ILUMINATUL EXTERIOR
obicei suprafaţa exterioară a unui obiect.
ILUMINATUL ARHITECTURAL
Inainte de anii 1960, conceptul de iluminare a corpurilor
de arhitectura nu era considerat a fi foarte important,
motiv pentru care nici nu era luat in considerare de multi
arhitecti. Aceasta gandire s-a schimbat insa o data cu
formarea Asociatiei Internationale a Designerilor de
Sisteme de Iluminat (International Association of Lighting
Designers - IALD), in 1969. Momentul a dus la aparitia
unei noi atitudini fata de aceasta profesie si a ridicat
simpla activitate de iluminare a cladirilor la rangul de
design de iluminat arhitectural, aceasta fiind, de altfel, si
una din principalele scopuri ale organizatiei. IALD a
ramas o asociatie in general Nord Americana pana in
1993, cand s-a format si Asociatia Designerilor Europeni
de Sisteme de Iluminat (European Lighting Designers'
Association - ELDA, mai tarziu ELDA+). Desi intre timp
s-au infiintat mai multe asociatii de acest gen, aceste doua
organizatii sunt principalele autoritati care se ocupa de
problemele legate de designul iluminatului exterior. De
aspectele tehnice se ocupa Comisia Internationala de
Iluminari (CIE), infiintata inca din 1931 si care are sediul
in Viena, Austria.
Definirea conceptului
Designul iluminarilor arhitecturale se concentreaza pe trei
aspecte fundamentale legate de iluminarile corpurilor
arhitecturale.: aspectul estetic al cladirii, parte foarte
importanta, mai ales in cazul monumentelor
reprezentative., aspectul ergonomic, care se refera la
functia pe care o indeplineste lumina proiectata pe fatada
cladirii; ea trebuie sa scoata in evidenta anumite elemente
arhitecturale si cantitatea de energie folosita, pentru ca
este important si ca intreg proiectul de iluminare sa nu fie
exagerat - este vorba de iluminarea unor spatii
nesemnificative din punct de vedere vizual sau de
iluminarea excesiva. Fiecare din aceste trei aspecte sunt
analizate cu minutozitate in proiectarea sistemului de
iluminat.
Cand vine vorba de aspectul estetic, designerul incearca sa
masoare si sa ridice gradul de interes al fiecarui element
arhitectural in parte, sa stabileasca daca acestea trebuie
scoase in evidenta sau daca trebuie numai sa se integreze
printre celelalte; luminile si modul in care sunt acestea
folosite trebuie sa dea nastere unor emotii, nu numai sa
lumineze cladirea pur si simplu pentru ca aceasta sa fie
vizibila pe timp de noapte.
Aspectul functional al proiectului se refera la nevoia ca
intreag proiectul sa fie vizibil (mai ales noaptea, dar si
ziua), la impactul pe care o are lumina zilei asupra
elementelor de iluminat si la probleme legate de siguranta
(stralucire, confuzia care poate aparea din cauza culorilor
folosite, etc.).
Cam la fel ca in cazul arhitecturii, designul iluminarilor
arhitecturale nu se poate incadra complet nici in
domeniul artei, dar nici al stiintei, fiind, in cele din
urma, o combinare a celor doua. Este un demers care
implica atat spiritul creativ a designerului, cat si o buna
intelegere a proprietatilor luminii din punct de vedere
stiintific, a modului de functionare a corpurilor de
iluminat, etc.
În timpul nopţii, întunericul marchează întregul mediu,
estompând accentele urbanistice ale unui oraş.
Iluminatul montumentelor, a grupurilor de arbori şi
arbuşti, a jocurilor de apă, se realizează în genere cu
scop decorativ.Iluminatul faţadelor se poate utiliza
pentru: atragerea atenţei asupra frumuseţii arhitecturale a
unei clădiri; in scop publicitar ( de exemplu în cazul
iluminării faţadelor unei uzine ) sau in scop de securitate
Proiectarea instalaţiilor de iluminat ornamental ridică
probleme diferite de cele întâlnite în cazul instalaţiilor
pentru iluminatul străzilor. La majoritatea instalaţiilor de
iluminat exterior este vorba de iluminarea unor spaţii, pe
când în cazul iluminatului decorativ trebuie iluminat de
nivelului de iluminare, necesar a se realiza într-o
La proiectarea iluminatului ornamental o atenţie deosebită
trebuie acordată evitării influienţelor defavorabile ale
acestor instalaţii asupra iluminatului utilitar. Amplasarea
nejudicioasă a surselor de lumină, precum şi iluminarea
excesivă a unei faţade poate jena conducătorii de vehicule
sau pietonii de pe arterelede circulaţie. La rândul lor,
reclamele luminoase sau instalaţiile de iluminat public pot
dăuna iluminatului arhitectural, datorită luminanţei
puternice care provoacă prin orbire o ecranare a acestuia.
La proiectarea unei instalaţii de iluminat ornamental,
trebuie să se rezolve următoarele probleme:
-stabilirea efectului artistic dorit
- alegerea nivelului de ilumiunare necesar
-alegerea sursei de lumină şi a aparatului de iluminat
-calcularea numărului de surse necesare pentru realizarea
nivelului de iluminare ales şi verificarea iluminării
obţinute
-amplasarea corpurilor de iluminat
Determinarea efectului artistic dorit :O deosebită
importanţă este localizarea perspectivei normale sub care
va fi privită instalaţia. De multe ori, buna vizibilitate dintr-
un tren sau de pe o artereă de circulaţie a unui monument
de arhitectură poate fi motivul iluminării speciale a
obiectivului menţionat.
Forma , dimensiunile şi înprejurimile obiectivului
influienţeaza în mod considerabil soluţia aleasă.
Faţadele cu elemente decorative pe orizontală vor fi altfel
iluminate decât cele cu linii verticale, după cum şi soluţia
pentru o faţadă cu coloane degajate va fi diferită de cea
aleasă în cazul unei faţade plate.
În ceea ce priveşte înprejurimile, trebuie să se examineze
dacă clădirea este izolată sau face parte dintr-un complex,
daca iluminarea zonei este puternică sau slabă, dacă există
grupuri de arbori sau arbori sau jocuri de apă a căror
iluminare poate completă efectul pe ansamblu.
Este necesar săse studieze pe bază de schiţe, planuri la
scară şi perspective, diversele variante posibile de
iluminare, pentru a realiza pe obiect, echilibrul optim
dintre lumină şi întuneric.
Realizarea unui flux prea mare de lumină nu se
recomandă, deoarece aceasta aplatizează relieful, modifică
forma reală a monumentului şi uneori orbeşte pe privitori.
Deoarece marile monumente sunt construite din materiale
variate, alegerea culorii sursei de lumină are un rol
important.
- În general se preferă lumina albă. Pentru unele faţade
de culoare albă, lumina galbenă dă rezultate
surprinzătoare.
- În cazul unor grupuri de arbori sau jocuri de apă este
indicată lumina bleu-verde a lămpilor cu vapori de
mercur.
- La faţade colorate în tonuri de roşu, lumina lămpilor
de incandeşcenţă , bogată în radiaţii roşii este cea
mai indicată.
- În unele cazuri , este indicat ca pentru obiectul
ceurmează să fie iluminat special, să se aleagă o
culoare diferită de aceea a mediului înconjurător;
acest lucru contribuie la desprinderea monumentului
de fondul pe care va fi observat. În majoritatea
cazurilor se alege iluminat monocrom.
- Iluminatul policrom este indicat în cazul
ansamblurilor realizate cu materiale diferite sau cu o
compoziţie jucată în volume, precum şi în cazul
jocurilor de apă. De cele mai multe ori, iluminatul
colorat apare sub forma unui efect de scurtă durată în
timp, efectuându-se jocuri de lumini în mişcare.
- În cazul statuilor şi monumentelor iluminatul va fi
uniform, fără contraste, pentru a nu se deforma
aspectul real.
Principalii factori care determină alegerea mărimii
nivelului de iluminare sunt :
- culoarea faţadei şi felul suprafeţei acesteia ( mată,
netedă, lucioasă ).
- Pentru obţinerea unei bune reflexii, o importanţă
deosebită o are starea faţadei respectiv gradul de
depreciere al acesteia.
- Iluminatul mediului înconjurător, care poate mări
sau micşora contrastul dintre fond şi obiectul de
iluminat este alt element determinant în stabilirea
instalaţie de iluminat arhitectural.
Alegerea sursei de lumină şi a aparatului de
iluminat.
În general obiectele iluminatului ornamental sunt
de mari dimensiuni, de aceea în instalaţiile de
acest gen se utilizează lămpi de mare putere
montate în aparate cu dimensiuni
corespunzătoare. Suesele de lumină frecvent
utilizate sunt lămpile cu incandescenţă şi lămpile
cu vapori de mercur de înaltă presiune
În cazul în care se doreşte obţinerea de efecte de
culori se pot utiliza şi diferite lămpi cu descărcări
în gaze, lămpi cu sodiu şi foarte rar lămpi
fluorescente colorate.
Corpurile de iluminat utilizate cel mai des sunt
proiectoarele, care din punct de vedere al
proprietăţilor sistemului optic se clasifică:
proiectoare difuzante cu fascicul luminos larg, cu
oglindă şi fascicul semiconcentrat, cu oglindă şi
fascicul concentrat
Amplasarea proiectoarelor: Pentru a se alege în
mod judicios amplasamentul proiectoarelor
trebuie să se ţină seamă de următoarele
considerente:
- fiecare suprafaţă trebuie să fie astfel
iluminată, încît să poată fi observată în
proporţia ei naturală, fără aplatizări.
- Umbrele obţinute trebuie să fie
asemănătoare cu cele date de razele soarelui,
se renunţă la acest principiu numai atunci
când efectul obţinut este mai interesant.
- Trebuie să fie iluminate toate elementele
clădirii cu niveluri de iluminare diferite, pentru
a pune în evidenţă anumite elemente de
arhitectură.
- Proiectoarele trebuie astfel amplasate,
încât să nu se producă orbire directă.
Pentru amplasarea corpurilor de iluminat se pot
alege clădirile vecine, zone verzi, clădirea însăşi
sau suporţi ornamentali amplasaşi în faţa clădirii.
Pentru proiectoarele amplasate pe terenuri din
apropierea obiectivului se pot amenaja grupuri de
arbuşti şi tufişuri, care să le marcheze prezenţa.
La sol , în zone circulate se vor amenaja nişe
speciale.
Când proiectoarele sunt amplasate pe clădire se
utilizează scafe sau cornişe datorită cărora
prezenţa sursei este complet mascată. Corpurile de
iluminat pot fi amplasate în spatele balcoanelor,
coloanelor, si ale altor elemente d econstrucţie ale
clădirilor.
Corpurile de iluminat ornamentale se montează
pe suporţi asemănători cu cei pentru iluminatul
străzilor. În mod obişnuit aceste aparate sunt
echipate cu două lămpi, o lampă este montată
într+un reflector dirijabil bşi a doua lampă
iluminează globul, eliminând umbra neagră
provocată de proiector. Un astfel de corp de
iluminat ornamental , oferă un aspect de zi mai
frumos decât instalaţiile obişnuite , dar utilizarea
lui este limitată numai pentru clădiri cu maximum
trei sau patru etaje.
Pentru alegerea modului de dispunere a
proiectoarelor , sunt determinate proprietăţile de
reflexie ale faţadelor, caracteristicile constructive
ale obiectului de iluminat.
Din punct de vedere al proprietăţilor de reflexie
suprafeţele faţadelor d eînpart în patru categorii:
perfect difuzantă, mată, semimată, de reflexie
regulată.
În cazul unei faţade de reflexie perfect difuză
piatră de construcţii se pot obţine luminanţe
uniforme , proiectând nivelurile d eiluminare
distribuite apriximativ uniform. Materialele tipice
din această categorie de faţade sunt: piatră de
construcţii, cărămidă şi tencuială obişnuită cu
mortar ghips sau ipsos.
Faşadelede reflexie regulată sunt caracteristice clădirilor
moderne, suprafeşe din această categorie sunt: sticla ,
marmora, aluminiul lustruit, suprafeţele apelor liniştite.
În cazul în care se urmăreşte ca o suprafaţă de clădire
vitrată să apară iluminată din exterior, este necesar ca
sursele d elumină să fie amplasate la mare înălţime astfel,
încât rază reflectată să apară în direcţia de privire a
observatorului; în caz contrar, suprafaţa de sticlă va apare
întunecată. În general în aceste situaţii s epreferă efectul
lumin os, produs din exterior.
Dacă construcţia este amplasată în apropierea unei ape
sursele se montează astfel încât imaginea lor reflectată să
nu fie văzută de observator. Efecte favorabile se pot
obţine prin reflectare în apă a unei suprafeţe iluminate
uniform.
Amplasamentul proiectoarelor este determinat si de
caracteristicile constructive ale monumentului.
În continuare se vor prezenta soluţiile indicate pentru
câteva cazuri întâlnite frecvent în proiectare.
Clădiri cu faţade plate: În aceste situaţii direcţia de
incidenţă a luminii nu are un rol important. Soluţiile
posibile de realizat sunt:
– Proiectoare amplasate la intervale regulate, a căror
mărime depinde de curba de distribuţie a intensităţilor
luminoase şi de pretenţiile în ceea ce priveşte
uniformitatea iluminatului. Distanţa dintre surse şi
obiectul iluminat se recomandă a fi de două treimi din
înălţimea faţadei, iar distanţa dintre două proiectoare se va
alege aproximativ egală cu dublul distanţei dintre aparatul
de iluminat şi faţadă. Dacă înălţimea faţadei depăşite
limitele prezentate, proiectoarele vor fi amplasate pe
suporţi la 1/3 sau ½ din înălţimea faţadei.
– Dacă faţada nu are dimensiuni prea mari, se poate
utiliza un singur grup de proiectoare dirijate în diferite
puncte de pe faţadă. Această soluţie este mai economică
fiindcă se micşorează traseul acblurilor subterane.
Rezultatul obţinut este fără efect artistic. Din această
cauză, faţadele plate vor fi iluminate în scop decorativ
atunci când clădirea este amplasată izolat şi poate fi
observată de la distanţă, în contrast cu cerul întunecat . Se
recomandă înbunătăţirea efectului plastic prin utilizarea
luminii colorate.
Faţade cu ornamentaţii de arhitectură: Dacă faţada
prezintă nervuri orizontale sau coloane verticale , ferestre
profunde sau diferite decoraţii aplicate este recomandat să
utilizăm efectul umbrelor.
Pentru o clădire cu relief vertical, se vor dirija fasciculele
oblic, de la stânga la dreapta. Astfel, se produc umbre nete
care accentuează relieful. Se vor folosi proiectoare cu
fascicul semiconcentrat , care se vor amplasa funcţie de
condiţiile existente , la distanţa de 20-50m, oblic în raport
cu faţada , pe sol sau pe suporţi de 6-10m înălţime.
Întrucât umbrele se disting atunci când direcţia privirii şi
direcţia razelor luminoase fac un unghi de 90*, se vor
amplasa astfel sursele , încât efectul estetic maxim să fie
din punctele principale de observaţie , de obicei nodurile
de circulaţie. Dacă între părţile iluminate şi cele rămase în
întuneric se obţin umbre prea puternice , se pot estompa
aceste contraste cu ajutorul contraluminei. Pentru
obţinerea contraluminei se utilizează proiectoare
difuzante. Iluminatul pentru atenuarea umbrelor nu
trebuie să depăşească o treime din iluminatul principal.
Faţadele cu linii verticale pot fi iluminate şi cu proiectoare
amplasate pe clădire. În acest caz, proiectoarele vor fi
semiconcentrate şi se vor dirija vertical.
Pentru faţadele cu elemente de ahitectură pe orizontală
este deosebit de avantajoasă iluminarea de jos în sus.
Proiectoarele se amplasează destul de departe, pentru ca
lumina să nu cadă decât cu puţin mai oblică decât direcţia
mijlocie de privire , umbrele obţinute în acest mod nu sunt
exagerat de lungi.Pentru faţadele cu înălţime mică se pot
utiliza proiectoare difuzante în rest cele mai indicate sunt
proiectoarele cu fascicol semiconcentrat.În cazul clădirilor
cu mai multe etaje , când proiectoarele sunt amplasate
foarte aproape de clădire, umbrele se alungesc spre partea
superioară a clădirii. Pentru a elimina acest efect , este
recomandabil să se aranjeze proiectoarele asa încât
direcţia luminii să fie aproape orizontală.
Iluminatul de sus în jos nu este indicat în general,
deoarece proiectoarele nu pot fi suficient mascate şi se
produce efect de orbire.
Clădiri cu relief detaşat pe faţadă ( coloane, balcoane,
scări) Principiile de dispunere a proiectoarelor sunt
valabile şi pentru această situaţie. Accentuarea în timpul
nopţii a elementelor de arhitectură, care se detaşează de
faţadă se poate realiza prin două metode speciale:
– Efectul de siluetă, care ste realizat iluminând faţada
principală a clădirii cu un nivel de iluminare ridicat,
suficient ca elementele care se detaşează, suprapuse, pe
acest fond luminos să apară întunecate.
– Iluminarea specială a elementelor detaşate prin
iluminat direct. În acest caz, faţada principală se
iluminează cu un nivel de iluminare scăzut, iar elementele
detaşate sunt iluminate special prin proiectoare amplaste
în apropiere.
Se pot obţine efecte interesante prin utilizarea unor
culori diferite pentru cele două planuri verticale ale
clădirii.
Turnurile: necesită o proiectare judicioasă a sistemului de
iluminat , pentru a evita impresia că două faţade vecine
formează o suprafaţă plană continuă. De asemenea în
cazul turnurile cu secţiune curbiformă trebuie evitată
senzaţia de aplatizare , ceea ce se realizează prin
iluminarea din 2-3 puncte.
- Turnurile rotunde se ilumineză din două sau trei
puncte . Fasciculele luminoase vor fi astfel dirijate ,
încât între ele să existe o porţiune verticală de
umbră, ceea ce scoate în evidenţă rotunjirea.
Proiectoarele vor fi cu fascicul concentrat şi se
amplasează pe sol sau la o înălţime de 3-5m.
Distanţa dintre obiect şi proiectoare se recomandă se
alege egală cu 2/3 din înălţimea turnului.
- Pentru iluminarea turnurilor de formă pătrată se
amplasează proiectoarele în patru puncte. Fiecare
grup de proiectoare va fi dirijat către o faţă a
turnului. Lumina dispersată este utilizată pentru
atenuarea umbrelor (contralumină) pe faţa alăturată a
obiectivului.
- a unei gradini, admirarea acesteia pe timpul zilei
Statuile.La alegere amplasamentului proiectoarelor
trebuie avut în vedere obţinere unor umbre asemănătoare
cu cele din timpul zilei.Soclurile pe care sunt amplasate
statuile vor fi de asemenea iluminate când monumentele
sunt înconjurate de o zonă verde , aceasta va fi iluminată.
Iluminatul colorat este utilizat pentru:
– crearea unui efect artistic deosebit
– evidenţierea separată a unui obiectiv în raport cu
împrejmuirile sale
– accentuarea culorilor naturale ale unei faţade sau a
unor zone de plantaţii
Pentru obţinerea fasciculelor luminoase colorate
există mai multe posibilităţi:
– montarea unor filtre colorate la proiectoarele
echipate cu lîmpi cu incandescenţă. Prin această metodă se
crează posibilitatea de realizare a unei mari game de culori
şi se obţine un fascicul uniform colorat, deoarece atât
razele directe cât şi cele reflectate trec prin filtrul colorat.
Filtrele colorate reduc fluxul luminos util al surselor.
Pentru a obţine acelasi efect ca în cazul utilizării
unui proiector cu vizieră albă, trebuie să mărim
puterea surselor de lumină.pentru a compensa
absorbţia diferitelor filtre luminoase.
– Utilizarea deoglinzi d emetal la proiectoarele
echipate cu lămpi cu incandescenţă. Culorile obţinute sunt
în nuanţe pastelate.
– Folosirea de surse acre emit lumină colorată ,
ca de exemplu: lămpi cu vapor de mercur cu
balon clar (spectru albastru-verde) sau cu balon
fluorescent (spectru albastru-alb), lămpi cu
vapor de sodiu de înaltă presiune (lumina
soarelui) sau de joasă presiune (spectru
galben), lămpi fluorescente colorate.
ILUMINATUL EXTERIOR
Generalitati despre iluminatul exterior
Magazinele de amenajari si hypermarketurile sunt
pline de corpuri de iluminat nocturn si exista chiar
firme specializate care se ocupa de asta - totul
pentru a va ajuta sa dati o noua infatisare casei
dvs. pe timpul noptii.
Avantajul firmelor care se ocupa de amenajari si
iluminari exterioare este ca acolo lucreaza
specialisti care dispun si de echipamente de
calitate superioara. Dincolo de locurile evidente in
care trebuie plasate spoturile luminoase (pe
marginea aleilor, in jurul piscinei, etc., pentru a se
preveni eventualele accidente), sursele de lumina
pot fi folosite pentru a accentua anumite elemente
din peisaj sau din arhitectura cladirii. Acest lusru
se face cu ajutorul unor aplice de perete exterior,
inglobate si aparente, plafoniere, numere de casa
luminate, pitici de gradina, corpuri de iluminat
pentru trepte, corpuri de iluminat suspendante,
proiectoare, aparente si inglobate in pavement sau
stalpi luminosi. Este de preferat sa folositi corpuri
de iluminat de buna calitate, durabile, care sa
reziste la intemperiile vremii.
Uneori se prefera sa se instaleze un sistem de
iluminat exterior inainte de terminarea propriu-
zisa a amenajarilor. Acest lucru este oarecum
inutil, deoarece asa nu veti sti ce anume trebuie
lumnat sau nu. Cel mai bine este sa asteptati pana
cand gazonul a luat forma finala, iar arbustii si
tufele au crescut. Desigur, puteti plasa corpurile
de iluminat necesare pentru siguranta (pe alei sau
injurul piscinei).
In afara de rolul principal de a imbogati estetica
locuintei, iluminatul exterior poate atrage atentia
asupra unor elemente de arhitectura sau zone din
gradina. Plantele pot fi admirate toata ziua, la
lumina soarelui - dincolo de frumusetea specifica
este un lucru cu care este obisnuita toata lumea;
noaptea, insa, gradina poate deveni un adevarat
taram de basm. Oricum ati privi problema,
iluminatul exterior si arhitectual sunt idei foarte
bune.
Grad mai mare de siguranta
O casa cu o gradina bine luminata este ultimul
lucru pe care ar vrea sa il intalneasca un potential
musafir nepoftit. Fie ca achizitionati si instalati
dvs. corpurile de iluminat sau apelati la o firma
specializata (lucru recomandat) care sa faca aceste
lucruri in locul dvs., beneficiile vor fi multiple:
locuinta va deveni mult mai frumoasa pe timpul
noptii pentru ca va fi pusa in evidenta
corespunzator si in acelasi timp va deveni un loc
mai sigur pentru dvs. si familie.
Spatiu de recreere extins
Imaginati-va cat de bine ar fi sa va puteti petrece
serile pe terasa, in ghioscul din gradina sau la
marginea piscinei. De fapt, tot ce va trebuie sunt
numai cateva corpuri de iluminat exterior bine
plasate; astfel, spatiul gradini va pare de doua sau
trei ori mai mare
Aspect placut
Iluminatul exterior sau arhitectural va face
locuinta dvs. mult mai primitoare. Elementele
arhitecturale vor fi puse in evidenta de spoturi
plasate strategic, iar gradina va prinde viata si pe
timpul noptii, lumina creand nenumarate puncte
de interes
ILUMINAT UL PUBLIC
Aproximativ 90%din informaţii de zi cu zi omul le
primeşte prin vedere. Procesul vederii este posibil
numai în prezenţa luminii, prin interacţiunea lumină –
vedere.
În timpul zilei lumina naturală este provenită direct de la
soare – sursa punctuală ce asigură o cantitate de lumină
suficientă pentru a putea avea loc procesul vederii.
La lăsarea întunericului, lumina artificială devine
indispensabilă realizării procesului vederii. Percepţia
mediului înconjurător de către om depinde în mare măsură
de cantitatea şi aclitatea luminii artificiale.
Iluminatul artificial îşi pune amprenta asupra calităţii vieţii
omului, la fel şi iluminatul artificial exterior influienţează
acest aspect, făcând posibilă desfăşurarea activităţii umane
după lăsarea întunericului.
Cele două componente ale iluminatului exterior cea
funcţională şi cea estetică , conduce la crearea confortului
necesar omului, ce are o ifluienţă directă asupra sănătăţii
psihice şi fizice ale omului.
În cadrul iluminatului exterior , iluminatul urban este un
domeniu cu o mare pondere , deoarece serveşte în egală
măsură pe toţi locuitorii şi vizitatorii unui oraş, este
destinat căilor de circulaţie, pe când iluminatul
arhitectural/decorativ are un rol estetic în ambianţa
nocturnă a unui oraş.
Asupra vieţii nocturne a unui oraş se poate interveni
pozitiv cu ajutorul luminii artificiale , existând
posibilitatea realizării unui ambient luminos corespunzător
şi inplicit a unei ambianţe generale plăcute.
În cazul când soluţiile luminotehnice nu au fost corect
adoptate , tratarea subiectului este făcută superficial ,
efectele luminii artificiale ale iluminatului urban pot fi
dăunătoare , ca urmare a poluării luminoase.
Poluarea luminoasă are la bază patru factori care
influienţează caliatea soluţiilor luminotehnice adoptate:
orbirea, lumina risipită, lumina pierdută, excesul de
lumină.
Condiţiile de calitate ale instalaţiilor de iluminat pentru
arterele de circulaţie trebuie să asigure condiţiile
necesare pentru ca conducătorii auto să poată percepe şi să
localiyeye în timp util, detaliile şi obstacolele ce pot
apărea pe traseul de circulaţie.Un obiect poate fi bine
văzut când acesta este mult mai iluminat ( contrast
negativ ), fie mult mai întunecat ( contrast pozitiv ) decât
fondul pe care se situează. Pentru faptul că majoritatea
obstacoleleor de pe arterele de circulaţie sunt întunecate
este necesar un iluminat public pentru a se realiza un
contrast pozitiv.
Pentru pietoni este necesară asigurarea pentru asigurarea
bordurii trotuarelor, a vehiculelor şi obstacolelor.
De aceea pentru proiectarea unui sistem de iluminat public
trebuiesc avute în vedere considerente luminotehnice ,
estetice şi economice.
I. Din punct de vedere luminotehnic calitatea unei
instalaţii de iluminat public este determinată de următorii
factori:
-nivelul luminanţei şi iluminării pe suprafaţa căii de
circulaţie se stabilesc în funcţie de intensitatea şi d eviteza
traficului rutier şi de locuit unde este amplasată artera.
Intensitatea traficului rutier poate fi definită în funcţie de
numărul de vehicule pe unitatea de timp.
-uniformitatea repartiţiei luminanţei şi iluminării prin
respectarea factorilor de uniformitate cît şi factprii de
uniformitate a luminanţelor.
-limitarea efectului de orbire ; oboseala vizuală, s
eproduce din cauza unui confort vizual scăzut dat de
instalaţia de iluminat, acre în timp produce oboseala
conducătorului auto, deci scăderea posibilităţiilor de
percepţie vizuală a obstacolelor.Orbirea psihologică poate
fi determinată de: realizarea unui contrast insuficient între
luminanţa sursei şi aceea a obstacolului, de
neuniformitatea repartiţiei luminanţelor ( iluminat
discontinuu ).
Pentru limitarea efectului de orbire se vor lua următoarele
măsuri: prin limiatarea intensităţii luminoase a corpurilor
de iluminat pe direcţia privirii, prin limitarea înălţimii
minime de monatre a corpurilor de iluminat, prin
asiguarrea uniformităţii repartiţiei luminanţelor
-asigurarea unui ghidaj optic pentru circulaţie, asigurate
în special în porţiunile dificile de pe traseu ( curbe,
intersecţii, etc ), o orintare f. Bună a conducătorilor de
vehicule.
II. Realizarea unui aspect estetic corespunzător al
sistemului de iluminat se va face prin respectarea unor
reguli privind alegerea corpurilor de iluminat, a stâlpilor, a
tipului de reţea, a consolei pentru montarea corpurilor de
iluminat, elemente care trebuie să se integreze într+un
ansamblu armonios, în corelaţie cu zona în care se
realizează instalaţia. La proiectarea instalaţiilor de
iluminat de pe căile de circulaţie din oraşe, proiectul de
iluminat s eva corela din punct de vedere urbanistic şi
arhitectural cu proiectul de sistematizare, inclusiv cu
plantaţiile de arbori şi spaţii verzi.
III. Din punct de vedere economic , instalaţia ce se
proiectează trebuie să se realizeze cu costuri minime
posibile atât ca investiţii, cât şi ca cheltuieli anuale de
exploatare şi întreţinere
Sisteme şi soluţii de iluminat pentru artere şi noduri de
circulaţie.
Elaborarea proiectului unei instaalţii de iluminat public
implică rezolvarea, pentru fiecare din variantele studiate, a
următoarelor probleme:
- stabilirea nivelurilor de luminanţă şi iluminare necesare
a se realiza, precum şi a coeficienţilor de uniformiate
- alegerea sursei de lumină şi a corpului de iluminat
- determinarea geometriei instalaţiei
- verificarea prin calcul a aclităţilor luminotehnice ale
instalaţiei
Sursele de lumină folosite în instalaţiile de iluminat public
trebuie să îndeplinească următoarele condiţii principale:
eficacitate luminoasă ridicată şi durată mare de viaţă.
Se recomandă folosirea următoarelor tipuri de surse de
lumină:
- lămpi cu vapori de mercur şi balon fluorescent LVF 80-
400W
- lămpi cu vapori de sodiu de înaltă presiune LPN 250-
400W, folosite pentru artere de clasa I respectiv cu
trafic intens, precum şi porţiuni speciale de traseu:
intersecţii, pieţe, pasaje denivelate, etc.
Corpurile de iluminat de exterior trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
- să permită efectuarea cu uşurinţă a operaţiunilor de
ţnlocuire a lămpii şi de reglare a poziţiei acesteia
- să protejeze lampa şi celelate elemente componente
înpotriva acţiunii mediului înconjurător
- să prezinte rezistenţă la şocuri mecanice şi vibraţii
- corpurile de iluminat formate din reflectoare,
refractoare şi difuzoare, trebuie să aibă o bună
rezistenţă la coroziune, la vibraţii mecanice şi şocuri, la
variaţii de temperatură şi trebuie să-şi păstreze
proprietăţile fotometrice în timp.
- Dispozitivele de reglare care servesc la fixarea lămpilor
în poziţie corectă şi la dirijarea fluxului luminos pe
suprafaţa de iluminat, prin deplasarea lămpii în raport
cu sistemul optic, trebuie să aibă o mare stabilitate în
timp.
- Corpurile de tip închis trebuie să fie foarte etanşe,
deoarece depunerea prafului pe surse de lumină, pe
reflectoare şi pe difuzor produce scăderea apreciabilă a
randamentului corpului de iluminat.