia, conversaţia, - observarea 2
dreptunghic 2.8 spaţiale pe modele fizice, desene sugestive şi demonstraţia, exerciţiul sistematică
(cuboidul), 3.1 în mediul înconjurător Manualul, culegere, - probă orală
desfăşurarea şi - desfăşurarea paralelipipedului dreptunghic planşe cu figuri şi corpuri - temă de lucru în
asamblarea unei (se va realiza efectiv pentru corpuri construite geometrice, instrumente de clasă
desfăşurări date din carton) măsură, fişe de lucru
- asamblarea paralelipipedului dreptunghic Activitate frontală,
individuală, pe grupe
5 Piramida 2.3 - identificarea formelor plane şi a formelor Explicaţia, conversaţia, - observarea 2
2.8 spaţiale pe modele fizice, desene sugestive şi demonstraţia, exerciţiul sistematică
3.1 în mediul înconjurător Manualul, culegere, - probă orală
- sortarea obiectelor, figurilor plane şi spaţiale planşe cu figuri şi corpuri - temă de lucru în
după forma lor şi după criterii date geometrice, instrumente de clasă
măsură, fişe de lucru
Activitate frontală,
individuală, pe grupe
6 Recapitulare 1.7 - exerciţii de recunoaştere şi denumire a Explicaţia, conversaţia, - observarea 1
2.5 poligoanelor; demonstraţia, exerciţiul sistematică
3.1 - exerciţii de desenare şi de descriere a Manualul, culegere, - probă orală
4.3 figurilor geometrice plane învăţate; planşe cu figuri şi corpuri - temă de lucru în
- descrierea corpurilor geometrice cu geometrice, instrumente de clasă
observarea vârfurilor, muchiilor, feţelor; măsură, fişe de lucru
- rezolvare de probleme cu conţinut Activitate frontală,
geometric; individuală, pe grupe
7 Evaluare 2.1 - recunoaşterea şi indicarea caracteristicilor Munca independentă - evaluare 1
2.8 figurilor si corpurilor geometrice Fişe de evaluare sumativă
4.3 - reprezentarea lor prin desene Activitate individuală
146
Unitatea de învăţare: RECAPITULARE FINALĂ
Nr. ore: 20
Săptămânile: XXXII - XXXV
Nr Nr.
CONŢINUTURI O. R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt ore
1  Numere 1.1 - utilizarea axei numerelor pentru a preciza Explicaţia, conversaţia, - observarea 4
naturale de la 1.2 dacă un număr este mai îndepărtat sau mai demonstraţia, exerciţiul sistematică
0 la 1000000 1.3 apropiat de altul; Manualul, culegere, - probă orală 4
 Operaţii cu 1.4 - estimarea rezultatului operaţiilor utilizând planşe cu reprezentarea - temă de lucru în
numere 1.5 aproximarea convenabilă a numerelor şi operaţiilor matematice, clasă
naturale 1.6 tehnicile de calcul mintal; planşe cu unităţile de
 Ordinea 2.1 - aprecierea dimensiunilor, distanţei, măsură, planşe cu figuri şi 4
efectuării 2.2 capacităţii; corpuri geometrice,
operaţiilor 2.3 - verificarea estimărilor făcute prin calcule; instrumente de măsură, fişe
 Fracţii 2.4 - crearea de exemple care să ilustreze de lucru
 Unităţi de 2.5 evenimente sigure, posibile sau imposibile; Activitate frontală, 3
măsură 2.6 - recunoaşterea şi utilizarea operatorilor logici individuală, pe grupe
 Elemente de 2.7 şi, sau, nu a expresiilor cel mult, cel puţin, în
geometrie 3.1 contexte uzuale simple;
4.1 - stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri 2
 Probleme
4.2 date;
 Probe de
- recunoaşterea situaţiilor concrete sau a 2
evaluare finală
expresiilor care presupun efectuarea
 Exerciţii şi operaţiilor;datelor sau tematicii unei
probleme probleme;
pregătitoare respectarea ordinii efectuării operaţiilor într-o
pentru clasa a expresie fără paranteze / cu paranteze rotunde
V-a şi pătrate şi operaţii de acelaşi ordin şi de
ordin diferit
- exerciţii de utilizare în mod diferit a
parantezelor în acelaşi exerciţiu pentru a
obţine diverse rezultate 1
Matematica prin - teste de evaluare finală
joc Joc didactic

147
NR. ORE : 1 oră - trunchi comun
MANUALUL UTILIZAT : Ştiinţe ale naturii
AUTORI : Ibric Elena, Chiriac Marinela, Macri
Cecilia
EDITURA : Tiparg, Geamăna, 2006
SEMESTRUL I 13 x 1= 13 ore
SEMESTRUL al II-lea 22 x 1 = 22 ore
TOTAL : 35 ore

Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3919 / 20.04.2005

147
M I N I S T E R U L E D U C AŢ I E I Ş I C E R C E T Ă R I I

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA A IV-A

ŞTIINŢE ALE NATURII


Aprobat prin ordin al ministrului
Nr. 3919 / 20.04.2005

Bucureşti, 2005

148
NOTĂ DE PREZENTARE

Revizuirea curriculumului şcolar de Ştiinţe ale naturii pentru învăţământul primar a


fost determinată în primul rând de următoarele aspecte:
- introducerea la clasele I şi a II-a, începând cu anul şcolar 2003-2004,
– în aria curriculară „Matematică şi ştiinţe ale naturii” – a disciplinei
„Cunoaşterea mediului”; se preia astfel în curriculumul acestei discipline o
parte a sistemului de cunoştinţe prevăzut de programele şcolare anterioare
de Ştiinţe ale naturii pentru clasele a III-a şi a IV-a, aprobate cu ordinul
ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4301 din 22.08.2000;
- înregistrarea unor scoruri nesatisfăcătoare la evaluări internaţionale
vizând achiziţiile învăţării la sfârşitul claselor a IV-a şi a VIII-a; acest lucru
evidenţiază faptul că un număr reprezentativ de elevi întâmpină dificultăţi
de înţelegere şi de aplicare a cunoştinţelor din domeniul ştiinţelor naturii,
oferite de şcoală;
- ritmul continuu şi rapid al procesului de modificare a pieţei ştiinţifice,
insuficient reflectat în demersul anterior de revizuire a curriculumului şcolar
al disciplinei Ştiinţe ale naturii pentru învăţământul primar.
Întârzieri în restructurarea predării – învăţării – evaluării ştiinţelor naturii
în şcoală impun necesitatea găsirii unor modalităţi de atragere a elevilor
spre studiul disciplinelor acestui domeniu. Se configurează astfel
necesitatea proiectării unor metode didactice specifice, centrate pe elev ca
unic produs şi beneficiar al procesului educativ. Lacunele la nivel de sistem
pot fi depăşite procedând în primul rând la identificarea principalelor piedici
care se manifestă la nivelul înţelegerii de către elevi a problemelor de
natură ştiinţifică.
Disciplina de învăţământ Ştiinţe ale naturii vizează observarea şi
perceperea lumii în întregul său, cu elementele componente, procesele şi
fenomenele caracteristice, precum şi învăţarea prin înţelegere şi aplicare.
De aceea demersul didactic se impune a fi deplasat de la “ce se învaţă?”
la “de ce se învaţă?” şi această deplasare poate genera un dublu
beneficiu, respectiv:
- de stimulare a interesului de cunoaştere al copilului, care vede utilitatea propriei
munci prin competenţele pe care le dobândeşte;
- de creştere a caracterului formativ al învăţării.
O problemă o constituie şi locul cercetării şi al inovaţiei în demersul
didactic, mai exact modul în care este împărtăşită inovaţia de către elev.
Aceasta implică transformarea elevului din spectator, în actor al activităţii
de natură ştiinţifică. Se evidenţiază astfel necesitatea de a-l pregăti pe elev
nu ca pe un cercetător şi om de ştiinţă, ci ca pe un cetăţean care să
utilizeze demersul ştiinţific în vederea înţelegerii şi participării active la
viaţa socială.
Rezolvarea problemelor ridicate implică o profundă schimbare de
mentalitate în abordarea studiului disciplinei Ştiinţe ale naturii, iar acest
demers trebuie să înceapă chiar cu învăţământul primar. O argumentare în
acest sens focalizează o serie de aspecte precum:
- învăţământul primar se adresează tuturor;

149
- corpul didactic care îl deserveşte este omogen din punct de vedere al formării
iniţiale;
- scopul declarat al procesului educaţional este dezvoltarea integrală a copilului;
- copilul traversează vârsta la care este foarte vie curiozitatea ştiinţifică;
- ceea ce trebuie să înveţe copilul la această vârstă nu este un
corp de informaţii specializat, ci un mod de dobândire
globală de cunoştinţe;
- comunitatea învăţământului nu trebuie să se confunde cu comunitatea ştiinţifică.
La acest nivel, noile programe propun – la clasele a III-a şi a IV-a –
studiul integrat al ştiinţelor naturii. Predarea-învăţarea ştiinţelor, într-o
manieră integrată, la aceste clase poate permite o structurare a
problemelor abordate pornind de la o serie de teme integratoare mai
apropiate de capacitatea de înţelegere a copilului. Din această perspectivă, baza
prezentei programe o constituie:
- corpurile de cunoştinţe ale ştiinţelor naturii – date particulare, aspecte
generale, metode;
- practicile ştiinţifice comune –investigaţie teoretică şi
experimentală, comunicare a rezultatelor;
- contextele dezvoltării ştiinţifice – pur ştiinţific, tehnologic, ecologic;
- dimensiunea afectivă a cunoaşterii ştiinţifice – ca activitate interesantă,
stimulativă;
- dimensiunea meta-ştiinţifică a cunoaşterii ştiinţifice – prin raportarea la
natura, la valorile şi la limitele cunoaşterii ştiinţifice.
Prin predarea-învăţarea ştiinţelor naturii se urmăreşte nu o
acumulare de fapte şi informaţii ştiinţifice care să ducă la însuşirea de
concepte (testate şi confirmate sau infirmate experimental), ci raportarea
copilului la mediul în care trăieşte. Ştiinţele, în calitatea lor de furnizor
al principalelor instrumente de acţiune asupra mediului natural şi de
transformare a acestuia, trebuie să stabilească limitele între care această
acţiune este permisă, asumându-şi astfel responsabilitatea pentru
conservarea mediului. Aceasta este o altă latură a ştiinţei cu care copilul
trebuie să fie familiarizat în scopul realizării unei educaţii ecologice
adecvate. De aici, importanţa unei abordări interdisciplinare a ştiinţelor naturii constă în:
- multitudinea conexiunilor pe care cadrul didactic le poate face în
dialog cu elevii;
- implicarea elevilor în activităţi multiple de observare,
manipulare şi experimentare, astfel valorificând experienţa
acestora şi dezvoltându-le capacitatea de a integra
informaţiile noi în modele explicative proprii.
Prin intermediul prezentului curriculum, elevii sunt îndrumaţi să-şi dezvolte cunoaşterea
pornind de la explorarea şi investigarea lumii înconjurătoare către reprezentarea unor lumi
mai îndepărtate şi mai cuprinzătoare. Ei parcurg astfel calea de la
cunoştinţe preştiinţifice (subiectivate) la înţelegerea şi
experimentarea unor legi universale, deci obiective, prin care omul
transformă natura în beneficiul său, ajungând până la asumarea răspunderii
pentru limitarea efectelor propriei acţiuni asupra echilibrului natural.
Programa şcolară de Ştiinţe ale naturii pentru clasa a IV-a porneşte de
la obiective comune domeniilor studiate, pe care le corelează cu teme

150
specifice acestor discipline, a căror abordare poate fi realizată, la nivelul
acestor clase, integrat. Au fost urmărite obiectivele ciclului curricular de
dezvoltare care vizează printre altele:
- observarea şi interpretarea proceselor naturale care au loc în mediu;
- înţelegerea impactului proceselor naturale asupra activităţilor
umane şi al activităţilor umane asupra mediului;
- investigarea şi interpretarea interdependenţelor în şi între
sisteme biologice, fizice şi chimice;
- încurajarea elevilor pentru asumarea de responsabilităţi şi pentru cooperare.
Capacităţile ce se urmăresc a fi dezvoltate prin curriculum-ul disciplinei Ştiinţe
ale naturii se referă la comunicare, studiu individual, înţelegerea şi valorificarea
informaţiilor de natură ştiinţifică, relaţionarea în mediul natural şi social. La acestea
se adaugă atitudini şi comportamente ca: grija faţă de sănătatea proprie, faţă de
sănătatea celorlalţi şi faţă de cea a mediul natural, interesul pentru aprecierea şi
argumentarea logică; curiozitatea şi preocuparea faţă de fenomenele din mediu,
independenţa gândirii, creativitatea.
În scopul formării unor competenţe şi atitudini din categoria celor
menţionate mai sus, vor fi valorificate cunoştinţe privind mediul natural,
individul, grupul de indivizi, relaţiile dintre indivizi şi dintre aceştia şi mediu,
fenomene şi interacţiuni specifice din mediu, modificări ale mediului ca
urmare a intervenţiei omului. Programa de Ştiinţe ale naturii urmăreşte
structura celorlalte programe ale disciplinelor pentru învăţământul primar.
Tematica propusă are în vedere relaţionarea conţinuturilor atât în interiorul
ariei curriculare "Matematică şi ştiinţe ale naturii", cât şi posibilităţile de
relaţionare la nivelul celorlalte arii curriculare.
Problemele majore care pot fi invocate în abordarea acestui demers
sunt baza materială şi necesitatea pregătirii permanente a cadrelor
didactice în cunoaşterea metodelor moderne de predare şi experimentare.
Soluţia primei probleme este recurgerea la experimentul simplu,
nesofisticat, utilizând materiale din mediul familiar copilului. Pregătirea
învăţătorilor în abordarea corectă a acestui tip de programă necesită un
efort de receptare din partea acestora şi sprijinul prin formare şi publicarea
unor materiale curriculare adecvate.
Acest demers educaţional are un puternic caracter inovator în
învăţământul românesc, atât din punct de vedere al concepţiei, structurii şi
metodelor didactice de aplicare, cât şi al compatibilizării conţinutului
ştiinţific cu particularităţile de vârstă ale elevilor cărora li se adresează.

OBIECTIVE – CADRU

151
1. Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni
şi concepte specifice ştiinţelor naturii
2. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de
experimentare şi explorare / investigare a realităţii,
folosind instrumente şi procedee specifice
3. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru
menţinerea unui mediu natural echilibrat, propice
vieţii

152
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI SUGESTII DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor naturii

Obiective de referinţă Sugestii de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a IV-a Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
elevul va fi capabil: tipuri de activităţi:
1.1 să identifice relaţii între - colectarea de informaţii despre un sistem, în cadrul
părţile componente ale unui unei excursii, drumeţii, expediţii etc.;
sistem studiat - *identificarea influenţei masei şi volumului
corpurilor asupra proprietăţilor de plutire ale
acestora;
- observarea dirijată a unor caracteristici ale plantelor
cultivate şi spontane, ale animalelor domestice şi
sălbatice dintr-un mediu familiar (grădină, câmpie,
pădure, luncă, parc, livadă);
- realizarea unor portofolii care să cuprindă informaţii
referitoare la plante şi animale dintr-un anumit
mediu de viaţă, şi descrierea relaţiilor dintre
vieţuitoare şi dintre acestea şi mediu;
- identificarea condiţiilor optime de viaţă ale
unor plante şi animale;
- observarea şi discutarea unui set de lanţuri trofice
simple pentru a identifica plantele ca verigă de bază
pentru toate acestea, soarele ca sursă de energie
pentru plante, iar plantele şi animalele, ca sursă de
energie pentru animale;
- alcătuirea schemei pentru lanţuri trofice simple;
- observarea dirijată a unui scheme simple (desen)
ilustrând un bec conectat în mod diferit la o baterie,
pentru a-l identifica pe acela care va lumina;
- identificarea corpurilor în repaus şi în mişcare;
- prezentarea unor scurte texte
informaţionale, poveşti, povestiri, în scopul
identificării planetelor sistemului solar, a
caracteristicilor mediilor de viaţă studiate etc.;
1.2 să descrie relaţii între -descrierea ciclurilor de viaţă (plante, fluturi, broaşte,
sisteme din mediul oameni) şi compararea acestora;
înconjurător - identificarea legăturilor stabilite între lumea
vie şi mediul de viaţă:
- completarea unor fişe cu observaţii asupra
adaptărilor organismelor în funcţie de mediul
lor de viaţă;
- clasificarea organismelor vii după mediul lor de
viaţă (acvatice, terestre) ;
- formularea, discutarea şi selectarea unor
explicaţii privind forma, culoarea, alcătuirea
organismelor dintr-un mediu dat (terestru /
acvatic);

153
Obiective de referinţă Sugestii de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IV-a Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
elevul va fi capabil: tipuri de activităţi:
- identificarea condiţiilor optime de viaţă pe baza
cărora se dezvoltă o plantă / un animal;
- gruparea organismelor dintr-un mediu observat în
funcţie de modul şi regimul de hrănire;
- colectarea de informaţii referitoare la caracteristici
morfofiziologice şi/sau comportamentale ale
plantelor şi animalelor în vederea adaptării în
diferite medii(camuflajul, schimbarea culorii,
grosimea blănii etc.);
- redarea prin desen a verigilor unui lanţ trofic simplu
în scopul identificării acestora şi a relaţiilor pradă-
prădător;
- observarea, identificarea şi descrierea unor
schimbări care au loc în timpul unor
transformări: ruginirea, putrezirea, arderea, alterarea,
coacerea;
- recunoaşterea, dintr-un set dat, a corpurilor
care ruginesc, ard, se alterează;

154
Obiective de referinţă Sugestii de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IV-a Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
elevul va fi capabil: tipuri de activităţi:
1.3 să comunice în maniere - prezentarea unor materiale ( proiecte, referate, afişe,
diverse observaţii privind lucrări practice etc.) în care se ilustrează diferite
relaţiile dintre părţile aspecte din temele studiate;
componente ale unui sistem - realizarea unui jurnal de observaţii privind:
şi/sau dintre sistemele - germinaţia seminţelor;
studiate - stabilirea prin cântărire a modificărilor de masă
ale propriului corp sau ale unui animal domestic;
- realizarea unui jurnal care să cuprindă însemnări
privind modificări din viaţa plantelor şi a unor
populaţii(peştii dintr-un acvariu, vieţuitoarele dintr-
un terariu, păsările migratoare);
- organizarea datelor în tabele şi realizarea unor
grafice referitoare la procese urmărite sau
experimente realizate;
- descrierea (verbală/în scris, prin desene, planşe,
imagini, modele, construcţii etc.) a relaţiilor dintre
corpuri şi mediu;
- realizarea unei colecţii de esenţe lemnoase, roci,
minerale etc.;
- comunicarea verbală, prin desen, colaj, joc de rol
etc., a importanţei folosirii resurselor naturale pentru
viaţa oamenilor;
- realizarea de desene, planşe, colaje, care să ilustreze
planetele sistemului solar;
- realizarea unor portofolii care să cuprindă
informaţii referitoare la plante şi animale
care trăiesc într-un anumit mediu de viaţă;
1.4 *să formuleze ipoteze pe - *identificarea efectelor unor dezechilibre
baza utilizării unor procedee într-un mediu (efectele suprapopulării,
de natură ştiinţifică depopulării, introducerii unor vieţuitoare
străine într-un anumit habitat etc.) ;
- *pregătirea şi realizarea unui proiect care vizează
menţinerea echilibrului într-un mediu creat;
- *realizarea unui proiect privind modalităţi
de supravieţuire într-un mediu ostil vieţii;
- *stabilirea unor legături între factori de mediu şi
comportarea unor organisme / materiale.

2. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi explorare /


investigare a realităţii, folosind instrumente şi procedee specifice

155
Obiective de referinţă Sugestii de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IV-a Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
elevul va fi capabil: tipuri de activităţi:
2.1 să interpreteze - completarea unor scheme eliptice care să descrie

succesiunea unor fenomene relaţiile de hrănire dintr-un lanţ trofic;


şi procese din natură - ordonarea logică a etapelor ciclului de viaţă a unei
plante sau a unui animal etc.;
- descrierea etapelor metamorfozei la
fluturele de mătase, la broasca de lac etc.;
- ordonarea unor fenomene într-o succesiune, prin joc
didactic, desen etc.;
2.2 să pună în evidenţă - utilizarea balanţei cu braţe egale / inegale pentru
regularităţi ale fenomenelor cântărire;
pe baza măsurătorilor - *determinarea pe baza măsurătorilor a condiţiilor de
efectuate, prezentând adecvat plutire ale unui corp şi relaţionarea plutirii/scufundării
rezultatele acestuia cu masa acestuia;
[2.2 să pună în evidenţă - măsurarea volumului unor corpuri solide
regularităţi ale fenomenelor prin măsurarea volumului de apă dezlocuit
pe baza măsurătorilor de acestea prin scufundare într-un vas cu
efectuate, prezentând adecvat apă;
rezultatele] - măsurarea volumelor unor corpuri lichide cu ustensile
gradate (cilindri gradaţi, pipete gradate, căni gradate
etc.);
- măsurarea volumului de apă absorbit de o
rădăcină pe o perioadă determinată de
timp;
- prezentarea în forme variate (desene,
ilustraţii, grafice de bare, tabele etc.) a
rezultatelor măsurătorilor;
- interpretarea unor reprezentări grafice (desene, scheme,
figuri etc.) pentru identificarea lungimii diferite a
umbrei unui corp în funcţie de poziţia soarelui;

156
Obiective de referinţă Sugestii de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IV-a Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
elevul va fi capabil: tipuri de activităţi:
2.3 să realizeze experimente - stabilirea etapelor unor experimente;
simple pe baza unor ipoteze - realizarea în situaţii variate a echilibrului unor corpuri
date şi utilizarea rezultatelor în descrierea unor instrumente
de cântărire (balanţa cu braţe egale şi inegale);
- selectarea unui metal dintr-un set de materiale pe baza
proprietăţilor acestuia: luciu/strălucire,
duritate, conductibilitate electrică şi
termică şi relaţionarea proprietăţilor
acestuia cu utilizările;
- realizarea unor circuite electrice simple folosind baterii,
becuri, conductori metalici;
- *efectuarea de experimente cantitative privind
încălzirea şi răcirea corpurilor;
- *efectuarea unor experimente privind plutirea unor
corpuri în soluţii diferite ;
- efectuarea de experienţe care să ilustreze atracţia
magneţilor, gravitaţia, forţe de împingere şi de
tracţiune, mişcarea şi repausul;
- observarea ritmului de creştere a unui organism viu
atunci când i se modifică unele condiţii de viaţă;
- compararea ritmului de creştere a unor organisme vii
(aceeaşi specie), în condiţii diferite de viaţă;
- efectuarea unor experienţe care să pună în
evidenţă obţinerea culorilor la trecerea
luminii albe printr-o prismă, prin baloanele
de săpun, petele de ulei etc.;
2.4 să aplice procedee de - dezbaterea experimentelor realizate pe
natură ştiinţifică în activitatea baza unui plan dat;
proprie - dezbaterea modalităţilor de protejare a resurselor
naturale;
- realizarea unor jocuri şi jucării
(navomodele, instrumente de măsură etc.)
prin aplicarea unor procedee de natură
ştiinţifică;
- identificarea culorii unui obiect în lumină
albă, roşie, verde, albastră;
2.5 *să reprezinte prin - *reprezentarea schematică a unui mediu
modele aspecte familiare din cunoscut şi identificarea modificărilor
mediul înconjurător suferite în timp de acesta;
- *realizarea machetei unui mediu cunoscut;
- *utilizarea modelelor confecţionate în
activităţi practice;
- *construirea unui acvariu, terariu,
răsadniţe / sere pentru studiul modificărilor
suferite de un animal / plantă şi / sau a
influenţei factorilor de mediu.

157
3. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu natural
echilibrat, propice vieţii

Obiective de referinţă Sugestii de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a IV-a Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
elevul va fi capabil: activităţi:
3.1 să conştientizeze efecte - identificarea unor factori de risc: expunerea la variaţii
ale mediului înconjurător de temperatură, umiditate, soare, aglomerări umane,
asupra propriului organism; zgomote, atmosferă poluată etc.;
- descrierea unor posibile metode de protejare la factorii
de risc identificaţi;
- organizarea unor concursuri de afişe, materiale
publicitare şi a unor expoziţii privind unele efecte
nocive ale mediului asupra propriului organism;
- interpretarea unui joc de rol (acordarea
primului ajutor în caz de arsuri, intoxicaţie,
asfixiere, fracturi, gripă, boli contagioase
etc.);
3.2 *să aprecieze importanţa - *dezbaterea unor modalităţi de prevenire a acţiunii
protejării propriului corp faţă factorilor de mediu cu efecte nocive pentru om.
de factori dăunători din
mediu;

CONŢINUTURI

Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor


 Echilibru şi cântărire (masa ca rezultat al cântăririi în unităţi standard):
cântarul cu arc, balanţa.
 Volumul (capacitatea ca rezultat al măsurării în unităţi standard: litrul,
multipli şi submultipli). *Densitatea ca rezultat al comparării maselor unor
corpuri confecţionate din materiale diferite, dar de volume identice. *Plutirea
corpurilor.
 Comportamente de adaptare la plante şi animale: reacţii de apărare şi
adaptare la lumină, *umiditate, *vânt, *frig.
 Proprietăţi ale metalelor şi utilizări ale acestora. Magneţi. Circuite electrice
simple.
 Surse de lumină. Comportamentul luminii – producerea curcubeului, culorile,
umbra, vizibilitatea corpurilor.
 Planetele sistemului solar.

Transformări ale corpurilor şi materialelor

158
 *Încălzire şi răcire; căldură absorbită şi căldură cedată.
 Forţe care determină mişcarea corpurilor (gravitaţia, forţe de împingere şi
tragere). Mişcare şi repaus.
 Ciclul vieţii: naştere, creştere şi dezvoltare, înmulţire, moarte. Cicluri de viaţă ale
organismelor (plante, fluturi, broaşte, oameni).
 Transformări ale materialelor în alte materiale cu proprietăţi diferite: ruginirea, putrezirea,
alterarea, arderea, coacerea.

Omul şi mediul
 Medii de viaţă: grădina, pădurea, balta, *delta, *peştera, *mările calde,
*oceanul. Relaţii de hrănire.
 Resurse naturale: apă, soluri, roci, minerale, lemn, combustibili, hrană. Protejarea lor.

SUGESTII METODOLOGICE
Prin prezentul curriculum se intenţionează ca, pe parcursul învăţământului primar, elevii să dobândească
competenţe utile studiului ulterior al ştiinţelor naturii pe discipline, şi să-şi structureze un set de valori şi
atitudini faţă de ştiinţele naturii prin prisma raportării faţă de acestea şi implicit faţă de mediu. Acestea se
regăsesc într-o serie de aspecte ale învăţării, vizate de practica pedagogică:
- observarea atentă a mediului şi a relaţiilor dintre componentele acestuia;
- citirea corectă şi conştientă a enunţului unei situaţii-problemă;
- înţelegerea şi explicarea fenomenelor naturale observate sau evidenţiate;
- secvenţializarea etapelor de desfăşurare a acestora;
- construirea şi interpretarea unor diagrame, tabele şi scheme grafice care
ilustrează rezultatele unor experimente;
- iniţierea şi realizarea creativă a unor investigaţii, pornind de la tematica
propusă;
- formarea obişnuinţei de a utiliza diverse tipuri de reprezentări, pentru
rezumarea, clasificarea şi prezentarea concluziilor unor experimente;
- formarea deprinderii de a anticipa evoluţia fenomenelor
studiate, pornind de la condiţiile existente.
Acestea explică apropierea conţinuturilor învăţării de practica învăţării eficiente a ştiinţelor naturii. În
demersul didactic, centrul acţiunii devine elevul şi nu predarea noţiunilor ştiinţifice ca atare. Accentul trece de
la “ce?” să se înveţe, la “în ce scop?” şi “cu ce rezultate?” să se înveţe. Evaluarea se face în termeni calitativi;
capătă semnificaţie dimensiuni ale cunoştinţelor dobândite, cum ar fi: esenţialitatea, profunzimea,
funcţionalitatea, durabilitatea, orientarea axiologică, stabilitatea, mobilitatea, diversificarea, amplificarea
treptată, aplicabilitatea.

Prin acest curriculum se urmăreşte crearea condiţiilor favorabile pentru ca elevii să-
şi formeze şi dezvolte competenţele într-un ritm individual, pentru a putea să-şi transfere
cunoştinţele acumulate într-un domeniu de studiu altui domeniu. Pentru aceasta, este util
ca demersul didactic să se orienteze spre realizarea unor tipuri variate de activităţi
precum:
- prelucrarea variată a informaţiilor adecvate obiectivelor vizate;

159
- introducerea conţinuturilor utilizând moduri variate de antrenare a gândirii
elevilor;
- solicitarea unor corelaţii intra- şi interdisciplinare, care să
determine realizarea de transferuri de cunoştinţe;
- antrenarea elevului în situaţia de a decide asupra unor sarcini
de lucru adecvate, situaţiei-problemă expuse;
- formarea deprinderii elevilor de a utiliza independent manualul şi alte surse
de informaţie, operând prin analiza pe text, interpretarea unor conţinuturi;
- organizarea unor activităţi de învăţare diferenţiată care să permită
desfăşurarea sarcinilor de lucru în ritmuri diferite;
- sugerarea unui algoritm al învăţării, prin modul de ordonare a sarcinilor.
Metodele şi tehnicile de predare precum şi practicile pedagogice alese în funcţie de
ritmul de învăţare şi de particularităţile psiho-individuale ale elevilor trebuie să fie esenţial
centrate pe universul copilului. Învăţarea trebuie să se dezvolte în mod natural pornind de la
ce ştie elevul către descoperirea varietăţii naturii şi a fenomenelor, pe cale experimentală. O
învăţare eficientă va da posibilitatea copilului să experimenteze, să redescopere natura
printr-un contact direct cu aceasta în care rolul învăţătorului este de ghid şi colaborator.

Demersul didactic propus prin actuala programă este orientat spre:


- accentuarea caracterului formativ al metodelor de instruire (acestea sunt utilizate în activitatea de predare-
învăţare, în scopul dezvoltării capacităţilor de a opera cu informaţiile asimilate, de a aplica şi evalua
cunoştinţele dobândite, de a verifica ipoteze şi de a căuta soluţii adecvate de rezolvare a problemelor
propuse);
- aplicarea metodelor centrate pe stimularea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor (în scopul
transformării elevului în subiect al propriei instruiri şi educaţii);
- o îmbinare şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea
după surse de informaţie variate, observaţia proprie, exerciţiul individual, instruirea programată,
experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe etc.) cu activităţile care solicită efortul colectiv (de
echipă, de grup) de genul discuţiilor;
- folosirea unor metode care să favorizeze intervenţia nemijlocită a elevului în
realizarea experimentului.

Prezentăm mai jos, comparativ pe clase, o listă a procedurilor ştiinţifice propuse de


programele şcolare pentru clasele a III-a şi a IV-a:
Clasa a III-a Clasa a IV-a
• Observaţii • Observaţii
• Clasificări ale corpurilor şi • Clasificări ale corpurilor şi materialelor
materialelor • Estimări ale unor caracteristici (mărimi,
• Măsurări cu mijloace uzuale relaţii)
• Stabilirea relaţiilor temporale şi • Stabilirea relaţiilor temporale şi spaţiale (în
spaţiale (în termeni de
termeni de rapiditate, distanţă, mişcare, formă
rapiditate, distanţă, mişcare,
formă etc.) etc.)
• Înregistrarea observaţiilor - • Formularea definiţiilor operaţionale (reţete) -
figurativă figurative, verbale (Cum ai proceda ca să…?)
• Colectare, conservare etc. • Analiza observaţiilor (comparaţii, generalizări
• Raportarea observaţiilor - simple)
figurativă, verbală • Măsurări cu mijloace convenţionale şi
neconvenţionale
• Înregistrarea observaţiilor - figurativă, verbală
• Colectare, conservare, cultivare etc.
• Raportarea observaţiilor şi analizelor -

160
figurativă, verbală

EXPERIMENTE PROPUSE

1. Capacitate (volum) pulmonar: Elevii suflă tot aerul din plămâni, umflând un balon (pungă din
plastic), apoi măsoară volumul balonului prin scufundare într-un vas cu apă. Se măsoară şi volumul pulmonar
la respiraţie liniştită.
2. *Topire: Compararea căldurilor necesare topirii unor cantităţi egale de ceară, naftalină,
margarină etc., prin compararea duratelor acestor procese.
3. Sera: O butelie din plastic în care s-a tăiat o fereastră, un borcan acoperit cu o pungă transparentă
din plastic, în care se pune un strat de pământ şi răsad, pot simula condiţiile dintr-o seră, în care temperatura şi
cantitatea de dioxid de carbon sunt mai ridicate.
4. Fototropism: Sensibilitatea la lumină a vârfului tulpinii. Pe o porţiune a
unui răsad de grâu, se acoperă vârfurile tulpinilor cu câte o căciulă de hârtie, lăsându-
le pe celelalte neacoperite. Dacă sunt expuse la Soare, tulpinile neacoperite se
orientează după acesta, spre deosebire de cele acoperite.
5. Geotropismul rădăcinilor: Între pereţii unui vas transparent şi o bucată de vată sau de hârtie de
ziar mototolită, umezite permanent, se introduc boabe de fasole orientate diferit. Rădăcinile cresc
îndreptându-se în jos, orientate de forţa gravitaţională.
6. De câtă apă are nevoie planta pentru a trăi: Se măsoară, la intervale
de timp, nivelul apei dintr-un vas, în care a fost introdusă rădăcina unei plante (se
pune în discuţie şi evaporarea apei în timp).
7. Reflexul pupilei: Se acoperă un ochi şi se priveşte cu celălalt o sursă de lumină puternică. După
acomodare, se descoperă primul ochi şi se compară dimensiunile pupilelor.
8. Reacţie de apărare la lumină: Pe o farfurie jumătate albă, jumătate neagră, se pun larve de
molii şi sunt expuse la soare; larvele trec de pe suprafaţa neagră pe suprafaţa albă.
9. *Reacţie de apărare la umiditate: Analog cu experimentul anterior, dar se foloseşte hârtie albă
uscată, respectiv, umedă; larvele preferă hârtia umedă.

S TA N D A R D E C U R R I C U L A R E
la sfârşitul învăţământului primar

Obiectiv cadru Standard

1. Înţelegerea şi utilizarea în S1. Identificarea asemănărilor,


comunicare a unor termeni şi deosebirilor şi relaţiilor dintre
concepte specifice ştiinţelor corpuri şi dintre componente
naturii ale unor sisteme pe baza
observaţiei.
S2. Clasificarea unor corpuri,
evenimente, fenomene pe baza unor
criterii.
S3. Descrierea relaţiilor dintre
componente ale aceluiaşi sistem şi
dintre sisteme.

161
S4. Comunicarea în maniere diverse a
unor observaţii şi comparaţii
referitoare la corpuri, fenomene,
evenimente, sisteme observate şi a
rezultatelor experimentelor.

2. Formarea şi dezvoltarea S5. Măsurarea cu instrumente


capacităţilor şi abilităţilor de convenţionale şi
experimentare şi neconvenţionale şi
explorare/investigare a evidenţierea regularităţilor
realităţii, folosind instrumente unor fenomene pe baza
şi procedee specifice măsurătorilor şi/sau
observaţiei.
S6. Realizarea unor experimente
simple pe baza unui plan de
lucru şi/sau a unor ipoteze
date.

Unitatea de Ob. Nr.


 Conţinuturi Data Obs.
învăţare ref. ore
1.1  SEMESTRUL I 13
Caracteristici 1.3  Echilibru şi cântărire 1
şi proprietăţi 2.2  Volumul corpurilor 1
ale corpurilor 2.3  Comportamente de adaptare la plante şi animale 1
2.4 - Reacţii de apărare 1
3.1  Adaptarea la lumină 1
 Proprietăţi ale metalelor 1
 Magneţii 1
 Circuite electrice simple 1
 Surse de lumină 1
 Comportamentul luminii 1
 Planetele Sistemului Solar 1
 Recapitulare. 1
 Evaluare 1

162
 SEMESTRUL II
10
Transformări  Încălzirea şi răcirea 1
ale corpurilor  Mişcare şi repaus 1
şi materialelor 1.1  Forţe care determină mişcarea corpurilor 1
1.2  Transformări ale materialelor în alte materiale 1
2.1  Recapitulare. Evaluare 1
Ciclul vieţii 3.1
 Ciclul vieţii la plante 1
 Ciclul vieţii la fluturi 1
 Ciclul vieţii la broaşte 1
 Ciclul vieţii la om 1
 Recapitulare. Evaluare 1

1.1 5
Medii de viaţă 1.2  Medii de viaţă. Relaţii de hrănire 1
1.3  Grădina. Livada 1
2.1  Pădurea 1
2.3  Balta 1
2.4  Recapitulare. Evaluare 1

Resurse 1.1. 7
naturale. 1.3  Apa. Solul. Lemnul. Hrana 2
Protejarea lor 3.1  Rocile. Minereurile 1
 Combustibilii 1
 Recapitulare finală 2
 Evaluare 1

163
CARACTERISTICI ALE CORPURILOR
Nr. ore: 13 (12 + 1 evaluare)
Săptămânile: I – XIII

Nr.
CONŢINUTURI O. R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE Nr.ore OBS
crt
1 Echilibru şi cântărire 1.1 - Prezentarea unor imagini pentru Resurse materiale: - observare 1
2.2 identificarea relaţiilor dintre corpuri şi instrumente de măsurare sistematică
2.3 acţiunea persoanelor; a masei (cântare, - temă de lucru în
3.1 - Exerciţii de cântărire folosind diverse balanţă), manualul, clasă
instrumente de măsură; planşe; - probă de
- Exerciţii de echilibrare a masei (folosind  Resurse evaluare
balanţa); procedurale: observarea formativă
- Exerciţii de comparare a maselor folosind dirijată, conversaţia, - portofoliul
instrumentele de măsură sau aproximând cu explicaţia, exerciţiul,
ajutorul simţurilor; problematizarea,
- Reactualizarea cunoştinţelor despre experimentul;
kilogram. Forme de organizare:
activitate frontală,
individuală, pe
grupe.
2 Volumul corpurilor 1.1 - aproximarea-compararea volumului de apă manualul, planşe, - observare 1
2.2 al vaselor din imagini (capacitatea vaselor); vase cu volume diferite sistematică
2.3 - măsurarea volumului de lichid cu sau identice pt. - temă de lucru în
2.4 instrumente de măsură gradate; comparare, lichide (suc, clasă
3.1 - experimente simple pentru demonstrarea apă minerală…) pentru - probă de
modificării volumului; prepararea unor reţete, evaluare
- stabilirea unităţii de măsură pentru vas gradat pt. măsurare; formativă
capacitatea unor vase;  conversaţia, - portofoliul
- reactualizarea cunoştinţelor despre litru explicaţia, exerciţiul,
(multiplii şi submultiplii) observaţia dirijată,

164
învăţarea prin
descoperire;
activitate frontală,
individuală, pe grupe.
3 Densitatea corpurilor 1.1 - compararea maselor unor corpuri din corpuri de diferite - observare 1
1.2 materiale diferite, dar identice ca volum; mărimi şi densităţi pt. sistematică
2.4 - experimente simple pentru compararea experimente, planşe, - temă de lucru în
3.1 densităţii corpurilor; manualul; clasă
- deducerea din experimente a condiţiilor de  conversaţia, - probă de
plutire a corpurilor; explicaţia, exerciţiul, evaluare
problematizarea, formativă
experimentul, învăţarea - portofoliul
prin descoperire;
activitate frontală,
individuală, pe grupe.
4 Metale 1.1 - identificarea domeniului şi tipului de metale colecţie de metale - observare 1
2.2 pe care le foloseşte; pentru experimente şi sistematică
2.3 - recunoaşterea unor tipuri de metale din observare, planşe, - temă de lucru în
3.1 obiecte foarte cunoscute, frecvent utilizate; manualul, trusă pentru clasă
- explicarea unor proprietăţi legate de: experimente (cu bare - probă de
culoare, conductibilitate,(căldură, metalice, lumânări, sursă evaluare
electricitate), solubilitate, densitate, stare de de încălzire); formativă
agregare;  conversaţia, - portofoliul
- proprietăţile unor aliaje şi aplicaţiile explicaţia, exercitiul,
acestora. experimentul, învăţarea
prin descoperire,
observaţia dirijată;
activitate frontală,
individuală, pe grupe.
5 Circuite electrice simple 1.1 - recunoaşterea surselor de energie, manualul, planşe, - observare 2
2.2 provenienţa curentului electric; diferite tipuri de baterii, sistematică
2.3 - înţelegerea din observaţii şi experimente a materiale pentru - temă de lucru în
3.1 noţiunii de circuit electric; demonstrarea funcţionării clasă
- prezentarea şi descoperirea unor aparate unor circuite electrice - probă de
electrice simple şi descrierea funcţionării lor; simple (bec, cabluri, evaluare
165
- realizarea unor circuite electrice simple. baterie), fişe de lucru; formativă
 conversaţia, - portofoliul
exerciţiul, explicaţia,
demonstraţia, observaţia
dirijată, experimentul;
activitate frontală,
individuală, pe grupe.
6 Magneţi 1.1 - deducerea din experimente a fenomenului magneţi de forme şi - observare 2
2.2 denumit „magnetism”; mărimi diferite, pilitură sistematică
2.3 - descoperirea, folosind magneţi, a corpurilor de fier, obiecte metalice - temă de lucru în
3.1 care conţin fier; şi nemetalice, manualul, clasă
- explicarea fenomenului de magnetizare/ planşe, fişe de lucru; - probă de
demagnetizare;  conversaţia, evaluare
- identificarea direcţiei de orientare a polilor explicaţia, experimentul, formativă
unor magneţi; demonstraţia dirijată, - portofoliul
- utilizarea proprietăţilor magneţilor în diferite problematizarea,
activităţi umane. învăţarea prin
descoperire;
activitate frontală,
individuală, pe grupe.
7 Lumina 1.1 - identificarea surselor de lumină, surse manualul, planşe, - observare 1
1.3 naturale/artificiale; fişe de lucru, ilustraţii, sistematică
2.2 - identificarea spectrului luminii albe atlase geografice; - temă de lucru în
2.4 descompuse în culorile curcubeului; tipuri de  conversaţia, clasă
3.1 culori; explicaţia, exerciţiul, - probă de
- compararea lungimii umbrelor faţă de soare observarea dirijată, evaluare
în diferite momente ale zilei; învăţarea prin formativă
descoperire; - portofoliul
activitate frontală,
individuală, pe grupe.
8 Planetele sistemului solar 1.1 - reactualizarea cunoştinţelor despre: univers, manualul, planşe, - observare 1
1.3 galaxie, stele, planete, sateliţi; fişe de lucru, ilustraţii, sistematică
2.2 - prezentarea unor texte scurte, prelucrate din atlase geografice; - temă de lucru în
2.4 „Legendele Olimpului”, după Al. Mitru pentru  conversaţia, clasă
3.1 identificarea planetelor Sistemului nostru explicaţia, exerciţiul, - probă de
166
Solar ; observarea dirijată, evaluare
- realizarea de desene cu planetele Sistemului învăţarea prin formativă
Solar. descoperire; - portofoliul
activitate frontală,
individuală, pe grupe.
9 Recapitulare 1.1 - utilizarea instrumentelor cunoscute pentru fişe de lucru - observare 2
1.3 măsurarea maselor, capacităţilor, volumului, individual sistematică
2.2 densităţii corpurilor;  conversaţia, - temă de lucru în
2.4 - experimente pentru compararea şi explicaţia, exerciţiul, clasă
3.1 caracterizarea proprietăţilor corpurilor; experimentul, - probă de
- exerciţii de descoperire a denumirii problematizarea; evaluare
planetelor sistemului solar. activitate frontală, formativă
individuală, pe grupe. - portofoliul
10 Evaluare 1.1 - identificarea unităţii de măsură pentru masă, fişe de lucru - evaluare 1
1.3 volum s.a. individual pentru sumativă
2.2 - recunoaşterea tipului de metal după evaluare, portofoliul;
2.4 proprietăţile acestuia;  probă scrisă,
3.1 - descoperirea circuitului electric instalat prezentarea portofoliului
corect; activitate
- recunoaşterea sursei de lumină produse de independentă
artificii;
- portofoliul: completarea cu informaţii despre
stele, planete, comete etc.

167
TRANSFORMĂRI ALE CORPURILOR ŞI MATERIALELOR
Nr. ore: 5 (4 + 1 evaluare)
Săptămânile: XIV-XVIII

Nr. O. Nr
CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt R. ore
1 Încălzire şi răcire, căldură absorbită 1.1 - descrierea părţilor componente ale unui termometre de - observare 1
şi căldură cedată 1.2 termometru; diferite tipuri, manualul, sistematică
2.1 - exerciţiu de măsurare a temperaturii; planşe, eprubete, corpuri - temă de lucru în
3.1 - descrierea modului de funcţionare a care se topesc uşor, dar la clasă
termometrului; temperaturi diferite, fişe - probă de
- experimente simple de transformare a de observaţie; evaluare
stărilor de agregare ale corpurilor în funcţie de  conversaţia, formativă
temperatură. explicaţia, exerciţiul, - portofoliul
experimentul, observaţia
dirijată, învăţarea prin
descoperire;
activitate frontală,
individuală, pe grupe.

2 Mişcare şi repaus 1.1 - identificarea corpurilor aflate în repaus sau manualul, planşe, - observare 1
1.2 mişcare; fişe de lucru; sistematică
2.1 - stabilirea poziţiei corpurilor în funcţie de  conversaţia, - temă de lucru în
3.1 anumite repere; explicaţia, observaţia clasă
- argumentarea stării de mişcare sau repaus a dirijată, problematizarea; - probă de
corpurilor studiate; activitate frontală, evaluare
individuală, pe grupe formativă
- portofoliul
3 Ce determină mişcarea corpurilor ? 1.1 - recunoaşterea forţelor ce produc mişcarea manualul, planşe, - observare 1
1.2 corpurilor, din descrierile lecturilor şi din obiecte pentru sistematică
2.1 imagini experimente simple, fişe - temă de lucru în

168
3.1 - realizarea unor acţiuni care pun corpurile în de lucru; clasă
mişcare (impingere, tragere);  conversaţia, - probă de
- identificarea tipului de forţe ce determină explicaţia, exerciţiul, evaluare
mişcarea unor corpuri, schimbarea vitezei şi a problematizarea, formativă
direcţiei de mişcare. observaţia dirijată; - portofoliul
activitate frontală,
individuală, pe grupe.

4 Cum se transformă materialele? 1.1 - descrierea fenomenelor de putrezire, manualul, imagini - observare 1
1.2 alterare, ardere, coacere, ruginire; din planşe sau din alte sistematică
2.1 - transformarea unor materiale în altele; surse, obiecte cu - temă de lucru în
3.1 - descoperirea factorilor ce pun sănătatea în proprietăţi diferite de clasă
pericol; ardere, fişe de lucru; - probă de
- stabilirea tipurilor de transformări pe care le  conversaţia, evaluare
suportă unele materiale în anumite condiţii explicaţia, experimentul, formativă
date. învăţarea prin - portofoliul
descoperire,
problematizarea;
activitate frontală,
individuală, pe grupe
5 Recapitulare-evaluare 1.1 - determinarea stării de mişcare şi repaus, fişe de lucru, - evaluare 1
1.2 cald-rece; portofoliul; sumativă
2.1 - recunoaşterea tipului de forţă ce determină  conversaţia,
3.1 mişcarea din situaţii date; explicaţia,
- stabilirea transformărilor care se produc în problematizarea,
situaţii date; exerciţiul;
- realizarea unui grafic cu evoluţia activitate frontală,
temperaturilor atmosferice pentru o individuală
săptămână (portofoliul).

169
CICLURI DE VIAŢĂ ALE ORGANISMELOR
Nr. ore: 5 (4 + 1 evaluare)
Săptămânile: XI X-XXIII
Nr. O. Nr.
CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt R. ore
1 Creşterea şi 1.1 - colectarea de informaţii despre un sistem, în fişe de lucru, - observare 2
dezvoltarea 1.2 cadrul unei excursii, drumeţii, expediţii etc.; portofoliul, planşe, sistematică
organismelor 2.1 - colectarea de informaţii referitoare la desene, Atlas Zoologic - temă de lucru în
caracteristici morfofiziologice şi/sau conversaţia, clasă
comportamentale ale plantelor şi animalelor în explicaţia, - probă de
vederea adaptării în diferite medii problematizarea, evaluare
(camuflajul, schimbarea culorii, grosimea exerciţiul; formativă
blănii etc.); activitate frontală, - portofoliul
- realizarea unui jurnal care să cuprindă individuală,
însemnări privind modificări din viaţa
plantelor
- ordonarea logică a etapelor ciclului de viaţă
a unei plante
- ordonarea logică a etapelor ciclului de viaţă
al unui animal
- descrierea etapelor metamorfozei la fluturele de
mătase, la broasca de lac etc.;
- ordonarea logică a etapelor ciclului de viaţă
a omului
- stabilirea prin cântărire a modificărilor de
masă ale propriului corp
- realizarea unui program zilnic de activitate
2 Recapitulare 1.1 - prezentarea unor animale care ilustrează fişe de lucru, - observare 1
1.2 diferite aspecte din temele studiate portofoliul, planşe, sistematică
2.1 - realizarea şi prezentarea portofoliilor ce desene, Atlas Zoologic - temă de lucru în
1.3 cuprind informaţii referitoare la plante şi la  conversaţia, clasă
2.3 animale din anumite medii de viaţă explicaţia, - probă de
- compararea ritmului de creştere a unor problematizarea, evaluare
organisme vii în condiţii diferite de viaţă exerciţiul; formativă
activitate frontală, - portofoliul
170
individuală

3 Evaluare 1.1 - test de evaluare vizând cunoştinţele studiate fişe de evaluare - evaluare 1
1.2 în unitatea de învăţare evaluată  munca independentă sumativă
2.1 activitate
individuală

Unitatea de învăţare: MEDII DE VIAŢĂ


Nr. ore: 5 (4 + 1 evaluare)
Săptămânile: XXIV – XXVIII

Nr.
CONŢINUTURI O. R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE Nr. ore OBS
crt
1 Grădina 1.1 - observarea, descrierea şi recunoaşterea unor plante fişe de lucru, portofoliul, - observare 1
1.2 cultivate, plante spontane şi animale cu ajutorul planşe, desene, Atlas Botanic sistematică
1.3 imaginilor  conversaţia, explicaţia, - temă de
2.1 - observarea, descrierea mediului de viaţă prezentat in problematizarea, exerciţiul; lucru în clasă
imagini activitate frontală, - probă de
- precizarea importanţei grădinii pentru om şi individuală evaluare
vieţuitoare formativă
- precizarea legăturilor ce se stabilesc între lumea vie şi - portofoliul
mediul de viaţă.
- redarea prin desen a verigilor unui lanţ trofic
simplu
- activitate experimentală
2 Pădurea 1.1 - descoperirea condiţiilor optime de viaţă ale unor fişe de lucru, portofoliul, - observare 1
1.2 plante si animale cu ajutorul imaginilor planşe, desene, Atlas Botanic sistematică
1.3 - descrierea arborilor specifici pădurilor de foioase şi  conversaţia, explicaţia, - temă de
2.1 conifere problematizarea, exerciţiul; lucru în clasă
- redarea prin desen a importanţei pădurii pentru activitate frontală, - probă de
menţinerea echilibrului natural individuală, pe grupe. evaluare
- explicarea consecinţelor pe care le are distrugerea formativă
pădurii - portofoliul
- observarea şi discutarea unui set de lanţuri trofice
171
simple
- cunoaşterea elementelor componente ale unui mediu
de pădure
- redactarea unei compuneri, a unui afiş care se referă
la protejarea pădurii
- realizarea unei colecţii de flori presate şi frunze ale
arborilor din zonă
3 Balta 1.1 - exerciţii de descriere a bălţilor, deltei şi peşterilor ca fişe de lucru, portofoliul, - observare 1
1.2 ecosisteme planşe, desene, Atlas Botanic sistematică
1.3 - observarea dirijată a unor caracteristici ale plantelor şi  conversaţia, explicaţia, - temă de
2.1 animalelor acvatice problematizarea, exerciţiul; lucru în clasă
- completarea unor scheme pentru lanţuri trofice simple activitate frontală, - probă de
- recunoaşterea plantelor şi animalelor acvatice în individuală, pe grupe evaluare
ilustraţii si fragmente literare formativă
- colectarea unor informaţii şi ilustraţii despre mediul - portofoliul
acvatic
- identificarea unor specii de plante şi animale din
aceste medii de viaţă
- identificarea mediului de viaţă indicat
- extragerea principalelor trăsături ale mediului de viaţă
indicat
- importanta bălţilor, peşterilor şi a deltei ca ecosisteme
- măsuri de ocrotire a ecosistemelor prezentate
4 Recapitulare 1.1 - prezentarea condiţiilor optime de viata a unor plante fişe de lucru, portofoliul, - observare 1
1.2 şi animale planşe, desene, Atlas Botanic sistematică
1.3 - realizarea unei fişe de observare a unei plante şi a  conversaţia, explicaţia, - temă de
2.1 unui animal problematizarea, exerciţiul; lucru în clasă
- completarea unor scheme pentru lanţuri trofice simple activitate frontală, - probă de
- caracterizarea mediilor de viata în care trăiesc unele individuală, pe grupe evaluare
plante şi animale formativă
- stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri - portofoliul
- completarea unor enunţuri lacunare
- clasificarea organismelor vii după mediul lor de viaţă
- formulare de enunţuri despre protejarea mediilor de
viaţă

172
5 Evaluare - test de evaluare vizând cunoştinţele studiate în fişe de evaluare - evaluare 1
unitatea de învăţare evaluată  munca independentă sumativă
activitate individuală

Unitatea de învăţare: OMUL ŞI MEDIUL


Nr. ore: 7 (6 + 1 evaluare)
Săptămânile: XXIX-XXXV

Nr. O. Nr.
CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt R. ore
1 Resursele naturale 1.1 - colectarea de informaţii despre apă fişe de lucru, - observare
şi protejarea lor 1.3 - identificarea unor asemănări şi deosebiri între portofoliul, planşe, sistematică 4
- Apa 3.1 diferitele surse de apă desene, Atlas - temă de lucru
- precizarea importanţei apei pentru om şi celelalte Botanic în clasă
vieţuitoare  conversaţia, - probă de
- identificarea însuşirilor apei explicaţia, evaluare
- Solul - efectuarea unor experienţe care sa pună în evidenţă problematizarea, formativă
importanţa apei exerciţiul; - portofoliul
- stabilirea unor măsuri de prevenire a poluării apei activitate
- redarea prin desen a importanţei apei pentru om frontală, individuală,
- comentarea unor proverbe despre apă pe grupe
- Materiale de - observaţii în natură; colectarea şi observarea
construcţie diferitelor tipuri de sol
- tipuri de sol specifice fiecărei forme de relief fişe de lucru,
- precizarea importanţei solului portofoliul, planşe,
- enumerarea lucrărilor de îngrijire a solului desene, Atlas - observare
- prezentarea lucrărilor de îngrijire a solului Botanic sistematică
- stabilirea corespondenţei dintre tipul de sol şi  conversaţia, - temă de lucru
cultura agricolă specifică. explicaţia, în clasă
- Minereurile - evidenţierea însuşirilor pe care le are solul fertil problematizarea, - probă de
- stabilirea unor măsuri de prevenire a poluării solului exerciţiul; evaluare
- observarea diferitelor tipuri de roci: sare, calcar, activitate formativă
nisip, pietriş, argilă, marmură frontală, - portofoliul
- descrierea unor însuşiri ale rocilor prezentate individuală

173
- întocmirea unei fişe de observaţie pentru fiecare
rocă
- Combustibilii - realizarea corespondenţei între proprietăţile rocilor
şi utilizările acestora
- realizarea unei fişe de observare pentru roci
- precizarea zonelor geografice unde există aceste
resurse
- completarea unor enunţuri lacunare fişe de lucru,
- joc didactic: „Recunoaşte roca!” portofoliul, planşe,
- importanţa resurselor naturale pentru om desene, Atlas
- Hrana - formularea de enunţuri despre efectele poluării cu Botanic
praf de ciment şi despre măsurile de protejare a  conversaţia,
mediului înconjurător explicaţia,
- prezentarea unor produse obţinute prin prelucrarea problematizarea,
minereurilor exerciţiul;
- experienţe simple pentru evidenţierea unor activitate
proprietăţi ale minereurilor frontală, individuală,
- însuşirile minereurilor pe grupe
- descrierea unui furnal
- precizarea zonelor unde există resurse naturale ale
subsolului
- efectele folosirii incorecte a resurselor naturale - - observare
realizarea corespondenţei intre proprietăţile sistematică
minereurilor si utilizările acestora - temă de lucru
- importanta resurselor naturale pentru om în clasă
- realizarea unei fişe de observare pentru minereuri fişe de lucru, - probă de
- comentarea unor proverbe legate de metale şi portofoliul, planşe, evaluare
nemetale desene, Atlas formativă
- evidenţierea însuşirile cărbunilor, petrolului şi Botanic - portofoliul
gazelor naturale  conversaţia,
- precizarea zonelor unde există petrol, gaze naturale explicaţia,
si cărbuni problematizarea,
- efectele folosirii incorecte a combustibililor exerciţiul;
- realizarea unei fişe de observare combustibili
- descrierea modului de formare a petrolului şi

174
cărbunelui
- realizarea corespondenţei între proprietăţile
resurselor subsolului si utilizările acestora
- identificarea resurselor naturale de hrană cu ajutorul
imaginilor şi al textelor literare
- stabilirea resurselor naturale de hrană din zona
natala
- precizarea produselor obţinute din resurse naturale
de hrană
- efectele utilizării incorecte a hranei, stabilirea unui
regim alimentar necesar păstrării sănătăţii
- comentarea poeziei „Să protejam viata!”
- realizarea unui desen inspirat de o strofă a poeziei
2 Recapitulare 1.1 - enumerarea resurselor naturale de hrană din zona fişe de lucru, - observare 2
1.3 natală portofoliul, planşe, sistematică
3.1 - descrierea modului de folosire a apei şi a solului la desene, Atlas - temă de lucru
sat şi la oraş Botanic în clasă
- precizarea zonelor unde există resurse naturale ale  conversaţia, - probă de
subsolului explicaţia, evaluare
- specificarea importanţei resurselor naturale pentru problematizarea, formativă
om exerciţiul; - portofoliul
- enumerarea resurselor naturale din care se obţin activitate
unele produse frontală, individuală,
- completarea unor texte lacunare pe grupe
- importanţa protejării resurselor naturale pentru om
- realizarea corespondenţei dintre resursele
naturale si însuşirile lor
3 Evaluare - test de evaluare vizând cunoştinţele studiate în fişe de lucru, - evaluare 1
unitatea de învăţare evaluată  munca sumativă
independentă
activitate
individuală

175
Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3919 / 20.04.2005

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA A IV-A

ISTORIA ROMÂNILOR

Aprobat prin ordin al ministrului


Nr. 3919 / 20.04.2005

Bucureşti, 2005
176
NOTA DE PREZENTARE

Programa propune ca scop al studierii istoriei în clasa a IV-a familiarizarea elevilor cu teme
referitoare la trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat al localităţii natale, al României şi al Europei,
utilizând mijloace adecvate vârstei acestora.
Pornind de la modelul didactic al istoriei, conceput pentru toată durata şcolarităţii, experienţele de
învăţare propuse reprezintă, deopotrivă, etape ale unui tip specific de antrenament intelectual şi ocazii
pentru valorificarea experienţelor afectiv-atitudinale.
Nucleul funcţional al programei este reprezentat de obiectivele de referinţă, activităţile de învăţare şi
conţinuturile propuse.
În elaborarea programei s-au avut în vedere:
- modificările de structură a sistemului de învăţământ (scăderea vârstei de şcolaritate şi extinderea
duratei învăţământului obligatoriu) prevăzute de Legea nr. 268/2003 de modificare şi completare
a Legii învăţământului;
- contribuţia istoriei la obiectivele etapei de şcolaritate pe care o reprezintă învăţământul primar;
- recomandările referitoare la studiul istoriei, cuprinse în documente elaborate la nivel european, în
mod deosebit, Recomandarea nr. 15/2001 a Consiliului Europei cu privire la studiul istoriei în
secolul XXI şi Memorandumul pentru educaţia permanentă, elaborat de Uniunea Europeană;
- rezultatele unor cercetări referitoare la studiul istoriei în învăţământul primar;
- valorificarea experienţei cadrelor didactice care au utilizat programa anterioară;
- contribuţia istoriei la competenţele de bază care se dezvoltă prin învăţământul primar.
Luarea în considerare a acestor elemente a avut consecinţe la nivelul definirii elementelor
componente ale programei.
Programa şcolară are următoarea structură:
- nota de prezentare care identifică scopul studierii istoriei în clasa a IV-a şi locul pe care îl ocupă
această etapă de şcolaritate în învăţământul obligatoriu;
- obiective cadru, reprezentând obiective cu un grad ridicat de generalitate şi de complexitate, care
se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice obiectului de studiu şi sunt urmărite de-
a lungul mai multor ani de studiu;
- obiective de referinţă care specifică rezultatele aşteptate ale învăţării la nivelul fiecărui an de
studiu;
- exemple de activităţi de învăţare construite astfel încât să valorifice experienţa concretă a
elevului şi să poată fi integrate unor strategii de predare-învăţare adecvate contextelor variate de
instruire;
- conţinuturi organizate în jurul unor domenii7 relevante pentru elev şi reprezentative din
perspectiva ştiinţei şi a cerinţelor societăţii contemporane. standarde curriculare de performanţă
reprezentând criterii de evaluare a calităţii procesului de învăţare;
- standarde curriculare de performanţă, reprezentând criterii de evaluare a calităţii procesului de
învăţare.
Forma actuală a programei îşi propune să contribuie la recâştigarea interesului elevilor faţă de
cunoaşterea trecutului prin:
- propunerea unui traseu de învăţare în care elevii fac cunoştinţă cu trecutul pornind de la situaţii
familiare (aspecte care ţin de istoria locală sau de teme privitoare la copilăria în trecut şi astăzi)
urmate de cele care se află la mai mare distanţă în timp şi spaţiu;
- adecvarea obiectivelor cadru la etapa de şcolaritate pe care o reprezintă învăţământul primar;
- o diversificare a activităţilor de învăţare şi o creştere a ponderii acestora în programă.
7
Aceste domenii, prezente pe toată durata studierii istoriei în învăţământul preuniversitar sunt: Popoare şi spaţii istorice; Oamenii,
societatea şi lumea ideilor; Statul şi politica; Religia şi viaţa religioasă; Relaţiile internaţionale. Deoarece clasa a IV-a reprezintă o
introducere în studiul istoriei, programa a optat pentru teme care fac trimitere la trei dintre domeniile menţionate

177
1. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric
2. Cunoaşterea şi folosirea surselor istorice
3. Investigarea şi interpretarea faptelor şi a proceselor istorice
4. Înţelegerea şi utilizarea limbajului de specialitate

Programa propune obiective de referinţă, exemple de activităţi de învăţare şi conţinuturi proiectate pe


structura plajei orare de 1-2 ore. Clasele care optează pentru 2 ore pe săptămână vor parcurge toate
obiectivele şi conţinuturile.
Date fiind elementele de noutate pe care le include programa, vor fi realizate sugestii metodologice
care să ofere învăţătorilor exemple de aplicare creativă a acesteia.

I. OBIECTIVE CADRU

178
A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Reprezentarea timpului şi a spaţiului în istorie

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a IV-a elevul Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele activităţi:
va fi capabil:
1.1. să ordoneze obiecte după criteriul  prezentarea unor obiecte vechi aparţinând familiei;
„mai vechi” / „mai nou”  alcătuirea şi prezentarea arborelui genealogic al familiei
folosind o schema dată;
1.2. să ordoneze evenimente personale  alcătuirea unui jurnal personal / jurnal al clasei;
/ evenimente istorice  ordonarea cronologică a unor benzi desenate reprezentând
evenimente din viaţa personală / din viaţa oamenilor / din istorie;
1.3. să povestească aspecte ale  citirea hărţii geografice şi a celei istorice;
legăturilor dintre mediul  citirea unor texte care să ilustreze legătura dintre om (ocupaţii,
geografic şi viaţa oamenilor locuinţe, obiceiuri) şi mediul în care trăieşte;
 completarea / situarea unor informaţii istorice pe hărţi parţial
completate;
 citirea şi comentarea unor imagini / fotografii;
 descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări
ale oamenilor din localitatea natală / rezidenţială;
 întocmirea unor fişe cu tradiţii şi obiceiuri specifice localităţii
natale / rezidenţiale, desfăşurate cu ocazia unor
sărbători.

2. Cunoaşterea şi utilizarea surselor istorice

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


2.1. să recunoască şi să utilizeze  identificarea informaţiei dintr-o sursă folosind
informaţii dintr-o sursă istorică întrebări ajutătoare;
 realizarea unor compuneri / desene pornind de la informaţiile
selectate dintr-o sursă consultată (texte, fotografii etc.) despre
personalităţi, obiceiuri, fapte;
 realizarea în grup a unor machete care reprezintă diverse
aspecte ale vieţii oamenilor în diverse timpuri şi spaţii istorice
(cetăţi, castele, aşezări omeneşti, monumente, bătălii);
 realizarea în grup a unei mape “ Ştiaţi că … ? “;
 colecţionarea individuală sau în grup a unor pliante cu
fotografii, imagini ale localităţii natale / de reşedinţă din diverse
timpuri;
 descrierea unor aspecte ale vieţii cotidiene dintr-o localitate
folosind surse de informare consultate;
 observarea / comentarea unor tablouri, imagini, filme,
diapozitive, texte referitoare la evenimente, personalităţi, aspecte
ale vieţii cotidiene în diferite momente ale istoriei;
2.2. * să selecteze surse necesare  identificarea de surse de informare despre tema discutată în
pentru prezentarea unor biblioteca personală / a şcolii etc.;
evenimente / personalităţi  realizarea unui portofoliu care să cuprindă copii ale unor acte
personale importante, care în timp pot deveni documente
(certificat de naştere / de botez, diplome, programe,etc.);
 strângerea unor fotografii, ilustraţii, articole, afişe

179
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
care prezintă un eveniment / personalitate importantă
din localitate / din istorie;
 alcătuirea şi prezentarea unor miniproiecte despre
evenimente / personalităţi îndrăgite.

3. Cunoaşterea şi utilizarea termenilor istorici

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


3.1. să folosească termeni istorici în  repovestirea unor legende istorice;
situaţii diverse  povestirea unor evenimente / fapte istorice, utilizând termeni
învăţaţi (joc didactic „Roata istoriei”);
 completarea unor texte lacunare (joc didactic „Săculeţul
fermecat”);
 întocmirea unui glosar de termeni (joc didactic „Alfabetul
istoric”);
 alcătuirea unor enunţuri utilizând termeni daţi;
 construirea şi rezolvarea unor rebusuri pe teme istorice;
 dramatizarea unor lecturi cu conţinut istoric utilizate la clasă.

4. Cunoaşterea şi interpretarea faptelor istorice


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
4.1. să aprecieze rolul oamenilor în  vizite la muzee;
desfăşurarea evenimentelor  analizarea unor imagini referitoare la activităţi economice
(munca la câmp, meşteşuguri, târguri), desfăşurarea unor
confruntări armate;
 participarea la sărbători şi ceremonii locale;
 discuţii în grup despre relatări din scrierile călătorilor prin zona
respectivă;
 citirea şi discutarea unor pasaje din monografii
ale localităţilor.
4.2.8 să formuleze puncte de vedere cu  discuţii în grup referitoare la faptele unor personalităţi, la
privire la evenimente / fapte / evenimentele desfăşurate într-o perioadă studiată;
personalităţi  realizarea şi prezentarea de reportaje / interviuri cu oameni
care au participat la diverse evenimente din viaţa localităţii,
regiunii;
 formularea unor opinii personale referitoare la informaţii
provenite din lectura textelor;
 identificarea unor mesaje exprimate în diferite enunţuri.
4.3. * să compare fapte istorice,  discuţii în grup pe teme istorice propuse;
punând în evidenţă schimbările  competiţii de grup pe o temă istorică dată.
survenite

5. Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
5.1. să exprime opinii personale în  discuţii în grupuri despre fapte petrecute în trecut
aprecierea faptelor din trecut şi sau în prezent;
prezent  realizarea unor postere cu teme diverse.

180
CONŢINUTURlLE ÎNVĂŢĂRII
A. ISTORIA LOCALĂ
 Familia : istoria familiei, sărbători de familie
 Vecinii şi comunitatea; teritoriu, monumente, castele şi cetăţi; locuinţa, ocupaţii şi viaţa
cotidiană
 Copilăria de ieri şi de azi

B. POPOARE DE IERI ŞI DE AZI


 Dacii, romanii, grecii, galii, slavii, turcii
(mod de viaţă: ocupaţii, locuinţe, îmbrăcăminte, obiceiuri; cultură; conducători)
 Românii, francezii, ungurii, germanii, ruşii, sârbii, bulgarii
(localizare pe hartă, influenţe reciproce, tradiţii, obiceiuri, sărbători; comunităţi ale minorităţilor
pe teritoriul actual al României)

C. MOMENTE ALE ISTORIEI


 Conducători, eroi şi evenimente: Alexandru cel Mare, Decebal, Traian, Carol cel
Mare, Dragoş, Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul,
Constantin Brâncoveanu, Napoleon, Avram Iancu, Alexandru Ioan Cuza, Carol I,
Regina Maria, Ecaterina Teodoroiu
_____________________________________________________________________________
Învăţătorii au libertatea de a alege cel puţin 5 dintre conducătorii şi eroii nominalizaţi, respectând proporţia de
3 personalităţi din istoria naţională la 2 din istoria universală. Elevii vor fi capabili să recunoască
conducătorul, să localizeze în timp – secol – şi în spaţiu domnia, să numească câteva fapte săvârşite, să
aprecieze rezultatele acestor fapte. În organizarea şi desfăşurarea lecţiilor se va urmări ca elevii să poată
face conexiuni intra şi interdisciplinare, să poată valorifica cunoştinţele şi experienţele dobândite în anii
anteriori de studiu la diverse discipline.

 Călători şi călătorii: Marco Polo, Cristofor Columb, Magellan, Badea Cârţan, Spătarul
Milescu, Emil Racoviţă, călătoria în cosmos
_____________________________________________________________________________
Învăţătorii au libertatea de a alege cel puţin 4 dintre călătorii menţionaţi, respectând proporţia de 2 din
istoria naţională şi 2 din cea universală. Elevii pot fi antrenaţi în realizarea unor proiecte care să le permită
familiarizarea cu diverse tehnici de învăţare cum ar fi: utilizarea dicţionarelor sau a altor surse pentru tema
propusă (exemplu: călătoria lui Badea Cârţan), folosirea atlasului istoric – geografic, identificarea unor
cărţi în biblioteca şcolii şi / sau personală etc.

 Castele, cetăţi şi oraşe: Bucureşti, Cluj, Iaşi, Sibiu, Suceava, Târgovişte, Curtea de
Argeş, Roma, Viena, Constantinopol, Veneţia, Versailles, Castelul Huniazilor, Castelul
Bran, Castelul Peleş
_____________________________________________________________________________
Învăţătorii au libertatea de a alege cel puţin 4 dintre castelele, cetăţile sau oraşele enumerate sau altele în
funcţie de resursele avute la dispoziţie sau de interesele colectivului de elevi, respectând proporţia de 2 din

181
spaţiul românesc la 2 din spaţiul internaţional. Elevii pot fi antrenaţi în realizarea unor proiecte (de exemplu
realizarea unui ghid al castelelor / cetăţilor dintr-o anumită regiune în urma unei excursii tematice),
portofolii despre un oraş nominalizat cuprinzând legende / momente / monumente / personalităţi care au
trecut sau au trăit în oraş / viaţa locuitorilor sau proiecte pe tema protejării zonelor istorice din localitatea de
reşedinţă.

D. EUROPA UNITĂ
 Simbolurile Uniunii Europene (drapel, imn, ziua Europei)

182
STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ
LA FINELE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR

Obiectiv cadru Standard


1. Reprezentarea S1. Localizarea în timp şi spaţiu a unui
timpului şi a spaţiului eveniment istoric studiat.
în istorie
2. Cunoaşterea şi S2. Identificarea de informaţii dintr-o sursă
utilizarea surselor istorică dată.
istorice

3. Cunoaşterea şi S3. Relatarea unui eveniment istoric studiat,


utilizarea termenilor folosind termeni de specialitate.
istorici
4. Cunoaşterea şi S4. Prezentarea unui fapt istoric pe baza unui
interpretarea faptelor plan simplu de idei.
istorice

183
ARIA CURRICULARĂ: Om şi societate
DISCIPLINA: Istorie
CLASA: a IV-a
CURRICULUM: Nucleu
Manual utilizat: Felicia Adăscăliţei, Liviu Lazăr, Viorel Lupu,
„Istorie”, manual pentru clasa a IV-a, Editura Corvin, Deva,
2006
Nr. de ore pe săptămână: 1 oră
Nr. total de ore: 35 ore

Unit. de Ob. de Conţinuturi Nr. Perioada Obs.


învăţare ref. ore
I. Istoria locală 1.1, 1.2, 1. Familia. Istoria familiei. 1 4
1.3, 2.2, 2. Copilăria de ieri şi de azi. 1
4.1, 5.5 Vecinii şi comunitatea
3. Recapitulare 1
4. Evaluare 1
II. Popoare de 2.1, 2.2, 1. Popoare de ieri şi de azi. 1 5
ieri şi de azi 3.1, 4.3, Dacii. Romanii
5.1 2. Grecii. Slavii. Galii. Turcii 1
3. Românii.Ungurii, 1
germanii, francezii.
4. Recapitulare 1
5. Evaluare 1
III. Momente 1.3, 2.1, 1. Decebal şi Traian 1 4
ale istoriei (1) 2.2, 3.1, 2. Carol cel Mare 1
4.1, 4.2, 3. Dragoş 1
5.1 4. Mircea cel Bătrân 1
5. Recapitulare. Evaluare 1

184
Unit. de învăţare Ob. de Conţinuturi Nr. Perioada Obs.
referinţă ore
III. Momente ale 1.3, 2.1, 1. Ştefan cel Mare 1 10
istoriei (2) 2.2, 3.1, 2. Mihai Viteazul 1
4.1, 4.2, 3. Constantin Brâncoveanu 1
5.1 4. Napoleon Bonaparte 1
5. Alexandru Ioan Cuza 1
6. Carol I 1
7. Regina Maria 1
8. Ecaterina Teodoroiu 1
9. Recapitulare. 1
10.Evaluare 1

IV. Călători şi 11. Cristofor Columb. 1 2


călătorii Fernando Magellan
12. Badea Cârţan. Emil 1
Racoviţă
1 10
V. Castele, cetăţi 13. Curtea de Argeş 1
şi oraşe 14. Suceava 1
15. Iaşi 1
16. Roma 1
17. Veneţia 1
18. Viena 1
19. Uniunea Europeană 1
20. Recapitulare 1
21. Evaluare finală 1

185
186
Unitatea de învăţare: ISTORIA LOCALĂ
Nr. ore: 4 Săptămânile: I – IV
Nr. Nr
CONŢINUTURI O. R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt ore
1 Familia 1.1  Explicaţia, - observarea 1
Istoria familiei, 1.2 conversaţia, observaţia, sistematică
- observarea şi comentarea unor imagini şi
sărbători de familie 1.3 conversaţia, dezbaterea în - portofoliul
2.1 texte grup, exerciţiul, elevului
3.1 - tema de lucru
- aşezarea întâmplărilor în ordine problematizarea, descrierea,
3.2 povestirea acasă
2 Vecinii şi 3.3 cronologică  Fişe de - observarea 1
comunitatea 4.1 lucru, manualul, fragmente sistematică
- activizarea vocabularului
Copilăria de ieri şi 4.2 din texte
de azi  Activitate
frontală şi individuală - portofoliul
elevului
- completarea unor texte lacunare;  Activitate - tema de lucru
3 Recapitulare - alcătuirea unor enunţuri utilizând termenii frontală şi individuală acasă
4 Evaluare daţi; 1
 Act.individuală -test 1

187
Unitatea de învăţare: POPOARE DE IERI ŞI DE AZI
Nr. ore: 5 (4 + 1 evaluare)
Săptămânile: V-IX
Nr Nr.
CONŢINUTURI O. R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt ore
1 Popoare de ieri 1.1 - activizarea vocabularului conversaţia, - observarea 1
Popoare de azi 1.2 - observarea şi comentarea unor imagini şi dezbaterea în grup, sistematică
1.3 texte explicaţia, conversaţia,
2.1 - citirea şi descrierea unor surse istorice observaţia, exerciţiul, - portofoliul
Grecii 3.1 - exerciţii de definire a termenilor istorici; problematizarea, elevului
Romanii 3.2 consultarea dicţionarelor descrierea, povestirea
Dacii 3.3 - folosirea povestirii în prezentarea faptelor - tema de lucru
4.1 istorice acasă
4.2 - folosirea dramatizării pentru prezentarea
faptelor istorice Fişe de lucru,
- exerciţii de definire a termenilor istorici; manualul, portrete,
consultarea dicţionarelor fotografii ale
- aşezarea întâmplărilor în ordine cronologică conducătorilor
- consultarea şi comentarea unor surse importanţi, atlas istoric,
istorice fragmente din texte
- completarea textelor lacunare

188
2 Galii 1.1 - citirea şi descrierea unor surse istorice - observarea 1
Slavii 1.2 - exerciţii de definire a termenilor istorici; sistematică
Turcii 1.3 consultarea dicţionarelor Activitate
2.1 - folosirea povestirii în prezentarea faptelor frontală şi - portofoliul
3.1 istorice individuală elevului
3.2 - folosirea dramatizării pentru prezentarea
3.3 faptelor istorice - tema de lucru
4.1 - exerciţii de definire a termenilor istorici; acasă
4.2 consultarea dicţionarelor
- activizarea vocabularului
- observarea şi comentarea unor imagini şi
texte
- aşezarea întâmplărilor în ordine cronologică
- consultarea şi comentarea unor surse
istorice
- completarea textelor lacunare
3 Românii 1.1 - exerciţii de definire a termenilor istorici; Explicaţia, - observarea 1
Francezii 1.2 consultarea dicţionarelor conversaţia, observaţia, sistematică
Germanii 1.3 - citirea şi descrierea unor surse istorice conversaţia, dezbaterea în
Ungurii 2.1 - exerciţii de definire a termenilor istorici; grup, exerciţiul, - portofoliul
3.1 consultarea dicţionarelor problematizarea, elevului
3.2 - folosirea povestirii în prezentarea faptelor descrierea, povestirea
3.3 istorice  manualul, - tema de lucru
4.1 - folosirea dramatizării pentru prezentarea fişe de lucru, fragmente acasă
4.2 faptelor istorice din texte
- activizarea vocabularului  Activitate
- observarea şi comentarea unor imagini şi frontală şi individuală
texte
- aşezarea întâmplărilor în ordine cronologică
- consultarea şi comentarea unor surse
istorice
- completarea textelor lacunare

189
4 Ruşii, sârbii, 1.1 - citirea şi descrierea unor surse istorice - observarea 1
bulgarii 1.2 - exerciţii de definire a termenilor istorici; sistematică
1.3 consultarea dicţionarelor
2.1 - folosirea povestirii în prezentarea faptelor - portofoliul
3.1 istorice elevului
3.2 - exerciţii de definire a termenilor istorici;
3.3 consultarea dicţionarelor - tema de lucru
4.1 - activizarea vocabularului acasă
4.2 - observarea şi comentarea unor imagini şi
texte
- aşezarea întâmplărilor în ordine cronologică
- consultarea şi comentarea unor surse
istorice
- completarea textelor lacunare
5 Evaluare Act.individuală - test 1

Unitatea de învăţare: MOMENTE ALE ISTORIEI (1)


Nr. ore: 4 (3 + 1 evaluare)
Săptămânile: X – XIII

Nr. O. Nr.
CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt R. ore

190
1 Decebal 1.1 - consultarea şi comentarea unor surse istorice Explicaţia, - observarea 1
Traian 1.2 - observarea şi comentarea unor imagini şi conversaţia, observaţia, sistematică
1.3 texte conversaţia, dezbaterea în
2.1 - citirea şi descrierea unor surse istorice grup, exerciţiul, - portofoliul
3.1 - aşezarea întâmplărilor în ordine cronologică problematizarea, elevului
3.2 - exerciţii de definire a termenilor istorici descrierea, povestirea
3.3 - citirea şi descrierea unor surse istorice - tema de lucru
4.1 - exerciţii de completare a unor enunţuri acasă
4.2 lacunare Fişe de lucru,
- rebusuri pe teme istorice manualul, portrete,
- redactarea unei compuneri după plan fotografii ale
- povestirea faptelor istorice conducătorilor
- povestirea faptelor istorice importanţi, atlas istoric,
2 Carol cel Mare 1.1 - citirea şi descrierea unor surse istorice fragmente din texte - observarea 1
1.2 - aşezarea întâmplărilor în ordine cronologică sistematică
1.3 - exerciţii de definire a termenilor istorici
2.1 - citirea şi descrierea unor surse istorice Activitate - portofoliul
3.1 - exerciţii de completare a unor enunţuri frontală şi elevului
3.2 lacunare individuală
3.3 - rebusuri pe teme istorice - tema de lucru
4.1 - redactarea unei compuneri după plan acasă
4.2 - consultarea şi comentarea unor surse istorice
- observarea şi comentarea unor imagini şi
texte
- povestirea faptelor istorice
- povestirea faptelor istorice

191
3 Mircea cel Bătrân 1.1 - citirea şi descrierea unor surse istorice Explicaţia, - observarea 1
1.2 - aşezarea întâmplărilor în ordine conversaţia, observaţia, sistematică
1.3 cronologică conversaţia, dezbaterea în
2.1 - exerciţii de definire a termenilor istorici grup, exerciţiul, - portofoliul
3.1 - citirea şi descrierea unor surse istorice problematizarea, descrierea, elevului
3.2 - exerciţii de completare a unor enunţuri povestirea
3.3 lacunare Fişe de lucru, - tema de lucru
4.1 - rebusuri pe teme istorice manualul, portrete, acasă
4.2 - redactarea unei compuneri după plan fotografii ale
- consultarea şi comentarea unor surse conducătorilor importanţi,
4 Recapitulare istorice atlas istoric, fragmente din 1
- observarea şi comentarea unor imagini şi texte
5 Evaluare texte Activitate frontală şi 1
- povestirea faptelor istorice individuală

MOMENTE ALE
ISTORIEI (2)
Nr. ore:
10 (9 + 1 evaluare)
Săptămânile:
XIV – XXIII

192
1 Ştefan cel Mare 1.1 - consultarea şi comentarea unor surse Explicaţia, - observarea 1
1.2 istorice conversaţia, observaţia, sistematică
1.3 - observarea şi comentarea unor imagini şi conversaţia, dezbaterea în
2.1 texte grup, exerciţiul, - portofoliul
3.1 - citirea şi descrierea unor surse istorice problematizarea, descrierea, elevului
3.2 - aşezarea întâmplărilor în ordine povestirea
3.3 cronologică - tema de lucru
4.1 - exerciţii de definire a termenilor istorici acasă
4.2 - citirea şi descrierea unor surse istorice Fişe de lucru,
- exerciţii de completare a unor enunţuri manualul, portrete,
lacunare fotografii ale
- rebusuri pe teme istorice conducătorilor importanţi,
- redactarea unei compuneri după plan atlas istoric, fragmente din
- povestirea faptelor istorice texte
- povestirea faptelor istorice
2 Mihai Viteazul 1.1 - citirea şi descrierea unor surse istorice Explicaţia, - observarea 1
1.2 - aşezarea întâmplărilor în ordine conversaţia, observaţia, sistematică
1.3 cronologică conversaţia, dezbaterea în
2.1 - exerciţii de definire a termenilor istorici grup, exerciţiul, - portofoliul
3.1 - citirea şi descrierea unor surse istorice problematizarea, descrierea, elevului
3.2 - exerciţii de completare a unor enunţuri povestirea
3.3 lacunare - tema de lucru
4.1 - rebusuri pe teme istorice acasă
4.2 - redactarea unei compuneri după plan Fişe de lucru,
- consultarea şi comentarea unor surse manualul, portrete,
istorice fotografii ale
- observarea şi comentarea unor imagini şi conducătorilor importanţi,
texte atlas istoric, fragmente din
- povestirea faptelor istorice texte
- povestirea faptelor istorice

193
3 Constantin 1.1 - exerciţii de definire a termenilor istorici - observarea 1
Brâncoveanu 1.2 - citirea şi descrierea unor surse istorice Activitate frontală sistematică
1.3 - exerciţii de completare a unor enunţuri şi individuală
2.1 lacunare - portofoliul
3.1 - citirea şi descrierea unor surse istorice elevului
3.2 - aşezarea întâmplărilor în ordine
3.3 cronologică - tema de lucru
4.1 - rebusuri pe teme istorice acasă
4.2 - redactarea unei compuneri după plan
- consultarea şi comentarea unor surse
istorice
- observarea şi comentarea unor imagini şi
texte
- povestirea faptelor istorice
- povestirea faptelor istorice
4 Napoleon 1.1 - consultarea şi comentarea unor surse Conversaţia, - observarea 1
Bonaparte 1.2 istorice observaţia, conversaţia, sistematică
1.3 - citirea şi descrierea unor surse istorice dezbaterea în grup,
2.1 - aşezarea întâmplărilor în ordine explicaţia, exerciţiul, - portofoliul
3.1 cronologică problematizarea, descrierea, elevului
3.2 - exerciţii de definire a termenilor istorici povestirea
3.3 - citirea şi descrierea unor surse istorice Fişe de lucru, - tema de lucru
4.1 - exerciţii de completare a unor enunţuri manualul, portrete, acasă
4.2 lacunare fotografii ale
- rebusuri pe teme istorice conducătorilor importanţi,
- redactarea unei compuneri după plan atlas istoric, fragmente din
- observarea şi comentarea unor imagini şi texte
texte Activitate frontală şi
- povestirea faptelor istorice individuală
- povestirea faptelor istorice
5 Evaluare - exerciţii de recunoaştere a faptelor şi a Fişe de evaluare - evaluare 1
personajelor istorice Activitate sumativă
- exerciţii de completare a textelor lacunare independentă

194
6 Alexandru Ioan - personalităţi, obiceiuri, fapte; Explicaţia, - observarea 1
Cuza - realizarea în grup a unei mape „Ştiaţi că...?”; conversaţia, observaţia, sistematică
- observarea/comentarea unor tablouri, dezbaterea în grup,
imagini, filme, texte referitoare la evenimente, exerciţiul, - portofoliul
1.2 personalităţi, aspecte ale vieţii cotidiene în problematizarea, elevului
diferite momente ale istoriei; descrierea, povestirea
1.3
7 Carol I - povestirea unor evenimente/fapte istorice, - tema de lucru 1
2.1 utilizând termeni învăţaţi; Fişe de lucru, acasă
- completarea unor texte lacunare; manualul, portrete,
3.1
- alcătuirea unor enunţuri utilizând termeni fotografii ale
8 Regina Maria 4.1 daţi; conducătorilor - observarea 1
- analizarea unor imagini referitoare la importanţi, atlas istoric, sistematică
4.2
activităţile economice (munca la câmp, fragmente din texte
5.1 meşteşuguri, târguri), desfăşurarea unor - portofoliul
9 Ecaterina confruntări armate; Activitate frontală elevului 1
- formularea unor opinii personale referitoare şi individuală
Teodoroiu la informaţiile provenite din lectura textelor; - tema de lucru
- discuţii în grupuri despre fapte petrecute în acasă
trecut sau în prezent.
10 Evaluare - exerciţii de recunoaştere a faptelor şi a Fişe de evaluare - evaluare 1
personajelor istorice Activitate sumativă
- exerciţii de completare a textelor lacunare independentă

Unitatea de învăţare: CĂLĂTORI ŞI CĂLĂTORII


Nr. ore: 2
Săptămânile: XXIV-XXV

Nr. Nr.
CONŢINUTURI O. R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt ore

195
1 Cristofor Columb - povestirea unor evenimente/fapte istorice, Explicaţia, - observarea 1
Fernando Magellan utilizând termeni învăţaţi; conversaţia, observaţia, sistematică
- citirea hărţii geografice şi a celei istorice; conversaţia, dezbaterea în
- identificarea informaţiei dintr-o sursă grup, exerciţiul, - portofoliul
folosind întrebări ajutătoare; problematizarea, elevului
1.3
- realizarea în grup a unei mape „Ştiaţi că...?”; descrierea, povestirea
2.1 - descrierea unor aspecte ale vieţii cotidiene Fişe de lucru, atlas - tema de lucru
dintr-o localitate folosind surse de informare istoric, manualul, acasă
3.1
2 Badea Cârţan consultate; portrete, fotografii ale - observarea 1
Emil Racoviţă 4.1 - repovestirea unor legende istorice; conducătorilor sistematică
- completarea unor texte lacunare; importanţi, fragmente
4.2
- discuţii în grup despre relatări din scrierile din texte - portofoliul
călătorilor prin zona respectivă; Activitate frontală elevului
- formularea unor opinii personale referitoare şi individuală
la informaţii provenite din lectura textelor. - tema de lucru
acasă

Unitatea de învăţare: CASTELE, CETĂŢI ŞI ORAŞE


Nr. ore: 10 (9 + 1 evaluare)
Săptămânile: XXVI – XXXV

Nr. Nr.
CONŢINUTURI O. R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt ore
1 Curtea de Argeş 1.1 - definirea noilor termeni; exerciţiul, - observarea 1
1.2 - însuşirea unor obiective istorice din cele mai conversaţia, explicaţia, sistematică
1.3 importante oraşe româneşti/europene care au descrierea, povestirea,
2.1 avut un rol în timpul istoriei; problematizarea, - portofoliul
3.1 - povestirea unor evenimente istorice; observaţia elevului
3.2 - definirea noilor termeni; Fişe de lucru,
196
3.3 - însuşirea unor obiective istorice - cele mai manualul, imagini, - tema de lucru
4.1 importante castele medievale de pe teritoriul fotografii, atlas istoric, acasă
4.2 românesc atlas geografic,
Activitate frontală
şi individuală
2 Suceava 1.1 - însuşirea unor obiective istorice - cele mai exerciţiul, - observarea 1 .
1.2 importante castele medievale de pe teritoriul conversaţia, explicaţia, sistematică
1.3 românesc descrierea, povestirea,
2.1 - definirea noilor termeni; problematizarea, - portofoliul
3.1 - povestirea unor evenimente istorice; observaţia elevului
3.2 Fişe de lucru,
3.3 manualul, imagini, - tema de lucru
4.1 fotografii, atlas istoric, acasă
4.2 atlas geografic,
Activitate frontală
şi individuală
3 Iaşi 1.1 - definirea noilor termeni; exerciţiul, - observarea 1
1.2 - - însuşirea unor obiective istorice - cele mai conversaţia, explicaţia, sistematică
1.3 importante castele medievale de pe teritoriul descrierea, povestirea,
2.1 românesc problematizarea, - portofoliul
3.1 observaţia elevului
3.2 Fişe de lucru,
3.3 manualul, imagini, - tema de lucru
4.1 fotografii, atlas istoric, acasă
4.2 atlas geografic,
Activitate frontală
şi individuală
4 Roma 1.1 - povestirea unor evenimente istorice exerciţiul, - observarea 1
1.2 - definirea noilor termeni; conversaţia, explicaţia, sistematică
1.3 - însuşirea unor obiective istorice - oraşe descrierea, povestirea,
2.1 europene care au avut un rol în timpul istoriei; problematizarea, - portofoliul
3.1 observaţia elevului
3.2 Fişe de lucru,
3.3 manualul, imagini, - tema de lucru
4.1 fotografii, atlas istoric, acasă
197
4.2 atlas geografic,
 Activitate frontală
şi individuală
5 Veneţia 1.1 - definirea noilor termeni; exerciţiul, - observarea 1
1.2 - însuşirea unor obiective istorice-cele mai conversaţia, explicaţia, sistematică
1.3 importante oraşe europene care au avut un rol descrierea, povestirea,
2.1 în timpul istoriei; problematizarea, - portofoliul
observaţia
- povestirea unor evenimente istorice;
- definirea noilor termeni;

6 Viena 1.1 - însuşirea unor obiective istorice - cele mai exerciţiul, - observarea 1
1.2 importante oraşe europene care au avut un rol conversaţia, explicaţia, sistematică
1.3 în timpul istoriei; descrierea, povestirea,
2.1 - povestirea unor evenimente istorice; problematizarea, - portofoliul
3.1 - definirea noilor termeni observaţia elevului
3.2 Fişe de lucru,
3.3 manualul, imagini, - tema de lucru
4.1 fotografii, atlas istoric, acasă
4.2 atlas geografic,
Activitate frontală
şi individuală
1.1 1
7 Uniunea 1.2 - definirea noilor termeni; exerciţiul, - observarea
Europeană 1.3 - povestirea unor evenimente istorice; conversaţia, explicaţia, sistematică
2.1 descrierea, povestirea,
3.1 problematizarea, - portofoliul
3.2 observaţia elevului
3.3 Fişe de lucru,
4.1 manualul, imagini, - tema de lucru
4.2 fotografii, atlas istoric, acasă
atlas geografic,
Activitate frontală
şi individuală
8 Recapitulare 1.1 - consolidarea cunoştinţelor referitoare la exerciţiul, - observarea 2
198
1.2 obiective istorice conversaţia, povestirea, sistematică
1.3 - povestirea unor evenimente istorice; problematizarea,
2.1 observaţia - portofoliul
3.1 Activitate frontală elevului
3.2 şi individuală
3.3 - tema de lucru
4.1 acasă
4.2
9 Evaluare - exerciţii de recunoaştere a faptelor şi a Fişe de evaluare - evaluare 1
personajelor istorice Activitate sumativă
- exerciţii de completare a textelor lacunare independentă

199
Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3919 / 20.04.2005

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA A IV-A

GEOGRAFIA ROMÂNIEI
(INTRODUCERE ÎN GEOGRAFIE: DE LA LOCALITATEA NATALA LA
PLANETA)

ININ
Aprobat prin ordin al ministrului
Nr. 3919 / 20.04.2005

Bucureşti, 2005

200
NOTA DE PREZENTARE

Noul curriculum de Geografie pentru clasa a IV-a îsi propune sa contribuie la construirea
orizontului de existenta cotidiana a elevului (începând de la localitatea natala, pâna la nivelul planetei).
Programa concretizeaza viziunea asupra existentei individuale si sociale în lumea contemporana, bazata
pe perceperea corecta a unor evenimente care au loc simultan, atât în orizontul local si apropiat, cât si la
nivelul tarii, al continentului natal si al lumii contemporane. Acest spatiu, de la localitate la planeta,
reprezinta orizontul-sursa al informatiilor referitoare la viata cotidiana, la comunitate si la societatea
zilelor noastre.
În acest context, un rol foarte important îi revine scolii în a-l ghida pe elev în formarea unei
imagini obiective asupra raporturilor spatiale si temporale care caracterizeaza realitatea observabila în
mod direct sau mediat.
Din aceasta perspectiva, prezentul curriculum ofera aparatul conceptual si metodologic pentru
descoperirea si explorarea, de catre elev, a mediului geografic, asigurând trecerea gradata de la abordarea
unor elemente, fenomene si procese specifice orizontului local, la cele ale tarii, ale continentului si ale
planetei ca întreg, ceea ce este cunoscut sub numele de „treceri succesive de scara”.
Pentru dirijarea acestui demers de cunoastere, învatarea va fi axata pe o serie de activitati ca:
- observarea (libera sau dirijata) a realitatii înconjuratoare, în mod direct sau mediat;
- raportarea realitatilor teritoriale mai restrânse la cele cu o întindere mai mare;
- utilizarea informatiilor elementare din surse diferite de informare;
- raportarea elementelor observate la suporturi cartografice simple;
- interpretarea unei informatii cartografice minime si intuitive;
- exersarea trecerii de la o scara la alta, prin harti succesive simple, cu elemente esentiale
care reprezinta realitati ale spatiului geografic, ordonate de la localitatea natala la planeta;
- identificarea si selectarea unor informatii specifice, din sursele mass-media.
Noul curriculum de Geografie pentru clasa a IV-a prezinta selectiv, sintetic, esentializat, structurat pe
niveluri si în sisteme succesive, elementele de geografie a orizontului local, caracteristicile geografice
generale ale României si diferentierile sale regionale (unde se pune din nou accent pe orizontul regional
apropiat), situarea României în continentul european si în lume.
Continuturile prevazute în cadrul programei nu au semnificatie în sine, ci numai în relatie cu
obiectivele învatarii, servind strict la realizarea acestora.
Un element important îl constituie posibilitatea realizarii unei legaturi mai strânse între activitatile
de învatare si continuturile ofertate, pe de o parte, si experienta proprie a elevilor (directa si mediata de
sursele de informare), pe de alta parte. Programa ofera premisele pentru construirea unei reprezentari
asupra realitatii înconjuratoare, de la nivelul localitatii natale, pâna la dimensiunile planetei. Aceasta
presupune si valorificarea informatiei specifice din mass-media (referitoare la orizontul apropiat, regiune,
judet, tara, Europa, lumea contemporana), care este complementara observarii directe.
Astfel, prezenta formula de constructie a continuturilor, în relatie cu obiectivele învatarii, faciliteaza
elevului un demers introductiv în geografie: de la localitatea natala la planeta.
Noul curriculum de geografie dezvolta sensibil dimensiunea sociala a acestei discipline si
apeleaza la elemente, fenomene si informatii relevante pentru viata cotidiana a elevului.
Curriculumulul permite o organizare flexibila a instruirii, a gruparii continuturilor în concordanta
cu reperele majore ale contextului educational.
În vederea optimizarii procesului didactic propriu-zis, pot fi valorificate urmatoarele sugestii de
aplicare:
- utilizarea informatiei (directe si indirecte) în mod prioritar, pentru atingerea
obiectivelor de referinta asumate prin planificarea anuala si prin proiectarea
201
unitatilor de învatare;
- dimensionarea continuturilor si a informatiei la elementele esentiale, strict
necesare atingerii obiectivelor asumate; sub raport educational, utilizarea unor
continuturi „în sine”, a unor termeni si denumiri presupuse din perspectiva unei
traditii, nu poate duce la cresterea performantelor scolare;
- realizarea unor exercitii de raportare permanenta, de la parte (orizontul apropiat si
local) la întregul în care se înscrie, prin treceri succesive de scara;
- realizarea unei corelatii mai strânse cu obiectivele si continuturile disciplinelor
care fac parte din aceeasi arie curriculara – Istorie, Educatie civica –, dar si cu alte
discipline ca, de exemplu, Limba si literatura româna, Stiinte ale naturii, Matematica.
- utilizarea unor forme variate de evaluare, care sa permita identificarea corecta a
performantelor scolare (teste scrise, portofolii, evaluare orala);
- utilizarea unor exercitii si activitati de învatare care sa stimuleze perceperea
realitatii înconjuratoare (de la localitatea natala la planeta), ca un întreg.
Pentru accesibilizarea învatarii, este necesara utilizarea unor suporturi educationale variate: harti,
atlase, fotografii, filme documentare, jurnale de calatorie, caiete de activitate independenta, fise, ghiduri,
materiale didactice etc.

I. OBIECTIVE CADRU

1. Reprezentarea spaţiului geografic (de la localitate la planetă)


2. Relaţionarea elementelor geografice, pe baza unor surse
diferite
3. Utilizarea adecvată a limbajului specific geografiei
4. Manifestarea unui comportament favorabil ameliorării

202
A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Reprezentarea spatiului geografic (de la localitate la planeta)

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
1.1. sa se situeze corect în spatiul imediat, - exercitii de localizare empirica, pe teren si pe
apropiat si local harta, a elementelor din orizontul imediat, local si
apropiat;
- recunoasterea si localizarea, în diferite surse de
informare (ex. fotografii, diapozitive etc.), a unor
 obiecte apartinând spatiului imediat, apropiat si
local;
1.2. sa aprecieze în mod empiric distante - exercitii (pe teren) de apreciere empirica si de
accesibile direct masurare a unor distante accesibile;
1.3. sa utilizeze mijloace elementare de - exercitii de localizare a elementelor din orizontul
orientare (puncte cardinale, alte repere imediat, din cel local si din tara, cu ajutorul unor
observabile) în spatiul apropiat, al repere (constructii, râuri, forme de relief etc.) si al
orizontului local si al tarii punctelor cardinale;
- realizarea unor reprezentari cartografice simple
ale orizontului apropiat si local;
*1.4 sa utilizeze, la nivelul tarii, al Europei, exercitii de realizare a unor reprezentari
al planetei, mijloace elementare de cartografice simple referitoare la tara, la Europa,
reprezentare a spatiului (imediat, la planeta (pe baza utilizarii semnelor
apropiat, local) conventionale si a scarii de proportie);
1.5. sa localizeze corect elemente ale -exercitii de recunoastere a unor elemente ale
spatiului geografic (de la localitate la spatiului geografic local, pe harta judetului, a tarii,
planeta), într-un context dat a Europei;
-exercitii de localizare, în situatii diferite – de ex.,
pe harta judetului, a tarii si a Europei;
- întocmirea, pe harta judetului / a tarii / a
continentului, a unor itinerare / trasee imaginare
care reunesc aceleasi elemente ale spatiului
geografic;
*1.6 sa coreleze elemente din realitate cu - exercitii de comparare a elementelor din realitate
reprezentarea lor cartografica, si a celor de pe harta;
utilizând scara de proportie si legenda

2. Relationarea elementelor geografice, pe baza unor surse diferite

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


2.1. sa observe progresiv elemente din - exercitii de observare nedirijata si dirijata;
realitatea înconjuratoare
2.2. sa înregistreze date specifice - exercitii de notare (înregistrare), sub diferite
geografiei, observate sau deja forme (fise, tabele, grafice simple etc.), a datelor
prelucrate observate;
2.3. sa identifice în diferite surse de - enumerarea, în texte, în fotografii si pe harti, a

203
informare (texte, harti, imagini etc.) unor elemente referitoare la realitatea
caracteristici ale înconjuratoare;
realitatii înconjuratoare - prezentarea unor caracteristici ale realitatii
înconjuratoare, folosind surse de informare
diferite;
2.4.. sa descopere relatii simple între - identificarea de corespondente între elemente
diverse elemente din mediul observate direct si mediat;
înconjurator, direct sau
percepute mediat (redate în diferite
moduri)
*2.5 sa compare elemente si relatii -exercitii de grupare / de discriminare a unor
reprezentate la niveluri si la scari elemente reprezentate la niveluri si la scari
diferite (de la orizontul diferite, pe baza unor caracteristici date;
apropiat la planeta) - completarea unor fise de observare;
*2.6 sa situeze anumite elemente grafice - compararea succesiva a unor harti realizate la
într-o ierarhie spatiala (de la localitate scari diferite.
la planeta)

3. Utilizarea adecvata a unor limbajului specific geografiei

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


3.1. sa construiasca enunturi simple si - exercitii de descriere succinta, cu ajutorul
dezvoltate despre fenomene si fapte termenilor specifici, a unui element observat
observate în realitatea înconjuratoare direct sau mediat;
- exercitii de descriere succinta a caracteristicilor
unor fenomene si fapte observate în realitatea
înconjuratoare;
3.2. sa descrie în enunturi simple elemente - exercitii de completare a unor enunturi lacunare,
reprezentate pe suporturi cartografice pornind de la un suport cartografic;
- descrierea dirijata dupa o harta simpla, pe baza
unui vocabular de sprijin;
*3.3 sa elaboreze enunturi explicative - formularea unor raspunsuri la întrebari,
referitoare la fenomene din lumea referitoare la fenomene observate;
înconjuratoare, pe baza observarii - exercitii de explicare a unor relatii vizibile între
directe a acestora elemente.

4. Manifestarea unui comportament favorabil ameliorarii relatiilor dintre om si mediul înconjurator

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


4.1. sa îsi exprime interesul pentru - explorarea mediului din orizontul local si
cunoasterea mediului înconjurator, apropiat, inclusiv a consecintelor interventiei
identificând diferite modalitati de omului (pozitive sau negative);
conservare si de ocrotire a - realizarea unui plan individual de observare a
mediului înconjurator unor fenomene de degradare a mediului din zona
de resedinta;
4.2. sa colaboreze cu cei din jur, în spiritul - jocuri de rol;
initiativei fata de protectia mediului - realizarea unor proiecte de grup.
de viata

204
A. CONŢINUTURlLE INVĂŢĂRII
(introducere în geografie: de la localitatea natala la planeta)

(1) ELEMENTE DE GEOGRAFIE A ORIZONTULUI APROPIAT SI LOCAL


1.1. Orizontul apropiat
Sala de clasa, scoala, cartierul, localitatea. Orientarea în orizontul apropiat
Planul clasei, al scolii, planul locuintei, al cartierului si al localitatii
1.2. Orizontul local
Linia orizontului. Punctele cardinale
Harta simpla a orizontului local si orientarea pe aceasta. Harti diferite ale orizontului local
1.3. Caracteristici geografice ale orizontului local
Elemente generale despre relieful, hidrografia, vegetatia, populatia si asezarile omenesti ale
orizontului local
*Aplicatii practice în orizontul local
*1.4. Repere de timp (ora, ziua, saptamâna, luna, anotimpul, anul) în explicarea unor modificari ale
realitatii
observate
1.5. De la orizontul local la tara
Treceri succesive de scara ilustrate pe harti

(2) ELEMENTE DE GEOGRAFIE A ROMÂNIEI


2.1. Caracteristici geografice generale
Limitele si vecinii
Relieful (caracteristici generale si trepte de relief). Unitati majore de relief *
Clima, apele, vegetatia, animalele si solurile – aspecte generale
Locuitorii si asezarile omenesti
Principalele activitati economice
2.2. Marile unitati geografice ale tarii (prezentare generala):
a) Carpatii
b) Dealurile si podisurile
c) Câmpiile
d) Studiu de caz: caracterizarea generala a unei unitati geografice
2.3. Organizarea administrativa
Prezentarea localitatii natale, a resedintei de judet si a judetului
*Harta administrativa
Bucuresti – capitala României

(3) ROMÂNIA ÎN EUROPA SI PE GLOB


3.1. România în Europa
Tarile vecine. *Scurta prezentare geografica a tarilor vecine
3.2. Europa - un continent la nivelul planetei
Caracteristici geografice generale. Uniunea Europeana
3.2. Terra - planeta oamenilor
*Momente importante în descoperirea planete
Terra - o planeta a sistemului solar

Temele marcate cu litere italice si asterisc reprezinta curriculum la decizia scolii. Ele devin
obligatorii atunci când se opteaza pentru curriculum extins.

205
III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ
(PENTRU FINELE ÎNVATAMÂNTULUI PRIMAR)

Obiective cadru Standarde


1. Reprezentarea spatiului S.1. Identificarea elementelor observabile
geografic (de la ale spatiului
localitate la planeta) geografic apropiat
S.2. Clasificarea elementelor observabile
din realitatea
înconjuratoare
2. Relationarea elementelor S.3. Identificarea raporturilor dintre
geografice pe baza unor surse elemente observabile
diferite si reprezentarea lor pe suporturi
cartografice simple
S.4. Descrierea unei realitati pe baza unor
imagini
S.5. Identificarea unor relatii elementare pe
baza unor
observatii sau pe baza unor surse diferite
3. Utilizarea adecvata a limbajului
specific S.6. Utilizarea termenilor de baza în
geografiei contexte date

206
ARIA CURRICULARĂ: Om şi societate
DISCIPLINA: Geografie
CLASA: a IV-a
CURRICULUM: Nucleu
Manual utilizat: Marcela Peneş, Ioan Şortan, „Geografie”, manual pentru
clasa a IV-a, Editura Ana, Bucureşti, 2006
Nr. de ore pe săptămână: 1 oră
Nr. total de ore: 35 ore

Unit. de Ob. de Conţinuturi Nr. Perioada Obs.


învăţare referinţă de
ore
Elemente de 1.1 1. Sala de clasă. Şcoala 1 6
geografie a 1.2 2. Cartierul. Localitatea 1
orizontului 1.3 3. Linia orizontului. Punctele 1
apropiat şi 1.4 cardinale
local 1.5 4. Planul clasei, planul şcolii şi al 1
1.6 locuinţei
2.4 5. Harta 1
4.2 6. Recapitulare 1
2.1 7. Evaluare 1
2.2
2.3

Elemente de 2.1 1. Limitele şi vecinii 1 4


geografie a 2.2 2. Relieful ţării noastre 1
României 2.3 3. Clima 1
1.1 4. Apele 1
1.2
1.3
1.4

Elemente de 1.4 5. Râurile şi lacurile 1 3


geografie a 1.5 6. Vegetaţia, animalele şi solurile 1
României 1.6 10. Recapitulare.Evaluare 1
2.4
3.1
3.2
4.1
4.2

207
Unit. de învăţare Ob. de Conţinuturi Nr. Perioada Obs.
referinţă de
ore
1.3
Elemente de 1.5 1.Locuitorii şi aşezările omeneşti 1 3
geografie a României 2.1 2. Principalele activităţi 1
2.2 economice
2.3 3. Activităţi industriale 1
2.4
3.1 1. Munţii Carpaţi 1
Marile unităţi 3.2 2. Carpaţii Orientali 1 8
geografice ale ţării 3.3 3. Carpaţii Meridionali 1
4.1 4. Carpaţii Occidentali 1
4.2 5. Dealurile şi podişurile 1
6. Câmpiile 1
7. Luncile şi Delta Dunării 1
8. Recapitulare. Evaluare 1
1.3
1.4
Organizarea 1.5 1. Localitatea natală, judeţul 1 5
administrativă 2.2, 2. Organizarea administrativă 1
2.3, 3. Bucureşti – capitala ţării 1
2.4, 4. Recapitulare 1
3.1, 5. Evaluare 1
3.2,
3.3,
4.1,
4.2
România în Europa şi 1.3 1. România în Europa 1 6
pe glob 1.5 2. Europa-un continent al planetei 1
2.1 3. Recapitulare 3
2.2 4. Evaluare finală 1
2.3
2.4
3.1
3.2

208
Unitatea de învăţare: ORIZONTUL APROPIAT
Nr. ore: 6 (5+ 1 evaluare)
Săptămânile: I – VI
Nr. O. Nr.
CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE
crt R. ore
1 Sala de clasă şi 1.1 - exerciţii de localizare empirică, pe teren , a Resurse materiale: - observarea 1
şcoala 1.2 elementelor din clasă, din şcoală şi din curtea manual, caiet sistematică
Cartierul şi 1.3 şcolii Resurse procedurale: - evaluare
localitatea 1.5 - exerciţii de localizare empirică, pe teren şi conversaţia, observaţia continuă
2.1 pe hartă, a elementelor din orizontul imediat, dirijata, exerciţiul, - tema de lucru în
2.2 local si apropiat; demonstraţia, jocul, clasă şi acasă
2.3 - recunoaşterea şi localizarea, în diferite surse învăţarea intuitivă - portofoliul
de informare (ex. fotografii, diapozitive etc.), Forme de organizare:
a unor obiecte aparţinând spaţiului imediat, activitate frontală, pe
apropiat şi local; grupe şi în perechi,
activitate individuală
2 Planul clasei şi 1.1 - exerciţii (pe teren) de apreciere empirică si Resurse materiale: - observarea 1
planul şcolii 1.2 de măsurare a unor distante accesibile; manual, caiet, ilustraţii, sistematică
1.3 - realizarea pe planşă a planului clasei şi a fotografii, rigla, ruleta, - evaluare
Planul locuinţei, 1.5 planului şcolii creion continuă
planul cartierului 2.1 - exerciţii de localizare a locuinţei, a Resurse procedurale: - tema de şi acasă
şi 2.2 cartierului cu ajutorul unor repere şi a conversaţia, observaţia lucru în clasă
planul localităţii 2.3 semnelor punctelor cardinale, în planul dirijată, exerciţiul,
localităţii demonstraţia, jocul,
- exerciţii de apreciere empirică ţi de măsurare învăţarea intuitivă
a unor distanţe accesibile; transformarea unor Forme de organizare:
măsurători reale în desen micşorat activitate frontală, pe
corespunzător scării de proporţie grupe şi în perechi,
- recunoaşterea pe hartă a regiunii, a judeţului activitate individuală
a unor elemente ale spaţiului geografic local

209
- compararea elementelor din realitate şi a
celor de pe harta orizontului local pe baza
fişei de observare completate anterior
- identificarea de corespondenţe între
elementele observate direct şi cele
reprezentate pe hartă
- descrierea dirijată după o hartă simplă, pe
baza unui vocabular de sprijin
- efectuarea de măsurători în clasă
3 Linia orizontului 1.1 - exerciţii de localizare empirică (pe teren) a Resurse materiale: - observarea 1
Punctele cardinale 1.2 elementelor din orizontul imediat, local şi manual, caiet, ilustraţii, sistematică
1.3 apropiat fotografii, riglă, ruleta, - evaluare
1.5 - definirea orizontului şi a liniei orizontului creion continuă
2.1 - exerciţii de localizare cu ajutorul punctelor Resurse procedurale: - tema de lucru în
2.2 cardinale conversaţia, observaţia clasă şi acasă
2.3 - aflarea punctelor cardinale după poziţia dirijată, exerciţiul,
Soarelui pe cer demonstraţia, jocul,
- orientarea după punctele cardinale, în sala de învăţarea intuitivă
clasă, în curtea şcolii, precizarea numelui unei Forme de organizare:
localităţi raportată la altele într-o schemă dată activitate frontală, pe
- descrierea succintă a unui element observat grupe şi în perechi,
folosind termenii specifici activitate individuală

4 Orientarea în 1.1 - exerciţii de apreciere empirică ţi de măsurare Resurse materiale: - observarea 1


orizontul apropiat 1.2 a unor distanţe accesibile; transformarea unor manual, caiet, ilustraţii, sistematică
Harta simplă a 1.3 măsurători reale în desen micşorat fotografii - evaluare
orizontului local corespunzător scării de proporţie Resurse procedurale: continuă
- recunoaşterea pe hartă a regiunii, a judeţului conversaţia, observaţia - tema de lucru în
a unor elemente ale spaţiului geografic local dirijată, exerciţiul, clasă
- compararea elementelor din realitate şi a demonstraţia, jocul,
celor de pe harta orizontului local pe baza învăţarea intuitivă
fişei de observare completate anterior Forme de organizare:
activitate frontală, pe
grupe şi în perechi,
activitate individuală

210
5 Recapitulare 1.1 - completarea unor enunţuri lacunare pe baza Resurse materiale: - observarea 1
1.2 unui suport imagistic; manual, caiet,fişe de sistematică
1.3 - întocmirea şi descrierea unor trasee lucru, ilustraţii, globul - evaluare
1.5 imaginare în orizontul local; pământesc continuă
2.1 - realizarea unor reprezentări cartografice Resurse procedurale: - tema de lucru în
3.1 simple; conversaţia, explicaţia, clasă şi acasă
4.1 - descrierea dirijată a unei hărţi simple; exerciţiul, observarea - portofoliul
- interpretarea scării de proporţie a unei hărţi; dirijată, jocul didactic,
învăţarea prin explorare
şi investigare
Forme de organizare:
activitate frontală, în
perechi, în echipă,
individuală

6 Evaluare 1.3 - utilizarea mijloacelor de orientare în spaţiul fişe de evaluare - evaluare 1


1.1 apropiat; Resurse procedurale: sumativă
3.2 - completarea unor enunţuri lacunare pe baza munca independentă,
2.3 unui suport cartografic simplu; proba scrisă
- prezentarea caracteristicilor geografice ale Forme de organizare:
unei zone, folosind surse de informare activitate independentă
diferite.

Unitatea de învăţare: ELEMENTE DE GEOGRAFIE A ROMÂNIEI


Nr. ore: 7 (6 + 1 evaluare)
Săptămânile: VII– XIII

Nr. Nr.
CONŢINUTURI O.R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt ore
1 Limite şi vecini 1.1 - localizarea pe hartă a principalelor ţări vecine Resurse materiale: manual, - observarea 2
1.2 - definirea noilor termeni caiet, harta judeţului şi harta sistematică
1.3 - citirea unor texte şi date importante despre ţării, globul pământesc, harta - evaluare continuă
1.5 satele şi oraşele ţării Europei, ilustraţii, fotografii - tema de lucru în
2.1 - exerciţii – joc de orientare pe hartă Resurse procedurale: clasă şi acasă

211
2.2 conversaţia, observaţia dirijată, - portofoliul
2.3 exerciţiul, demonstraţia, jocul,
3.1 învăţarea intuitivă
3.2 Forme de organizare: activitate
frontală, pe grupe şi în perechi,
activitate individuală
2 Relieful: caracteristici 1.5 - localizarea pe harta României a treptelor de Resurse materiale: manual, - observarea 1
generale şi trepte de 2.2 relief caiet, harta judeţului şi harta sistematică
relief 3.2 - compararea elementelor specifice reliefului ţării, globul pământesc, harta - evaluare continuă
românesc cu cel al ţărilor învecinate Europei, ilustraţii, fotografii - tema de lucru în
- întocmirea unui traseu imaginar pe harta ţării Resurse procedurale: clasă şi acasă
şi descrierea acestuia cu ajutorul unor termeni conversaţia, observaţia dirijată, - portofoliul
specifici exerciţiul, demonstraţia, jocul,
- descrierea dirijată după harta României învăţarea intuitivă
- realizarea unei reprezentări cartografice Forme de organizare: activitate
simple referitoare la tara frontală, pe grupe şi în perechi,
activitate individuală
3 Clima, apele, vegetaţia, 1.3 - recunoaşterea unor elemente ale spaţiului Resurse materiale: manual, - observarea 2
animalele şi solurile – 1.5 geografic local şi prezentarea caracteristicilor caiet, harta judeţului şi harta sistematică
aspecte generale 2.2 acestora ţării, globul pământesc, harta - evaluare continuă
3.1 - identificarea de corespondenţe între Europei, ilustraţii, fotografii - tema de lucru în
caracteristicile climei şi cele ale florei şi faunei Resurse procedurale: clasă şi acasă
- explorarea mediului din orizontul local şi conversaţia, observaţia dirijată, - portofoliul
apropiat şi precizarea unor modalităţi de exerciţiul, demonstraţia, jocul,
observare şi ocrotire a mediului învăţarea intuitivă
Forme de organizare: activitate
frontală, pe grupe şi în perechi,
activitate individuală

Recapitulare. Evaluare - identificarea de corespondenţe între


caracteristicile climei şi cele ale florei şi faunei -activitate individuală - evaluare sumativă
1
- completarea unor enunţuri lacunare pe baza 1
unui suport imagistic

212
Săptămânile:
XIV-XVI

4 Locuitorii şi aşezările 1.5 - localizarea pe hartă a diferitelor tipuri de Resurse materiale: manual, - observarea 1
omeneşti 2.2 aşezări omeneşti: sate, oraşe. caiet, harta judeţului şi harta sistematică
2.3 - localizarea principalelor centre de extragere a ţării, globul pământesc, harta - evaluare continuă
Principalele activităţi 3.1 resurselor naturale şi a centrelor industriale de Europei, ilustraţii, fotografii - tema de lucru în 1
economice 4.1 prelucrare a acestora; Resurse procedurale: clasă şi acasă
- identificarea resurselor naturale din regiunea conversaţia, observaţia dirijată, - portofoliul
Activităţi industriale natală, precum şi a principalelor centre exerciţiul, demonstraţia, jocul,
industriale; învăţarea intuitivă 1
- precizarea importanţei resurselor naturale; Forme de organizare: activitate
- enumerarea unor produse obţinute la unele frontală, pe grupe şi în perechi,
ramuri industriale; activitate individuală
- precizarea unor modalităţi de exploatare
raţională a resurselor;
5 Mari unităţi 1.3 - localizarea pe hartă a Carpaţilor şi a ramurilor Resurse materiale: manual, - observarea
geografice – 1.5 muntoase ale acestora caiet, harta judeţului şi harta sistematică
prezentare generală 2.2 - înregistrarea în tabele a datelor observate ţării, globul pământesc, harta - evaluare continuă
8 ore 2.3 Europei, ilustraţii, fotografii - tema de lucru în
Săptămânile: 3.2 Resurse procedurale: clasă şi acasă
XVII-XXIV conversaţia, observaţia dirijată, - portofoliul
- identificarea elementelor specifice ale exerciţiul, demonstraţia, jocul,
1. Munţii Carpaţi reliefului Carpaţilor din diferite surse (texte, învăţarea intuitivă 1
2. Carpaţii Orientali harta, imagini) Forme de organizare: activitate 1
3.. Carpaţii Meridionali - descrierea dirijată după harta fizică a Munţilor frontală, pe grupe şi în perechi, 1
4. Carpaţii Occidentali Carpaţi, pe baza unui vocabular de sprijin activitate individuală

213
6 5. Dealurile şi 1.3 - localizarea pe hartă a dealurilor şi podişurilor Resurse materiale: manual, - observarea 1
podişurile 1.5 cu ajutorul unor repere şi al punctelor cardinale caiet, harta judeţului şi harta sistematică
2.2 - recunoaşterea, pe hartă, a unor elemente ţării, globul pământesc, harta - evaluare continuă
3.1 specifice dealurilor şi podişurilor Europei, ilustraţii, fotografii - tema de lucru în
4.2 - identificarea unor caracteristici ale dealurilor Resurse procedurale: clasă şi acasă
şi podişurilor în texte (Descrierea Moldovei de conversaţia, observaţia dirijată, - portofoliul
Dimitrie Cantemir, România pitorească de

214
Alexandru Vlahuţă, Valea Frumoasei de Mihail exerciţiul, demonstraţia, jocul, - observarea
Sadoveanu etc.), pe hartă, în imagini şi în învăţarea intuitivă sistematică
prezentarea acestora Forme de organizare: activitate - evaluare continuă
- descrierea succintă, cu ajutorul termenilor frontală, pe grupe şi în perechi, - tema de lucru în
specifici, a unor elemente ale spaţiului activitate individuală clasă şi acasă
geografic prezentat - portofoliul
- identificarea şi explicarea unor corelaţii între
caracteristicile spaţiului geografic prezentat Resurse materiale: manual,
6. Câmpiile - localizarea pe hartă a câmpiilor caiet, harta judeţului şi harta 1
- identificarea unor elemente specifice ţării, globul pământesc, harta
câmpiilor (pe hartă, în imagini şi în texte), Europei, ilustraţii, fotografii
precum şi a unor relaţii vizibile între acestea Resurse procedurale:
- compararea caracteristicilor geografice ale conversaţia, observaţia dirijată,
câmpiilor cu cele ale treptelor de relief studiate exerciţiul, demonstraţia, jocul,
anterior învăţarea intuitivă
- descrierea dirijata după o hartă, pe baza unui Forme de organizare: activitate 1
7. Luncile şi Delta vocabular de sprijin frontală, pe grupe şi în perechi,
Dunării - formularea unor răspunsuri la întrebări activitate individuală
referitoare la caracteristici observate Resurse materiale: manual,
- joc de rol caiet, harta judeţului şi harta
- completarea unor enunţuri lacunare pe baza ţării, globul pământesc, harta 1
8. Recapitulare unui suport imagistic Europei, ilustraţii, fotografii - observarea
- recunoaşterea, pe hartă, a unor elemente Resurse procedurale: sistematică
specifice munţilor, câmpilor, dealurilor şi conversaţia, observaţia dirijată, - portofoliul
podişurilor exerciţiul, jocul
Forme de organizare: activitate
frontală, pe grupe şi în perechi,
activitate individuală

ORGANIZAREA
ADMINISTRATIVĂ
5 ore
XXV-XXIX
7 Caracterizarea generală - caracterizarea unei forme de relief: aşezare, Resurse materiale: manual, - observarea 1

215
a unei unităţi întindere, formare, înălţime, vecini, bogăţii etc. caiet, harta judeţului şi harta sistematică
geografice - enumerarea acţiunilor de protecţie a mediului ţării, globul pământesc, harta - evaluare continuă
- studiu de caz - - evidenţierea importanţei zonei geografice Europei, ilustraţii, fotografii - tema de lucru în
studiate clasă şi acasă
- comentarea unor texte literare Resurse procedurale: - portofoliul
conversaţia, observaţia dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul,
învăţarea intuitivă
Forme de organizare: activitate
frontală, pe grupe şi în perechi,
activitate individuală
8 Prezentarea localităţii 1.3 - localizarea pe harta a localităţii natale, Resurse materiale: manual, - observarea 1
natale, a reşedinţei de 1.5 precizând treapta şi unitatea de relief, vecinii, caiet, harta judeţului, harta sistematică
judeţ şi a judeţului 2.2 obiectivele culturale, turistice etc. ţării, ilustraţii, fotografii - evaluare continuă
3.1 - descrierea succintă, pe baza hărţii, a Resurse procedurale: - tema de lucru în
Organizarea caracteristicilor geografice ale regiunii în care conversaţia, observaţia dirijată, clasă şi acasă
administrativă se află localitatea natală exerciţiul, demonstraţia, jocul, - portofoliul
- realizarea unei reprezentări cartografice învăţarea intuitivă
simple a localităţii natale Forme de organizare: activitate
- înregistrarea pe o fişă a istoricului localităţii frontală, pe grupe şi în perechi,
natale activitate individuală
- identificarea de corespondenţe între specificul
zonei în care este situată localitatea natală şi
obiectivele turistice, culturale, ocupaţiile
locuitorilor etc.

9 Bucureşti – capitala 1.3 - localizarea pe hartă a Bucureştiului Resurse materiale: manual, - observarea 1
României 1.5 - identificarea şi prezentarea unor caracteristici caiet, harta judeţului şi harta sistematică
2.2 geografice ale oraşului Bucureşti ţării, globul pământesc, harta - evaluare continuă
2.3 - compararea elementelor specifice spaţiului Europei, ilustraţii, fotografii - tema de lucru în
3.2 geografic prezentat cu cele ale altor capitale Resurse procedurale: clasă şi acasă
europene (suprafaţa, număr de locuitori, conversaţia, observaţia dirijată, - portofoliul
caracteristici ale reliefului) exerciţiul, demonstraţia, jocul,
- descrierea organizării administrative a învăţarea intuitivă
capitalei şi enumerarea instituţiilor acesteia Forme de organizare: activitate

216
frontală, pe grupe şi în perechi,
activitate individuală
10 1.5 - denumirea unor activităţi economice pe baza fişe de evaluare - evaluare sumativă 1
Recapitulare 2.4 unor ilustraţii; probă scrisă
3.2 - enumerarea, pe baza ilustraţiilor, a mijloacelor activitate independentă 1
Evaluare de transport;
- descrierea unor zone turistice, pe baza hărţii;

Unitatea de învăţare: ROMÂNIA ÎN EUROPA ŞI PE GLOB


Nr. ore: 6 (5 + 1 evaluare)
Săptămânile: XXX-XXXV

Nr. O. Nr.
CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt R. ore
1 Ţările vecine 1.3- exerciţii de localizare a României pe harta Resurse materiale: manual, - observarea 1
1.5Europei, a tărilor vecine în raport cu caiet, harta ţării, globul sistematică
Caracteristici 2.1România; pământesc, harta Europei, - evaluare
geografice 3.1- întocmirea unui traseu imaginar pe harta ilustraţii, fotografii continuă
generale ale ţării, utilizând termenii daţi; Resurse procedurale: - tema de lucru în
continentului - compararea unor elemente geografice conversaţia, observaţia clasă şi acasă
Europa specifice ţărilor învecinate cu România cu dirijată, exerciţiul, - portofoliul
cele ale orizontului local; demonstraţia, jocul,
- exerciţii de localizare a continentului învăţarea intuitivă
Europa pe harta lumii; Forme de organizare:
- întocmirea unui traseu imaginar pe harta activitate frontală, pe grupe
Europei; şi în perechi, activitate
- descrierea dirijată, pe harta Europei, pe individuală
baza unui vocabular de sprijin, a unor
caracteristici geografice;
- realizarea unor reprezentări cartografice
simple ale Europei;
2 Uniunea 1.3 - jocuri de rol pe tema Uniunii Europene Resurse materiale: manual, - observarea 1
Europeană 1.5 - identificarea pe hartă a ţărilor care aparţin caiet, globul pământesc, sistematică

217
2.1 Uniunii Europene ; harta Europei, ilustraţii, - evaluare
3.1 - explicarea termenului integrare; fotografii continuă
- precizarea poziţiei geografice a ţării noastre Resurse procedurale: - tema de lucru în
faţă de celelalte ţări care formează U.E; conversaţia, observaţia clasă şi acasă
- precizarea importanţei integrării României dirijată, exerciţiul, - portofoliul
în U.E demonstraţia, jocul,
învăţarea intuitivă
Forme de organizare:
activitate frontală, pe grupe
şi în perechi, activitate
individuală
3 Terra – 2.1 - exerciţii de descoperire a caracteristicilor Resurse materiale: manual, - observarea 2
caracteristici 2.2 geografice ale continentului caiet, globul pământesc, sistematică
generale 2.3 - identificarea continentelor şi oceanelor , harta Europei, ilustraţii, - evaluare
3.1 care se află pe suprafaţa planetei noastre ; fotografii continuă
Terra – o planetă a 3.2 - explicarea termenilor: planiglob, sferă, glob Resurse procedurale: - tema de lucru în
Sistemului Solar 4.1 geografic , conversaţia, observaţia clasă şi acasă
4.2 - observarea imaginilor din spaţiul cosmic şi dirijată, exerciţiul, - portofoliul
1.5 comentarea lor ; demonstraţia, jocul,
2.1 - povestirea momentelor importante în învăţarea intuitivă
2.4 descoperirea planetei Pământ . Forme de organizare:
- identificarea unor corespondenţe între activitate frontală, pe grupe
elementele mediului înconjurător; şi în perechi, activitate
- exerciţii de localizare a principalelor individuală
elemente ce caracterizează Terra;
- realizarea unor reprezentări cartografice
simple referitoare la Univers şi Terra;
- observarea nedirijata şi dirijată a unor
elemente referitoare la Univers şi Terra;
- enumerarea planetelor Sistemului Solar în
ordinea depărtării lor de Soare ;
- explicarea termenilor: mişcare de rotaţie,
mişcare de revoluţie , satelit natural ;
-
4 Recapitulare 1.5 - exerciţii de localizare şi identificare a Resurse materiale: manual, - observarea 1

218
2.1 României în Europa caiet, globul pământesc, sistematică
2.2 - exerciţii de precizare a vecinilor României harta Europei, ilustraţii, - evaluare
2.3 - exerciţii de localizare şi identificare a fotografii continuă
2.4 Terrei în sistemul solar Resurse procedurale: - tema de lucru în
3.1 - exerciţii de identificare a mijloacelor de conversaţia, observaţia clasă şi acasă
3.2 protejare a Planetei dirijată, exerciţiul, - portofoliul
4.1 demonstraţia, jocul,
4.2 învăţarea intuitivă
Forme de organizare:
activitate frontală, pe grupe
şi în perechi, activitate
individuală
5 Evaluare 1.5 - exerciţii de localizare şi identificare a fişe de evaluare - evaluare 1
2.1 României în Europa probă scrisă sumativă
2.2 - exerciţii de precizare a vecinilor României activitate independentă
2.3 - exerciţii de localizare şi identificare a
2.4 Terrei în sistemul solar
3.1 - exerciţii de identificare a mijloacelor de
3.2 protejare a Planetei

219
Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3919 / 20.04.2005

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA A IV-A

EDUCAŢIE CIVICĂ

Aprobat prin ordin al ministrului


Nr. 3919 / 20.04.2005

Bucureşti, 2005

220
NOTA DE PREZENTARE

Curriculum-ul pentru disciplina Educaţie civică, clasa a IV-a, răspunde cerinţelor formulate în textul
Legii învăţământului, în special în articolele 3 şi 4, referitoare la idealul educaţional şi la finalităţile
învăţământului.

Demersurile de educare civică propuse prin actuala programă sunt concordante, de asemenea, cu
spiritul şi cu recomandările cuprinse în:
 Comunicatul final “Coeziune socială şi calitate – o provocare pentru educaţie” adoptat de a patra
Conferinţă a Miniştrilor Europeni ai Educaţiei (Bucureşti, 18 – 20 iunie 2000);
 Convenţia privind drepturile copilului, 1989.

Locul disciplinei Educaţia civică în învăţământul primar, la clasele a III-a şi a IV-a este justificat de:
 nevoia de a-i iniţia pe şcolarii mici în practicarea unui comportament civic într-o societate
democratică: un comportament activ, liber, responsabil, tolerant, deschis, comunicativ, reflexiv,
autoevaluativ;
 necesitatea de alfabetizare civică a şcolarilor mici prin familiarizarea acestora cu limbajul,
tematizările şi activităţile de învăţare specifice;
 posibilitatea de a valorifica experienţa specifică vârstei prin accentuarea dimensiunilor afectiv-
atitudinale asociate celei cognitive, stimularea participării şi a comunicării sociale responsabile.

Educaţia pentru democraţie este un proces complex şi de lungă durată, iar şcolarul mic este implicat în
viaţa socială prin apartenenţa sa la familie, la grupurile de joc şi de învăţare, dar şi prin relaţiile specifice
pe care el le poate stabili cu diverse instituţii şi organizaţii din comunitatea în care trăieşte (de exemplu
şcoala, biserica, primăria, diferite organizaţii nonguvernamentale etc.). De aceea, procesul de socializare
poate şi trebuie să înceapă de timpuriu.

Curriculum-ul de faţă se adresează învăţătorilor, autorilor de manuale şi elevilor. Lectura integrală


a acestuia este absolut necesară înaintea elaborării de către autorii de manuale sau de către învăţători a
unor unităţi distincte de învăţare sub forma unor capitole şi lecţii. Informaţiile factuale, exemplele,
cazurile sau situaţiile folosite ca referinţă pentru activităţile cu elevii pot fi alese în funcţie de specificul
clasei, al unor elevi, al comunităţilor locale etc. Curriculum-ul este orientativ în ceea ce priveşte
conţinuturile şi metodele. Obiectivele sunt mai directive şi sunt prezentate sub forma obiectivelor-cadru şi
a obiectivelor de referinţă, formulate în raport cu o anumită selecţie a activităţilor de învăţare.

Învăţătorii şi autorii de manuale îşi pot concentra atenţia în mod diferit asupra activităţilor de
învăţare şi asupra practicilor didactice. Diversitatea situaţiilor concrete face posibilă şi necesară o
diversitate de soluţii didactice. Din această perspectivă, propunerile programei nu trebuie privite ca
reţetare inflexibile. Echilibrul între diferite abordări şi soluţii trebuie să fie rezultatul proiectării didactice
personale şi al cooperării cu elevii fiecărei clase în parte.

221
1. Cunoaşterea şi utilizarea limbajului din sfera valorilor civice
2. Cunoaşterea şi respectarea drepturilor copilului, a normelor de
comportare în societate
3. Dezvoltarea unor comportamente relaţionale privind constituirea
grupurilor sociale
4. Dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini favorabile luării deciziilor
şi exprimării opiniilor în ceea ce priveşte activitatea grupurilor din
care fac parte

I. OBIECTIVE CADRU

. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE


1. Cunoaşterea şi utilizarea limbajului din sfera valorilor civice

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
1.1. să recunoască şi să folosească termeni - desprinderea înţelesului unui cuvânt din
specifici disciplinelor sociale context;
- observarea şi comentarea unor imagini şi texte
cu conţinut civic;
1.2. să-şi dezvolte vocabularul, utilizând - utilizarea de glosare, dicţionare, texte, liste de
corect concepte specifice educaţiei cuvinte pentru desprinderea sensului unor
civice termeni specifici culturi civice;
- alcătuirea unor minidicţionare de termeni civici;
*1.3 să-şi exprime oral sau în scris, în - realizarea unor scurte povestiri pornind de la o
. cuvinte proprii, un punct de vedere situaţie dată.
personal cu privire la
comportamentul civic în diferite
situaţii

2. Cunoaşterea şi respectarea drepturilor copilului, a normelor de comportare

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


2.1. să compare situaţii care privesc - elaborarea unui regulament al clasei cu drepturi
drepturi şi îndatoriri ale copilului şi îndatoriri;
2.2. să identifice reguli şi norme de - simularea ;
comportament civic în diferite situaţii - discutarea în clasă a unor reguli;
- participarea la stabilirea regulilor în cadrul
grupurilor din care fac parte elevii;
- exersarea unor roluri specifice prin activităţi pe
grupe de lucru.

222
3. Dezvoltarea unor comportamente relaţionale privind constituirea grupurilor sociale

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


3.1. să identifice locul şi rolul persoanelor - exersarea unor roluri specifice în activitatea
familiare unui grup;
3.2. să participe la dezvoltarea climatului - jocul de rol;
afectiv pozitiv în grup
*3.3 să descrie şi să compare tipuri de - analiza unor cazuri mediatizate.
. relaţii şi atitudini sociale
(colaborare, competiţie,
solidaritate, toleranţă,
intoleranţă) pornind de la
situaţii concrete

4. Dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini favorabile luării deciziilor şi exprimării


opiniilor personale în ceea ce priveşte activitatea grupurilor din care fac
parte
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
4.1. să compare în termeni simpli - valorificarea informaţiei sociale oferite de mass
informaţiile necesare luării unor media;
decizii
*4.2 să formuleze şi să exprime opinii - discutarea unor cazuri reale sau imaginate care
. personale în aprecierea unor situaţii solicită decizie şi exprimarea opiniilor
cu conţinut civic personale;
- imaginarea şi participarea la funcţionarea unui
consiliu local al copiilor.

B. CONŢINUTURlLE ÎNVĂŢĂRII
I. Raporturile noastre cu ceilalţi oameni.
1. Relaţii dintre oameni în cadrul grupului:
 de rudenie;
 de prietenie;
 de colaborare şi de competiţie;
 de autoritate (conducătorul grupului, supunerea, invidia, revolta, admiterea - respingerea din / de
către grup).
2. Manifestarea relaţiilor dintre oameni în diferite situaţii:
 situaţii “normale” (desfăşurarea unor activităţi, obţinerea unor drepturi, relaţii cu diferite autorităţi);
 situaţii “limită” (catastrofe, accidente, agresiuni, moartea);
 *probleme personale sau de grup (boală, sărăcia, singurătatea, neîncrederea).
3. Drepturile copilului.

II. Comunitatea
1. Comunitatea locală (sat, comună, oraş, judeţ, sector etc.).
2. Poporul.
3. *Naţiunea. Comunitatea internaţională.

223
III. Societate şi stat
1. *Organizarea statală a societăţii. Instituţii democratice ale statului român.
2. Simboluri ale statului român.

IV. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ


la finele învăţământului primar

Obiective cadru Standarde


1. Cunoaşterea şi utilizarea S1. Utilizarea corectă a termenilor
limbajului din sfera valorilor limbajului specific culturii civice
civice S2. Relatarea în cuvinte proprii a unor
fapte, situaţii, texte, lecturi, imagini vizând
comportamentul civic
2. Cunoaşterea şi respectarea S3. Selectarea dintr-un material dat a unor
drepturilor copilului, a normelor drepturi şi îndatoriri ale copilului
de comportare în societate S4. Cunoaşterea şi folosirea unui număr de
norme şi reguli de comportare în societate
în situaţii variate
3. Dezvoltarea unor S5. Descrierea în manieră concisă şi clară
comportamente relaţionale a modului de constituire şi de funcţionare a
privind constituirea grupurilor unui grup din care face parte
sociale
4. Dezvoltarea şi manifestarea unor S6. Identificarea unor situaţii în care se
atitudini favorabile luării cere luarea unor decizii personale sau
deciziilor şi exprimări personale colective
în cea ce priveşte activitatea S7. Exprimarea unor enunţuri simple pro
grupurilor din care face parte sau contra luării unor decizii în plan civic

224
ARIA CURRICULARĂ: Om şi societate
DISCIPLINA: Educaţie civică
CLASA: a IV-a
CURRICULUM: Nucleu
Manual utilizat: Dumitra Radu, „Educaţie civică”, manual pentru
clasa a IV-a, Editura Aramis, Bucureşti, 2006
Nr. de ore pe săptămână: 1 oră
Nr. total de ore: 35 ore

Unit. de învăţare Ob. Conţinuturi Nr. Perioada Obs


Ref. de
ore
1.1 1. Noi şi ceilalţi oameni 1 13
1.2
1.3 2. Relaţiile dintre oameni în cadrul 1
2.2 grupului
I. Raporturile 3.1
noastre cu ceilalţi 3.2 3. Relaţiile de rudenie 1
oameni 3.3
4.1 4. Relaţiile de prietenie 1
4.2
5. Solidaritatea 1

6. Colaborarea şi competiţia 1

7. Autoritatea. 1

8. Conducătorul grupului 1

9. Supunerea şi revolta 1

10. Invidia şi egoismul 1

11. Admiterea şi respingerea 1

12. Recapitulare 1

225
13. Evaluare 1

Unit. de învăţare Ob. de Conţinuturi Nr. Perioada Obs.


referinţă de
ore
I. Relaţiile dintre 1.1 1. Relaţiile dinte oameni 1 5
oameni în diverse 1.2 în situaţii normale
situaţii 2.1 2. Relaţiile dintre oameni 1
2.2 în situaţii grave
4.2 3. Probleme personale sau 1
de grup
4. Recapitulare. 1
5. Evaluare 1
II. Drepturile 1.1 6
copilului 1.2 1. Drepturile copilului 2
1.3 2. Încălcarea drepturilor 2
3.2 copilului
4.2 3. Recapitulare 1
4. Evaluare 1

III. Comunitatea 1.2 1. Comunitatea locală 1 5


3.1 2. Poporul 1
3.2 3. Naţiunea. Comunitatea 1
internaţională
4. Recapitulare 1
5. Evaluare 1
IV. Societate şi stat 1.2 1. Organizarea societăţii 1 6
1.3 2. Instituţiile democratice ale 1
3.1 statului român
3.2 3. Simboluri ale statului român 1
4.1 4. Recapitulare 2
5. Evaluare 1

226
Unitatea de învăţare: RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALŢI OAMENI
Nr. ore: 13 (12 + 1 evaluare)
Săptămânile: I – XIII
Nr. O. Nr.
CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt R. ore
1 Noi şi ceilalţi 1.1 - definirea noţiunii de grup; Resurse materiale: Observarea 2
oameni 1.2 - numirea grupurilor din care poate face parte manualul,planşe, fişe de sistematică (probe
3.2 o persoană; lucru, ilustraţii, orale, practice,
4.1 - descrierea unor activităţi din cadrul fotografii, softuri fişe de lucru,
diferitelor grupuri; educaţionale, teme pentru
- precizarea drepturilor şi îndatoririlor enciclopedii acasă), portofoliul
dintr-un grup; Resurse procedurale:
- utilizarea unor termini civici într-o explicaţia,
compunere; problematizarea,
învăţarea prin
descoperire, conversaţia,
jocul de rol, studiul de
caz, dezbaterea
Forme de organizare:
activitate frontală,în
echipe, în
perechi,individuală
2 Relaţii de rudenie 1.1 - definirea noţiunilor: familie, rude manualul, planşe, Observarea 1
1.2 - precizarea relaţiilor dintre membrii familiei, fişe de lucru, ilustraţii, sistematică (probe
3.1 dintre o familie şi rudele acesteia; fotografii, softuri orale, practice,
3.2 - exerciţii de rezolvare a unor situaţii educaţionale, fişe de lucru,
4.1 conflictuale create într-o familie; enciclopedii teme pentru
- comentarea unor proverbe; explicaţia, acasă), portofoliul
227
- redarea unui tip de relaţii într-un desen, problematizarea, Evaluarea
învăţarea prin reciprocă
descoperire, conversaţia,
jocul de rol, studiul de
caz, dezbaterea
activitate frontală,în
echipe, în perechi,
individuală
3 Relaţii de 1.1 - identificarea unor relaţii stabilite între manualul,planşe, Observarea 2
prietenie 1.2 prieteni; fişe de lucru, ilustraţii, sistematică (probe
3.1 - folosirea corectă a unor termini civici; fotografii, softuri orale, practice,
3.2 - argumentarea atitudinii adoptate la un educaţionale, fişe de lucru,
4.1 moment dat într-o prietenie; enciclopedii teme pentru
- comentarea unor proverbe; Resurse acasă), portofoliul
-enumerarea trăsăturilor morale necesare procedurale: explicaţia, Evaluarea
menţinerii unei prietenii; problematizarea, învăţarea reciprocă
- realizarea de articole, afişe, compuneri; prin descoperire,
conversaţia, jocul de rol,
studiul de caz, dezbaterea
Forme de
organizare: activitate
frontală, în echipe, în
perechi, individuală
4 Colaborarea şi 1.1 - definirea noţiunilor: colaborare, competiţie, manualul,planşe, Observarea 1
competiţia 1.2 adversar, coechipier; fişe de lucru, ilustraţii, sistematică (probe
3.1 - stabilirea rolului relaţiilor de colaborare într- fotografii, softuri orale, practice,
3.2 o activitate; educaţionale, fişe de lucru,
4.1 - precizarea mesajului unor versuri; enciclopedii teme pentru
- argumentarea relaţiilor stabilite între Resurse acasă), portofoliul
persoanele participante la un concurs; procedurale: explicaţia, Evaluarea
- propunerea de soluţii pentru rezolvarea unor problematizarea, reciprocă
situaţii conflictuale; învăţarea prin
- redactarea unor versuri cu ajutorul descoperire, conversaţia,
cuvintelor de sprijin; jocul de rol, studiul de
caz, dezbaterea

228
Forme de
organizare: activitate
frontală, în echipe, în
perechi, individuală
5 Autoritatea. 1.1 - precizarea însuşirilor necesare unei persoane manualul, planşe, Observarea 2
Conducătorul 1.2 pentru a fi desemnată conducătorul unui grup; fişe de lucru, ilustraţii, sistematică (probe
grupului 3.1 - stabilirea rolului conducătorului unui grup, a fotografii, softuri orale, practice,
3.2 drepturilor şi îndatoririlor acestuia şi ale educaţionale, fişe de lucru,
4.1 membrilor grupului; enciclopedii teme pentru
- exprimarea opiniilor personale; Resurse acasă), portofoliul
- observarea şi comentarea unor imagini cu procedurale: explicaţia, Evaluarea
conţinut civic; problematizarea, reciprocă
- selectarea unor fragmente din lectura învăţarea prin
suplimentară, care prezintă figurile unor descoperire, conversaţia,
conducători; jocul de rol, studiul de
caz, dezbaterea
Forme de
organizare: activitate
frontală, în echipe, în
perechi, individuală
6 Supunerea şi 1.1 - definirea termenilor: supunere, revoltă; manualul, planşe, Observarea 1
revolta 1.2 - integrarea termenilor noi în enunţuri; fişe de lucru, ilustraţii, sistematică (probe
3.1 - comentarea unor texte cu conţinut civic; fotografii, softuri orale, practice,
3.2 - motivarea unor atitudini adoptate într-o educaţionale, fişe de lucru,
. situaţie dată; enciclopedii teme pentru
4.1 - prezentarea opiniei personale; Resurse acasă), portofoliul
-redactarea unui articol pentru exprimarea procedurale: explicaţia, Evaluarea
revoltei faţă de o situaţie dată; problematizarea, reciprocă
învăţarea prin
descoperire, conversaţia,
jocul de rol, studiul de
caz, dezbaterea
Forme de
organizare: activitate
frontală, în echipe, în

229
perechi, individuală
7 Invidia şi 1.1 - definirea termenilor: invidie, egoism, manualul, planşe, Observarea 1
egoismul 1.2 apreciere; fişe de lucru, ilustraţii, sistematică (probe
3.1 - exemplificarea atitudinii de respect, fotografii, softuri orale, practice,
3.2 consideraţie, stimă, preţuire faţă de unele educaţionale, fişe de lucru,
4.1 persoane; enciclopedii teme pentru
- integrarea termenilor noi în alt context; Resurse acasă), portofoliul
- redactarea unei compuneri după ilustraţii cu procedurale: explicaţia, Evaluarea
conţinut civic; problematizarea, reciprocă
învăţarea prin
descoperire, conversaţia,
jocul de rol, studiul de
caz, dezbaterea
Forme de
organizare: activitate
frontală, în echipe, în
perechi, individuală
8 Admiterea şi 1.1 - stabilirea motivelor pentru care o persoană manualul, planşe, Observarea 1
respingerea 1.2 poate fi admisă sau respinsă din grup; fişe de lucru, ilustraţii, sistematică (probe
3.1 - utilizarea unei liste de cuvinte pentru fotografii, softuri orale, practice,
3.2 desprinderea sensului unor termini specifici educaţionale, fişe de lucru,
4.1 culturii civice; enciclopedii teme pentru
- exprimarea opiniei personale pornind de la o Resurse acasă), portofoliul
situaţie dată; procedurale: conversaţia, Evaluarea
- selectarea unor fragmente din lectura explicaţia, reciprocă
suplimentară sau din presă; problematizarea,
învăţarea prin
descoperire, jocul de rol,
studiul de caz, dezbaterea
Forme de
organizare: activitate
frontală, în echipe, în
perechi, individuală

9 Recapitulare 1.1 - utilizarea unor liste de cuvinte pentru manualul, planşe, Observarea 1
230
1.2 desprinderea sensului unor termini civici, fişe de lucru, ilustraţii, sistematică (probe
3.1 - identificarea rolului familiei pentru creşterea fotografii, softuri orale, practice,
3.2 şi educarea copiilor; educaţionale, fişe de lucru,
4.1 - exemplificarea relaţiilor stabilite între enciclopedii teme pentru
membrii unui grup; Resurse acasă), portofoliul
- stabilirea valorii de adevăr a unui enunţ; procedurale: conversaţia, Evaluarea
problematizarea, jocul de reciprocă
rol
Forme de
organizare: activitate
frontală, în echipe, în
perechi, individuală
10 Evaluare 1.1 - Precizarea relaţiilor sugerate de enunţuri, fişe de lucru Evaluare 1
1.2 imagini; exerciţiul, probă sumativă
3.1 - Realizarea corespondenţei dintre personaje scrisă
3.2 cunoscute din lectura suplimentară şi individuală
4.1 însuşirile acestora;
- Formularea unor enunţuri cu ajutorul unor
termini civici.

231
Unitatea de învăţare: RELAŢIILE DINTRE OAMENI ÎN DIVERSE SITUAŢII
Nr. ore: 5 (4 + 1 evaluare)
Săptămânile: XIV-XVIII

Nr. O. Nr.
CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt R. ore
1 Relaţiile dintre 1.1 - definirea termenului: normal manualul, planşe, Observarea 1
oameni în situaţii 1.2 - enumerarea unor norme de comportare fişe de lucru, ilustraţii sistematică (probe
normale 3.1 civilizată în diferite situaţii )pe stradă, în Resurse orale, practice,
3.2 vizită, etc.; procedurale: explicaţia, fişe de lucru,
4.1 - comentarea unor fragmente şi ilustraţii cu problematizarea, învăţarea teme pentru
conţinut civic; prin descoperire, acasă), portofoliul
- realizarea unor invitaţii printr-un desen conversaţia, jocul de rol, Evaluarea
adecvat şi utilizarea unor formule de adresare; studiul de caz, dezbaterea reciprocă
- realizarea unor dialoguri, compuneri, desene Forme de
pentru evidenţierea relaţiilor dintre oameni în organizare: activitate
situaţii obişnuite, frontală, în echipe, în
perechi, individuală
2 Relaţiile dintre 1.1 - definirea termenilor: solidar, spirit umanitar; manualul, planşe, Observarea 1
oameni în situaţii 1.2 - precizarea situaţiilor dificile din viaţa unei fişe de lucru, ilustraţii sistematică (probe
grave 3.1 persoane sau a unui grup; Resurse orale, practice,
3.2 - comentarea unor fragmente şi ilustraţii cu procedurale: explicaţia, fişe de lucru,
4.1 conţinut civic; problematizarea, teme pentru
- motivarea unei atitudini într-o situaţie dată; învăţarea prin acasă), portofoliul
- prezentarea opiniei personale în cazul unei descoperire, conversaţia, Evaluarea
situaţii dificile (compunere); jocul de rol, studiul de reciprocă
- comentarea unui fragment literar; caz, dezbaterea
- identificarea relaţiilor dintre oameni, a Forme de
autorităţilor care trebuie să se implice într-o organizare: activitate
232
situaţie dificilă; frontală, în echipe, în
perechi, individuală

3 Recapitulare 1.1 - completarea unor enunţuri lacunare; manualul,planşe, Observarea 2


1.2 - formularea unor enunţuri cu termenii civici fişe de lucru, ilustraţii sistematică (probe
3.1 învăţaţi; Resurse orale, practice,
3.2 - propunerea de soluţii pentru rezolvarea unor procedurale: fişe de lucru,
4.1 situaţii, problematizarea teme pentru
Forme de acasă), portofoliul
organizare: activitate Evaluarea
frontală, în echipe, în reciprocă
perechi, individuală

4 Evaluare 1.1 - alcătuirea de enunţuri pentru folosirea fişe de lucru Evaluare 1


1.2 termenilor civici, pentru evidenţierea unor exerciţiul, probă sumativă
3.1 tipuri de relaţii; scrisă
3.2 - selectarea dintr-o listă de cuvinte a unor activitate
4.1 termini care definesc anumite tipuri de relaţii. individuală

233
Unitatea de învăţare: DREPTURILE COPILULUI
Nr. ore: 6 (5 + 1 evaluare)
Săptămânile: XIX-XXIV

Nr. O. Nr.
CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt R. ore
1 Drepturile 1.1 - definirea noţiunilor: drept, convenţie; manualul, planşe, Observarea 2
copilului 1.2 - comentarea unor ilustraţii cu conţinut civic; fişe de lucru, sistematică (probe
2.1 - exprimarea opiniei personale faţă de o ilustraţii”Convenţia cu orale, practice,
2.2 situaţie dată; privire la drepturile fişe de lucru,
3.1 - stabilirea îndatoririi care decurge dintr-un Copilului”, teme pentru
3.2 drept; conversaţia, acasă), portofoliul
4.1 - comentarea unor drepturi din Convenţie; explicaţia, jocul de rol, Evaluare
- întocmirea unei fişe cu drepturi şi îndatoriri studiul de caz dezbaterea reciprocă
în cadrul clasei şi al şcolii; activitate frontală, în
- comentarea unui proverb, a unor ilustraţii şi echipe, în perechi,
a unor articole din “Convenţia cu privire la individuală
drepturile Copilului”;
- exemplificarea exercitării unor drepturi,
- stabilirea responsabilităţilor corespunzătoare
unor drepturi;
- precizarea rolului unor persoane în
asigurarea drepturilor copilului;
- identificarea drepturilor de care beneficiază
copiii în situaţii date,
- realizarea unei machete care ilustrează
exercitarea unui drept al copilului,
2 Încălcarea 1.1 - identificarea dreptului sugerat de un enunţ, manualul, planşe, Observarea 2
drepturilor 1.2 - propunerea de soluţii pentru situaţia în care fişe de lucru, sistematică (probe
copilului 2.1 un drept este încălcat; ilustraţii”Convenţia cu orale, practice,
2.2 - identificarea persoanelor şi instituţiilor care privire la drepturile fişe de lucru,
3.1 răspund de respectarea drepturilor copilului; Copilului”, teme pentru
3.2 - realizarea unor texte, afişe, desene pe o temă conversaţia, acasă), portofoliul
4.1 dată; explicaţia, jocul de rol, Evaluarea
234
studiul de caz dezbaterea reciprocă
activitate frontală,în
echipe, în perechi,
individuală

3 Recapitulare 1.1 - identificarea unor grupuri cu ajutorul manualul, planşe, Observarea 1


1.2 imaginilor; fişe de lucru, sistematică (probe
2.1 - stabilirea drepturilor şi îndatoririlor din ilustraţii”Convenţia cu orale, practice,
2.2 grupurile identificate, privire la drepturile fişe de lucru,
3.1 - întocmirea unui regulament al clasei; Copilului”, teme pentru
3.2 - completarea unor tabele; conversaţia, acasă),
4.1 - redactarea unui articol despre încălcarea explicaţia, jocul de rol, portofoliul,
unui drept şi propunerea de soluţii; studiul de caz dezbaterea proiectul
- completarea unui minidicţionar cu termeni activitate frontală,în
civici; echipe, în perechi,
individuală

4 Evaluare 1.1 - numirea unor drepturi din Convenţie; fişe de evaluare Evaluare 1
1.2 - precizarea îndatoririlor corespunzătoare unui exerciţiul, proba sumativă
2.1 drept; scrisă
2.2 - alcătuirea unor enunţuri cu ajutorul activitate individuală
3.1 termenilor civici daţi;
3.2 - identificarea drepturilor încălcate pe baza
4.1 imaginilor din manual

Unitatea de învăţare: COMUNITATEA

235
Nr. ore: 5 (4 + 1 evaluare)
Săptămânile: XXV - XXIX

Nr. O. Nr.
CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt R. ore
1 Comunitatea 1.1 - definirea termenilor: comunitate locală, manualul, planşe, Observarea 1
locală 3.1 instituţie; fişe de lucru, ilustraţii sistematică (probe
3.2 - compararea comunităţilor locale cu ajutorul conversaţia, orale, practice,
4.1 ilustraţiilor existente într-o comunitate locală; explicaţia, jocul de rol, fişe de lucru,
- identificarea instituţiilor existente într-o studiul de caz dezbaterea teme pentru
comunitate; activitate frontală,în acasă), portofoliul
- precizarea relaţiilor stabilite între membrii echipe, în perechi,
unei comunităţi; individuală
- identificarea unor probleme ale comunităţii
locale;
2 Poporul 1.1 - comentarea ilustraţiilor şi fragmentelor manualul, planşe, Observarea 1
3.1 literare cu conţinut civic; fişe de lucru, ilustraţii sistematică (probe
3.2 conversaţia, orale, practice,
4.1 - explicarea unor termini civici cu ajutorul explicaţia, jocul de rol, fişe de lucru,
dicţionarului; studiul de caz dezbaterea teme pentru
activitate frontală,în acasă), portofoliul
- recunoaşterea unor conducători istorici cu echipe, în perechi,
ajutorul ilustraţiilor; individuală

Naţiunea.
Comunitatea - identificarea asemănărilor şi deosebirilor
internaţională dintre familie şi popor; 1

3 Recapitulare 1.1 - completarea unor enunţuri lacunare; manualul, planşe, Observarea 1


. - enumerarea instituţiilor din comunitatea fişe de lucru, ilustraţii sistematică (probe
3.1 locală; conversaţia, jocul orale, practice,
. - susţinerea soluţiilor pentru rezolvarea unor de rol, studiul de caz fişe de lucru,
3.2 probleme ale comunităţii; dezbaterea teme pentru
. - redactarea unei compuneri în care să activitate frontală, acasă),
236
4.1 evidenţieze mândria de a fi român; în echipe, în perechi, portofoliul,
. - redactarea unei scrisori adresată unui prieten individuală proiectul
din altă ţară pentru a evidenţia frumuseţile şi
bogăţiile patriei;
- realizarea unui afiş cu tema “România, plai
de dor”;
- completarea minidicţionarului cu termeni
civici;
4 Evaluare 1.1 - numirea instituţiilor locale; fişe de lucru Evaluare 1
. - formularea de enunţuri despre drepturi şi exerciţiul, munca sumativă
3.1 responsabilităţi în cadrul comunităţii, sugerate independentă
. de imagini; activitate
3.2 - enumerarea unor elemente caracteristice individuală
. poporului roman;
4.1 - utilizarea termenilor civici în enunţuri.
.

Unitatea de învăţare: SOCIETATE ŞI STAT


Nr. ore: 6 (5+ 1 evaluare)
Săptămânile: XXX- XXXV

Nr. O. Nr.
CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt R. ore
1 1.1 - selectarea unor articole şi imagini din presă; manualul, planşe, Observarea 2
Organizarea 1.2 fişe de lucru, ilustraţii sistematică (probe
societăţii 4.1 conversaţia, orale, practice,
- comentarea ilustraţiilor şi fragmentelor explicaţia, jocul de rol, fişe de lucru,
Instituţiile literare cu conţinut civic; studiul de caz dezbaterea teme pentru
democratice ale activitate frontală,în acasă), portofoliul
statului român - explicarea unor termini civici cu ajutorul echipe, în
dicţionarului; perechi,individuală

Observarea

237
- stabilirea unor simboluri pentru grupul de sistematică (probe 1
Simbolurile învăţare (clasă); manualul,planşe, fişe de orale, practice,
statului român - descrierea simbolurilor statului român, lucru, ilustraţii fişe de lucru,
- comentarea unor fragmente literare; conversaţia, teme pentru
- enumerarea unor situaţii în care sunt folosite explicaţia, jocul de rol, acasă), portofoliul
simboluri ale statului român; studiul de caz dezbaterea
- confecţionarea din hârtie glasată a drapelului activitate frontală,în
României; echipe, în perechi,
individuală

2 Recapitulare 1.1 - recunoaşterea simbolurilor statului român cu manualul, planşe, Observarea 2


1.2 ajutorul imaginilor; fişe de lucru, ilustraţii sistematică (probe
4.1 - compararea intereselor comunităţii locale cu conversaţia, jocul orale, practice,
cele ale statului român; de rol, problematizarea fişe de lucru,
- exprimarea opiniei personale despre activitate frontală, teme pentru
desfăşurarea unor activităţi la nivelul unor în echipe, în perechi, acasă), portofoliul
activităţi ale statului român; individuală
Joc de rol- - completarea minidicţionarului cu termenii -joc didactic
dramaizare civici;

3 Evaluare 1.1 - precizarea unor situaţii în care se intonează fişe de lucru Evaluare 1
1.2 Imnul Naţional al României; exerciţiul sumativă
4.1 - stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri; activitate individuală
- enumerarea unor drepturi fundamentale ale dramatizare
cetăţenilor, prevăzute în Constituţie.

238
Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3919 / 20.04.2005

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA A IV-A

EDUCAŢIE MUZICALĂ

Aprobat prin ordin al ministrului


Nr. 3919 / 20.04.2005

Bucureşti, 2005

239
NOTA DE PREZENTARE

Documentul de faţă reprezintă curriculumul de Educaţie muzicală pentru clasa IV-a. Acesta are rolul de a
regla activitatea cadrelor didactice care predau această disciplină şi de a furniza informaţii privind ce anume se
intenţionează să ştie şi să fie capabili să facă elevii la sfârşitul învăţământului primar.
Scopul educaţiei muzicale constă în dezvoltarea sensibilităţii estetice a elevilor, a capacităţilor de
receptare şi de exprimare muzicală, prin activităţi practice de cântare (vocală şi instrumentală) şi prin
audiţii muzicale, în contexte de învăţare care să permită manifestarea spontană, creativă a elevilor şi
exprimarea preferinţelor acestora pentru audiere şi reaudiere.
Noul curriculum continuă coerent curriculumul pentru clasele I – a III-a, accentuând importanţa
activităţilor concrete, a jocului, a mişcării, a obiectelor şi a instrumentelor care produc diverse sunete,
pentru receptarea muzicii şi pentru exprimarea prin muzică. Concomitent cu activităţile de tip joc,
receptarea şi reproducerea muzicii inclusiv cu ajutorul instrumentelor muzicale accesibile copiilor şi
cadrelor didactice constituie un demers didactic dezirabil, prin care să fie atinse obiectivele prevăzute în
programă. În acelaşi timp, utilizarea instrumentelor muzicale accesibile constituie o modalitate de a
implica în activitatea specifică lecţiei de Educaţie muzicală a elevilor distoni.
În cadrul demersului evaluativ, va fi valorificată inclusiv participarea elevilor la activităţile
artistice prilejuite de diferite evenimente laice şi religioase (serbări dedicate zilei şcolii, zilei
învăţătorului, zilelor de naştere ale colegilor, cu ocazia Crăciunului etc.).
Educaţia muzicală, componentă de bază a educaţiei artistice în şcoala primară, dispune de valenţe
formative multiple, vizând toate resorturile personalităţii umane, atât pe cele afective cât şi pe cele psiho-
motrice şi intelectuale.
Forma actuală abordată în curriculumul de Educaţia muzicală reflectă adecvarea la nivelul ciclului
primar a unor principii de proiectare curriculară care au rolul să asigure coerenţa acestei discipline,
principii care constituie, în fapt, dominantele noului curriculum.
În acest context, documentul prezintă următoarea structură:
 obiective cadru, urmărite pe întreg parcursul ciclului primar;
 obiective de referinţă însoţite de exemple de activităţi de învăţare, prezentate
pentru fiecare an de studiu;
 conţinuturi ale învăţării, prezentate pentru fiecare an de studiu;
 sugestii pentru repertoriul de cântece şi pentru audiţii muzicale, prezentate
pentru fiecare an de studiu;
 standarde curriculare, ca repere necesare pentru construirea
descriptorilor de performanţă în vederea evaluării rezultatelor
învăţării la finele învăţământului primar.
NOTĂ:
Prezenta programă este valabilă şi pentru unităţile de învăţământ / clasele în care predarea
se face în limbile minorităţilor naţionale. În activităţile de învăţare se poate valorifica
material muzical, vocal şi instrumental, conform specificului naţional, atât în
reproducerea cântecelor, cât şi prin audiţii.

240
OBIECTIVE CADRU

1. Valorificarea în practica vocală şi instrumentală a elementelor de


limbaj muzical receptate
2. Exprimarea prin muzică

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Valorificarea în practica vocală şi instrumentală a elementelor de limbaj muzical receptate

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a IV-a, Pe parcursul clasei a IV-a, se recomandă următoarele
elevul va fi capabil: activităţi:
1. să reproducă un repertoriu de - perfecţionarea deprinderilor de cântare în colectiv şi
1 cântece receptate după auz sau de tehnică vocală (emisie naturală, dicţie, respiraţie);
descifrate cu ajutorul unui - redarea fragmentară şi integrală a cântecelor din
instrument muzical, individual repertoriul propus respectând intonaţia corectă (20-25
şi colectiv de cântece cu ambitusul do1-do2);
- cântarea în colectiv, în grupuri mici şi individual;

1.2 să marcheze prin mişcare - exersarea prin joc a mişcării pe cântec (sugerate de
anumite elemente de limbaj text, de ritm şi de metru, de structura melodiei);
muzical
1.3 să diferenţieze intuitiv, în - sesizarea timbrurilor diferite (orchestra, corul, pian,
audiţie, elemente de limbaj vioară, trompetă*, nai) cu sau fără acompaniament;
muzical, corelându-le cu cele - audierea unor lucrări interpretate în nuanţe
utilizate în practica muzicală contrastante (tare-încet);
de cântare - audierea unor lucrări interpretate în tempo-uri
contrastante (lent-repede);
- tactarea intuitivă a metrului binar şi ternar , cu
ambele braţe (audiţie);
- reproducerea vocală, cu jucării muzicale, cu bătăi din
palme, a unor ritmuri simple, onomatopee şi
recitative/formule ritmice (două măsuri) – intuitiv sau
prin citire ritmică;
- audierea unor lucrări cu caracter diferit;
1.4 să redea instrumental – - asocierea poziţiei mâinii pe instrument cu
blockflöte, xilofon, clape (nu sunetul (6 sunete: la-sol-fa-mi-re-do);
pianul) – sau vocal sunete de - redarea instrumentală a cântecelor ce au melodia în
înălţimi diferite şi melodii limitele sunetelor precizate, a duratelor de pătrime,
simple (din folclorul copiilor) optime, doime şi doime cu punct, a pauzei de
pătrime, în măsurile de 2/4 şi 3/4;

241
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IV-a, Pe parcursul clasei a IV-a, se recomandă următoarele
elevul va fi capabil: activităţi:
1.5 să diferenţieze, în cadrul - audierea unor piese folclorice diferite: obiceiuri de
audiţiilor de muzică populară, iarnă, dansuri, cântecul propriu-zis. (înregistrări sau
cântecul propriu-zis* , cântece direct);
de dans din zonă şi pe cele - delimitarea pieselor specifice zonei;
legate de obiceiurile de iarnă - identificarea unor instrumente populare specifice
zonei; confecţionarea acestora*;
- asocierea melodiilor populare cu anumite mişcări
corporale;
- audierea unor lucrări din creaţia cultă;
- conştientizarea elementelor muzicale (început, sfârşit,
repetiţii etc.);
1.7 să reproducă unele cântece - cântarea în colectiv a colindelor cunoscute în zonă;
populare accesibile
1.8 să diferenţieze în cadrul - audierea unor menuete accesibile, de largă
audiţiilor unele lucrări de popularitate, comparativ cu valsul.
factură cultă

2. Exprimarea prin muzică

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a IV-a, Pe parcursul clasei a IV-a, se recomandă următoarele
elevul va fi capabil: activităţi:
2. 1 să interpreteze cântece din - cântarea colectivă, cu dinamica şi tempo-ul adecvate;
repertoriul pentru copii, - alegerea şi motivarea interpretării unor cântece din
adecvat conţinutului de idei şi categorii cunoscute, sugerate în repertoriu;
caracterului acestora, fără a
diminua spontaneitatea şi
naturaleţea specifice copilului
2. 2 să cânte în aranjamente - cântarea vocală, vocal-instrumentală şi instrumentală
armonico-polifonice simple pe grupe (alternativ, în lanţ, în dialog); cu solist şi
cor, cu ison ritmic*;
2.3 să îşi exprime argumentat - clasificarea tematică şi compararea interpretării
preferinţa pentru anumite variate a cântecelor din repertoriu;
cântece, pentru o anumită - alegerea cântecelor preferate;
modalitate de interpretare cu - alegerea cântecelor pentru serbarea clasei;
colectivul clasei, pentru o
anumită muzică de audiat
2.4 să cânte cu acompaniament - interpretarea cântecelor cu
instrumental direct sau acompaniamentul instrumentului mânuit de
înregistrat cadrul didactic;
- interpretarea cântecelor cu „negative”;
2.5 să acompanieze cântecele, - asocierea cu mişcări corporale;
marcând simultan ritmul şi - acompanierea cu jucării muzicale (toba, lemne,
metrul clopoţel, maracas, trianglu, tamburină, gong,
castagneta);
242
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IV-a, Pe parcursul clasei a IV-a, se recomandă următoarele
elevul va fi capabil: activităţi:
- confecţionarea de jucării muzicale;

2.6 să interpreteze cântece vocal- - cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale), utilizând


instrumental instrumentul melodic ales, alternativ şi concomitent;
- interpretarea vocal-instrumentală cu
acompaniamentul jucăriilor muzicale;
- interpretarea repertoriului selectat pentru formaţii
muzicale (vocale, vocal-instrumentale sau
instrumentale);
- aprecierea aportului individual la interpretarea
colectivă;
- participarea la serbări;
2.7 să asocieze idei şi impresii - compunerea scrisă inspirată de conţinutul şi
sugerate de lecturi şi de caracterul melodiei unui cântec;
imagini vizuale, cu muzica - alegerea unui titlu pentru muzica audiată;
audiată - descrierea unui personaj;
- realizarea unui desen ca tălmăcire vizuală a
imaginilor auditive;
*2.8 să improvizeze spontan mici - improvizaţia melodică la text dat sau creat
melodii, vocal sau (două măsuri).
instrumental

NOTĂ:
Prezenta programă este valabilă şi pentru şcolile în care predarea se face în limbi ale minorităţilor
naţionale.
Manualele pot conţine material vocal şi instrumental (exemple, repertorii de cântece, audiţii
muzicale) conform specificului naţional.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
Cântarea vocală
- deprinderi specifice de cânt (emisia naturală, dicţia, respiraţia corectă)
- deprinderi de cântare în colectiv

Cântarea instrumentală
- jucării muzicale
- instrumente muzicale melodice şi de percuţie

Ritmul
Duratele de pătrime, optime, doime, doime cu punct şi pauza de pătrime
Măsura de 2/4, 3/4

Melodia

243
Sunetele La, Sol, Fa, Mi, Re, Do
Legătura dintre text şi melodie (strofa şi refrenul, versul)
Elemente de construcţie a melodiei: început, sfârşit, repetiţii
*Improvizaţia melodică pe un text dat, prin continuarea melodiei

Timbrul
Sunete vocale-instrumentale
Orchestra şi corul
Pianul, vioara, trompeta* şi naiul

Genuri muzicale
Genuri ale folclorului ocazional: colinda şi cântecul propriu-zis din zonă*
Genuri muzicale de factură cultă: menuetul, hora

Interpretarea
Procedee armonico-polifonice: solist – cor, lanţ, dialog, ison ritmic*
Cântarea cu acompaniament
Cântarea vocal-instrumentală
Nuanţe: tare – încet
Tempo: repede – lent
Mişcarea pe muzică: liberă, ritmică, pe timpii măsurii, mişcarea de dans

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

Obiectiv cadru Standard

1. Valorificarea în practica S1. Cântarea vocală în colectiv şi grupe mici a unui


muzicală vocală şi repertoriu de cântece pentru copii (minimal)
instrumentală a elementelor de S2. Tehnica instrumentală elementară de acompaniament
limbaj muzical receptate şi de citire a unor cântece cu o problematică muzicală
redusă

2. Exprimarea prin muzică S3. Interpretarea repertoriului în aranjamente simple


armonico-polifonice, cu acompaniamente ritmice,
vocal şi vocal-instrumental, sub formă de joc
S4. Mişcarea pe muzica interpretată sau audiată

244
1. Repertoriul de cântece (sugestii)

 Drag mi-e jocul românesc – d.f.c.


 Albă zăpadă
 Nu lăsa pe mâine – E.Wiski
 Dansul – E.Wiski
 Cântecul tobei – Gherase Dendrino
 De ziua mamei – Gh. Dăncuş
 Căluşeii – Gr.Toedosiu
 Porumbiţa – G.Breazul
 Cocoşul – Marcel Botez
 Cântec de toamnă - N.Lungu
 Albină şi florile – Cameliu Graur
 Mierla – cântec popular
 Licuriciul – Şt. Andronic
 Concertul – Tănase Constantinescu
 Rândunica – Ion D. Vicol
 Florile dalbe – după T. Popovici
 Pârâiaş, pârâiaş – D. Cuclin
 Omul de zăpadă – ***
 Toba – ***
 Sunt român – G. Breazul, N. Saxu
 Voi i-aţi ascultat vreodată ? – Gh.Dumitrescu
 Zidarul – C.Lungu
 Pe baltă – ***

2. Audiţii muzicale (sugestii)

 A. Vivaldi – „Anotimpurile”, fragmente


 Leopold Mozart – Simfonia jucăriilor, fragmente
 W. A. Mozart – „Mica serenadă”, fragmente
 J. Haydn – Simfonia “Ceasornicul”, fragmente
– Simfonia „Surpriza” (p. 2), fragmente
 R. Schumann – „Scene pentru copii” (pian), fragmente
 F. Mendelssohn-Bartholdy – Uvertura la “Visul unei nopţi de vară”
 G. Enescu – Rapsodia I şi II, fragmente
– Suita “Impresii din copilărie”, fragmente
 N. Rimski-Korsakov – „Zborul cărăbuşului”, fragmente
 A. Dvorák – Humoresca, fragmente
 Sabin Drăgoi – Divertisment rustic, fragmente

245
Aria curriculară: ARTE
Disciplina de învăţământ:EDUCAŢIE MUZICALĂ
Clasa: a IV-a
Varianta de curriculum: CURRICULUM NUCLEU
Manual utilizat: Marcela Peneş, Miţu Antonia „Educaţie muzicală”,
manual pentru clasa a IV-a, Editura Ana, Bucureşti, 2006
Nr de ore: 1 oră/săptămână
Nr. ore/total: 35

Unit. de Ob. de Conţinuturi Nr Perioada Obs.


învăţământ referinţă de
ore
I. Cântarea 1.1 1. Deşteaptă-te, române! Cântarea vocală 1 5
vocală şi 1.3
instrumentală 1.4 2. Cântarea în cor 1
2.1
2.2 3. Cântarea instrumentală 1
2.3
2.4 4. Instrumente muzicale 1
2.5
2.6 5.Evaluare 1
2.7
2.8
II. Melodia 1.1 1. Sunetele şi notele SOL şi MI 1 8
1.2 2.Sunetul şi nota LA 1
1.3 3. Sunetul şi nota DO 1
1.4 4. Sunetul şi nota RA 1
1.5 5. Sunetul şi nota FA 1
1.6 6. Legătura dintre text şi melodie.
1.7 Elemente de construcţie a melodiei 1
2.1
2.2 7. Recapitulare 1
2.3
2.4 8. Evaluare 1
2.5
2.6
2.7

246
Unit. de învăţare Ob. de Conţinuturi Nr. Perioada Obs.
referinţă de
ore
III. Ritmul 1.1 1. Durata sunetelor muzicale 1 9
1.2 2. Durata de un timp (pătrimea) 1
1.3 3.Pauza de pătrime 1
1.4 4. Durata de jumătate de timp 1
1.5 5. Durata de doi timpi (doimea) 1
1.6 6. Măsura de doi timpi 1
1.7 7.Măsura de trei timpi 1
2.1
2.2 8. Recapitulare 1
2.3 1
2.4 9.Evaluare
2.5

IV. Timbrul 1.1, 1.3, 1. Sunete vocale instrumentale 1 3


1.4, 1.5, 2. Timbrul instrumental şi orchestra 1
1.6, 1.7, 3. Evaluare 1
2.2, 2.3,
2.4, 2.5,
2.6, 2.7
V. Genuri muzicale 1.1, 1.2, 1. Genuri ale folclorului ocazional 1 4
1.5, 1.6, 2. Cântecul propriu-zis din zonă 1
1.7, 2.1, 3. Genuri muzicale de factură cultă 1
2.4, 2.3, 4. Evaluare
2.5, 2.6
VI. Interpretarea 1.1, 1.2, 1. Cântarea armonică 1 6
1.3, 1.4, 2. Cântarea cu acompaniament 1
1.5, 1.6, 3. Nuanţe 1
1.7, 2.1, 4. Tempo. Mişcarea pe muzică 1
2.2, 2.3, 5. Recapitulare finală 1
2.4, 2.5, 6. Evaluare 1
2.6, 2.7

247
Unitatea de învăţare: CÂNTAREA VOCALĂ ŞI INSTRUMENTALĂ
Nr. ore: 5
Săptămânile: I-V

Nr. O. Nr.
CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt R. ore
1 Deprinderi 1.1 - stabilirea poziţiei corecte în bancă în timpul Resurse materiale: Observarea 5
specifice de cânt 1.2 cântării manual, caietul elevului, sistematică
2.1 - cântarea fragmentară sau integrală a unor casetofon, CD, cântecele Evaluare continuă
-„Deşteaptă-te, 2.3 cântece după auz, în colectiv, în grupuri mici din manual Evaluare
române!” 2.5 - compararea interpretării variate a cântecelor Resurse procedurale: reciprocă
- „La ospeţe” 2.6 - exersarea prin joc a mişcării pe cântec demonstraţia, exerciţiul,
-„Trenul” - audierea de piese muzicale vocale şi explicaţia, conversaţia
instrumentale euristică, jocul
-interpretarea vocal-instrumentală cu Forme de organizare:
acompaniamentul jucăriilor muzicale activitate frontală,
- cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale), individuală, pe grupe
utilizând instrumentul melodic ales, alternativ
şi concomitent;

248
Unitatea de învăţare: MELODIA
Nr. ore: 8 (7 + 1 evaluare)
Săptămânile: VI – XIII

Nr. O. Nr.
CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt R. ore
1 Sunetele Do, Mi, 1.1 - exerciţii de sesizare şi conştientizare a Resurse materiale: Observarea 1
Sol, La 1.2 înălţimii sunetului studiat şi a locului notei pe manual, caietul elevului, sistematică
1.3 portativ casetofon, CD, cântecele
,,Toamna” 1.4 - exerciţii de recunoaştere a sunetului studiat din manual Evaluare continuă
1.5 în durate diferite Resurse procedurale:
1.8 - intonarea sunetelor învăţate în urcare şi demonstraţia, exerciţiul, Evaluare
2.1 coborâre explicaţia, conversaţia reciprocă
2.2 - exerciţii de intonare şi scriere pe portativ a euristică, jocul
2.4 sunetelor audiate Forme de organizare:
2.5 - audiţii muzicale activitate frontală,
2.6 individuală, pe grupe
2 Sunetul şi nota Re 1.1 - exerciţii de sesizare şi conştientizare a Resurse materiale: Observarea 1
1.2 înălţimii sunetului studiat şi a locului notei pe manual, caietul elevului, sistematică
,,Furnicile” 1.3 portativ casetofon, CD, cântecele
1.4 - exerciţii de recunoaştere a sunetului studiat din manual Evaluare continuă
1.5 în durate diferite Resurse procedurale:
1.8 - intonarea sunetelor învăţate în urcare şi demonstraţia, exerciţiul, Evaluare
2.1 coborâre explicaţia, conversaţia reciprocă
2.2 - exerciţii de intonare a sunetelor şi scriere pe euristică, jocul
2.4 portativ notelor muzicale Forme de organizare:
2.5 - interpretarea unor cântece individual, activitate frontală,
2.6 colectiv sau pe grupe. individuală, pe grupe
3 Sunetul şi nota Fa 1.1 - exerciţii de sesizare şi conştientizare a Resurse materiale: Observarea 1
1.2 înălţimii sunetului studiat şi a locului notei pe manual, caietul elevului, sistematică
,,Melodie” 1.3 portativ casetofon, CD, cântecele
1.4 - exerciţii de recunoaştere a sunetului studiat din manual Evaluare continuă
1.5 în durate diferite Resurse procedurale:
249
1.8 - intonarea sunetelor învăţate în urcare şi demonstraţia, exerciţiul, Evaluare
2.1 coborâre explicaţia, conversaţia reciprocă
2.2 - exerciţii de intonare a sunetelor şi scriere pe euristică, jocul
2.4 portativ notelor muzicale Forme de organizare:
2.5 - interpretarea unor cântece individual, activitate frontală,
2.6 colectiv sau pe grupe. individuală, pe grupe
4 Elemente de 1.1 - interpretarea unor cântece după auz, în Resurse materiale: Observarea 1
construcţie a 1.2 colectiv, în grupuri sau individual manual, caietul elevului, sistematică
melodiei : început, 1.3 - conştientizarea elementelor muzicale casetofon, CD, cântecele Evaluare continuă
sfârşit, repetiţie 2.1 (început, sfârşit, repetiţie) din manual Evaluare
,,Iepuraşii” 2.4 - audiţie muzicală Resurse procedurale: reciprocă
,,Vulpea păcălită” 2.5 demonstraţia, exerciţiul,
explicaţia, conversaţia
euristică, jocul
Forme de organizare:
activitate frontală,
individuală, pe grupe
5 Legătura dintre 1.1 - exerciţii ce vizează structura melodiei : Resurse materiale: Observarea 1
text şi melodie : 1.2 versul, strofa, mersul melodic, refrenul manual, caietul elevului, sistematică
versul, strofa, 1.3 - exerciţii practice pentru sesizarea semnelor casetofon, CD, cântecele Evaluare continuă
refrenul 2.1 de scriere prescurtată a melodiei : semnele de din manual Evaluare
2.4 repetiţie Resurse procedurale: reciprocă
,,Unu, doi” 2.5 - audiţie muzicală demonstraţia, exerciţiul,
sau explicaţia, conversaţia
,,Joc aşa cum este euristică, jocul
hora” Forme de organizare:
- la alegere activitate frontală,
individuală, pe grupe
6 Instrumente 1.1 - stabilirea poziţiei corecte în timpul cântării Resurse materiale: Observarea 1
muzicale 1.2 - cântarea vocală după auz, cu acompaniament manual, caietul elevului, sistematică
melodice : vioara, 1.3 instrumental ritmic, în grupe, în colectiv casetofon, CD, cântecele Evaluare continuă
naiul, trompeta 2.1 - cântarea vocală, cu mişcări corporale din manual Evaluare
,,Concertul 2.5 adecvate. Resurse procedurale: reciprocă
gâzelor” 2.6 demonstraţia, exerciţiul,
sau explicaţia, conversaţia
250
,,Ghiceşte euristică, jocul
instrumentul” Forme de organizare:
- la alegere activitate frontală,
individuală, pe grupe
7 Recapitulare 1.1 - sesizarea şi conştientizarea înălţimii Resurse materiale: Observarea 1
1.2 sunetelor muzicale studiat şi a locului notelor manual, caietul elevului, sistematică
1.3 pe portativ casetofon, CD, cântecele Evaluare continuă
2.1 - stabilirea poziţiei corecte în timpul cântării din manual Evaluare
2.4 - cântarea vocală după auz, cu acompaniament Resurse procedurale: reciprocă
2.5 instrumental ritmic, în grupe, în colectiv demonstraţia, exerciţiul,
explicaţia, conversaţia
euristică, jocul
Forme de organizare:
activitate frontală,
individuală, pe grupe
8 Evaluare - probă de evaluare fişe de evaluare Evaluare 1
sumativă

251
Unitatea de învăţare: RITMUL
Nr. ore: 9 (8 + 1 evaluare)
Săptămânile: XIV - XXII

Nr. O. Nr.
CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt R. ore
1 Duratele de 1.1 - perfecţionarea deprinderilor de cântare în Resurse materiale: Observarea 1
pătrime şi optime 1.2 colectiv şi de tehnică vocală (emisie naturală, manual, caietul elevului, sistematică
„Iarna veselă” 1.4 dicţie, respiraţie); casetofon, CD, cântecele Evaluare continuă
1.5 - redarea fragmentară şi integrală a cântecelor din manual Evaluare
2.1 din repertoriul propus respectând intonaţia Resurse procedurale: reciprocă
2.4 corectă demonstraţia, exerciţiul,
2.5 - cântarea în colectiv, în grupuri mici şi explicaţia, conversaţia
2.6 individual; euristică, jocul
- exersarea prin joc a mişcării pe cântec Forme de organizare:
(sugerate de text, de ritm şi de metru, de activitate frontală,
structura melodiei) individuală, pe grupe
- redarea instrumentală a cântecelor ce au
melodia în limitele sunetelor precizate, a
duratei de pătrime
- conştientizarea elementelor muzicale
(început, sfârşit, repetiţii etc.);
- cântarea colectivă, cu dinamica şi tempo-ul
adecvate;
- cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale),
utilizând instrumentul melodic ales, alternativ
şi concomitent;
- interpretarea vocal-instrumentală cu
acompaniamentul jucăriilor muzicale
2 Duratele de - cântarea în colectiv, în grupuri mici şi Resurse materiale: Observarea 1
252
pătrime şi doime individual; manual, caietul elevului, sistematică
„Ţesătoarele” - exersarea prin joc a mişcării pe cântec casetofon, CD, cântecele Evaluare continuă
(sugerate de text, de ritm şi de metru, de din manual Evaluare
structura melodiei) Resurse procedurale: reciprocă
- conştientizarea elementelor muzicale demonstraţia, exerciţiul,
(început, sfârşit, repetiţii etc.); explicaţia, conversaţia
-perfecţionarea deprinderilor de cântare în euristică, jocul
colectiv şi de tehnică vocală (emisie naturală, Forme de organizare:
dicţie, respiraţie); activitate frontală,
- redarea fragmentară şi integrală a cântecelor individuală, pe grupe
din repertoriul propus respectând intonaţia
corectă
- cântarea colectivă, cu dinamica şi tempo-ul
adecvate;
- cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale),
utilizând instrumentul melodic ales, alternativ
şi concomitent;
- interpretarea vocal-instrumentală cu
acompaniamentul jucăriilor muzicale;
- redarea instrumentală a cântecelor ce au
melodia în limitele sunetelor precizate, a
duratei de pătrime, doime
3 Pauza de pătrime 1.5 - perfecţionarea deprinderilor de cântare în Resurse materiale: Observarea 1
„Trică” 1.7 colectiv şi de tehnică vocală (emisie naturală, manual, caietul elevului, sistematică
1.8 dicţie, respiraţie); casetofon, CD, cântecele Evaluare continuă
2.3 - redarea fragmentară şi integrală a cântecelor din manual Evaluare
2.4 din repertoriul propus respectând intonaţia Resurse procedurale: reciprocă
2.6 corectă demonstraţia, exerciţiul,
2.7 - cântarea în colectiv, în grupuri mici şi explicaţia, conversaţia
individual; euristică, jocul
- exersarea prin joc a mişcării pe cântec Forme de organizare:
(sugerate de text, de ritm şi de metru, de activitate frontală,
structura melodiei); individuală, pe grupe
- asocierea poziţiei mâinii pe instrument cu
sunetul (6 sunete: la-sol-fa-mi-re-do);

253
- redarea instrumentală a cântecelor ce au
melodia în limitele sunetelor precizate, a
duratelor de pătrime, optime, doime şi doime
cu punct, a pauzei de pătrime, în măsurile de
2/4 şi 3/4;
- conştientizarea elementelor muzicale
(început, sfârşit, repetiţii etc.);
- cântarea colectivă, cu dinamica şi tempo-ul
adecvate;
- interpretarea cântecelor cu „negative”;
- asocierea cu mişcări corporale;
- acompanierea cu jucării muzicale (toba,
lemne, clopoţel, maracas, trianglu, tamburină,
gong, castagneta);
- cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale),
utilizând instrumentul melodic ales, alternativ
şi concomitent;
- interpretarea vocal-instrumentală cu
acompaniamentul jucăriilor muzicale;
4 Măsura de două 1.5 - exersarea prin joc a mişcării pe cântec Resurse materiale: Observarea 1
pătrimi 1.7 (sugerate de text, de ritm şi de metru, de manual, caietul elevului, sistematică
„De-a soldaţii” 1.8 structura melodiei); casetofon, CD, cântecele Evaluare continuă
2.3 -perfecţionarea deprinderilor de cântare în din manual Evaluare
2.4 colectiv şi de tehnică vocală (emisie naturală, Resurse procedurale: reciprocă
2.6 dicţie, respiraţie); demonstraţia, exerciţiul,
2.7 - redarea fragmentară şi integrală a cântecelor explicaţia, conversaţia
din repertoriul propus respectând intonaţia euristică, jocul
corectă Forme de organizare:
- cântarea în colectiv, în grupuri mici şi activitate frontală,
individual; individuală, pe grupe
- asocierea poziţiei mâinii pe instrument cu
sunetul (6 sunete: la-sol-fa-mi-re-do);
- redarea instrumentală a cântecelor ce au
melodia în limitele sunetelor precizate, a
duratelor de pătrime, optime, doime şi doime

254
cu punct, a pauzei de pătrime, în măsurile de
2/4 şi 3/4;
- conştientizarea elementelor muzicale
(început, sfârşit, repetiţii etc.);
- cântarea colectivă, cu dinamica şi tempo-ul
adecvate;
- interpretarea cântecelor cu „negative”;
- asocierea cu mişcări corporale;
- acompanierea cu jucării muzicale (toba,
lemne, clopoţel, maracas, trianglu, tamburină,
gong, castagneta);
- cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale),
utilizând instrumentul melodic ales, alternativ
şi concomitent;
- interpretarea vocal-instrumentală cu
acompaniamentul jucăriilor muzicale;
5 Măsura de trei 1.5 - redarea fragmentară şi integrală a cântecelor Resurse materiale: Observarea 1
pătrimi 1.7 din repertoriul propus respectând intonaţia manual, caietul elevului, sistematică
„Ţara mea” 1.8 corectă casetofon, CD, cântecele Evaluare continuă
2.3 -perfecţionarea deprinderilor de cântare în din manual Evaluare
2.4 colectiv şi de tehnică vocală (emisie naturală, Resurse procedurale: reciprocă
2.6 dicţie, respiraţie); demonstraţia, exerciţiul,
2.7 - cântarea în colectiv, în grupuri mici şi explicaţia, conversaţia
individual; euristică, jocul
- exersarea prin joc a mişcării pe cântec Forme de organizare:
(sugerate de text, de ritm şi de metru, de activitate frontală,
structura melodiei); individuală, pe grupe
- asocierea poziţiei mâinii pe instrument cu
sunetul (6 sunete: la-sol-fa-mi-re-do);
- redarea instrumentală a cântecelor ce au
melodia în limitele sunetelor precizate, a
duratelor de pătrime, optime, doime şi doime
cu punct, a pauzei de pătrime, în măsurile de
2/4 şi 3/4;
- conştientizarea elementelor muzicale

255
(început, sfârşit, repetiţii etc.);
- cântarea colectivă, cu dinamica şi tempo-ul
adecvate;
- interpretarea cântecelor cu „negative”;
- asocierea cu mişcări corporale;
- acompanierea cu jucării muzicale (toba,
lemne, clopoţel, maracas, trianglu, tamburină,
gong, castagneta);
- cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale),
utilizând instrumentul melodic ales, alternativ
şi concomitent;
- interpretarea vocal-instrumentală cu
acompaniamentul jucăriilor muzicale;
6 Doimea cu punct 1.5 - perfecţionarea deprinderilor de cântare în Resurse materiale: Observarea 1
„Greieraşul” 1.7 colectiv şi de tehnică vocală (emisie naturală, manual, caietul elevului, sistematică
1.8 dicţie, respiraţie); casetofon, CD, cântecele Evaluare continuă
2.3 - redarea fragmentară şi integrală a cântecelor din manual Evaluare
2.4 din repertoriul propus respectând intonaţia Resurse procedurale: reciprocă
2.6 corectă demonstraţia, exerciţiul,
2.7 - cântarea în colectiv, în grupuri mici şi explicaţia, conversaţia
individual; euristică, jocul
- exersarea prin joc a mişcării pe cântec Forme de organizare:
(sugerate de text, de ritm şi de metru, de activitate frontală,
structura melodiei); individuală, pe grupe
- redarea instrumentală a cântecelor ce au
melodia în limitele sunetelor precizate, a
duratelor de pătrime, optime, doime şi doime
cu punct, a pauzei de pătrime, în măsurile de
2/4 şi 3/4;
- conştientizarea elementelor muzicale
(început, sfârşit, repetiţii etc.);
- cântarea colectivă, cu dinamica şi tempo-ul
adecvate;
- interpretarea cântecelor cu „negative”;
- asocierea cu mişcări corporale;

256
- acompanierea cu jucării muzicale (toba,
lemne, clopoţel, maracas, trianglu, tamburină,
gong, castagneta);
- cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale),
utilizând instrumentul melodic ales, alternativ
şi concomitent;
7 Jucării muzicale şi 1.5 - perfecţionarea deprinderilor de cântare în Resurse materiale: Observarea 1
instrumente 1.7 colectiv şi de tehnică vocală (emisie naturală, manual, caietul elevului, sistematică
muzicale de 1.8 dicţie, respiraţie); casetofon, CD, cântecele Evaluare continuă
percuţie 2.3 - redarea fragmentară şi integrală a cântecelor din manual Evaluare
„Cântecul tobei” 2.4 din repertoriul propus respectând intonaţia Resurse procedurale: reciprocă
2.6 corectă demonstraţia, exerciţiul,
2.7 - cântarea în colectiv, în grupuri mici şi explicaţia, conversaţia
individual; euristică, jocul
- exersarea prin joc a mişcării pe cântec Forme de organizare:
(sugerate de text, de ritm şi de metru, de activitate frontală,
structura melodiei); individuală, pe grupe
- asocierea poziţiei mâinii pe instrument cu
sunetul (6 sunete: la-sol-fa-mi-re-do);
- redarea instrumentală a cântecelor ce au
melodia în limitele sunetelor precizate, a
duratelor de pătrime, optime, doime şi doime
cu punct, a pauzei de pătrime, în măsurile de
2/4 şi 3/4;
- conştientizarea elementelor muzicale
(început, sfârşit, repetiţii etc.);
- cântarea colectivă, cu dinamica şi tempo-ul
adecvate;
- interpretarea cântecelor cu „negative”;
- asocierea cu mişcări corporale;
- acompanierea cu jucării muzicale (toba,
lemne, clopoţel, maracas, trianglu, tamburină,
gong, castagneta);
- cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale),
utilizând instrumentul melodic ales, alternativ

257
şi concomitent;
- interpretarea vocal-instrumentală cu
acompaniamentul jucăriilor muzicale;

1.5 -perfecţionarea deprinderilor de cântare în Resurse materiale: Observarea


8 Recapitulare 1.7 colectiv şi de tehnică vocală (emisie naturală, manual, caietul elevului, sistematică 1
1.8 dicţie, respiraţie); casetofon, CD, cântecele Evaluare continuă
2.3 - redarea fragmentară şi integrală a cântecelor din manual Evaluare
2.4 din repertoriul propus respectând intonaţia Resurse procedurale: reciprocă
2.6 corectă demonstraţia, exerciţiul,
2.7 - cântarea în colectiv, în grupuri mici şi explicaţia, conversaţia
individual; euristică, jocul
- exersarea prin joc a mişcării pe cântec Forme de organizare:
(sugerate de text, de ritm şi de metru, de activitate frontală,
structura melodiei); individuală, pe grupe
- asocierea poziţiei mâinii pe instrument cu
sunetul (6 sunete: la-sol-fa-mi-re-do);
- conştientizarea elementelor muzicale
(început, sfârşit, repetiţii etc.);
- cântarea colectivă, cu dinamica şi tempo-ul
adecvate;
- interpretarea cântecelor cu „negative”;
- asocierea cu mişcări corporale;
- acompanierea cu jucării muzicale (toba,
lemne, clopoţel, maracas, trianglu, tamburină,
gong, castagneta);
- cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale),
utilizând instrumentul melodic ales, alternativ
şi concomitent;
- interpretarea vocal-instrumentală cu
acompaniamentul jucăriilor muzicale;
9 Evaluare - probă de evaluare fişe de evaluare Evaluare 1
sumativă

258
Unitatea de învăţare: TIMBRUL MUZICAL
Nr. ore: 3 (2+ 1 evaluare)
Săptămânile: XXIII - XXV

Nr. O. Nr.
CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE DATA OBS
crt R. ore
1 Timbrul vocal 2.2. - cântarea vocală, vocal-instrumentală şi Resurse materiale: Observarea 1
instrumentală pe grupe (alternativ, în lanţ, în manual, caietul elevului, sistematică
„Concertul” dialog); cu solist şi cor casetofon, CD, cântecele Evaluare continuă
2.3. - alegerea cântecelor preferate; din manual Evaluare
Resurse procedurale: reciprocă
demonstraţia, exerciţiul,
explicaţia, conversaţia
euristică, jocul
Forme de organizare:
activitate frontală,
individuală, pe grupe
2 Timbrul 2.2. - cântarea vocală, vocal-instrumentală şi Resurse materiale: Observarea 1
instrumental instrumentală pe grupe (alternativ, în lanţ, în manual, caietul elevului, sistematică
dialog); cu solist şi cor casetofon, CD, cântecele Evaluare continuă
2.3. - alegerea cântecelor preferate; din manual Evaluare
2.4. - interpretarea cântecelor cu acompaniamentul Resurse procedurale: reciprocă
instrumentului mânuit de cadrul didactic; demonstraţia, exerciţiul,
explicaţia, conversaţia
euristică, jocul
Forme de organizare:
activitate frontală,
individuală, pe grupe
Recapitulare
Evaluare 1

259
Unitatea de învăţare: GENURI MUZICALE
Nr. ore: 4 (3 + 1 evaluare)
Săptămânile: XXVI -XXIX

Nr. CONŢINUTUR Nr.


O. R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt I ore
1 - audiţii muzicale Resurse materiale: Observarea 1
Cântecul 1.1 - comentarea şi analizarea lucrărilor audiate manual, caietul elevului, sistematică
propriu-zis din 1.2 - cântarea vocală, cu mişcări corporale casetofon, CD, cântecele
zonă 1.3 adecvate. din manual Evaluare continuă
2.1 Resurse procedurale:
2.4 demonstraţia, exerciţiul, Evaluare
Hora 2.6 explicaţia, conversaţia reciprocă
euristică, jocul
,,Foaie verde Forme de organizare:
siminoc’’ activitate frontală,
individuală, pe grupe

2 1.1 - audiţii muzicale Resurse materiale: Observarea 2


Genuri ale 1.2 - interpretarea unor colinde manual, caietul elevului, sistematică
folclorului 1.3 - exerciţii de interpretare în grupuri mici, casetofon, CD, cântecele
ocazional 2.1 frontal, individual din manual Evaluare continuă
2.4 Resurse procedurale:
2.6 demonstraţia, exerciţiul, Evaluare
Colinda – gen al explicaţia, conversaţia reciprocă
folclorului euristică, jocul
ocazional Forme de organizare:
activitate frontală,
,,Slobozi-ne, individuală, pe grupe
gazdă-n casă’’

,, Închinarea
păstorilor”
3 Genuri muzicale 1.1 - audierea şi compararea unor menuete Resurse materiale: Observarea 1
260
de factură cultă 1.2 accesibile cu valsul, cu executarea unor manual, caietul elevului, sistematică
1.3 mişcări de dans caracteristice acestora casetofon, CD, cântecele
Menuetul 2.1 - comentarea şi analizarea lucrărilor audiate din manual Evaluare continuă
2.4 Resurse procedurale:
2.6 demonstraţia, exerciţiul, Evaluare
explicaţia, conversaţia reciprocă
euristică, jocul
Forme de organizare:
activitate frontală,
individuală, pe grupe
5 Evaluare - probă de evaluare fişe de evaluare 1

Unitatea de învăţare: INTERPRETAREA


Nr. ore: 6 (5 + 1 evaluare)
Săptămânile: XXX – XXXV

Nr. O. Nr.
CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE DATA OBS
crt R. ore
1 Nuanţe 1.1 - lectura de texte ; Resurse materiale: Observarea 1
„Ecoul” 1.2 - discuţii despre viaţa şi opera marelui manual, caietul elevului, sistematică
1.3 compozitor; casetofon, CD Evaluare continuă
2.1 - audiţii muzicale ; Resurse procedurale: Evaluare
2.4 - exerciţii de tehnică vocală şi instrumentala; demonstraţia, exerciţiul, reciprocă
2.5 - exerciţii de intonaţie, de memorizare; explicaţia, conversaţia
- acompaniament ritmic; euristică, jocul
- exerciţii de scriere a semnelor grafice, Forme de organizare:
reprezentând înălţimea şi durata sunetelor activitate frontală,
muzicale, semnele de repetitie ; individuală, pe grupe

2 Tempo 2.5 - asocierea cu mişcări corporale; Resurse materiale: Observarea 1


„Leneşul” . - acompanierea cu jucării muzicale (toba, manual, caietul elevului, sistematică
lemne, clopoţel, maracas, trianglu, tamburină, casetofon, CD Evaluare continuă
gong, castagneta); Resurse procedurale: Evaluare

261
demonstraţia, exerciţiul, reciprocă
- cântarea pe grupe explicaţia, conversaţia
2.6 - cântarea în colectiv, în grupuri mici şi euristică, jocul
. individual; Forme de organizare:
1.1 activitate frontală,
. individuală, pe grupe
3 Cântarea 2.5 - asocierea cu mişcări corporale; Resurse materiale: Observarea 1
armonico- . - acompanierea cu jucării muzicale (toba, manual, caietul elevului, sistematică
polifonică lemne, clopoţel, maracas, trianglu, tamburină, casetofon, CD Evaluare continuă
„Dragă vrăbiuţă” gong, castagneta); Resurse procedurale: Evaluare
demonstraţia, exerciţiul, reciprocă
- cântarea pe grupe explicaţia, conversaţia
2.6 - cântarea în colectiv, în grupuri mici şi euristică, jocul
. individual; Forme de organizare:
1.1 activitate frontală,
. individuală, pe grupe
4 Recapitulare finală 1.1 - interpretarea cântecelor din repertoriu Resurse materiale: Observarea 2
1.2 - acompanierea cu jucării muzicale (toba, manual, caietul elevului, sistematică
1.3 lemne, clopoţel, maracas, trianglu, tamburină, casetofon, CD Evaluare continuă
2.1 gong, castagneta); Resurse procedurale: Evaluare
2.4 - cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale), exerciţiul, jocul reciprocă
2.5 utilizând instrumentul melodic ales, alternativ Forme de organizare:
şi concomitent; activitate frontală,
individuală, pe grupe
5 Evaluare - probă de evaluare fişe de evaluare Evaluare 1
sumativă

262
263
Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3919 / 20.04.2005

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII


CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ PENTRU CLASA A IV-A

EDUCAŢIE PLASTICĂ

Aprobat cu ordin al ministrului


nr. 3919 / 20.04.2005

Bucureşti, 2005

264
NOTA DE PREZENTARE

Prezentul document conţine programa şcolară a disciplinei Educaţie plastică pentru


clasa a IV-a, căreia îi sunt alocate 1-2 ore pe săptămână, în planul cadru de învăţământ.

Elementele de noutate ale prezentului curriculum vizează:


- asigurarea coerenţei longitudinale în raport cu programele şcolare de Educaţie
plastică pentru clasele I – a III-a;
- asigurarea echilibrului între exprimarea plastică bi- şi tridimensională;
- asigurarea suportului intuitiv pentru abordarea elementelor de limbaj plastic,
fără a se folosi denumirile ştiinţifice ale respectivelor categorii de conţinut;
- accentuarea aspectului de intenţionalitate în exprimarea plastică a elevilor;
- diversificarea tehnicilor specifice exprimării plastice, în cadrul sugestiilor
privind activităţile de învăţare, în scopul aprofundării cunoştinţelor
procedurale.

În acest context, cadrelor didactice le revine rolul de a adapta demersul didactic la


particularităţile motivaţionale, intelectuale şi fizice ale fiecărui elev. Astfel, se va evita
utilizarea temelor impuse, a demersurilor uniformizatoare. Evaluarea elevilor va include şi
elemente de autoevaluare, creând astfel premisele pentru formarea competenţelor critice
ulterioare.

I. OBIECTIVE CADRU

1. Cunoaşterea şi utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a


unor tehnici specifice artelor plastice
2. Analiza formelor, a culorilor şi a amestecurilor acestora, în mediul
înconjurător şi pe imagini
3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plasti
4. Exprimarea prin şi despre compoziţii plastice

265
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a


unor tehnici specifice artelor plastice
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IV-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
1.1. să utilizeze conştient diverse materiale - identificarea rezultatelor posibile ale utilizării
(culori de apă, tuşuri, creioane, pensule, diferitelor materiale, prin experiment practic;
plastilină etc.), în vederea obţinerii unor
rezultate anticipate
1.2. să utilizeze tehnicile specifice - identificarea unor tehnici adecvat utilizate, pe
materialelor selectate (tehnici ale reproduceri de artă şi pe lucrări ale elevilor;
culorilor de apă, tehnici mixte, tehnici
ale colajului etc.)
1.3 *să diversifice gama de tehnici de - investigarea rezultatelor obţinute prin
modelare utilizate, în funcţie de diversificarea tehnicilor de modelare.
rezultatele intenţionate

2. Analiza formelor, a culorilor şi a amestecurilor acestora, în mediul


înconjurător şi pe imagini
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IV-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
2.1. să compare rezultatele amestecurilor - observarea diversităţii de rezultate ale
cromatice şi acromatice, din punct de amestecării culorilor, în relaţie cu tehnica
vedere al tehnicii utilizate utilizată;
- exersarea obţinerii amestecurilor cromatice şi
acromatice, în diverse tehnici şi cu diverse
materiale;
2.2. să selecteze dominante cromatice, - compararea posibilităţilor de realizare a
culori sau dominante cromatice, în amestecurilor, în funcţie de materialele şi de
vederea folosirii unor tehnici sau a unor tehnicile utilizate;
combinaţii de tehnici, în funcţie de
rezultatul proiectat

266
2.3. să selecteze culori, nuanţe şi tonuri, în - exersarea obţinerii de dominante cromatice;
vederea obţinerii de dominante
cromatice
*2.4 să integreze în imagini plastice diverse - sintetizarea unor forme din natură în forme
. forme din natură plastice, liniare, cromatice sau modelate.

3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
3.1. să identifice elemente de limbaj plastic, - observarea elementelor de limbaj plastic ca
în diferite ipostaze (puncte, linii, pete elemente constitutive ale universului vizual;
cromatice şi valorice, forme)
3.2. să genereze puncte, linii, pete cromatice - obţinerea de elemente de limbaj., prin diverse
şi acromatice şi forme expresive tehnici şi în diverse materiale, în cadrul unor
activităţi individuale şi de grup;
3.2. să valorifice ipostazele elementelor de - realizarea de figurări, cu ajutorul elementelor de
limbaj plastic, în reprezentări expresive limbaj plastic, după natură şi imaginate;
intenţionate
*3. să exprime clar şi coerent un - exersarea obţinerii de expresivităţi, prin
4. mesaj intenţionat, valorificând combinarea elementelor de limbaj plastic.
integrat caracteristicile
elementelor de limbaj plastic

4. Exprimarea prin şi despre compoziţii plastice

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a IV-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
4.1. să compună spaţiul plastic valorificând - compunerea suprafeţei plastice cu ajutorul
potenţialul expresiv al elementelor de elementelor de limbaj plastic;
limbaj plastic, conform propriilor
intenţii
4.2. să valorifice ipostazele elementelor de - realizarea de figurări după natură şi imaginate,
limbaj plastic, în reprezentări expresive utilizând elemente de limbaj plastic;
intenţionate
4.3. să realizeze compoziţii într-o dominantă - identificarea unor moduri diferite de organizare a
cromatică intenţionată spaţiului plastic şi a dominantelor cromatice
utilizate, pe reproduceri de artă şi pe lucrări ale
elevilor;
4.4. să organizeze spaţiul plastic liniar şi/sau - realizarea de compoziţii după diferite sugestii
cromatic, cu accent pe valoarea tematice, folosind linii şi forme plastice
expresivă a dominantei cromatice intenţionate, în dominante cromatice;
4.5. să aprecieze modul de utilizare a - dialog dirijat pe tema comunicării în limbaj
elementelor de limbaj plastic, în plastic;
propriile lucrări şi în lucrările celorlalţi
*4. să modeleze forme tridimensionale, - sugerarea ideilor şi a sentimentelor cu ajutorul
267
6. care să exprime clar mesajul formelor tridimensionale.
intenţionat

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
 Materiale de lucru şi folosirea lor (tehnici specifice artelor plastice)
 Amestecurile cromatice şi acromatice. Dominanta cromatică
 Elemente de limbaj plastic: punctul, linia, pata cromatică şi acromatică, plată şi vibrată,
forma
 *Forme naturale şi forme elaborate în compoziţia plastică
 Potenţialul expresiv al elementelor de limbaj plastic, în comunicarea vizuală

268
STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ
la finele învăţământului primar

Obiectiv cadru Standard


1. Cunoaşterea şi utilizarea S1. Selectarea tehnicilor şi a materialelor necesare
materialelor, a instrumentelor de pentru realizarea unei compoziţii plastice cu
lucru şi a unor tehnici specifice mesaj intenţionat.
artelor plastice S2. Aplicarea unor tehnici specifice artelor plastice,
în funcţie de rezultatul planificat şi de condiţiile
concrete de realizare.

2. Analiza formelor, a culorilor şi a S3. Identificarea culorilor şi a amestecurilor acestora,


amestecurilor acestora, în mediul pe reproduceri de artă şi în natură.
înconjurător şi pe imagini S4. Localizarea culorilor şi a amestecurilor acestora
pe cercul cromatic.
S5. Descrierea formelor identificate pe reproduceri
de artă şi în natură, din punct de vedere al
expresivităţii şi al potenţialului decorativ al
acestora.

3. Cunoaşterea şi utilizarea S6. Recunoaşterea unor elemente de limbaj plastic,


elementelor de limbaj plastic pe lucrări ale elevilor şi pe reproduceri de artă.
S7. Generarea elementelor de limbaj plastic în
exerciţii dirijate.
S8. Realizarea tonurilor din amestecul culorii cu alb
sau negru.
S9. Realizarea de dominante cromatice, folosind
culori şi amestecurile acestora.

4. Exprimarea prin şi despre S10. Organizarea intenţionată de compoziţii, cu


compoziţii plastice ajutorul elementelor de limbaj plastic.
S11. Realizarea de compoziţii pe o temă dată,
organizând intenţionat spaţiul plastic, folosind
potenţialul expresiv al liniilor şi al culorilor.
S12. Formularea de opinii argumentate referitoare la
propriile compoziţii plastice (claritatea mesajului
intenţionat, ipostaze ale elementelor de limbaj
plastic folosite sau dominanta cromatică, sau
amestecuri cromatice şi acromatice folosite).

269
Aria curriculară: ARTE
Disciplina de învăţământ:EDUCAŢIE PLASTICÂ
Clasa: a IV-a
Varianta de curriculum: CURRICULUM NUCLEU
Nr de ore: 1 oră/săptămână
Nr. total ore: 35

Unit. de Ob. de Conţinuturi Nr Perioada Obs.


învăţare referinţă ore
I. Materiale 1.1 1. Reactualizarea materialelor, 1 3
şi tehnici de 1.2 instrumentelor şi tehnicilor de lucru
lucru 1.3 specifice educaţiei plastice – exerciţii de
3.2 aplicare a tehnicii acuarelei
3.3 2. Peisaj de toamnă 1
4.2 3.Evaluare 1
4.3
4.5
II. 1.1 1. Ne jucăm cu culorile 1 4
Amestecuri 2.1 2.Să amestecăm culorile cu nonculorile 1
de culori şi 2.2 3. Monocromie 1
nonculori 2.3 4. Evaluare 1
2.4
4.1
III. 1.1 1. Decor nonfigurativ în culori calde, cu 1 3
Dominanţa 1.2 dominanta roşu (oranje, galben)
de culoare şi 1.3 2. Decor nonfigurativ cu culori reci, 1
semnificaţia 3.2 dominanta la alegere
ei 3.3 3. Evaluare 1
4.2
4.3
4.5
IV. Punctul 1.1 1. Decor în culori (dactilo – pictură) 1 3
2.4 2. Ninge – compoziţie acuarelă 1
4.1 3. Evaluare 1

270
Unit. de învăţare Ob. de Conţinuturi Nr. Perioada Obs.
referinţă de
ore
IV. Punctul şi 3.2 1. Punctul plastic 1 7
elementele de 3.3 2. Portret de fată 1
limbaj plastic 3.4 3. Decor cromatic (linii) 1
4.1 4. Glastra cu flori 1
4.2 5. Semnul de carte 1
4.3 6. Mozaic 1
4.4 7. Evaluarea lucrărilor 1
V. Forme 2.4 1. Peisaj de primăvară 1 8
naturale şi forme 3.3 2. Dominanţa de culoare 1
elaborate 4.1 3. Cais înflorit (roz-iubire) 1
4.2 4. Colajul 1
5. Fuzionarea culorilor 1
6. Compoziţia plastică 1
7. Flori de primăvară 1
8. Evaluarea lucrărilor 1
VI. Potenţialul 1.2 1. Friza decorativă 2 7
expresiv al 2.1 2. Câmp cu maci 1
elementelor de 2.2 3. Compoziţia liberă 1
limbaj plastic 3.1 4. Peisaj de vară 1
3.4 5. Vara la mare 1
4.3 6. Evaluarea lucrărilor 1
4.5

271
Semestrul I

Unitatea de învăţare: MATERIALE ŞI TEHNICI DE LUCRU


Nr. ore: 3 (2 + 1 evaluare)
Săptămânile: I – III

Nr. O. Nr.
CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt R. ore
1 Cunoaşterea 1.1 - exerciţii cu diferite materiale (pastile, tuburi, Resurse materiale: - probă practică 1
materialelor şi a 1.2 pensule, vasul de apă, carioca, pastel, hârtie tuburi, pastile, pensule,
instrumentelor . colorată) şi tehnici de lucru (acuarela, guaşă, carioca, acuarele, - observare
specifice educaţiei tempera, colaj, mixtă) tempera, guaşă, vasul de sistematică
plastice - exerciţii de aşternere a culorilor pe suport apă, prosopelul, punga
umed sau uscat cu diferite instrumente specială, blocul de - analiză şi
desen, planşe apreciere
exemplificative
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
observarea dirijată,
exerciţiul
Forme de
organizare: frontal,
individual

2 Cunoaşterea 1.1 - compoziţie figurativă sau nonfigurativă Resurse materiale: - probă practică 1
modului de 1.2 realizată cu diferite materiale şi tehnici de tuburi, pastile, pensule,
utilizare a . lucru carioca, acuarele, - observare
materialelor tempera, guaşă, vasul de sistematică
apă, prosopelul, punga
specială, blocul de desen, - analiză şi

272
planşe exemplificative apreciere
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
observarea dirijată,
exerciţiul
frontal, individual
3 Evaluare 1.1 - expoziţie de lucrări conversaţia, - analiză şi 1
1.2 observarea dirijată apreciere
. frontal, individual - evaluare
sumativă

Unitatea de învăţare: AMESTECURI DE CULORI ŞI NONCULORI


Nr. ore: 4 (3 + 1 evaluare)
Săptămânile: IV – VII

Nr. O. Nr.
CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt R. ore
1 Ne jucăm cu 2.1 - exerciţii de identificare a culorilor din Resurse materiale: - probă practică 1
culorile! 2.2 steaua culorilor tuburi, pastile, pensule,
-culori calde 2.3 - exerciţii de recunoaştere a culorilor primare carioca, acuarele, - observare
-culori reci şi a celor binare tempera, guaşă, vasul de sistematică
-culori primare - dialog provocat privind semnificaţia apă, prosopelul, punga
-culori binare culorilor specială, blocul de desen, - analiză şi
-nonculorile - exerciţii de recunoaştere a culorilor calde şi planşe exemplificative apreciere
a celor reci Resurse procedurale:
- identificarea culorilor primare şi a celor conversaţia, explicaţia,
binare în steaua culorilor, pe lucrări plastice, observarea dirijată,
reproduceri de artă sau în natură exerciţiul
- dialog provocat privind semnificaţia frontal, individual
culorilor (pe imagini, reproduceri de artă)
- exerciţii de obţinere a culorilor binare (oranj,
verde, violet) pe baza amestecurilor dintre
culorile primare
- spaţiu plastic în care se vor folosi culorile

273
primare şi binare
- se identifică şi se folosesc nonculorile
- spaţiu plastic în care se folosesc aceste grupe
de culori: „Copii”, „Case”
2 Să amestecăm - exerciţii de identificare şi folosire a Resurse materiale: - probă practică 1
culorile cu non 2.1 nonculorilor tuburi, pastile, pensule,
culorile! 2.2 - dialog privind semnificaţia nonculorilor şi carioca, acuarele, - observare
2.3 rolul lor în realizarea unui spaţiu plastic tempera, guaşă, vasul de sistematică
- spaţiu plastic realizat numai prin folosirea apă, prosopelul, punga
nonculorilor: „Copaci şi case” specială, blocul de desen, - analiză şi
planşe exemplificative apreciere
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
observarea dirijată,
exerciţiul
frontal, individual

3 Monocromie - exerciţiu de combinare a celor două Resurse materiale: - probă practică 1


2.1 nonculori în proporţii diferite tuburi, pastile, pensule,
2.2 - exerciţiu de combinare în proporţii diferite a carioca, acuarele, - observare
2.3 două culori opuse în steaua culorilor tempera, guaşă, vasul de sistematică
- exerciţii de identificare a griurilor valorice apă, prosopelul, punga
pe lucrări, planşe didactice, reproduceri de specială, blocul de desen, - analiză şi
artă planşe exemplificative apreciere
- exerciţiu – joc de creare a unui spaţiu plastic Resurse procedurale:
folosind griurile: „Pietricele” conversaţia, explicaţia,
- exerciţii de identificare a nuanţelor unei observarea dirijată,
culori pe planşe, reproduceri de artă exerciţiul
- exerciţiu – joc de obţinere a nuanţelor prin frontal, individual
amestecul a două culori vecine în steaua
culorilor
- exerciţiu – joc de nuanţare bilaterală a unei
culori: „Valuri”
10 Evaluare 2.1 Realizarea unei expoziţii de lucrări cu tema: Resurse procedurale: - probă practică 1
2.2 „Sărbători în culori” conversaţia, observarea - analiză şi
274
2.3 dirijată apreciere

Unitatea de învăţare: DOMINANTA CROMATICĂ


Nr. ore: 4 (3 + 1 evaluare)
Săptămânile: VIII - XI

Nr. O. Nr.
CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt R. ore
1 Dominanta de 2.1 - exerciţii de descoperire a culorii dominante Resurse materiale: - probă practică 1
culoare 2.2 din modelele prezentate: planşe didactice, tuburi, pastile, pensule,
2.3 lucrări, reproduceri de artă carioca, acuarele, - observare
- Exerciţiu de descoperire a semnificaţiei tempera, guaşă, vasul de sistematică
proporţiei culorilor în compoziţiile prezentate apă, prosopelul, punga
- exerciţiu – joc de realizare a unui spaţiu specială, blocul de desen, - analiză şi
plastic, urmărind obţinerea unei dominante planşe exemplificative apreciere
cromatice prin folosirea unei culori în Resurse procedurale:
cantitate mai mare, atât ca amestec, cât şi ca conversaţia, explicaţia,
întindere pe suprafaţa planşei: „Fluturi şi observarea dirijată,
flori” exerciţiul
frontal, individual
2 Dominanta pe 2.1 - exerciţii de descoperire a culorii dominante Resurse materiale: - probă practică 1
nuanţe şi tonuri 2.2 din modelele prezentate: planşe didactice, tuburi, pastile, pensule,
calde 2.3 lucrări, reproduceri de artă carioca, acuarele, - observare
- exerciţiu de descoperire a semnificaţiei tempera, guaşă, vasul de sistematică
proporţiei culorilor calde în compoziţiile apă, prosopelul, punga
prezentate specială, blocul de desen, - analiză şi
- compoziţie plastică figurativă sau planşe exemplificative apreciere
nonfigurativă, folosind nuanţele şi tonurile Resurse procedurale:
culorilor calde şi stabilirea unei dominante pe conversaţia, explicaţia,
culori calde: „Zi cu soare” observarea dirijată,
exerciţiul
frontal, individual
3 Dominanta pe 2.1 - exerciţii de descoperire a culorii dominante Resurse materiale: - probă practică 1
nuanţe şi tonuri 2.2 din modelele prezentate: planşe didactice, tuburi, pastile, pensule,

275
reci 2.3 lucrări, reproduceri de artă carioca, acuarele, - observare
- exerciţiu de descoperire a semnificaţiei tempera, guaşă, vasul de sistematică
proporţiei culorilor reci în compoziţiile apă, prosopelul, punga
prezentate specială, blocul de desen, - analiză şi
- compoziţie plastică figurativă sau planşe exemplificative apreciere
nonfigurativă, folosind nuanţele şi tonurile Resurse procedurale:
culorilor reci şi stabilirea unei dominante pe conversaţia, explicaţia,
culori reci: „Iarna pe uliţă” observarea dirijată,
exerciţiul
frontal, individual
4 Evaluare 2.1 - realizarea unei expoziţii de lucrări cu tema: Resurse materiale: - probă practică 1
2.2 „Dominanta de culoare” tuburi, pastile, pensule, - observare
2.3 carioca, acuarele, sistematică
tempera, guaşă, vasul de - analiză şi
apă, prosopelul, punga apreciere
specială, blocul de desen, - evaluare
planşe exemplificative sumativă
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
observarea dirijată,
exerciţiul
frontal, individual

276
Unitatea de învăţare: ELEMENTE DE LIMBAJ PLASTIC
Nr. ore: 10 (9+ 1 evaluare)

Nr. O. Nr.
CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt R. ore
1 Rolul punctului şi 3.1 - exerciţii de recunoaştere şi diferenţiere a Resurse materiale: - probă practică 1
al liniei în 3.2 punctului ca element de construcţie (contur) şi tuburi, pastile, pensule,
compoziţiile 3.3 ca element decorativ carioca, acuarele, - observare
plastice 4.5 - identificarea punctului ca element de limbaj tempera, guaşă, vasul de sistematică
plastic, observându- se ce poate exprima el apă, prosopelul, punga
- compunerea unui spaţiu plastic in care să se specială, blocul de desen, - analiză şi
evidenţieze punctul ca element de limbaj planşe exemplificative apreciere
plastic: „Pădure iarna” Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
observarea dirijată,
exerciţiul
frontal, individual
Evaluare 1

XIV -XX

2 Linia cu rol - exerciţii de recunoaştere şi diferenţiere a Resurse materiale: - probă practică 1


constructiv şi liniei ca element de construcţie (contur) şi ca tuburi, pastile, pensule,
decorative element decorativ carioca, acuarele, - observare
- observarea rolului liniei (dreaptă, curbă sau tempera, guaşă, vasul de sistematică
frântă) ca element de construcţie (folosită în apă, prosopelul, punga

277
precizarea contururilor) pe planşe didactice, specială, blocul de desen, - analiză şi
reproduceri de artă planşe exemplificative apreciere
- observarea rolului liniei ca element Resurse procedurale:
decorativ (pe ţesături, imprimeuri, vase de conversaţia, explicaţia,
ceramică, lucrări arhitecturale decorative etc.) observarea dirijată,
- realizarea unui spaţiu plastic în care se va exerciţiul
evidenţia rolul constructiv al liniei: „Flori frontal, individual
pentru mama”
3 Compoziţie - observarea rolului liniei ca element Resurse materiale: - probă practică 1
plastică din care 3.1 decorativ (pe ţesături, imprimeuri, vase de tuburi, pastile, pensule,
reiese rolul 3.2 ceramică, lucrări arhitecturale decorative etc.) carioca, acuarele, - observare
decorativ şi 3.3 - compunerea unei suprafeţe decorative cu tempera, guaşă, vasul de sistematică
decorativ al liniei 4.5 ajutorul liniei ca element de limbaj plastic: apă, prosopelul, punga
„Chenarul” specială, blocul de desen, - analiză şi
planşe exemplificative apreciere
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
observarea dirijată,
exerciţiul
frontal, individual
4 Pata cromatică şi 3.1 - dialog provocat privind semnificaţia petei de Resurse materiale: - probă practică 2
acromatică 3.2 culoare ca element de limbaj plastic tuburi, pastile, pensule,
3.3 - exerciţii de identificare a petei picturale carioca, acuarele, - observare
(vibrate) şi a petei uniforme (plate) de pe tempera, guaşă, vasul de sistematică
4.5 reproduceri ale unor picturi, planşe didactice, apă, prosopelul, punga
lucrări specială, blocul de desen, - analiză şi
- exerciţiu – joc de obţinere a petei picturale planşe exemplificative apreciere
aşternerea pe hârtie a pensulei încărcate cu Resurse procedurale:
două – trei culori care nu sunt prea conversaţia, explicaţia,
amestecate, obţinând efecte deosebite: „Joc” observarea dirijată,
exerciţiul
frontal, individual
5 Pata plată şi pata 3.1 - exerciţii de identificare a petei picturale Resurse materiale: - probă practică 2
vibrată 3.2 (vibrate) de pe reproduceri ale unor picturi, tuburi, pastile, pensule,
3.3 planşe didactice, lucrări. carioca, acuarele, - observare
278
- exerciţii de descoperire a diferenţelor dintre tempera, guaşă, vasul de sistematică
4.5 pata uniformă (plată) şi cea picturală (vibrate) apă, prosopelul, punga
- crearea unei suprafeţe plastice figurative sau specială, blocul de desen, - analiză şi
nonfigurative, folosind pata picturală (vibrată) planşe exemplificative apreciere
obţinută prin nuanţare, tonuri, fluidizarea Resurse procedurale:
culorii, în tehnici diferite: „Peisaj” conversaţia, explicaţia,
observarea dirijată,
exerciţiul
frontal, individual
6 Evaluare 3.1 - organizarea unei expoziţii de lucrări cu tema Resurse procedurale: - probă practică 1
3.2 „Culori de primăvară” conversaţia, observarea - observare
3.3 dirijată sistematică
frontal, individual - analiză şi
4.5 apreciere
- evaluare
sumativă

Unitatea de învăţare: FORME ELABORATE ÎN COMPOZIŢIA PLASTICĂ


Nr. ore: 8 (7 + 1 evaluare)
Săptămânile: XXI – XXVIII

Nr. O. Nr.
CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt R. ore
1 Compoziţie liberă 2.1 - recunoaşterea elementelor de limbaj plastic tuburi, pastile, pensule, - probă practică 4
– folosirea 2.2 învăţate (punctul, linia, forma, pata de carioca, acuarele,
elementelor de 2.3 culoare) în lucrări şi reproduceri de artă tempera, guaşă, vasul de - observare
limbaj plastic 3.1 - dialog privind identificarea rolului apă, prosopelul, punga sistematică
3.2 elementelor de limbaj plastic în organizarea specială, blocul de
3.3 spaţiului plastic observat desen, planşe - analiză şi
- compoziţie plastică vizând organizarea exemplificative apreciere
echilibrată a unei suprafeţe prin folosirea o Resurse
formelor elaborate: -Cais înflorit procedurale: conversaţia,
-Flori de primăvară explicaţia, observarea

279
-Dominanta de culoare dirijată, exerciţiul
-Colajul frontal, individual
2 Compoziţie pe 2.1 - organizarea unui spaţiu plastic folosind Resurse materiale: - probă practică 3
suport umed 2.2 tehnica amestecului culorilor pe suportul tuburi, pastile, pensule,
2.3 umed (fuzionarea), obţinând efecte carioca, acuarele, - observare
3.1 deosebite: tempera, guaşă, vasul de sistematică
3.2 - Friză decorativă apă, prosopelul, punga
3.3 - Câmp înverzit specială, blocul de desen, - analiză şi
- Peisaj de vară planşe exemplificative apreciere
- Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
observarea dirijată,
exerciţiul
frontal, individual
3 Evaluare 2.1 - realizarea unei expoziţii cu lucrări intitulate: Resurse procedurale: - probă practică 1 .
2.2 „Bucurii” conversaţia, observarea - observare
2.3 dirijată sistematică
3.1 frontal, individual - analiză şi
3.2 apreciere
3.3 - evaluare
sumativă

280
Unitatea de învăţare: POTENŢIALUL EXPRESIV AL ELEMENTELOR DE LIMBAJ PLASTIC ÎN COMUNICAREA VIZUALĂ
Nr. ore: 7 (6 + 1 evaluare)
Săptămânile: XXIX – XXXV

Nr. CONŢINUTUR Nr.


O. R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS
crt I ore
1 Compoziţie 1.1 - recunoaşterea amestecurilor (nuanţe, tonuri, Resurse materiale: - probă practică 1
figurativă – 4.1 griuri) în lucrări şi reproduceri de artă tuburi, pastile, pensule,
elementele de 4.2 - reliefarea semnificaţiei culorilor, a carioca, acuarele, - observare
limbaj plastic şi 4.3 îmbinărilor şi a proporţiei culorilor într-un tempera, guaşă, vasul de sistematică
amestecurile de 4.3 spaţiu plastic observat apă, prosopelul, punga
culori şi 4.4 - Compoziţie plastică figurativă, folosind specială, blocul de desen, - analiză şi
nonculori 4.5 elementele de limbaj plastic studiate şi planşe exemplificative apreciere
amestecurile de culori şi nonculori: „În Resurse procedurale:
ogradă” conversaţia, explicaţia,
observarea dirijată,
exerciţiul
frontal, individual
2 Compoziţie 1.1 - recunoaşterea amestecurilor (nuanţe, tonuri, Resurse materiale: - probă practică 2
nonfigurativă – 4.1 griuri) în lucrări şi reproduceri de artă tuburi, pastile, pensule,
dominanta de 4.2. - reliefarea semnificaţiei culorilor, a carioca, acuarele, - observare
culoare 4.3. îmbinărilor şi a proporţiei culorilor într-un tempera, guaşă, vasul de sistematică
4.4. spaţiu plastic observat apă, prosopelul, punga
4.5. - compoziţie plastică nonfigurativă, folosind specială, blocul de desen, - analiză şi
nuanţele şi tonurile culorilor şi stabilirea unei planşe exemplificative apreciere
dominante pe culori calde sau reci: „Peisaj de Resurse procedurale:
mai”, „Pe un picior de plai” conversaţia, explicaţia,
observarea dirijată,
exerciţiul
frontal, individual
281
3 Organizarea 1.1 - recunoaşterea elementelor de limbaj plastic Resurse materiale: - probă practică 1
echilibrată a 4.1 învăţate (punctul, linia, forma, pata de tuburi, pastile, pensule,
suprafeţei – 4.2. culoare) în lucrări şi reproduceri de artă carioca, acuarele, - observare
folosirea 4.3. - reliefarea semnificaţiei culorilor, a tempera, guaşă, vasul de sistematică
nuanţelor şi a 4.4 îmbinărilor şi a proporţiei culorilor într-un apă, prosopelul, punga
tonurilor, diverse 4.5 spaţiu plastic observat specială, blocul de desen, - analiză şi
instrumente de - compoziţie figurativă – organizarea planşe exemplificative apreciere
lucru echilibrată a unei suprafeţe folosind diferite Resurse procedurale:
instrumente şi tehnici de lucru: „În univers” conversaţia, explicaţia,
observarea dirijată,
exerciţiul
frontal, individual
4 Tehnica 1.1 - trasarea figurilor geometrice în cadrul hârtie glasată, lipici, - probă practică 2
Tangram. Colaj 4.1 pătratului bloc de desen, foarfeca
4.2. - decuparea şi asamblarea figurilor geometrice o Resurse - observare
4.3. pe suport de hârtie procedurale: conversaţia, sistematică
4.4 - lipirea figurilor geometrice şi realizarea explicaţia, observarea
4.5 lucrării „Căsuţa bunicilor” dirijată, exerciţiul - analiză şi
frontal, individual apreciere
5 Evaluare - realizarea unei expoziţii cu lucrările conversaţia, 1
executate observarea dirijată - analiză şi
frontal, individual apreciere
- evaluare
sumativă

282
283
Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3919 / 20.04.2005

M I N I S T E R U L E D U C AŢ I E I Ş I C E R C E T Ă R I I

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA A IV-A

EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ

Aprobat prin ordin al ministrului


Nr. 3919 & 20.04.2005

Bucureşti, 2005

284
NOTĂ DE PREZENTARE
Revizuirea programelor şcolare pentru clasele a III-a şi a IV-a, la nivelul ariei curriculare
”Tehnologii”, a avut în vedere racordarea, încă din învăţământul primar, a obiectivelor şi a
conţinuturilor învăţării la cerinţele formulate pentru educaţia de bază. Se creează astfel premisele
ca, pe parcursul şcolarităţii obligatorii, toţi elevii să dobândească un sistem de cunoştinţe, abilităţi şi
atitudini care să le faciliteze viitoarea integrare în viaţa socială şi profesională. Rezultatul este
benefic atât pentru individ cât şi pentru societate.
Planurile-cadru de învăţământ în vigoare cuprind Educaţia tehnologică ca disciplină de
trunchi comun atât în învăţământul primar cât şi în cel gimnazial. Prin urmare proiectarea
curriculum-ului acestei discipline pentru cele două etape de şcolaritate impune asigurarea coerenţei
orizontale şi verticale. Prin modificările pe care le aduce noul curriculum, comparativ cu cel
anterior, s-a avut în vedere asigurarea corelaţiei între ceea ce au învăţat elevii în clasele I - a II-a, la
disciplina Abilităţi practice, şi ceea ce se urmăreşte prin noile programe şcolare de Educaţie
tehnologică pentru clasele a V-a – a VIII-a. S-a mai avut în vedere faptul că educaţia tehnologică
are un caracter interdisciplinar.
Curriculum-ul de Educaţie tehnologică pentru clasa a IV-a conţine:
 Obiectivele cadru;
 Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare;
 Conţinuturile învăţării;
 Standardele curriculare pentru finele învăţământului primar, reprezentând reperele
necesare pentru construirea descriptorilor de performanţă în vederea evaluării
rezultatelor învăţării la finele acestei etape a şcolarităţii obligatorii.
Care sunt schimbările?
- extinderea ariei de cuprindere a obiectivului cadru 4 – „Dezvoltarea simţului practic, a
celui estetic şi a responsabilităţii pentru modificarea mediului natural, ca răspuns la
nevoile şi dorinţele oamenilor” – pentru sporirea şi accentuarea
componentei valoric-atitudinale a disciplinei;
- reformularea unor obiective de referinţă, pentru a exprima clar şi concret ce se aşteaptă
ca elevul să ştie să facă, în progresie, de la o clasă la alta;
- completarea şi diversificarea exemplelor de activităţi de învăţare – pentru a veni în
sprijinul cadrului didactic în proiectarea, pregătirea şi desfăşurarea activităţii la clasă;
- introducerea categoriei de conţinuturi ale învăţării ”Sugestii de produse ce pot fi
realizate”, în locul categoriei ”Subiecte orientative” – pentru dezvoltarea creativităţii şi
pentru valorificarea tradiţiilor şi a experienţelor pozitive locale.

OBIECTIVE CADRU

1. Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile


2. Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple
3. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs
4. Dezvoltarea simţului practic, estetic şi a responsabilităţii pentru modificarea mediului
natural, ca răspuns la nevoile şi dorinţele oamenilor

285
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a IV-a, Pe parcursul clasei a IV-a, se recomandă următoarele
elevul va fi capabil: activităţi:
1.1 să observe relaţii între părţile - identificarea relaţiilor dintre plantele şi
componente ale unui sistem animalele care trăiesc într-un anumit mediu de
familiar viaţă (terestru, acvatic), pentru a realiza
albume, colaje etc., *pentru a reproduce
condiţiile de viaţă în cazul amenajării unor
acvarii/ terarii;
- realizarea de colecţii diverse de mostre de
roci, soluri dintr-un anumit areal, de plante şi
componente ale acestora (rădăcini, tulpini, frunze, flori,
seminţe), de esenţe lemnoase etc., din perspectiva
investigării acestora în cadrul unităţilor
tematice;
- depozitarea colecţiilor în locuri special amenajate,
etichetarea lor etc.;
- observarea unor schimbări/ transformări în
mediile de viaţă, în funcţie de felul prin care
omul acţionează asupra lor;
1.2 să combine tehnici şi - folosirea corectă a tehnicilor: împletire manuală, cu
instrumente variate în vederea croşetă sau andrele; cusut; *croitorie; folosirea corectă
îndeplinirii unui scop propus a tehnicilor legate de cultura plantelor *şi de
creşterea animalelor;
- reprezentarea prin construcţii etc. a unor
fenomene observate în mediu;
- utilizarea unor instrumente (riglă gradată, ruletă, vase
de capacităţi diverse, *cronometru, *termometre), în
scopul determinării unor proprietăţi ale corpurilor/
fenomenelor investigate şi verificării propriilor estimări
etc.;
- exerciţii-joc folosind tehnica TANGRAM (jocul celor
şapte figuri geometrice);
*1.3 să utilizeze tehnicile învăţate - înfrumuseţarea clasei, a şcolii şi a locuinţei personale.
în înfrumuseţarea mediului
apropiat

2. Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


2.1 să creeze produse utile în viaţa - obţinerea de obiecte folosind tehnica Origami;
de zi cu zi, după un plan - prezentarea sub formă de produs a observaţiilor
stabilit, combinând tehnicile experimentale realizate la ştiinţe, geografie etc.;
286
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
învăţate sau *alte tehnici - respectarea regulilor de protecţia muncii în timpul
lucrului;
- construirea unor instrumente de măsură simple, în
scopul utilizării lor în activităţile obişnuite sau în
investigaţii practice (balanţa, ceasul etc.);
- elaborarea de proiecte simple pentru amenajarea unor
spaţii, pentru realizarea unor obiecte de design
vestimentar etc.;
- proiectarea unor mijloace de transport pe apă, în urma
studiului efectuat asupra condiţiei de plutire pe apă a
unor corpuri din materiale diferite;
- ameliorarea condiţiilor de cultivare a anumitor
plante/ de creştere a anumitor animale, în
urma observaţiilor asupra mediului;
- construirea unui acvariu, terariu, răsadniţe/ sere pentru
studiul modificărilor suferite de un animal/ plantă şi/
sau a influenţei factorilor de mediu;
2.2 să aprecieze calitatea unui - analiza produsului obţinut, după criterii funcţionale,
produs finit, în funcţie de estetice şi economice.
criterii date
3. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a IV-a, Pe parcursul clasei a IV-a, se recomandă următoarele
elevul va fi capabil: activităţi:
3.1 să-şi asume anumite roluri în - jocuri de rol;
proiectarea, executarea şi - identificarea conţinutului activităţilor ce urmează să se
evaluarea unui produs desfăşoare;
- fixarea rolului în echipă în funcţie de interesele şi
aptitudinile individuale;
- analiza critică a produsului obţinut, în funcţie de
efortul individual şi colectiv depus;
3.2 să manifeste iniţiativă în - aplicarea ideilor personale în realizarea de produse în
relaţiile interpersonale, în cadrul unui grup.
grupul de lucru în care îşi
desfăşoară activitatea
4. Dezvoltarea simţului practic, estetic şi a responsabilităţii pentru
modificarea mediului natural, ca răspuns la nevoile şi dorinţele
oamenilor

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a IV-a, Pe parcursul clasei a IV-a, se recomandă următoarele
elevul va fi capabil: activităţi:
4.1 să rezolve probleme practice - repararea unor obiecte;
din realitatea cotidiană, - întreţinerea rechizitelor şcolare, a mobilierului clasei
utilizând tehnicile învăţate etc.;
- derularea de proiecte integrate, urmărind educaţia
pentru calitate;
287
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IV-a, Pe parcursul clasei a IV-a, se recomandă următoarele
elevul va fi capabil: activităţi:
*4.2 să folosească în mod economic - realizarea de miniproiecte în care elevii să îmbine
resursele (timp, spaţiu, cunoştinţele dobândite;
instrumente de lucru, resurse - estimarea costurilor unor produse pe care ar dori să le
umane) pentru realizarea unei realizeze;
sarcini
4.3 să contribuie, prin activităţi - realizarea unor albume, postere, colaje, machete etc.
practice, la prevenirea poluării reflectând observaţii proprii, din perspectiva
mediului în care trăiesc investigării unor surse de deteriorare a mediului
apropiat, a risipei de resurse naturale, a colectării
deşeurilor etc.;
- *organizarea unor concursuri de colaje având ca
subiect modificările unui areal sub influenţa omului,
efectele nocive ale acţiunilor sale, ale poluării asupra
mediului şi asupra vieţii sale;
- adoptarea unor reguli de conduită faţă de mediu, prin
amenajarea şi întreţinerea spaţiului verde din curtea
şcolii/ acasă (balcon, grădiniţă), îngrijirea plantelor şi/
*sau animalelor de la colţul viu al clasei, colectarea şi
depozitarea deşeurilor dintr-un anumit areal etc.;
- *organizarea unui concurs de proiecte (compoziţii pe
teme ştiinţifice, postere, planşe, materiale publicitare,
machete etc.) privind efecte nocive ale mediului asupra
propriului organism, din perspectiva popularizării în
colectivitate, informării responsabililor locali etc.

288
CONŢINUTURI

1. Elemente de proiectare a activităţii


- planul de lucru pentru realizarea unui produs;
- reguli de protecţia muncii şi de igienă a muncii;
- desenul (schiţa) produsului.
2. Activităţi cu materiale naturale şi/sau prelucrate
- tehnici combinate aplicate pentru obţinerea de produse utile;
- tehnici de prelucrare a lemnului;
- *tehnici de prelucrare a argilei;
- cultura plantelor – tehnici simple de cultivare şi îngrijire.
3. Activităţi cu materiale obţinute prin prelucrare
Hârtia
- tehnica TANGRAM (construirea figurilor, folosind pătratul împărţit în şapte figuri geometrice);
- tehnica Origami;
- tehnici combinate aplicate pentru obţinerea de produse utile
Mase plastice
- tehnici combinate aplicate pentru obţinerea de produse utile
- construcţii din mase plastice.
Fire şi materiale textile
- cusături decorative (puncte de cusături la alegere, în funcţie de tradiţia zonei);
- *noţiuni de croitorie: aşezarea şi fixarea tiparului pe material; trasarea conturului după tipar
(şablon); decuparea după contur (croirea după tipar); asamblarea materialelor textile croite prin
însăilare.
4. Gospodărie
Reţete simple
- salate de legume, fructe etc.;
- *pregătire pentru drumeţie: aranjarea rucsacului, folosirea sacului de dormit, instalarea cortului
etc.
- îngrijirea animalelor de apartament / casă – tehnici specifice diverselor animale.

Sugestii de produse ce pot fi realizate


- obiecte de design interior: rame, tablouri, panouri decorative, colaje pentru sala de clasă, şcoală
sau camera proprie etc.;
- obiecte de design vestimentar: batic, cravată, cordon etc.;
- obiecte specifice sărbătorilor, în funcţie de anotimpuri: Crăciun, Paşti etc. (se vor urmări şi
valorifica tradiţiile locale);
- obiecte de uz personal: suport pentru creioane, cutii de diferite forme şi mărimi, clasor, semn
de carte, ramă orar;
- jocuri şi jucării, mini-machete etc.;
- mecanisme simple realizate din LEGO;
- obiecte din materiale refolosibile (resturi textile, plastice); vezi Ghid de aplicare a programei
şcolare de Abilităţi practice şi Educaţie tehnologică.

289
STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ
la sfârşitul învăţământului primar

OBIECTIV CADRU STANDARD


Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse S1. Aplicarea corectă a tehnicilor de lucru cu
materiale şi ustensile materiale diverse.
Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea S2. Întocmirea unui plan de lucru în vederea
unor produse simple obţinerii unui produs
S3. Selectarea materialelor şi a ustensilelor în
funcţie de scopul urmărit.
S4. Respectarea etapelor de realizare în
confecţionarea unor produse simple.
S5. Aprecierea unui produs în funcţie de diferite
criterii.

Dezvoltarea capacităţii de cooperare în S6. Realizarea unei părţi dintr-un întreg ce urmează
scopul realizării unui produs a fi asamblat în cadrul grupului.

Dezvoltarea simţului practic, estetic şi a S7. Confecţionarea de produse utile şi de calitate, ce


responsabilităţii pentru modificarea pot fi valorificate în viaţa de zi cu zi.
mediului natural, ca răspuns la nevoile şi S8. Demonstrarea unei conduite responsabile faţă de
dorinţele oamenilor mediu.

290
Aria curriculară: ARTE
Disciplina de învăţământ: EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ
Clasa: a IV-a
Varianta de curriculum: CURRICULUM NUCLEU
Nr de ore: 1 oră/săptămână
Nr. total de ore: 35

Unit. de învăţare Ob. de Conţinuturi Nr. Perioada Obs.


referinţă de
ore
I. Frumuseţea 2.1 1. Tehnica Tangram 6
îndoiturilor 2.2 – Casa păpuşii 1
3.1 - Gâscan 1
3.2 - Laleaua 1
4.1 2.Tehnica Origami
- Căţel 1
- Bărcuţa 1
3. Evaluare 1
II.” Coasem 2.1 1. Cusături în urma acului pe 4
frumos!” 2.2 demicarton şi pânză:
3.1 - Flori 1
3.2 - Cusături decorative pe pânză 2
4.1 2. Evaluare 1
III. Activităţi cu 2.1 1. Prelucrarea hârtiei: 2
materiale obţinute 2.2 – Moş Crăciun 1
din hârtie 3.1
3.2 – Ornamente pentru pomul de iarnă 1
4.1

IV. Evaluare 2.1 Expoziţie cu toate lucrările executate în 1 1


semestrială 2.2 timpul semestrului
3.1
3.2
4.1

291
Unit. de învăţare Ob. de Conţinuturi Nr. Perioada Obs.
referinţă de
ore
V. Lucrări din 1.2 1. Fluturele 1 7
produse alimentare 2.2 2. Lucrări din hârtie şi carton 1
3.1 3. Floarea 1
3.2 4. Omida 1
4.3 5. Moară de vânt 1
6. Abajurul de veioză 1
7. Evaluare 1
VI. Activităţi cu 2.1 1. “Primăvară” - compoziţie 1 6
materiale obţinute 2.2 2. “Căsuţa din pădure” 1
prin prelucrare 3.1 3. Lucrări din dopuri de plastic 2
3.2 4. Ouă de Paşti 1
4.1
1. Evaluare 1

VII. Activităţi cu 1.2 1.Îngrijirea plantelor de cameră din 1 5


materiale naturale 2.2