Capitolul I: Şiruri de numere reale. Lect. dr.

Lucian Maticiuc

Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie

şi Ingineria Mediului
Matematici Superioare, Semestrul I,
Lector dr. Lucian MATICIUC

SEMINARUL 2.

iuc
Cap. I Şiruri de numere reale (continuare)

1. Folosind lema lui Stolz să se calculeze limitele şirurilor date de:
p
1p + 3p + · · · + (2n − 1)
a) xn = , p ∈ N∗ ,
np+1

c
1 Pn k
b) xn = √ √ √ .
n k=1 1 + 2 + 3 + · · · + k
Rezolvare:

nemărginit. Dacă există lim

ati
Aplicăm Lema lui Stolz-Cezaro: Fie (an )n , (bn )n două şiruri a.ı̂. şirul (bn )n este strict monoton şi
an+1 − an
n7→∞ bn+1 − bn

a) Notăm an = 1p + 3p + · · · + (2n − 1)
= A atunci există şi lim

p
n7→∞ bn
an
şi este egală tot cu A.

, bn = np+1 şi observăm că şirul bn = np+1 pentru

an+1 − an
p ∈ N∗ , este crescător la infinit (deci nemărginit). Studiem limita lim . Pentru
M
n7→∞ bn+1 − bn
aceasta scriem p p
an+1 = 1p + 3p + · · · + (2n − 1) + (2n + 1)
p
bn+1 = (n + 1)
Deci
p
an+1 − an (2n + 1)
=
n

bn+1 − bn p+1
(n + 1) − np+1
p
(2n + 1)
=h i
p+1 1 p 2 p−1 p−1 2 p
n + Cp+1 n + Cp+1 n + · · · + Cp+1 n + Cp+1 n + 1 − np+1
cia

p p−1 p−2 1
(2n) + Cp1 (2n) + Cp2 (2n) + · · · + Cpp−1 (2n) + 1
= 1 2 p−1 2 p
Cp+1 np + Cp+1 np−1 + · · · + Cp+1 n + Cp+1 n+1

Dar, din limita fundamentală 6), din Seminarul 1., exerciţiul 4 (gradul numărătorului egal
cu gradul numitorului), obţinem că
Lu

an+1 − an 2p 2p
lim = 1 =
n7→∞ bn+1 − bn Cp+1 p+1

an 2p
Deci lim =
n7→∞ bn p+1
n
P k
b) Notăm an = √ √ √ , bn = n şi observăm că şirul bn = n este
k=1 1 + 2 + 3 + ··· + k
crescător la infinit (deci nemărginit). Avem că
n+1
X k
an+1 = √ √ √
k=1
1+ 2 + 3 + ··· + k

1
Capitolul I: Şiruri de numere reale. Lect. dr. Lucian Maticiuc

deci
n+1
P k n
P k
an+1 − an = √ √ √ − √ √ √
k=1 1 + 2 + 3 + · · · + k k=1 1 + 2 + 3 + · · · + k
n+1
= √ √ √
1 + 2 + 3 + ··· + n + 1
iar bn+1 = n + 1. Deci

iuc
n+1
√ √ √
an+1 − an 1 + 2 + 3 + ··· + n + 1
lim = lim
n7→∞ bn+1 − bn n7→∞ (n + 1) − n
n+1
= lim √ √ √
n7→∞ 1 + 2 + 3 + ··· + n + 1

c
Pentru a √ calcula
√ această limită
√ mai aplicăm o dată Lema

lui Stolz cu notaţiile ā√
n = n+1 ,
b̄n = 1 + 2 + 3 + · · · + n + 1. Avem că, evident b̄n este crescător, iar b̄n ≥ n + 1 deci
lim b̄n = ∞. Acum
n7→∞

ān+1 − ān
b̄n+1 − b̄n

= √ √
=

√ √
ati
(n + 2) − (n + 1)
  √ √ √
1 + 2 + 3 + ··· + n + 1 + n + 2 − 1 + 2 + 3 + ··· + n + 1

M
1
=√
n+2
Deci există
ān+1 − ān 1 1
lim = lim √ = =0
n7→∞ b̄n+1 − b̄n n7→∞ n + 2 ∞
adică există şi
ān n+1
n

lim = lim √ √ √ =0
n7→∞ b̄n n7→∞ 1 + 2 + 3 + ··· + n + 1
Iar acum dacă există
cia

an+1 − an n+1
lim = lim √ √ √ =0
n7→∞ bn+1 − bn n7→∞ 1 + 2 + 3 + ··· + n + 1
avem că există şi
n
√ √k
P
√
an 1+ 2+ 3+···+ k
lim = lim k=1 = 0.
n7→∞ bn n7→∞ n
Lu

Observaţie: Am folosit următoarele:

Binomul lui Newton
p
(a + 1) = ap + Cp1 ap−1 + Cp2 ap−2 + · · · + Cpp−1 a + 1 , unde p ∈ N∗

şi faptul că

1
Cp+1 =p+1

2
Capitolul I: Şiruri de numere reale. Lect. dr. Lucian Maticiuc

2. Se consideră şirul (an )n , a0 > 0, an+1 = an 2−an . Să se arate că şirul (an )n este convergent
şi să se calculeze limita sa şi limita şirului (nan )n .
Rezolvare:
Avem, din a0 > 0, că a1 = a0 2−a0 > 0, a2 = a1 2−a1 > 0 ş.a.m.d. deci prin inducţie avem că

an > 0, ∀n ∈ N

iuc
an+1 1
Dar = 2−an = an < 1, ∀n ∈ N. Deci şirul este descrescător dar şi mărginit inferior
an 2
de 0 deci el este convergent. Fie lim an = l. Dacă trecem la limită ı̂n relaţia de recurenţă
n7→∞
atunci obţinem l = l 2−l . Acum dacă l 6= 0 atunci

l = l 2−l ⇔ 1 = 2−l ⇔ 2l = 1 ⇔ l = 0,

contradicţie. Deci l = 0.

c
n
Acum lim nan = lim . Aplic Lema lui Stolz, având ı̂n vedere că an → 0 şi că (an ) este
n7→∞ n7→∞ 1

n7→∞
an

lim nan = lim

n7→∞
ati
descrescător implică faptul că (1/an )n este nemărginit şi crescător. Deci

n
1
an
= lim
n7→∞
(n + 1) − n
1
an+1
−
1
an
= lim
an+1 an
n7→∞ an − an+1

an 2−an an a2n 2−an an 2−an

M
= lim = lim = lim
n7→∞ an − an 2−an n7→∞ an (1 − 2−an ) n7→∞ 1 − 2−an

an an 1 1
= lim an a
= lim an = lim 2an −1 =
n7→∞ 2 (1 − 1/2 )n n7 → ∞ 2 −1 n7 → ∞
an
ln 2

Observaţie: Am folosit limita

axn − 1
lim = ln a, pentru şirul xn → 0
n

n7→∞ xn
cia

3. Folosind criteriul raportului al lui Cauchy-D’Alembert să se calculeze limita şirurilor date
de:
s
Qn π 1p
a) xn = n n! sin , b) xn = n (α + n) (α + n + 1) · · · (α + 2n), α ∈ R fixat
k=1 k n
Rezolvare:
an+1
Lu

Aplicăm Teorema: Fie şirul (an ) cu termeni an > 0, ∀n ∈ N . Presupunem că există lim =
n7→∞ an
√
l. Atunci există şi lim n an şi este egală tot cu l.
n7→∞
n
Q π √
a) Notăm cu an = n! sin deci xn = n an . Vom studia limita pentru cantitatea
k=1 k
n+1 π
(n + 1)!
Q
sin π π π π
an+1 k (n + 1)! sin sin · · · sin sin
= k=1
= 1 2 n n + 1
an n π π π π
n! sin sin · · · sin
Q
n! sin 1 2 n
k=1 k
π
= (n + 1) sin
n+1

3
Capitolul I: Şiruri de numere reale. Lect. dr. Lucian Maticiuc

Deci
an+1 π
lim = lim (n + 1) sin =
n7→∞ an n7→∞ n+1
π π
sin n+1 sin n+1
= lim 1 = π lim π = π,
n7→∞ n7→∞
n+1 n+1
π
deoarece n+1 → 0. Concluzia este că

iuc
√ an+1
lim xn = lim n
an = lim = π.
n7→∞ n7→∞ n7→∞ an

r
n (α + n) (α + n + 1) · · · (α + 2n)
b) Avem că xn = deci să notăm cu
nn
(α + n) (α + n + 1) · · · (α + 2n)

c
an =
nn
Avem

Deci
an+1 =

an+1
an
=
nn
(n + 1)
n+1
ati
[α + (n + 1)] [α + (n + 1) + 1] · · · [α + 2 (n + 1)]
(n + 1)
n+1

(α + n + 1) (α + n + 2) · · · (α + 2n + 2)
(α + n) (α + n + 1) · · · (α + 2n)
nn (α + 2n + 1) (α + 2n + 2) 1 4n2 + . . .
M
= n = (n+1)n
(n + 1) (n + 1) (α + n) n2 + . . .
nn

1 4n2 + . . . 1 4n2 + . . .
= n+1 n
= n
n2 + . . . 1 + n1 n2 + . . .



n

an+1 1 4n2 + . . . 4
Deci lim = lim n 2
= de unde obţinem că
n7→∞ 1 + 1


n7→∞ an n + ... e
n
n

√ an+1 4
lim xn = lim n
an = lim =
n7→∞ n7→∞ n7→∞ an e
cia

Observaţie: Am folosit următoarele limite importante

sin xn
lim = 1, pentru şirul xn → 0
n→∞ xn

1
x
lim (1 + xn ) n = e, pentru şirul xn → 0
n→∞
Lu

4. Să se calculeze limitele şirurilor date de:

n  2 n2 +1 −2n
2n
 n 
P 1 n +n+1
a) xn = , b) xn = , c) xn = 1 + n .
k=1 k (k + 1) n2 + n + 2 3 + 4n
Rezolvare:
a) Avem că
1 1 1
= −
k (k + 1) k k+1

4
Capitolul I: Şiruri de numere reale. Lect. dr. Lucian Maticiuc

deci
" n  #n
X 1 1
xn = −
k k+1
k=1
     n  n
1 1 1 1 1 1
= 1− + − + ··· − = 1−
2 2 3 n n+1 n+1

iuc
Observăm că suntem ı̂n nedeterminarea 1∞ deci
−1
)n n+1
(  n+1
−1 −1
xn = 1+ .
n+1

Vom avea, folosind limita fundamentală cu e (vezi exerciţiul anterior), că

−n
lim

c
lim xn = en7→∞ n+1 = e−1 .
n7→∞

b) Suntem ı̂n nedeterminarea 1∞ .

xn =

n2 + n + 1
n2 + n + 2

n2 +1
ati (n2 +1) 2 −1
 2
n2 +1   n2 +n+2 n +n+2
n +n+1 −1 −1
M

= 1+ 2 −1 = 1+ 2
n +n+2  n +n+2 

deci
−n2 − 1
lim
lim xn = en7→∞ n2 + n + 2 = e−1 .
n7→∞
n

c) Avem, având ı̂n vedere că lim q n = 0, dacă |q| < 1, că
n→∞
 n
2n 2n 2 1 1
= 3 n

= 3 n
→0 =1
3n + 4n



cia

4n 4 +1 4 4 +1 0+1

Deci suntem ı̂n nedeterminarea 1∞ . Facem atunci transformările

n
 3n2+4 n
n (−2 )

 n
−2n  n
 3n2+4
n
n

2 2 
xn = 1+ = 1+
3n + 4n  3n + 4n 
Lu

deci
4n
n
lim n2 n (−2n ) lim n−4n − lim n
lim xn = e n→∞ 3 +4 =e n7→∞ 3 +4
n
=e
n7→∞ 4n (( 34 ) +1 )
n7→∞
1
− lim n
=e
n7→∞ ( 34 ) +1 1
= e− 0+1 = e−1 .

5. Să se determine parametrii a, b, c a.ı̂.:

√

a) lim n an − −2 + bn + cn2 = 1,
n7→∞
√

b) lim n4 + 2n3 − an2 − bn − c = 0.
n7→∞

5
Capitolul I: Şiruri de numere reale. Lect. dr. Lucian Maticiuc

Rezolvare:
a) √
√
√ 
n an − −2 + bn + cn2 = n a2 n2 − −2 + bn + cn2


a2 n2 − −2 + bn + cn2 a2 n2 + 2 − bn − cn2
= (raţionalizare) = n √ √ =n √

a2 n2 + −2 + bn + cn2 an + −2 + bn + cn2
a2 − c n3 − bn2 + 2n

iuc
= √ .
an + −2 + bn + cn2
Acum dacă a2 − c 6= 0 atunci avem




a2 − c n3 − bn2 + 2n n3 a2 − c − b/n + 2/n2
√ =  
an + −2 + bn + cn2
p
n a + −2/n2 + b/n + c



2
a2 − c − b/n + 2/n2 a2 − c − 0 + 0

c
=n p →∞ √ =∞
a + −2/n2 + b/n + c a + −0 + 0 + c

Atunci  p
ati
Deci dacă cerem ca limita să fie 1 (finită) atunci avem


n an − −2 + bn + cn2 =
a2 − c = 0

−bn2 + 2n
√
an + −2 + bn + cn2
M
Acum dacă b 6= 0 atunci

−bn2 + 2n n2 (−b + 2/n)

√ =  
an + −2 + bn + cn2
p
n a + −2/n2 + b/n + c
−b + 2/n −b
=n p →∞ √ =∞
a+ −2/n2 + b/n + c a + −0 + 0 + c
n

Deci dacă cerem ca limita să fie 1 (finită) atunci avem

b=0
cia

Deci
√
2n
n an − −2 + bn + cn2 =√
an + −2 + cn2
2n 2 2 2
=  = p → √ = √ .
a + −2/n 2+c a + −0 + c a + c
p
2
n a + −2/n + c
Lu

Vom impune
2
√ =1
a+ c
adică √
c = a2 , b = 0, a + c=2
deci √
a+ a2 = 2 ⇔ a + |a| = 2 ⇔ a = 1
şi atunci
a = 1, b = 0, c = 1

6
Capitolul I: Şiruri de numere reale. Lect. dr. Lucian Maticiuc

b) √ √

n4 + 2n3 − an2 − bn − c = n4 + 2n3 − an2 + bn + c


2
n4 + 2n3 − an2 + bn + c
= √
n4 + 2n3 + (an2 + bn + c)



1 − a2 n4 + (2 − 2ab) n3 − b2 + 2ac n2 − 2bcn − c2
= √ .
n4 + 2n3 + (an2 + bn + c)

iuc
Acum ca ı̂n a) trebuie să luăm (deoarece gradul numărătorului este 4 iar puterea maximă a
lui n de la numitor este 2)
1 − a2 = 0, 2 − 2ab = 0
Apoi

√ 2
− b2 + 2ac n2 − 2bcn − c2
n + 2n − an − bn − c = √
4 3
n4 + 2n3 + (an2 + bn + c)

c



n2 − b2 + 2ac − 2bc/n − c2 /n2
= p 
n2 1 + 2/n + a + b/n + c/n2

= p


ati
− b2 + 2ac − 2bc/n − c2 /n2
1 + 2/n + a + b/n + c/n2
Deci dacă cerem ca limita să fie 0 atunci
− b2 + 2ac


→ √


− b2 + 2ac − 0 − 0
1+0+a+0+0

= 0 ⇔ b2 + 2ac = 0
M
1+a
Rezolvând sistemul găsim soluţia
a = 1, b = −1, c = −1/2
şi
a = −1, b = 1, c = 1/2
n

6. Să se determine limita superioară şi limita inferioară a şirurilor date de:
√
n nπ nπ
a) an = n − n2 − 2n + 3 , b) an = sin , c) an = sin ,
cia

2 3
 n cos nπ
1 nπ
n3 n n
d) an = 1 + , e) an = cos , f ) an = 1 − 3n1 3 , g) an = (−1/2) + (−1) .
n 2
Rezolvare:
Pentru a determina limita superioară şi inferioară trebuie să calculăm limitele pentru subşiruri
alese convenabil (astfel ı̂ncât să acopere ı̂ntregul şir), şi apoi cea mai mică dintre ele este li-
Lu

mita inferioară, iar cea mai mare este limita superioară a şirului.
√
n nπ
a) Avem că an = xn + yn , unde xn = n − n2 − 2n + 3 , yn = sin . Pentru (yn ) avem
2
4nπ
y4n = sin = sin 2nπ = 0 → 0,
2
(4n + 1) π  π π
y4n+1 = sin = sin 2nπ + = sin = 1 → 1,
2 2 2
(4n + 2) π
y4n+2 = sin = sin (2nπ + π) = sin π = 0 → 0,
2
 
(4n + 3) π 3π 3π
y4n+3 = sin = sin 2nπ + = sin = −1 → −1.
2 2 2

7
Capitolul I: Şiruri de numere reale. Lect. dr. Lucian Maticiuc

Pentru (xn ) avem

√ n2 − n2 + 2n − 3 2n − 3
n− n2 − 2n + 3 = √ = √
n + n2 − 2n + 3 n + n2 − 2n + 3
n (2 − 3/n) 2 − 3/n
=  = p
1 + 1 − 2/n + 3/n2
p
n 1 + 1 − 2/n + 3/n2

iuc
2−0
→ √ =1→1, n→∞
1+ 1−0+0

adică avem nedeterminarea 1∞ . Deci

√
n √
n
xn = n − n2 − 2n + 3 = 1 + n − n2 − 2n + 3 − 1
n(n−√n2 −2n+3−1)
√


√ 21
= 1 + n − n2 − 2n + 3 − 1 n− n −2n+3−1

c
şi

n7→∞

=e
lim xn = en7→∞

lim n
n7→∞

lim
n−1+
√−2
√

n2 −2n+3

√−2
ati
lim n(n− n2 −2n+3−1)

=e
lim
n7→∞ n−1+

−2
√
√
lim n
= en7→∞
−2n
n2 −2n+3
n−1+

=e
(
(n−1)2 − n2 −2n+3
√
n2 −2n+3

lim
(
n7→∞ n 1−1/n+
)

−2n
√
1−2/n+3/n2 )

= en7→∞ 1−1/n+ 1−2/n+3/n2

= e 1−0+ 1−0+0 = e−1
M
deci, evident, orice subşir al lui converge la aceeaşi valoare

x4n → e−1 , x4n+1 → e−1 , x4n+2 → e−1 , x4n+3 → e−1 , n → ∞

Deci a4n = x4n + y4n → e−1 + 0, a4n+1 = x4n+1 + y4n+1 → e−1 + 1, a4n+2 = x4n+2 + y4n+2 →
e−1 + 0, a4n+3 = x4n+3 + y4n+3 → e−1 − 1, pentru n → ∞. Avem că mulţimea punctelor
limită este e−1 − 1, e−1 , e−1 + 1 deci lim inf an = e−1 − 1, lim supan = e−1 + 1.

n

n→∞ n→∞

nπ
b) Temă (din cauza termenului sin trebuie să calculăm a6n , a6n+1 , a6n+2 , a6n+3 , a6n+4 ,
3
cia

 n cos nπ
1
a6n+5 iar pentru yn = 1 + folosim limita cu e).
n

7. Calculaţi limita şirului (an )n , unde:

n qn
a) an = qn cu q > 1, b) an = n! cu q ∈ R , c) an = nq n cu |q| < 1 ,
Lu

n
a1/n + b1/n an + bn

d) an = cu a, b > 0 , e) xn = cu a, b ∈ R,
2 an+1 + bn+1

 n2n+1
+n+1 n+1  n1
n2 + n + 1 2n + 1
   n+5 
1
f ) an = , g) an = , h) an = .
n2 + 1 5n + 1 3n + 1