T Inima îi bate tare. A vorbi, a striga, a cânta tare.
Nu ţipa aşa
Tabără s. f. 1. Armata îşi instala tabăra la poalele
muntelui. A alege locul pentru tabără. Tabără întărită.
Tabere duşmane. Tabără adevărată. Tabără sportivă. Focuri
de tabără 2. Tabără de nomazi. Expediţia îşi instalase
tabăra pe o banchiză.
Tabel s. n. Tabel cronologic, demografic. Tabele de
logaritmi. Tabele de adevăr. Tabel sinoptic. Tabel zoologic.
Tablă s. f. Acoperiş de tablă. Tablă zincată. Un capac
de tablă.
Tablă s. f. 1. A scrie pe tablă. A ieşi la tablă. 2. A
grava o inscripţie pe o tablă de marmură. Tabla de materii.
Tabla înmulţirii. Tablele Legii. 3. Tablă de scris. Tablă
cerată.
Tablou s. n. A atârna un tablou pe perete. A-şi expune
tablourile. Tablou pe lemn, pe pânză, pe carton. Tablou de
şevalet. Un tablou bun. Un tablou prost. Tablou viu, vivant.
Câmpia oferea un tablou măreţ. A face tabloul societăţii.
Piesă în cinci acte şi mai multe tablouri. A completa
coloanele unui tablou. Tabloul unei instalaţii electrice. A
agăţa cheia în tabloul cu chei. Tablou de bord. Tabloul lui
Mendeleev. # A rămâne tablou.
Tacâm s. n. Tacâmuri de argint. Mai pune un tacâm. #
Sărăcia cu tot tacâmul de necazuri. Casetă, cutie cu
tacâmuri. A pune tacâmurile pe masă.
Tact s. n. A bate tactul. A merge, a dansa în tact.
Tact s. n. A avea tact. A acţiona cu tact.
Talent s. n. A avea talent la desen. Perioadă în care au
înflorit multe talente. # A avea talent la limbi.
Talie s. f. Talie subţire. Mărimea taliei. A-şi îndrepta
talia. Haină pe talie. Rochie cu talia sus. Un bărbat de talie
înaltă. Paltonul nu e talia mea. A fi de talia cuiva. De talie
internaţională.
Talpă s. f. 1. Talpa piciorului. 2. Talpa pantofului,
ciorapului. A avea tălpile pantofilor găurite. Tălpile
schiurilor. Talpa unei şine. Talpă artificială, sintetică
Tălpile unei sănii. # A bate talpa la pământ. Tălpi s. f. pl.
1. Mi-am tocit tălpile ca să ajung aici. 2. Din tălpi până în
creştet. Îl frige pământul sub tălpi. # A pune tălpi la
pantofi.
Tare adj. 1. O rocă tare. Pâine tare ca piatra. Carne
tare. Ouă tari. Pat tare. Un scaun tare. Guler tare. Carton
tare. Apă tare. Oţeluri tari. Om tare de suflet, de înger. Tare
ca o stâncă. A fi tare de cap. A fi tare de o ureche. A spune
vorbe tari. 2. Piele tare. Sexul tare. Un om tare. A fi, a
rămâne, a se ţine tare în faţa greutăţilor. Un popor, o oaste
tare. Sunt rari pentru că sunt bogaţi. Cei tari şi cei slabi. A
fi tare la matematică, la biologie, la şah. A fi tare într-o
problemă. E întotdeauna tare la critică. Argument tare. O
glumă cam tare. A critica în termeni foarte tari. A recurge la
mijloace tari. Miros tare. Vin, lichior tare. Cafea, ceai tare.
Tutun tare. Muştar tare. Sos tare. Medicament, remediu
tare. Acid tare. Vânt tare. Asul e mai tare decât valetul. E
tare! Asta e prea tare! Matematica nu e punctul meu tare. 3.
Un organism tare. Medicul a spus că e tare şi o să scape. 4.
Aerul tare al dimineţii. , al munţilor. Culori tari. Ger tare. #
A fi tare şi mare. A fi tare pe situaţie. Adv. 1. A lovi tare. A
apăsa tare pe un buton. A strânge tare. Sunaţi tare, nu aude.
de tare. Vântul suflă tare. Soarele încinge tare. Ninge tare.
Îmi displace (foarte) tare. Mă îndoiesc foarte tare. O pasăre
tare mică. O persoană tare ocupată. Vă sunt tare
recunoscător. 2. A şchiopăta foarte tare. A crede foarte tare
că... A dori, a spera foarte tare ceva. A încuraja tare pe
cineva. 3. A fugi, a alerga tare. 4. A spune tare ce gândeşti.
# Tare am mai avut de suferit. Vezi şi tu cât te iubesc de
tare. Vezi şi tu cât te iubesc de tare.
Tarif s. n. Tarif vamal.
Tată s. m. 1. A fi tată a doi copii. Autoritatea tatălui.
Tată de familie. Tată vitreg, tată bun. Tată adoptiv, spiritual.
Din tată în fiu. Calcă pe urmele lui tată-său.
Tavan s. n. Tavan cu casete. Tavan fals. # A sta cu
ochii în tavan.
Tavă s. f. 1. Tavă de argint. A aduce mâncarea pe o
tavă. A servi, a aduce cuiva ceva pe tavă. 2. A pune tava în
cuptor. A frige friptura într-o tavă mare. # Pui la tavă.
Taxă s. f. Taxă pe produsele de lux. Taxe poştale. Taxă
de sejur.
Taxi s. n. A chema, a striga, a opri un taxi. Staţie de
taxiuri. Taxi în căutare de clienţi
A tăcea v. intr. 1. Bătrânul tăcea. Când n-ai ce spune,
mai bine taci. Tăcea şi suferea. A şti să taci. Când trebuie,
ştiu să tac. La apropierea serii păsările au tăcut. Vântul,
pădurea tace. Orchestra tăcuse. 2. A face pe cineva sţ tacă.
3. Tăcea chitic, molcom.
Tăcere s. f. Tăcere adâncă, absolută. Tăcere de
moarte, mormântală. A păstra tăcerea. A se închide într-o
tăcere încăpăţânată. Conversaţie întreruptă de tăceri. Nu
mi-a scris demult, tăcerea lui mă îngrijorează. A rupe
tăcerea. A trece sub tăcere. A păstra tăcerea asupra unui
lucru. Legea tăcerii. A reduce pe cineva la tăcere. În tăcere
loc. Adv. A face ceva în tăcere. Mergea în tăcere. A suporta
jignirile în tăcere. A pregăti o surpriză în tăcere.
Tăcut adj. Un om rece şi tăcut. Aseară a fost rece şi
tăcut. Rămăseseră tăcuţi, arătându-şi dezaprobarea.
Reproşuri tăcute. Bucurie tăcută. Mişcări tăcute. Loc tăcut,
pădure tăcută.
A tăia v. tr. 1. A tăia o panglică. A tăia o prăjitură. A
tăia lemne, o cracă, crengile uscate, un copac. A tăia capul,
gâtul cuiva. Ciobul l-a tăiat la deget. A tăia părul, barba,
unghiile. A tăia un text, o parte dintr-un text. A tăia o haină.
A tăia paginile unei cărţi noi, cărţile. A tăia drumul cuiva. A
tăia curentul, lumina. A tăia apa. A tăia cuiva mijloacele de
trai. Băutura care taie setea. A tăia cuiva pofta de mâncare.
A tăia cuiva răsuflarea. A tăia curajul cuiva. A tăia vorba
cuiva. A o tăia prin pădure. A o tăia pe o cărare. A o tăia
drept peste câmpie. A o tîia pe un drum mai scurt. Râul taie
oraşul în două. Drumul acesta taie şoseaua. Vântul, gerul
taie faţa. O ceaţă de o tai cu cuţitul. A tăia nodul gordian. A
tăia firul în patru. A tăia răul de la rădăcină. 2. A tăia o
piatră preţioasă, un bloc de marmură. A tăia pomii
fructiferi pentru a-i face să rodească. A tăia arbuştii. A tăia
via. 3. A tăiat mulţi duşmani. Taie-mă, că nu spun nimic. A
tăia porcul, un pui. 4. A tăia un nume de pe o listă. 5.
Plugul taie brazdă adâncă. A tăia un tunel în stâncă.
Lacrimile îi tăiau faţa.
 A se tăia v. pron. 1. A se tăia la deget. Mătasea se taie
2. I s-a tăiat glasul de emoţie. Mi s-au tăiat picioarele de
oboseală. A-şi tăia v. pron. A-şi tăia părul, unghiile. # A-şi
tăia drum. A-şi tăia craca de sub picioare.
Tărie s. f. 1. Tăria unei lovituri, a unui şoc. Tăria
luminii, a unui sunet. La prânz soarele îşi regăsea tăria.
Tăria vântului. Tăria unei băuturi alcoolice, a cafelei, a
ceaiului. Tăria unui medicament, a unui acid. Tărie
sufletească. Tărie de caracter. Tăria unui argument. A da
tărie vorbelor sale. A susţine cu tărie o teză. 2. Tăria unu
metal. 3. Tăriile munţilor. 4. Soarele strălucea în mijlocul
tăriei albastre. 5. Tăria nopţii, a verii.
A tăvăli v. tr. 1. A tăvăli un obiect în / prin praf. A
tăvăli nişte pârjoale prin făină. 2. A tăvăli hainele. 3. A
tăvăli pe cineva.
A se tăvăli v. pron. A se tăvăli la pământ / pe jos. A se
tăvăli de durere. A se tăvăli de râs. A se tăvăli în noroi.
Teamă s. f. Faţa răvăşită de teamă. Teamă de un
pericol. Teama de moarte. Teama de ridicol. A inspira
teamă. A-ţi fi teamă de cineva, de ceva. Mi-a fost
întotdeauna o teamă îngrozitoare de foc. Mi-e teamă să nu
întârzii, să nu înceapă ploaia / că va începe ploaia. Mi-e
teamă că nu am fost destul de politicos. Nu vă fie teamă. A
fugit de teama câinilor. A tăcut de teama pedepsei.
Tei s. m. O alee de tei. Masă din lemn de tei. Ceai din
flori de tei. A bea ceai de tei.
Telefon s. n. 1. Număr de telefon. Fisă de telefon.
Carte de telefoane. Telefon public. A chema, suna pe
cineva la telefon. Telefon deranjat. Telefoanele sunt un
serviciu public. Telefonul fără fir. 2. N-a fost nici un
telefon pentru mine? 3. A venit cineva să repare telefonul.
4. A nota numărul de telefon în agendă. De telefon loc. adj.
Aparat de telefon. Centrala de telefoane / telefonică.
Cabina de telefon.
A telefona v. tr. A telefona o ştire. I-a telefonat să vină.
Telefonează-i că sosim. V. intr. A telefona cuiva.
Telefonează-mi mai târziu. A telefona la salvare. A telefona
cu taxă inversă.
Temă s. f. 1. Tema unui discurs. Discuţii pe tema
învăţământului superior. Am mai discutat pe această temă.
Marile teme ale gândirii romantice. Tema unei compoziţii
muzicale. Tema unui cuvânt. 2. Temă de conversaţie. 3. Ţi-
ai făcut temele?
A se teme v. pron. 1. A se teme de cineva. A se teme
de pericol. A se teme de un examen. A se teme si de umbra
sa. A nu se teme de cuvinte. A nu se teme de nimic. Mă tem
să nu scap ocazia. Se teme să nu facă rău cuiva. Mă tem că
s-a întâmplat ceva rău. Se teme că nu va fi înţeles. 2.
Doctori se temeau de o fractură. A se teme de dificultăţi.
Nu mă tem să afirm că... A se teme pentru viaţa cuiva.
Temperatură s. f. Temperatura aerului. Temperaturi
medii. Temperatura de fierbere, de topire. Creşterea
temperaturii. Scăderea temperaturii. Temperatură în
creştere, în scădere. A-şi lua temperatura. A avea, a face
temperatură. A avea temperatură mare. # Vin care se bea la
temperatura camerei.
Ten s. n. Ten deschis, închis, mat. Ten palid, galben ca
ceara, pământiu. Ten proaspăt. Ten strălucitor. Fond de ten.
Tendinţă s. f. Tendinţe politice, artistice, spirituale.
Tendinţele moderne ale picturii. A avea tendinţă către rău.
A avea tendinţă de a face bine.
Tensiune s. f. Tensiune musculară. Tensiune electrică.
Curent de înaltă tensiune. Tensiune joasă. Tensiunea
vaporilor. Tensiune arterială. A avea tensiune. A lua
tensiunea. Tensiune mare. A avea tensiune mare . Tensiune
nervoasă. Moment de mare tensiune.
Teren s. n. 1. A cultiva un teren. Teren fertil, arid,
argilos. Teren accidentat, alunecare de teren. Teren
petrolifer. Teren de construcţie. Teren de sport, de fotbal.
Teren de aviaţie, de vânătoare. Teren propice, favorabil
pentru. A intra pe un teren periculos. Echipele au plecat pe
teren. A ieşi pe teren. A pierde teren. A câştiga teren. A
recâştiga terenul pierdut. A sonda terenul. A pregăti, a pipăi
terenul. 2. Teren agricol, arabil.
Termen s. n. 1. A fixa un termen. Termen expirat.
Termen de plată. După trecerea termenului biletele nu mai
sunt valabile. Împrumut pe termen scurt, lung. A naşte la
termen, înainte de termen. A achita o datorie înainte de
termen. 2. Expirarea unui termen. În termen de 10 zile. A
livrat marfa la termen.
Termen s. n. A căuta termenul exact, propriu, potrivit.
Termen tehnic, juridic. Ce desemnează termenul de
conceptualizare? Termenii unei fracţii, ai unei ecuaţii.
Termeni s. n. pl. Li s-a adresat în aceşti termeni. În
termenii contractului. A (nu) fi în termeni buni cu cineva.
A termina v. tr. 1. A-şi termina lecţiile. A-şi termina
studiile. A termina o lucrare. Ai terminat cartea pe care ţi-
am împrumutat-o? Şi-a terminat paharul. Şi-au terminat
seara
la cinema. Şi-a terminat discursul cu această frază. A
termina o şedinţă. A termina masa, a terminat de mâncat. 2.
Chestia asta m-a terminat (complet). V. intr. 1. Terminaţi
cu cearta! Termină odată! 2. Trebuie să terminăm cu asta!
Am terminat cu El. A terminat cu spălatul.
A se termina v. pron. Meciul s-a terminat la ora 5.
Filmul se termină cu o notă veselă. Strada se termină cu o
fundătură. O întâmplare care s-a terminat bine. Emisiunea
s-a terminat. S-a terminat totul. Lupta s-a terminat.
Aplauzele nu se mai terminau. Pe terminate loc. adv.
Spectacolul este pe terminate.
 Ticălos adj. S-a purtat ca un ticălos. Ticălosule ce eşti!
Ce ticălos! E cel mai mare ticălos. Ticălosul de bărbatu-
său! Adj. Om ticălos. Vreme ticăloasă. Viaţă ticăloasă. Ce
soartă ticăloasă.
Timp s. n. 1. Timp astronomic, civil, universal,
atomic. Bucată, interval, unitate de timp. A fi omul
timpului său. Timpul trece, se scurge, fuge. Timpul e bani.
I-a trecut timpul. Va mai trece mult timp până... A luat o
crte să-i mai treacă timpul, c să-şi omoare timpul. Cum, cu
ce îşi petrece timpul? A-şi pierde timpul. Pierdere de timp.
A avea timp liber. A câştiga timp. A recâştiga timpul
pierdut. Asta ne va lua prea mult timp. Asta cere timp.
Trebuie timp ca să... Ai tot timpul să... N-am timp de El.
Plânge tot timpul. Aproape tot timpul. A plecat pentru mult
timp. Din timp în timp. La timpul potrivit. Toate la timpul
lor. La timpul şi locul potrivit. În ultimul timp. Cu puţin
timp în urmă. Pe timpul meu. Pe timp de pace, de război.
Între timp. Peste puţin timp, în scurt timp. Cu timpul. 2. A
executat lucrarea în timpul fixat. Timp de aprindere a
combustibilului. # Nu e timpul trecut. Timpuri s. pl. S-au
schimbat timpurile. Timpurile moderne, cele mai
îndepărtate. Timpurile de altădată. Oamenii timpurilor
noastre. În timpurile acestea. În noaptea timpurilor. Pe
timpul.
Timp (meteo) s. n. Timp uscat, cald, rece, ploios.
Timpul probabil. Cum e timpul? E timp frumos, urât.
Timpul se schimbă, se face frumos, se strică.
A tinde v. intr. A tinde spre perfecţiune. Valoare care
tinde către zero. Tinde să se afirme ca un bun specialist.
Această hotărâre tinde să potolească spiritele.
Tinereţe s. f. Tinereţea lui ne încântă. Tinereţea
noastră. Tinereţea trupului, feţei, inimii. Tinereţea lumii.
Prima tinereţe. Tinereţea veşnică. Păcate, greşeli, nebunii
ale tinereţii. O melodie din tinereţea sa. În tinereţe, în
tinereţea mea # Izvorul tinereţii, izvor de tinereţe.
Tâmpit adj. 1. Om tâmpit. Accident tâmpit. Au făcut
nişte reflecţii tâmpite. Nu sunt atât de tâmpit încât să... A
rămas tâmpit când l-a văzut. 2. Mâncare tâmpită. Vreme
tâmpită. S. Nu mai face pe tâmpitul! Mă crezi tâmpit? Ce
tâmpit! Mare tâmpit.
Tânăr adj. Un om tânăr. E încă tânăr. Nu mai e tânăr.
E tânăr şi fără experienţă. A rămas tânăr. Arată tânăr pentru
vârsta lui. A murit (de) tânăr. S-a însurat (de)tânăr. Pe când
eram tânăr. Are inima tânără. O tânără femeie. Tineri
căsătoriţi. Tânăra generaţie. Un tânăr talent. Fratele cel mai
tânăr. Populaţie tânără. Animal tânăr. Plop tânăr. Mlădiţe,
ramuri tinere. Pădure tânără. Industrie tânără. S. Tineri şi
tinere. Pe cine cauţi, tinere? Tinerii zilei de azi.
A târî v. tr. A târî fotoliul lângă fereastră. A-şi târî
piciorul. A-şi târî cu greu zilele.
A se târî v. pron. Şarpele se târăşte. A se târî pe burtă.
2. Bătrâna se târăşte cu greu de la un scaun la altul. Un
vehicul care se târăşte. A se târî la picioarele cuiva. Haina i
se târăşte pe jos.
Târziu adj. 1. La o oră târzie din noapte. O toamnă
târzie. Plante, fructe târzii. Regrete, remuşcări târzii. 2. E
târziu. Nu e niciodată prea târziu ca să... # Nu după târzie
vreme.
Adv. 1. S-a întors târziu. Se scoală prea târziu. A sta
până seara târziu. Târziu în noapte, noaptea târziu. Cel mai
târziu peste o lună. Câteva minute mai târziu. Va fi pentru
mai târziu. Mai târziu o să înţelegi. Mai devreme sau mai
târziu. Mai bine mai târziu decât niciodată. A sosi prea
târziu. 2. A înţeles asta târziu, când era deja bătrân. A avut
copilul târziu.
Toamnă s. f. E toamnă. Toamna zilele se scurtează.
Până la toamnă. Toamna asta. Astă toamnă, toamna trecută.
La toamnă, toamna viitoare. De toamnă, de cu toamnă.
Toamna devreme, la începutul toamnei. Toamna târziu,
spre sfârşitul toamnei. Sfârşit de toamnă. Toamna vieţii.
Toc s. n. Toc de ochelari. Tocul revolverului. Toc de /
din piele.
Toc s. n. Tocul uşii. Tocul ferestrei.
Toc s. n. A scrie cu tocul. Toc rezervor. A înmuia tocul
în cerneală. A pune mâna pe toc.
Toc s. n. Tocul unei cizme. Pantof cu tocuri înalte,
joase, cui. Toc de lemn, din piele. I s-a rupt tocul. A-şi
pune tocuri la încălţăminte. A-şi pocni tocurile.
A toca v. tr. 1. A toca carne. A toca ceapă, pătrunjel. A
toca paie. A toca mărunt, mare. 2. A-şi toca banii, averea. #
A toca verzi şi uscate. A toca pe cineva la cap.
A toci v. tr. A toci vârful unui creion. A-şi toci sabia în
luptă. Timpul toceşte amintirile. 2. Cămaşă tocită la
manşete. Şi-a tocit haina în coate. # A-şi toci gura în zadar.
A se toci v. pron. S-a tocit cuţitul, tăişul. I s-au tocit
ghearele. S-a tocit creionul. S-au tocit simţurile. 2. Această
încălţăminte se toceşte repede.
A toci v. tr. Îşi toceşte lecţiile.
Tocmai adv. 1. Este tocmai ce trebuia să faceţi.
Tocmai se scula când... Tocmai El n-a venit? De ce te-ai
gândit tocmai la mine? Păi, tocmai că nu trebuie să spui
nimic. 2. Tocmai venise. Tocmai atunci a intrat şi El. Au
sosit tocmai bine. Tocmai când să plec, mi-am amintit că...
3 Tocmai spre dimineaţă s-a liniştit. 4. Nici tocmai bun,
nici tocmai rău. 5. N-a nimerit tocmai bine. 6. Locuieşte
tocmai la marginea satului.
A topi v. tr. 1. Soarele a topit zăpada. A topi un
minereu. A topi ceară, smoală. 2. A topi cânepa. A se topi
v. pron. 1. Se topeşte zăpada. Zahărul se topeşte în apă.
Lumânările se topesc. E o carne fragedă, se topeşte în gură.
Oboseala i se topise. Banii i se topesc în mână. Bolnavul se
topeşte. 2. Ceara se topeşte la căldură. O siluetă s-a topit în
ceaţă. # A se topi de dragul cuiva. A se topi de râs.

Topor s. n. A tăia lemne cu toporul. O lovitură de
topor. Coada toporului. Topor de piatră.
Tot adj. 1. Toată ţara. Toată lumea a plecat. Tot omul.
Toată viaţa sa. Toţi trei, toţi cinci. Noi toţi. În tot acest
timp. Din toate părţile. Tot felul de. Cu toată bucuria. 2. În
toată lumea. Din toată lumea. Pron. Tot sau nimic. Asta-i
tot, atâta tot. A pierdut tot. După tot ce s-a întâmplat. A
lăsat totul / toate baltă. Înainte de toate. Toate aceste. Din
toate câte ceva. E cinstit în toate. Au plecat toţi, cu toţii. Îi
cunosc pe toţi. La mulţi ani tuturor. # A plecat cu bani cu
tot. Toate ca toate, dar... Peste tot.
Tot s. n. Totul e în regulă. Totul e să fii sănătos.
Trebuie să facem totul ca să. A forma un tot. Un tot
armonios. # Aici e totul
Tot adv. 1. Tot eu trebuie să fac asta. Ce face? Tot mai
lucrează? E tot supărat? Tot n-a sosit. Tot mai mult. Tot
mai des. Tot e ceva. 2. Să tot aibă 20 de ani. 3. Tot aşa de
capabil. 4. Tot nu ne scapă de... 5. Tot e bine că... Tot mai
lipsesc câteva. 6. De când s-a sculat tot scrie. # Tot aşa şi
eu. Tot atunci. E prea de tot. Prostul e tot prost. Mi-e tot
atâta.
Totdeauna adv. Este totdeauna bolnav Se scoală
totdeauna la aceeaşi oră. Totdeauna i se întâmplă ceva.
Aproape totdeauna. Dintotdeauna am crezut că... Publicul
di totdeauna. Ca totdeauna vrea să aibă ultimul cuvânt. A
plecat poate pentru totdeauna.
Totuşi adv. Totuşi are dreptate.
A trage v. tr. 1. A trage sertarul. A trage uşa după sine.
A trage zăvorul. A trage perdeaua. A trage apa (la toaletă).
A trage semnalul de alarmă. A-şi trage ciorapii. A-şi trage
fusta în jos. A trage piciorul. A trage pe cineva după sine. A
trage de păr pe cineva. A trage pe cineva de urechi. A trage
la sorţi. A trage aer în piept. A trage învăţăminte din / de pe
urma. A trage folos / foloase din / de pe urma. A trage
concluzii. 2. A trage o linie. A trage o perpendiculară. A
trage cu sfoara. A trage brazda. 3 A trage pantalonii,
ciorapii. 4. A trage cuiva un pumn, un glonţ, o palmă. V.
intr. Soba trage bine. Banul la ban trage. A trage la umbră.
Maşina a tras pe dreapta. Taxiul trage la scară. # A trage la
cineva, la un hotel A trage la mal. A se trage v. pron. Omul
se trage din maimuţă De la El mi se trage.
Trai s. n. Mod de trai. A-şi schimba modul de trai.
Condiţii de trai Nivel de trai. A duce un trai simplu. A duce
un trai liniştit. A duce un trai îmbelşugat. A duce un trai de
mizerie. Traiul ei nu e uşor. Nu mai am trai cu El. Are
dreptul să-şi trăiască şi ea traiul.
Trandafir s. m. A cultiva trandafiri. Dulceaţă de
trandafiri. Apă de trandafiri. Lemn de trandafir. Trandafir
sălbatic.
A transforma v. tr. Clădirea a fost transformată în
muzeu. A transforma plumbul în aur. A transforma îndoiala
în certitudine. Rochia i-a rămas mică, trebuie transformată.
Şi-a transformat complet casa.
A se transforma v. pron. Casa s-a transformat într-un
palat. Cartierul s-a transformat mult în ultimii ani. Sub
influenţa noii sale familii se transformase.
Transformare s. f. A suferi o transformare. A face
transformări în casă. Transformări lente, bruşte.
Transformări profunde. Transformarea unei forme de
energie în alta. Transformarea apei în vapori.
Transformarea unei industrii în alta. Transformarea lui e
completă. Transformarea unei ecuaţii. Transformarea
pasivă (ling).
A transmite v. tr. 1. A transmite un bun cuiva. A
transmite o moştenire. A transmite puterea. A transmite un
nume, o tradiţie. Obicei transmis din tată în fiu, de la un
secol la altul. A transmite un mesaj cuiba. A transmite o
ştire, o informaţie. A transmite un ordin. Vă rog să-i
transmiteţi din partea mea toate cele bune / sentimentele
mele de prietenie. A transmite prin radio. Discurs transmis
în direct la radio. A transmite o boală contagioasă. A
transmite cuiva emoţia sa. Insecte care transmit boala.
Metalele transmit curentul electric. Mişcarea este transmisă
roţilor de arborele motor. 2. Transmiteţi complemente
doamnei. Transmite-i scuze din partea mea.
A se transmite v. pron. Proprietatea se transmite prin
succesiune. Tradiţia se transmite din generaţie în generaţie.
Ştirea se transmite din gură în gură. Boli care se transmit.
Emoţia se transmite mulţimii. 2. Concertul se transmite la
radio. # Boală care se transmite pe cale sexuală.
Transport s. n. 1. Transportul mărfurilor. Cheltuielile
de transport. Mijloace de transport. Avion de transport.
Transportul cu maşina. Transportul cu camionul.
Transportul energiei electrice prin cablu. 2. Transportul
rutier. Mijloace de transport / transportul în comun.
Transporturile sunt un sector important al economiei.
A transporta v. tr. A transforma mărfuri. A transporta
persoane. Rănit care poate fi transportat. A transporta
mărfuri ci camionul, cu maşina. Autocarul vă va transporta
până la hotel. A transporta energia la distanţă. Vântul
transformă praful câmpiei. A se transporta v. pron. A se
transporta la locul accidentului.
A trăi v. intr. A trăi mult. A trăi până la adânci
bătrâneţi. Vom trăi şi vom vedea. Portretul ăsta parcă
trăieşte. Arta de a trăi. Bucuria de a trăi. A trăi bine, în
belşug. A trăi pe picior mare. Ştie să trăiască. A trăi prost,
în sărăcie. A trăi de pe o zi pe alta. A trăi din munca sa. A
trăi pe spatele cuiva. A trăi în prezent. A trăi liber / în
libertate. A trăi în minciună. A trăi cu iluzii. A trăi la ţară. A
trăi într-un apartament. A trăi cu părinţii. A trăi cu cineva.
E greu de trăit cu El. # A trăi bine / rău cu cineva. V. tr. A
trăi zile fericite. A-şi trăi viaţa. A-şi trăi traiul. A trăi un rol.
A-şi trăi amintirile.
Trăsătură s. f. Trăsătură esenţială, caracteristică,
dominantă. Trăsătură de caracter. Trăsăturile feţei. Peniţa
lasă o trăsătură groasă pe hârtie. O trăsătură de reper.
Tabloul a fost copiat trăsătură cu trăsătură. A şterge dintr-o
trăsătură de condei. Trăsătură de unire.
A trăsni v. tr. 1. Ideea aceasta parcă l-a trăsnit.
Fulgerul a trăsnit casa. Copilul a fost trăsnit lângă copac. A
rămâne, a se opri (ca) trăsnit (din senin). 2. L-a trăsnit cu
bolovanul în cap. Băutura l-a trăsnit. 3. L-a trăsnit cu capul
de perete. I-a trăsnit două palme. # A fi trăsnit cu leuca (în
cap). V. intr. 1. O idee care i-a trăsnit (prin cap). A spune
tot ce-ţi trăsneşte prin cap. 2. O puşcă trăsni în imediata
apropiere. Era furios, trăsnea şi plesnea.
A se trăsni v. pron. De la o vreme parcă s-a trăsnit.
Când se trăsnea, lovea pe oricine.
Treabă s. f. 1. Treburile moşiei, ale ţării, ale casei. A
se ocupa de treburile sale. S-a dus fiecare în treaba / în
treburile sale. A se băga într-o treabă (afacere). A-şi căuta,
a-şi vedea de treabă. A (nu) se amesteca în treaba cuiva.
Vezi-ţi de treaba ta! Asta e treaba mea! Asta nu-i treabă
uşoară. Asta-i treabă de o secundă. Treaba trebuie
clarificată. Asta-i altă treabă! Frumoasă treabă! 2. A avea
treabă. A fi la treabă. A se pune pe treabă. A se da la treabă.
A avea foarte multă treabă. A se lua cu treaba. A nu se
îndemna la treabă. Nu se prea omoară cu treaba. Aţi făcut o
trebă bună. Asta-i treabă de amator. 3. A se băga într-o
treabă urâtă. Urâtă treabă. Ce treabă mai e şi asta! 4. Pleacă
cât treaba e încă bună. Treaba se prezintă astfel. # A avea
treabă cu cineva. A-şi vedea de treburile casei. A nu-şi
vedea capul de treabă. A nu fi de nici o treabă.
Treaptă s. f. 1. Înălţimea unei trepte. A urca, a coborî
treptele. Fii atent la treaptă! Treptele largi ale unei scări
monumentale. Treptele unei scări mobile. 2. Treptele
ierarhiei sociale, profesionale. A ajunge, a urca pe cea mai
înaltă treaptă. 3. Drumul urca în trepte spre vârf. 4. A pune
pe aceeaşi treaptă. Există mai multe trepte de sărăcie. 5.
Treaptă socială. # Treaptă cu treaptă.
Treaz adj. A fi treaz. Visa pe jumătate treaz.
Emisiunea ne-a ţinut treji până dimineaţă. Un spirit treaz. #
În aceste momente trebuie să fim / să rămânem treji.
A trebui v. impers. Trebuie să mă ajutaţi, nu pot să mă
descurc singur. Trebuie să se odihnească. Întotdeauna
trebuie să-şi găsească o scuză. Ce trebuia să-i spui lui acest
lucru! Trebuie să curăţăm terenul. Trebuie să se decidă.
Trebuie să plece. Ar trebui schimbat totul. Trebuie să mai
vedem înainte de a lua o decizie. Dacă trebuie. A face ceva
cum trebuie. Trebuie să fie cam ora opt. Trebuie să aibă
cam 40 de ani. Trebuie să fie bolnav dacă nu a venit. Nu
voi renunţa, chiar dacă trebuie să sufăr din această cauză.
Ar trebui să-i spuneţi adevărul. Noi trebuie să dăm
exemplu. # Aşa-ţi trebuie! V. intr. Îmi trebuiau date exacte.
Îmi trebuie un creion colorat. Îi trebuie odihnă. Ordinele
lui trebuiau executate.
A trece v. intr. A trecut trenul. Trec oamenii pe stradă.
A trecut prin oraş. Trece printr-o criză. A trece de-a lungul.
A trece pe lângă. A trecut de partea cealaltă. A trece de
partea cuiva. A trece de partea duşmanului. Pe aici nu se
trece! A trece pe la cineva. A trecut fără să mă vadă. Pe
unde trece drumul acesta? Să trecem în sufragerie. Treceţi
la masă. Elevul trece la tablă. A trece peste un obstacol. A
trece peste amănunte. A trece peste prejudecăţi. A trecut d
gară. A trece în lumea celor drepţi / în nefiinţă. A trece în
viteza a doua. Toţi trec prin asta. Trebuie să trecem şi prin
asta. A trece prin multe. Candidatul a trecut la scris, dar a
căzut la oral. A trece la acţiune, la fapte. Să trecem la
analiza faptelor. A trece pe planul doi. A trece de la o
extremă la alta. A trece de la una la alta. Afacerea i-a trecut
pe sub nas. A trece din mână în mână. Ce-ţi trece prin
minte. Furtuna a trecut. A trecut o săptămână de când... Pe
zi ce trece. Toate trec. Durerea, pofta i-a trecut. O să
treacă! Ce era mai greu a trecut. A trece neobservat # A
trece ptin chinurile iadului. A trece la treabă. A trece peste
cadavre. A trece peste cineva. A trece peste stop. A trecut
baba cu colacii. I-a trecut foamea, setea. A trece în
stăpânirea cuiva. A trece în zbor. Treacă de la mine. Banii îi
trec printre degete. Îi trec mulţi bani prin mână. Glonţul i-a
trecut pe lângă ureche. Nu-i trece nimeni pe dinainte. A-i
trece cuiva un fier (ars) prin inimă / un şarpe prin sân. A-i
trece cuiva părul prin căciulă / os prin os / ciolan prin
ciolan. A (e) trecut de 40 de ani. Suma trece de o mie de
lei. Ca să treacă timpul mai uşor. A trecut termenul. V. tr. 1.
A trecut râul înot. A trece munţii, graniţa. A trece peste un
pod. A trece vadul. A trece clasa. A trece hopul. A trece pe
cineva de cealaltă parte a lacului. A trece ceva sub tăcere.
I-a trecut cu vederea capriciile. A trece măsura. A trece
drumul. 2. A trece un militar în rezervă. 3. A-şi trece
numele pe o listă. A trece pe curat. A trece pe cineva în
testament. A trece în registru. # A trece un examen. A trece
un funcţionar la alt post. A trece cuiva pragul. A trece o
proprietate pe numele cuiva.
Trecere s. f. 1. Trecerea unei persoane, a unui vehicul.
Trecerea păsărilor migratoare. Trecerea Dunării, a
Carpaţilor. Trecerea liniei frontului. Loc de trecere.
Trecerea interzisă. A închide, a bara cuiva trecerea. A fi în
trecere printr-o localitate. Examen de trecere a clasei / de
sfârşit de an. Trecere de pietoni, subterană. 2. Trecerea
unui termen. 3. Trecere într-un registru. #A venit pe la noi
în trecere. Trecere în rezervă. Trecere din viaţă. Om cu
trecere. A avea trecere la cineva.
Trecut s. n. Un trecut glorios. Moştenirea trecutului.
Trecutul cel mai îndepărtat. A trăi în trecut. Nu-i
cunoaştem trecutul. A o rupe cu trecutul. Timpurile
trecutului (gram).
 A tremura v. intr. A tremura de frig, de frică. A
tremura ca varga. A tremura uşor. Îi tremură mâinile. Îi
tremură vocea. A-i tremura cuiva sufletul, inima. Frunzele
plopului tremură la cea mai mică adiere. Flacăra lumânării
tremură. Toţi tremură în faţa lui. A tremura pentru viaţa
cuiva. A tremura la gândul că... Tremură să nu aflăm
adevărul. # A tremura de nerăbdare. A tremura după bani.
Tren s. n. Tren personal, de marfă. Tren mixt. Tren cu
locuri rezervate, cu un număr limitat de locuri. Tren sanitar,
poştal. Tren regimentar, de luptă. Tren direct. Tren
suburban. Tren accelerat, rapid. Tren de mare viteză. Tren
electric, cu aburi. Tren blindat. Tren cu plecare în direcţia,
din direcţia. La ce oră pleacă, soseşte trenul de Iaşi? Trenul
porneşte. Trenul intră în gară, pleacă din gară. A călători cu
trenul. A lua trenul. A pierde, a scăpa trenul. A prinde
trenul. A urca în tren din mers. A coborî, a sări din tren.
Mersul trenurilor. Garnitură de tren.
Treptat adj. Dezvoltare treptată. Răcire treptată a
vremii. Adv. A se ridica treptat.
A tresări v. intr. Tresare la cel mai mic zgomot. Când
a auzit vestea, a tresărit. A tresărit prin somn. Pe faţa lui nu
tresărea nici un muşchi.
A trezi v. tr. 1. A trezi pe cineva din somn. Nu-i
trezeşti nici cu tunul. A trezi pe cineva din visare. A trezi pe
cineva din leşin. A trezi cuiva curajul. A trezi cuiva pofta
de mâncare. A trezi cuiva o durere. A trezi cuiva
curiozitatea. O fotografie care îi trezeşte amintiri. 2. A trezi
interesul. A trezi simpatie. A trezi o dorinţă, o pasiune. A
trezi mânia. A trezi bănuieli # A trezi opinia publică. A trezi
pe cineva din beţie. A trezi pe cineva la realitate.
A se trezi v. pron. 1. S-a trezit devreme. A se trezi
brusc. A se trezi proaspăt şi bine dispus. A se trezi din
amorţeală / din toropeală. Natura se trezeşte la viaţă. 2. A
se trezi din leşin. A se trezi la realitate. 3. S-a trezit acolo
întâmplător. A se trezi nas în nas, faţă în faţă cu cineva. S-a
trezit afară înainte să apuce să spună ceva. # A se trezi din
beţie. După un timp m-am trezit iar cu El. Pe la 10 seara
m-am trezit cu El la uşă. M-am trezit că mă trage de
mânecă. M-am trezit cu o durere în spate. Te-ai trezit
târziu, amice!
A trimite v. tr. 1. A trimite cuiva o scrisoare, o
telegramă. Îşi trimit scrisori în mod regulat A trimite cuiva
scuze, sărutări, felicitări, condoleanţe. A trimite cuiva flori,
un cadou. A trimite mingea unui jucător. A trimite un copil
la şcoală, în vacanţă. A trimis copii la bunici. M-a trimis la
dvs. A trimite pe cineva în întâmpinarea unui oaspete. A
trimite pe cineva în misiune. A trimite pe cineva la moarte.
A trimite o ştafetă, un emisar. A-şi trimite adversarul la
podea. A trimite o delegaţie la ministru. A-şi trimite
reprezentanţii la o adunare. A trimite deputaţi în Parlament.
L-a trimis după doctor, să cheme doctorul. L-a trimis după
pâine, să cumpere pâine. A trimite pe cineva la cineva după
veşti. L-a trimis să ducă un plic. 2. A trimis proiectul
comisiei. A trimite pe cineva acasă. A fost trimis la
secretar, la secretariat. A fost trimis de la un birou la altul.
A trimite pe cineva de la Ana la Caiafa. A trimite pe cineva
la un text, la un autor. Asteriscul trimite cititorul la subsolul
paginii. # A trimite vorbă cuiva.
Trist adj. A fi trist. A fi foarte trist. E un pic trist. A
avea un aer trist. A face o figură tristă. Privire tristă.
Gânduri triste. A avut o soartă tristă. Într-o stare tristă. O
veste tristă. O poveste tristă. Zile triste. Un om trist. E trist!
Ce lucru trist! E trist să vezi asemenea lucruri. Adv. A
zâmbi trist.
A trânti v. tr. 1. A trânti pe cineva (jos, la pământ). L-
a trântit calul. A trântit sacul (jos). A trânti cuiva o
înjurătură. 2. I-a trântit o pereche de palme. 3. A trântit cu
pumnul în masă. I-a trântit cu măciuca în cap. 4. A trânti
cuiva uşa în nas. A trântit uşa de perete. A trânti cuiva
minciuni. # A trânti un candidat la examen. A trânti cuiva
telefonul. A trânti şi a bufni. A trânti un hohot de râs.
A se trânti v. pron. A se trânti la pământ, în fotoliu. #
A se trânti cu cineva.
Trunchi s. n. 1. Trunchi de copac. Trunchiul corpului
omenesc. Partea superioară a trunchiului. Trunchi nervos,
arterial. Trunchi de con, de piramidă, de prismă. Trunchiul
unei familii. Trunchi comun. # Aşchia nu sare departe de
trunchi.
Trup s. n. Părţile trupului omenesc. Trup neînsufleţit.
Tremură din tot trupul. A aparţine cuiva trup şi suflet. A fi
cu trup şi suflet pentru. A fi, a se face un trup. A trece, a
călca peste trupul cuiva. # Mare, mic la trup. Trup din
trupul său. Trup de moşie.
Tun s. n. Tun de asediu, de marină. Tun anticar. Tun
cu ţeava scurtă. Gura, ţeava tunului. A trage cu tunul. A
bate cu tunul. A îndrepta tunul spre. Salvă de tun. Bătaia
unui tun. Bubuitul tunului. Carne de tun. Tun electronic.
Adv. Beat tun. Îngheţat tun. A fi sănătos tun.
A tuna v. impers. Tună. A tuna şi a fulgera împotriva
cuiva. Ce-ţi tună prin minte. A tunat şi i-a adunat.
A tunde v. tr. 1. A tunde părul unui copil. A tunde
părul foarte scurt. A tunde la piele, chilug. A tunde barba,
mustaţa. 2. A tunde oile. A tunde iarba. A tunde un gard
viu. A tunde un arbust. A se tunde v. pron. S-a dus la frizer
să se tundă. A se tunde scurt. S-a tuns călugăr.
Turn s. n. Turn crenelat, rotund, pătrat. Turnul cel
mare al unui castel. Turn de biserică. Turn de moschee.
Turn de pază. Turnul unui far. Turn de asediu. Turn de
control. Turn de lansare. Turn de sondă. Turn de extracţie.
Turnul Effel. Turnul înclinat din Pisa. E ca în turnul
Babilonului / lui Babel. A muta, a pierde un tun. A se
închide în turnul de fildeş. De ivoriu. # Turn de apă.
 A turna v. tr. 1. A turna apă într-un pahar. A-şi turna
de băut. A-şi turna un pahar de vin. A turna un lichid dintr-
o sticlă. A turna ulei pe rană. A turna un metal în tipare / în
forme. 2. A turna un clopot, un tun, o statuie. A turna un
obiect din / în bronz. 3. A turna pe gât. 4. A turna gaz peste
foc. 5. A turna cuiva o minciună, gogoşi. A turna (la)
prostii. V. intr. A turna cu găleata.

Tuse s. f. Tuse seacă / uscată. Tuse plină / în plin. Tuse

convulsivă, rea măgărească. Tuse nervoasă. Tuse uşoară,
slabă. Acces / criză de tuse. # A fi, a se potrivi ca tusea cu
junghiul. S-a întâlnit tusea cu junghiul.

A tuşi v. intr. Tuşeşte fără oprire. Tuşeşte din cauza

fumului. A tuşi pentru a-şi drege glasul, pentru a atrage
atenţia cuva. Motorul tuşeşte.

Tutun s. n. Tutun negru / tare. Tutun blond / slab.

Frunze de tutun. Tutun de pipă. A mesteca tutun. A priza, a
trage, a bea tutun. Tutun denicotinizat. Intoxicaţie cu tutun.
Debit de tutun. De culoarea tutunului.