Algoritmi din teoria numerelor

1. Săă se călculeze inversul multiplicătiv cu îîndeplinireă urmăă toărelo conditții:

făă răă ă utiliză ălgoritmul Euclid extins;
se vă utiliză ălgoritmul Squăre&Multiply de exponentțiere modulărăă .
1.1. Se sț tie căă modulul este număă r prim:
1 1 1 1

ă) mod 8 ,17 ; b) mod 5 , 23 ; c) mod 6 ,101 ; d) mod 22 , 211 .

1.2. Se sț tie descompunereă îîn făctori primi pentru modul:

ă) mod 8 1, 77 ; b) mod 7 1,15 ; c) mod 6 1,187 ; d) mod 71 1,100 .

2. Săă se călculeze inversul multiplicătiv cu ălgoritmul Euclid extins:
1 1 1

ă) mod 7 ,180 ; b) mod 23 ,100 ; c) mod 11 , 26

Cifrurile clasice
1. Explicătți căre este diferentță dintre un cifru cu permutăre sț i un cifru cu substitutție.
Permutăre - Trănsformăă rile constău îîn ăceeă căă simbolurile blocului de text clăr se plăseăzăă
pe elemente ăle unei figuri, de-ă lungul unei trăiectorii, iăr blocurile de text criptăt se obtțin
preluăî nd textul de-ă lungul ăltor trăiectorii. Spre deosebire de cifrurile cu permutăre,
cifrurile cu substitutție definesc metode de criptăre, căre îînlocuiesc fiecăre cărăcter ăl
textului clăr (din ălfăbetul V) cu un ălt cărăcter (din ălfăbetul W), nemodificăî nd ordineă îîn
căre urmeăzăă cărăcterele.
2. Explicătți căre este diferentță dintre un cifru cu substitutție monoălfăbeticăă sț i un cifru cu
substitutție poliălfăbeticăă .
Cifrul monoălfăbetic folosesț te o substitutție fixătăă peste tot, iăr cifrul poliălfăbetic folosesț te
un ănumit număă r de substitutții pentru diferite pozitții ăle mesăjului, iăr o secventțăă de text
clăr este substituităă cu ună din măi multe posibilităă tți.
3. Enumerătți căî te trei cifruri monoălfăbetice sț i poliălfăbetice.
Monoălfăbetic – Cesăr, Afin, Polibios
Poliălfăbetice- Grăndpre, Plăyfăir, Vigenere
4. Enumerătți trei cifruri cu permutăre.
1 Răil Fence
2 Polybios
3 Redefence
5. Criptătți mesăjul
„Exămenele vor contine totdeăună intrebări căre nu ău fost discutăte lă curs”
folosind cifrul cu trănspozitție dublăă pe verticălăă . Itinerărul de scriere ă textului clăr îîn cădrul
grilei este pe linii, iăr itinerărul de citire ă textului criptăt – pe coloăne. Cuvintele cheie
utilizăte sunt: „murphi” – lă etăpă I sț i „legeă” – lă etăpă II. Poză in telefon
6. Folosind cifrul ăfin cu cheiă a, b 7, 2 , criptătți mesăjul „hello”. Răă spuns: „zebbw”.

7. Folosind cifrul ăfin cu cheiă a, b 7, 2 sț i modulul m 26 - număă rul de litere ăle ălfăbetului,

decriptătți textul „zebbw”.

 8. Criptătți textul clăr „this is exercise”, folosind cifrul ăfin cu cheiă (15,20). Se vor ignoră spătțiile
dintre cuvinte. Decriptătți mesăjul pentru ă obtține textul clăr initțiăl. Căiet
9. Folosind cifrul Plăyfăir cu grilă 5x5 sț i cuvăî ntul cheie EXAMEN, criptătți mesăjul „hello”.
PBIMOH
10. Folosind cifrul Plăyfăir cu grilă 5x5 sț i cuvăî ntul cheie PLAYFAIR, decriptătți mesăjul
„BKLBPGQXKGFQTNQOKU”. Răă spuns: „Chărles Wheătstone x”
11. Folosind cifrul Plăyfăir cu grilă 5x5 sț i cuvăî ntul cheie GUIDANCE, criptătți textul „the key
hidden under the door pad”. POCLBXLGIYIBCGBGLXPOBILZLTTGIY
12. Folosind cifrul Vigeneè re îîn căre cuvăî ntul cheie este PASCAL, criptătți mesăjul „she is listening”.
Răă spuns: HHWKSWXSLGNTCG
13. Criptătți textul clăr „the house is being sold tonight”, folosind unul din urmăă toărele cifruri. Se
vor ignoră spătțiile dintre cuvinte. Decriptătți mesăjul pentru ă obtține textul clăr initțiăl.
Cifrul Plăyfăir cu cheiă SECRET. SMSIPNECHEIBHOATQIGCPOMBMS
Cifrul Vigeneè re cu cheiă „DOLLARS”. WVPSOLKHWDMEZFJGZWDKGQWRST
14. Folosind cifrul Vigeneè re cu cuvăî ntul cheie „HEALTH”, criptătți textul clăr „life is full surprises”.
SMFPBZMYLWLBYTRTLLZ
15. O retțeă de utilizători online ăre 100 de membri. Răă spundetți lă urmăă toărele îîntrebăă ri:
ă. Căî te chei secrete sunt necesăre dăcăă totți membrii retțelei vor săă trănsmităă mesăje secrete
îîntre ei, folosind criptogrăfiă cu cheie simetricăă .
b. Căî te chei secrete sunt necesăre dăcăă fiecăre membru ăl retțelei ăre îîncredere îîn
ădministrătorul ăcesteiă? Dăcăă un membru ăl retțelei vreă săă trănsmităă un mesăj ăltui
membru, ăcestă trănsmite, măi îîntăî i, mesăjul căă tre ădministrător (căre este unul dintre
membri), iăr ădministrătorul trănsmite mesăjul căă tre membrul destinătăr.
17. Alice cripteăzăă textul clăr ce contține litere ăle ălfăbetului lătin (ă-z) sț i cifre (0-9). Dăcăă lă
criptăre este utilizăt cifrul ăfin, descrietți spătțiul de chei ăle cifrului? Săă ădmitem căă lă textul
clăr sunt ădăă ugăte urmăă toărele semne de punctuătție: spătții, puncte sț i semne de îîntrebăre.
Descrietți spătțiul de chei. Sunt 22 posibilităti pentru literă ă<26. 18*26 =442
18. Pentru fiecăre dintre cifrurile enumerăte măi jos săă se precizeze dăcăă ăcestă este un cifru
fluid său un cifru bloc. Argumentătți răă spunsul.
ă. Plăyfăir; bloc b. Vigeneè re; fluid c. ăfin fluid
19. Cheiă unui cifru de permutăre este (3,2,6,1,5,4). Găă sitți cheiă de decriptăre. (3.4.6.5.1.2)
20. Decriptătți mesăjul (îîn englezăă ): „falszztysyjzyjkywjrztyjztyynaryjkyswarztyegyyj”. Răă spuns:
„first the sentence ănd then the evidence săid the queen”

Concepte fundamentale ale cifrurilor cu cheie simetrică:

1.1. Expunetți conceptul generăl ăl sistemului de criptăre.
 Criptogrăfiă este rămură sț tiintței ce studiăzăă metodele mătemătice utilizăte lă reălizăreă
obiectivelor Securităă tții Informătției, îîn speciăl, ă procedeelor căpăbile săă ăsigure
confidentțiălităteă, integrităteă, ăutentificăreă sț i non-repudiereă dătelor.

1.2. Descrietți obiectivele Securităă tții Informătției pe căre le urmăă resț te Criptogrăfiă.

Confidientiălităteă, integrităteă,ăutentificăreă si non-repudiereă dătelor

1.2. Descrietți conceptele de confuzie sț i de difuzie îîn sens Shănnon. Mentționătți semnificătțiă
prăcticăă ă sătisfăcerii ăcestor proprietăă tți de căă tre ălgoritmii criptogrăfici.
Confuzie: Scopul este de ă blocă orice informătție obtținutăă prin ănălize stătistice său
redundăntțe (surplus de informătție) ăle textului criptăt. O modălităte simplăă de ă obtține un
grăd ridicăt de confuzie se băzeăzăă pe utilizăreă de substitutții. De exemplu, îîn căzul
secventțelor binăre, putem complementă unele subsecventțe, folosind ănumite formule
predefinite.
• Difuzie: Aceăstăă tehnicăă disipeăzăă redundăntță specificăă textului clăr prin generălizăreă ei lă
tot textul criptăt (prin permutăreă elementelor textului clăr). Prăctic, o modificăre ă unui
singur cărăcter din textul clăr provoăcăă multiple modificăă ri îîn textul criptăt. De regulăă ,
pentru distingereă unei redundăntțe din textul clăr este necesărăă studiereă unei căntităă tți
ăpreciăbile de text criptăt.
1.4. Pentru ă ăplică un sistem de criptăre, utilizătorul introduce cheiă sub formă unei părole din 8
litere mici ăle ălfăbetului lătin, unde fiecăre literăă este codificătăă ,
ă) Folosind schemă ASCII (7 bitți per cărăcter)
b) Folosind numere din intervălul 00-25.
Căre este lungimeă îîn bitți ă cheii corespunzăă toăre?
1.2. Pentru ă ăplică un sistem de criptăre, utilizătorul introduce cheiă din r
ă) Cărăctere ASCII (8 bitți per cărăcter)
b) Litere mici ăle ălfăbetului lătin
Lungimeă îîn bitți ă cheii generăte este 128 bitți. Aflătți r .
2. Căî tți bitți se vor ădăă ugă lă un mesăj (îîn cădrul procedurii de pădding) ce constăă din 100 simboluri
(non-bitți) dăcăă pentru codificăre este utilizăt ASCII pe 8 bitți, iăr cifrul bloc ăcceptăă blocuri de căî te
64 bitți? Determinătți număă rul totăl de blocuri ăle mesăjului.
3. Textul clăr ăre 2000 de simboluri. Acestă vă fi criptăt cu utilizăreă unui cifru bloc pe 64 bitți. Dăcăă
pentru codificăre este utilizăt ASCII pe 8 bitți, determinătți număă rul de bitți necesări pentru
completăreă ultimului bloc sț i număă rul totăl de blocuri ăle mesăjului.
4. Reălizătți o compărătție ă retțelelor Feistel sț i permutăre-substitutție. Expunetți căî te douăă ăvăntăje sț i
dezăvăntăje ăle utilizăă rii fiecăă reiă din cele douăă retțele.

Substitutie permutăre : IÎn loc săă se foloseăscăă o singurăă S-boxăă (ceeă ce ăr necesită un spătțiu măre de memorie),
se folosesc măi multe S-boxe de căpăcităte redusăă . Chiăr dăcăă un ădversăr obtține un text clăr ce corespunde unui text
criptăt, confuziă sț i difuziă făc dificilăă problemă de recuperăre ă cheii. – modificăreă unui bit ăl cheii vă modifică măi
multe chei de rundăă sț i fiecăre modificăre îîn cheiă de rundăă este dispersătăă printre totți bitții, modificăî nd textul criptăt
îîntr-o mănierăă complexăă .
Feistel - Avantajul rețelei Feistel constă în aceea că aceasta realizează în mod similar operațiile de criptare și de decriptare
(acestea sunt chiar identice în unele cazuri), ceea ce permite o reducere a mărimii codului ce implementează sistemul de
criptare.
Dimensiuni mai mari pentru lungimea blocului și a cheii conduc la o rezistență criptografică mai mare a algoritmului, dar
reduc din viteza de criptare/decriptare
5. Precizătți 3 cărăcteristici căre făc diferentță dintre cifrurile simetrice moderne sț i cele clăsice.
Spre deosebire de cifrurile moderne, cele clăsice ău fost concepute pentru implementăre
mănuălăă . Exăminăreă ăcestor procedee, depăă sț ite ăctuălmente, ne permite săă ilustrăă m procedeele
fundămentăle utilizăte îîn criptăreă cu cheie simetricăă .

6. Expunetți conceptul cifrului bloc modern.

Design-ul modern ăl cifrurilor bloc este băzăt pe conceptul cifrurilor compuse iterătive. IÎn lucrăreă
Communicătion Theory of Secrecy Systems
C. Shănnon ă propus utilizăreă cifrurilor compuse ce utilizeăzăă combinătții de trănsformăă ri
simple, precum substitutțiile sț i permutăă rile, că sț i tehnici criptogrăfice ce ăsigurăă o securităte
sporităă .

7. Dătți definitțiă conceptului de cifru iterătiv compus sț i descrietți douăă clăse de ăstfel de cifruri.
Cifrurile compuse iterătive reălizeăzăă procedură de criptăre îîn măi multe runde, fiecăre dintre
căre folosesț te o subcheie distinctăă , derivătăă din cheiă initțiălăă . O implementăre eficientăă ă ăcestor
cifruri, cunoscutăă sub numele de retțeă Feistel, ă fost utilizătăă îîn schemă de criptăre DES. Alte
cifruri bloc, precum AES, se băzeăzăă pe retțele de tip substitutție-permutăre.

8.

8.1.Scrietți rezultătul ăplicăă rii unei rotătții circulăre lă stăî ngă cu 3 bitți îîn octetul 10011011 2
.

8.2.Scrietți rezultătul ăplicăă rii unei rotătții circulăre lă dreăptă cu 3 bitți îîn octetul 10011011 2
.

9. Scrietți rezultătul operătției XOR:

9.1. 01001101 2 01001101 2

9.2. 01001101 2 10110010 2

9.3. 01001101 2 00000000 2

9.4. 01001101 2 11111111 2

10. Scrietți un pseudocod pentru ălgoritmul ce reălizeăzăă rotătțiă ciclicăă ă) lă stăî ngă, b) lă dreăptă,
cu m bitți îîn cădrul unui cuvăî nt pe n bitți n m .
Cifrurile fluide:
1. Expunetți conceptele sistemului de criptăre fluid sț i ă sistemului de criptăre bloc.
Cifrurile bloc cripteăzăă dăte de intrăre ce reprezintăă blocuri ăle textului clăr
Cifrurile fluide prelucreăzăă sepărăt fiecăre bit său cărăcter ăl textului clăr

2. Expunetți conceptul cifrului one-time păd.

Existăă o preconceptție precum căă orice ălgoritm de criptăre poăte fi spărt. IÎnsăă C. Shănnon ă ărăă tăt
căă cifrul one-time pad nu poăte fi spărt, dăcăă cheile sunt alese aleator, nu sunt reutilizate, sunt
ținute secret și sunt de lungime mai mare sau egală ca cea a mesajului criptat.
3. Dătți căî te douăă exemple de sisteme de criptăre fluide orientăte spre implementăre softwăre
său implementăre hărdwăre.
Softwăre: SEAL,RC4
Hărdwăre: A5/1 , eStreăm

4. Expunetți ideeă ălgoritmului de criptăre fluid RC4.

Sistemul RC4 este un sistem de criptăre ăditiv fluid orientăt pentru implementăre softwăre.
Ună dintre ideile utilizăte îîn constructțiă cifrurilor fluide se băzeăzăă pe generăreă unei
permutăă ri pseudoăleătoăre ă unui sț ir de bitți, dupăă căre din ăceăstăă permutăre se extrăge un
sț ir pseudoăleător de cuvinte (sț ir de bitți de lungime fixătăă ). Algoritmul RC4 exploăteăzăă ăcest
principiu de proiectăre ă cifrurilor fluide sț i extrăge din permutăreă pseudoăleătoăre un sț ir
de octetți pseudoăleător.

5. Pentru sistemul de criptăre RC4 fie cheiă secretăă

 ălgoritmul de initțiălizăre KSA, călculătți primele 4 elemente ăle permutăă rii pseudoăleătoăre
initțiăle S ă lui RC4. Poză din prezentăre
6. Expunetți ideeă ălgoritmului de criptăre fluid Sălsă20.

DES:
1.1. Mentționătți conceptele criptogrăfice fundămentăle ce stău lă băză sistemului de criptăre DES.
1.2. Pentru sistemul de criptăre DES
ă) Lungimeă blocului de text clăr este ___________
b) Lungimeă cheii secrete este _____________
c) Lungimeă cheilor de rundăă este _____________
d) Număă rul de runde ăle cifrului este ____________
e) Număă rul de permutăă ri ăplicăte îîn ălgoritmul de criptăre este ____________
f) Număă rul de operătții XOR ăplicăte îîn ălgoritmul de criptăre este ____________
1.3. Pentru ce este necesărăă functțiă de expănsiune DES?
1.4. Precizătți douăă vulnerăbilităă tți ăle sistemului de criptăre DES.
1.5. Căre este diferentță dintre cheiă slăbăă sț i cheiă semi-slăbăă DES? Prezentăreă numărul 4
2.
2.1. Scrietți rezultătul (îîn binăr) trecerii sț irului de bitți 110111 2 prin S-boxă cu număă rul 3 îîn cădrul
ălgoritmului de criptăre DES. Argumentătți rezultătul obtținut.
2.2. Scrietți rezultătul (îîn binăr) trecerii sț irului de bitți 001100 2 prin S-boxă cu număă rul 4 îîn cădrul
ălgoritmului de criptăre DES. Argumentătți rezultătul obtținut.
2.3. Scrietți rezultătul (îîn binăr) trecerii sț irului de bitți 000000 2 prin S-boxă cu număă rul 7 îîn cădrul
ălgoritmului de criptăre DES. Argumentătți rezultătul obtținut.
2.4. Scrietți rezultătul (îîn binăr) trecerii sț irului de bitți 111111 2 prin S-boxă cu număă rul 2 îîn cădrul
ălgoritmului de criptăre DES. Argumentătți rezultătul obtținut.
2.5. Scrietți rezultătul (îîn binăr) trecerii sț irului de bitți 100011 2 prin S-boxă cu număă rul 1 îîn cădrul
ălgoritmului de criptăre DES. Argumentătți rezultătul obtținut.
2.6. Scrietți rezultătul (îîn binăr) trecerii sț irului de bitți 000000 2 prin S-boxă cu număă rul 8 îîn cădrul
ălgoritmului de criptăre DES. Argumentătți rezultătul obtținut.
3.
3.1. Scrietți rezultătul (îîn hexăzecimăl) ăplicăă rii trănsformăă rii de permutăre initțiălăă I (îîn cădrul
P
sistemului de criptăre DES) lă sț irul 0110102341101023 16 . Argumentătți rezultătul obtținut.
3.2. Scrietți rezultătul (îîn hexăzecimăl) ăplicăă rii trănsformăă rii de permutăre initțiălăă IP (îîn cădrul
sistemului de criptăre DES) lă sț irul 0002000000000001 16 . Argumentătți rezultătul obtținut.
3.3. Scrietți rezultătul (îîn hexăzecimăl) ăplicăă rii trănsformăă rii de permutăre finălăă IP 1 (îîn cădrul
 sistemului de criptăre DES) lă sț irul AAAABBBBCCCCDDDD 16 . Argumentătți rezultătul
obtținut.
3.4. Scrietți rezultătul (îîn hexăzecimăl) ăplicăă rii trănsformăă rii de permutăre finălăă IP 1 (îîn cădrul
sistemului de criptăre DES) lă sț irul 0000008000000002 16 . Argumentătți rezultătul obtținut.
4. Dăcăă cheiă secretăă initțiălăă este 0123 ABCD25621456 16 , găă sitți cheiă de lă primă rundăă DES.
5. Săă notăă m DE ,K textul criptăt cu cheiă K. Dăcăă . DES ,K sț i
S
, , unde c i1i2 ...in ...i1 , săă se ărăte căă c
1
DES c c K

AES: Prezentarea numarul 5

1. Enumerătți criteriile impuse de NIST lă concursul pentru AES.
2. Enumerătți părămetrii (lungimeă blocului, lungimeă cheii sț i număă rul de runde) pentru 3
ălgoritmi din fămiliă AES.
3. Din căî te trănsformăă ri criptogrăfice constăă functțiă de rundăă AES? Căre este număă rul necesăr
de chei de rundăă pentru fiecăre văriăntăă de ălgoritm AES?
4. Ce reprezintăă tăbloul de stăre? Căî te tăblouri de stăre sunt construite îîn cădrul AES?
5. Căre din trănsformăă rile de rundăă ăle AES modificăă contținutul octetților sț i căre nu?
6. De ce îîn AES ăvem doăr un singur tăbel de substitutție (S-boxăă ), iăr îîn DES căî tevă?
7. Compărătți permutăă rile din DES sț i AES. De ce este necesăr că îîn DES săă ăvem extindere sț i
comprimăre ă permutăă rii, iăr îîn AES nu este necesăr?
8. AES ăre lungimeă de bloc măi măre că sț i DES. Explicătți, ăcest făpt reprezintăă un ăvăntăj său
un dezăvăntăj?
9. AES propune versiuni cu un număă r diferit de runde. DES propune doăr o versiune cu 16
runde. Explicătți, ăcest făpt reprezintăă un ăvăntăj său un dezăvăntăj pentru AES?
10. AES propune versiuni cu un număă r diferit de chei de rundăă . DES propune doăr o versiune cu
16 runde. Explicătți, ăcest făpt reprezintăă un ăvăntăj său un dezăvăntăj pentru AES?
11. Fie doi octetți a 0 x57 sț i b 0 xa2 . Săă se ărăte căă trănsformăreă SubBytes() este neliniărăă ,
ădicăă se sătisfăce relătțiă: SubBytes a b SubBytes a SubBytes b .

12. Se considerăă văriăntă AES-128 cu lungimeă de bloc egălăă cu 128 bitți sț i lungimeă cheii egălăă
cu 128 bitți. Căre este rezultătul primei runde AES dăcăă textul clăr constăă din 128 bitți de 1, iăr
primă subcheie, lă fel, constăă din 128 bitți de 1.

13. IÎn urmă ăplicăă rii trănsformăă rii SubBytes() din ălgoritmul AES s-ă obtținut octetul 10010111 2
. Ce octet ă intrăt îîn trănsformăreă SubBytes()?
14. Dupăă efectuăreă trănsformăă rii ShiftRows() din ălgoritmul AES s-ă obtținut tăbloul de stăre
00000001 00000000 00000001 00000010
00000000 2200000100 22 00000010 22 00000001 22
C
00000010 2 00000000 2 00000000 2 00000001 2
00000100 2 00000001 2 00000001 2 00000001 2
Ce tăblou de stăre se obtține dupăă ăplicăreă trănsformăă rii MixColumns() lă C ?
Căre este coloănă îîntăî i ă tăbloului de stăre obtținut dupăă ăplicăreă trănsformăă rii MixColumns() lă C
?
Căre este coloănă ă două ă tăbloului de stăre obtținut dupăă ăplicăreă trănsformăă rii MixColumns() la
C?
15. Primele pătru coloăne ăle tăbloului de stăre AES pentru cheiă expăndătăă W sunt
 00110001 2 01011010 01101001 2
00000010 2

01100010
2 01110010 2
00000001 2
C
2
00110100 11100011 00000001
10110010
2 2 2
01000100
2
00110010 10110011 00000000
2 2
2 2
Determinătți coloănă ă cinceă din W . 00110001 2

Transformări octeți-cuvinte & cuvinte-octeți

1. X - cuvăî nt pe 32 bitți urmeăzăă ă fi divizăt îîn 4 octetți xi , i 0, 3 :

2. zi , i 0, 3 - octetți urmeăzăă ă fi interpretătți că sț i un cuvăî nt Z pe 32 bitți:

3. p0 ,..., p15 - octetțiurmeăzăă ă fi interpretătți că sț i 4 cuvinte P , P , P , P pe 32 bitți fiecăre,

0 1 2 3

folosind conventțiă little-endiăn:

4. Ci , i 0, 3 - cuvinte pe 32 bitți urmeăzăă ă fi scrise că sț i 16 octetți c0 ,..., c15 , folosind conversiă

little-endiăn:

Moduri de implementare a cifrurilor bloc prezentarea nr 7

7.1. Argumentătți necesităteă utilizăă rii modurilor specifice de implementăre ă cifrurilor bloc
moderne. Un mod de operăre ă cifrului bloc este un ălgoritm ce utilizeăzăă cifrul bloc pentru ă criptă texte clăre
de dimensiuni mări, ăstfel îîncăî t săă se ăsigure un nivel ăvănsăt de confidentțiălităte ă dătelor.

7.2. Prezentătți modul ă) ECB, b) CBC, c) CFB, d) OFB, e) CTR, sț i precizătți ăvăntăjele sț i dezăvăntăjele
ăcestuiă.
7.3. Cu privire lă implementăreă modurilor ECB, CBC, CFB, OFB sț i CTR, săă se precizeze urmăă toărele:
ă) Moduri căre implicăă doăr functțiă de criptăre ă cifrului bloc.
b) Moduri căre implicăă ătăî t functțiă de criptăre, căî t sț i functțiă de decriptăre ă cifrului bloc.
c) Moduri căre necesităă ăplicăreă procedurii de pădding. ECB sț i CBC
d) Moduri căre nu necesităă ăplicăreă procedurii de pădding. OFB, CTR
e) Moduri căre implicăă ăceeăsț i cheie pentru criptăreă tuturor blocurilor. ECB CBC OFB
f) Moduri căre implicăă chei fluide pentru criptăreă blocurilor. OFB CFB CTR
g) Moduri căre pot fi reălizăte prin călcul părălel.CBC CTR
7.4. IÎn modul ECB lă trănsmitereă mesăjului criptăt ă fost comisăă o eroăre îîn bitul 17 ăl textului
criptăt pentru blocul 8 ăl textului clăr. Căre sunt posibilii bitți ăfectătți îîn textul clăr decriptăt?
7.5. IÎn modul CBC lă trănsmitereă mesăjului criptăt ă fost comisăă o eroăre îîn bitții 17 sț i 18 ăi textului
criptăt pentru blocul 9 ăl textului clăr. Căre sunt posibilii bitți ăfectătți îîn textul clăr decriptăt?
 7.6. IÎn modul CFB lă trănsmitereă mesăjului criptăt ă fost comisăă o eroăre îîn bitții 3-6 ăi textului
criptăt pentru blocul 11 ăl textului clăr (r=8). Căre sunt posibilii bitți ăfectătți îîn textul clăr
decriptăt?
7.7. Căî te blocuri sunt ăfectăte ătunci căî nd se comite o eroăre îîntr-un bit lă trănsmitere îîn modul CFB?
7.8. IÎn modul CTR lă trănsmitereă mesăjului criptăt ă fost comisăă o eroăre îîn blocurile 3 sț i 4 (îîn
îîntregime) ăl textului criptăt. Căre sunt posibilii bitți ăfectătți îîn textul clăr decriptăt?
7.9. IÎn modul OFB lă trănsmitereă mesăjului criptăt ă fost comisăă o eroăre îîn blocul 11 (îîn îîntregime
ă fost eronăt) ăl textului criptăt (r=8). Căre sunt posibilii bitți ăfectătți îîn textul clăr decriptăt?
7.10. Dăcăă o secventțăă de texte clăre 1 , ..., n produce prin criptăre 1 , ..., n , iăr blocul i este

trănsmis gresț it (ăpăr erori de cănăl), săă se ărăte căă număă rul de blocuri căre vor fi decriptăte gresț it
este 1 îîn modul ECB său OFB sț i 2 îîn modul CBC său CFB.

7.11. Alice trănsmite mesăjul formăt din 6 blocuri de căî te 64 bitți: c1 , c2 , c3 , c4 , c5 , c6 , criptăte cu DES
c1 , c2 , c4 , c3 , c5 ,
implementăt îîn modul CFB. Oscăr schimbăă ordineă blocurilor îîn c6 . Ce mesăje vă
puteă decriptă corect Bob?

Criptografie cu cheie publică prezentarea nr 8

1. Reălizătți o compărătție lă nivel de proprietăă tți îîntre sistemele de criptăre cu cheie simetricăă sț i
cele cu cheie publicăă .
2. Căre este semnificătțiă cheii publice sț i ă cheii privăte îîn sistemele de criptăre cu cheie publicăă ?
3. Dătți exemple de căndidătți pentru functții unidirectționăle cu trăpăă sț i explicătți căre este
semnificătțiă trăpei secrete.
4. Expunetți pe scurt ideeă sistemului de criptăre rucsăc (Merkle-Hellmăn).
4.1. Căre este functțiă unidirectționălăă îîn cădrul ăcestui SC?
4.2. Căre este trăpă secretăă îîn cădrul ăcestui SC?
4.3. Căre este cheiă publicăă sț i cheiă privătăă îîn cădrul ăcestui SC?
5. Expunetți pe scurt ideeă sistemului de criptăre RSA.
5.1. Căre este functțiă unidirectționălăă îîn cădrul ăcestui SC?
5.2. Căre este trăpă secretăă îîn cădrul ăcestui SC?
5.3. Căre este cheiă publicăă sț i cheiă privătăă îîn cădrul ăcestui SC?
Sistemul de criptare Merkle-Hellman (rucsac)
1.
1.1. Folosind vectorul rucsăc public B 228, 325, 346, 485, 556, 525 , criptătți textul clăr
CASA DE PIATRA.
1.2. Folosind vectorul rucsăc public B 102, 238, 3400, 284,1044, 2122, 425 , criptătți textul
clăr FRUNZA DE STEJAR.
2.
2.1. Dăcăă A 7,11, 23, 43,87,173, 357 este un vector rucsăc super-crescăă tor, t 41 , iăr
modulul m 1001, criptătți sț i decriptătți literă „A” cu sistemul de criptăre Merkle-
Hellmăn. Folositți 7, 6, 5,1, 2, 3, 4 că tăbel de permutăre.
2.2. Fie K pr : A, m, t , - cheiă privătăă ă sistemului de criptăre Merkle-Hellmăn. Avem
vectorul rucsăc A 7,11, 23, 43,87,173, 357 , t 41 sț i modulul m 1001. Criptătți sț i
 decriptătți literă „B”. Folositți permutăreă 7, 6, 5,1, 3, 2, 4 lă generăreă vectorului
rucsăc public.
3.
3.1. Se sț tiu părămetrii m 523, s 28 sț i vectorul rucsăc public vectorul
B 355,131, 318,113, 21,135, 215 . Aflătți rucsăc super-crescăă tor
a1 , a2 , a3 , a4 , a5 , a6 , a7
A . Decriptătți mesăjul 113, 689, 379, 350, 346, 697, 355, 355 .

3.2. Se sț tiu părămetrii m 3989, s 352 sț i vectorul rucsăc public vectorul

B 102, 238, 3400, 284,1044, 2122, 425 . Aflătți rucsăc super-crescăă tor
A a1 , a2 , a3 , a4 , a5 , a6 , a7 .
Decriptătți mesăjul
1753, 2122, 5624,1566,1809, 3450, 2360,1049, 0 .

Sistemul de criptare RSA

4. IÎn RSA ăvem:

ă. n 221, e 5 . Găă sitți d .
b. n 3937, e 17 . Găă sitți d .
c. p 19, q 23, e 3 . n, n sț i d .
Găă sitți
5. Criptătți cu ălgoritmul RSA textul „HOW ARE YOU”, dăcăă cheiă publicăă RSA este
n, e 100,13 . Lă etăpă de codificăre numericăă se vor utiliză cifre din intervălul 01-25

pentru literele de lă A lă Z sț i 00 – pentru spătțiu. Se vă ăplică divizăreă pe blocuri ăstfel îîncăî t

codificăreă numericăă pentru fiecăre bloc săă fie măi micăă că n . Decriptătți mesăjul.
6. Criptătți cu ălgoritmul RSA textul „THIS IS THOUGH”, dăcăă cheiă publicăă RSA este
n, e 12091,13 . Lă etăpă de codificăre numericăă se vor utiliză cifre din intervălul 01-25

pentru literele de lă A lă Z sț i 00 – pentru spătțiu. Se vă ăplică divizăreă pe blocuri ăstfel îîncăî t

codificăreă numericăă pentru fiecăre bloc săă fie măi micăă că n . Decriptătți mesăjul.
Poză telefon