Caiet nr5

Administrarea publică: teorie şi practică 1
ISSN 1813-8489
Categoria C
Administrarea
Publică
Revistă metodico-ştiinţifică
trimestrială
aprilie - iunie 2017

nr. 2 (94)
Chişinău,
2017
Administrarea Publică, nr. 2, 2017 2
Administrarea Publică
Revistă metodico-ştiinţifică trimestrială
Fondată în noiembrie 1993 de Academia de Administrare Publică
Revista este înregistrată la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova

cu nr. 172 din 15 septembrie 2004.
Acreditată ştiinţific la profilul: administrare publică, ştiinţe politice, drept, economie
(Hotărârea C.S.Ş.D.T. al A.Ş.M. şi C.N.A.A. nr. 146 din 27 iunie 2013
cu modificările şi completările ulterioare)
Nr. 2 (94), aprilie - iunie 2017
COLEGIUL REDACŢIONAL
BALAN Oleg – redactor-şef, rector al Academiei, ministrare Publică al Academiei Naționale de Admi-
doctor habilitat în drept, profesor universitar nistrare Publică de pe lângă Preşedintele Ucrainei,
Odessa, Ucraina, doctor în ştiinţe politice
GROZA Andrei – redactor-şef-adjunct, prim-pro-
rector al Academiei, doctor în istorie, conferenţiar KERIKMAE Tanel – director al Şcolii de Drept din
universitar Tallinn, Universitatea Tehnologică din Tallinn,
Estonia, doctor în drept, profesor universitar
SÎMBOTEANU Aurel – prorector al Academiei,
doctor în ştiinţe politice, conferenţiar universitar MANOLE Tatiana – doctor habilitat în ştiinţe econo-
mice, profesor universitar
BĂRBULESCU Iordan-Gheorghe – doctor în ştiinţe
politice, profesor universitar, preşedinte al Senatu- RUSU Rodica - șef Catedră științe politice și relații
lui, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administra- internaționale, doctor în științe politice, conferențiar
tive, Bucureşti, România universitar
DULSCHI Silvia – şef al Direcţiei ştiinţă şi doctorat, ȘAPTEFRAȚI Tatiana - doctor, conferențiar univer-
doctor în istorie, conferenţiar universitar sitar, Catedra științe administrative
GORIUC Silvia – şef Catedră ştiinţe juridice, TĂRÎŢĂ Orest – şef al Direcției relaţii internaţionale,
doctor în drept, conferenţiar universitar doctor în ştiinţe politice, conferenţiar universitar
GUCEAC Ion – vicepreşedinte al Academiei de Şti- TOFAN Tatiana - șef Catedră economie și
inţe a Moldovei, doctor habilitat în drept, profesor management public, doctor în științe economice,
universitar conferențiar universitar
IJA Nikolai – director al Institutului Regional de Ad-

Administrarea publică: teorie şi practică SUMAR 3
ADMINISTRAREA PUBLICĂ: TEORIE ȘI PRACTICĂ
Victor SACA, Oleg SOLOMON

Reflecții analitice asupra conceptului Centrul Guvernului..............................................11
Serghei PALIHOVICI
Contradicțiile reformei administrativ-teritoriale în Republica Moldova......................19
Tamara GHEORGHIȚA
Funcția de Secretar de Stat în Republica Moldova: prezent și perspective.................24
Tatiana SAVCA
Dinamica procesului de planificare în administrația publică locală............................31
SOCIETATEA CIVILĂ ŞI STATUL DE DREPT
Boris NEGRU, Alina NEGRU

Teritoriul și spațialitatea juridică a statului (II).......................................................................43
Ion TIPA
Individualizarea judecătorească a pedepselor penale aplicate pentru săvârșirea
infracțiunilor de corupție de către funcționari publici și/sau demnitari....................................52
Galina JURAVLIOVA, Natalia CHIPER

Asigurarea organizatorică și administrativă a mișcării cadrelor în cadrul organelor
afacerilor interne ale Federației Ruse......................................................................................................63
ECONOMIE ŞI FINANŢE PUBLICE

Lilia DRAGOMIR, Andrei GUȚU
Importanța conceptului de leadership în contextul administrației publice ...........74
Elena VACULOVSCHI
Integrarea principiilor justiției sociale în politica de dezvoltare urbană din Republica
Moldova............................................................................................................................................................79
Oleg FRUNZE
Teorii de analiză a indicatorilor teritoriali cu aplicare asupra rezultatelor recensă-
mântului populației și al locuințelor (2014).........................................................................................84
Tatiana YUROCHKO, Andrei BAKAI

Operarea modificărilor în sfera ocrotirii sănătății din Ucraina: experiența NATO în
organizarea acordării asistenței medicale în cadrul unor situații excepționale......................93
INSTRUIREA FUNCŢIONARILOR PUBLICI:

STRATEGII ŞI TEHNOLOGII NOI
Silvia DULSCHI
Studiul bibliografic în teza de doctor: aspecte metodologice....................................103
RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI INTEGRARE EUROPEANĂ

Rodica RUSU
Relația dintre guvern și diasporă..........................................................................................108
Alexandru GRIBINCEA, Hoda SALAME

Creșterea competitivității naționale. Metodologia formării inovatorilor..................115
Orest TĂRÎȚĂ, Antonina DRUC

China în spațiul geopolitic al Asiei de Sud-Est...................................................................128
TRIBUNA TÂNĂRULUI CERCETĂTOR

Iurie ȚAP
Descentralizarea – calea democratizării și modernizării Republicii Moldova........133
Tatiana CASTRAȘAN
Abordări teoretice ale conceptului de descentralizare administrativă.....................138
Nimer HAMAD
Managementul strategiilor de integrare..............................................................................144
Irina CROTENCO
Sistemul managementului strategic de dezvoltare a complexului turistic regional
al Republicii Moldova.................................................................................................................................149
APARIȚII EDITORIALE: PREZENTĂRI, OPINII, SUGESTII
Sergiu VLĂDICĂ
Rod al unor căutări științifice de valoare.................................................................156

Administrarea publică: teorie şi practică SUMMARY 5
PUBLIC ADMINISTRATION: THEORY AND PRACTICE
Victor SACA, Oleg SOLOMON

Analytical Reflections on the Government Center Concept............................................11
Serghei PALIHOVICI
The contradictions of administrative-territorial reform in the R. of Moldova.............19
Tamara GHEORGHIȚA
The State Secretary function in the Republic of Moldova: Present and
Perspectives.......................................................................................................................................................24
Tatiana SAVCA
Dinamics of the planning process in the local public administration ..........................31
CIVIL SOCIETY AND THE RULE OF LAW
Boris NEGRU, Alina NEGRU

Legal territory and spatiality of the state (II)..........................................................................43
Ion TIPA
Judicial individualization of criminal penalties for corruption offenses
committed by civil servants and / or dignitaries................................................................................52
Galina JURAVLIOVA, Natalia CHIPER

Organizational and administrative assurance of the movement of staff within
the internal affairs bodies of the Russian Federation.........................................................................63
ECONOMICS AND PUBLIC FINANCES
Lilia DRAGOMIR, Andrei GUȚU

The importance of the leadership concept in the context of public
administration ................................................................................................................................................74
Elena VACULOVSCHI
Integration of the social justice principles into the urban development policy of the
Republic of Moldova ....................................................................................................................................79
Oleg FRUNZE
Theories of the territorial indicator analysis with application on the Population and
Housing Census results (2014)..................................................................................................................84
Tatiana YUROCHKO, Andrei BAKAI

The changes in Healthcare in Ukraine: NATO’s Experience in Organizing Health
Assistance within some Exceptional Situations...................................................................................93
TRAINING OF CIVIL SERVANTS:

NEW STRATEGIES AND TECHNOLOGIES
Silvia DULSCHI
The bibliographic study in the doctoral thesis: Methodological aspects ................103
INTERNATIONAL RELATIONS AND EUROPEAN INTEGRATION
Rodica RUSU
Relationship between government and diaspora..................... ......................................108
Alexandru GRIBINCEA, Hoda SALAME
The increasing of national competitiveness. The methodology of
training the innovators............................................................................................................................115
Orest TĂRÎȚĂ, Antonina DRUC

China in the geopolitical space of Southeast Asia .........................................................128
THE TRIBUNE OF THE YOUNG RESEARCHER
Iurie ȚAP
Decentralization - the way of democratization and modernization of the
Republic of Moldova ..................................................................................................................................133
Tatiana CASTRAȘAN
Theoretical approaches to the concept of administrative decentralization ...........138
Nimer HAMAD
Management of integration strategies ................................................................................144
Irina CROTENCO
The strategic management system for development of the regional tourist
complex of the Republic of Moldova ..................................................................................................149
EDITORIAL APPEARANCES: PRESENTATIONS, OPINIONS,

SUGGESTIONS BOOK LAUNCH
Sergiu VLĂDICĂ
Result of some valuable scientific searches ......................................................................156
ОГЛАВЛЕНИЕ
ГОСУДАРСТВЕННОЕ УПРАВЛЕНИЕ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА
Виктор САКА, Олег СОЛОМОН

Аналитические суждения касающиеся концепции Центр
Правительства...............................................................................................................................................11
Сергей ПАЛИХОВИЧ
Противоречия административно-территориальной реформы в Р. Молдова...19
Taмара ГЕОРГИЦА
Должность государственного секретаря в Республике Молдова: настоящее и
будущее............................................................................................................................................................24
Татьяна САВКА
Динамика процессa планирования в местном публичном управлении ............31
ГРАЖДАНСКОЕ ОБЩЕСТВО И ПРАВОВОЕ ГОСУДАРСТВО
Борис НЕГРУ, Алина НЕГРУ

Территория и юридическое пространство государства (II)........................................43
Ион ТИПА
Судебная индивидуализация уголовных наказаний, применяемых за
совершение коррупционных преступлений государственными служащими и/или
чиновниками..................................................................................................................................................52
Галина ЖУРАВЛЕВА, Наталья КИПЕР

Организационно-управленческое обеспечение ротации кадров в органах
внутренних дел Российской Федерации............................................................................................63
ЭКОНОМИКА И ПУБЛИЧНЫЕ ФИНАНСЫ
Лилия ДРАГОМИР, Андрей ГУЦУ

Значение понятия лидершип в контексте публичного управления......................74
Елена ВАКУЛОВСКИ
Внедрение принципов социальной юстиции в политике городского развития
Республики Молдова..................................................................................................................................79
Олег ФРУНЗЕ
Теории анализа территориальных показателей с использованием результатов
переписи населения и жилья (2014 год) ..........................................................................................84
Татьяна ЮРОЧКО, Андрей БАКАЙ

Внедрение изменений в сфере здравоохранения в Украине: опыт НАТО в
организации предоставления медицинской помощи в чрезвычайных ситуациях .....93
ОБУЧЕНИЕ ГОСУДАРСТВЕННЫХ СЛУЖАЩИХ:

НОВЫЕ СТРАТЕГИИ И ТЕХНОЛОГИИ
Сильвия ДУЛЬСКИ
Библиографический обзор при подготовке докторской диссертации:
методологические аспекты......................................................................................................................103
МЕЖДУНАРОДНЫЕ ОТНОШЕНИЯ И ЕВРОПЕЙСКАЯ ИНТЕГРАЦИЯ
Родика РУСУ
Отношения между Правительством и диаспорой ..................................................108
Александру ГРИБИНЧА, Хода САЛАМЕ

Развитие национальной конкурентоспособности. Методология
формирования новаторов....................................................................................................................115
Орест ТЭРЫЦЭ, Антонина ДРУК

Китай в геополитическом пространстве Юго-Восточной Азии............................128
ТРИБУНА МОЛОДОГО ИССЛЕДОВАТЕЛЯ

Юрие ЦАП
Децентрализация – путь к демократизации и модернизации Республики
Молдова.........................................................................................................................................................133
Татьяна КАСТРАШАН
Теоретические подходы к концепции административной
децентрализации......................................................................................................................................138
Нимер ХАМАД
Менеджмент интеграционных стратегий .......................................................................144
Ирина КРОТЕНКО
Система стратегического менеджмента развития регионального
туристического комплекса Республики Молдова......................................................................149
ИЗДАТЕЛЬСКИЕ НОВИНКИ: ПРЕЗЕНТАЦИИ, МНЕНИЯ, ПРЕДЛОЖЕНИЯ
Серджиу ВЛЭДИКЭ
Плод ценных научных исканий......................................................................................................156
A dministrarea publică:
teorie şi practică
Reflecţii analitice asupra conceptului

Centrul Guvernului
Analytical Reflections on the Government

Center Concept
CZU 342.518 + 354
Victor SACA,
doctor habilitat în științe politice,
profesor universitar
Oleg SOLOMON,
doctor în științe administrative, șef Direcție
Ministerul Apărării al Republicii Moldova
SUMMARY
In this article we are going to continue our process of searching the concept of government
center and its implications over the government act, in a world where the speed of the develop-
ment is uncontrolled. So, we’ll continue the process with the searching of the roll of the center
of government in different form of the government and political regime. Also, we’ll look to the
structure of government center. The functions and the dimensions of the functions also will be
the subject of this article. A special accent will be placed on the coordination function since it is
the core-function of the overall functions of the government center.
Keywords: government, government act, government center, public administration, ad-
ministrative authorities.
REZUMAT
În acest articol vom continua procesul de cercetare a conceptului Centrul Guvernului și
implicațiile acestuia asupra actului de guvernare, într-o lume în care viteza de dezvoltare de-
vine incontrolabilă. Așadar, vom perpetua efortul de cercetare a rolului Centrului Guvernului
în diferite forme de guvernământ și regimuri politice. De asemenea, vom studia şi structura
Centrului Guvernului. Funcțiile și dimensiunile funcționale, de asemenea, vor face obiectul pre-
zentului articol. Un accent deosebit va fi plasat pe funcția de coordonare, deoarece aceasta
reprezintă funcţia-cheie a Centrului guvernamental.
1. Rolul şi premisele apariţiei con- anul 2020 administraţia publică să fie efi-
ceptului Centrul Guvernului cientă, eficace şi responsabilă la toate ni-
Prin Strategia privind reforma adminis- velurile, să servească doar interesele cetă-
traţiei publice pentru anii 2016-2020 [1], ţenilor utilizând eficient resursele financi-
statul Republica Moldova şi-a propus ca în are şi aplicarea procedurilor transparente,
devenind, astfel, un catalizator important laţii de interdependenţă, ceea ce semni-

al dezvoltării continue şi durabile a ţării. fică că acestea traversează hotarele mai
După cum menţionam în articolul prece- multor domenii sau arii de competenţă ale
dent, strategia este axată pe reformarea a Guvernului, astfel, necesitându-se impli-
cinci componente a administraţiei publice, carea tuturor managerilor sectoarelor re-
printre care şi dimensiunea administrativă spective în examinarea lor. Prin urmare, o
elaborarea şi coordonarea politicilor publi- coordonare centrală şi mai organizată este
ce. Primul obiectiv specific al acesteia con- necesară pentru a asigura coerenţa acţiu-
stă în transformarea Cancelariei de Stat nilor guvernamentale. Reformele guver-
într-un veritabil Centru al Guvernului, astfel namentale aplicate anterior au contribuit
încât acesta să îndeplinească toate atribu- la descentralizarea procesului de luare şi
ţiile necesare pentru asigurarea funcţiona- de implementare a deciziilor, deplasându-l
lităţii unui sistem naţional de planificare către entităţile publice autonome sau cva-
strategică şi elaborare a politicilor într-un siautonome, în forma propusă de principi-
mod bine organizat, coerent şi competent, ile Noului Management Public. Aceasta a
aliniat la procesul bugetar. condus la diminuarea capacităţii liderilor
În articolul în speţă, ne-am propus să politici de a ghida modul de funcţionare a
perpetuăm procesul de investigare ştiin- Guvernului. În astfel de circumstanţe, mai
ţifică a conceptului de Centrul Guvernului, multe state, au reanalizat efectele refor-
activitate iniţiată prin investigația prezen- melor aplicate şi le-au comparat cu rezul-
tată la Conferinţa ştiinţifico-practică inter- tatele înregistrate anterior, redescoperind,
naţională din 24 februarie 2017 – Contri- astfel, avantajele conducerii centralizate [3].
buţia tinerilor cercetători la dezvoltarea Şefii executivelor, concomitent cu ne-
administraţiei publice. gocierile ce necesită să le desfăşoare cu
Aşadar, după cum reliefam în artico- autoritatea legislativă, cu partidele politi-
lul evocat, un rol extrem de important ce, cu organizaţiile societăţii civile, cu gru-
în organizarea şi desfăşurarea procese- purile de interese şi opinia publică vizavi
lor decizionale, inclusiv în elaborarea şi de implementarea programului de guver-
implementarea politicilor publice, îl au nare, trebuie să furnizeze şi direcţii consis-
structurile guvernamentale, care asigură tente politicilor realizate de propria admi-
buna funcţionare a guvernului. În ultimele nistraţie. Astfel, îmbinarea concomitentă
decenii se atestă, în mod special, un inte- a mai multor tipuri de activităţi cu carac-
res sporit în sectorul public, precum şi în ter public (adoptarea deciziilor raţionale
mediul academic şi de cercetare vizavi de fundamentate pe informaţii diversificate
organizarea şi funcţionarea entităţilor gu- rezultate din cercetări, studii şi experimen-
vernamentale responsabile de buna func- te în paralel cu monitorizarea activităţii
ţionare a Guvernului şi a administraţiei Cabinetului de Miniştri şi a administraţiei
publice în general. Denumirea acestor in- pentru asigurarea parcurgerii unei direcţii
stituţii guvernamentale diferă de la stat la unice şi coordonate etc.) a reprezentat din-
stat, însă la modul general, în literatura de totdeauna adevărate provocări pentru şe-
specialitate acestea sunt denumite Centrul fii executivelor. Or, o singură persoană nu
Guvernului. În majoritatea statelor occi- dispune de capacitatea de a face faţă tutu-
dentale centrele guvernelor sunt denumi- ror acestor provocări. Prin urmare, Centrul
te oficii, birouri, cabinete guvernamentale, Guvernului reprezintă acel instrument, pe
secretariate generale sau cancelarii. care îl utilizează executivele pentru a reali-
Multe dintre problemele actuale cu za scopurile enunţate.
care se confruntă guvernele se află în re- Extinderea domeniului de responsa-
bilitate guvernamentală, care presupune central nervos al actului de guvernare sau

administrarea şi identificarea soluţiilor ale Guvernului [6]. Un Centru al Guver-
decizionale unor noi provocări social-eco- nului solid este privit şi ca un instrument
nomice, la fel vine să susţină necesitatea utilizat pentru orientarea administraţiei
instituţionalizării şi consolidării instituţiei publice către rezultate şi iniţiative bazate
Centrul Guvernului. Anterior, mecanismul pe evidenţe şi argumente. Într-un context
tradiţional de coordonare centralizată, în în care un număr tot mai mare de subiecte
absenţa unei structuri centrale guverna- publice interdependente solicită abordări
mentale consolidate, se realiza prin inter- eterogene şi soluţii complete, instituţia
mediul bugetelor. Ministerele de finanţe, Centrul Guvernului devine din ce în ce mai
care deţineau controlul asupra cheltuieli- relevantă pentru buna funcţionare a ad-
lor publice, exercitând, astfel, şi o mare in- ministraţiei publice. În multe state, Centrul
fluenţă asupra celorlalte entităţi guverna- Guvernului este, de asemenea, implicat şi
mentale, dispuneau de pârghii esenţiale în în promovarea inovaţiilor pentru îmbună-
cadrul procesului de coordonare a actului tăţirea performanţei guvernamentale şi
guvernamental, invocându-se necesitatea furnizarea asistenţei funcţionale entităţi-
menţinerii unui echilibru fiscal. Însă, odată lor administrative de nivel central şi local
cu consolidarea performanţelor fiscale şi în vederea obţinerii rezultatelor proiectate
creşterea interesului pentru îmbunătăţirea [4, p. 4]. Noi, prin raliere la practicile exis-
performanţei publice, s-a constatat necesi- tente în multe state de pe continentul eu-
tatea pentru elaborarea şi implementarea ropean cu privire la responsabilitatea Cen-
unei noi paradigme de coordonare, una trului Guvernului pentru dezvoltarea şi
care să traverseze dincolo de probleme- diseminarea inovaţiilor în sectorul public,
le fiscale. Acest argument, de asemenea, am propus în baza rezultatelor investiga-
explică interesul crescut pentru instituţia ţiilor ştiinţifice reflectate în teza de doctor,
Centrul Guvernului. Totuşi se remarcă fap- ca în cadrul Cancelariei de Stat a Republicii
tul că, în pofida apariţiei instituţiei Centrul Moldova, la fel să fie instituită o structură,
Guvernului, ministerele de finanţe îşi men- care să genereze inovaţii publice pentru
ţin rolul influent în procesul de elaborare a actul guvernamental, menţinând conti-
politicilor publice şi de administrare a tre- nuu un dialog deschis cu mediul academic
burilor publice. În unele state, ministerele şi de cercetare, precum şi cu societatea ci-
de finanţe fac parte din Centrul Guvernu- vilă.
lui şi aceasta nu numai din cauza că nu- Menţinerea congruenţei între obiec-
mitele autorităţi administrează finanţele tivele urmărite de autorităţile adminis-
publice, dar şi din considerentul că resursa trative şi alinierea acestora cu priorităţile
umană a acestora este una extrem de pro- şefului Executivului, precum şi asigurarea
fesionistă, care se bucură de stabilitate în coerenţei acţiunilor guvernamentale prin
exercitarea funcţiilor, indiferent de ritmul armonizarea reglementărilor elaborate de
cu care alternează factorii decizionali de către ministere şi agenţii cu direcţia stra-
nivel superior [4]. tegică generală de guvernare, la fel consti-
În sursele bibliografice de specialita- tuie una dintre prerogativele de bază ale
te, Centrele Guvernelor sunt catalogate Centrului Guvernului [4, p. 13].
ca motoarele executivelor, întrucât aces- 2. Definiţiile şi tipologiile Centrului
tea asistă cel mai înalt nivel de autoritate Guvernului. În literatura de specialitate
politică şi facilitează întreaga activitate cu privire la funcţionarea guvernelor şi
guvernamentală [5]. De asemenea, aces- administraţiilor publice se întâlnesc câte-
tea sunt percepute ca volanul şi sistemul va definiţii vizavi de instituţia respectivă,
care sunt elaborate în funcţie de compor- sabilă de coordonarea şi evaluarea politici-

tamentul a două variabile, şi anume: locul lor. De fapt, acesta este garantul coeziunii
acesteia în structura Executivului şi funcţi- politicilor şi al priorităţilor guvernamenta-
ile exercitate de către aceasta [4, p. 6]. Po- le stabilite. Oficiul guvernamental este, în
ziţia şi funcţiile îndeplinite de către Centrul primul rând, un organism de coordonare,
Guvernului în structura puterii executive a cărui sarcină principală este de a face ca
reprezintă atributele de bază ce caracteri- diversele activităţi desfăşurate de minis-
zează instituţia dată şi îi determină rolul în tere şi agenţii să fie eficiente şi coerente.
actul de exercitare a guvernării. Există varii Oficiul guvernamental dispune de capa-
definiţii cu privire la Centrul Guvernului şi citatea de a coordona şi analiza politicile
care în mod neaşteptat sunt divergente. publice, furnizează consultanţă procesului
Aceste inadvertenţe definitorii denotă fap- de elaborare a acestora, asigură furnizarea
tul că definiţiile Centrului Guvernului pot unei informaţii de calitate înaltă sesiunilor
fi clasificate în două categorii, şi anume: guvernamentale şi organizează soluţio-
definiţii cu sens restrâns şi definiţii cu sens narea conflictelor rezultate din procesele
extins. Definiţiile cu sens restrâns vizează enunţate, în special, a celor de natură teh-
doar instituţiile şi unităţile localizate lân- nică [7, p. 5-15].
gă şeful Executivului, servindu-l pe acesta Prin urmare, se poate deduce că Cen-
în mod exclusiv. Definiţiile cu sens extins trul Guvernului dispune de două mari
includ şi alte instituţii şi unităţi structurale categorii de competenţe. Prin furnizarea
(autorităţi financiare, de planificare etc.), suportului şi asistenţei Primului-Ministru
care nu se regăsesc lângă şeful Executivu- se elucidează natura competenţelor po-
lui, dar care exercită funcţii guvernamen- litice, iar prin asistarea Cabinetului se nu-
tale fundamentale şi transversale [4]. anţează competenţele de sorginte tehnică
Astfel, se deduce faptul că Centrul Gu- şi administrativă a centrului [4, p. 6]. Este
vernului reprezintă un concept ce se re- important să decelăm faptul că Centrul
feră la instituţia sau grupul de instituţii Guvernului asimetric competenţelor auto-
ce furnizează suport direct şefului puterii rităţilor administrative centrale de specia-
executive naţionale (preşedinte sau prim- litate nu este implicat direct în furnizarea
ministru) pentru coordonarea politică şi serviciilor publice şi nici nu este axat pe un
tehnică a acţiunilor guvernului, planifica- domeniu specific administrativ, în schimb,
rea strategică, monitorizarea performanţei este responsabil de coordonarea şi moni-
publice, precum şi comunicarea deciziilor torizarea funcţiilor întregului guvern [8].
şi realizărilor obţinute de către guvern [4, Totodată, ţinem să menţionăm faptul
p. 4]. Potrivit Studiului comparat „The Go- că din considerentul că rolurile consiliilor
vernments for the future” din noiembrie de miniştri şi ale Primilor-Miniștri variază
2013, Centrul Guvernului reprezintă tota- în funcţie de regimul politic şi forma de
litatea organelor executive preocupate de guvernământ în care activează, rolul Cen-
cele mai importante subiecte din domeni- trelor Guvernelor la fel diferă. În acest sens,
ile prioritare ale guvernului şi anume: strate- există trei tipologii [8], care contribuie la
gii guvernamentale, politici publice, bugetare identificarea diferenţelor de bază dintre
şi asigurarea responsabilităţii [10, p.14]. acestea.
În statele membre ale OCED (Organiza- Prima tipologie – constituţională - se
ţia pentru Cooperare Economică şi Dezvol- referă la forma de guvernare a statelor, cu
tare), precum şi în toate democraţiile oc- referinţă la monarhie şi republică. În conti-
cidentale, oficiul guvernamental (Centrul nuare, ne vom referi doar la forma de gu-
Guvernului) este instituţia de bază respon- vernământ republica, analizând succesiv
cele trei sisteme: prezidenţial, parlamentar Aici, diferenţele majore sunt redate de par-
şi semiprezidenţial. ticularităţile celor trei modele de executi-
În sistemele de guvernare prezidenţiale, ve, cu referinţă la cel cvasilegislativ, politic
preşedintele reprezintă singura autorita- şi de consiliere.
te ce exercită conducerea administraţiei Modelul cvasilegislativ se caracterizează
publice. Miniştrii se află în serviciul pre- prin existenţa unui Cabinet de Miniştri a
şedintelui, fiind desemnaţi şi revocaţi de cărui funcţie de bază constă în examinarea
către acesta. Autoritatea şi responsabili- şi adoptarea proiectelor de acte legislati-
tatea finală, precum şi încrederea în faţa ve şi normative, precum şi a altor proiecte
cetăţenilor aparţine preşedintelui. În ast- de decizii administrative. În cadrul acestui
fel de circumstanţe, nu este de mirare, că model, structurile guvernamentale care
şi Centrul Guvernului se va afla exclusiv deservesc cabinetele cvasilegislative, vor
în serviciul preşedintelui. Sistemele parla- fi foarte solicitate, întrucât pentru elabo-
mentare (colegiale) sunt predominate de rarea proiectelor de acte legislative şi nor-
executivele colective (Cabinetul sau Con- mative se necesită un volum mare de do-
siliul de Miniştri). În acest sistem, se apli- cumente, analize, studii, cercetări, precum
că principiul responsabilităţii ministeriale şi implicarea diverselor autorităţi adminis-
colective, astfel că Centrul Guvernului tre- trative.
buie să-şi bifurce activitatea, astfel încât să La celălalt pol, se află modelul politic,
acorde asistenţă funcţională atât Primului- unde Cabinetul de Miniştri iese în eviden-
Ministru (biroul Primului-Ministru), cât şi ţă prin interesul accentuat manifestat faţă
Cabinetului. În astfel de sisteme, Centrul de subiectele de natură politică. Decizii-
Guvernului reprezintă o unitate structurale adoptate de către cabinetul respectiv
lă mai extinsă, la care uneori este ataşat şi comportă un caracter mai mult general
biroul Primului-Ministru (în Regatul Unit, decât unul specific, celelalte proiecte de-
Centrul Guvernului asigură suport Cabine- cizionale de ordin normativ şi tehnic fiind
tului, în timp ce biroul Primului-Ministru fi- discutate în cadrul comitetelor ministeria-
ind parte a Centrului Guvernului asistă ac- le. Din aceste considerente, cabinetul poli-
tivitatea Primului-Ministru) [2]. În sistemele tic va solicita mai puţine documente, însă
de guvernare semiprezidenţiale (hibride) activitatea dificilă de elaborare a politicilor
executivele sunt de natură bicefală, ceea în colaborare cu ministerele, de asemenea,
ce înseamnă că acestea se constituie atât va angaja Centrul Guvernului într-o mun-
din instituţia prezidenţială, cât şi din cea că asiduă.
a Primului-Ministru, fiecare dispunând de Modelul de consiliere este specific sis-
propria echipă. Însă atât timp cât Primul- temelor prezidenţiale, unde şedinţele co-
Ministru şi Consiliul de Miniştri dispun de lective ale miniştrilor se desfăşoară doar
competenţe pentru administrarea majo- în cazuri strict necesare, în schimb, fiind
rităţii domeniilor guvernamentale şi sunt foarte practicate şedinţele bilaterale ale
implicaţi în procesele decizionale aferen- Preşedintelui cu miniştrii şi pentru care
te, Centrul Guvernului la fel îşi va focaliza Centrul Guvernului va furniza consiliere
efortul pe activitatea de suport a entităţi- pe domenii specifice. Aşadar, cabinetul de
lor respective [8]. consiliere, fiind limitat în capacitatea de a
A doua tipologie, cea funcţională, re- influenţa procesul decizional, va solicita
prezintă o metodă alternativă de a identi- un suport minim de la Centrul Guvernului
fica distincţiile dintre sistemele executive [8, p. 8].
centrale, prin intermediul căreia se anali- Varietatea rolurilor pe care le poate de-
zează funcţiile pe care acestea le exercită. ţine instituţia Centrul Guvernului în diver-
se contexte politice decurge şi din a treia aduce plusvaloare actului de guvernare şi

tipologie a guvernelor, care se bazează nici executivului.
pe structura şi natura acestora. Guvernele Potrivit lui Dumas, Lafuente şi Parrado,
unipartid şi cele de coaliţie se află în cen- Centrul Guvernului dispune de cinci func-
trul acestei tipologii. În cazul unui guvern ţii-cheie, pe care trebuie să le realizeze la
de coaliţie, Centrul Guvernului este anga- cel mai înalt nivel, şi anume: coordona-
jat în aplanarea conflictelor ce apar în carea politică; planificarea strategică; coor-
drul procesului de elaborare a politicilor donarea sau administrarea sistemului de
şi concilierea părţilor antrenate, iar rolul elaborare a politicilor publice (atât pentru
coaliţiei este tocmai de a complica acest faza de proiectare, cât şi pentru cea de im-
proces, prin prelungirea şi complicarea plementare); monitorizarea performanţei
neconcordanţelor între ministere, men- (urmărirea deciziilor guvernamentale şi
ţinerea tendinţei de a prezenta politicile elaborarea rapoartelor); comunicarea re-
fără a fi coordonate, diminuarea autorităţii zultatelor şi prezentarea asigurărilor de
Primului-Ministru şi crearea crizelor pu- responsabilitate pentru acţiunile Guver-
blice provocate de diferenţele de viziuni nului. Funcţia de coordonare este definită
politice. Chiar şi în cadrul cabinetelor uni- de cercetători ca inima competenţelor Cen-
partid, reconcilierea diverselor abordări de trului Guvernului [4, p.10], [8, p. 9].
politici nu este simplă, întrucât pot exista Adiţional celor enunţate, Michal Ben-
divergenţe ideologice în cadrul aceluiaşi Gera mai propune încă trei funcţii şi anu-
partid, diferite interese şi poziţii instituţio- me: consilierea (furnizarea consultanţei
nale eterogene. factorilor decizionali în ceea ce priveşte
Prin urmare, se reliefează faptul că rolul documentele de politici înaintate pentru
centrelor guvernelor şi funcţiile acestora examinare şi adoptare); analiza (asigurarea
sunt influenţate de regimul politic şi for- legalităţii, calităţii şi consistenţei politicilor
ma de guvernământ ale statelor, precum publice, precum şi facilitarea consensului
şi de modelul şi structura executivelor în la nivelurile profesionale); elaborarea me-
serviciul cărora se află acestea. Structura todologiilor şi asigurarea suportului pro-
Centrului Guvernului, de asemenea, se află cesului de pregătire a politicilor, precum şi
în raport de dependenţă faţă de forma de furnizarea instruirii necesare ministerelor;
guvernare şi regimul politic naţional, astfel furnizarea suportului logistic şedinţelor
că aceasta diferă de la stat la stat. Imperios guvernamentale (pregătirea agendei, ma-
însă este pentru orice entitate statală, ca terialelor documentare, circularelor, înre-
structura Centrului Guvernului să reflecte gistrărilor etc.) [9, p. 7].
cerinţele constituţionale şi legale naţiona- Pornind de la faptul că coordonarea
le, să fie senzitivă la factorii politici mereu constituie funcţia-cheie a centrelor gu-
versatili şi să fie adaptabilă la necesităţile şi vernelor, acelaşi autor identifică nouă
personalitatea Primului-Ministru. De ase- dimensiuni pentru aceasta, şi anume:
menea, considerăm că structura Centrului pregătirea sesiunilor Guvernului; coordo-
Guvernului trebuie să-i asigure acestuia narea aranjamentelor organizaţionale ale
capacitatea instituţională şi funcţională Cabinetului şi ale comitetelor ministeriale;
necesară proiectării, coordonării şi moni- coordonarea conţinutului politicilor pro-
torizării tuturor activităţilor administrative puse de către Cabinet; coordonarea con-
indispensabile exercitării unui act guver- formităţii legale; coordonarea procesului
namental eficient şi eficace. Or, existen- de elaborare a programului de guverna-
ţa unui Centru al Guvernului cu personal re şi a priorităţilor în corelare cu bugetul;
insuficient şi cu competenţe restrânse nu coordonarea comunicaţiilor; coordonarea
procesului de monitorizare a performanţei le ce se derulează în jurul şi în interiorul

guvernamentale; coordonarea rapoarte- acestuia. Coordonarea înseamnă a face
lor de colaborare cu forul legislativ; coor- ca diverse lucruri, activităţi şi procese să
donarea priorităţilor strategice specifice funcţioneze eficace ca un tot întreg, a ad-
orizontale; administrarea relaţiilor cu alte ministra dependenţele dintre activităţi şi
autorităţi publice, precum şi cu instituţiile interdependenţele dintre actori, precum şi
mass-media [8]. a omogeniza diversele elemente într-o sin-
Pe lângă dimensiunile funcţiei de coor- gură operaţie integrată şi armonioasă [9, p.
donare de care ar trebui să ţină cont şefii 2]. Gradul de acceptanţă de către ministe-
centrelor guvernelor, experţii OCED reco- re a rolului legitim al Centrului Guvernului
mandă acestora să mai utilizeze şi patru în procesul de pregătire şi elaborare a po-
instrumente de bază, care îi vor ajuta să liticilor reprezintă primul factor ce poate
administreze mai calitativ funcţia menţio- influenţa capacitatea acestuia vizavi de
nată, şi anume [4, p.19]: atenţionarea mi- coordonarea procesului respectiv. Acesta
nisterelor şi agenţiilor despre necesitatea însă este direct proporţional cu nivelul de
ajustării propunerilor de politici elaborate autoritate a Primului-Ministru în conduce-
cu orientările de ansamblu ale Guvernului; rea proceselor de pregătire şi coordonare
asumarea funcţiei de „gardian al procesu- a politicilor. Un alt factor ce poate afecta
lui public”, astfel, asigurându-se că toate sau consolida abilitatea Centrului Guver-
propunerile elaborate de autorităţile ad- nului de a coordona procesele de pregăti-
ministrative sunt transmise Guvernului re a politicilor este reprezentat de existen-
pentru examinare doar prin canalele insti- ţa sau lipsa unor mecanisme eficiente de
tuţionalizate şi acestea au respectat proce- soluţionare a conflictelor interministeriale,
dura şi dispun de expertiza şi consultanţa rezultate din procesele de pregătire şi co-
necesară; rezolvarea conflictelor de poli- ordonare a proiectelor decizionale [8, p. 5].
tici, prin prezidarea şedinţelor interminis- Tot aşa şi capacitatea Centrului Guvernului
teriale, atunci când există dezacorduri; inde a monitoriza performanţa ministerială
formarea şefului Executivului atunci când şi de a interveni când rezultatele obţinute
conflictele nu au fost rezolvate la nivelul nu sunt cele aşteptate, se află în depen-
inferior, prin urmare, necesitându-se deci- denţă de autoritatea pe care o exercită
zia Executivului. şeful Executivului asupra membrilor Cabi-
Totuşi în contextul activităţii guver- netului, precum şi de autoritatea ce este
namentale, coordonarea nu înseamnă delegată Centrului [4, p. 22].
exercitarea unui control central şi nu se 3. În concluzie, putem releva faptul că
referă la eliminarea autonomiei decizio- existenţa unui Centru Guvernamental în
nale ministeriale în procesul de elaborare sensul extins al conceptului în cadrul auto-
a politicilor. Coordonarea este un proces rităţii executive şi funcţionarea conformă
interactiv, iar cele mai bune rezultate sunt a acestuia constituie garanţia şi siguranţa
obţinute atunci când acesta reprezintă un pentru exercitarea unitară şi calitativă a
efort comun pentru identificarea soluţiilor actului guvernamental. Doar prin prezen-
optimale obţinute prin deschidere, parta- ţa unui coordonator activ, bine pregătit şi
jarea informaţiei şi cooperare, dar nu prin cu o viziune largă asupra actului public au-
aplicarea autorităţii şi controlului [9, p. 2]. torităţile executive pot să-şi extindă şanse-
Totuşi funcţia de bază a Centrului Gu- le vizavi de implementarea exhaustivă şi
vernului este de a asigura buna desfăşura- exactă a programului de guvernare, rezul-
re a activităţii Guvernului şi de a coordona tat din cerinţele şi aşteptările cetăţenilor.
toate procesele funcţionale şi deciziona-
BIBLIOGRAFIE
1. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Strategiei privind reforma
administraţiei publice pentru anii 2016-2020 nr. 911 din 25.07.2016. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 256-264 din 12.08.2016.
2. House of Lords. The Cabinet Office and the Centre of Government. Report with Eviden-
ce. Select Committee on the Constitution, 4th Report of Session 2009-2010, London, 150 p.
3. DAHLSTROM C., PETERS G., PIERRE J. Steering from the Centre. Strengthening Political
Control in Western Democracies. Toronto: University of Toronto Press, 2011, 288 p.
4. ALESSANDRO M., LAFUENTE M., SANTISO C. The Role of the Center of Governement. A
literature Review. Inter-American Development Bank, 2013, 67 p.
5. HADDAD C., KLOUCHE M., HENEINE Y. 2010. Center of Government. The Engine of Mo-
dern Public Institutions. New York: Booz & Company, 2010, 28 p.
6. BESCHEL R., MANNING N. 2000. Central Mechanisms for Policy Formulation and Co-
ordination. In Schiavo-Campo S., Sundaram P. To Serve and to Preserve: Improving Public
Administration in a Competitive World. Manila: Asian Development Bank, 2000, p. 79-100.
7. MICHAL Ben-Gera. Coordination at the Centre of Government: The Functions and Or-
ganisation of the Government Office Comparative Analysis of OECD Countries, CEECs and
Western Balkan Countries. SIGMA PAPER No. 35, 2004, 43 p.
8. JAMES S., BEN-GERA M. A Comparative Analysis of Government Offices in OECD Coun-
tries. Public Governance Committee. Paris: Organisation for Economic Cooperation and De-
velopment, 2004, 24 p.
9. MICHAL Ben-Gera. Coordination at the centre of government for better policy making.
Conference on Public Administration Reform and European Integration. Budva, Montene-
gro 26-27 March 2009. [accesat 4 decembrie 2016]. Disponibil: http://www.sigmaweb.org/
publicationsdocuments/42742582.pdf;
10. Governments for the Future. Ministry of finance Finland. Report November 2013. [ac-
cesat 4 decembrie 2016]. Disponibil: http://www.vm.fi/vm/fi/04_julkaisut_ja_asiakirjat/01_
julkaisut/08_muut_julkaisut/20131119Govern/Government_for_the_Future.pdf
Prezentat: 28 februarie 2017.

E-mail: oleg.solomon@army.md
Contradicțiile reformei administrativ-teritoriale

în Republica Moldova
The contradictions of administrative-territorial reform

in the Republic of Moldova
CZU 35.071.55 (478)
Serghei PALIHOVICI,
doctor în științe politice,
Academia de Administrare Publică
SUMMARY
In this article, it is accentuated the importance of administrative-territorial reform in the ge-
neral context of public administration reform. The administrative-territorial reform is the most
important change in a society. Understanding and knowing the contradictions of administra-
tive-territorial reform helps us to determine the appropiate model and structure for Moldovan
administrative-territorial organisation.
Keywords: administrative-territorial reform, public administration reform, challenges,
changes, contradictions, decentralization.
REZUMAT
În acest articol este accentuată importanța reformei administrativ-teritoriale în contextul
general al reformei administrației publice. Reforma administrativ-teritorială este cea mai sem-
nificativă și importantă schimbare într-o societate. Înțelegerea și cunoașterea contradicțiilor
reformei administrativ-teritoriale ne ajută să alegem modelul și structura adecvate pentru Re-
publica Moldova a organizării administrativ-teritoriale.
Cuvinte-cheie: reforma administrativ-teritorială, reforma administrației publice, provo-
cări, schimbări, contradicții, descentralizare.
Astăzi societatea recunoaște, că refor- ministrare, bazat pe fărâmițarea excesivă

ma administrativ-teritorială reprezintă ele- a teritoriului, problemele legate de rolul și
mentul necesar și esențial al agendei de poziția minorităților naționale, tendințele
reforme din Republica Moldova. În același separatiste – sunt doar câțiva factori
timp, această reformă, pornind și de la importanți în calea reformei.
experiențele anterioare din istoria noastră Reforma administrativ-teritorială este
ca stat independent, este și cea mai sensi- cea mai semnificativă și importantă schim-
bilă, atât pentru clasa politică, cât și pentru bare într-o societate. Desfășurarea aceste-
populația de rând. Contradicțiile politice și ia presupune, în primul rând, pregătirea
geopolitice, aprecierile contradictorii ale temeinică și fundamentală a tuturor ele-
experienței istorice ce țin de delimitarea mentelor constituante, precum și pregă-
administrativ-teritorială, mentalitatea so- tirea terenului în vederea implementării
vietică, legată de sistemul sovietic de ad- sale. Trebuie să recunoaștem, că societatea
nu este astăzi pregătită să accepte această din precondițiile pentru desfășurarea re-
reformă, indiferent de forma și scenariul, formelor în alte domenii. Interconexiunea
pe care am miza. Am în vedere, în primul domeniilor administrative sugerează o
rând, percepția negativă care există în abordare sistemică și integrată a reformei
memoria noastră colectivă despre refor- administrației publice. Cu alte cuvinte,
ma administrativ-teritorială din anii 1998- succesul general al reformei administrației
1999, care are la bază câteva elemente publice depinde, în mare măsură, de cum
esențiale: va arăta sistemul administrativ-teritorial și
- reforma administrativ-teritorială din cum va fi el corelat cu restul elementelor
1998-1999 nu a fost implementată până - părți componente ale sistemului admi-
la capăt. Administrația publică centrală nistrativ. Contradicția de bază a reformei
nu a reușit să învestească noile autorități administrației publice în Republica Mol-
cu suficientă capacitate administrativă. La dova este lipsa de viziune, lipsa de con-
rândul lor, noile structuri administrativ-te- centrare administrativă și instituțională pe
ritoriale nu au reușit să convingă cetățenii, elementul său esențial - reforma adminis-
că rezolvarea problemelor cu care se con- trativ-teritorială. Toate acțiunile de refor-
fruntă se face nu la Chișinău, dar în fiecare mare, prevăzute în Strategia de Reformă
centru județean sau primărie locală; a Administrației Publice 2016-2020 [1], la
- rezistența autorităților locale, care s-au capitolul administrația publică locală, riscă
pomenit a fi ,,deranjate” în raport cu ,,con- să fie compromise dacă ele nu vor fi conce-
fortul” administrativ existent și complici- pute și integrate de la bun început într-un
tatea lor cu partidele, preponderent de model clar, bine definit și calculat, elabo-
stânga, pe care le-au susținut în alegerile rat și consultat cu toate părțile interesate
parlamentare ordinare și care, mai apoi, au și implicate ale societății. Putem revizui
deturnat reforma administrativ-teritorială; sistemul actual instituțional-juridic de
- politizarea excesivă și exploatarea transmitere sau delegare a competențelor,
reușită și cu succes a sloganului ,,apropie- elabora politici sectoriale în domeniile
rea puterii de popor”, dar și a derapajelor pasibile descentralizării, putem încerca să
în implementarea reformei de către parti- consolidăm capacitățile instituționale și
dele de stânga; profesionale la nivelul autorităților publice
- lipsa de informare și pregătire a ,,te- centrale și locale, dar dacă sistemul admi-
renului” pentru implementarea reformei. nistrativ-teritorial actual nu va fi reformat,
Cetățenii nu au fost ajutați în procesul de toate acțiunile noastre vor fi zadarnice.
conștientizare a beneficiilor pe termen Sămânța sănătoasă va fi aruncată într-un
mediu și lung ale reformei. sol nefertil și aici nu trebuie să uităm de
Acestea, de fapt, sunt doar câteva lecții, costurile reformei, care nu pot fi neglijate.
care necesită a fi învățate, dacă, bineînțeles, Reforma administrativ-teritorială poa-
ne dorim să avem o reformă de succes, cu te fi inițiată și ulterior implementată în
impact major și maximă eficiență în raport condițiile existenței unui cadru juridic
cu administrarea treburilor publice și asi- adecvat și propice pentru reformă. Aceas-
gurarea cetățenilor cu servicii publice ca- ta, pe lângă acțiunile concrete pe dimensi-
litative. unea guvernamentală și parlamentară de
Reforma administrativ-teritorială este modificare și amendare a cadrului legisla-
un element, parte integrantă a reformei tiv-normativ actual, presupune și existența
administrației publice din Republica Mol- voinței politice corespunzătoare. În același
dova. În același timp, realizarea reformei timp, reforma trebuie explicată, consulta-
administrativ-teritoriale reprezintă una tă și conștientizată. Pornind de la nivelul
extrem de redus al încrederii cetățenilor date, sunt răspunsurile la întrebările inclu-

în guvernare, este posibilă repetarea sce- se în chestionarele de la ultimul recensă-
nariului cu deturnarea reformei adminis- mânt exhaustive și suficiente pentru rea-
trativ-teritoriale din anii 1998-1999, când, lizarea scopului nostru – sunt întrebări la
odată cu venirea Partidului Comuniștilor la care trebuie încă să obținem răspunsuri.
guvernare, a fost adoptată la 27 decembrie Veridicitatea acestor date și modul în care
2001 noua lege privind organizarea admi- ele au fost colectate și cum au fost prelu-
nistrativ-teritorială, prin care s-a revenit la crate – este o altă întrebare, răspunsul la
sistemul administrativ de 32 de raioane și care ar putea crea dificultăți.
la majorarea numărului de unități adminis- Unul dintre principalii factori care ar
trativ-teritoriale de nivelul unu. influența determinant conținutul reformei
Fragmentarea teritorială este, de obi- administrativ-teritoriale este factorul etnic.
cei, invocată ca una din barierele princi- Localitățile, care ar putea fi comasate, ar
pale pentru descentralizarea adecvată în putea avea populații de etnii diferite, fapt
prestarea serviciilor publice. Totuși există ce ar putea complica adoptarea unor deci-
puține studii comparative care ar putea fi zii agreate și consultate. Același lucru se re-
utilizate pentru a demonstra necesitatea feră și la unitățile administrativ-teritoriale
consolidării teritoriale la nivelurile inferior de nivelul II. Contextul geografic este și el
și superior ale autorităților locale, în prin- un factor, care trebuie luat în considerație,
cipal, din cauza datelor foarte limitate și ori depășirea ,,barierelor” geografice nece-
a comparabilității mici dintre țări (2). Re- sită investiții suplimentare pentru crearea
iterez această afirmație existentă în Stu- infrastructurii corespunzătoare.
diul analitic privind structura administra- Problema nerezolvată a diferendului
tiv-teritorială optimală pentru Republica transnistrean, autonomia găgăuză sunt
Moldova, realizat de către Centrul analitic doi factori importanți, care urmează a fi
independent ,,Expert-Grup”, în anul 2010, luați în calcul pentru a susține unitatea
din câteva considerente: statului și a asigura dezvoltarea uniformă
- pornind de la necesitatea unei abor- și echilibrată a țării. Poate fi reforma admi-
dări profund profesioniste, sensibilității nistrativ-teritorială o cale spre soluționarea
subiectului și importanța majoră pentru acestor probleme, este o întrebare de care,
viitorul Republicii Moldova a reformei ad- cel puțin, trebuie să se țină cont.
ministrativ-teritoriale, din 2010 până în Reforma administrativ-teritorială trebu-
prezent nu s-au efectuat cercetări profun- ie corelată cu intențiile de modificare a sis-
de pe această temă. Deci necesitatea unei temului electoral, ori circumscripțiile elec-
abordări ca atare este evidentă; torale trebuie să aibă conturate clar ho-
- realizarea și implementarea reformei tarele administrative. Forma și conținutul
administrativ-teritoriale trebuie să fie fun- final al noului Cod electoral vor răspunde
damentată pe date veridice și actualizate într-o manieră determinantă la întrebarea,
privind numărul și distribuția teritorială a cum vor reforma autoritățile sistemul ad-
populației, structurii sale demografice și ministrativ-teritorial și care sunt intențiile
socioeconomice. Acestea pot fi obținute adevărate în raport cu această reformă im-
în cadrul unui Recensământ și depind, portantă.
în mare măsură, de întrebările incluse în Contradicția de bază a reformei admi-
chestionarele de recensământ, care pot fi nistrativ-teritoriale se rezumă prin răspun-
diferite de la un stat la altul în funcție de sul la întrebarea: cum poate fi reformat
informația care necesită a fi obținută în sistemul administrativ-teritorial din Repu-
cadrul recensământului. Avem noi aceste blica Moldova – prin adoptarea unor mo-
dele benevole și stimulatoare de coope- autorităților publice de nivelul II depinde

rare sau prin implementarea unui sistem de felul în care vor fi comasate, amalgama-
administrativ-teritorial diferit cu elemente te autoritățile publice de nivelul I. Cu alte
de aplicare obligatorie și într-un termen cuvinte, legătura, în sensul redimensionă-
forțat? Indiferent de răspuns, necesitatea rii lor, este directă. Amalgamarea nivelului
reformei administrativ-teritoriale este evi- I conduce, implicit, la mărirea dimensiuni-
dentă. În primul rând, datorită legăturii lor administrativ-teritoriale ale nivelului II.
strânse dintre fragmentarea administra- Toate reformele sunt în esență pro-
tiv-teritorială și principalele provocări și cese politice interne, rezultate ale unor
probleme cu care se confruntă autoritățile negocieri politice și sociale. În cazul nos-
administrației publice atât la nivel local, tru, autoritățile statului au beneficiat și
cât și central. Eficiența economică scăzu- beneficiază de o consistentă expertiză
tă, generată de capacitatea fiscală limita- internațională, care, în dependență de
tă și cheltuielile administrative ridicate, anumite circumstanțe, ar putea influența
dezechilibrele fiscale, gradul scăzut de direcția și caracterul reformelor. Și asta
prezență, modernizare și dezvoltare a ser- depinde de calitatea și pregătirea indivi-
viciilor locale primordiale, capacitățile ad- duală a experților, pe de o parte, dar și de
ministrative și instituționale inadecvate, politicile promovate de către instituțiile
situația catastrofală demografică, având finanțatoare. Alegerea modelului de re-
la bază exodul masiv al populației active, formă, care va fi promovat, va fi o decizie
reprezintă rezultatul și concluziile unei oricum politică, însă este important de fă-
analize generale și superficiale. Menționez cut pasul corect. Nu trebuie să considerăm
aceasta, deoarece analiza experienței altor reforma un proces, care are delimitări clare
țări ne sugerează, că nu există un panaceu, în raport cu începutul și sfârșitul său. Re-
general recunoscut pentru aceste proble- forma este un proces continuu, care are un
me, după cum nu există o dimensiune op- început și niciodată - un sfârșit, ori provo-
timală a unităților administrativ-teritoriale cările și dinamica dezvoltării unei societăți
sau o structură și ierarhie administrativă creează mereu premise noi de schimbare,
cu o aplicare universală. Este necesară modernizare și dezvoltare.
identificarea unui model și a unei structuri Majoritatea țărilor UE cu dimensiuni
optime a administrației publice locale, dar și populații similare cu cele ale Republicii
și centrale, care să corespundă specificu- Moldova au adoptat sisteme administra-
lui și particularităților noastre naționale, tiv-teritoriale cu un singur nivel. Experiența
în baza analizei experiențelor avansate, altor state din UE ne oferă modele, care
probate și eficiente a altor țări, cu concur- necesită a fi studiate și analizate. Un lucru
sul experților naționali și internaționali, este cert: reforma administrativ-teritorială
ale reprezentanților societății civile și ai în Republica Moldova trebuie să fie ghida-
administrației publice locale și centrale. tă de o logică economică și de principiile
Indiferent de modelul și structura admi- delimitării geografice și nici într-un caz - de
nistrativ-teritorială promovată, trebuie aranjamente politice și calcule electorale.
să înțelegem, că dimensiunea optimă a
BIBLIOGRAFIE
1. Strategia de reformă a administrației publice 2016-2020. Hotărârea Guvernului Repu-
blicii Moldova nr. 911 din 25.07.2016. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 256-264.
2. Studiu analitic privind structura administrativ-teritorială optimală pentru Republica
Moldova. Centrul analitic independent ,,Expert-Grup”.
3. Legea nr. 435 din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă. În: Monitorul Ofi-
cial al Republicii Moldova nr. 29-31 din 02.03.2007.
4. Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și
Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele-membre ale acestora, pe de altă par-
te. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 185-199/442 din 18.07.2014.
5. Strategia națională de descentralizare. Disponibil: lex.justice.md/viewdoc.php?action
=view&view=doc&id=344005&lang=1
Prezentat: 30 mai 2017.

E-mail: serpalihovici@yahoo.com
Funcţia de Secretar de Stat în Republica Moldova:

prezent şi perspective
The State Secretary function in the Republic of

Moldova: Present and Perspectives
CZU 35.084.6 (478)
Tamara GHEORGHIȚA,
doctor în ştiinţe administrative,
lector universitar, Academia de Administrare Publică
SUMMARY
In this article is reflected a brief study of the current situation regarding the State Secretary
function in the ministries of the Republic of Moldova through several aspects: establishment of
the State Secretary function and its attributions; recruitment, selection and appointment; eva-
luation of professional performance; development of professional capacities; remuneration;
mobility and management of the respective category of civil servants. The article also contains
proposals on strengthening the role of the State Secretary and the impact of his work.
Keywords: civil service, civil servant, state secretary, recruitment, selection, appointment,
performance evaluation, capacity development, remuneration, management.
REZUMAT
În acest articol este reflectat un studiu succint cu referire la situaţia actuală privind funcţia de
secretar de stat în ministerele din Republica Moldova prin prisma mai multor aspecte: instituirea
funcţiei de secretar de stat şi atribuţiile acesteia; recrutarea, selectarea şi numirea în funcţie; evalua-
rea performanţelor profesionale, dezvoltarea capacităţilor profesionale, remunerarea, mobilitatea
şi managementul categoriei respective de funcţionari publici. De asemenea, articolul conţine pro-
puneri cu privire la fortificarea rolului secretarului de stat şi a impactului activităţii acestuia.
Cuvinte-cheie: serviciu public, funcţionar public, secretar de stat, recrutare, selectare, numire
în funcţie, evaluarea performanţelor, dezvoltarea capacităţilor, remunerare, management.
Instituirea funcţiei de secretar de stat publică centrală de specialitate [4]. Ast-

şi atribuţiile acesteia. În serviciul public fel, conform prevederilor art. 13 din legea
din Republica Moldova funcţiile publice se menţionată, secretarul de stat asistă minis-
clasifică în trei categorii: funcţii publice de trul în activitatea de conducere a ministe-
conducere de nivel superior, de conducere rului prin asigurarea realizării legăturilor
şi de execuţie [3]. Funcţia de secretar de funcţionale dintre ministru şi corpul de
stat se încadrează în categoria funcţiilor funcţionari publici, precum şi dintre sub-
publice de conducere de nivel superior şi diviziunile interne ale aparatului central al
este instituită în toate ministerele. Atribu- ministerului; asigură elaborarea calitativă
ţiile acestei funcţii se regăsesc în Legea nr. a programelor şi planurilor ministerului;
98 din 4 mai 2012 privind administraţia elaborează şi propune căile de realizare a
obiectivelor şi direcţiilor strategice de ac- secretar de stat este realizat de o comisie

tivitate a ministerului; urmăreşte executa- permanentă, formată din 7 membri-spe-
rea actelor legislative şi normative care au cialişti notorii în administraţia publică, de-
fost iniţiate de minister; asigură elaborarea semnaţi de Guvern. În acest scop, Guver-
proiectelor de acte legislative şi normati- nul a constituit Comisia pentru organiza-
ve, este responsabil de calitatea lor sub rea şi desfăşurarea concursului de ocupare
aspectul respectării cerinţelor legale pri- a funcţiilor publice de conducere de nivel
vind elaborarea, fundamentarea, avizarea, superior [1]. Procedura propriu-zisă a con-
consultarea publică, expertiza şi defini- cursului se organizează şi se desfăşoară în
tivarea acestora etc. Prevederile art. 30 al conformitate cu prevederile Regulamen-
aceleiaşi legi stipulează că ministrul poate tului cu privire la ocuparea funcţiei publice
delega secretarului de stat competenţa de vacante prin concurs, include proba scrisă
coordonare a activităţii unor subdiviziuni şi interviul [10].
interne autonome: subdiviziunea analiză, Conducătorul autorităţii publice (minis-
monitorizare şi evaluare a politicilor pu- trul) propune Guvernului numirea în func-
blice, subdiviziunea integrare europeană, ţie a candidatului care a promovat concur-
subdiviziunea juridică, subdiviziunea resul. În cazul în care concursul a fost promovat
surse umane, subdiviziunea audit intern, de mai mulţi candidaţi, ministrul, în urma unui
subdiviziunea informare şi comunicare cu interviu suplimentar cu aceştia, propune Gu-
mass-media, subdiviziunea financiară, alte vernului numirea în funcţie a unuia dintre ei.
subdiviziuni interne. Numirea în funcţie a secretarului de stat,
În temeiul prevederilor cadrului nor- modificarea, suspendarea şi încetarea rapor-
mativ din domeniul de referință, Cancela- turilor de serviciu se fac, în condiţiile legii, de
ria de Stat a elaborat o fişă de post-model către Guvern.
pentru funcţia de secretar de stat, care a Secretarului de stat nu i se stabileşte peri-
fost distribuită în toate ministerele, fiind oadă de probă, chiar dacă anterior nu a exerci-
accesibilă pe site-ul http://cancelaria.gov. tat o funcţie publică.
md [2]. Pentru funcţionarii publici de conducere de
Cu toate că în Legea privind adminis- nivel superior, din care fac parte şi secretarii de
traţia publică centrală de specialitate sunt stat, se stabilesc următoarele grade de califica-
expuse atribuţiile factorilor implicaţi în re:
activitatea de conducere a unui minister a) consilier de stat al Republicii Moldova
(ministru, viceministru, secretar de stat), la de clasa I;
etapa actuală în acest domeniu nu există o b) consilier de stat al Republicii Moldova
abordare unică în toate ministerele. de clasa a II-a;
Recrutarea, selectarea şi numirea c) consilier de stat al Republicii Moldova de
în funcţie. Spre deosebire de alte funcţii clasa a III-a.
publice, funcţia de secretar de stat poate La numirea în funcţie a secretarului de stat,
fi ocupată doar prin concurs [3]. Pentru a acestuia i se conferă gradul de calificare consi-
ocupa funcţia de secretar de stat, pe lân- lier de stat al Republicii Moldova de clasa a III-a,
gă condiţiile generale pe care trebuie să le dacă anterior persoana în cauză nu a deţinut
respecte, persoana mai trebuie să aibă, cel grad de calificare pentru această categorie de
puţin, 5 ani vechime în specialitatea/profi- funcţionari.
lul funcţiei publice respective şi să aibă ex- La sfârşitul anului 2016, în serviciul public
perienţă managerială de, cel puţin, 2 ani. din Republica Moldova activau 12 secretari de
Concursul pentru ocuparea funcţiei de stat.
Evaluarea performanţelor profesi- eficientă a atribuţiilor funcţiei.

onale. Evaluarea anuală a performanţe- Conform Progamului de instruire a
lor profesionale ale funcţionarilor publici funcţionarilor publici pentru anii 2016-
reprezintă procedura de personal prin 2020 [7], una dintre direcțiile prioritare de
care se determină nivelul de îndeplinire instruire pentru următorii cinci ani se axea-
a obiectivelor individuale de activitate şi ză pe consolidarea abilităţilor de conduce-
nivelul de manifestare a criteriilor de eva- re ale funcţionarilor publici (leadership,
luare în vederea aprecierii rezultatelor ob- comunicare, managementul schimbării/
ţinute şi identificării necesităţilor de dez- resurselor umane/conflictelor/ proiectelor
voltare profesională. Această procedură etc.), iar în grupurile prioritare pentru in-
se realizează în conformitate cu prevede- struire se regăsesc funcţionarii publici de
rile legale şi ale Regulamentului cu privire conducere de nivel superior, inclusiv se-
la evaluarea performanţelor profesionale cretarii de stat.
ale funcţionarului public [3, 9]. Procedura Funcţionarii publici de conducere de
de evaluare a performanţelor profesiona- nivel superior realizează managementul
le ale funcţionarilor publici de conducere nivelului superior în autorităţile publice.
de nivel superior, inclusiv a secretarului Pornind de la acest rol important, Strate-
de stat, are un anumit specific, şi anume: gia privind reforma administraţiei publice
aceasta este realizată de către o comisie pentru anii 2016-2020 [13], precum şi Pla-
de evaluare, ai căror membri se numesc nul de acţiuni pe anii 2016-2018 pentru
de Primul-Ministru (comisia de evaluare a implementarea Strategiei privind reforma
funcţionarilor publici de conducere de ni- administraţiei publice pentru anii 2016-
vel superior pentru anul 2016 a fost creată 2020 [6], la componenta „Serviciul pu-
prin Dispoziţia nr. 159-d din 14 decembrie blic şi managementul resurselor umane”,
2016). obiectivul specific 2 „Profesioinalizarea
Procedura de evaluare a funcţionarului serviciului public este asigurată prin stan-
public de conducere de nivel superior, in- darde înalte de management şi practici de
clusiv a secretarului de stat, se realizează management al resurselor umane”, con-
în câteva etape: întocmirea raportului de ţin acţiuni privind fortificarea corpului de
activitate de către funcţionarul public de funcţionari publici de conducere de nivel
conducere de nivel superior; întocmirea superior, inclusiv secretari de stat, printre
raportului de evaluare de către conducă- care se regăseşte şi instruirea acestora.
torul funcţionarului public de conducere În contextul celor expuse, se consem-
de nivel superior; realizarea interviului nează că în vederea consolidării capa-
de evaluare, după caz; completarea fişei cităţilor secretarilor de stat a contribuit
de evaluare de către comisia de evaluare. semnificativ proiectul Twinning „Suport
Un exemplar al fişei de evaluare se trimite pentru modernizarea serviciului public
obligatoriu ministrului, iar altul se păstrea- din Republica Moldova în corespundere
ză în dosarul personal al funcţionarului cu cele mai bune practici ale Uniunii Eu-
public evaluat. ropene” [8], care a avut o componentă ce
Dezvoltarea capacităţilor/compe- viza direct acest domeniu. Astfel, secreta-
tenţelor profesionale. Procesul de dez- rii de stat au beneficiat de sporirea capa-
voltare profesională continuă a funcţiona- cităţilor privind domeniile lor de compe-
rului public include aprofundarea şi actu- tenţă şi responsabilitate prin participarea
alizarea cunoştinţelor, dezvoltarea abili- în perioada iulie 2016 – martie 2017 la un
tăţilor şi modelarea atitudinilor necesare program de instruire cu o durată de 64 de
funcţionarului public pentru exercitarea ore. În cadrul atelierelor de instruire au fost
puse în discuţie următoarele subiecte: ma- păstrarea secretului de stat în legătură cu

nagementul resurselor umane, mecanis- faptele, informaţiile sau documentele de
mele de coordonare, planificarea strate- care iau cunoştinţă în exerciţiul funcţiei,
gică, luarea deciziilor, etica și integritatea gradul de salarizare menţionat se majo-
funcționarului public, sistemul de control rează cu un grad. Astfel, mărimea salariului
public intern, abordarea bazată pe dreptu- de funcţie a unui secretar de stat se înca-
rile omului: politicile gender şi nondiscri- drează în diapazonul 7400 – 10140 lei, în
minare, instrumentele de e-guvernare în funcţie de treapta de salarizare deţinută şi
administraţia publică. Un rol deosebit în accesul la secretul de stat.
dezvoltarea corpului de funcţionari de ni- Mobilitatea. Legea cu privire la funcţia
vel superior a avut vizita de studiu a secre- publică şi statutul funcţionarului public [3]
tarilor de stat în Lituania şi Letonia, unde conţine reglementări cu privire la mobili-
aceştia au avut posibilitatea să cunoască tatea secretarului de stat prin posibilitatea
activitatea secretarilor de stat din aceste transferului în interes de serviciu a funcţio-
ţări. Astfel, aceștia au participat la ședințele narilor publici de conducere de nivel supe-
săptămânale ale secretarilor de stat şi au rior, inclusiv a secretarului de stat (art. 50).
luat cunoștință de implementarea acestui Prevederile respective reglementează si-
mecanism. De asemenea, secretarii de stat tuaţiile în care poate fi realizat acest trans-
au avut întrevederi cu omologii lor şi s-au fer, garanţiile oferite în această perioadă,
familiarizat cu rolul şi specificul activităţii precum şi aplicarea în timp a acestei pro-
acestora.Totodată, pe parcursul vizitei de ceduri. Refuzul neîntemeiat al transferului
studiu a fost împărtășită experiența țărilor în interesul serviciului are ca efect elibera-
baltice cu referire la reforma administrației rea din funcţia publică.
publice, optimizarea structurii administra- Deşi cadrul legal în vigoare admite
ţiei publice/autorităţilor publice și rolul mobilitatea funcţionarilor publici de con-
definitoriu al secretarului de stat în aceste ducere de nivel superior, inclusiv a secre-
procese. tarului de stat prin reglementarea trans-
În contextul celor expuse, se reliefează ferului, procedura în cauză încă nu a fost
faptul că, actualmente, nu există un pro- aplicată în practică.
gram de instruire destinat expres acestei Managementul sistemului/catego-
categorii de funcţionari publici. riei respective de funcţionari publici.
Remunerarea. Salarizarea secretarului Managementul funcţiei publice şi al func-
de stat se realizează în conformitate cu ţionarilor publici ține de competenţa Gu-
prevederile Legii privind sistemul de sala- vernului [3], care a delegat această compe-
rizare a funcţionarilor publici nr. 48 din 22 tenţă Cancelariei de Stat. Atribuţiile Cance-
martie 2012 [5] şi a Hotărârii Guvernului lariei de Stat sunt expuse în Regulamentul
Republicii Moldova „Privind salarizarea privind organizarea şi funcţionarea, struc-
funcţionarilor publici nr. 331 din 28 mai turii şi efectivului-limită ale Cancelariei de
2012 [12]. Pentru funcţionarii publici de Stat [11]. Printre acestea regăsim că Can-
conducere de nivel superior au fost sta- celaria de Stat asigură coordonarea şi mo-
bilite 3 grade de salarizare (21-23) a câte nitorizarea activităţilor în cadrul reformei
5 trepte de salarizare pentru fiecare grad. administraţiei publice centrale, precum
Salariul total al unui secretar de stat este şi asigură promovarea şi realizarea politi-
constituit din: salariul de funcţie, spor pen- cii statului în domeniul serviciului public, în
tru grad de calificare şi plăţi de stimulare. special al managementului resurselor umane.
Pentru funcţia de secretar de stat s-a stabi- Cu referire la categoria funcţionarilor
lit gradul de salarizare 22. Totodată, pentru publici de conducere de nivel superior, in-
clusiv a secretarului de stat, Cancelaria de ducere de nivel superior determină suc-

Stat, în calitate de beneficiar al proiectului cesul unei politici. Dacă între politicieni și
Twinning „Suport pentru modernizarea funcționarii publici nu va exista compati-
serviciului public din Republica Moldova bilitate și încredere reciprocă, va fi dificil
în corespundere cu cele mai bune practici de a realiza obiectivele. Funcţionarii pu-
ale Uniunii Europene”, a gestionat reali- blici de conducere de nivel superior pot
zarea acestuia, respectiv, a componentei fi motorul schimbărilor în serviciul public
care viza sporirea capacităţilor secretarilor sau, dimpotrivă, ar putea să le stagneze.
de stat, organizând activităţile de instruire Funcţionarii publici de conducere de nivel
planificate, creând şi dezvoltând reţeaua superior trebuie să asigure echilibrul între
secretarilor de stat. implementarea politicilor și evaluarea la
Cancelaria de Stat are implicaţii în reali- nivel de expert a situației, pentru a asigu-
zarea procedurilor de recrutare şi selectare ra realizarea, consecvenţa şi continuitatea
a candidaţilor la funcţia de secretar de stat, reformelor. Ei trebuie să asigure echilibrul
de evaluare a performanţelor profesionale între acțiunile și rezultatele strategice pe
ale secretarilor de stat. termen lung. Scopul pentru ei – să asigu-
Astfel, Cancelaria de Stat asigură, la so- re un management mai bun, servicii mai
licitarea preşedintelui Comisiei pentru or- bune pentru societate, astfel ar trebui să
ganizarea şi desfăşurarea concursului de asigure un echilibru între independența
ocupare a funcţiilor publice de conducere conducătorului-manager al unei autorităţi
de nivel superior, publicarea, în modul sta- publice, profesionalismul și responsabilita-
bilit, a anunţului şi a informaţiei cu privire tea acestuia şi capacitatea de a răspunde și
la condiţiile de desfăşurare a concursului; de a reacționa la cerințele politicienilor. De
asigură activitatea comisiei cu birou, echi- asemenea, ei trebuie să asigure schimbări
pament tehnic, mijloace de comunicare, pozitive în domeniul resurselor umane, fi-
materiale necesare şi consumabile. De nanciare, administrative, păstrării memori-
asemenea, secretarul Comisiei respective ei instituționale. Ei trebuie să fie depoliti-
este un funcţionar al subdiviziunii resurse zaţi în cazul în care obiectivele activităţilor
umane a Cancelariei de Stat. întreprinse nu au legătură cu elaborarea
Cu referire la evaluarea funcţionarilor politicilor. Persoana care este doar un ex-
publici de conducere de nivel superior, pert în acest domeniu nu poate activa în
inclusiv a secretarilor de stat, menţionăm funcţie de conducător de nivel superior,
că în calitate de membri ai comisiei de deoarece aceasta nu înseamnă că el este
evaluare a funcţionarilor respectivi sunt şi un bun manager sau lider. El trebuie să
desemnaţi angajaţi ai Cancelariei de Stat, fie un lider bun și să posede abilități mana-
iar secretariatul comisiei în cauză este asi- geriale, ceea ce determină capacitatea de
gurat de subdiviziunea resurse umane a a iniția schimbările necesare, de a contri-
Cancelariei de Stat. bui la obţinerea unui consens, de a pune
Fortificarea rolului secretarului de în aplicare deciziile, asigurând, în acelaşi
stat şi a impactului activităţii acestuia. timp, realizarea eficientă a activităților de
Serviciul public superior este un sistem zi cu zi.
de personal nonpolitic care deţine funcţii În cazul Republicii Moldova, unele ele-
înalte de management în serviciul public mente speciale pentru serviciul public su-
naţional. Pentru politicieni este important perior (funcţionarii publici de conducere
de a implementa schimbările inițiate de de nivel superior, inclusiv secretarul de
ei și de a justifica încrederea alegătorilor. stat) au fost introduse, după cum s-a rela-
În mare parte, funcţionarii publici de con- tat anterior, precum ar fi: procesul de se-
lectare şi numire în funcţie, de evaluare a la funcţia de secretar de stat;

performanțelor, de dezvoltare a capacită- – sporirea obiectivităţii la evaluarea
ţilor etc. Însă, în scopul sporirii impactului performanţelor – punerea accentului pe
activităţii acestora, acest domeniu urmea- rezultate/performanţă;
ză a fi fortificat. În acest context, cu referi- – sporirea capacităţilor/competenţei
re la rolul secretarului de stat, propunem profesionale ale secretarilor de stat prin
următoarele acţiuni: activităţi de dezvoltare profesională în
– revizuirea cadrului legislativ și norma- grup şi individuale (proiecte/programe
tiv privind stabilirea mai clară a atribuțiilor speciale pentru conducători de nivel su-
şi responsabilităţilor secretarului de stat; perior);
– delimitarea competențelor între – acordarea secretarului de stat a drep-
funcțiile politice (viceministru) și funcțiile tului de utilizator şi promotor al SIA „Regis-
publice de conducere de nivel superior trul funcțiilor publice și al funcționarilor
(secretar de stat), în cazul în care func- publici” în scopul fortificării aplicabilității
ţia de viceministru va rămâne în sistemul bazei de date respective pentru
administraţiei publice, şi anume: vicemi- îmbunătățirea procesului de gestionare a
nistrul este un membru politic din echipa resurselor umane;
ministrului care va activa în funcţia sa pe – introducerea practicii privind organi-
durata mandatului ministrului şi va fi res- zarea şedinţelor periodice (săptămânale) a
ponsabil pentru asistarea ministrului în secretarilor de stat premergătoare şedin-
formularea şi implementarea cadrului de ţelor Guvernului cu referire la coordonarea
politici din domeniul respectiv, pe când proiectelor de acte legislative şi normative
secretarul de stat – în calitate de condu- propuse pentru aprobare Guvernului în
cător al administraţiei ministerului – va fi scopul facilitării realizării de către secreta-
responsabil de managementul resurselor rul de stat a competenţei respective stabi-
umane, financiare şi administrative din ca- lite prin lege;
drul ministerului pentru asigurarea unor – îmbunătăţirea procesului de coordo-
servicii calitative atât pentru minsitru cât nare/gestionare a categoriei de funcţio-
şi pentru echipa sa politică; nari publici de conducere de nivel superi-
– delegarea secretarului de stat a com- or, respectiv a secretarilor de stat prin de-
petenţei de gestionare a resurselor (în- finirea clară a rolului Cancelariei de Stat în
cepând cu resursele umane: prezentarea managementul acestei categorii, stabilirea
propunerilor privind structura ministeru- în competenţa acesteia a unor atribuţii şi
lui; organizarea şi coordonarea implemen- responsabilităţi concrete în acest sens;
tării procedurilor de personal; motivarea/ – examinarea oportunităţii introducerii
stimularea personalului, aplicarea sancţiu- în viitor a unui termen fix (4-5 ani) pentru
nilor disciplinare; gestionarea raporturilor exercitarea funcţiilor publice de conduce-
de serviciu/muncă – iniţiere, modificare, re de nivel superior, inclusiv de secretar de
suspendare, încetare); stat, care să nu fie corelat cu mandatul Gu-
– delegarea responsabilităţii de luare a vernului, maximum – 2 mandate în acelaşi
deciziilor în domeniile de competenţă, in- minister, cu stabilirea unor garanţii supli-
clusiv alocarea/oferirea dreptului la sem- mentare pentru pierderea stabilităţii din
nătură; cauza introducerii unor termene fixe (de
– depolitizarea categoriei respective exemplu, majorarea salariilor); încurajarea
de funcţionari publici; mobilităţii categoriei respective de funcţionari.
– identificarea în mod obligatoriu a Concluzionăm că dezvoltarea sistemu-
capacităților manageriale ale candidaţilor lui serviciului public superior (funcţionarii
publici de conducere de nivel superior, in- torităţi administrative centrale, obţinând

clusiv secretarul de stat) ar contribui la cre- rezultate performante în conformitate cu
area elitei de conducere prin intermediul viziunea strategică a autorităţilor publice
unor funcţionari publici cu competenţe şi cu priorităţile guvernamentale. De ase-
necesare de leadership, conştienţi de dife- menea, ar fi asigurată continuitatea refor-
rite aspecte ale activităţilor guvernamen- melor iniţiate de către autorităţile publice,
tale, capabili să gestioneze eficient subdi- indiferent de remanierile guvernamentale
viziunile din cadrul ministerelor şi altor au- care pot avea loc.
BIBLIOGRAFIE
1. Comisia pentru organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a funcţiilor pu-
blice de conducere de nivel superior. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.154 din
28.02.2014. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 07.03.2014, nr. 53-59/169.
2. Fişa postului–model: http://cancelaria.gov.md/sites/default/files/document/attach-
ments/1765299_md_fisa_post_secr.pdf (vizitat la 25.04.2017).
3. Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr.158-XVI din
04.07.2008. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 23.12.2008, nr. 230-232/840.
4. Legea privind administraţia publică centrală de specialitate nr. 98 din 04.05.2012. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 03.08.2012, nr.160-164/537.
5. Legea privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici nr. 48 din 22.03.2012. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 31.03.2012, nr. 63/213.
6. Planul de acțiuni pe anii 2016-2018 pentru implementarea Strategiei privind refor-
ma administrației publice pentru anii 2016-2020. Hotărârea Guvernului Republicii Moldo-
va nr. 1351 din 15.12.2016. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 23.12.2016, nr. 459-
471/1452.
7. Programul de instruire a funcţionarilor publici pentru anii 2016-2020. Hotărârea Gu-
vernului Republicii Moldova nr. 970 din 11.08.2016. În: Monitorul Oficial al Republicii Mol-
dova, 19.08.2016, nr. 265-276/1053.
8. Proiectul Twinning: http://twinning.cancelaria.gov.md/ro (vizitat la 15.03.2017).
9. Regulamentul cu privire la evaluarea performanţelor profesionale ale funcţionarului
public. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 697 din 05.08.2010. În: Monitorul Ofi-
cial al Republicii Moldova, 13.08.2010, nr.145-147/780.
10. Regulamentul cu privire la ocuparea funcţiei publice vacante prin concurs. Hotărâ-
rea Guvernului Republicii Moldova nr. 201 din 11.03.2009 (anexa nr.1). În: Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, 17.03.2009, nr. 55-56/249.
11. Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea, structurii şi efectivului-limită ale
Cancelariei de Stat. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 657 din 06.11.2009. În: Mo-
nitorul Oficial al Republicii Moldova, 10.11.2009, nr. 162/724.
12. Salarizarea funcţionarilor publici. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 331
din 28.05.2012. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 01.06.2012, nr. 104-108/371.
13. Strategia privind reforma administrației publice pentru anii 2016-2020. Hotărârea
Guvernului Republicii Moldova nr. 911 din 27.07.2016. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 12.08.2016, nr. 256-264/1033.

E-mail: gheorghita.tamara@gmail.com
Dinamica procesului de planificare în administrația

publică locală (diagrama SIPOC și HP)
Dynamics of the planning process in the local

public administration (SIPOC diagram and PM)
CZU 005.4:352(478)
Tatiana SAVCA,
lector superior universitar, Academia de Administrare Publică
SUMMARY
The SIPOC method makes it possible to highlight the mandatory elements of a process. În
the paper was draw the SIPOC diagram and process map for the planning process in the local
public administration. The article will help public authorities understand the overall picture of
the planning process, the interdependencies between subprocesses and will contribute to the
qualitative development of strategic plans in local public administration.
Kewords: local public administration, process, management, methods, planning.
REZUMAT
Metoda SIPOC permite evidențierea elementelor obligatorii ale unui proces. În lucrare este
elaborată diagrama SIPOC și Harta procesului de planificare în administrația publică locală.
Articolul va ajută autoritățile publice să înțeleagă imaginea de ansamblu asupra procesului
de planificare, interdependențele dintre subprocese și va contribui la elaborarea calitativă a
planurilor strategice în administrația publică.
Cuvinte-cheie: administrație publică locală, proces, management, metode, planificare.
Reforma administrației publice, lansată dere cu necesităţile şi aşteptările cetăţeni-

în Republica Moldova (RM) în 2016, impu- lor şi cele ale entităţilor sociale şi economi-
ne condiții expres administraţiei publice ce, necesită o cercetare științifică profundă
locale [8] și solicită acesteia să consolideze a proceselor interne instituționale ce se
încrederea societăţii; să organizeze servicii desfășoară în administrația publică.
publice integrate, oportune şi de calitate; Conform Obiectivului specific 4 al Pla-
să furnizeze serviciile corespunzătoare ne- nului de acțiuni al Guvernului pe anii 2016-
cesităţilor individuale ale persoanelor, in- 2018, ,,Asigurarea mecanismului de monito-
clusiv ale persoanelor cu dizabilităţi; să fie rizare, responsabilizare şi transparentizare a
deschisă şi receptivă la soluţii inovatoare; activităţii autorităţilor, instituţiilor publice şi
să gestioneze fondurile publice în mod efi- entităţilor economice proprietate a statului
cient. privind modul de exercitare a atribuţiilor, ni-
Implementarea Obiectivului general al velul de realizare a angajamentelor şi admi-
reformei administraţiei publice, ce prevede nistrare a bugetului, de servire a interesului
crearea unei administraţii publice moder- cetăţenilor şi mediului de afaceri”, se plani-
ne, profesioniste şi orientate spre oferirea fică uniformizarea şi simplificarea procese-
serviciilor publice de calitate, în corespun- lor administrative în cadrul autorităţilor şi
instituţiilor publice (acțiunea 11). [9] identificarea măsurii în care fiecare proces
În acest context, înainte de a lua unele operațional creează valoare. Procesele
decizii cu privire la propunerile de unifor- conțin diferite activități pe care organizația
mizare și simplificare a proceselor admi- le realizează cu ajutorul resurselor avute la
nistrative, se impune necesitatea eva- dispoziție.
luării modelului existent de activitate a Cel mai simplu mod de a realiza această
administrației publice. evaluare este analiza proceselor prin dia-
De ce trebuie cercetate procesele din grama SIPOC și stabilirea hărții proceselor
administrația publică locală? instituționale (HP). Analiza trebuie să re-
Argumentul 1. Activitatea în cadrul flecte cele mai importante elemente, cum
instituțiilor APL reprezintă realizarea ar fi scopul procesului (,,de ce?”); funcțiile
unor consecutivități de procese. În pofi- acestuia (,,ce face?”), acțiunile în cadrul
da faptului că organizarea și funcționarea procesului (,,cum face?” și ,,de ce face?)”.
administrației publice locale este regle- Conform studiilor realizate de partenerii
mentată de un cadru legal unic, ce de- de dezvoltare ai Moldovei [4], administrația
termină domeniile de competență și publică locală din Republica Moldova se
atribuțiile acestora, autoritățile APL diferă confruntă cu disfuncționalități în ceea ce
una de alta (prin modalitatea de activitate, privește managementul instituției, servi-
rezultatele activității, instrumentele folosi- ciilor, resurselor, achizițiilor, comunicării.
te în rezolvarea problemelor comunitare și O parte importantă din problemele de
instituționale, modelele de luare a decizii- management din administrația publică lo-
lor, instrumentele de management). cală poate fi soluționată prin crearea unui
Argumentul 2. Eficiența instituțiilor sistem managerial eficient, care ar permite
administrative depinde de calitatea pro- flexibilizarea mecanismelor de conduce-
ceselor executate în interiorul instituției. re, planificare, organizare și structurare a
De aici, îmbunătățirile trebuie să fie focu- activităților din instituțiile publice.
sate pe capacitatea factorilor implicați în Scopul acestui studiu este de a cer-
aceste procese, care realizează acțiunile ceta procesul de planificare ce are loc în
principale întru atingerea obiectivelor administrația publică locală din Republi-
autorităților administrației publice locale. ca Moldova prin stabilirea elementelor
Argumentul 3. Măsurările proceselor, constitutive și responsabilităților actorilor
rezultatelor produse în cadrul executării în cadrul acestui proces și identificarea
proceselor vorbesc de calitatea muncii deficiențelor de acțiune în interiorul aces-
în instituțiile publice și de performanța tuia.
realizată. Una dintre sarcinile leadership- Tipurile de procese în administrația
ului administrației publice locale este publică locală. Procesul general de ad-
îmbunătățirea proceselor executate la ministrare din cadrul APL poate fi divizat
diferite niveluri manageriale în cadrul în mai multe tipuri de procese/subprocese
instituției publice. constitutive, care asigură realizarea misi-
Deci numai cercetarea elemente- unii administrației publice – satisfacerea
lor, caracteristicilor, consecutivităților și interesului public. Procesele principale
dependențelor dintre procese va permite (de bază) sunt subprocese ale procesului
o schimbare a administrației publice loca- general din care rezultă serviciile furniza-
le la un nivel calitativ nou, o transformare te beneficiarilor. Aceste procese vizează
de tip managerial-instituțional așteptată. atingerea obiectivelor ,,manageriale” și
Pentru a evalua modelul, vom recurge ,,tehnice” . [1] Astfel, în conformitate cu ISO
la abordarea pe bază de proces , ce prevede 9001:2015 Sisteme de management al cali-
tăţii. Cerinţe, instituțiile publice trebuie să management eficient al proceselor preve-

asigure funcționalitatea tuturor procese- de parcurgerea următoarelor etape (Figu-
lor, și anume: ra 1):
a) proceselor activităților de manage- - identificarea proceselor;
ment; - determinarea priorităților;
b) proceselor de management al resurse- - identificarea subproceselor;
lor; - stabilirea responsabilităților;
c) proceselor de realizare a produselor, - elaborarea logigramei manage-
serviciilor, activităților; mentului procesului;
d) proceselor de măsurare, analiză, au- - monitorizarea și raportarea.
dit intern și îmbunătățire; În cadrul acestor etape administrația
e) procesul de suport și de livrare a ser- publică locală trebuie: să identifice toate
viciului. procesele sistemului de management și să
Managementul proceselor. Mana- le aplice în întreaga instituție; să determine
gementul proceselor constituie un set de succesiunea și interacțiunea dintre aceste
activități de planificare și monitorizare a procese; să determine criteriile și metodele
performanței unui proces. Managementul necesare pentru asigurarea eficacității
proceselor în administrația publică locală desfășurării și controlului acestor procese;
este aplicarea cunoștințelor, competenţe- să se asigure de disponibilitatea resurselor
Figura 1. Managementul proceselor.

lor, instrumentelor, metodelor, tehnicilor și informațiilor necesare pentru a susține
și sistemelor disponibile pentru a defini, desfășurarea și monitorizarea acestor pro-
vizualiza, măsura, raporta și îmbunătăți cese; să monitorizeze, să măsoare și să ana-
procesele în scopul de a realiza interesul lizeze procesele; să implementeze acțiunile
public și a respecta cerințele cetățenilor. necesare pentru a realiza rezultatele plan-
Pentru documentarea, implementarea ificate; să îmbunătățească continuu aceste pro-
și menținerea calității, precum și pentru a cese.
identifica rezervele de îmbunătățire, auto- Unul dintre instrumentele folosite în mana-
ritatea administrației publice locale trebu- gementul proceselor este diagrama SIPOC.
ie să managerizeze toate procesele, ținând Diagrama SIPOC (abrevierea FIPIB în
cont de succesiunea obligatorie. Astfel, un
traducere) oferă un model pentru defini- emplu, în 1937, Gulick a inclus planificarea
rea unui proces, înainte de introducerea în binecunoscutul său model POSDCORB
lui în harta proceselor, de măsurarea lui (planning, organizing, staffing, directing,
sau de îmbunătățirea acestuia. [2] coordinating, reporting, budgeting). [5]
SIPOC reprezintă un acronim: Supplier-
Input-Process-Output-Customer.
Tabelul 1. Semnificația SIPOC.
După explicațiile metodologice de rigoare În cadrul administrației publice, cu refer-

vom realiza analiza procesului de planificare ire la planificare, putem evidenția câteva
în cadrul administrației publice locale. procese, și anume:
Planificarea a existat încă în primele defini- - procesul de elaborare a strategiei unității
ri ale funcţiilor managerului general; de ex- administrativ-teritoriale;
Tabelul 2. Diagrama SIPOC pentru procesele de planificare strategică în APL.

- procesul de elaborare a programului stra- diviziunilor responsabile de implementare

tegic al entității administrației publice lo- din cadrul autorităţii, instrumentelor de
cale; realizare a obiectivelor şi perioada de real-
- procesul de elaborare a planului anual de izare a acestora).
activitate a autorităților administrației pub- Evaluarea şi dezvoltarea capacităţilor
lice locale; (sumarul evaluării capacităţilor, indicând
- procesul de elaborare a planurilor semes- necesităţile prioritare de capacităţi şi
triale, trimestriale ale subdiviziunilor; recomandările pentru suplinirea acestora).
- procesul de elaborare a planurilor indi- Mecanismul de monitorizare şi evaluare.
viduale ale angajaților. Un alt instrument care ne ajută să analizăm
Un program de dezvoltare strategică a și să îmbunătățim activitatea administrației
instituțiilor din administrația publică locală publice locale este construirea hărții proce-
poate avea următoarea structură: selor. [5] Harta proceselor (HP) reprezintă
Introducere (scopul şi legătura cu alte doc- o prezentare grafică a tuturor proceselor
umente de politici publice). identificate în instituția administrației pub-
Situaţia curentă misiunea autorităţii, de- lice locale care influențează calitatea. Prin
scrierea profilului autorităţii (organigrama, HP putem vizualiza procesul de la început
bugetul executat al autorităţii, portofoliul până la încheiere. Pentru aceasta vom
subdiviziunilor interne, statele de personal identifica input-urile (intrările) și output-
etc.); analiza SWOT. urile (ieșirile) acestui proces, activitățile
Cadrul de politici publice (priorităţile pe ter- și responsabilitățile pe parcursul proce-
men mediu; programele şi subprogramele sului. Nu în ultimul rând, este important
de care este responsabilă sau la realizarea să identificăm ce procese paralele se pot
cărora contribuie autoritatea). desfășura și dacă există eventuale bucle ale
Obiectivele autorităţii (obiectivele din PDS procesului. Punctele vulnerabile ale proce-
care ţin de responsabilitatea autorităţii, cu sului sunt punctele de decizie și punctele
indicarea indicatorilor de performanţă, sub- de interacțiune cu alte procese. [3]
Figura 2. Harta proceselor de planificare în APL.

Concluzii. Metoda SIPOC permite evidențierea elementelor obligatorii ale unui proces,
care nu trebuie omise în executarea acestuia. Considerăm, că diagrama elaborată pentru
procesul de planificare în cadrul administrației publice locale va ajuta autoritățile publice
să înțeleagă imaginea de ansamblu asupra procesului de planificare, înterdependențele
dintre subprocese și va contribui la elaborarea calitativă a planurilor.
Respectarea Hărții procesului de planificare va da posibilitate autorităților administrației
publice locale să–și organizeze efectiv activitatea în cadrul instituției, precum și să asigure
dezvoltarea unui sistem de management al calității în administrația publică locală.
Anexa 1.
Lista actelor de reglementare cu referire la procesul de planificare
1. Legea nr. 436 privind administrația publică locală.
2. Legea nr. 317 din 18.07.2003 privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități
ale administrației publice centrale și locale.
3. Legea nr. 397 din 16.10.2003 privind finanțele publice locale.
4. Legea nr. 181 din 25.07.2014 finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale.
5. Legea nr. 982 din 11.05.2000 privind accesul la informație.
6. Legea nr. 239 din 13.11.2008 privind transparența în procesul decizional.
7. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 33 din 11.01.2007 cu privire la regulile de
elaborare și cerințele unificate față de documentele de politici.
Anexa 2.
Strategii naționale și sectoriale (Republica Moldova)
BIBLIOGRAFIE
1. Studiu de necesitate în administraţia publică locală din România. Disponibil: http://

www.miteapl.ro/r1/studiu-5.pdf (accesat pe 23.05.2017).
2. Diagrama SIPOC. Harta proceselor. Studiu de caz pentru un ansamblu de procese. Dis-
ponibil: http://www.bel.utcluj.ro/dce/didactic/mc/Seminar%202_2013.pdf
3. Pande, Peter S., Neuman, Robert P., Gavanagh, Roland R. The Six Sigma Way: How GE,
Motorola, and Other Top Companies Are Honing Their Performance. McGraw-Hill, 2000, 282
p.
4. Note informative din partea partenerilor de dezvoltare ai Moldovei, Chișinău, 2015.
5. The map to success, Using process mapping to improve performance, Published by
Audit Scotland, may Management Paper, 2000. Disponibil: http://www.audit-scotland.gov.
uk/docs/local/2000/nr_010201_process_mapping.pdf
6. Legea nr. 982 din 11.05.2000 privind accesul la informație. În: Monitorul Oficial al Re-
publicii Moldova nr. 88-90 din 28.07.2000.
7. Legea nr. 239 din 13.11.2008 privind transparența în procesul decizional. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 215-217 din 05.12.2008.
8. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 911 din 25.07.2016 pentru aprobarea
Strategiei privind reforma administrației publice pentru anii 2016-2020. În: Monitorul Ofici-
al al Republicii Moldova nr. 256-264 din 12.08.2016.
9. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1351 din 15.12.2016 cu privire la aproba-
rea Planului de acțiuni pe anii 2016-2018 pentru implementarea Strategiei privind reforma
administrației publice pentru anii 2016-2020. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.
459-471 din 23.12.2016.
Prezentat: 4 iunie 2017.

E-mail: tatisav6@gmail.com
S ocietatea civilă
şi statul de drept
Societatea civilă
Administrarea şi statul
publică: de drept
teorie şi practică 43
Teritoriul și spațialitatea juridică a statului (II)
Legal territory and spatiality of the state (II)

(Sfârșit. Început în nr. 1/2017)
CZU 342.15/.3(478)
Boris NEGRU,
doctor în drept, profesor universitar,
Alina NEGRU,
doctor în drept, conferențiar universitar,
Academia de Studii Economice din Moldova
SUMMARY
The judicial space determines the limits within which the action of the law extends in rela-
tion to a certain territory. Being the expression of the state’s sovereignty, which proclaimed it,
the law limits, adapts its judicial effects within the territory of the state. The law, and, the legal
rules, especially, is the characteristic of is the coordinate of the spatiality, as there cannot be
and there is not a universal legislator of all states. The judicial space is characterized by certain
attributes as: 1) exclusive or sovereign public power (sovereignty) on the entire territory of the
state; 2) state structure; 3) integrity, homogeneity, continuity; 4) its territorial limits; 5) its syste-
mic nature; 6) inner unity; 7) external unity. The mentioned attributes characterize the essence
of the judicial space, regardless the form and the regime of the government, state organization
form and political regime of the state.
Keywords: the judicial space, territory, coordinate of the spatiality, the regime of the go-
vernment, state organization, political regime, state structure.
REZUMAT
Statutul juridic determină limitele în interiorul cărora se extinde acțiunea legii în raport cu
un anumit teritoriu. Fiind expresia suveranității statului care a edictat-o, legea se limitează, își
ajustează efectele juridice la teritoriul aparținând statului. Dreptului, în general, normelor juri-
dice, în special, le este caracteristică coordonata spațialității, căci nu poate fi și nici nu există un
legiuitor universal, un legiuitor al tuturor statelor. Spațiului juridic îi sunt caracteristice anumite
atribute, cum ar fi: 1) puterea publică exclusivă sau suverană (suveranitatea) asupra întregului
teritoriu al statului; 2) structura de stat; 3) integritatea, omogenitatea, continuitatea; 4) limi-
tarea sa teritorială; 5) natura sa sistemică; 6) unitatea internă; 7) unitatea externă. Atributele
menționate caracterizează esența spațiului juridic, indiferent de forma și regimul de guvernă-
mânt, de forma de organizare statală, de regimul politic al statului.
Cuvinte-cheie: statut juridic, teritoriu, spațialitate, regim de guvernământ, organizare
statală, regim politic, structură de stat.
D. Limitarea teritorială resurselor naturale, biologice şi nebiologice.

Orice sistem juridic este dislocat într-o Platoul continental (platforma continenta-
anumită spaţialitate care se întinde pe un teri- lă) reprezintă, din punct de vedere geologic,
toriu şi e limitată de anumite frontiere. Aceas- prelungirea naturală a ţărmului, care coboară
ta rezultă din însăşi natura teritoriului. Funcţia în pantă uşoară sub apele mării, până la mar-
acestuia este aceea de a limita acţiunea efecti- ginea continentală, unde marea nu atinge,
vă a guvernanţilor. Teritoriul dă, aşadar, măsu- de regulă, adâncimi mai mari de 150-200 m,
ra întinderii autorităţii statului; el circumscrie după care începe toluzul continental abrupt,
puterea de a comanda, idee exprimată în ma- spre marile adâncimi ale mărilor şi oceanelor.
xima latină: leges valent extra teritorium statu- În ceea ce priveşte regimul juridic al platou-
entis (legile nu acţionează în afara teritoriului lui continental, statul riveran exercită asupra
pentru care au fost făcute). acestui spaţiu ,,drepturi suverane de explorare
Prevederile normativ-juridice ale statului a resurselor sale naturale”, art. 77 al Convenţiei
se răsfrâng asupra teritoriului statului şi nu din 1982 stabileşte că aceste resurse pot fi: a)
ies din limitele acestuia. Sistemul dreptului zăcăminte de hidrocarburi (ţiţei, gaze) sau de
naţional este strâns legat de teritoriul statu- origine minerală; b) specii sedentare de orga-
lui. În acelaşi timp însă spaţialitatea juridică a nisme vii care trăiesc în această zonă. [28]
statului este mai mare (chiar şi în sens fizic şi Statul riveran are, de asemenea, dreptul de
geografic) decât teritoriul statului. Spre deo- a construi şi implementa în platoul continen-
sebire de acele elemente componente ale te- tal insule artificiale şi alte instalaţii destinate
ritoriului de stat, în limitele căruia se exercita explorării sau exploatării resurselor acestei
suveranitatea deplină şi exclusivă, statele cu zone.
deschidere la mare exercită asupra unor spa- Zonele contiguă, economică exclusivă şi pla-
ţii marine, situate dincolo de limita exterioară toul continental intră şi fac parte din spaţialita-
a mării teritoriale, anumite drepturi suverane, tea juridică a statului respectiv.
precis determinate. Aceste spaţii sunt: zona Merită atenţie şi următoarele. În unele sta-
contiguă, zona economică exclusivă şi platoul te (Grecia, Ungaria) se consideră, printr-o ficţi-
continental. [20, p. 229-234] une juridică, că navele maritime şi aeronavele
În lumina art. 33, alin. 2 al Convenţiei din fac parte din teritoriul statului. Doctrina juri-
1982, [27] zona contiguă reprezintă fâşia de dică din ţara noastră nu se pronunţă expres
mare adiacentă mării teritoriale, care se întin- asupra acestei probleme. Şi totuşi, e cazul să
de dincolo de limita exterioară a acesteia până facem referinţă la legislaţia penală. Alin. (5) al
la o distanţă maximă de 24 mile marine în larg, art. 11 al Codului Penal al Republicii Moldova,
măsurată de la limitele de bază ale mării teri- concretizând aplicarea legii penale în spaţiu,
toriale. În acest spaţiu statul riveran este au- prevede următoarele: ,,Infracţiunile comise în
torizat să exercite controlul pentru prevenirea apele teritoriale şi în spaţiul aerian al Republi-
încălcării legilor şi regulamentelor sale vama- cii Moldova se consideră săvârşite pe teritoriul
le, fiscale, sanitare şi a celor privind regimul de Republicii Moldova. Persoana care a săvârşit
trecere a frontierei. pe o navă maritimă sau aeriană, înregistrată
Spaţiul marin denumit zona economică ex- într-un port sau aeroport al Republicii Moldo-
clusivă a apărut şi s-a impus relativ nu de mult. va şi aflate în afara spaţiului acvatic sau aerian
În acest spaţiu, cu o lăţime de 188 mile măsu- al Republicii Moldova, poate fi supusă răspun-
rate de la limita exterioară a mării teritori- derii penale în conformitate cu prezentul cod
ale (sau 200 mile măsurate de la liniile de dacă în tratatele internaţionale la care Repu-
bază ale mării teritoriale), statul riveran are blica Moldova este parte nu se dispune altfel”.
drepturi suverane numai în ceea ce priveş- În aceeaşi ordine de idei, alin. (6) al art. 11 al
te explorarea, conservarea şi gestionarea Codului Penal specifică: ,,În baza prezentului
Societatea civilă
publică: de drept
cod, sunt supuse răspunderii penale şi persoa- Caracterul unitar al Republicii Moldova,
nele care au săvârşit infracţiuni la bordul unei ca stat, nu exclude diferenţierea elementelor
nave militare maritime sau aeriene aparţinând ce formează spaţialitatea juridică a statului,
Republicii Moldova, indiferent de locul ei de în ansamblu. Aceasta include: spaţiul juridic
aflare”. [29] social, spaţiul juridic local, spaţiul juridic indi-
Din cele menţionate, putem concluziona vidual.
faptul că navele aeriene şi maritime, de altfel, Spaţiul juridic social e spaţiul care include
ca şi teritoriul dislocării unor misiuni diploma- societatea în ansamblu. Subiecţi ai spaţiului
tice permanente la nivel de ambasade, consu- juridic social pot fi doar acele formaţiuni care
late, oficii diplomatice fac parte din spaţialita- reprezintă societatea în ansamblu. La aseme-
tea juridică a statului respectiv. nea subiecţi se atribuie, în primul rând, popo-
E. Natura structural-sistemică a spaţiali- rul şi statul. Noţiunea de popor şi noţiunea de
tăţii juridice stat, privite sub aspect juridic, apar ca subiec-
Ca fenomen social, spaţialitatea juridică se te distincte de drept. Statul este, într-o accep-
caracterizează printr-o structură complexă şi ţiune largă, o entitate compusă din teritoriu,
sistemică. Sistemul spaţial nu este un simplu populaţie şi suveranitate, iar într-un sens mai
conglomerat de părţi componente, ci consti- restrâns, o formă superioară de organizare
tuie un ansamblu de elemente aflate în inter- a poporului, constituit din aparatul statal ce
acţiune. exercită puterea. Poporul deţine puterea po-
Întrucât din cele spuse rezultă că sistemul litică şi, pentru a o exercita, formează statul ca
este constituit din elemente (cel puţin, două), sistem de autorităţi publice. Acest statut dis-
aflate în interacţiune, o înţelegere corectă a tinct al poporului şi al statului rezultă expres
sistemului presupune analiza iniţială a cate- din conţinutul art. 2 al Constituţiei Republicii
goriilor de ,,element” şi ,,interacţiune”. Moldova. [5] Scopul acestui articol constituţi-
Categoria de element se referă la orice onal constă în a defini şi indica, în primul rând,
obiect, fenomen, proces etc. Elementul con- poporul – instanţă deţinătoare de autoritate
stituie o parte componentă a unui tot întreg. legitimă, căreia îi aparţine suveranitatea naţi-
De exemplu, omul e un element al unei comu- onală. În al doilea rând, se are în vedere apara-
nităţi , norma juridică e un element al dreptu- tul statului – organism, având capacitatea de
lui, articolul e un element al actului normativ a da norme, a asigura executarea lor şi de a su-
juridic etc. pune orice şi pe oricine la respectarea voinţei
În ceea ce priveşte categoria de interacţi- poporului pe care îl reprezintă şi în baza man-
une, chiar şi studiul superficial al realităţii ne datului căruia acţionează. De altfel, aparatul
convinge de faptul că nimeni şi nimic nu este de stat întruchipează, în sens direct, puterea
izolat, solitar. Toate fenomenele, obiectele, statului. [30, p. 33]
lucrurile se află în legătură strânsă, în acţiuni Spaţiul juridic local e spaţiul care include o
reciproce, fiind condiţionate reciproc. parte a societăţii. Se ştie că activităţile care se
Referindu-ne la caracterul sistemic al spaţi- desfăşoară într-un stat implică o organizare la
alităţii juridice, constatăm următoarele. nivel general, naţional, precum şi la nivel lo-
Caracterul sistemic al spaţialităţii juridice e cal. Pentru a asigura ordinea şi, mai ales, pen-
determinat de elemente de două niveluri: tru a se da o direcţie convergentă eforturilor
- în primul rând, e vorba de structura întreprinse la nivel local, apare necesitatea ca
condiţionată de caracterul unitar al Republicii toate acţiunile statale, generale să fie realizate
Moldova ca stat; uniform în toate localităţile. Aceste măsuri or-
- în al doilea rând, e vorba de structura ganizaţionale se desfăşoară, prin intermediul
condiţionată de ierarhizarea strictă a actelor autorităţilor publice locale, în unităţile admi-
normativ-juridice. nistrativ-teritoriale. Alin. (1) al art. 110 al Con-
stituţiei prevede: ,,Teritoriul Republicii Moldo- aceea, inevitabil, se impune manifestarea sa

va este organizat, sub aspect administrativ, în dublă: individuală şi socială... Personalitatea
de sate (corect ar fi fost de utilizat nu noţiu- şi societatea nu sunt două substanţe solitare,
nea ,,sate”, ci ,,comune”. Anume comuna este ce se contrapun una alteia, ele cresc dintr-o
unitatea administrativ-teritorială - aut.), oraşe, rădăcină şi tind spre aceeaşi lumină”. [32,
raioane şi unitatea teritorială autonomă Găgă- p.165-166]
uzia. În condiţiile legii, unele oraşe pot fi de- Spaţiul juridic individual e strâns legat de
clarate municipii”. Autorităţile publice locale spaţiul juridic social şi de cel local. În acelaşi
sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, care timp, el îşi are şi trăsăturile sale proprii, spe-
activează în comune, oraşe şi raioane. În uni- cificul său. Din aceste motive şi considerăm
tatea teritorială autonomă Găgăuzia activează necesară evidenţierea spaţiului juridic indivi-
organe reprezentative (Adunarea Populară a dual.
Găgăuziei, Başcanul, consiliile şi primarii aleşi). Locul spaţiului juridic individual, în siste-
În climatul determinat de reorientarea po- mul spaţiului juridic social, diferă în funcție de
litică şi economică, Republica Moldova a optat importanţa care i se acordă, în acel sau alt stat,
pentru promovarea principiilor inspirate din drepturilor şi libertăţilor omului. În literatura
Carta Europeană ,,Exerciţiul autonom al pute- juridică, pe bună dreptate, se afirmă: ,,Dacă
rii locale”. [31] Aceste principii sunt reflectate până la mijlocul secolului trecut se conside-
şi în Constituţia noastră: ,,Administraţia publi- ra că tot ceea ce ţine de drepturile omului, în
că în unităţile administrativ-teritoriale se înte- exclusivitate e o problemă internă a fiecărui
meiază pe principiile autonomiei locale, ale stat, acum, peste tot, se recunoaşte faptul că
descentralizării serviciilor publice, ale eligibili- gradul de respectare, de promovare a dreptu-
tăţii autorităţilor administraţiei publice locale rilor omului determină, pe arena internaţiona-
şi ale consultării cetăţenilor în problemele lo- lă, gradul de credibilitate a statului respectiv”.
cale de interes deosebit” (alin. (1) al art. 109 al [33, p.144] Se pare că, în sfârşit, omenirea a
Constituţiei Republicii Moldova). [5] receptat pe deplin mesajul Declaraţiei Univer-
Organele locale care se bucură de autono- sale a Drepturilor Omului în sensul căruia ,,ig-
mie reprezintă structuri intermediare, inter- norarea şi dispreţuirea drepturilor omului au
puse între individ şi stat, determinând reguli dus la acte de barbarie, care revoltă conştiinţa
adecvate fiecărui cadru geografic, personali- oamenilor” şi că ,,recunoaşterea demnităţii
zând autoritatea statală în funcţie de proble- inerente tuturor membrilor familiei umane şi
mele locale. drepturilor lor egale şi inalienabile constitu-
În această ordine de idei, e clar faptul că ie fundamentul libertăţii, dreptăţii şi păcii în
spaţiul juridic local e constituit din teritoriul lume”. [34]
unităţii administrativ-teritoriale, unde şi are Această schimbare de atitudine exprimă
loc realizarea practică a obiectivelor statale. un pas enorm făcut de om în vederea solu-
Actele normativ-juridice, adoptate în aceste ţionării problemei care a fost permanent un
spaţii, au ca scop organizarea executării Con- obiect de interes sporit şi anume ceea ce ţine
stituţiei şi legilor. de rolul şi locul omului în ansamblul structu-
Spaţialitatea juridică nu va fi interpretată rilor economice, politice, sociale şi culturale.
complet, dacă nu vom caracteriza acel spaţiu, Un asemenea interes enorm faţă de problema
care, ca un veşmânt, e legat de om, determi- în cauză, considerată, pe drept cuvânt, ,,religie a
nă individualitatea şi personalitatea acestuia. sfârşitului de secol”, [35] e condiţionată şi de fap-
Renumitul jurist rus P. I. Novgorodţev scria: tul că edificiul constituţional al oricărei ţări este cu
,,Cunoaştem personalitatea nu ca ceva izolat, siguranţă sortit prăbuşirii, dacă principala coloană
aparte, ci ca cel care convieţuieşte în societa- de susţinere a acestuia – drepturile şi libertăţile
te, în ea săvârşindu-şi calea sa de viaţă şi, de omului – nu este reală şi durabilă. [36, p. 490]
Societatea civilă
publică: de drept
Omului i se recunoaşte capacitatea şi lui i normativ-juridice şi a normelor juridice înseși

se impune obligaţiunea socială nu numai de pe care acestea le conţin.
a realiza, ci şi de a crea norme, nu numai de Natura juridică a actelor normative într-un
a se supune acestor norme, ci şi de a lua de- stat este bazată pe următoarele principii: a) or-
cizii proprii. [37] Şi, în aceeaşi ordine de idei: ganele unui stat au o competență (capacitate
,,Drepturile individuale conţin toate o trăsătu- de a edicta acte normative) care este diferită;
ră generală: ele limitează drepturile statului... b) forţa juridica a fiecărui act normativ depin-
Statul trebuie să se abţină de la amestecul în de de competenţa organului care l-a emis; c)
domeniile cunoscute, pentru a oferi un spaţiu deoarece fiecare act normativ are o anumită
cunoscut activităţii personale.” [38] forţă juridică, există o ierarhie a actelor nor-
Spaţiul juridic individual constituie o formă mative; d) datorită acestei ierarhii un act emis
necesară şi inerentă pentru existenţa omului de către un organ inferior trebuie să fie sub-
ca posesor al unui complex de atribute impor- ordonat oricărui act emis de către organul su-
tante din punct de vedere juridic. Acest spaţiu perior. [40, p. 23] Astfel, normele juridice pot
poate fi privit în acelaşi context ca şi spaţiu acţiona la nivelul întregii societăţi, fapt ce le
fizic sau psihologic al omului. Astfel, starea conferă un spaţiu juridic mai larg, dar ele pot
omului care locuieşte într-o odaie luminoasă acţiona şi la nivelul teritoriului unei unităţi ad-
şi spaţioasă diferă cu mult, spre bine, de starea ministrativ-teritoriale sau chiar la nivelul unei
omului care timp îndelungat locuieşte într-o organizaţii, întreprinderi, instituţii. Acest lucru
odaie întunecoasă şi strâmtă, cu plafon jos. însă nu le scuteşte de obligativitatea lor siste-
În transportul obştesc, îndeosebi în orele de mică de a acţiona ca un tot întreg şi de a asigu-
,,vârf”, spaţiile fizice şi psihice ale oamenilor se ra o ordine ierarhizată şi coordonată.
micşorează brusc, comportamentul lor devine F. Unitatea internă economică, politică,
mai slab controlat, apare iritarea, oboseala, ideologică a spaţialităţii juridice
creşte agresivitatea şi, ca urmare, în virtutea Unitatea internă a spaţialităţii juridice se
unor împrejurări, pot conduce mai uşor la di- asigură prin faptul că într-un stat poate exis-
verse deviante, pe care omul nu le-ar fi făcut în ta doar un singur sistem juridic, un sistem de
condiţiile normale. [39, p.118] drept unic. Unitatea spaţialităţii juridice e de-
Conţinutul spaţiului juridic individual e terminată de supremaţia Constituţiei.
constituit din exigenţele, cerinţele, pretenţiile Supremaţia este calitatea specifică a Con-
pe care omul le înaintează şi le pretinde de la stituţiei, datorită căreia aceasta se situează în
alţii şi de la sine însuşi. Prin intermediul aces- vârful piramidei instituţiilor politico-juridice
tora omul evidenţiază obiectele concrete pe dintr-o societate organizată în stat. Constitu-
care tinde să le primească, înaintând dreptul ţia este şi sursa tuturor reglementărilor inter-
său asupra lor. Spaţiul juridic individual se pre- ne ale statului în domeniile: economic, politic,
zintă ca un sistem de diferite exigenţe, cerinţe, social şi juridic. Supremaţia Constituţiei nu
revendicări, desemnând, totodată, modalităţi- este o categorie strict juridică, ci una politico-
le de organizare şi dobândire a acestora. Evi- juridică, o noţiune complexă care cuprinde
dent, acestea au dreptul la existenţă doar în trăsături şi elemente politice şi juridice, situate
măsura în care se încadrează în limitele legii. pe o poziţie superioară, în întregul sistem de
Astfel, spaţiul juridic individual e punctul de drept al ţării. [30, p. 90]
tangenţă a dreptului subiectiv cu cel obiectiv. Din punct de vedere material, Constituţia
Ne-am referit la caracterul elementar ce este supremă în sistemul juridic al statului, de-
constituie spaţialitatea juridică în condiţiile oarece:
statului unitar. O altă problemă, care nu poa- - legitimează puterea, organizând şi orien-
te fi neglijată, este ceea ce ţine de structura tând voinţele şi acţiunile individuale sau co-
condiţionată de ierarhizarea strictă a actelor lective în crearea voinţei de stat;
- conferă guvernanţilor autoritate, îndrep- asigură, de asemenea, prin sistemul financiar-

tând deciziile luate şi garantând aplicarea creditar, sistemul fiscal, sistemul vamal etc.
acestora; Constatăm, cu regret, faptul că în condiţi-
- determină funcţiile şi atribuţiile ce revin ile Republicii Moldova, din cauze indicate an-
autorităţilor publice; terior, nu există nici unitatea spaţiului politic,
- consacră drepturile, libertăţile şi îndatori- nici unitatea spaţiului economic. O problemă
rile fundamentale, conduce şi dirijează rapor- aparte şi extrem de controversată este şi pro-
turile dintre cetăţeni, dintre autorităţi, dintre blema unităţii ideologice a statului. Constituţia
autorităţile publice şi cetăţeni; Republicii Moldova consfinţeşte principiul
- indică sensul şi scopul activităţii statale, pluralismului politic (art. 5). [43] Pluralismul
valorile politice, ideologice şi morale sub al politic este un sistem politic în cadrul căruia
căror semn este organizat şi funcţionează sis- puterea se exercită prin organizaţii social-poli-
temul politic; tice şi alte formaţiuni obşteşti care cooperează
- reprezintă temeiul şi garanţia esenţială a şi se echilibrează unele pe altele. În urma aces-
ordinii de drept; tor colaborări se realizează compromisurile
- este reperul necesar aprecierii validităţii politice. Într-un sens mai profund, pluralismul
tuturor actelor şi faptelor juridice etc. politic nu este, pur şi simplu, o pluralitate de
Toate elementele menţionate converg grupuri organizate, ci o suveranitate divizată,
spre concluzia ce denotă supremaţia materi- care admite principiul separării puterilor în
ală a Constituţiei, în sensul că ea este cea care stat. [43, p.188]
stabileşte şi organizează competenţele. [41, p. E semnificativă şi prevederea alin. (2) al art.
273] La cele spuse, alăturăm şi remarca făcută 5 al Constituţiei: ,,Nicio ideologie nu poate fi
de autorul rus I. D. Levin, care scria că unitatea instituită ca ideologie oficială a statului”. [43]
puterii statale se manifestă prin faptul că: a) Această prevedere constituţională are me-
competenţa cumulativă a organelor statului nirea de a garanta democraţia, de a interzice
cuprinde toate atribuţiile necesare pentru re- instituirea unei ideologii oficiale a statului, de
alizarea funcţiilor statului; b) organele diferite a garanta realizarea principiului pluralismului
ce fac parte din acest sistem nu pot prescrie politic şi ideologic. Instituirea unei ideologii
unora şi aceloraşi subiecţi, în unele şi aceleaşi unice şi oficiale a statului poate degenera
circumstanţe, reguli de comportament ce se foarte uşor la instituirea unui regim dictatori-
exclud reciproc. [42, p. 64] al, totalitar.
Cazurile de existenţă şi acţiune în limitele Vorbind de unitatea ideologică a statului nu
unuia şi aceluiaşi stat, a sistemelor paralele avem în vedere negarea pluralismului politic.
de drept (Quebec în Canada, Taiwan în China, Se consideră un lucru firesc ca oricărui cetă-
Scoţia din Marea Britanie ş. a.) sunt excepţii de ţean să-i fie garantată libertatea gândirii, a
la regula generală. Ele sunt condiţionate de opiniei. Se consideră firească şi libertatea ex-
specificul dezvoltării istorice şi de structura primării în public prin cuvânt, imagine sau prin
de stat a diferitelor ţări şi doar confirmă regula alt mijloc posibil. Acestea însă nu pot fi abso-
generală şi tendinţa de orientare internaţio- lutizate. Nu întâmplător Constituţia stabileşte,
nală pentru triumful tezei: ,, Un stat - un singur de asemenea, că ,,sunt interzise şi pedepsite
sistem de drept”. prin lege contestarea şi defăimarea statului şi
Un alt factor obligatoriu, care asigură uni- a poporului, îndemnul la război de agresiune,
tatea internă a spaţialităţii juridice, îl constituie la ură naţională, rasială sau religioasă, incita-
unitatea reglementării normativ-juridice a proble- rea la discriminare, la separatism teritorial, la
melor economice. Nu e posibilă o spaţialitate juri- violenţă publică, precum şi alte manifestări ce
dică unitară fără o spaţialitate economică unitară. atentează la regimul constituţional” (alin. (9) al
Unitatea spaţiului economic al statului se art. 32 al Constituţiei Republicii Moldova). [5]
Societatea civilă
publică: de drept
G. Unitatea externă a spaţialităţii ju- Prin faptul că Republica Moldova se obli-

ridice gă să respecte principiile şi normele unanim
Spaţialitatea juridică e privită ca un feno- recunoscute ale dreptului internaţional, se
men unitar şi în afara teritoriului statului, în re- obţine o supremaţie a acestora faţă de dreptul
laţiile internaţionale. Spaţialitatea juridică nu intern, adică faţă de legile organice, ordina-
poate fi obiect de influenţă din partea puterii re şi de actele subordonate legilor. Totodată,
legislative, executive sau judecătoreşti a altui această formulare nu înseamnă nicidecum
stat. Formal, doar prevederile dreptului inter- consacrarea superiorităţii dreptului internaţi-
naţional public pot influenţa asupra deciziilor onal general asupra prevederilor Constituţiei.
luate de structurile statale. Acest lucru e con- Superioare normelor Constituţiei sunt numai
diţionat de următoarele. reglementările internaţionale ce decurg din
Viaţa internaţională presupune colabora- pactele şi tratatele la care Republica Moldo-
rea şi cooperarea statului în multiple domenii. va este parte şi numai în măsura în care ele se
În fiece stat sunt emise norme juridice care referă la drepturile şi libertăţile fundamentale
permit subiectelor de drept intern să înche- ale omului. Această prevedere constituţiona-
ie tranzacţii negociate şi care cuprind clauze lă are menirea de a arăta că, atunci când s-a
obligatorii. În cazul cooperării internaţionale, dorit consacrarea supremaţiei dreptului inter-
regulile se concretizează în tratate, acorduri, naţional asupra dreptului intern, aceasta s-a
convenţii, pacte etc., care trebuie să fie întoc- făcut expres prin introducerea unei dispoziţii
mite astfel încât să respecte pe deplin norme- constituţionale. [30, p. 102-103] Astfel, trata-
le şi principiile unanim recunoscute ale drep- tele, acordurile, pactele etc. internaţionale,
tului internaţional. acceptate de către statul nostru, devin izvoare
Totodată, dreptul internaţional a formu- de drept şi se includ în sistemul legislativ, iar
lat norma-principiu, conform căreia pacta normele juridice ale acestora fac parte din sis-
sunt servanda (tratatele trebuie respectate). temul dreptului Republicii Moldova.
De acest principiu se conduce şi Republica În Convenţia de codificare a dreptului tra-
Moldova. Astfel, conform alin. (1) al art. 8 al tatelor, în art. 29 se spune, expres: ,,Dacă din
Constituţiei, ,,Republica Moldova se obligă să conţinutul tratatului nu reiese o intenţie dife-
respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi rită sau, dacă aceasta nu este stabilită pe altă
tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţi- cale, un tratat leagă pe fiecare din părţi cu
ile cu alte state pe principiile şi normele una- privire la întregul său teritoriu”. Expresia ,,cu
nim recunoscute ale dreptului internaţional”. privire la teritoriu” semnifică faptul că tratatul
[5] În aceeaşi ordine de idei, reamintim preve- ,,se aplică pe teritoriu, are efecte asupra terito-
derile art. 4 al Constituţiei Republicii Moldova riului, are legătură cu teritoriul ş. a.” [44, p. 667]
privind coraportul reglementărilor dreptului Din cele spuse rezultă faptul că spaţialitatea
naţional şi internaţional în domeniul dreptu- juridică, ca o categorie unitară, se manifestă şi
rilor omului. [5] în relaţiile internaţionale ale statelor.
BIBLIOGRAFIE
1. DELEANU, I. Drept constituţional şi instituţii politice. Tratat, vol. II, Editura Europa
Nova, Bucureşti, 1996, 480 p.
2. MEREUȚĂ, M., OSMOCHESCU, N. Aspecte teoretice şi practice ale teritoriului de stat şi
frontierelor în dreptul internaţional. Editura AXA, Botoşani, 2007, 285 p.
3. Codul Subsolului Republicii Moldova, Legea Republicii Moldova nr. 1511-XII din 15 iunie
1993. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1993, nr.11.
4. POPESCU, D., NĂSTASE, A. Drept internaţional public. Bucureşti, Casa de editură şi
Presă Şansa SRL, 1997, 398 p.
5. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994. În: Monitorul Oficial al Re-
publicii Moldova, 1994, nr.1.
6. Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova din 23 iunie 1991 ,,Cu privire la Avizul
Comisiei Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova pentru aprecierea politico-juridică a tratatu-
lui sovieto-german de neagresiune şi a protocolului adiţional secret din 23 august 1939,
precum şi a consecinţelor lor pentru Basarabia şi Bucovina de Nord”. În: M. Cernencu, A. Pe-
trencu, I. Şişcanu, Crestomaţie la Istoria românilor, 1917-1992, Editura Universitas, Chişinău,
1993, p. 245-249.
7. Legea Republicii Moldova nr. 344-XIII din 23.12. 1994 privind statutul juridic spe-
cial al Găgăuziei (Gagauz-Yeri). În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 3-4/51 din
14.01.1995.
8. Constituţia Australiei. [accesat 5 ianuarie 2015]. Disponibil:
https://constitutii. wordpress.com/2013/02/11/constitutia-australiei/
9. Legea Republicii Moldova nr.108-XII din 17.05.1994 privind frontiera de stat. În: Mo-
nitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 12 din 3.11.1994.
10. CARBONNIER, J. Sociologie juridique. Edition Quadrige /P U F, 2004, 416 p.
11. STROE, C. Compendiu de filosofia dreptului. Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1999,
240 p.
12. ВОЛК, И. В. Право, время и пространство. Диссертация на соискание ученой
степени кандидата юридических наук, Москва, 2004, 198 с.
13. DUVERGER, M. Constitutions et documents politique. Paris, P.U.F., 1992, 991 p.
14. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 1994, nr.1.
15. ARSENI, A. Suveranitatea naţională de la construcţia teoretică la realizarea juridică,
CEP USM, Chişinău, 2013, 188 p.
16. DUGUIT, L. Leçons de droit public general. Paris, Boccard, 1926, 343 p.
17. IONESCU, C. Drept constituţional şi instituţii politice. Vol.1 (Teoria generală a institu-
ţiilor politice), Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1997, 488 p.
18. DĂNIȘOR, D. C. Drept constituţional şi instituţii politice. Vol. I, Editura Europa, Cra-
iova, 1995, 784 p.
19. STROE, C. Compendiu de filosofia dreptului. Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1999,
240 p.
20. DRĂGANU, T. Drept constituţional şi instituţii politice. Tratat elementar. Vol. 1, Lumi-
na lex, Bucureşti, 2000, 416 p.
21. MIGA-BESTELIU R. Drept internaţional. Introducere în dreptul internaţional public.
Editura ALL, Bucureşti, 1997, 436 p.
22. MALAURIE, P. Antologia gândirii juridice. Humanitas, Bucureşti, 1997, 375 p.
23. HEGEL, G. W. F. Principiile filosofiei dreptului. Editura Academiei Republicii Socialis-
te România, Bucureşti, 1969, 392 p.
24. ВЛАСЕНКО, Н. Коллизионные нормы в советском праве. Иркутск, 1984, 168 с.
25. Constituţia Statelor Unite ale Americii din 17 septembrie 1787. În: David P. Currie.
Constituţia Statelor Unite ale Americii. Comentarii. Editura ,,Nord-Est” S.R.L., Iaşi, 1992.
26. Declaraţia cu privire la suveranitatea Republicii Moldova adoptată la 23 iunie 1990
prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr.148-XII. În: Veştile Sovietului Suprem şi
ale Guvernului Republicii Moldova, 1990, nr. 8.
27. Convenţia ONU din 1982 privind dreptul mării. Adoptată la 10 decembrie la Monte-
go Bay (Jamaica). În: Năstase Adrian, Aurescu Bogdan, Gîrlea Ion. Drept internaţional contem-
Societatea civilă
publică: de drept
poran. Texte esenţiale. Universul Juridic, Bucureşti, 2007, 796 p.

28. Convenţia ONU din 1982 privind dreptul mării. Adoptată la 10 decembrie la Monte-
go Bay (Jamaica). În: Năstase Adrian, Aurescu Bogdan, Gîrlea Ion. Drept internaţional contem-
poran. Texte esenţiale. Universul Juridic, Bucureşti 2007, 796 p.
29. Codul Penal al Republicii Moldova, Legea Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 apri-
lie 2002. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.128-129 (1012).
30. ARSENI, A., BARBĂLAT, P., CREANGĂ, I., COTOROBAI, M., GURIN, C., NEGRU, B., SUSA-
RENCO, Gh. Constituţia Republicii Moldova. Comentată articol cu articol. Vol. 1, Principii
generale, Civitas, Chişinău, 2000, 176 p.
31. Carta Europeană: ,,Exerciţiul autonom al puterii locale”. Adoptată la Strasbourg la 15
octombrie 1985 de statele-membre ale Consiliului Europei. Ratificată prin Hotărârea Parla-
mentului nr.1253-XIII din 16.07.1997. În: Tratate internaţionale, 1999. Vol.14.
32. НОВГОРОДЦЕВ, П. И. Об общественном идеале, Москва, 1991, 640 с.
33. ОЖЕГОВ, С. И. Словарь русского языка. Под редакцией Н. Ю. Шведовой, Москва,
1988, 921 с.
34. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Adoptată la New York, la 10 decembrie
1948 de Adunarea Generală a O.N.U., aderat la Declaraţie prin Hotărârea Parlamentului Re-
publicii Moldova nr. 217-XII din 28 iulie 1990.
35. NĂSTASE, A. Drepturile omului - religie a sfârşitului de secol. Institutul Român pentru
Drepturile Omului, Bucureşti, 1992, 218 p.
36. NEGRU, B., NEGRU, A. Teoria generală a dreptului şi statului, Bons Offices, Chişinău,
2006, 520 p.
37. ДЕНИСОВ, А. И. Теория государства и права. Юридическое издательство
Министерства юстиции СССР. Москва, 1948, 540 с.
38. ЭСМЕН, А. Общие основания конституционного права. Санкт-Петербург, 1990,
300 с.
39. СУХАНОВ, В. В. Правовое пространство и его формы. Дисcертация на соискание
ученой степени кандидата юридических наук, Москва, 2005, 176 с.
40. CIOBANU, D. Introducere în studiul dreptului. Editura Hyperion XXI, Bucureşti, 1992,
208 p.
41. DELEANU, I. Drept constituţional şi instituţii politice. Tratat, vol. II, Editura Europa
Nova, Bucureşti, 1996, 480 p.
42. ЛЕВИН, И. Суверенитет. Москва , Юридическое издательство Министерства
юстиции СССР, 1948, 375 с.
43. Dicţionar politic. Instituţiile democraţiei şi cultura civică (Ediţia a II-a, revăzută şi adă-
ugită). Tămaş, Casa de editură şi presă ,,Şansa”, SRL, Bucureşti, 1996, 201 p.
44. ANGHEL, I. M. Dreptul tratatelor. Vol. I, Lumina Lex, Bucureşti, 1993, 634 p.
Prezentat: 13 februarie 2017.

E-mail: irinasili@mail.ru
Individualizarea judecătorească a pedepselor

penale aplicate pentru săvârșirea infracțiunilor
de corupție de către funcționari publici
și/sau demnitari
Judicial individualization of criminal penalties

for corruption offenses committed by
civil servants and/or dignitaries
CZU 343.352:35.08 (478)
Ion TIPA,
doctor în drept, conferenţiar universitar,
SUMMARY
This article focuses on the study of judicial personalization of criminal penalties applied for
corruption offenses of civil servants and / or dignitaries. At the same time, the following study
shows the criteria and rules for the individualization of a criminal punishment, the attenua-
ting and aggravating circumstances that influence the application of criminal penalties, with
examples from practice, thus mentioning the errors made by some instances of Lower court
judgment in the Republic of Moldova. The study also shows the process of individualisation
of criminal punishment in the light of exceptional circumstances and the way of calculating
sentences and arrest computations.
Keywords: individualization of criminal punishment, legal personalization, judicial per-
sonalization, administrative individualization, civil servant, civil servants with special status,
dignitary, attenuating circumstances, aggravating circumstances.
REZUMAT
Articolul în cauză se axează pe studiul individualizării judecătorești a pedepselor penale
aplicate pentru săvârșirea infracțiunilor de corupție de către funcționari publici și/sau demni-
tari. În acelaşi timp, în studiul de mai jos se arată care sunt criteriile și regulile de individuali-
zare a unei pedepse penale, circumstanțele atenuante și agravante ce influențează aplicarea
pedepselor penale, cu exemple din practică, menționând prin aceasta și erorile ce se fac de
unele instanțe de judecată inferioare din sistemul judecătoresc din Republica Moldova. Studiul
mai arată, inclusiv procedeul individualizării pedepsei penale prin prisma unor circumstanțe
excepționale sau speciale și modul de calculare a pedepselor și computării arestului.
Cuvinte-cheie: individualizarea pedepsei penale, individualizarea legală, individualizarea
judecătorească, individualizarea administrativă, funcționar public, funcționari publici cu sta-
tut special, demnitar, circumstanțe atenuante, circumstanțe agravante.
Societatea civilă
publică: de drept
Pedepsele aplicate pentru săvârșirea lei răspunderi și pedepse penale. Ținem să

infracțiunilor de corupție trebuie să corespun- menționăm că operațiunea de adaptare a
dă gravității infracțiunii, precum și nevoilor de pedepsei penale nevoilor de apărare socială
îndreptare a celor ce se fac vinovați de aces- în raport cu infracțiunea de corupție concretă,
tea. De fapt, prin aceasta pedeapsa penală, care a fost săvârșită de un funcționar public
în cauzele respective, își va îndeplini funcția și/sau demnitar, precum și cu periculozitatea
de constrângere și prevenție generală și spe- infractorului se numește individualizare a pe-
cială. Desigur, la stabilirea pedepsei penale, depsei penale.
instanța de judecată, dar mai ales în cauzele de Legiuitorul a dedicat un capitol întreg
corupție în care sunt vizați funcționarii publici instituției individualizării pedepsei penale.
și/sau demnitarii, trebuie să se țină cont de Astfel, Capitolul VIII din Codul penal al Repu-
caracterul prejudiciabil al faptei infracționale blicii Moldova, intitulat individualizarea pe-
săvârșite și de periculozitatea făptuitorului. depselor, include dispoziții generale de indivi-
Așadar, instanța de judecată trebuie să țină dualizare a pedepsei, inclusiv circumstanțele
cont de o serie de particularități vis-a-vis de atenuante și agravante, individualizarea pe-
persoana infractorului, ce va determina cuan- depselor în cazul unor situații agravante (de
tumul pedepsei penale necesar în vederea re- exemplu, concursul de infracțiuni, recidiva
alizării scopului acesteia. etc.) ori de atenuare (de exemplu, tentativa,
În același timp, exercițiul privind do- aplicarea pedepsei mai blânde decât cea pre-
zarea pedepsei penale pentru săvârșirea văzută de lege etc.). În calitate de operațiune
infracțiunilor de corupție, pe cauzele în care complexă, individualizarea pedepsei penale
figurează funcționari publici și/sau demnitari cunoaște mai multe forme și anume: individu-
nu poate fi făcut decât printr-un procedeu alizarea legală (se realizează la faza de elabo-
juridic, precum este individualizarea pedep- rare a legii, de către legiuitor), individualizarea
sei penale. Individualizarea pedepsei penale judecătorească (se realizează prin aplicarea
nu poate fi concepută decât doar prin prisma pedepsei concrete infractorului pentru fapta
principiului individualizării răspunderii pena- comisă reieșind din circumstanțele constatate
le și pedepsei penale prevăzut de art. 7 Cod în ședințele judecătorești) și individualizarea
penal al Republicii Moldova (în continuare administrativă (se realizează de către orga-
CP al RM) [1]. Astfel, legiuitorul stabilește în nele care sunt responsabile de faza executării
acest articol că la aplicarea legii penale se ține pedepsei).
cont de caracterul și gradul prejudiciabil al Discuțiile, care au loc în societate, legate
infracțiunii săvârșite, de persoana celui vino- de formele individualizării pedepsei penale,
vat și de circumstanțele cauzei care atenuează țin adesea de individualizarea judecătoreas-
ori agravează răspunderea penală. că. Individualizarea judecătorească a pedep-
Totodată, alin. (2), art. 7 CP al RM stabilește selor pentru infracțiuni de corupție în care
și faptul că nimeni nu poate fi supus de două sunt vizați funcționarii publici și/sau demni-
ori urmăririi penale și pedepsei penale pen- tarii se materializează prin aplicarea pedepsei
tru una și aceeași faptă. Pentru săvârșirea concrete pentru fapta comisă, în funcție de
infracțiunilor, inclusiv pentru cele de corupție gradul prejudiciabil al faptei infracționale, de
în care sunt vizați funcționari publici și/sau periculozitatea făptașului, de circumstanțele
demnitari, stabilirea răspunderii și pedep- atenuante și agravante constatate și care sunt
sei penale trebuie să fie inevitabilă, în vede- legate de săvârșirea infracțiunii și/sau care ca-
rea restabilirii ordinii de drept și a realizării racterizează persoana infractorului.
prevenției generale și speciale, însă numai În prevederile alin. (1), art. 75 Cod penal
după aplicarea de către instanța de judeca- al Republicii Moldova legiuitorul indică exact
tă a procedeului de individualizare a ace- care sunt criteriile generale de individualizare
a pedepsei și anume că, la stabilirea categoriei dată acțiuni de trafic, deși din start astfel de
şi termenului pedepsei, instanţa de judecată persoane la accedere în funcția de procuror
ţine cont de gravitatea infracţiunii săvârşite, nu pot avea antecedente penale sau nu trebu-
de motivul acesteia, de persoana celui vino- ie să fi fost trase la răspundere penală, chiar și
vat, de circumstanţele cauzei care atenuează cu liberarea de răspundere penală în condițiile
ori agravează răspunderea, de influenţa pe- Capitolului VI Cod Penal al RM, mai ales că, po-
depsei aplicate asupra corectării şi reeducării trivit prevederilor legislației RM, aceste per-
vinovatului, precum şi de condiţiile de viaţă soane sunt supuse inițial unui control special.
ale familiei acestuia. Totodată, în alin. (2) al art. Circumstanțele atenuante întâlnite în
75 Cod penal al Republicii Moldova legiuitorul practica judiciară și prevăzute la art. 76 CP
stabilește și faptul că o pedeapsă mai aspră, al RM pot viza astfel de situații, împrejurări,
din numărul celor alternative prevăzute pen- circumstanțe, precum cele prevăzute la litere-
tru săvârşirea infracţiunii, se stabileşte numai le: a) săvârşirea pentru prima dată a unei in-
în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din fracţiuni uşoare sau mai puţin grave; c) săvâr-
numărul celor menţionate, nu va asigura atin- şirea infracţiunii ca urmare a unui concurs de
gerea scopului pedepsei. împrejurări grele de ordin personal sau fami-
Aceste criterii generale de individualiza- lial; e) prevenirea de către vinovat a urmărilor
re a pedepsei penale, dacă le raportăm la prejudiciabile ale infracţiunii săvârşite, repara-
cauzele penale de corupție în care figurea- rea benevolă a pagubei pricinuite sau înlătu-
ză funcționari publici și/sau demnitari, sunt rarea daunei cauzate; f) autodenunţarea, con-
aplicabile în mod egal, deși instanța de ju- tribuirea activă la descoperirea infracţiunii sau
decată ia în considerație faptul de către cine la identificarea infractorilor ori recunoaşterea
sunt săvârșite infracțiunile de corupție și la ce vinovăţiei; g) ilegalitatea sau imoralitatea ac-
consecințe duce aceasta. ţiunilor victimei, dacă ele au provocat infrac-
Spectrul vast al circumstanțelor atenuan- ţiunea; h) săvârşirea infracţiunii ca rezultat al
te prevăzute în art. 76 Cod penal al Republicii constrângerii fizice sau psihice, ce nu înlătură
Moldova și care are importanță la stabilirea pe- caracterul penal al faptei, sau dată fiind depen-
depsei penale, inclusiv pe cauzele de corupție denţa de serviciu sau de altă natură; i) săvârşi-
și în care figurează funcționari publici și/sau rea infracţiunii de către o persoană în stare de
demnitari, nu sunt exhaustive, instanța având ebrietate, provocată de consumarea involun-
posibilitate de a considera și alte circumstanțe tară sau forţată a substanţelor menţionate la
ca atenuante. De exemplu, la categoria de art. 24 sau de consumarea acestor substanţe,
alte circumstanțe atenuante neprevăzute la fără a fi conştientă de efectul lor; j) săvârşirea
art. 76 CP al RM, ar putea fi catalogate și astfel infracţiunii cu depăşirea limitelor legale ale le-
de situații precum: conștientizarea ilegalității gitimei apărări, reţinerii infractorului, stării de
săvârșite; căința sinceră; caracterizarea poziti- extremă necesitate, riscului întemeiat sau ca
vă la locul de muncă; asumarea obligațiunii de rezultat al executării ordinului sau dispoziţiei
a nu le repeta. Acest exemplu este observabil superiorului; k) afectarea gravă, prin infrac-
și constatat de instanța de recurs în cazul con- ţiunea săvârşită, a făptuitorului acesteia sau
damnatei N. M., în baza alin. (1), art. 326 CP al greutatea poverii pedepsei, aplicată pentru el,
RM, art. 55 CP al RM, stabilindu-i pedeapsa de din cauza vârstei înaintate a acestuia, stării să-
150 unități convenționale (în continuare - u. c.), nătăţii lui sau altor circumstanţe; l) expirarea,
ceea ce constituie 3000 lei [3]. În același timp, de la momentul comiterii infracţiunii, a cel pu-
nu putem fi de acord că instanța de apel a luat ţin 2/3 din termenul de prescripţie pentru tra-
în considerație în calitate de circumstanță ate- gerea la răspundere penală, prevăzut pentru
nuantă și faptul că persoana vinovată, având această infracţiune, sau depăşirea termenului
statutul de procuror, a săvârșit pentru prima rezonabil pentru examinarea cazului, ţinându-
Societatea civilă
publică: de drept
se cont de natura faptei, dacă tergiversarea nu alin. (2), art. 324 CP al RM, la 5 ani închisoare,
a fost provocată de făptuitor. cu amendă în mărime de 2000 u. c., ceea ce
În același timp, vom menționa și fap- constituia 40.000 lei și cu privarea de a ocupa
tul că nu toate circumstanțele atenuante funcții de răspundere, abilitate cu drepturi de
menționate în articolul 76 CP al RM pot fi dispoziție și organizatorice în cadrul MAI pe
raportate la cauzele de corupție în care figu- un termen de 2 ani; în baza alin. (1), art. 327 CP
rează funcționarii publici și/sau demnitarii. al RM cu amendă în mărime de 200 u. c., ceea
De exemplu, circumstanța prevăzută la lit. ,,b” ce constituie 4000 lei, cu privarea de a ocupa
- săvârşirea infracţiunii de către un minor. De funcții de răspundere în cadrul MAI pe un ter-
fapt, și alte circumstanțe ar putea fi raportate men de 1 an. Totodată, fiind aplicate prevede-
la cele neaplicabile sau rar întâlnite în practica rile art. 84 CP al RM, art. 87 CP al RM, potrivit
judiciară. Aceste considerente rezultă din une- cărora pentru concurs de infracțiune prin cu-
le împrejurări sau situații în care se poate sau mul total al pedepselor s-a stabilit pedeapsa
nu afla acel funcționar public și/sau demnitar definitivă de 5 ani închisoare, cu amendă în
la momentul săvârșirii faptei infracționale de mărime de 200 u.c., ceea ce constituie 40000
corupție. Astfel, acestea ar putea ține de sănă- lei și amendă în mărime de 200 u. c., ceea ce
tate și anume de elementul responsabilității constituie 4000 lei și cu privarea de a ocupa
reduse (de exemplu, lit. ,,d”) sau dependența funcții de răspundere în cadrul MAI pe un ter-
materială (de exemplu, lit. ,,h”), deși men de 3 ani, dispunând executarea de sine
cunoaștem că categoria funcționarilor publici stătătoare a pedepselor stabilite. În conformi-
și/sau a demnitarilor, de regulă, la accederea tate cu prevederile art. 90 CP al RM, s-a sus-
în funcție sau periodic trec examinarea me- pendat condiționat executarea pedepsei apli-
dicală, iar dependență materială ar putea fi cate sub formă de închisoare pe un termen
exclusă, deoarece aceste categorii, aflându- de 5 ani, obligându-l pe A. I. să nu-și schimbe
se în funții publice sau funcție de demnitate locul de trai fără a comunica organului care
publică, sunt salarizați, au un venit, chiar dacă curează executarea sentinței;
pe alocuri se poate pune în discuție problemă b) Curtea de Apel Chișinău: la data de
dacă este îndeajuns sau nu acel venit. 28.02.2013, în baza prevederilor lit. ,,c”, alin.
Aplicarea incorectă a prevederilor legale (2), art. 324 CP al RM, la 5 ani închisoare, cu
privind individualizarea pedepsei penale re- amendă în mărime de 1500 u. c, ceea ce con-
prezintă un temei de contestare în ordine de stituia 30.000 lei și cu privarea de a ocupa
apel sau recurs pe cauzele penale de corupție. funcții de răspundere în organele MAI pe un
Astfel, în practica judiciară, aprecierea și apli- termen de 2 ani. În conformitate cu prevederi-
carea justă a criteriilor de individualizare prin le art. 90 CP al RM, s-a suspendat condiționat
prisma circumstanțelor atenuante și agravan- executarea pedepsei aplicate sub formă de
te este observabilă și ea este făcută de către închisoare pe un termen de 3 ani, obligându-l
instanța de judecată ierarhic superioară. Ast- pe A. I. să nu-și schimbe locul de trai fără acor-
fel, în ordine de recurs, declarat de procuror, dul organului competent [4].
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție a Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
Republicii Moldova a constatat aprecierea și a Republicii Moldova, în speță, a admis recur-
aplicarea principiilor individualizării pedepsei sul procurorului prin care a solicitat casarea
penale incorecte de către instanțele de jude- parțială a deciziei instanței de apel în partea
cată inferioare în cauza penală în care A. I., ce ține de pedeapsa penală, apreciind-o prea
persoană publică (funcționar public cu statut blândă cu ignorarea art. 7; art. 61; art. 75 CP
special), a fost condamnat de: al RM, întrucât inculpatul nu a recunoscut
a) Judecătoria s. Râșcani, mun. Chișinău, la vina, nu s-a căit sincer de cele comise, nu a
data de 28.02.2013: în baza prevederilor lit. ,,c” conștientizat caracterul prejudiciabil al fap-
telor sale și nu a contribuit la descoperirea atras aplicarea prevederilor art. 364¹ CPP al RM.
infracțiunii, iar aplicarea art. 90 CP al RM nu Totodată, Colegiul penal al Curții Supreme de
ar fi echitabilă și nu ar conduce la corectarea Justiție a subliniat în decizia sa că lipsa ante-
vinovatului. cedentelor penale ale lui C.C., care la momen-
Într-o altă cauză penală, în ordine de apel, tul săvârșirii infracțiunii de corupție pasivă era
față de C. M., condamnat pentru săvârșirea persoană publică (funcționar public cu statut
infracțiunii prevăzute de alin. (1), art. 326 CP al special), nu poate fi luată în considerație ca o
RM, la stabilirea pedepsei penale nonprivative circumstanță atenuantă, reieșind din faptul că
de 2500 lei, s-a luat în considerație în calitate legislația în vigoare ce reglementează statutul
de circumstanțe atenuante: lipsa anteceden- diferitelor persoane publice stabilește drept
telor penale și aflarea unui minor la întreținere condiție pentru numire, alegere a acestora în
[5]. Așadar, reieșind din aplicarea procede- funcție lipsa antecedentelor penale.
ului de individualizare a pedepsei penale de Din speța prezentată mai sus, neadmiterea
către instanța de judecată s-a făcut o eroare valenței juridice duble pentru aceleași situații
în privința luării în calcul a unei circumstanțe de drept, de către instanța de judecată reiese
supra ca atenuantă. Această concluzie reie- din prevederile pct. 10), 12), 17) din Hotărârea
se din faptul că C. M. este persoană publi- Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 8 din
că (funcționar public cu statut special), iar 11.11.2013 ,,Cu privire la unele chestiuni ce vi-
după cum știm, la accedere în funcție această zează individualizarea pedepsei penale” [7] și
situație ar face imposibilă ocuparea ei. din pct. 3), 5), 6) ale Recomandării Colegiului
Pe lângă cele menționate, este important penal al Curții Supreme de Justiție nr. 61 din
de specificat că, la individualizarea pedepsei 14. 12.2013 [8].
penale, de către instanța de judecată trebuie În ce privește circumstanțele agravante,
să se țină cont la constatarea circumstanțelor potrivit prevederilor art. 77 CP al RM, legiui-
atenuante de neadmitere a acordării valenței torul le consideră pe următoarele: a) săvârşi-
juridice duble acelorași situații de drept. De rea infracţiunii de către o persoană care a fost
exemplu, reținerea ca circumstanță atenuan- condamnată anterior pentru infracţiune simi-
tă recunoașterea vinovăției inculpatului, în lară sau pentru alte fapte care au relevanţă
condițiile în care această circumstanță a atras pentru cauză; b) provocarea prin infracţiune
incidența procedurii simplificate prevăzute de a unor urmări grave; c) săvârşirea infracţiunii
art. 364¹ Cod de procedură penală al Repu- prin orice formă de participaţie; d) săvârşirea
blicii Moldova (în continuare CPP al RM) [2]. infracţiunii din motive de ură socială, naţiona-
Această situație se poate observa în cauza pe- lă, rasială sau religioasă; e) săvârşirea infracţi-
nală exmainată în ordine de recurs, în privința unii cu bună ştiinţă împotriva unui minor sau
lui C.S., recunoscut vinovat de săvârșirea a unei femei gravide ori profitând de starea de
infracțiunii prevăzute de alin. (2), art. 324 CP neputinţă cunoscută sau evidentă a victimei,
al RM la 5 ani de închisoare, în penitenciar de care se datorează vârstei înaintate, bolii, deza-
tip semiînchis, amendă în mărime de 6000 u. bilităţii ori altui factor; f) săvârşirea infracţiunii
c., cu privarea de dreptul de a ocupa funcții asupra unei persoane în legătură cu îndepli-
publice pe un termen de 8 ani [6]. Colegiul pe- nirea de către ea a obligaţiilor de serviciu sau
nal al Curții Supreme de Justiție a Republicii obşteşti; g) săvârşirea infracţiunii prin inter-
Moldova a constatat că conținutul sentinței mediul sau în prezenţa minorilor, persoane-
primei instanțe și decizia instanței de apel au lor aflate în dificultate, persoanelor retardate
reținut greșit la individualizarea pedepsei pe- mintal sau dependente de făptuitor; h) săvâr-
nale ca circumstanță atenuantă recunoașterea şirea infracţiunii prin acte de o deosebită cru-
vinovăției inculpatului pentru aplicarea art. zime sau prin batjocorirea victimei; i) săvârşi-
90 CP al RM, în condițiile în care acesta deja a rea infracţiunii prin mijloace care prezintă un
Societatea civilă
publică: de drept
pericol social sporit; j) săvârşirea infracţiunii mină mărimea, categoria și tipul pedepsei
de către o persoană în stare de ebrietate, pro- penale corespunzătoare faptei infracționale
vocată de consumarea substanţelor menţi- săvârșite, care duce la realizarea funcțiilor și
onate la art. 24. Instanţa de judecată este în scopului pus în fața pedepsei penale. Astfel,
drept, în funcţie de caracterul infracţiunii, să potrivit prevederilor art. 78 CP al RM, efectele
nu considere aceasta ca o circumstanţă agra- circumstanțelor atenuante și agravante asu-
vantă; k) săvârşirea infracţiunii cu folosirea ar- pra pedepsei penale, ce urmează a fi stabilită
mei, a muniţiilor, a substanţelor explozive ori de către instanța de judecată, constă în faptul
a dispozitivelor ce le imită, a mijloacelor teh- că aceasta poate fi redusă sau schimbată, iar în
nice pregătite special, a substanţelor nocive şi unele cazuri pedeapsa complementară poate
radioactive, a preparatelor medicamentoase fi chiar înlăturată. Reducerea sau schimbarea
şi a altor preparate chimico-farmacologice, pedepsei penale poate avea loc în modul ur-
precum şi cu aplicarea constrângerii fizice sau mător:
psihice; m) săvârşirea infracţiunii profitând de a) dacă minimul pedepsei cu închisoare
starea excepţională, de calamităţile naturale, prevăzut la articolul corespunzător din par-
precum şi de dezordini în masă; n) săvârşirea tea specială a CP al RM este mai mic de 10 ani,
infracţiunii cu folosirea încrederii acordate. pedeapsa poate fi redusă până la acest mini-
Totodată, indică în alin. (2) al art. 77 CP al RM mum;
că circumstanțele indicate mai sus, dacă sunt b) dacă se aplică amenda, aceasta se poate
prevăzute la articolele corespunzătoare din coborî până la limita de jos;
partea specială a CP al RM în calitate de semne c) dacă pentru infracţiunea săvârşită se
ale acestor componenţe de infracţiuni, ele nu prevede detenţiune pe viaţă, aceasta se înlo-
pot fi concomitent considerate drept circum- cuieşte cu închisoare de la 15 la 25 de ani.
stanţe agravante. În cazul în care instanţa de judecată con-
Ca și în cazul circumstanțelor atenuante, stată circumstanţe atenuante la săvârşirea in-
putem susține că nu toate circumstanțele fracţiunii, pedeapsa complementară, prevăzu-
agravante ar putea fi raportate la cauzele de tă de lege pentru infracţiunea săvârşită, poate
corupție în care figurează funcționari publici fi înlăturată, iar în cazul în care există circum-
și/sau demnitari, de exemplu, circumstanța stanţe agravante se poate aplica pedeapsa
agravantă prevăzută de lit. ,,a”, alin. (1), art. 77 maximă prevăzută la articolul corespunzător
CP al RM: săvârşirea infracţiunii de către o per- din partea specială a CP al RM. În caz de con-
soană care a fost condamnată anterior pentru curs al circumstanţelor agravante şi celor ate-
infracţiune similară sau pentru alte fapte care nuante, coborârea pedepsei până la minimul
au relevanţă pentru cauză. Concluziile în ca- sau ridicarea ei până la maximul prevăzut la
uză se bazează pe faptul că funcționarii pu- articolul corespunzător din partea specială a
blici și/sau demnitarii la accedere în funcție CP al RM nu este obligatorie. Pentru existența
sunt supuși, potrivit prevederilor legale, unui circumstanţelor atenuante excepţionale, pe-
control special, iar o condamnare anterioară deapsa penală poate fi aplicată în conformita-
pentru o faptă infracțională ar face imposibilă te cu prevederile art. 79 CP al RM.
deținerea unei funcții publice și/sau de dem- În ce privește aplicarea principiilor indi-
nitate publică. vidualizării pedepsei penale prin interme-
Importanța stabilirii circumstanțelor ate- diul prevederilor art. 79 CP al RM, putem
nuante și agravante în cursul examinării ca- menționa următoarele: legiuitorul a stabilit
uzei penale în instanța de judecată, inclusiv un mod de individualizare a pedepsei penale
pentru cauzele penale de corupție și în care special și anume în prezența constatării unor
figurează funcționari publici și/sau demnitari circumstanțe excepționale se poate aplica o
este de necontestat, deoarece aceasta deter- pedeapsă penală mai blândă decât cea pre-
văzută de lege. Specificul acestei instituții re- a vinovăției. Astfel, prevederile art. 80 CP al RM
zultă din aceea că la individualizarea pedepsei prevede că, în cazul în care persoana pusă sub
penale nu este nevoie doar de identificarea învinuire încheie un acord de recunoaştere a
unor circumstanțe atenuante, dar și a unor vinovăţiei, iar instanţa de judecată acceptă
circumstanțe excepționale. Acestea trebuie acest acord, pedeapsa pentru infracţiunea
să fie legate de scopul şi motivele faptei, de imputată se reduce cu o treime din pedeapsa
rolul vinovatului în săvârşirea infracţiunii, maximă prevăzută pentru această infracţiune.
de comportarea lui în timpul şi după consu- Potrivit prevederilor art. 504 CPP al RM,
marea infracţiunii, de alte circumstanţe care acordul de recunoaştere a vinovăţiei este o
reduc esenţial gravitatea faptei şi a conse- tranzacţie încheiată între procuror şi învinuit
cinţelor sale, precum şi de contribuirea acti- sau, după caz, inculpat, care şi-a dat consim-
vă a participantului unei infracţiuni săvârşite ţământul de a-şi recunoaşte vina în schimbul
în grup la descoperirea acesteia. În aceste unei pedepse reduse. Totodată, prevederi-
condiții, instanța de judecată poate aplica o le alin. (2) al art. 504 CPP al RM stabilește că
pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de acordul de recunoaştere a vinovăţiei se întoc-
legea penală pentru infracţiunea respecti- meşte în scris, cu participarea obligatorie a
vă, sau una mai blândă, de altă categorie, ori apărătorului, învinuitului sau inculpatului în
poate să nu aplice pedeapsa complementară cazul infracţiunilor uşoare, mai puţin grave şi
obligatorie. Totodată, menționăm că aplica- grave. Alin. (4) al art. 504 CPP al RM specifică
rea acestui mod de individualizare a pedepsei o nuanță destul de importantă și anume că
penale prin prisma prevederilor art. 79 CP al instanţa de judecată este obligată să consta-
RM este o opțiune a instanței de judecată, un te dacă acordul de recunoaştere a vinovăţiei
drept, și nu o obligație. Dacă raportăm aceste a fost încheiat în condiţiile legii, în mod bene-
prevederi pentru cauzele de corupție în care vol, cu participarea apărătorului şi dacă există
figurează funcționari publici și/sau demnitari, suficiente probe care confirmă condamnarea.
este evident că nu toate circumstanțele prevă- Reieșind din aceste circumstanţe, instanţa
zute de prevederile art. 79 CP al RM se pot lua poate să accepte sau nu acordul de recunoaş-
în calcul, de exemplu, minoratul. Prevederile tere a vinovăţiei. De fapt, observăm din nou,
alin. (3), art. 79 CP al RM determină aplicarea ca și în alte cazuri de individualizare a pedep-
acestui mod de individualizare a pedepsei sei penale descrise mai sus, acest mod de in-
penale pentru situațiile în care se săvârșesc dividualizare a pedepsei specific, prevăzut de
infracțiuni de o gravitate mai mare, inclusiv ar art. 80 CP al RM, poate fi aplicat de instanța de
putea fi cazul în care se săvârșesc infracțiuni judecată, fiind o opțiune, și nu o obligație și
de corupție, într-un mod mai specific și anu- doar reieșind din condițiile legale existente la
me: în cazul condamnării persoanelor adulte momentul examinării cauzei penale.
pentru comiterea infracţiunilor deosebit de Aplicarea pedepsei pentru infracţiunea
grave, instanţa de judecată poate aplica o pe- neconsumată reprezintă un alt procedeu
deapsă sub limita minimă prevăzută de legea specific al individualizării pedepsei penale.
penală, dar constituind, cel puţin, două treimi Dacă raportăm această instituție juridico-
din minimul pedepsei prevăzute de prezentul penală la cauzele penale de corupție, atunci
cod pentru infracţiunea săvârşită. putem menționa faptul că în cazul consta-
Pentru situațiile în care este constatată re- tării circumstanțelor prevăzute de art. 81 CP
cidiva de infracțiuni sau săvârşirea de infracţi- al RM, acest mod al individualizării pedepsei
uni prevăzute la art. 1661, alin. (2)–(4) preve- penale, ce se evidențiază printr-o reducere
derile alin. (1), art. 79 CP al RM nu se aplică. substanțială a cuantumului pedepsei penale,
Un alt mod de individualizare specific al pe- poate avea loc. Astfel, prevederile art. 81 CP al
depsei penale ține de acordul de recunoaștere RM stabilește că, la aplicarea pedepsei pentru
Societatea civilă
publică: de drept
infracţiunea neconsumată, se ţine cont de cir- re de pedeapsa mai aspră. Totodată, prevede-
cumstanţele în virtutea cărora infracţiunea nu rile alin. (2), art. 84 CP al RM stabilește și faptul
a fost dusă până la capăt, iar mărimea pedep- că, la pedeapsa principală aplicată în cazul
sei pentru pregătirea de infracţiune ce nu con- unui concurs de infracţiuni poate fi adăugată
stituie o recidivă nu poate depăşi jumătate din oricare dintre pedepsele complementare pre-
maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la văzute la articolele corespunzătoare din par-
articolul corespunzător din partea specială a tea specială a CP al RM, care stabilesc răspun-
CP al RM pentru infracţiunea consumată. Mă- derea pentru infracţiunile de a căror săvârşire
rimea pedepsei pentru tentativă de infracţi- persoana a fost declarată vinovată. Pedeapsa
une ce nu constituie o recidivă nu poate de- complementară definitivă stabilită prin cu-
păşi trei pătrimi din maximul celei mai aspre mul, total sau parţial, al pedepselor comple-
pedepse prevăzute la articolul corespunzător mentare aplicate nu poate depăşi termenul
din partea specială a CP al RM pentru infracţi- sau mărimea maximă prevăzută de partea ge-
unea consumată. nerală a CP al RM pentru această categorie de
Aplicarea pedepsei pentru participație pedepse. Dacă pentru infracţiunile care intră
reprezintă o altă circumstanță, care ar avea în concurs sunt stabilite pedepse principale
consecințe pentru individualizarea pedepsei de diferite categorii, a căror cumulare nu este
penale, inclusiv pentru cauzele de corupție prevăzută de art. 87 CP al RM, şi instanţa de ju-
în care figurează funcționari publici și/sau decată nu va găsi temeiuri pentru absorbirea
demnitari. Astfel, art. 83 CP al RM prevede ur- unei pedepse de către alta, ele se execută de
mătoarele: organizatorul, instigatorul şi com- sine stătător. Prevederile descrise au aceleași
plicele la o infracţiune, prevăzută de legea pe- consecințe pentru pedeapsă și în cazul în care,
nală, săvârşită cu intenţie se sancţionează cu după pronunţarea sentinţei, se constată că
pedeapsa prevăzută de lege pentru autor. La persoana condamnată este vinovată şi de co-
stabilirea pedepsei se ţine cont de contribuţia miterea unei alte infracţiuni săvârşite înainte
fiecăruia la săvârşirea infracţiunii, precum şi de pronunţarea sentinţei în prima cauză. În
de prevederile art. 75 CP al RM. acest caz, în termenul pedepsei se include du-
Aplicarea pedepsei penale în cazul unui rata pedepsei executate, complet sau parţial,
concurs de infracțiuni la fel este o modalita- în baza primei sentinţe.
te de individualizare specifică, inclusiv pentru Aplicarea procedeului menționat de in-
cauzele de corupție. Astfel, dacă raportăm pre- dividualizare este ușor observabil în practica
vederile art. 84 CP al RM la cauzele de corupție judiciară. De exemplu, în cazul C.C., criteriile
în care figurează funcționari publici și/sau de individualizare a pedepsei penale pentru
demnitari, atunci reies următoarele: dacă o concursul de infracțiuni s-a aplicat în modul
persoană este declarată vinovată de săvârşi- următor: Judecătoria Fălești a condamnat la
rea a două sau mai multor infracţiuni, fără să data de 31.03.2013 pe C.C., în baza prevederi-
fi fost condamnată pentru vreuna dintre ele, lor lit. ,,d”, alin. (2), art. 326 CP al RM, la 1000 u.
instanţa de judecată, pronunţând pedeapsa c.; în baza alin. (1), art. 332 CP al RM cu amen-
pentru fiecare infracţiune aparte, stabileşte dă în mărime de 500 u. c., fără privarea de
pedeapsa definitivă pentru concurs de infrac- dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o
ţiuni prin cumul, total sau parţial, al pedepse- anumită activitate [9]. De fapt, se observă că
lor aplicate, dar pe un termen nu mai mare de instanța de judecată a aplicat și o altă modali-
25 de ani de închisoare. În cazul în care per- tate a individualizării pedepsei penale precum
soana este declarată vinovată de săvârşirea a cea prevăzută de art. 79 CP al RM. Astfel, elibe-
două sau mai multor infracţiuni uşoare şi/sau rând persoana vinovată de pedeapsa penală
mai puţin grave, pedeapsa definitivă poate fi complementară pentru săvârșirea infracțiunii
stabilită şi prin absorbirea pedepsei mai uşoa- de art. 332 CP al RM, deși este prevăzută în
sancțiunea articolului incriminat, dar exclu- Totodată, alin. (4), art. 85 CP al RM invocă faptul
să reieșind din aprecierea instanței ca fiind că, la cumularea pedepselor, dacă prin una din-
inoportună, temei servind circumstanțele tre sentinţe este stabilită pedeapsa detenţiunii
excepționale ale cauzei. Aceste circumstanțe pe viaţă, pedeapsa definitivă va fi detenţiunea
au constat din cele legate de persoana vino- pe viaţă. Ținem să menționăm că detențiunea
vatului (regretul celor săvârșire, se bucură de pe viață, pentru situațiile în care funcționarul
stimă și respect în cadrul primăriei, gimnaziu- public și/sau demnitarul este deja condam-
lui și al localității, câștigul scrutinului la alegeri nat pentru o infracțiune de corupție prevăzută
la funcția de primar de trei ori consecutiv chiar de Capitolul V CP al RM sau una de corupție în
din primul tur, a participat și participă activ la concurs cu o altă infracțiune de o altă categorie
realizarea proiectelor de menire social-cultu- din alt capitol al CP al RM, poate fi stabilită doar
rală) și de comportamentul acestuia de după pentru infracțiunea nou săvârșită în timpul exe-
săvârșirea infracțiunii (comportament adecvat cutării pedepsei penale. Aceasta se explică prin
la reținere, a recunoscut vina, s-a prezentat la faptul că detențiunea pe viață, ca pedeapsă pe-
toate chemările organului de urmărire penală și nală nu se aplică pentru infracțiunile de corupție
a judecății, contribuirea activă a participantului prevăzute în Capitolul V CP al RM.
la infracțiunea săvârșită în grup la descoperirea Reieșind din cele menționate, cu referi-
acesteia). re la aplicarea pedepselor pentru concurs de
Aplicarea pedepsei în cazul unui cumul de infracțiuni și cumul de sentințe, raportate la
sentințe reprezintă și ea o prevedere legală spe- cauzele penale în care figurează sau au figurat
cifică de individualizare a pedepsei penale, pre- funcționari publici și/sau demnitari, după caz,
văzută de art. 85 CP al RM, care poate avea loc putem stabili că modul de determinare a pe-
numai după pronunțarea sentinței de condam- depsei definitive în cazul cumulării diferitelor
nare și numai înainte de executarea completă pedepse va avea loc în condițiile art. 87 CP al
a pedepsei și în legătură cu săvârșirea unei noi RM. Astfel, potrivit alin. (1)-(2), art. 87 CP al RM,
infracțiuni. Astfel, raportând această instituție, cumularea diferitelor pedepse principale aplica-
inclusiv la cauzele de corupție în care figurează te în cazul unui concurs de infracţiuni sau al unui
funcționari publici și/sau demnitari, este necesar cumul de sentinţe va avea loc în felul următor:
să menționăm că, după condamnarea definitivă unei zile de închisoare îi vor corespunde 2 ore de
a acestora, ei deja nu vor fi considerați subiecți muncă neremunerată în folosul comunităţii,
cu un statut special, iar cumularea sentinței de iar celelalte pedepse cumulate cu închisoarea
condamnare va avea loc în legătură cu orice se vor executa de sine stătător.
infracțiune nou săvârșită după condamnarea Calcularea termenelor pedepsei și compu-
definitivă și până la executarea completă a pe- tarea arestului preventiv la fel reprezintă un
depsei. Instanţa de judecată adaugă, în întregi- element de conținut al procedeului de indivi-
me sau parţial, la pedeapsa aplicată prin noua dualizare a pedepsei penale, inclusiv pe cau-
sentinţă partea neexecutată a pedepsei stabilite zele de corupție în care figurează funcționari
de sentinţa anterioară. În acest caz, pedeapsa publici și/sau demnitari. Reglementarea ju-
definitivă nu poate depăşi termenul de 30 de ridico-penală a calculului și computării ares-
ani de închisoare. Cumularea pedepselor com- tului preventiv ușurează și stabilește în mod
plementare în cazul unui cumul de sentinţe se echitabil și coerent limitele și tipul pedepselor
efectuează în condiţiile alin. (2), art. 84 CP al RM. în mod definit pentru anumite situații ce se iau
Pedeapsa definitivă în cazul unui cumul de sen- în calcul atât până la condamnarea definitivă și
tinţe trebuie să fie mai mare decât pedeapsa sta- irevocabilă, cât și după aceasta. Astfel, calcularea
bilită pentru săvârşirea unei noi infracţiuni şi de- termenelor pedepsei și computarea arestului
cât partea neexecutată a pedepsei pronunţate preventiv potrivit prevederilor art. 88 CP al RM
prin sentinţa anterioară a instanţei de judecată. are loc în felul următor:
Societatea civilă
publică: de drept
a) termenele de privare de dreptul de a ocu- rea corectă a procedeului de individualizare a

pa anumite funcţii sau de a exercita o anumită pedepsei penale este un deziderat pus în fața
activitate şi de închisoare se calculează în luni şi instanței de judecată, mai ales în cauzele penale
ani, iar cele de muncă neremunerată în folosul în care figurează subiecți cu statut special și anu-
comunităţii - în ore; me: funcționari publici, funcționari publici cu
b) la computarea sau cumularea pedepselor: statut special (polițiști) și/sau demnitari. Proce-
privării de dreptul de a ocupa anumite funcţii deul individualizării pedepsei penale pe cauzele
sau de a exercita o anumită activitate şi a închi- penale de corupție este și mai specific și necesi-
sorii, cu excepţia muncii neremunerate în folosul tă a atrage din partea instanțelor de judecată o
comunităţii, precum şi la înlocuirea pedepsei, se atenție sporită. Din exemplele citate, se observă
admite calcularea acestora în zile; că în practica judiciară au loc unele erori în apli-
c) timpul aflării persoanei sub arest preventiv carea regulilor individualizări pedepsei penale
până la judecarea cauzei se include în termenul pe cauzele de corupție. Astfel, unele instanțe de
închisorii, calculându-se o zi pentru o zi, iar în judecată inferioare aplică eronat prevederile le-
termenul muncii neremunerate în folosul co- gale, în speță, constată circumstanțe atenuante
munităţii – calculându-se o zi de arest preventiv ce nu pot fi admise (de exemplu, lipsa antece-
pentru 2 ore de muncă neremunerată în folosul dentului penal sau acceptarea valenței duble a
comunităţii; acelorași situații prin circumstanța recunoașterii
d) durata arestului preventiv şi cea a execu- vinovăției inculpatului) și, prin urmare, deter-
tării pedepsei cu închisoare, aplicate prin hotă- mină aplicarea unor instituții juridico-penale
rârea instanţei de judecată, pentru infracţiunea ce sunt alternative închisorii, precum aplicarea
săvârşită în străinătate se includ în termenul pe- art. 90 CP al RM, deși infracțiunile de corupție
depsei, în cazul extrădării persoanei în condiţiile săvârșite de funcționarii publici, inclusiv cei cu
legii, calculându-se o zi pentru o zi; statut special și/sau demnitari, reprezintă situații
e) condamnatului care s-a aflat sub arest pre- cu un grad sporit al prejudiciului pentru socie-
ventiv până la numirea cauzei spre judecare, la tate. Or, admiterea unor astfel de erori ar de-
stabilirea în calitate de pedeapsă principală a termina aplicarea neuniformă a legislației în
amenzii, a privării de dreptul de a ocupa anumi- vigoare, iar aceasta ar descuraja și mai mult
te funcţii sau de a exercita o anumită activitate, subiecții implicați în curmarea infracțiunilor
instanţa de judecată, ţinând cont de termenul de corupție, ar denigra imaginea sistemului ju-
aflării sub arest preventiv, îi atenuează pedeapsa decătoresc, iar, în final, dezamăgirea societății
stabilită sau îl liberează complet de executarea în actul de justiție, iar ca efect - democrația
acesteia; echității sociale știrbită. Totodată, constatăm
f) timpul în care condamnatul, în cursul exe- că legiuitorul prevede clar care sunt criterii-
cutării pedepsei, urmează un tratament spita- le de individualizare a pedepselor penale și
licesc se include în durata executării pedepsei, efectele acestora, însă respectarea acestora
cu excepţia cazului în care şi-a provocat singur ar putea avea loc prin responsabilizarea spo-
boala, fapt ce s-a constatat în cursul executării rită a magistraților. Cu atât mai mult cu cât în
pedepsei. În durata executării pedepsei cu mun- ajutorul instanțelor judecătorești, la aplicarea
că neremunerată în folosul comunităţii nu se in- uniformă a regulilor cu privire la individualiza-
clude timpul în care condamnatul lipseşte de la rea pedepsei penale, le vin hotărârile Plenului
locul de muncă. Curții Supreme de Justiție și Recomandările
În concluzie putem menționa că aplica- Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție.
BIBLIOGRAFIE
1. Codul Penal al Republicii Moldova. Legea nr. 985-XV din 18.04.2002. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 128-129/1012 din 13.09.2002.
2. Codul de Procedură Penală al Republicii Moldova. Legea nr. 122-XV din 14.03.2003. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.104-110/447 din 07.06.2003.
3. Decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, m. Chişinău, din 02.10.2013.
Dosarul nr. 1ra-860/13.
5. Decizia Colegiului penal al Curții de Apel, m. Chişinău, din 19.09.2016. Dosarul nr. 1a-
354/16.
7. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova „Cu privire la une-
le chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale nr. 8 din 11.11.2013. Disponibil:
http://jurisprudenta.csj.md/search_hot_expl.php?id=127
8. Recomandarea Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova „Cu
privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale în cauzele de corup-
ţie” nr. 6 din 14.12.2013. Disponibil: http://jurisprudenta.csj.md/search_rec_csj.php?id=92
9. Sentința Judecătoriei raionului Fălești din 31.03.2014. Dosarul nr. 1-96/13, număr în
program 29-1-727-17052013.

E-mail: ioneltipa@yahoo.com
Societatea civilă
publică: de drept
Oрганизационно-управленческое обеспечение
ротации кадров в органах внутренних дел
Российской Федерации
Organizational administrative assurance of the

movement of staff within the internal affairs bodies
of the Russian Federation
CZU 35.082:351.74 (470) =161.1
Галина ЖУРАВЛЕВА,
кандидат юридических наук,
заместитель начальника отдела кадров и государственной службы
Главного управления по обеспечению безопасности дорожного движения
Министерства внутренних дел Российской Федерации
Наталья КИПЕР,
кандидат юридических наук, старший преподаватель,
Академия публичного управления
SUMMARY
The insufficiency of the scientific development of the organization and legal support of the
staff rotation process within Internal Affairs bodies has determined the choice of the article
topic.
Keywords: rotation of personnel, public service, public servant, the bodies of internal
Affairs, personnel of bodies of internal Affairs, Russian Federation.
РЕЗЮМЕ
Недостаточность научной разработки организации и правового обеспечения
процесса ротации кадров в органах внутренних дел предопределила выбор темы
статьи.
Ключевые слова: ротация кадров, государственная служба, государственный
служащий, органы внутренних дел, сотрудник органов внутренних дел, Российская
Развитие системы государственной В современных условиях реформирование
службы Российской Федерации во многом и повышение эффективности функциони-
определяется качественным составом про- рования системы государственной служ-
ходящих службу лиц, профессиональной, бы являются одним из государственных
деловой и моральной подготовленностью приоритетов. При этом большое значение
к реализации возложенных на них функций. уделяется противодействию коррупции,
профилактике и предотвращению корруп- Действенным и распространенным

ционных проявлений в федеральных орга- методом повышения эффективности слу-
нах государственной власти, в том числе в жебной деятельности на государственной
органах внутренних дел. службе (причем как в России, так и за рубе-
Правовые и организационные основы жом) является ротация кадров.
системы государственной службы Россий- Практика показывает, что ротация ка-
ской Федерации в соответствии с Консти- дров является одним из реальных условий
туцией России [1] определяются Федераль- оперативного маневрирования имеющи-
ным законом от 27 мая 2003 г. № 58-ФЗ «О мися кадровыми ресурсами, прежде всего,
системе государственной службы Россий- резервом руководящего состава. Движение
ской Федерации» [2]. кадров в порядке ротации способствует
Система государственной службы вклю- оптимальной расстановке личного состава,
чает в себя в качестве видов государствен- особенно в условиях ограниченности ис-
ной службы государственную гражданскую, точников комплектования. Ротация кадров
военную и правоохранительную службы. является одной из составляющих профи-
Военная служба и правоохранительная лактики коррупции, должностных престу-
служба являются видами федеральной го- плений и проступков, является одной из
сударственной службы (ст. 2). важных мер, направленных на дальнейшее
Должности государственной службы развитие организационно-экономического
подразделяются на должности федераль- механизма противодействия коррупции
ной государственной гражданской службы, обеспечения экономической безопасности
должности государственной гражданской России. [4, с. 44]
службы субъекта Российской Федерации, Под ротацией сотрудников органов вну-
воинские должности и должности право- тренних дел в узком смысле понимается
охранительной службы. Их соотношение осуществляемый в установленном порядке
определяется указом Президента Россий- перевод сотрудника органов внутренних
ской Федерации [2, ст. 8]. дел, замещающего должность, учреждае-
В рамках настоящей статьи нас интере- мую в федеральном органе исполнитель-
сует ротация государственных служащих ной власти, осуществляющем функции по
проходящих правоохранительную службу выработке и реализации государственной
и замещающих должности федеральной го- политики и нормативно-правовому регу-
сударственной службы в органах внутрен- лированию в сфере внутренних дел (далее
них дел. – федеральный орган исполнительной вла-
Служба в органах внутренних дел – фе- сти в сфере внутренних дел), его террито-
деральная государственная служба, пред- риальных органах, подразделениях, орга-
ставляющая собой профессиональную слу- низациях и службах на иную равнозначную
жебную деятельность граждан Российской должность органов внутренних дел с уче-
Федерации (далее – граждане) на должно- том его уровня квалификации.
стях в органах внутренних дел Российской Принудительный характер ротации
Федерации (далее – органы внутренних предусмотрен контрактом о прохождении
дел), а также на должностях, не являющих- службы в органах внутренних дел Россий-
ся должностями в органах внутренних дел, ской Федерации. Контракт – соглашение
в случаях и на условиях, которые предусмо- между руководителем федерального ор-
трены настоящим Федеральным законом, гана исполнительной власти в сфере вну-
другими федеральными законами и (или) тренних дел или уполномоченным руково-
нормативными правовыми актами Прези- дителем и гражданином, поступающим на
дента Российской Федерации [3, ст. 1]. службу в органы внутренних дел, или со-
Societatea civilă
publică: de drept
трудником органов внутренних дел о про- повышению квалификации служащих госу-

хождении службы в органах внутренних дарственной службы, перспектив их раз-
дел и (или) замещении должности в орга- вития и использования с тем, чтобы в опре-
нах внутренних дел. Контрактом устанавли- деленной мере обеспечить выполнение
ваются права и обязанности сторон [ 3, ч. 1, федеральными органами исполнительной
ст. 21]. власти своих основных задач и функций.
В контракт [5], заключаемый с сотрудни- В отсутствие отдельного ведомственно-
ком органов внутренних дел, назначенным го нормативного правового акта, регламен-
на должность в органах внутренних дел, по тирующего порядок проведения ротации
которой предусмотрена ротация, включа- в органах внутренних дел, полагаем, что
ется положение о возможности перевода организационно-управленческое обеспе-
сотрудника в установленном порядке на чение правового института ротации в орга-
иную равнозначную должность, в том чис- нах внутренних дел может быть организо-
ле в другую местность, а в случае его отказа вано следующим образом.
– о возможности перевода в установлен- По нашему мнению, ротация в органах
ном порядке на нижестоящую должность внутренних дел в широком смысле может
или увольнения со службы в органах вну- рассматриваться как разделенная на этапы
тренних дел [3, ч. 4, ст. 23]. внутриорганизационная деятельность фе-
Сотрудник органов внутренних дел, дерального органа исполнительной власти
непрерывно замещающий одну и ту же в сфере внутренних дел, берущая начало с
должность руководителя территориально- подготовительных мероприятий и закан-
го органа федерального органа исполни- чивающаяся сдачей материалов ротации в
тельной власти в сфере внутренних дел в архив.
течение шести лет, может быть переведен в Ротационное производство должно ба-
порядке ротации по решению Президента зироваться на принципах законности, объ-
Российской Федерации, руководителя фе- ективности, гласности, целесообразности,
дерального органа исполнительной власти гуманизма, которые пронизывают все его
в сфере внутренних дел или уполномочен- содержание.
ного руководителя на иную равнозначную Указанные принципы должны найти
должность в той же местности, а при невоз- свое отражение в детальном описании всех
можности такого перевода - на иную равно- стадий ротационного процесса.
значную должность в другую местность. В Законность, на наш взгляд, должна ха-
случае отказа без уважительных причин от рактеризоваться закреплением в норма-
перевода в порядке ротации сотрудник с тивных актах как федерального, так и ве-
его согласия может быть переведен на ни- домственного уровня:
жестоящую должность в той же местности, а) конкретных оснований ротации, не
а в случае отказа – уволен со службы в орга- подлежащих расширительному толкова-
нах внутренних дел [3, ч. 12, ст. 30]. нию, в том числе проводимой на внеплано-
Отказ сотрудника органов внутренних вой основе;
дел без уважительных причин от перево- б) перечня должностей, подлежащих
да на равнозначную должность в порядке обязательной ротации;
ротации может служить основанием для в) периодичности проведения ротации,
увольнения со службы в органах внутрен- в частности ротационного периода;
них дел [3, п. 12, ч. 3, ст. 82]. г) порядка подготовки и проведения ро-
Ротация, рассматриваемая в широком тации;
смысле, также призвана содействовать вы- д) полномочий различных категорий
явлению состояния кадрового потенциала, должностных лиц по организации и прове-
дению ротации; В рамках информационно-аналитиче-

е) гарантий сотрудникам органов вну- ской функции реализуется возможность
тренних дел в связи с проведением рота- сбора, обработки, оценки и анализа инфор-
ции. мации о состоянии кадрового потенциала
Объективность должна обеспечивать- федерального органа исполнительной вла-
ся нормативным закреплением таких об- сти в сфере внутренних дел в целях опреде-
стоятельств, как: ления путей и выработки действенных мер
а) соблюдение интересов службы; по его совершенствованию.
б) соблюдение интересов сотрудников; Организационная функция позволяет
в) поэтапность проведения ротации; наиболее полно и эффективно обеспечить
г) возможности обжалования решения, достижение целей и задач ротации при
принятого по представлению сотрудника ее подготовке и проведении посредством
органов внутренних дел к перемещению в определения оптимального алгоритма и
порядке ротации. перечня участников ротационного произ-
Целесообразность ротации должна водства.
проявляться в: Контрольная функция представляет со-
а) составлении схем ротации; бой процесс оценки качества выполнения
б) составлении планов ротации. сотрудниками органов внутренних дел
Гуманизм должен выражаться в: своих должностных обязанностей, переме-
а) обязанности руководителей феде- щенных в порядке ротации. Причем оцени-
рального органа исполнительной власти в вание должно происходить в динамике на
сфере внутренних дел обеспечить законность протяжении всего ротационного периода,
проведения ротации; учете при ротации инте- что будет способствовать выявлению пер-
ресов службы и интересов сотрудника; спектив развития состояния дел на кон-
б) обязательном предварительном со- кретном участке работы и целесообразно-
беседовании с сотрудником органов вну- сти проведенной ротации.
тренних дел, подлежащим ротации, выяс- Правоприменительная функция пред-
нением его семейных обстоятельств; полагает возможность использования вы-
в) возможности наряду с ротацией со- водов по оценке результатов ротации об
трудника, давать рекомендации и предло- условной успешности (неудачи) ее прове-
жения по улучшению его служебно-соци- дения для принятия последующих реше-
ального статуса (например, перемещения ний руководством федерального органа
на вышестоящую должность). исполнительной власти в сфере внутрен-
Гласность ротационного процесса них дел по вопросам организации и прове-
должна достигаться широким информиро- дения ротации.
ванием о порядке проведения ротацион- Основными критериями при проведе-
ных мероприятий, принимаемых решениях нии ротации сотрудника органов внутрен-
по конкретным сотрудникам органов вну- них дел служат и результаты, достигнутые
тренних дел, результатах ротации: им при исполнении должностных обязан-
а) сотрудников органов внутренних дел; ностей до и после перемещения в порядке
б) общественности. ротации. При этом следует иметь ввиду, что
Содержание ротационного производ- критерии и методы оценки квалификации
ства должно проявляться в его функциях, сотрудников формируются с учетом специ-
в числе которых необходимо выделить ин- фики деятельности конкретного подразде-
формационно-аналитическую, организаци- ления.
онную, контрольную и правоприменитель- Основные подходы к оценке личност-
ную. ных, деловых качеств и квалификации со-
Societatea civilă
publică: de drept
трудника при его ротации должны быть органов внутренних дел, понимаемой в
следующими: уровень образования; стаж узком смысле как перемещение (перевод)
работы по специальности; профессиональ- сотрудника органов внутренних дел на
ная подготовленность и компетентность; равнозначную должность;
знание необходимых нормативных актов, третий этап – оценка результатов рота-
регламентирующих деятельность службы ции, ее целесообразности и успешности.
(подразделения, организации); знание оте- Для более полного восприятия процес-
чественного и зарубежного опыта; способ- са ротации следует детализировать вопро-
ность решать оперативно-служебные зада- сы организации и проведения отдельных
чи, соответствующие должностному поло- этапов.
жению; умение оперативно принимать ре- Первый этап – организация подготовки
шения по достижению поставленных целей; и проведения ротации в федеральном ор-
качество законченной работы; способность гане исполнительной власти в сфере вну-
адаптироваться к новой ситуации и приме- тренних дел возлагается на кадровые аппа-
нять новые подходы к решению возника- раты и отражается в положении о ротации
ющих проблем; качественность и своевре- (порядок проведения ротации сотрудни-
менность выполнения должностных обя- ков органов внутренних дел определяется
занностей; ответственность за результаты федеральным органом исполнительной
работы; интенсивность труда (способность власти в сфере внутренних дел посред-
в короткие сроки справляться с большим ством издания ведомственного норматив-
объемом работы); умение работать с до- ного правового акта), где должно быть за-
кументами; способность прогнозировать, креплено:
планировать, организовывать, координи- - понятие ротации и основания ее про-
ровать, регулировать, а также контролиро- ведения;
вать и анализировать работу подчиненных; - перечень должностей, подлежащих ро-
способность в короткие сроки осваивать тации;
технические средства, обеспечивающие - лиц, которые уполномочены (могут
повышение производительности труда и инициировать) на проведение ротации;
качества работы; профессиональная этика, - разработка и доведение до сотрудни-
стиль общения; способность к творчеству; ков органов внутренних дел сроков, ут-
уровень интеллектуального и культурного вержденных в установленном порядке пла-
развития, то есть широта мировоззрения, нов и схем ротации;
творческая активность, эрудированность; - изучение нормативных документов,
боевая, физическая и эмоционально-во- регулирующих проведение ротации со-
левая готовность к решению оперативно- трудников органов внутренних дел;
служебных задач, к оправданному риску; - проведение инструктивных совещаний
степень самообладания в экстремальных с руководителями соответствующих под-
ситуациях, выдержанности в отношениях с разделений, в которых запланирована ро-
людьми; способность к самооценке. тация, сотрудниками кадровых аппаратов;
Ротацию как комплекс мероприятий - материальное, техническое и методи-
можно представить в виде совокупности ческое обеспечение деятельности по под-
следующих стадий (этапов): готовке и проведению ротации.
первый этап – организация подготовки На сотрудника органов внутренних дел,
и проведения ротации – самая длительная подлежащего ротации, должно быть подго-
стадия; товлено представление.
второй этап – непосредственное про- Принятие решений о целесообразности
ведение ротации конкретных сотрудников ротации конкретных сотрудников органов
внутренних дел принимается уполномо- г) стаж в занимаемой должности;

ченным руководителем структурных (тер- - дата и сроки назначения на занимае-
риториальных) подразделений федераль- мую должность согласно контракту; дата и
ного органа исполнительной власти в сфе- номер приказа о назначении;
ре внутренних дел. - должность, на которую планируется
Принятие решений о ротации руководи- назначение сотрудника органов внутрен-
телей и их заместителей структурных (тер- них дел, подлежащего ротации;
риториальных) подразделений принимает- - оклад по планируемой должности и
ся руководителем федерального органа ис- предельное специальное звание по ней;
полнительной власти в сфере внутренних - планируемая дата ротации;
дел. - дата и номер приказа о назначении на
Решение о ротации руководителей и должность, назначаемую в результате рота-
их заместителей, замещающих должности ции.
высшего начальствующего состава, прини- Схема ротации сотрудников внутренних
мается Президентом Российской Федера- дел составляется в случае необходимости
ции. в целях упорядочения процедуры подго-
Контроль за подготовкой и ходом рота- товки текста представления сотрудника к
ции осуществляется вышестоящими кадро- перемещению в порядке ротации. Схема
выми аппаратами федерального органа ис- с учетом отраслевой специфики может со-
полнительной власти в сфере внутренних держать:
дел посредством доклада о ходе подготов- - сроки оформления предоставления со-
ки, проведения ротации и ее результатов трудника органов внутренних дел к пере-
руководителями структурных (территори- мещению в порядке ротации;
альных) подразделений. - перечень лиц, представляющих со-
Планы проведения ротации составля- трудника органов внутренних дел к пере-
ются в конце текущего года сроком на один мещению в порядке ротации;
год и для наглядности размещаются на со- - перечень лиц, с которыми согласовы-
ответствующих стендах. Для сотрудников, вается представление сотрудника органов
подлежащих ротации, и их руководителей, внутренних дел к перемещению в порядке
указанные планы доводятся персонально. ротации;
В плане по ротации сотрудников орга- - перечень лиц, утверждающих пред-
нов внутренних дел должны содержаться ставление сотрудника органов внутренних
следующие позиции: дел к перемещению в порядке ротации.
- наименование должности, занимаемой Изучение нормативных документов, ре-
сотрудником органов внутренних дел; гулирующих проведение ротации, осущест-
- оклад по занимаемой должности и вляется сотрудниками органов внутренних
предельное специальное звание по ней; дел самостоятельно с последующей сдачей
- персональные данные сотрудника, зачетов, либо на занятиях, проводимых в
подлежащего ротации (специальное зва- системе служебной подготовки.
ние, фамилия, имя, отчество, число, месяц, Составление текста представления на
год рождения); конкретного сотрудника органов внутрен-
- квалификационная характеристика со- них дел целесообразно осуществлять его
трудника, подлежащего ротации: непосредственному руководителю при
а) уровень образования; условии совместной с ним службы не ме-
б) специальность и квалификация; нее шести месяцев. При меньшем ее сроке
в) общий стаж службы в органах вну- представление сотрудника органов вну-
тренних дел; тренних дел к перемещению в порядке ро-
Societatea civilă
publică: de drept
тации готовит заместитель этого руководи- ку органов внутренних дел, представляе-

теля или вышестоящий руководитель. мому к перемещению в порядке ротации, в
Представление сотрудника органов целях устранения в ходе дальнейшей служ-
внутренних дел к перемещению в порядке бы, недостатков, выявленных в его деятель-
ротации составляется в письменной фор- ности и поведении;
ме. В нем объективно и всесторонне от- - подготовить согласованный с предста-
ражаются индивидуальные особенности вителями кадрового аппарата текст пред-
сотрудника, его знания, умения, навыки, ставления сотрудника органов внутренних
их соответствие занимаемой сотрудником дел к перемещению в порядке ротации, с
должности. заключением о степени соответствия за-
После характеристики личности сотруд- нимаемой должности и перспективе его
ника органов внутренних дел даются реко- дальнейшего использования, указывая
мендации по улучшению его служебной де- конкретную должность, на которую следует
ятельности, устранению имеющихся у него переместить сотрудника органов внутрен-
недостатков. Текст представления завер- них дел;
шается выводами о соответствии сотруд- - совместно с представителями кадро-
ника занимаемой должности, возможности вого аппарата ознакомить под расписку
перемещения на вышестоящую, равнознач- сотрудника органов внутренних дел, пред-
ную должность в органах внутренних дел. ставляемого к перемещению в порядке
Руководители, готовящие представле- ротации. В случае несогласия сотрудника
ние на сотрудника органов внутренних дел с содержанием текста представления, со-
к перемещению в порядке ротации, обяза- трудник органов внутренних дел собствен-
ны: норучно пишет об этом на оригинале пред-
- проанализировать условия и состоя- ставления.
ние дел на порученном участке работы, в Далее, вышестоящие руководители,
подразделении в котором сотрудник про- наделенные правом принимать решение
ходит службу; о ротации, обязаны всесторонне рассмо-
- выяснить мнение своих заместителей, треть представление, выявить его соответ-
руководителей кадрового аппарата, кол- ствие действительным данным, характери-
лектива о сотруднике органов внутренних зующим сотрудника органов внутренних
дел, подлежащем ротации, а также учесть дел, записать в представлении свое заклю-
оценки его деятельности по последней ат- чение, указав конкретную должность, на
тестации, по отчетам перед коллективами, которую следует переместить сотрудника
вышестоящей организацией и населением; органов внутренних дел, подписать его и
- провести предварительную беседу передать для принятия окончательного ре-
с сотрудником органов внутренних дел, шения соответствующему руководителю.
представляемым к перемещению в поряд- Уполномоченный руководитель при-
ке ротации; нимает окончательное решение о переме-
- дать оценку качествам, определяющим щении сотрудника органов внутренних дел
нравственный облик, профессиональное в порядке ротации, указывая конкретную
мастерство сотрудника органов внутрен- должность и сроки оформления его пере-
них дел, а также состояние его подготов- мещения с учетом сроков для ознакомле-
ленности к выполнению должностных обя- ния сотрудника. Руководитель вправе при-
занностей с учетом итогов профессиональ- нять решение о переносе срока ротации,
ной подготовки; если этого требуют объективные обстоя-
- отметить качества, на которые необхо- тельства.
димо обратить особое внимание сотрудни- Подпись руководителя, принявшего
окончательное решение, скрепляется со- дует учитывать состояние здоровья сотруд-

ответствующей гербовой печатью. После ника органов внутренних дел или состоя-
чего представление передается в десятид- ние здоровья членов его семьи.
невный срок (без учета выходных и празд- Проезд и перевозка имущества сотруд-
ничных дней) по месту службы сотрудника, ника органов внутренних дел и членов его
подлежащего перемещению в порядке ро- семьи к новому месту службы осуществля-
тации, где объявляется ему непосредствен- ется за счет средств федерального органа
ными руководителями под расписку в тече- исполнительной власти в сфере внутрен-
ние семи дней с момента его поступления. них дел в порядке, установленном Прави-
Если сотрудник органов внутренних дел тельством Российской Федерации.
в это время находится в командировке, от- Третий, заключительный, этап – оцен-
пуске или на лечении, решение по пред- ка результатов ротации, ее целесообразно-
ставлению объявляется сразу же по его сти и успешности, возлагается на кадровые
возвращению к исполнению служебных аппараты федерального органа исполни-
обязанностей. Сотрудник расписывается тельной власти в сфере внутренних дел.
в оригинале представления с указанием Для обеспечения своевременности ре-
даты. ализации представления сотрудника ор-
Оригинал представления приобщается ганов внутренних дел к перемещению в
к личному делу сотрудника органов вну- порядке ротации кадровые аппараты феде-
тренних дел, а копия помещается в отдель- рального органа исполнительной власти в
ную накопительную папку материалов по сфере внутренних дел обязаны:
ротации для последующего анализа и кон- - уточнить на основании выводов и ре-
троля. комендаций, содержащихся в представ-
Решение по представлению может быть лении, перспективные планы работы с со-
обжаловано сотрудником органов вну- трудниками органов внутренних дел;
тренних дел. Такая жалоба подается на имя - вести контрольные списки:
вышестоящего руководителя или в уста- а) сотрудников органов внутренних дел,
новленном порядке в суд. рекомендованных для перемещения на вы-
В случае признания жалобы обосно- шестоящие должности;
ванной, решение по представлению может б) сотрудников органов внутренних дел,
быть пересмотрено вышестоящим руково- перемещенных с учетом сроков ротаци-
дителем. онного периода, на который он замещает
Второй этап – непосредственное про- должность;
ведение ротации конкретных сотрудников в) взысканий и поощрений сотрудника
органов внутренних дел оформляется ка- органов внутренних дел с момента замеще-
дровыми аппаратами на основании пред- ния им должности в ротационном порядке.
ставления к перемещению сотрудника ор- Анализ указанных данных позволит вы-
ганов внутренних дел в порядке ротации, явить целесообразность проведенной ро-
личного рапорта и контракта. Перемеще- тации, использовать полученный опыт при
ние оформляется приказом уполномо- организации и проведении ротации в даль-
ченного руководителя соответствующего нейшем.
подразделения федерального органа ис- Механизм внеплановой ротации со-
полнительной власти в сфере внутренних трудников органов внутренних дел имеет
дел с указанием основания перемещения и некоторые отличия в двух первых этапах
сроков замещения должности. ротационного производства, и не имеет от-
При перемещении на службу в другую личий в третьей стадии.
местность, кроме интересов службы, сле- Так, на первом этапе основанием для
Societatea civilă
publică: de drept
проведения плановой ротации является но-штатных изменений;

утвержденный соответствующим руково- б) заключение комиссии по этике и раз-
дителем план, для внеплановой ротации решению конфликта интересов, в качестве
основаниями могут являться: выводов которой фигурирует необходи-
- личная просьба сотрудника органов мость перемещения сотрудника органов
внутренних дел, оформленная в виде ра- внутренних дел с целью профилактики кор-
порта. Причиной этому может стать, на- рупционных проявлений или устранения
пример, изменившиеся семейные обсто- конфликта интересов;
ятельства (необходимость изменения по- в) заключение аттестационной комис-
стоянного места жительства, ухудшение сии;
состояния здоровья самого сотрудника или г) заключение режимно-секретного ор-
членов семьи и возникшая вследствие это- гана;
го необходимость ухода за членом семьи); д) заключение военно-врачебной ко-
- инициатива руководителя, в том числе: миссии.
а) в результате организационно-штат- Порядок оформления перемещения тот
ных изменений, не запланированных ра- же, что и при плановой ротации.
нее; Третий этап внеплановой ротации пол-
б) с целью профилактики коррупцион- ностью совпадает с заключительным эта-
ных проявлений; пом плановой ротации.
в) с целью устранения конфликта инте- Таким образом, между плановой и вне-
ресов; плановой ротацией существуют как разли-
- инициатива третьих лиц: чия, так и сходные черты.
а) заключение режимно-секретного ор- Полагаем, что совершенствование пра-
гана о прекращении допуска к сведениям, вовой регламентации вопросов ротации
содержащим государственную тайну, по кадров будет способствовать:
различным основаниям, если допуск не- - повышению престижа государствен-
обходим в связи с исполнением служебных ной службы в целом и привлечению на
обязанностей. службу в органы внутренних дел нрав-
На втором этапе в ходе непосредствен- ственно зрелых и квалифицированных спе-
ного проведения внеплановой ротации, циалистов;
перемещение (перевод) сотрудника ор- - обеспечению демократических начал
ганов внутренних дел на равнозначную в оценке кандидатов и принятии кадровых
должность основаниями для оформления решений;
кадровыми аппаратами (кроме представ- - внедрению современных технологий
ления к перемещению сотрудника органов кадровой работы и на этой основе повыше-
внутренних дел в порядке ротации), могут нию объективности оценки и эффективно-
являться: сти использования кадрового потенциала.
а) приказ о проведении организацион-
БИБЛИОГРАФИЯ
1. Конституция Российской Федерации (принята всенародным голосованием
12.12.1993) (с учетом поправок, внесенных Законами РФ о поправках к Конституции
РФ от 30.12.2008 № 6-ФКЗ, от 30.12.2008 № 7-ФКЗ, от 05.02.2014 № 2-ФКЗ, от 21.07.2014
№ 11-ФКЗ) // http://www.consultant.ru/document/cons_doc_LAW_28399/ (электрон-
ный ресурс на 31.05.2017).
2. Федеральный закон от 27 мая 2003 г. № 58-ФЗ «О системе государственной служ-
бы Российской Федерации» // Собрание законодательства Российской Федерации,

2003, № 22, № 2063.
3. Федеральный закон Российской Федерации от 30.11.2011 № 342-ФЗ «О службе в
органах внутренних дел Российской Федерации и внесении изменений в отдельные
законодательные акты Российской Федерации» // «Российская газета» от 7 декабря
2011 г. № 275.
4. Макаров А. А. Организационно-экономические меры противодействия корруп-
ции в системе органов внутренних дел РФ / Административное и муниципальное
право, 2009, № 2, c. 43-47.
5. Приказ МВД РФ от 19 января 2012 г. 34 «О примерной форме контракта о про-
хождении службы в органах внутренних дел Российской Федерации» (с изменениями
и дополнениями) // ,,Российская газета” от 10 февраля 2012 г. № 29.

E-mail: narale@yandex.ru
Economie şi finanţe
Administrarea publice
publică: teorie şi practică 73
E conomie
şi finanţe publice
Importanţa conceptului de leadership în contextul

administraţiei publice
The importance of the leadership concept in the

context of public administration
CZU 005.322:35
Lilia DRAGOMIR,
doctor in economie,
conferențiar universitar, Academia de Administrare Publică
Andrei GUȚU,
masterand, Academia de Administrare Publică
SUMMARY
Leadership development is not a new unique concept to the public sector in many countries
around the world. What has become, however, as discussed topic today? Generally, it has been
observed that there is a big difference between how the public sector is perceived today and
how the national interest should be seen now or in the future. The approach to the major issues
facing the public sector in many countries today could be the development of a certain type
of leadership to shape itself best on the administrative structures in the country. Leadership is
basically the core component of good public governance.
The emergence and development of leadership in public administration is not a new unique,
concept just as there is something new to many countries around the world. However, the lea-
dership has now reached a very topical subject.
Keywords: leadership, institutions, public institutions etc.
REZUMAT
Dezvoltarea leadership-ului nu este un concept nou unic pentru sectorul public în multe țări
din întreaga lume. Ce a devenit totuși o temă discutată astăzi? În general, s-a observat că exis-
tă o mare diferență între modul în care sectorul public este perceput astăzi și modul în care ar
trebui să se vadă interesul național acum sau în viitor. Abordarea problemelor majore cu care
se confruntă sectorul public în multe țări de astăzi ar putea fi dezvoltarea unui anumit tip de
leadership care să se formeze cel mai bine pe structurile administrative din țară. Leadership-ul
este, în principiu, componenta esențială a bunei guvernări publice.
Apariția și dezvoltarea leadership-ului în administrația publică nu este un concept nou
unic, așa cum este nou în multe țări din întreaga lume. Cu toate acestea, leadership-ul a ajuns
acum un subiect foarte actual.
Cuvinte-cheie: leadership, instituții, instituții publice etc.
Dezvoltarea leadership-ului nu reprezin- public din mai multe țări de pe mapamond.
tă un concept nou sau unic pentru sectorul De ce a devenit totuşi astăzi un subiect atât
de dezbătut? În general, s-a observat că ganizaţiei în îndeplinirea obiectivelor aces-

există o diferenţă foarte mare între cum este teia, intervenţia conducerii, recunoaşterea
perceput sectorul public în prezent şi cum rezultatelor acestei intervenţii şi schimbă-
ar trebui să fie văzut interesul naţional în rile efective. Toate acestea sunt elemente
prezent sau în viitor. Un răspuns la principa- esenţiale ale leadership-ului. Apariţia şi
lele probleme cu care se confruntă sectorul dezvoltarea leadership-ului în cadrul admi-
public din multe țări, la ora actuală ar putea nistraţiei publice nu reprezintă un concept
fi dezvoltarea unui anumit tip de leadership nou sau unic, la fel cum nu reprezintă ceva
care să se muleze cel mai bine pe structurile de noutate pentru multe ţări de pe glob. Cu
administrative existente în țară. Leadership- toate acestea, a ajuns în prezent un subiect
ul este, practic, componenta de bază a unei de mare actualitate. [11, p. 30]
bune guvernări publice. [1, p. 21] Sigur că, între administraţia publică din
Leadership-ul nu este o noţiune singula- țările dezvoltate şi cele sărace există mari
ră. Chiar şi după decenii de cercetare, este diferenţe, care ţin de modul în care este
relativ dificil să identificăm cu certitudine perceput sectorul public în prezent şi cum
factorii cauzali specifici care să conducă la ar trebui să fie văzut interesul naţional în
un leadership şi management de succes în prezent sau în viitor. Tocmai din acest mo-
orice timp şi spaţiu. În prezent, se urmăreşte tiv, o soluţie la toate problemele actuale pe
o abordare a leadership-ului şi a manage- care le înfruntă sectorul public din multe
mentului care să conducă la performanţă țări în curs de dezvoltare ar putea fi dezvol-
şi eficienţă. Studiile dovedesc că cei mai tarea unui anumit tip de leadership care să
mulţi doresc o abordare completă care să ofere soluţii şi să se muleze foarte bine pe
poată fi adaptată cât mai multor organiza- structurile administrative publice ale ţării
ţii şi situaţii. O astfel de abordare permite noastre. În ciuda faptului că acest concept
promovarea unei înţelegeri şi a unui limbaj de leadership nu este nou în cadrul sectoru-
comun prin care conducătorii organizaţiilor lui public, mai multă atenţie i-a fost acordat
să poată să lucreze împreună şi să acţioneze în sectorul privat, fiind un subiect dezvoltat
asupra problemelor pe care le întâmpină în frecvent în literatura privind managemen-
activităţile zilnice. Pentru dezvoltarea idei- tul corporaţiilor. Schimbările în organizaţii
lor şi abilităţilor în acest sens, este necesară sunt mai multe şi mai frecvente. Ele apar
construirea unui sistem al comportamen- la dezvoltările în ritm mai rapid şi din acest
tului organizaţional, folosind un limbaj motiv angajaţii sunt de aşteptat să fie chiar
comun pentru ca cei în măsură să poată mai adaptabili. În acest context, liderii joacă
să stăpânească capacităţile, principiile şi un rol important în stabilirea unui exemplu
legităţile necesare. Abordarea situaţională pentru toate aceste valori, comportamente
a leadership-ului pune la dispoziţie acest şi consideraţii care sunt aşteptate de la an-
limbaj comun, menit să rezolve problemele gajaţi. [8, p.76]
organizaţiei: un limbaj comun, valoros prin Liderii trebuie să conştientizeze că
care se pot diagnostica problemele leaders- schimbările într-o organizaţie sunt accepta-
hip-ului, prin care se poate adapta compor- te şi implementate într-un mod care rezultă
tamentul organizaţiei pentru a rezolva aces- nu numai în performanţă dar, de asemenea,
te probleme şi prin care se pot comunica în înţelegerea generală şi satisfacţia tuturor.
soluţiile găsite. [7, p. 75] Pe măsură ce a fost stabilit faptul că liderii
În ciuda schimbărilor în conceptul de au un rol important ca agenţi ai schimbării,
organizaţie, leadership-ul de succes depin- s-a observat că primordialitatea leadership-
de în mod fundamental de interacţiunea ului ţine de starea societăţii, de structura
dintre cei ce îl urmează pe conducătorul or- instituţiilor publice, precum şi de forma de
reformă iniţiată. Dezvoltarea liderilor este mobiliza şi direcţiona capacităţile membri-

mai importantă într-o societate diversificată lor unei organizaţii pentru atingerea scopu-
decât într-una omogenă, întrucât liderii tre- rilor definite. [10, p. 40]
buie să transmită noi valori, să instrumente- Deţinerea poziţiei de lider presupune
ze pozitiv conflictele şi să formeze coaliţii în ocuparea unui loc distinct în arhitectura
scopul susţinerii reformei. Totodată, liderii organizaţională şi oferă accesul la un tip de
joacă un rol mult mai mare într-o structură comportamente şi abordări diferite de cele
administrativ-teritorială descentralizată şi ale majorităţii membrilor; această poziţie
ramificată, ceea ce este firesc, decât într-una presupune responsabilităţi şi oferă oportu-
centralizată şi policentrică. [9, p. 66] nităţi şi beneficii; de aici sensibilitatea cres-
Una dintre problemele cel mai des amin- cută a acestei arii şi presiunile permanente
tite în ceea ce priveşte succesele sau insuc- exercitate în cadrul ei. Toate definiţiile refe-
cesele sectorului public şi privat se referă ritoare la leadership au în comun, cel puţin,
la leadership; probabil că una dintre cele două elemente:
mai des invocate explicaţii pentru dezastrul a) ideea că acest termen se referă la un
economic, politic sau administrativ se referă fenomen de grup;
la lipsa leadership-ului. În ceea ce priveşte b) ideea exercitării unui proces de influ-
statutul liderilor în cadrul organizaţiilor pu- enţare intenţionată a membrilor organizaţi-
blice avem de-a face cu un set consistent de ei din partea liderului. [4, p. 50]
mituri: actul decizional este raţional, liderii Această constatare preliminară presupu-
controlează toate aspectele vieţii organi- ne din start acordarea unei atenţii deose-
zaţionale, elaborează strategii coerente, se bite caracteristicilor resursei umane şi con-
ocupă de toate problemele apărute, bene- textului organizaţiilor publice; aşa cum s-a
ficiază de sisteme de informaţie compute- mai discutat anterior, organizaţiile publice
rizată complexe şi eficiente şi de consilieri sunt profund influenţate de mediul lor, cea
competenţi etc. În realitate problema con- mai vizibilă şi puternică formă de influenţă
ducerii organizaţiilor publice nu se situ- fiind cea politică. Liderii administrativi nu
ează în acest context ordonat şi previzibil; pot să ignore această realitate ce semnifică
caracteristicile leadership-ului în adminis- modificări semnificative de valori şi obiecti-
traţia publică sunt mult mai prozaice: deve, priorităţi şi strategii în funcţie de ciclu-
ciziile sunt de multe ori reactive, bazate pe rile electorale. Influenţa exercitată de liderii
intuiţie şi experienţă, sarcinile de amănunt administrativi nu se referă doar la aspecte-
aglomerează până la refuz agenda şi trec pe le interne ale organizaţiilor, ci şi la dezvol-
planul secund luarea deciziilor strategice, tările exterioare ale acestora. Perceperea
iar munca managerului tinde a fi mult mai administraţiei publice ca un simplu aparat
puţin legată de elemente de raţionalitate, ce aplică în mod mecanic reglementări şi
predictibilitate şi control deplin. Pe de altă politici definite la nivel politic şi răspunde
parte, este dificil să limităm extinderea lea- automat cererii sociale este mult prea sim-
dership-ului doar la anumite niveluri, aceas- plistă; administraţia acţionează ca un actor
tă funcţie este larg răspândită la nivelul ori- distinct (alături de cei sociali şi politici) în al-
cărei societăţi. Multe tentative de definire cătuirea agendei administrative şi exercită
a leadership-ului au fost realizate în cadrul un efect socializat. [2, p. 89]
ştiinţelor sociale; diferitele abordări şi punc- Evoluţiile spaţiului politic şi social pot
te de vedere întâlnite aici au demonstrat influenţa major sistemele administrative;
interesul extrem pe care acest subiect l-a valorile şi interesele grupurilor politice şi
exercitat. Prin leadership majoritatea oame- de interes se pot modifica rapid; lupta între
nilor înţeleg capacitatea unei persoane de a aceste grupuri poate furniza liderului admi-
nistrativ oportunităţi pe care nu le poate onal, nonmaterial, punând accentul pe latura

neglija. De aici importanţa înţelegerii rea- informală a relaţiilor interpersonale.
lităţilor şi a adaptării stilului de leadership Aceste constatări preliminare presupun
la situaţia dată în ideea protejării interese- din start acordarea unei atenţii deosebite ca-
lor propriei organizaţii. Chiar dacă pentru racteristicilor resursei umane şi contextului
mulţi birocraţi separarea completă de rea- organizaţiilor publice; organizaţiile publice
lităţile şi evoluţiile politice sau sociale pare sunt profund influenţate de mediul lor, cea
a fi un motiv de mândrie şi de promovare mai vizibilă şi puternică formă de influenţă
a unei imagini de promotori de tradiţii şi fiind cea politică. Liderii administrativi nu pot
valori obiective, inflexibilitatea în acest să ignore această realitate ce semnifică modi-
domeniu nu reprezintă nici pe departe o ficări substanţiale de valori şi obiective, prio-
caracteristică dorită pentru un lider efici- rităţi şi strategii în funcţie de ciclurile electo-
ent. Leadership-ul este foarte important rale. Influenţa exercitată de liderii administra-
şi atunci când vorbim de relaţiile existente tivi nu se referă doar la aspectele interne ale
între membrii organizaţiei şi de motivarea organizaţiilor, ci şi la dezvoltările exterioare
personalului în cadrul organizaţiilor publi- acestora. Perceperea administraţiei publice
ce. [5, p. 45] ca un simplu aparat ce aplică în mod mecanic
Având în vedere faptul că angajaţii reglementări şi politici definite la nivel politic
(funcţionarii publici) unei organizaţii pu- şi răspunde automat cererii sociale este mult
blice sunt, în general, stimulaţi mai slab, prea simplistă; administraţia acţionează ca
din punct de vedere material, conducerea un actor distinct (alături de cei sociali şi po-
trebuie să compenseze această lipsă mate- litici) în alcătuirea agendei administrative şi
rială şi să stimuleze angajaţii prin mijloace exercită un efect socializator deloc neglijabil.
nonmateriale pentru atingerea obiective- [6, p. 45]
lor organizaţionale. Putem afirma că lea- Concluzie. În timp ce s-a definit rolul lide-
dership-ul, ca şi concept, este caracterizat rilor ca agenţi ai schimbării, s-a remarcat că
de următoarele trăsături: importanţa leadership-ului depinde de sta-
- este un proces de influenţă intenţio- rea societăţii, de structura instituţiilor publice
nată; şi de tipul de reformă adoptat. Dezvoltarea
- este un fenomen de grup – pentru a liderilor este mai importantă într-o societate
vorbi despre leadership e nevoie de un diversificată decât într-una omogenă, pentru
grup de „adepţi” ai liderului; că liderilor li se cere să transmită noi valori,
- este un fenomen orientat spre obiec- să medieze conflicte şi să creeze coaliţii în
tive – mai precis, activitatea liderului are în vederea susţinerii reformei. Liderii sunt mai
spate un set de obiective care trebuie reali- importanţi într-o structură administrativă
zate de „adepţi”; descentralizată şi ramificată decât într-una
- este un proces mai degrabă inspiraţi- centralizată şi ierarhizată.
BIBLIOGRAFIE
1. ABĂLUȚĂ, O. Dezvoltarea leadership-ului în administraţia publică. București, 2010, p. 21.
2. BENȚE, C. Leadership-ul în cadrul organizaţiilor publice. Ed.: Transilvania. Brașov, 2002,
p. 89.
3. HINŢEA, C., ŢICLĂU, T., GYORGY J. Management şi leadership în sectorul public. O ana-
liză comparativă a conceptelor. Ed.: Pokirom, Iași, 2010, p. 21.
4. MAXWELL, J. Cele cinci niveluri ale leadership-ului, Ed.: Polirom. București, 2012, p. 50.
5. NĂSTASE, M. Liderii bazaţi pe cunoaştere în administraţia publică: mit sau realitate?
Ed.: Polirom. București, 2013, p. 65.
6. NĂSTASE, M. Stiluri de leadership în cadrul organizaţiilor, Ed.: Polirom. București, 2006,

p. 45.
7. PALADI, I. Managementul public. Ed.: ASEM. Chișinău, 2009, p. 75.
8. RUS, M. Leadership şi comportament organizațional. Ed.: Pro Universitaria. București,
2015, p. 76.
9. SILARD, A. Leadership total. Editura Curtea Veche Publishing. București, 2010, p. 66.
10. TRIPON,C., DODU, M., RABOCA, H. Dezvoltare organizațională și măsurarea
performanțelor. Leadership şi procese de luare a deciziilor în administraţia publică. Ed.: Po-
lirom. București, 2004, p. 40.
11. ZLATE, M. Leadership și management. Ed.: Polirom. Iași, 2004, p. 30.
Prezentat: 7 aprilie 2017.

E-mail: rotarulilia@inbox.ru
Integrarea principiilor justiției sociale în politica

de dezvoltare urbană din Republica Moldova
Integration of the social justice principles into

the urban development policy of the
Republic of Moldova
CZU 316.34:711.4(478)
Elena VACULOVSCHI,
doctor în economie, conferențiar universitar,
Academia de Administrație Publică

SUMMARY
From the social perspective, cities are places where demographic challenges, social inclusion
and cohesion, integration of immigrants, unemployment, education, poverty, multiculturality
challenges, etc. are strongly felt. In a modern society, with limited access to the resources, like
Republic of Moldova, social inequality is one of the factors that underlie various forms of poverty
and social exclusion.
The promotion of effective urban development policy in Moldova is greeted by the European
Commission’s recommendations concerning the active inclusion policies that will enable the
fighting aiganst both spatial segregation and social exclusion.
Keywords: social inequality, smart growth, sustainable growth, inclusive growth.
REZUMAT
Din punct de vedere social, orașele sunt locuri unde provocările demografice, incluziunea
și coeziunea socială, integrarea imigranților, șomajul, educația, sărăcia, provocările
multiculturalității etc. sunt puternic resimțite. Într-o societate modernă, cu acces limitat la
resurse, precum Republica Moldova, inegalitatea socială este unul dintre factorii care stau la
baza diferitelor forme de sărăcie și excluziune socială.
Promovarea unei politici eficiente de dezvoltare urbană în Republica Moldova este susținută
de recomandările Comisiei Europene privind politicile de incluziune activă care vor permite
combaterea atât a segregării spațiale, cât și a excluziunii sociale.
Cuvinte-cheie: inegalitate socială, creștere inteligentă, creștere durabilă, creștere incluzivă etc.
În prezent oraşele devin locurile care de natură economică, precum ar fi recesiu-

impun cele mai multe provocări şi oferă cele nea financiar-economică, globalizarea etc.,
mai bune oportunităţi pentru ziua de azi, sau legate de probleme sociale, precum ar fi
precum și pentru viitor. În Strategia ,,Europa şomajul, integrarea socială, structura demo-
2020” se menţionează că Uniunea Europeană grafică, inechitatea sau cele legate de mediu
se confruntă cu o serie de provocări majore - schimbările climatice, conservarea resurselor
naturale. De asemenea, în document se caracteristică firească a vieţii sociale, ea fiind

afirmă că „ieşirea din criză trebuie să marcheze determinată de structura socială existentă
intrarea într-o nouă economie. Pentru ca care divizează societatea în diverse grupuri
generaţia noastră şi cele viitoare să continue sociale definite în funcţie de mai multe criterii.
să se bucure de o calitate înaltă a unei vieţi Structura socială se constituie în rezultatul
sănătoase, sprijinite de modelele sociale procesului de stratificare la baza căruia se
europene, trebuie să acţionăm acum. Ceea ce află diferenţele naturale şi sociale care apar
ne trebuie este o strategie care să transforme între membrii societăţii. În mare măsură,
Uniunea Europeană într-o economie stratificarea socială trebuie să se bazeze
inteligentă, durabilă şi incluzivă care să ofere pe principiile justiţiei sociale acceptate în
oportunităţi de angajare, productivitate şi societate (de exemplu, meritocraţia). Doar în
coeziune socială la niveluri înalte”. [3] cazul dat ea va asigura un climat sănătos al
Pentru a realiza acest lucru, Strategia relaţiilor sociale dintre membrii societăţii şi,
,,Europa 2020” fixează 3 priorităţi de întărire prin urmare, un echilibru social în societate.
reciprocă: O societate, practic, nu poate exista dacă
- creştere inteligentă, care să dezvolte o inegalităţile nu sunt acceptate de majoritatea
economie bazată pe cunoştinţe şi inovaţie; populaţiei.
- creştere durabilă, care să promoveze Totodată, diferenţele naturale condiţionate
o economie mai verde, mai competitivă şi de particularităţi fiziologice şi psihologice,
care să gestioneze resursele într-un mod mai precum şi cele sociale, determinate de
eficient; nivelul de instruire, diviziunea muncii, stilul
- creştere incluzivă care să stimuleze o de viaţă, rolurile sociale etc. pot conduce
economie cu un potenţial înalt de angajare, la apariţia diverselor inegalităţi care nu pot
care să asigure coeziunea teritorială şi socială. fi nici acceptabile, nici echitabile. Plasând
[3] unii membri ai societăţii într-o poziţie mai
Din perspectivă socială, oraşele – care avantajată faţă de alţii în ierarhia socială, ele
concentrează majoritatea populaţiei pot genera stări de discriminare, frustrare
europene - sunt locurile în care provocările sau inechitate în ceea ce priveşte accesul la
demografice, incluziunea şi coeziunea socială, bunuri şi servicii sau poziţia pe care membrii
integrarea imigranţilor, şomajul, educaţia, societăţii o ocupă în ierarhia socială. Cei
sărăcia, provocările multiculturalităţii etc. puternici se impun în faţa celor slabi, cei
sunt resimţite intens. inteligenţi sunt în avantaj faţă de cei mai puţin
Într-o societate modernă, cu acces limitat inteligenţi. O femeie frumoasă întotdeauna
la resurse, precum este şi Republica Moldova, are superioritate faţă de celelalte. O astfel
inegalitatea socială este unul dintre factorii de situaţie afectează relaţiile sociale dintr-o
care stau la baza diverselor forme ale sărăciei societate şi poate avea repercusiuni negative
şi excluziunii sociale, deoarece ea face ca o asupra perspectivelor de dezvoltare.
parte din populaţie să dispună de resurse Diferenţele dintre oameni conduc la
insuficiente supraviețuirii. Astfel, inegalitatea stratificarea societăţii care, în mod implicit,
socială are o legătură strânsă şi cu dezvoltarea generează şi inegalităţi. Toate sectoarele
umană. Generând fenomenul de sărăcie, vieţii social-umane sunt stratificate în
inegalitatea socială are un impact negativ rezultatul diferențelor privind sursa de venit,
asupra dezvoltării umane a unei societăţi, or apartenenţa religioasă, distribuţia puterii
dezvoltarea umană nu poate avea loc doar politice, paternul consumului etc. Stratificarea
pentru un anumit grup restrâns al populaţiei. socială divizează oamenii în mai multe grupuri
Dezvoltarea umană este o dezvoltare a sociale sau clase. Indiferent de ordinea socială
oamenilor, pentru oameni şi prin oameni. şi economică existentă, la nivel general,
Inegalitatea socială reprezintă o societatea este compusă din trei clase: o clasă a
oamenilor avuți (elita), una a oamenilor săraci publice, la un mediu ambiant de calitate sau
și una intermediară între cele două extreme la condiţii de locuire calitative etc. Se observă
(clasa de mijloc), aceasta fiind cea care, prin că persoanele cu venituri mai mari au acces la
moderația sa, asigură stabilitatea politică şi servicii de sănătate mai calitative, se bucură de
socială. Diferenţele în continuă creştere dintre condiţii de trai mai bune, iar copiii lor învaţă
celelalte două clase constituie un pericol la la şcoli şi universităţi mai prestigioase care le
adresa stabilității societății respective. asigură şi un viitor profesional mai strălucit.
Inegalitatea socială determină accesul În general, există o interdependenţă destul
diferit al indivizilor la resurse, poziții și de strânsă între diversele tipuri de inegalitate
influenţe sociale, iar gradul de dezvoltare a economică, socială şi politică.
societăţii se răsfrânge în mod direct asupra Inegalitatea economică este influenţată,
formelor de manifestare a inegalităţilor în mare măsură, şi de domeniul de activitate
sociale. Astfel, societățile moderne au în care sunt antrenaţi oamenii. Este şi firesc
dezvoltat forme mult mai complexe şi mai acest fapt. Or, orice societate trebuie să
diversificate de inegalitate decât societățile răsplătească în mod adecvat şi, prin urmare, în
din trecut. Cu toate acestea, trei dintre mod diferențiat, acele ocupații care presupun
ele sunt cele mai importante. Este vorba un grad mai ridicat de calificare comparativ
despre inegalitatea materială, economică, cu cele care nu solicită așa ceva. Totodată, în
determinată de avere sau de veniturile procesul de ierarhizare a importanţei sociale a
obținute de către indivizi, care se reflectă apoi anumitor meserii şi profesii pot apărea efecte
în nivelul consumului, stilul de viață, condițiile negative dacă ierarhiile nu sunt corecte. Astfel,
de locuire etc., inegalitatea socială care ţine la moment, Republica Moldova se confruntă
de poziţia socială, prestigiu sau statutul social cu un exod al medicilor, profesie care necesită
și, nu în ultimul rând, inegalitatea politică, investiţii enorme în capitalul uman, din cauza
adică capacitatea diferenţiată de a influența unei remunerări neadecvate.
deciziile care se iau la nivelul societății. Fără a Cu toate că inegalitatea socială este
minimaliza importanța celorlalte două forme obiectul de studiu al mai multor domenii
de inegalitate, inegalitatea materială este cea de cercetare, problema măsurării sale
mai importantă pentru societățile aflate într-o rămâne, deocamdată, nerezolvată din cauza
transformare rapidă, precum este Republica caracterului subiectiv al perceperii inegalităţii.
Moldova. Problema măsurării inegalităţii sociale devine
Inegalitatea materială sau economică şi mai complicată în situaţia în care ea trebuie
presupune diferenţierea oamenilor sau a să fie apreciată în concordanţă cu normele
grupurilor de persoane în funcţie de nivelul justiţiei sociale existente în societate.
veniturilor sau al averii acumulate, precum Cu toate acestea, în prezent sunt elaborate
şi în funcţie de nivelul consumului sau al mai multe metode de măsurare a inegalităţii
structurii consumului. Anume nivelul venitului economice care sunt utilizate cu succes în
le permite oamenilor un acces diferenţiat la diverse studii ale calităţii vieţii, ale sărăciei
diverse bunuri şi servicii care le asigură un precum şi în comparaţii internaţionale.
nivel diferit al calităţii vieţii. Inegalitatea poate Cel mai răspândit indicator utilizat în
apărea chiar şi în situaţia percepţiilor diferite măsurarea inegalităţii economice, în mod
ale utilităţii de către membrii societăţii faţă de special a inegalităţii distribuirii veniturilor şi
aceleaşi bunuri şi servicii (în mod special, faţă a consumului între membrii societății, este
de bunurile publice). coeficientul Gini. Acesta măsoară gradul de
Inegalitatea economică poate genera şi inegalitate în unități procentuale, unde 0
alte tipuri de inegalităţi, precum inegalitatea în (0%) reprezintă egalitatea perfectă (avuţia
accesul la o educaţie de calitate, sau la servicii societăţii este distribuită în mod proporţional
de sănătate, inegalitatea în accesul la utilităţile între membrii acesteia şi fiecare individ are
exact același venit), iar 1 (100%) reprezintă deasupra pragului de sărăcie dacă nu sunt
inegalitatea perfectă (un singur individ deține luate alte măsuri, mult mai convingătoare,
toată avuţia societăţi, iar restul nu dețin nimic). însoţite atât de atenuarea diverselor forme
O societate relativ egalitară, cum ar fi Suedia, de discriminare cât şi de incluziune socială
tinde spre un indice Gini de aproximativ 24%, pentru aceste persoane.
în timp ce în societățile puternic inegale Inegalitatea economică excesivă şi
acesta poate ajunge şi la 65%, de exemplu, în necontrolată afectează nu numai echilibrul
Africa de Sud. În Republica Moldova pentru social, dar şi dezvoltarea economică. Teoriile
anul 2014 coeficientul Gini este estimat la economice moderne susțin ideea conform
nivelul de 32% [4]. căreia inegalitatea în funcţie de venituri
Un alt indicator al inegalității, este raportul are un impact negativ și asupra dezvoltării
dintre veniturile quintilei superioare de venit economice provocând un eşec al pieţei care
(20% din persoanele cele mai bogate) și conduce în mod inevitabil la declanşarea
veniturile quintilei inferioare de venit (20% dezechilibrelor economice dintre cerere
din persoanele cele mai sărace). Acest raport şi ofertă, respectiv, dintre producţie şi
ne arată de câte ori mai mult câștigă cincimea consum. Mai mult, inegalitatea este strâns
cea mai bogată din societate față de cea corelată cu o serie de indicatori sociali, cum
mai săracă cincime a populației. În medie, în ar fi starea generală de sănătate, nivelul de
Uniunea Europeană cei mai bogați 20% din educație, bunăstarea copiilor etc. care se
populație câștigă de 5 ori mai mult decât cei răsfrânge negativ asupra capitalului uman.
mai săraci 20%. În Republica Moldova valoarea S-a demonstrat că inegalitatea conduce la
acestui indicatori este de circa 5,3 pentru anul formarea unui cerc vicios care împiedică nu
2014. [4] numai reducerea sărăciei, dar și dezvoltarea.
Atât inegalitatea economică cât şi [2]
alte tipuri de inegalitate socială necesită Inegalităţile sociale provoacă în mare
investigații mult mai aprofundate, în special, măsură o situaţie de inechitate socială.
referitor la cauzele și posibilele metode Totodată, trebuie menţionat că nu toate
de atenuare a acesteia. Cercetările privind formele inegalităţii conduc la inechitate.
inegalitatea socială trebuie să indice, printre Sunt situaţii în care inegalitatea, din contră,
altele, metodele şi instrumentele cele mai poate servi drept un stimul pentru creşterea
oportune pentru atenuarea ei prin politicile economică sau a productivităţii. Inegalitatea
de redistribuire şi promovarea dezvoltării asigură acel mediu concurenţial, extrem de
economice și a mobilității sociale. Aceste important, pentru funcţionarea normală a
măsuri ale politicii de redistribuire sunt mecanismului economiei de piaţă.
orientate, de regulă, spre diminuarea Între inegalitate socială şi justiţie socială
numărului săracilor, spre incluziunea socială a există o legătură puternică. Realizarea unui
persoanelor social-vulnerabile, spre integrarea model de justiţie socială, deseori, presupune
şomerilor pe piaţa muncii etc. În mod evident, un proces de redistribuire a beneficilor şi
asemenea instrumente trebuie aplicate foarte obligaţiilor în cadrul unei comunităţi de
atent, astfel încât acestea să nu afecteze oameni, astfel încât aceasta să coreleze atât
mecanismul motivaţional din economie şi să cu principiile de libertate, cât şi cu cel de
nu genereze situaţii de nedreptate socială sau respectare a drepturilor omului. [4]
„parazitism social”. Deși reducerea numărului Orice societate îşi determină propria
de persoane sărace ar reduce, într-o anumită tipologie a inegalităţilor, precum şi sursele
măsură, din inegalitatea socială, măsura de care conduc la inegalitate, ele fiind
politică publică orientată spre acest obiectiv determinate, în mare măsură, de factori
nu este durabilă, ea nu stabilește pentru cât economici, sociali și culturali. Există doi factori
timp veniturile acestor persoane ar rămâne care alimentează procesele de stratificare şi
formează inegalităţile economice în societate: ca Republica Moldova să promoveze o

caracteristicile individuale, fiziologice politică de dezvoltare urbană eficientă, sunt
şi psihologice ale membrilor societăţii binevenite recomandările Comisiei Europene
(sexul, vârsta, starea familială, preferinţele referitor la politicile active de incluziune.
individuale, abilităţile profesionale, nivelul de Aceste politici trebuie să faciliteze integrarea
instruire, personalitatea), iar, pe de altă parte, în muncă a celor care pot munci şi să furnizeze
mecanismul de repartiţie a produsului global celor care nu pot munci resurse suficiente
creat de către societate. În acelaşi context, pentru a trăi cu demnitate, alături de suportul
pot fi menţionate şi formele de discriminare pentru participare socială, prin combinarea
directă care persistă în societate şi asigură un susţinerii adecvate a venitului, a pieţelor de
acces inegal la resurse pentru anumite grupuri muncă incluzive şi a accesului la servicii de
ale populaţiei. calitate. Implementarea acestor obiective,
Pentru Republica Moldova, stat tânăr, aflat împreună cu un set de măsuri interconectate
în plin proces de constituire a unei economii – de exemplu, pentru integrarea persoanelor
independente, bazate pe principiile economiei cu dizabilități, vor asigura egalităţi de
de piaţă, procesele de formare a noii structuri şanse în educaţie, în formarea profesională
sociale şi, respectiv, a noilor inegalităţi orientată spre cerere, incluziune, asigurarea
decurge destul de dinamic. În contextul în disponibilităţii şi accesibilităţii serviciilor,
care provocările urbane sunt din ce în ce mai alte măsuri economice şi de mediu, precum
complicate şi unde resursele, atât publice cât îmbunătăţirea fizică a mediului construit.
şi private, sunt în scădere, unde este necesar Acestea sunt acţiunile-cheie pentru
să realizezi tot mai mult cu resurse puţine, este stimularea unei mai mari incluziuni sociale şi
de dorit ca efortul să se concentreze în direcţia coeziuni sociale care va permite combaterea
obţinerii sau valorificării fiecărui input venit atât a segregării spaţiale cât şi a marginalizării
de la actorii publici sau privaţi. sociale.
În baza ideilor menționate, pentru
BIBLIOGRAFIE
1. HALL, Peter, Oraşele de mâine, Ed. ALL, Bucureşti, 2008.
2. JOSEPH E. Stiglitz, The Price of Inequality: How Today’s Divided Society Endangers Our
Future , McGraw-Hill, 2013.
3. http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-a-nutshell/index_ro.htm
4. http://mec.gov.md/ro/documents-terms/situatia-macroeconomica-note-informative-
privind-evolutia-social-economica, Evoluţia social - economică a Republicii Moldova.

E-mail: elenavaculovsky@yahoo.com
Teorii de analiză a indicatorilor teritoriali cu aplicare

asupra rezultatelor recensământului populației și al
locuințelor 2014
Theories of the territorial indicators analysis with

application on the Population and Housing Census
results (2014)
CZU 311.141:311.312 (478)
Oleg FRUNZE,
doctor, lector universitar, Academia de Administrare Publică
SUMMARY
The basic principle of socio-economic statistics consists of in characterizing the phenomena
according to the time and place where they are produced. The use of data analysis of chrono-
logical and territorial series, respectively. For this purpose series or territorial series consists of the
sequence of values of a characteristic, ordered in relation to administrative units or subdivisions.
Keywords: statistica teritorială, statistica regională, indicatori statistici, indici teritoriali,
dezvoltare regională.
REZUMAT
Principiul de bază al statisticii social-economice constă în caracterizarea fenomenelor în
funcție de timpul și locul în care ele se produc. În acest scop se folosesc analize ale șirurilor de
date cronologice și, respectiv, teritoriale.
Seria teritorială sau seria de spațiu este alcătuită din șirul de valori ale unei caracteristici,
ordonate în raport cu unitățile administrative sau diviziunile teritoriale de care aparțin.
Cuvinte-cheie: statistica teritorială, statistica regională, indicatori statistici, indici teritoriali,
dezvoltare regională.
Statistica este o ştiinţă a colectării şi anali- acelor indicatori care au capacitatea de a ex-
zării datelor numerice. Statisticile sunt folosite prima specificitatea variației în spațiu. Criteri-
pentru previziune, pentru analiza evenimen- ile de bază pentru alegerea indicatorilor care
telor trecute şi prezente şi pentru luarea de- urmează să alcătuiască o serie teritorială sunt:
ciziilor. Este firesc să apară ideea precum că, comparabilitatea informațiilor și relevanța
dacă o statistică este răspunsul, care atunci a indicatorilor pentru aspectul cercetat. Deci
fost întrebarea din start? Iar întrebarea care a seriile teritoriale apar ca șiruri de informații
fost și rămâne este: de unde vine și încotro se condiționate de obiectivul cercetării pentru
îndreaptă evoluția diferitelor fenomene ce ne perioada de timp desfășurată într-o anumi-
înconjoară și dacă e bine? tă organizare administrativ-teritorială, de
În cazul seriilor teritoriale este necesară exemplu - numărul de locuitori din regiu-
combinarea mai multor instrumente de in- nile Republicii Moldova în diferite perioade
vestigare, selectarea cu mult discernământ a (Tabelul 1).
Tabelul 1.
Reg.
dezvoltare Unităţile administrativ-teritoriale 1989 2004 2014
Municipiul Bălţi, raioanele Briceni, 1092872 969299 826776
Nord Donduşeni, Drochia, Edineţ, Făleşti,
Floreşti, Glodeni, Ocniţa, Rîşcani, Sîngerei,
Soroca
Raioanele Anenii Noi, Călăraşi, Criuleni, 1073338 987603 919022

Centru Dubăsari, Hînceşti, Ialoveni, Nisporeni,
Orhei, Rezina, Străşeni, Şoldăneşti,
Teleneşti, Ungheni
Raioanele Basarabeasca, Cahul, Cantemir, 556974 524497 455066

Sud Căuşeni, Cimişlia, Leova, Ştefan Vodă,
Taraclia
UTA 163533 155700 134535

Găgăuzia
770948 712218 662836

Mun.
Chişinău
640000 580000 475665*

UTA SN Unităţile administrativ-teritoriale din
stânga Nistrului, inclusiv municipiile
Tiraspol şi Bender
Total 4297665 3929317 2998235
Sursa: BNS si https://novostipmr.com/ru/news.

*Potrivit recensământului din UTA SN anul 2015.
Prelucrarea datelor unei serii teritoriale Dacă seria este alcătuită din mărimi
se face cu ajutorul unui sistem de indica- absolute, se pot folosi următorii indi-
tori, adecvat naturii termenilor și scopului catori statistici: indicatorii absoluți, re-
de cunoaștere urmărit. Prin folosirea aces- lativi și medii. În Tabelul 1 sunt mărimi
tui sistem de indicatori se pun în evidență absolute ce indică nivelul populației
diferențierile dintre unitățile administrativ- distribuite pe regiuni de dezvoltare din
teritoriale, dar, în același timp, se reliefează care putem determina decalajul abso-
ceea ce este tipic și semnificativ pentru în- lut pentru diferite perioade de timp,
treaga colectivitate supusă analizei. dar și pentru diferite regiuni.
Figura 1. Distribuția diminuării populației după regiuni de dezvoltare.
Din Figura 1 se observă că cea mai lativi. Indicii teritoriali sunt mărimi relati-
mică diminuare a populației a fost în UTA ve de coordonare, care se obțin prin ra-
Găgăuzia, iar cea mai mare - în regiunea portarea termenilor unei serii de spațiu.
Nord. Între anii 1998-2004, în general, di- Ei măsoară variația unor colectivități
minuarea populației a fost mai mică de- coexistente în timp, dar situate în
cât în perioada ulterioară, cu excepția re- spații diferite din punctul de vede-
giunii Centru și a municipiului Chișinău. re al diferitelor caracteristici ce fac
Dacă sunt folosite mărimi relative ale obiectul studiului în profil teritorial.
seriilor teritoriale, este posibil să difere Contribuția adusă de către populația din
baza de raportare de la o unitate teritori- regiunea dată la acea vreme poate fi ex-
ală la alta, atunci compararea se face prin primată printr-un indicator complex, de
raportarea acelor mărimi. În acest con- exemplu-produsul Intern Brut Regional
text, se trece la utilizarea indicatorilor re- arătat în tabelul 2.
Tabelul 2. Produsul Intern Brut Regional (PIBR).
PIBR pe cap de locuitor,

PIBR, Indicii volumului fizic,
în preţuri curente, mii
preţuri curente, mii lei 2014 în % faţă de 2013
lei
Regiuni de
dezvoltare
pe cap de
2013 2014 2013 2014 Total
locuitor
Mun. Chişinău 56 038 053 62 869 976 69.83 77.90 105.8 105.3
Nord 18 381 911 20 519 025 18.44 20.66 104.3 104.7
Centru 15 964 951 17 973 693 15.05 16.96 105.1 105.2

Sud 9 001 710 9 704 175 16.78 18.14 100.3 100.6
UTA Găgăuzia 2 834 781 3 064 634 17.52 18.94 101.0 101.0
SIFIM -1 710 935 -2 081 925

TOTAL 100 510 471 112 049 578 28.25 31.51 104.8 104.9
Sursa: BNS.
În Tabelul 2 observăm repartiția Pro- necesar de pătruns în profunzimea struc-
dusului Intern Brut Regional în prețuri turii unităților teritoriale comparate, iar
curente, realizat de către populația sta- descompunerea pe factori de influență
bilă în acel an, și mai este calculat indice- a variației unei caracteristici complexe
le volumului fizic pentru anul 2014 față necesită alegerea unui sistem de pon-
de anul precedent. Cel mai mare indice dere și a unei baze de raportare. Pentru
per total pe regiune a fost determinat rezolvarea acestor cerințe se recurge la
pentru Municipiul Chișinău unde avem utilizarea indicilor teritoriali de grup.
o creștere de 5,8 puncte procentuale, iar Rata de decalaj, care mai este numi-
cea mai mică creștere este pentru regiu- tă și simplu decalaj (avans relativ), este
nea Sud de 0,3 puncte procentuale. Indi- expresia procentuală a diferenței abso-
cele pe cap de locuitor este aproximativ lute dintre termenii unei serii teritoriale,
la fel, însă pe țară are valoare mai mare relațiile de calcul sunt următoarele:
și prezintă o creștere de 4,9 puncte pro-
centuale.
Operând cu unități statistice comple-
xe, analiza în profil teritorial presupune
uneori menținerea la nivelul totalizator
al unităților comparate. Alteori însă este
Un exemplu de acest fel este prezen- recensământul din 2014, pe medii în profil
tat în Tabelul 3, privind populaţia la teritorial.
Tabelul 3. Populaţia la recensământul din 2014, pe medii în profil teritorial.
Decalaj al
Regiuni de % urban în mediului
Total Urban Rural
dezvoltare total urban
față de cel
rural, %
Mun. Chişinău
662836 590631 72205 89.11 717.99
Nord
826776 245781 580995 29.73 -57.70
Centru
919022 152516 766506 16.60 -80.10
Sud
455066 106834 348232 23.48 -69.32
UTA Găgăuzia
134,535 48,666 85,869 36.17 -43.33
TOTAL
2998235 1144428 1853807 38.17 -38.27
Sursa: BNS.
În Tabelul 3 este calculat decalajul în mediu poate fi aflat cu ajutorul mediei
procente al populației urbane față de cea geometrice simple. Această relație se re-
rurală. Decalajul pozitiv reprezintă devan- comandă și pentru seriile formate din mă-
sarea mediului urban față de cel rural, în rimi relative de coordonare (cu condiția
special în municipiul Chișinău, iar decala- ca baza de raportare să fie aceeași pentru
jul negativ reprezintă devansarea mediu- toți termenii seriei).
lui rural față de cel urban, cea mai mare Alţi indicatori statistici se folosesc
fiind în regiunea Centru. Devansarea se pentru caracterizarea gradului de unifor-
poate determina și comparând mărimile mitate al repartiţiei în spaţiu, indicatorul
caracteristice din diferite teritorii sau regi- cel mai folosit fiind coeficientul repartiţi-
uni, alegând ca bază de comparație una ei teritoriale sau coeficientul concentrării
dintre acestea. în spaţiu, care se aplică seriilor de spaţiu
Alegerea termenilor de comparație alcătuite din mărimi absolute. Uniformi-
poate fi deseori apreciată ca fiind subiec- tatea repartiţiei în spaţiu, respectiv coe-
tivă. De aceea, se întâlnesc frecvent ca ficientul concentrării în spaţiu, se poate
bază de comparație pentru termenii unei calcula în mai multe variante.
serii teritoriale valorile nivelului mediu, Primă variantă, cunoscută cu denu-
mediana sau modulul seriei. mirea de Coeficientul Gini (G), propus de
Nivelul mediu al seriei teritoriale trebu- statisticianul italian Corrado Gini, constă
ie determinat în funcție de natura terme- în extragerea rădăcinii pătrate din suma
nilor. Pentru o serie formată din mărimi pătratelor ponderilor celor „n” unităţi de
absolute se stabilește media aritmetică spaţiu, în totalul colectivităţii studiate:
simplă, dar ea tinde să fie lipsită de va-
loarea analitică în contextul determinării i=1, 2,…n.
complexe a variației în spațiu.
Nivelul mediu al seriilor teritoriale al- unde: gi – ponderea unei unități în to-
cătuite din mărimi relative de structură tal.
sau de intensitate se calculează ca medii Valoarea coeficientului se află în inter-
aritmetice ponderate. valul, iar interpretarea este
În cazul seriilor teritoriale alcătuite
din mărimi relative de dinamică, nivelul următoarea: dacă G= , înseamnă
că cele „n” unităţi de spaţiu au pon- În figura 2 se observă dinamica coefici-

deri egale şi repartiţia teritorială este entului Gini, care a scăzut în perioada dintre
absolut uniformă, însă dacă G = 1, va- două recensăminte de la 0,36 până la 0,258
riabila cercetată se concentrează într- sau cu 28,3%. Reducerea cea mai semnifi-
o singură unitate teritorială. cativă a inegalităţii a avut loc în anul 2014,
Limitele între care se încadrează atunci când coeficientul Gini a scăzut cu
coeficientul Gini prezintă unele deza- 6,3% comparativ cu anul 2013.
vantaje de interpretare, în situaţia în A doua variantă de măsurare a gradului
care se compară colectivităţi cu orga- de uniformitate a repartiţiei teritoriale a re-
nizare teritorială diferită (de exemplu, zultat din adoptarea de către academicia-
comparaţii între ţări, între zone geo- nul Octav Onicescu a unor noţiuni specifice
grafice sau continente). În practica teoriei sistemelor la necesităţile de analiză
statistică internaţională, s-a propus o spaţială. Onicescu a elaborat conceptul de
serie de procedee de corectare a for- energie informaţională care presupune
mulei lui Gini, aşa încât limitele să fie colectivitatea ca un sistem, iar unităţile de
cuprinse între (0, 1), indiferent câte spaţiu ca stări ale sistemului. Energia infor-
unităţi ar avea colectivitatea cerceta- maţională serveşte ca indicator al repartiţiei
tă. În acest caz formula de calcul este teritoriale, calculându-se prin formula:
următoarea:
La fel, Coeficientul Gini mai stabi-

leşte gradul de deviere a repartiţiei
efective a veniturilor/cheltuielilor Energia informaţională a coeziunii siste-
după grupe egale de populaţie de la mului se ajustează potrivit relaţiei următoa-
linia repartiţiei uniforme a veniturilor/ re: , pentru a face ca rezultatul
cheltuielilor. Mărimea statistică a co- să se încadreze în intervalul (0, 1), indiferent
eficientului variază de la 0 la 1, ega- câte stări prezintă colectivitatea cercetată.
lându-se cu 0 dacă există egalitate to- Ierarhizarea unităţilor teritoriale conform
tală a veniturilor/cheltuielilor la toate unor anumite criterii prezintă o importanţă
grupele de populaţie; și 1 dacă există mare atât pe plan naţional (pentru dezvol-
inegalitatea totală, când tot venitul/ tarea armonioasă a tuturor unităţilor de
cheltuielile aparţin unei persoane. spaţiu), cât şi pe plan internaţional, pentru
Acest coeficient poate fi reprezentat a măsura decalajele dintre ţări în vederea
în figura 2.
Figura 2. Dinamica coeficientului Gini în Republica Moldova.

elaborării unor strategii optime de dez- zarea de informaţii cu privire la posibilele

voltare şi de întrajutorare. Pentru o cla- alternative. Altfel, atunci când se solicită
sificare şi o ierarhizare judicioasă devine finanţare pentru un proiect, trebuie folo-
contraindicată folosirea unui singur indi- site metode mai complexe.
cator statistic, oricât de relevant ar fi, şi se Însumarea ponderilor mai este cunoscu-
recomandă o analiză multicriterială, prin tă și cu denumirea de modele liniare cu-
utilizarea unui sistem complet de indica- mulative – este o metodă foarte răspân-
tori. dită, aplicată în cazul deciziilor multicrite-
Orice ierarhizare începe cu identificarea riale. Metoda este aplicabilă în ipoteza că
şi selectarea indicatorilor care asigură ca- criteriile sunt preferențial independente
racterizarea multilaterală a fiecărei unităţi unul de celălalt și dacă incertitudinea nu
administrativ-teritoriale. După o serie de este încorporată în mod oficial în modelul
clasamente provizorii pe baza fiecărui in- analizei multicriteriale. Modelul liniar ara-
dicator selectat, se trece la alegerea me- tă cum valorile unei opțiuni aferente mai
todei de agregare într-un singur indicator, multor criterii pot fi combinate într-o va-
pe baza căruia se realizează propriu-zis ie- loare de ansamblu. Acest lucru este reali-
rarhizarea. zat prin înmulțirea punctajelor standar-
Cele mai cunoscute trei metode de dizate rij ale fiecărui criteriu cu ponderea
evaluare multicriterială recomandate de adecvată a acelui criteriu Wj, urmată de
diverși autori pentru aplicarea lor în ca- însumarea punctajelor ponderate ale tu-
drul sprijinului procesului de luare a de- turor criteriilor. Calcularea punctajului to-
ciziilor de finanţare a proiectelor de inves- tal pentru fiecare alternativă ASi, poate fi
tiţii sunt: analiza directă a performanţelor realizată prin următoarea ecuație:
alternativelor, însumarea ponderilor, pro-
cesul ierarhiei analitice.
Analiza directă a performanţelor alter-
nativelor este folosită în anumite situaţii,
când aceasta este limitată la o analiză
directă şi cantitativă a matricei de per- Modelele de acest tip au furnizat în re-
formanţă. În astfel de cazuri, numai o petate rânduri un sprijin solid și eficient
cantitate limitată de informații cu privi- factorilor de decizie pentru probleme di-
re la calitățile relative ale opțiunilor pot verse și în circumstanțe variate. De exem-
fi obținute prin examinarea directă a plu, în Olanda, comisia pentru Evaluarea
performanțelor alternativelor. Este verifi- Impactului asupra Mediului (EIA) a reco-
cată poziția dominantă a unor criterii față mandat aplicarea însumării ponderilor
de altele. Poziția dominantă se manifestă pentru evaluarea soluțiilor alternative.
atunci când performanțele unei opțiuni Este important de menționat că proce-
sunt, cel puțin, la fel de bune ca ale alte- sul de standardizare și ponderile aplicate
ia, pentru toate criteriile, și sunt strict mai implică un grad ridicat de subiectivism.
bune decât ale alteia pentru, cel puțin, un Prin urmare, explicarea punctelor forte și
criteriu. În principiu, o opțiune le poate a slăbiciunilor unui proiect alternativ, pre-
domina pe toate celelalte, dar este puțin cum și explicarea clasificării finale sunt
probabil ca acest lucru să se întâmple în pași importanți în cadrul prezentării re-
practică. Se recomandă folosirea aces- zultatelor.
tei metode numai în etapele timpurii ale Procesul Ierarhiei Analitice (PIA) a fost
dezvoltării unui proiect, de exemplu, pen- elaborat de către Thomas L. Saaty în anii
tru clarificarea criteriilor sau pentru furni- `70 ai secolului trecut, ca metodă de ana-
liză a deciziilor bazate pe o ierarhizare a raportului dintre ponderile prioritare de

componentelor deciziei și s-a dovedit a fi bază alocate fiecărui criteriu. Pentru a
una dintre cele mai aplicate metode de face aceste determinări, Saaty a elabo-
analiză multicriterială și este menționată rat o scală pentru a marca Intensitatea
în majoritatea manualelor și ghidurilor. Importanței pe o scală de nouă puncte.
Această metodă este una interactivă, prin Se susține că scala se bazează pe experi-
care un factor sau un grup de factori de mente psihologice și este concepută pen-
decizie își transmit preferințele analistu- tru a reflecta în mod corect prioritățile
lui și pot fi dezbătute sau discutate di- din cadrul comparațiilor dintre cele două
verse opinii și rezultate. Metoda provine, elemente, minimalizând, în același timp,
în mare măsură, din teoriile cu privire la dificultățile implicate.
comportamentul uman, inclusiv cele re- Scorul Descrierea intensității
feritoare la procesul de gândire, logică, 1 Importanță egală a ambelor elemente.
intuiție, experiență și teorii de învățare. 3 O importanță mai mică a unui element
PIA mai dezvoltă și un model liniar cumu- față de un altul.
lativ, dar în formatul său standard utilizea- 5 Importanță semnificativă sau esențială
ză proceduri pentru derivarea de ponderi a unui element față de un altul.
și punctaje realizate de către alternativele 7 Importanță demonstrată a unui ele-
cunoscute, care se bazează pe comparații- ment față de un altul.
pereche dintre criterii și dintre opțiuni. 9 Importanță absolută a unui element
Prin urmare, PIA se bazează pe construi- față de un altul.
rea unei serii de matrice „comparații pe- Valorile 2, 4, 6 și 8 sunt valori intermedi-
reche”, care compară criteriile între ele. are care pot fi folosite pentru a reprezenta
Scopul este de a obține o ierarhizare sau nuanțe de judecată în completarea celor
ponderare a fiecărui criteriu, care descrie cinci evaluări de bază.
importanța contribuției fiecăruia dintre Calculele necesare sunt destul de com-
aceste criterii la obiectivul de ansamblu. plexe. În practică acestea ar trebui să fie
Dacă criteriile sunt defalcate într-un nu- realizate de către un pachet PIA special
măr de subcriterii, comparațiile-pereche pentru computer.
se repetă pentru fiecare dintre nivelurile O alternativă mai simplă descrisă într-
acestei ierarhii. un manual recent, care este atractivă și
O comparație-pereche de n criterii (C1 din punct de vedere teoretic, este aceea
… Cn) pentru a reflecta importanța sau prin care sunt urmați următorii pași:
ponderea fiecărui criteriu în influențarea - calcularea mediei geometrice pentru fi-
obiectivului general presupune constru- ecare rând din cadrul matricei;
irea unei matrice pe (C) care să prezinte - adunarea tuturor mediilor geometrice,
poziția dominantă a unui criteriu din co- - normalizarea fiecărei medii geometrice
loana stângă față de fiecare dintre criterii- prin împărțirea la totalul, care tocmai a
le din rândul de sus. fost calculat.
Rezultatele reprezintă ponderea calcu-
lată alocată fiecărui criteriu, wj, Punctajul
alternativ (ASi) al fiecărei opțiuni cu privi-
re la toate criteriile pot fi estimate cu mo-
delul liniar cumulativ, după cum urmează:
AS1 = a11(w1) + a21(w2) +…+ aN1(wN)

Fiecare înregistrare reflectă o scală a AS2 = a12(w1) + a22(w2) +…+ aN2(wN)
ASm = a1m(w1) + a2m(w2) +…+ identificarea problemelor, constatarea

aNm(wN). diferențelor, justificarea deciziilor privind
Deși metoda a fost criticată ca urmare a soluțiile sau tipurile de investiţii. Se ob-
legăturii dintre descrierile verbale și scala servă, la fel, că utilizarea indicatorilor te-
numerică corespondentă, aceasta prezin- ritoriali și analizei multicriteriale pot servi
tă cu siguranță câteva avantaje: ca instrumente alternative sau comple-
- utilizatorii percep comparațiile-pereche mentare altor analize. Promovarea aces-
ca fiind simple și convenabile; tor instrumente cu aplicare practică și
- este foarte utilă atunci când criteriile cunoașterea condițiilor cu privire la cum
sunt calitative; şi când se pot utiliza indicatorii teritoriali
- pot fi gestionate discrepanțele din și analiza multicriterială în funcţie de in-
judecățile relative. vestiţiile necesare, ţinând cont de posibi-
Concluzii. Instrumentele de analiză lele utilizări, ar spori capacitatea decizio-
spațială, folosind indicatorii teritori- nală la toate nivelurile administrative.
ali și analiza multicriterială, facilitează
BIBLIOGRAFIE
1. Baron T. Statistică teoretică şi economică. Editura Didactică şi Pedagogică,
București, 1996, p. 518.
2. Biji, E. Statistica. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999.
3. Frunze O. Metode de eficientizare a deciziilor în scopul dezvoltării economice
regionale sustenabile. Materiale ale Conferinţei ştiinţifico-practice cu participare inter-
naţională, Chişinău, 19 mai 2017, p. 388.
4. Isaic-Maniu, Al. Statistica. Editura Universitară, Bucureşti, 2006.
5. Roman M. Analiza multicriterială, ASE, București, 2012.
6. Raport privind sărăcia în Republica Moldova, 2014. Disponibil: http://www.mec.
gov.md/sites/default/files/raport_privind_saracia_in_republica_moldova_2014.pdf
(accesat pe 28.05.2017).

E-mail: frunze_oleg@yahoo.com
Внедрение изменений в сфере здравоохранения в

Украине: опыт НАТО в организации предоставления
медицинской помощи в чрезвычайных ситуациях
The changes in Healthcare in Ukraine: NATO’s

Experience in Organizing Health Assistance within
some Exceptional Situations
CZU 614.2(477):061.1 NATO=161.1
Татьяна ЮРОЧКО,
заведующая кафедрой «Школа здравоохранения», Национальный
университет «Киево-Могилянская академия», кандидат наук
государственного управления, г. Киев (Украина)
Андрей БАКАЙ,
аспирант, Национальная академия государственного управления
при Президенте Украины, г. Киев (Украина)
SUMMARY
The general principles, capacity planning and implementing medical support to NATO op-
erations had reviewed; the feasibility of further transformation tasks and functions of state
medical provision of the population in emergency situations of war and peace time through the
appropriate approach to NATO standards had confirmed; the necessity of using a general con-
ceptual apparatus of categories and evaluation principles necessary forces and means of medi-
cal support had proved; implementation of effective elements of the Euro-Atlantic experience of
health care that contribute to the formation of a single medical space for health protection and
processing its own model of emergency response capability based on compliance state capacity
to international basic requirements.
Keywords: change management, medical support of NATO healthcare experience, experi-
ence of healthcare organization, unified treatment system, planning based on capabilities.
АННОТАЦИЯ
В статье рассмотрены общие принципы, планирование потенциала и организация
медицинского обеспечения операций НАТО. Подтверждена целесообразность
дальнейшей трансформации задач и функций государства по организации системы
медицинского обеспечения населения в чрезвычайных ситуациях военного и мирного
времени в соответствии со стандартами НАТО. Обоснована необходимость
использования общего категориального аппарата и принципов оценки необходимых
сил и средств медицинского обеспечения. Предложено внедрение эффективных
методов организации медицинской помощи евроатлантического блока, которые

способствуют формированию единого медицинского пространства предоставления
медицинской помощи при чрезвычайных ситуациях в Украине.
Ключевые слова: управление изменениями, медицинское обеспечение НАТО, опыт
организации медицинской помощи, объединенная система лечения, планирование на
основе возможностей.
Постановка проблемы. Украина ческого курса медицинского обеспече-
находится в состоянии трансформа- ния войск НАТО и опыта использования
ционных процессов во всех сферах войск НАТО в чрезвычайных ситуациях
общественной жизни. Поэтому крайне рассмотрена в статьях А. Баровской [2],
важно изучение успешного междуна- О. Воробьева [4], О. Шекеры [9].
родного опыта внедрения изменений. Особенности военно-медицинских
Наиболее актуальным для нас яв- служб войск НАТО, основные аспекты
ляется изучение опыта внедрения из- медицинского снабжения государств
менений в сфере здравоохранения для Альянса раскрыты М. Билоусом [3], Д.
создания эффективной системы меди- Дроздовым [3], А. Рыжовым [3], А. Шма-
цинского обеспечения населения, осо- тенко [3].
бенно в условиях чрезвычайных ситу- Вопросы гражданско-военного со-
аций. трудничества по стандартам НАТО рас-
Руководствуясь целями и задачами крыты в трудах Р. Лимана [8], О. Миль-
внешней политики Украины и приори- ченко [8], А. Олифирова [8] и др. Вопро-
тетами стратегического партнерства, с сами научного обоснования стандар-
целью применения коммуникативных тизации медицинского обеспечения
инструментов международного со- Вооруженных сил Украины занимались
трудничества, считаем целесообраз- М. Бадюк, А. Губарь [1] и др.
ным обратиться прежде всего к опыту Таким образом, при достаточной на-
организации медицинского обеспече- учной разработанности данной темы
ния военно-политического союза «Ор- в разрезе военной науки, почти отсут-
ганизация Североатлантического дого- ствуют научные работы развития госу-
вора» (НАТО, NATO , Nord Atlantic Treaty дарственного управления организации
Organization). Практическая ценность медицинской помощи в чрезвычайных
сотрудничества Украины с НАТО в сфе- ситуациях. Этим и обусловлен выбор
ре здравоохранения заключается в ис- темы, цели и задач нашего исследова-
пользовании этого опыта при развитии ния.
собственной модели реагирования на Цель работы: научное обоснование
чрезвычайные ситуации (организации возможностей использования опы-
медицинского обеспечения в кризис- та медицинского обеспечения войск
ных ситуациях). НАТО для Украины.
Анализ исследований и публика- Задача: проанализировать систему
ций. Характеризуя степень научной предоставления медицинской помощи
проработанности темы сотрудничества в чрезвычайных ситуациях НАТО с це-
с НАТО отмечаем, что наработки госу- лью определения целесообразности и
дарств-членов и партнеров по Альянсу возможности использования этого опы-
в вопросах медицинского обеспечения та в формировании собственной модели
имеют широкий круг научного интере- медицинского обеспечения и реагирова-
са. В часности, проблематика стратеги- ния в чрезвычайных ситуациях.
Результаты и их обсуждение. Пла- здравоохранения по оказанию меди-

нирование и организация медицинско- цинской помощи. Определение основ-
го обеспечения, а также осуществле- ных показателей работы международ-
ние медицинской защиты населения ных органов и систем медицинского
страны в чрезвычайных ситуациях обеспечения должно способствовать
должны соответствовать положениям формированию единого медицинского
военной доктрины Украины, которая пространства государства. Мы считаем,
предусматривает возможность возник- что имплементация международного
новения различных по масштабу и ха- опыта организации медицинской по-
рактеру современных войн: мировых, мощи в систему оказания медицинской
региональных и локальных вооружен- помощи в чрезвычайных ситуациях в
ных конфликтов [5]. Украине позволит избежать или снизит
Важной составляющей интеграции риски возможного дублирования в ор-
Украины в мировое пространство без- ганизации оказания медицинской по-
опасности является международное мощи, поможет создать объединенную
сотрудничество с межправительствен- систему оказания медицинской помо-
ными организациями. Развитие транс- щи, которая может быть смоделиро-
граничного сотрудничества базируется вана на основе системных принципов
на принципах плановой интеграции лечения и оказания медицинской по-
основных мировых институтов, объ- мощи пострадавшим. Это, в свою оче-
единенных общественными и обще- редь, позволит объединять процедуры
человеческими ценностями, отвечает регистрации данных на всех уровнях
национальным интересам Украины и оказания медицинской помощи для
аккумулирует дополнительный потен- обеспечения постоянного процесса
циал, который крайне важно учитывать совершенствования работы системы
при внедрении изменений в сфере здравоохранения в данном направле-
здравоохранения. В настоящее время нии.
основными задачами для профильной Сотрудничество Украины и стран-
отрасли является анализ и разработка участниц НАТО в военной сфере рас-
общих подходов (алгоритмов действий) сматривается как важный элемент пар-
в чрезвычайных ситуациях как мирно- тнерства с организацией в целом. Им-
го, так и военного времени, определе- плементация стандартов и процедур
ние общих механизмов в организации НАТО через партнерство в системе ре-
логистического сопровождения при агирования на чрезвычайные ситуации
техногенных катастрофах, природных способствует реализации стратегиче-
катаклизмах и других экстремальных ской цели Украины в евроатлантиче-
ситуациях мирного времени. ской интеграции. С этой точки зрения
Одной из важнейших задач государ- важное значение приобретают анализ
ственного управления на данном этапе и оценка достижений в области воен-
формирования новой модели здра- ной медицины [11]. Проведем анализ
воохранения в Украине является об- основных документов.
суждение и анализ международного Основным документом, который
опыта межведомственного взаимодей- регламентирует вопросы медицин-
ствия (кооперации) по организации ского обеспечения в США, является
медицинской помощи в чрезвычай- военно-медицинская доктрина. Су-
ных ситуациях и координации усилий ществуют несколько видов доктрин:
военных и гражданских учреждений Национальная единая доктрина Су-
хопутных войск США, Союзная док- который согласован с Доктриной логи-

трина стран-участниц НАТО, доктри- стического (материально-техническо-
на многонациональных сил (НАТО и го) обеспечения войск НАТО («NATO
других стран). Многонациональные Principles and Policies for Logistics»).
доктрины обеспечивают унификацию, Данный документ раскрывает опера-
стандартизацию и учитывают особен- тивные принципы медицинского обе-
ности национальных систем военной спечения и учитывает современные
системы здравоохранения. Положения достижения медицины; устанавливает
союзнических или партнерских док- принципы и политику медицинского
трин сформулированы таким образом, обеспечения НАТО, содержит концеп-
чтобы национальные приоритеты в цию медицинского обеспечения, кото-
медицинском обеспечении отдельных рая должна использоваться при разра-
стран-участниц не препятствовали вза- ботке национальных доктрин, концеп-
имодействию и сотрудничеству. ций, планов, процедур стран-членов.
Аспекты медицинского обеспечения При этом, принципы и политика при-
НАТО отражены в новой стратегиче- нятия оперативного решения распро-
ской концепции альянса ( «The Alliance’s страняются как на мирное, так и на
Strategic Concept». 29 april 1999) и военное время, включая миротворче-
Директиве по ее реализации («MC ские, гуманитарные операции, миссии
Directive for Military Implementation of принуждения к миру и тому подобное.
Alliance Strategy». 14 Jun. 1996). В ди- Общая координация вопросов ме-
рективе MC 319 ( «Принципы и полити- дицинского обеспечения войск НАТО
ка логистического обеспечения войск возложена на Комитет начальников
НАТО» - «NATO Principles and Policies for военно-медицинских служб НАТО
Logistics») отмечается, что общие прин- (COMEDS). Он консолидирует разви-
ципы логистического обеспечения в тие и координацию Альянса по воен-
подавляющем большинстве относятся но-медицинским вопросам. При этом
к медицинскому обеспечению войск. вопросы медицинского обеспечения
Но при организации медицинского НАТО рассматриваются исключительно
обеспечения следует также принимать в формате национальной ответствен-
во внимание ряд специфических ме- ности стран-членов. Новые операции
дицинских факторов. В связи с этим, в НАТО привлекли повышенное внима-
1993 году Военный комитет НАТО раз- ние к необходимости координации ме-
работал директиву MC 326 «Руковод- роприятий по оказанию медицинской
ство по медицинскому обеспечению помощи при ликвидации последствий
войск НАТО» ( «Medical Support Precepts стихийных бедствий и гуманитарных
and Guidance for NATO») [12]. операций. Цели COMEDS включают
Принимая во внимание боевой опыт [13]: улучшение и расширение коор-
НАТО, Комитетом начальников меди- динации, стандартизацию и совмести-
цинских служб (Committee of the Chiefs мость в медицинской сфере между
of Military Medical Services in NATO) раз- странами-членами; улучшение обме-
работан вариант общей концепции ме- на информацией в организационных,
дицинского обеспечения Объединен- оперативных и процедурных аспек-
ных Вооруженных сил НАТО под назва- тах военно-медицинских служб стран
нием «Принципы и политика медицин- НАТО и стран-партнеров. COMEDS со-
ского обеспечения войск НАТО» («NATO гласовывает свою деятельность с дру-
Medical Support Principles and Policies»), гими структурами (органами) НАТО в
области медицины, в том числе Управ- тов оказания медицинской помощи как
лением стандартизации НАТО, Объ- можно более приближенных к требо-
единенным медицинским комитетом, ваниям мирного времени.
Медицинским советом командований 3. Сохранение здоровья и предупреж-
НАТО. Также создана специальная ру- дение болезней. Планирование меди-
ководящая группа по предотвращению цинского обеспечения должно вклю-
последствий использования оружия чать меры по предотвращению возник-
массового уничтожения (в связи с угро- новения болезней и предупреждение
зами со стороны биологического ору- других угроз здоровью, как ключевой
жия). фактор поддержания боевой готовно-
С целью оказания помощи выполне- сти личного состава.
ния своих задач, COMEDS имеет в своей 4. Обеспечение спектра медицинской
структуре ряд рабочих групп по следу- помощи. Медицинское обслуживание
ющим вопросам: военно-медицинской основано на прогрессивной основе:
структуры, операций и процедур, во- от профилактической медицины, неот-
енной профилактической медицины, ложной (первой) медицинской помо-
неотложной медицинской помощи, во- щи, реанимационных мероприятий и
енной психиатрии, стоматологических стабилизации жизненно важных функ-
услуг, медицинской техники и военной ций до эвакуации и специализирован-
фармации, гигиене питания, пищевых ной помощи.
технологий и ветеринарной медицины, 5. Непрерывность медицинской по-
медицинской подготовки, управления мощи. Пациентам должна оказывать-
медицинской информацией [14]. ся медицинская помощь по принципу
Рассмотрим общие принципы меди- непрерывности, существенности, про-
цинского обеспечения НАТО [14]: грессивности. Медицинская помощь и
1. Соответствие гуманитарным кон- лечение также должны быть доступны-
венциям. Медицинская деятельность ми и во время эвакуации.
должна осуществляться в соответствии Приведем основные оперативные
с положениями, заложенными в Гааг- принципы [14]:
ской и Женевской конвенциях. При 1. Полномочия. Медицинские ресур-
обстоятельствах, когда по каким-то сы, предоставляемые странами-члена-
причинам положения вышеупомяну- ми НАТО, являются составной частью
тых конвенций невозможно соблюсти, сил НАТО. При нормальных обстоя-
нужно придерживаться обязательного тельствах страны должны применять
правила − ко всем раненым и больным собственные силы для оказания меди-
следует относиться без предубежде- цинской помощи и лечения. Подразде-
ния, с учетом их клинических потреб- ления и формирования медицинской
ностей и имеющихся медицинских ре- службы должны разворачиваться со
сурсов. своей медицинской структурой в стро-
2. Стандартизация медицинского гом соответствии с ожидаемым приме-
обеспечения. Стандарты медицинского нением. Медицинские подразделения
обеспечения сил НАТО должны соот- могут иметь собственную конфигура-
ветствовать стандартам, которые при- цию либо усиливаться другими модуль-
емлемы для всех стран-участниц. Не- ными подразделениями. Стандарты
смотря на характер миссии, главной медицинского обслуживания должны
задачей военной системы здравоохра- максимально приближаться к стандар-
нения является обеспечение стандар- там мирного времени. Для этого может
привлекаться персонал и/или обору- стичь максимально возможной стан-

дование из других подразделений. Во дартизации (совместимость, способ-
время наращивания медицинских под- ность взаимодействовать, взаимозаме-
разделений, особое внимание следует няемость).
уделять соблюдению профессиональ- 8. Медицинская связь. Должна быть
ных стандартов обучения. установлена эффективная система свя-
2. Ответственность. Страны-члены зи между национальными континген-
сохраняют окончательную ответствен- тами и медицинскими учреждениями,
ность за медицинское обеспечение пунктов контроля (управления) эва-
своих частей и подразделений, входя- куацией и медицинским персоналом
щих в состав сил НАТО. НАТО.
3. Планирование. Планирование меди- 9. Управление медицинской инфор-
цинского обеспечения является неотъ- мацией. Эффективное управление ме-
емлемой составной частью планирова- дицинской информацией, особенно в
ния боевых действий. Планирование отношении пациентов, является жиз-
мероприятий должно осуществляться ненным элементом планирования ме-
опытным медицинским персоналом, дицинского обеспечения.
который необходимо обеспечить дан- Важным условием координации во-
ными оперативной медицинской раз- просов медицинского обеспечения
ведки. есть то, что многонациональные кон-
4. Обязательное медицинское обеспе- тингенты должны перевести медицин-
чение. Медицинских ресурсов должно ские принципы, политику и концепцию
быть достаточно для сбора, эвакуации, медицинского обеспечения в их док-
лечения и госпитализации больных, трины, концепции, директивы и проце-
поступающих ежедневно. В концепции дуры по согласованию с другими стра-
развития медицинского обеспечения нами.
следует учитывать факторы военной В настоящее время продолжаются
ситуации, географические, климатиче- подготовительные мероприятия по
ские условия и готовность медицин- адаптации системы обороноспособно-
ских ресурсов. сти Украины к стандартам НАТО. С це-
5. Сохранение национальных струк- лью реализации положений Стратеги-
тур. Национальные медицинские си- ческого оборонного бюллетеня Укра-
стемы здравоохранения и эвакуации ины, введенного в действие Указом
должны быть сохранены в максималь- Президента Украины от 6 июня 2016 №
но возможном варианте. 240 [7], в Министерстве обороны Укра-
6. Переход к состоянию кризисной ины модернизируются существующие
(конфликтной) ситуации. Медицин- системы оборонного планирования
ское обеспечение в чрезвычайных си- путем внедрения процесса планирова-
туациях должно базироваться на систе- ния на основе возможностей, ориенти-
ме военного здравоохранения мирно- рованных на угрозы [6]. Указанный вид
го времени. Медицинская готовность планирования применяется в государ-
и пригодность должны быть на таком ствах-членах НАТО.
уровне, чтобы могли обеспечить плав- Одним из основных требований к
ный переход от мирного времени в по- функциональной группе определена
ложение конфликта или кризиса. «возможность системно адаптировать
7. Медицинская стандартизация. На- проведение быстрой оценки состоя-
циональные контингенты должны до- ния местных, региональных и нацио-
нальных служб в соответствии с запро- Операции НАТО в особых (экстре-

сами принимающей (или атакованной) мальных) условиях способствовали
страны или международной организа- дальнейшему развитию системы ме-
ции с целью поддержки операции (или дицинского обеспечения. Сегодня
чрезвычайных ситуаций); оценка акту- военная медицина войск НАТО − это
ального состояния медицинской служ- использование передовых практик с
бы, а также доступность медицинских целью оптимизации оказания меди-
услуг» [10]. цинской помощи и ухода за ранеными.
Учитывая вышесказанное, актуаль- Базовой основой является фундамен-
ным является также изучение опыта тальная подготовка (планирование).
американской системы организации Это позволяет адаптироваться к вы-
медицинского обеспечения. Амери- зовам, обусловленных количествен-
канская система организации меди- но-качественными характеристиками
цинского обеспечения в чрезвычайных пострадавших, экстремальными усло-
ситуациях носит концептуальный и виями окружающей среды, логистиче-
доктринальный характер [12]. Следует скими ограничениями и реальностью
отметить, что новая оборонная стра- того, что необходимость завершения
тегия США предусматривает перерас- миссии может предшествовать меди-
пределение сил на глобальном уров- цинским потребностям.
не. То есть адаптация органов и систем Одним из важнейших успехов во-
управления НАТО осуществляется за енной медицины стали разработка и
счет общего понятийного аппарата и внедрение «Объединенной системы
принципов оценки необходимых сил и лечения травм» − системы, по которой
средств, используемых в целях реали- каждый раненный в бою солдат име-
зации задач по назначению. ет оптимальные шансы выжить и мак-
С целью организации совместных симальный потенциал восстановить
мероприятий по медицинскому обе- функции. Лозунг системы − «Правиль-
спечению и противодействию угрозам ный пациент, правильное время, пра-
используются: вильное место, правильный уход» [10].
- Совместная союзная доктрина по ме- Объединенная система медицинско-
дицинскому обеспечению (Allied Joint го обеспечения базируется на инфра-
Doctrine for Medical Support Doctrine); структуре «Отдела регистрации». За-
- Доктрина союзного объединенного дача «Объединенной системы лечения
военно-гражданского медицинского травм» заключается в координации ме-
интерфейса (Allied Joint Civil-Military роприятий оказания медицинской по-
Medical Interface Doctrine); мощи при травмах путем постоянного
- Совместная союзная доктрина по совершенствования работы и научно
химической, бактериологической, ра- обоснованных медицинских подходов.
диационной и ядерной защите (Allied Ценность системы лечения травм под-
Joint Doctrine for Chemical, Biological, тверждена разработкой более чем 36
Radiological and Nuclear Defence); клинических рекомендаций, актуаль-
- Концепция медицинской поддержки ных для военных врачей, благодаря
операций по химической, биологиче- чему удалось снизить заболеваемость
ской, радиационной и ядерной защите и летальность после боевых ранений.
(Concept Operations of Medical Support Система лечения травм − это органи-
in Chemical, Biological, Radiological and зованные и скоординированные усилия
Nuclear Environments). на определенной географической терри-
тории, направленные на предоставление - разработка стратегии снижения уров-

полного спектра помощи всем раненым, ня заболеваемости и смертности;
интегрированных в местную систему - стандартизация лечения, а также уча-
здравоохранения. Основная ценность стие в разработке и внедрении клиниче-
системы лечения травм заключается в ских рекомендаций на основе фактиче-
ее способности обеспечить надлежащий ских данных;
уровень помощи раненым пациентам, -улучшение коммуникаций на протяже-
используя имеющиеся ресурсы для до- нии всех этапов оказания помощи по-
стижения лучших результатов лечения. страдавшим.
Текущая модель системы лечения во- Выводы. Таким образом, проведенный
енных травм − это Объединенная систе- анализ составляющих системы медицин-
ма лечения на театре военных действий. ского обеспечения войск НАТО и опыта
Внедрение и совершенствование данной использования войск НАТО в чрезвычай-
модели позволяет значительно снизить ных ситуациях, показал, что данный опыт
показатели смертности вследствие ране- является актуальным для Украины.
ний и повысить уровень восстановления На сегодня для Украины необходимо:
функций. Это подтверждено опытом ее 1. Учет положительного опыта действу-
использования во время операций «Не- ющих систем организации медицинско-
сокрушимая свобода» и «Освобождение го обеспечения подразделений НАТО в
Ирака» [10]. чрезвычайных ситуациях.
Цели Объединенной системы лечения 2. Обоснование принятия единого ка-
[10]: тегориального аппарата, который ста-
- создание и ведение реестра травм для нет методологической основой системы
хранения данных, информирования об оказания медицинской помощи значи-
оказании помощи и результатах лечения; тельным контингентам пострадавших в
- предоставление услуг с полным до- результате чрезвычайных ситуаций во-
ступом к данным реестра; енного и мирного времени.
- предоставление данных для составле- 3. Обеспечить организацию взаимо-
ния отчетов уполномоченным государ- действия между координационными
ственным органам; органами и органами управления в
- предоставление доступа к базе дан- пределах функциональной и территори-
ных ученым, чьи исследования одобре- альной подчиненности при возникнове-
ны комитетом по биоэтике; нии чрезвычайных ситуаций мирного и
- обеспечение электронного реестра военного времени, что является одним
и распространение данных о пациентах из важных условий эффективности и ре-
всем уровням оказания помощи, поддер- зультативности действий по медицин-
живающих долгосрочные медицинские скому обеспечению.
карты; Внедрение в Украине опыта по орга-
- организация и поддержка баз данных низации медицинского обеспечения в
о результатах лечения для анализа кли- чрезвычайных ситуациях НАТО позволит
нических решений и оценки дальнейших приблизить способности государства к
результатов лечения с целью усовершен- международным базовым требованиям.
ствования методов лечения; Евроатлантическая интеграция Украины
- обеспечение Министерства обороны будет способствовать созданию единого
и другие уполномоченные органы своев- медицинского пространства государства и
ременной и достоверной информацией формированию собственной модели реа-
о лечении и его результатах; гирования на чрезвычайные ситуации.
БИБЛИОГРАФИЯ
1. Бадюк М. І. Наукове обґрунтування моделі стандартизації медичного забезпе-
чення Збройних Сил України та оцінка її ефективності / М. І. Бадюк, О. О. Микита,
А. М. Губар//Wschodnioeuropejskie Czasopismo Naukowe (East European Scientific
Journal), 2016, № 7, стр. 37−46.
2. Баровська А. В. Стратегічні комунікації: досвід НАТО//Стратегічні
пріоритети, 2015, № 1(34), стр. 147–152.
3. Білоус М. В., Шматенко О. П., Рижов О. А. Основні аспекти медичного по-
стачання у збройних силах держав−членів НАТО. [Електронный ресурс]. – Режим
доступа : http://pharmed.zsmu.edu.ua/article/viewFile/71119/67987.
4. Воробьев А. И. Меры по совершенствованию медицинской службы армии
США/А. И. Воробьев//Военно-медицинский журнал, 1992, № 7, стр. 67-70
5. Постанова Верховної Ради України «Про Рекомендації парламентських
слухань на тему: «Про військово-медичну доктрину України» 2015. [Электронный
ресурс]. – Режим доступа : http://zakon0.rada.gov.ua.
6. Указ Президента України № 92/2016 «Про рішення Ради національної без-
пеки і оборони України від 4 березня 2016 року «Про Концепцію розвитку сектору
безпеки і оборони України». [Електронный ресурс]. – Режим доступа: http://www.
president.gov.ua.
7. Указ Президента України від 06.06.2016 № 240 «Про рішення Ради
національної безпеки і оборони України від 20 травня 2016 року «Про Стратегічний
оборонний бюлетень України». [Електронный ресурс]. – Режим доступа : http://
www.president.gov.ua/documents/2402016-20137.
8. Цивільно-військове співробітництво за стандартами НАТО: навчальний
посібник. – К. : НУОУ ім. Івана Черняховського, 2015, 87 с.
9. Шекера О. Г. Стратегічний курс медичного забезпечення Збройних Сил
країн НАТО//Національний медичний університет імені О. О. Богомольця, 2012,
стр. 158–164.
10. American College of Surgeons. Resources for Optimal Care of the Injured Pati-
ent, 2006. Chicago, IL: ACS; 2007. – Mode of access: http://usaisr.amedd.army.mil/cpgs.
html.
11. Michael E. O’Hanlon. The Future of Land Warfare (Geopolitics in the 21st Cen-
tury). – Brookings Institution, 2015, 254 стр. ISBN-10 0815726899.
12. National Disaster Medical System. HHS. Retrieved September 11, 2012. Mode
of access : http://www.phe.gov/preparedness/responders/ndms/Pages/default.aspx.
13. NATO. COMEDS. Mode of access : http://www.nato.int/cps/ru/natohq/to-
pics_49168.htm.
14. North Atlantic Treaty Organization. Bi-SC Capability Codes and Capability Sta-
tements. NATO Unclassified. Virginia. United States of America, January 2016, 399 стр.
ISBN-23551-2490.

E-mail: tp.avramenko@gmail.com
I nstruirea funcţionarilor publici:

strategii şi tehnologii noi
Instruirea funcţionarilor
Administrarea publici:
publică: teorie strategii şi tehnologii noi
şi practică 103
Studiul bibliografic în teza de doctor: aspecte

metodologice
The bibliographic study in the doctoral thesis:

Methodological aspects
CZU 001.8:378.22
Silvia DULSCHI,
doctor, conferențiar universitar,
SUMMARY
The purpose of the article is to support and develop the scientific creativity of researchers, to
increase the quality and efficiency of the research.
The message underlines the importance of knowing and analyzing the research degree of
the problem in the doctoral thesis, in order for the PhD candidate to demonstrate its own contri-
bution to the development of the research.
Keywords: research, citations, references, degree research, bibliography guide drafting bib-
liographic sources.
REZUMAT
Scopul articolului este de a susţine şi a dezvolta creativitatea ştiinţifică a cercetătorilor,
a spori nivelul de calitate şi eficienţă al cercetărilor realizate. Mesajul subliniază importanța
cunoașterii și analizei gradului de cercetare a problemei în teza de doctorat, pentru ca docto-
randul să demonstreze propria contribuţie la dezvoltarea cercetării.
Cuvinte-cheie: cercetare, citare, referințe bibliografice, grad de cercetare, bibliografie, ghid
de redactare, surse bibliografice.
Academia de Administrare Publică este o activităţilor şi a imaginii Academiei. Contribu-

instituţie de învăţământ superior care înscrie ţia doctoranzilor se realizează îndeosebi prin
în obiectivele sale majore creşterea standar- conţinutul inovativ al cercetării şi prin aportul
delor de calitate în formarea pentru cercetare lor la îmbogăţirea cunoaşterii, dar şi prin felul
prin doctorat şi, implicit, în cercetarea ştiinţifi- în care sunt structurate şi prezentate produse-
că doctorală. În acest context, Academia susţi- le cercetării (publicaţiile ştiinţifice, comunică-
ne crearea unui climat competitiv şi transpa- rile în cadrul unor manifestări ştiinţifice etc.).
rent, prin care realizările performante ale stu- Între aceste modalităţi de diseminare, cel mai
denţilor la doctorat să fie puse în valoare, con- important produs al cercetării ştiinţifice doc-
tribuind prin aceasta la apropierea de nivelul torale îl reprezintă teza de doctorat.
instituţiilor academice europene şi la sporirea Teza este o lucrare destinată atestării unor
vizibilităţii Academiei. Cercetarea doctorală competenţe, în primul rând, de cercetător, o
trebuie privită ca o componentă importantă a lucrare substanţială, care prezintă date origi-
nale în scopul susţinerii unei anumite supoziţii pe care le implică dezvoltarea acesteia. Fieca-
sau ipoteze. Nucleul ei îl constituie o metodă re aspect este asimilat unei axe a cunoaşterii,
de gândire critică şi de analiză a datelor, un pe care au lucrat sau ar fi trebuit să lucreze şi
document în care fiecare afirmaţie este fie alţi cercetători. Trebuie să precizăm clar ce re-
susţinută de referirile (citările) din literatura de ţinem din rezultatele acestora pentru a subli-
specialitate, fie argumentată de probe practi- nia rezultatele relevante, metodele folosite şi
ce, originale. a motiva demersul nostru. Doar în felul aces-
Fiecare şcoală doctorală, în vederea stan- ta rezultă contribuţia noastră, adică valoarea
dardizării instituţionale şi pe baza conlucrării adăugată prin teză. O teză fără analiza gra-
cu alte şcoli doctorale din ţară, elaborează un dului de cercetare ridică semne de întrebare.
ghid orientativ de redactare a tezei de docto- Cercetarea nu este credibilă.
rat pe domenii de specializare, precizând ele- Stadiul actual al cercetării reprezintă o sin-
mente precum: structura formală a tezei, nu- teză a literaturii de specialitate din domeniul
mărul minim de pagini, trimiterile la referinţe temei studiate. Autorul trebuie să realizeze o
bibliografice, cerinţe formale de tehnoredac- prezentare critică a rezultatelor studiilor din
tare etc. Ghidul de redactare a tezei de doc- literatura științifică privind subiectul tezei
torat face parte integrantă din regulamentul de doctorat și să expună principalele punc-
propriu al şcolii doctorale privind organizarea te de vedere/abordări/teorii ale unor autori
şi desfăşurarea studiilor superioare de docto- consacrați sau lucrări consacrate în domeniul
rat. cercetat. Doctorandul trebuie să dovedească
În contextul elaborării ghidului de redacta- că stăpânește temeinic literatura științifică
re a tezelor de doctorat în cadrul Școlii doc- privind tema sa de doctorat. Se recomandă
torale în științe administrative, ne-am propus excluderea din lista de referințe a articolelor
să oferim doctoranzilor noştri unele recoman- din publicațiile neacademice, cum ar fi ziarele
dări metodologice simple privind principiile și revistele de popularizare. Sunt credibile nu-
generale de prezentare a stadiului actual al mai articolele indexate în baze de date; arti-
cunoaşterii (problemei) cercetate în lucrare. colele din reviste neindexate şi cărţile din edi-
Aceste recomandări vin în sprijinul realizării turile locale sunt catalogate ca discutabile. În
unei lucrări care să-l reprezinte pe autor, dar general, publicaţiile neindexate de pe internet
care să fie, în acelaşi timp, reprezentativ pen- nu sunt admise, întrucât nu au fost validate
tru instituția în care acesta s-a format ca doc- oficial. Totodată, vedem că ele sunt admise de
tor în ştiinţe şi cercetător. CNAA sub forma: site, autor, titlu, data consul-
Stadiul actual al cercetării poate fi prezen- tării site-ului. Ar trebui să cităm numai lucrări
tat sub formă de capitol sau în cadrul unui pe care le-am consultat personal şi pe care
capitol distinct și/sau în cadrul fiecărui capi- avem de ce să le cităm. Indicarea bibliografiei
tol. Prezentarea trebuie să se refere la toate se face respectând standardele internaţionale
studiile relevante pentru problema studia- specifice scrierii cărţilor din domeniu. De re-
tă. Pentru identificarea referințelor relevan- gulă, lucrările se bazează în ordine alfabetică
te se recomandă utilizarea bazelor de date sau în ordinea citării.
internaționale, cum ar fi Thomson Reuters Literatura de specialitate trebuie rezumată
Web of Science (ISI Web of Knowledge), JStor, cu propriile cuvinte, cu evidențierea corectă și
ProQuest, Science Direct etc. Rolul capitolului/ clară a concluziilor și afirmațiilor autorului ci-
subcapitolului consacrat gradului de cerceta- tat. Dacă un autor citează un alt autor, iar doc-
re a problemei este de a încadra tema tezei în torandul dorește să utilizeze acest citat, atunci
stadiul actual al cunoaşterii şi de a permite să trebuie să analizeze sursa inițială pentru a cita
se evalueze contribuţia asociată tezei. Nu este articolul original. Dacă nu poate analiza sursa
vorba despre un istoric al domeniului. Se plea- originală a citatului (de exemplu, pentru că
că de la tema tezei şi se precizează aspectele aceasta a fost scrisă în alta limbă), doctoran-
Instruirea funcţionarilor
Administrarea publici:
publică: teorie strategii şi tehnologii noi
şi practică 105
dul va indica în teză citarea intermediară a de referință la tema tezei;

articolului. În acest caz, trebuie să se facă re- - studierea lucrărilor selectate;
ferire atât la articolul original, cât și la articolul - evaluarea critica a bibliografiei selectate.
în care acest citat apare. Schema generală a Informațiile cele mai recente privind sta-
secțiunilor pentru trecerea în revistă a litera- diul cunoașterii în domeniul temei tezei pot
turii de specialitate trebuie să cuprindă: fi găsite în revistele științifice de specialitate.
- introducerea în tematica acoperită în lite- Surse importante de documentare sunt și ba-
ratura de specialitate; zele de date, una dintre ele, accesibilă la AAP,
- fundamentele teoretice ale tematicii din fiind EBSCO PUBLISHING, care cuprinde 8000
literatura de specialitate; de reviste economice, inclusiv Harvard Busi-
- examinarea cercetărilor precedente care ness Review, California Management Review,
sunt relevante pentru fiecare dintre aspectele Administrative Science Quarterly, Academy of
proiectului de cercetare doctorală; Management Journal, Academy of Manage-
- necesitatea unei cercetări suplimentare, ment Review, Journal of Management Studies,
în care aspecte ale problematicii cercetării li- Journal of Marketing Management, Journal of
teratura de specialitate este deficitară; Marketing Research, Journal of International
- identificarea literaturii de specialitate Marketing etc.
care va fi dezvoltată prin teza de doctorat. Bibliografia selectată din totalitatea surse-
Rațiunea de a fi a unei teze de docto- lor fiind foarte variată, devine necesară alege-
rat este aportul de originalitate față de ceea rea surselor celor mai utile pentru investigația
ce s-a descoperit și apare deja în literatura efectuată. Ca urmare, de la faza de căutare a
științifică de specialitate. De aceea, stadiul ac- surselor bibliografice se trece la cea de analiză
tual al cunoașterii constituie argumentul prin- critică a surselor selectate. Conținutul fiecărei
cipal în construcția tezei pentru demonstrarea surse bibliografice se cere a fi fixat sub forma
originalității cercetării doctorale. Totalitatea unei adnotări bibliografice care, în câteva fra-
surselor bibliografice, utilizate în cadrul cerce- ze, va reflecta esența lui. Adnotarea ajută la
tării, se structurează în trei categorii: primare, formarea unei viziuni generale asupra sursei
secundare și terțiare. selectate, regruparea materialului în ordine
Sursele primare sunt cele în care informațiile logica și găsirea rapidă a informației necesare.
au fost publicate pentru prima dată (rapoarte Ulterior, se trece la rezumarea documentară
științifice ale ministerelor sau ale unor entități, a celor mai semnificative surse în domeniul
date statistice, documente guvernamentale temei tezei. Rezumatul reprezintă o versiune
etc.). Sursele secundare sunt cele care oferă condensată, dar exactă a textului studiat. El
informații din sursele primare (ziare, reviste, permite păstrarea ordinii expunerii ideilor, cu
manuale, monografii, tratate științifice). Sur- reformularea lor prin cuvinte proprii. Excepție
sele terțiare sunt destinate identificării surse- fac cuvintele-cheie și formulările cele mai im-
lor primare și secundare sau familiarizării cu portante, care nu ar fi cazul să fie înlocuite cu
conținutul succint al acestora (indicii biblio- sinonime mai puțin semnificative.
grafici, sintezele de referate, enciclopediile și Una dintre calitățile esențiale ale cercetă-
dicționarele). Documentarea bibliografică în- torului este capacitatea sa de a aprecia cali-
cepe cu consultarea surselor terțiare, ulterior tatea surselor selectate. Valoarea surselor se-
se trece la cele secundare și se finalizează cu lectate trebuie apreciată în funcție de obiec-
cele primare. Pentru ca documentarea biblio- tivele cercetării efectuate și de a răspunde la
grafică să se transforme într-un proces eficient întrebările: în ce măsură sursa bibliografică
de sistematizare a cunoștințelor existente în corespunde temei tezei, pe cât de recentă și
domeniu, se propune următoarea succesiune reprezentativă este, sursa bibliografică confir-
a acțiunilor de cercetare: mă sau infirmă propria ipoteză de cercetare.
- identificarea celor mai importante lucrări La fel de important este și aspectul cantitativ
al surselor bibliografice analizate. Este, practic, b) aprecierea parților forte și slabe ale
imposibilă analiza tuturor publicațiilor exis- investigațiilor efectuate și identificarea pro-
tente la tematica tezei, deoarece, în acest caz, blemelor care urmează a fi cercetate și a ide-
va deveni deficitar timpul destinat elaborării ilor care urmează a fi dezvoltate;
sintezei bibliografice și cercetării propriu-zise. c) demarcarea deosebirii dintre cercetările
Totodată, este foarte important ca documen- deja efectuate și cele ce urmează a fi efectuate
tarea bibliografică să cuprindă lucrările de de către doctorand.
referință din domeniul studiat. În practica mondială de cercetare, sinteza
Documentarea bibliografică finalizează cu bibliografică se prezintă sub forma primului
elaborarea sintezei bibliografice, care cuprin- capitol al tezei de doctorat. Ea permite iden-
de următoarele momente: tificarea problemei de cercetare și lansarea
a) determinarea contribuțiilor teoretice ale ipotezei de lucru.
celor mai de vază cercetători în domeniu;
BIBLIOGRAFIE
1. S. D. Boboacă. Studiul bibliographic. Scopul și obiectivele cercetării, 2009.
2. Recomandări pentru întocmirea lucrării de finalizare a studiilor. Disponibil: http://
fmvb.ro/social/wp-content/uploads/2012/12/Recomand_intocmirea_lucrarii_de_di-
plom_2013.pdf
3. Ghid de elaborare a tezei de doctorat. Disponibil: http://doctorat.ase.ro/Media/Defa-
ult/Documente/Ghid_teza_doctorat.pdf
4. Ghid de redactare şi prezentare a tezei de doctorat. Disponibil: http://www.umfiasi.
ro/ScoalaDoctorala/Documents/Anexa_1_ghid_teza_doctorat.pdf
5. Ghid pentru redactarea tezei de doctorat. Disponibil: http://hiphi.ubbcluj.ro/Public/
File/Scoli_doctorale/Ghid_redactare_teza-de-doctorat.pdf
6. Ghid de redactare a tezei de doctorat. Disponibil: http://www.uat.ro/fileadmin/user_
upload/pdf/Teze_de_doctorat/Ghid_redactare_a_tezei_de_doctorat_13.pdf
7. Reguli privind structura si redactarea tezei de doctorat. Disponibil: http://www.utm.
ro/wp-content/uploads/2013/05/reguli_privind_redactarea_tezei_de_doctorat_domeniul_
drept.pdf
8. Ghid metodologic pentru elaborarea lucrărilor de licență și disertație. Disponibil:
http://www.ftcub.ro/documente/GHID-METODOLOGIC-INTOCMIRE-LICENTA-DISERTATIE.pdf

E-mail: silvia_moldovan@mail.ru
Relaţii internaţionale
Administrarea şiteorie
publică: integrare europeană
şi practică 107
R elaţii internaţionale
şi integrare europeană
Relația dintre guvern și diasporă
Relationship between government

and diaspora
CZU 327.58:354(478) = 111
Rodica RUSU,
doctor, conferențiar universitar,
SUMMARY
Diaspora’s contributions and potential contributions to the development of their homelan-
ds are increasingly recognized by beneficiary communities, homeland governments. Although
the diaspora disposes of a large organizational resources the main role is played by the home-
land government and its policies towards diaspora. There is a strong connection between the
quality of government and migration, and the diaspora, the impact of the last tend to be seen
particularly through remittances, the political impact is neglected. By developing strong part-
nerships with government and private sector in the home country, the diaspora’s efforts can
maximize the potential welfare.
Keywords: diaspora, government, migration, country of origin, coun-
try of destination, cooperation, remittances, migration governance.
REZUMAT
Contribuțiile diasporei și contribuțiile potențiale la dezvoltarea țărilor lor de origine sunt recu-
noscute din ce în ce mai mult de către comunitățile beneficiare, guvernele țărilor de origine. Deși
diaspora dispune de mari resurse organizaționale, rolul principal îl joacă guvernul național și poli-
ticile acestuia față de diasporă. Există o legătură puternică între calitatea guvernării și migrațiune
și diasporă, impactul ultimei fiind văzut, mai ales, prin remitențe, impactul politic fiind neglijat. Prin
dezvoltarea de parteneriate puternice cu guvernul și sectorul privat din țara de origine, eforturile
diasporei pot maximaliza potențialul bunăstării generale.
Cuvinte-cheie: diasporă, guvern, migrație, țară de origine, țară de destinație, cooperare,
remitențe, guvernanța migrației.
Over the past two decades, Moldova countries are Italy and Russian Federation,
experienced increased emigration flows Germany, United States, Canada and Israel.
(especially among young people) repre- Moldova is also a destination for migrants
senting around a quarter of the workforce, from Russia, Ukraine, Armenia and Azerbai-
and it is estimated that between 340,000 jan, among others.
and 1million Moldovan citizens are now The definition of diaspora includes tem-
working abroad [3], the main destination porary and permanent migrants and is
şi practică 109
adapted from G. Sheffer’s classic work on face the dual challenge of integration into
modern diasporas, defined as “ethnic mi- host communities and maintaining strong
nority groups of migrant origins residing personal and cultural ties with their fami-
and acting in host countries but maintain- lies and homeland. Countries of origin face
ing strong sentimental and material links the dual challenge of how to address issues
with their countries of origin - their home- such as brain drain and separated families,
lands” [11, p. 3]. Diaspora population may but also realize the full potential of financial
consist of people living permanently in the remittances, business ties and other ben-
country of origin or country of destination, efits of expatriate communities. Diasporas
and migrants who work abroad temporary, and home countries alike are realizing that
people who hold double citizenship, eth- both can benefit in important ways from
nic diaspora, citizens of the host country or strong partnerships addressing areas of
second-generation groups. In the contem- mutual concern, ranging from identity in
porary context, with the acceleration in in- the diaspora to development of the home-
ternational mobility, the term diaspora has land [8, p. 73-84].
been used more broadly to encompass ex- Diaspora engagement is a growing trend
patriate populations who are living outside and many governments, international or-
of their home countries or contemporary ganizations and policy makers are increas-
diaspora linked with issues of transnational- ingly focusing on the role of diaspora in
ism and globalization. Ethnic diaspora com- development strategies for the homelands.
munities are now recognized by scholars as Such policies are predominantly critical to
“inevitable” and “endemic” features of the small countries as Republic of Moldova,
international system [7, p. 103-110]. that have suffered high rates of emigration.
The national Strategy “Diaspora 2025”, Attention to economic remittances and
define “diaspora” as “the citizens of the Re- brain drain has overshadowed the growing
public of Moldova settled temporarily or impact of diasporas related to social and
permanently abroad, the persons originat- political contributions. According World
ing from the Republic of Moldova and their Bank data, Republic of Moldova is the fifth
descendants, as well as the communities country in the world among 10 remittance
established by them” [15, p. 44]. recipients in 2014 (percentage of GDP): Ta-
Diasporas are intergenerational phe- jikistan (41.7 percent), the Kyrgyz Republic
nomena. They encompass not only the first, (30.3 percent), Nepal (29.2 percent), Tonga
migrating generation but also their children (27.9 percent), Moldova (26.2 percent), Li-
as well. Individuals belong to a diaspora as beria (24.6 percent), Bermuda (23.1 per-
long they identify with that ethnic commu- cent), Haiti (22.7 percent), Comoros (20.2
nity. Members of diasporas hold multiple percent), The Gambia (20.0 percent) [4, p.
identities, reflecting their occupational, po- 21].
litical, ideological and cultural backgrounds, The Global Commission on International
interests and loyalties. Each diaspora has a Migration [12, p. 3] highlights three Cs with
unique set of needs and capabilities based respect to migration policy: coherence, co-
on its historical experience and the present operation and capacity. Institutional capac-
realities of its countries of origin and desti- ity assesses countries’ institutional frame-
nation. works, the existence of migration strategies,
The phenomenon of diaspora poses the existence of inward and outward migra-
challenges but also offers potential ben- tion governance legislation, and data avail-
efits to communities in both the homeland ability and transparency [3, p.15]. According
and the diaspora. Diaspora communities 2016 Migration Governance Index, [3], Mol-
dova has a developed institutional capacity. Chancellery. The main laws regulating mi-
There are several institutions concerning gration processes are the Law on Labor Mi-
Table 1 Key findings on migration governance
Source: Measuring well-governed migration. The 2016 Migration Governance Index.

The Economist Intelligence Unit. London, 2016. Available online at: https://publications.
iom.int/system/files/pdf/migration_governance_index_2016.pdf, p. 19.
migration: Moldovan Ministry of Informa- gration (2008), Law on Asylum (2008), La-
tion Technology and Communications is in won Integration of Foreigners in the Repub-
charge of issues associated with emigration lic of Moldova (2011). But the first national
and departure for permanent residence document mainstreaming migration and
abroad. Non-governmental organizations, development into the national policy docu-
both local and foreign ones, are involved ments is the National Development Strategy
along with national institutions in render- “Moldova 2020” [14]. The Activity Program
ing intermediary services in emigration of the Government (2015-2018), approved
to Canada and other countries; in attract- via the Parliament Decision No. 161 dated
ing and organizing temporary migration July 30, 2015, contains a chapter dedicated
for Moldovan citizens, especially students. to diaspora, with 16 priority activity areas,
The Ministry of Labor, Social Protection and while the Activity Program of the Govern-
Family and National Agency of Workforce ment “European Integration: Freedom, De-
Employment oversee issues associated with mocracy, Wellbeing” (2013-2014) included
temporary labor emigration. The manage- for the first time the diaspora area from the
ment of various aspects of migration is en- perspective of social, economic and cultur-
trusted to the Ministry of Interior (Bureau of al development of the country, developing
Migration and Asylum), Ministry of Foreign an ample state policy for diaspora support.
Affairs and European Integration, Ministry The mainstreaming of diaspora, migration
of Labor, Social Protection and Family etc.). and development into the national policies
In order to improve the quality of man- is a complex process, involving ministries,
agement, was created in 2012 the Bureau central public authorities, and institutions.
for Diaspora Relations under the State The National Strategy “Diaspora-2025” is
şi practică 111
focused on developing the relations with This matter because the greater the propor-
diaspora members, promoting and observ- tion of the population that is educated, the
ing the rights of the citizens of the country, stronger the pressure for democracy.
regardless of their place of residence [15]. The recent researches discovered that it
The National Strategy on Migration and matters where migrants have gained their
Asylum (2011-2020), and The Strategy Dias- exposure to foreign political norms. The bet-
pora 2025 and the Action Plan for its imple- ter governed and more democratic the host
mentation during 2016-2018 are designed society is, the more significant the transfer
to increase the cooperation between the of the norms of democracy: Germany and
Government, local public authorities, civil the United States are better seedbeds than
society in the country, and diaspora, by en- Russia and Turkey.
hancing and extending the transversal ap- Immigrants neither wholly accept their
proach to diaspora, migration, and develop- host country culture nor automatically
ment, as well as by diaspora’s engagement embrace their homeland culture to the
and collaboration for the development of exclusion of other influences. Many dias-
the Republic of Moldova [9, p. 133-136]. pora members may come to share civic and
Despite the fact that the institutional other values of the host country, learned
capacity is considered to be developed, the through exposure and/or social pressure,
state failed to ensure the right to vote for or consciously sought (sometimes through
Moldovan diaspora during the last parlia- elective migration). US-based diasporas are
mentarian elections (2014) and presidential believed to embrace US values of plural-
elections from 2016. After the elections, the ism, democracy, and human rights. Based
insufficient mechanisms for out-of-country on the integrationist pluralist model, it is
voting and clear criteria for number of poll- anticipated that such diasporas “prefer, ex-
ing stations and quantity of ballots were press, and adhere to the same democratic
observed. This situation can be approached values when allowed to flourish and attain
as the fact as many of the governments of the best that is in them”; and they are ex-
countries of origin seems to be threatened pected to “extend to others the same rights
by their diasporas. After all, a key reason they themselves claim” [10, p. 26].
that some countries remain very poor is Although many Moldovans living
that they have not developed functioning abroad still harbor a strong desire to return
democratic institutions, including account- to Moldova, their long stay in countries like
ability to electorates, respect for the rights United States have inadvertently generated
of minorities and individuals, the rule of new social realities that have reshaped their
law, and checks and balances on arbitrary social and economic aspirations. Many of
power. Many polities that have the superfi- them have started families and made sig-
cial trappings of a proper democracy, such nificant investments in the United States,
as contested elections and political parties, raising children who have never seen – or
are in fact a sham. As a result, these coun- barely remember – Moldova. While many
tries continue to be misgoverned. Once liv- sincerely want to invest in their homeland
ing in high-income host countries, migrants and assist in the recovery of their commu-
are witnesses of what decent governance nities most remain understandably wary
looks like, they know that their countries about the future political stability and are
of origin lack it, and they want to pressure concerned about rampant corruption and
for change. Although migration builds a the woeful economic and living conditions
diaspora that brings external pressure, it they would confront if they did return to
may drain the stock of educated people. Moldova. Moldovans in the United States
are keenly aware of how their homeland’s “cash cows” of the government, to be used
precarious health and education environ- in the party goals of power or opposition [6,
ment could affect the life chances of their p.163].
children and families. There is an interdependence between
Brain drain could be approach in a migration and the government, while mi-
positive manner, as few key people come gration may affect the quality of govern-
back, having gained vital experience while ance, the quality of governance most surely
abroad. The Bureau for relations with Dias- affects migration. A badly governed coun-
pora in cooperation with Organization for try is likely to experience a lot of emigration
Migration in Moldova launched Diaspora representing a push factor: people vote
Engagement Hub – a program which in- with their feet expressing the distrust to-
clude some initiatives – one of them - pro- wards the government. Compounding the
fessional return for diaspora professional potential for confusion, many characteris-
and highly-skilled migrants, encouraging tics of a society are liable to affect both mi-
the transfer of human capital and profes- gration and governance. A country is poor
sional experience oriented towards the aca- as the brain drain occurs, and to govern be-
demic, social and economic development comes more difficult. Is migration causing
of the Republic of Moldova, via short-term governance to deteriorate, is bad govern-
professional returns (2 weeks – 2 months) ance driving people out, or is poverty caus-
[2]. Although skilled Moldovans are keen ing both? Unfortunately, so many factors
to help in the development of their home could potentially influence governance that
country, there are several necessary deter- in practice this approach has not yet gener-
minants: information about institutional ated convincing solutions.
initiatives, political stability, improved so- A form of dialog between the Moldovan
cio-economic prospects and an adequate Government and diaspora is established
infrastructure, a shared vision of the dias- through The Congresses of Diaspora. Last
pora role, as well as specific instruments for year it was organized on August 19-21 and
engagement. The important thing is that a was marked by often criticism from the
suitable environment to validate the knowl- behalf of the Moldovan diaspora to the
edge and resources transferred within the Government, who didn’t take any actions
local socio-economic context needs to be to facilitate their returning or their invest-
secured, and this should include political ment back in Moldova. The perception of
stability and governability [13]. Again, this the Moldovans from abroad is that they are
stress the relationship between the quality mainly used for electoral purposes and as
of governance and the diaspora. money pumps for the economy. The partici-
As a result, the associations of migrants pants were enraged that the Prime-Minister
are quite active, especially in dealing with Pavel Filip left the Diaspora Congress after
philanthropic goals at the local level of mi- the introductory stage, thus ignoring the
grant settlements. Their activities are often voices of hundreds of Moldovans. One of
organized without the involvement of the the participants from the USA, Elena Draga-
Moldovan authorities. If the activity is co- lin, emphasized on the political side of the
ordinated, it does not get much publicity. Diaspora Bureau and that it intends to use
Basically, it is reflected at the local level, on diaspora for promoting the ruling Demo-
the websites of the migrants’ organizations. cratic Party [5]. This fact denotes a defec-
Organizations of migrants often seek to tive relationship and misunderstanding be-
distance themselves from the government tween the Government and Diaspora.
agencies because they do not want to be However, not all diaspora activity, may
şi practică 113
be directed to the homeland, and not all towards the establishment of a representa-
migrants mobilize based on a homeland tive democracy, as it is in the Western coun-
identity (or even consider themselves to tries…. the US is the best example … be-
be a part of a diaspora). Diaspora groups cause this system has shown for hundreds
and members may be more or less inclined of years in America that it works best and
to concern themselves with quality of life makes the division of power in the state
and policies vis-à-vis their home countries. more balanced” [16].
Organizational resources affect the abil- Conclusions. The Diaspora represents a
ity to mobilize for political action and for huge resource for homeland encompass-
independent development activities, such ing economic, social, political development
as hometown associations, and the ability potential which can be explored for mutual
to access host country and international benefit. Migration has both favorable ef-
decision-making structures [10]. The im- fects on governance and adverse effects, so
portance of organizational resources also a reliable estimate of the net effect would
depends on the size and diversity of the be decisive for an overall assessment of the
diaspora community. The most commonly impact of migration on countries of origin.
identified factor necessary for effective mo- While migration may affect the quality of
bilization is the creation of a sense of soli- governance, the quality of governance
darity and community identity [10]. most surely affects migration. Establishing
We consider that Moldovan diaspora a well-developed legal (and institutional)
process of consolidation is influenced par- framework for diaspora is not sufficient.
ticularly by political events and elections or- The government should be interested more
ganized in home country. After such events in benefiting and accepting diaspora’s po-
were created initiatives groups like “Adoptă litical remittances showing a real interest in
un vot”, pretending to have 100,000 mem- cooperation.
bers and which had organized in March Concerning electoral process, the gov-
2017 in Venice, Italy a diaspora offline ex- ernment must decide about locations for
pressing their disagreement toward the polling stations abroad in a transparent
change of the electoral system, switching manner and well in advance of an election.
to uninominal / mixed voting system [1]. Also, could be considered other voting op-
Not entire diaspora supports this initia- tions like e-vote in order to ensure the mi-
tive, for example Vlad Spânu, the president grants’ right to vote. This fact will express
of the foundation Moldova in Washington the jointly objective to develop the home-
considers that “the uninominal vote is an land country.
important step for the Republic of Moldova
BIBLIOGRAFIE
1. Diaspora offline Declaration. Available online at: http://offlineauv.info/wp-content/up-
loads/2017/01/Declaratia-offlineauv_EN.pdf visited on
2. Diaspora Engagement Hub. Available online at: https://gfmd.org/pfp/ppd/2644
3. Measuring well-governed migration. The 2016 Migration Governance Index. The Economist
Intelligence Unit. London, 2016. Available online at: https://publications.iom.int/system/files/
pdf/migration_governance_index_2016.pdf
4. Migration and remittances. Factbook 2016, 3rd edition, World Bank, 2016, available online
at: https://openknowledge.worldbank.org/bitstream/handle/10986/23743/9781464803192.pdf
5. Moldova Diaspora Congress marked by high criticism of the Government http://www.mol-
dova.org/en/moldova-diaspora-congress-marked-high-criticism-government/
6. Moșneaga V. Republic of Moldova: Diaspora and Diaspora Policy. Slovak Journal of Political
Sciences, Volume 14, 2014, No. 2 pp. 149-172.
7. Rusu R. The impact of Diaspora on political processes in Republic of Moldova În: Admin-
istrarea Publică. Revistă metodico-ştiinţifică trimestrială Nr. 4 (76), octombrie-decembrie. AAP,
Chişinău, 2012, p. 103-110.
8. Rusu R. Diaspora Political Engagement. În: Moldoscopie (probleme de analiză politică),
Chișinău, USM, nr. 2 (LXIX), 2015, p. 73-84.
9. Rusu R. Cadrul naţional instituţional şi legislativ privind diaspora. În: Materialele Conferinţei
ştiinţifico-practice internaţionale „Teoria şi practica administrării publice”. Chişinău, 20 mai 2016.
AAP, p. 133-136.
10. Shain Yossi Marketing the American Creed Abroad: Diasporas in the US and Their Home-
lands. Cambridge, UK: University Press, 1999.
11. Sheffer G. A New Field of Study: Modern Diasporas in International Politics. In: Sheffer, G.
ed. Modern Diasporas in International Politics, London: Croom Helm. 1986. p. 1-15.
12. Summary of the report The Global Commission on International Migration, 2005 Available
online at: http://www.un.org/esa/population/meetings/fourthcoord2005/P09_GCIM.pdf
13. Tejada G., Varzari V., Porcescu S. Scientific diasporas, transnationalism and home-country
development: evidence from a study of skilled Moldovans abroad. În: Southeast European and
Black Sea Studies, Volume 13, 2013. Available online at: http://www.tandfonline.com/doi/full/10.
1080/14683857.2013.789674.
14. The National Development Strategy “Moldova 2020” Available online at: http://www.scp-
clearinghouse.org/sites/default/files/national_development_strategy_22moldova_202022.pdf
15. The national Strategy “Diaspora 2025”. Available online at: http://brd.gov.md/sites/default/
files/sn_diaspora_2025_web.pdf
16. Vlad Spânu: „Atât guvernanţii, politicienii, cât şi populaţia ar trebui să se uite la practicile
internaţionale pozitive, bune”. Disponibil: http://www.europalibera.org/a/votul-uninominal-vlad-
spanu-interviu/28453432.html

E-mail: rusu_rodika@mail.ru
şi practică 115
Creșterea competitivității naționale.

Metodologia formării inovatorilor
The increasing of national competitiveness.

The methodology of training the innovators
CZU 001.895:371.38
Alexandru GRIBINCEA,
doctor habilitat în științe economice, profesor universitar,
Universitatea Liberă Internațională din Moldova
Hoda SALAME,
doctorand,
Universitatea Liberă Internațională din Moldova, Israel
SUMMARY
According to the dictionary, an innovator is someone who performs and introduces something
new in a field; person who brings an innovation in the production sector, resulting in improved
quality and quantity of the work. Often innovator is a highly-qualified specialist, able to generate
innovative offers in some areas having a positive impact. The author refers to multiple information
and knowledge from different fields and applied sciences such as mathematics, physics, biology,
chemistry, philosophy, economics, political science and law in the elaboration of innovative offers.
According to these requirements, the innovator must have knowledge in these fields of science and
practice. The aim of the research is to reveal some elements in the development and implementa-
tion of innovations as knowledge in various fields of science and technology, physics, chemistry,
biology, and other fields necessary for innovators.
Keywords: innovative, incentives, knowledge, promotion, training, scientists, engineers.
REZUMAT
Inovatorul, conform dicționarelor, este o persoană care realizează și introduce ceva nou într-un
domeniu de activitate; persoană care aduce o inovație într-un sector al producției, având ca rezultat
îmbunătățirea calitativă și cantitativă a muncii. Adesea, inovatorul este un specialist de calificare
înaltă, capabil de a genera oferte inovatoare în unele domenii, având un impact pozitiv. În procesul
elaborării unor oferte inovatoare autorul apelează la multiple informații și cunoștințe din diferite
domenii ale științelor exacte și aplicative, cum ar fi matematica, fizica, biologia, chimia, filosofia,
economia, politologia, dreptul. În virtutea acestor cerințe, inovatorul trebuie să posede cunoștințe
în aceste domenii ale științei și practicii. Scopul cercetării constă în dezvăluirea unor elemente în
procesul elaborării și implementării unor inovații, ca fiind cunoștințe în diverse domenii ale științei și
tehnicii, fizică, chimie, biologie și alte domenii, necesare pentru inovatori.
Cuvinte-cheie: inovator, stimulente, cunoștințe, promovare, formare, savanți, ingineri.
Introducere. Publicată după succesul generate de la toate nivelurile ierarhice și

biografiei lui Steve Jobs, ,,Inovatorii” este nu doar de la nivelul top. De cele mai dese
povestea revelatoare a oamenilor care au ori, angajații nu contribuie esențial la gene-
creat computerul și internetul, o istorie rarea ideilor. Practica arată că ideile perfor-
de referință a revoluției digitale și un ghid mante de anvergură, cu impact apar o dată
indispensabil al modului în care apare la șase ani [13].
inovația. În 2011, revelatoarea biografie a Cercetările autorului arată că econo-
lui Steve Jobs, fondatorul companiei Ap- mia și societatea modernă sunt legate de
ple, scrisă de Walter Isaacson, a devenit un producția industrială mondială, devenind
fenomen global și unul dintre cele mai im- un mijloc de dominare în cel de-al cincilea
presionante best-seller-e de nonficțiune din val tehnologic, fiind chiar și la începutul
istorie. Acum, Isaacson ne spune povestea realizării unor progrese științifice ale celui
oamenilor care au format personalități ca de-al șaselea val.
Jobs și au făcut posibilă era digitală. Dacă Punerea în aplicare efectivă a celui de-
doriți să înțelegeți cum se desfășoară, în al șaselea val tehnologic necesită acces la
mod real, inovația și felul în care colabo- un nivel mult mai avansat de dezvoltare
rarea conduce la creativitate, atunci veți fi tehnologică. Cunoștințele se reînnoiesc
captivați de ,,Inovatorii “[16]. cu repeziciune. Doar o jumătate de secol
Scopul cercetării constă în dezvăluirea în urmă unele dintre caracteristicile sale
unor elemente în procesul elaborării și tehnologice puteau exista doar pe paginile
implementării unor inovații, ca cunoștințe de science-fiction. Îmbunătățirea existentă
în diverse domenii ale științei și tehnicii, și dezvoltarea a numeroase noi domenii
fizică, chimie, biologie și alte domenii, nece- științifice și tehnologice au loc cu o com-
sare pentru inovatori. plexitate tot mai mare grație tehnologiilor
La studiul prezentei teme autorul a uti- tehnice. Acest lucru conduce la o creștere
lizat metoda principiului de segmentare, a costurilor intelectuale și materiale pen-
principiului calității locale, principiului tru cercetarea aplicată și dezvoltarea
scoaterii, cognitivă, de sinteză etc. experimentală [6]. Costurile materiale pen-
Cercetare și analize. Unii conducători tru realizarea unor proiecte specifice, pre-
cred că există o atitudine ierarhică – o în- cum și finalizarea cu succes a acestuia sunt
credere că toate gândurile performante determinate într-o măsură mai mare prin
sunt elaborate la nivelul top al întreprin- calificarea oamenilor care le pun în aplicare.
derii, pe când restul angajaților nu fac nimic Savanții și inginerii participă întotdeau-
deosebit, doar executând ordonanțele na la dezvoltarea și punerea în aplicare a
conducătorilor. Directorii sunt siguri că sunt inovațiilor. În cazul în care proiectul inovator
superiori față de ceilalți subalterni și că-i pot implică crearea de instrumente și echipa-
substitui în toate, firma având un succes mai mente, se adaugă lucrători cu înaltă califi-
înalt. Pentru formarea unui mediu propice care pentru personalul de proiect. Savanții
inovării, este necesară libera răspândire a se preocupă de sfera științifică, în timp ce
informației, de la cel mai înalt nivel până la inginerii au sarcina ingineriei și tehnologi-
cel mai jos în structura ierarhică verticală. ilor. Prin definiție, știința este un bazin de
Managementul ierarhic este predispus cunoaștere bazată pe fapte observabile și
spre intimidarea dură a apariției unor idei adevăruri verificabile, rezumate în formă
noi și inhibă formarea unei „înțelepciuni de sisteme structurate, care pot fi transmise
colective”. Conform unor publicații din Wall și confirmate de către alți experți. Spre de-
Street Journal, în multiple firme, cu imagi- osebire de știință, activitățile inginerului in-
ne de inovatoare, ideile performante sunt clud aplicarea principiilor științifice în mod
şi practică 117
creativ, planificarea, crearea, gestionarea zul în care societatea primește un specialist

și exploatarea tehnologiei care ar trebui să cu calificările necesare atât nivelului actual
îmbunătățească viața noastră de zi cu zi. În al progresului științific și tehnologic, cât și
cazul în care oamenii de știință au ca obiec- pentru viitor.
tiv explorarea naturii cu scopul de a înțelege Formarea unui model anumit de inginer
legile sale, atunci inginerii utilizează deja este un proces complex și ambiguu. Această
legile cunoscute și principiile științifice pen- complexitate se datorează faptului că există
tru dezvoltarea unor soluții economice vis- zeci de specialități inginerești. În cadrul
à-vis de problemele tehnice. fiecărei profesii de inginerie pot exista
Munca unui inginer este un tip inde- mai multe domenii de specializare. Cele
pendent de muncă și prin aceea că aceas- mai multe dintre aceste domenii de inovare
ta este diferită de misiunea oamenilor de sunt în producție și întreținere. În plus, fie-
știință. În triada savant-inginer-muncitor care țară dezvoltată are un sistem de licență
inginerul este figura centrală a progresu- pentru a menține calitatea unei educații și
lui tehnico-științific. Dovada acestui fapt de recunoaștere a calificărilor de inginerie.
constă în continua creștere a activității Aceste sisteme sunt puse în aplicare în fie-
de inginerie vizând punerea în aplicare a care țară, de regulă, de către organizațiile
instalațiilor tehnice moderne. Acest lucru profesionale naționale nonguvernamen-
se datorează creșterii complexității noilor tale. Asociațiile de inginerie au propriile
tehnologii. Creșterea poziției dominante a lor organisme de acreditare a programe-
proiectelor flexibile de producție automati- lor educaționale și certificarea specialiștilor.
zate și mașini în industrie în viitorul nu prea Cea mai autoritară organizație profesională
îndepărtat va reduce în mod semnificativ în Statele Unite și în întreaga lume dedicată
munca manuală și numărul de lucrători. În evaluării calității programelor de educație
ceea ce privește inginerii din întreprinderi- de inginerie în cadrul universităților este Ac-
le și firmele din țările dezvoltate, numărul creditation Board for Engineering and Tech-
acestora va crește. Acest lucru se datorează nology USA (ABET). ABET definește criteriile
concurenței acerbe în toate sectoarele in- unui inginer tipic prin cerințe obligatorii
dustriei conexe la necesitatea actuală și vii- generale pentru absolvenții de facultate [5].
toare pentru inovare constantă, realizată, în În conformitate cu aceste cerințe și prin in-
principal, în activitățile de inginerie [8]. termediul absolvenților de formare trebuie
Nevoia de a dezvolta sistemele să dobândească abilitatea de a:
tehnologice avansate, bazate pe utiliza- - aplica cunoștințele științifice, matema-
rea diferitelor combinații de legi biologice, tice și de inginerie;
matematice și informatice multe caracteri- - planifica și desfășura experimente, de a
stici fizice, chimice, principii, efecte și mo- analiza și interpreta datele;
dele determină cerințele corespunzătoare - aplica sisteme de proiectare, compo-
pentru nivelul de calificare și de formare a nente sau procese, în conformitate cu sar-
potențialului creativ al acestui tip de in- cinile;
gineri. Formarea inovatorilor se bazează - efectua lucrul în echipă pe teme inter-
pe un model de specialist și o imagine disciplinare;
construită social ale unui expert recunos- - formula și rezolva problemele de ingi-
cut într-o anumită activitate [7]. În acest nerie;
caz, este nevoie de un inginer profesionist. - recunoaște obligațiile profesionale și
Acest model, care este acceptabil pentru etice;
mediul profesional specific, fiind rezultatul - comunica eficient;
final ideal al procesului de învățământ în ca- - demonstra erudiția largă, care este
necesară pentru a înțelege impactul global de activitate, la nivelul inițial de calificare

și social, soluțiile de inginerie; fiind sub supravegherea mai multor colegi
- înțelege necesitatea capacității de a cu experiență, nu iau decizii tehnice finale
învăța în mod constant; independente [7].
- demonstra cunoașterea problemelor Următorul nivel de calificare poate fi
contemporane; numit ca nivel aplicat. Acesta include o
- aplica abilitățile și tehnicile de ingi- aplicație activă și creativă a cunoștințelor
nerie moderne necesare pentru lucrările de academice dobândite pentru a rezolva
inginerie. problemele din domeniul de specialitate
Cerințele necesare față de calificările personal. De obicei, astfel de activitate
similare și suplimentare față de ingineri se realizează prin îmbinarea ingineriei
pot fi găsite în listele Consiliilor naționale asociate cu producerea și întreținerea
din alte țări. Fără îndoială, fiecare cerință acestora. Într-un mediu de producție, cri-
menționată este importantă pentru for- teriile aplicate pentru atingerea nivelului
marea statutului profesional de ingineri. de calificare constau în capacitatea spe-
Cu toate acestea, lucrul respectiv ne con- cialistului de a aborda în mod eficient și
duce spre două întrebări: modul în care, în independent problemele de producție în
cadrul unui program limitat de cinci ani, curs de dezvoltare asociate cu înlocuirea
nu vă antrenați un viitor specialist cu toate componentelor, materialelor, schimbările
calitățile și abilitățile menționate mai sus? frecvente în design-ul produselor, dez-
Pentru o serie de competențe profesionale voltarea proceselor de ajustare. În secto-
în această perioadă de învățare, este posi- rul de servicii realizarea maturității profe-
bil doar pentru a atinge nivelul de calificare sionale se manifestă în rezolvarea proble-
inițial, care ar putea fi construit pe baza melor și sarcinilor independente legate,
unor niveluri ulterioare atinse în practică de în principal, de întreținerea, repararea și
autodezvoltare pentru a umple golurile de modernizarea sistemelor tehnice, instru-
cunoștințe și în continuarea studiului prin mentelor și mecanismelor existente. Cel
cursuri postuniversitare de specialitate [3]. mai înalt nivel de calificare al unui inginer
Nivelul inițial de formare se bazează pe poate fi numit un nivel productiv. Astfel de
metode de învățare verbale, vizuale și prac- specialiști pot rezolva probleme dificile în
tice, prin care viitorii specialiști formează un timpul procesului de dezvoltare a noilor
sistem de cunoștințe de bază, care se extind dispozitive tehnologice într-un mod crea-
în continuare prin intermediul unor ateliere, tiv. Crearea de noi sisteme, dispozitive și
practici de producție, cursuri și lucrări de mașini, în epoca modernă, necesită ade-
laborator. Proiectul tezei finale, care încheie sea să depășească domeniile științifice și
procesul de învățământ universitar, este un tehnice tradiționale. Dispozitivele tehnice
factor eficient în integrarea cunoștințelor complexe sunt rareori pur mecanice, elec-
dobândite, dezvoltarea gândirii sistematice tronice sau optice. De exemplu, o mare
și un anumit nivel de autonomie în pro- parte a echipamentului chimic pentru cer-
cesul de luare a deciziilor. Cu toate aces- cetarea biologică sau pentru uz medical
tea, proiectul este finalizat, de obicei, sub este o combinație inteligentă de diverși
supravegherea și cu ajutorul consultan- senzori, electrooptici și electronice ana-
tului responsabil sau sub supravegherea logice cu sistemele de control cu micro-
conducătorului tezei, și nu pot fi avansați procesor, care se conectează la o rețea
tineri profesioniști dincolo de domeniul de de calculatoare sau computer printr-o
calificare, fără nivelul de intrare. În cariera interfață standard sau fără fir. Dezvoltatorii
lor de inițiere tinerii profesioniști cu aspirații de noi tehnologii, dispozitive și materiale
şi practică 119
trebuie să cunoască acum nu numai pro- problemei, discerne relațiile dintre aceste
priul lor domeniu de studiu, dar au, de ase- elemente și, de obicei, găsește o soluție.
menea, o înțelegere de câmpuri adiacente Formarea abilităților de gândire ar trebui
și să aibă un cadru creativ de spirit și, de să fie o parte obligatorie a procesului de
asemenea, o bună înțelegere a științelor formare, începând cu grădinița. Procesul
fundamentale. Dintre toate cerințele di- de gândire trebuie să fie dezvoltat pe par-
verse pentru inovatori, în general, și ingin- cursul învățământului de zi cu zi, în școlile
eri inovatori, în special, cel mai important de diferite niveluri de formare și prin abor-
este capacitatea avansată de a lua decizii darea problemelor practice în domeniul
care conduc la noi soluții tehnice și capaci- științelor fundamentale, cum ar fi logica,
tatea de a găsi informațiile necesare prin psihologia, tehnologia etc.
autoeducare. Aceste calități sunt funda- De exemplu, pentru sarcinile și situațiile
mentul productivității și a creativității in- problematice, care necesită disecție mentală
ginerului. Fără a nega importanța acestor a unui obiect complex în părți separate,
calități pentru un inginer ca abilitatea de astfel de situații necesită abilități analitice.
a comunica și de a fi persuasiv, de a crea și În teoria rezolvării problemelor inovative
a menține o atmosferă pozitivă și relațiile metoda de analiză este baza multor tehnici
de prietenie într-o echipă, de a demonstra pentru eliminarea contradicțiilor tehnice,
cunoașterea și înțelegerea problemelor de exemplu, principiul de segmentare, prin-
contemporane, de a respecta regulile de cipiul calității locale, principiul scoaterii etc.
etică profesională, precum și o serie de Alteori inginerii utilizează invers Procesul
alte calități auxiliare, acesta este cel mai de combinare a componentelor sistemului
important să se asigure, să promoveze și viitorului într-o singură unitate, care este
să stimuleze dezvoltarea abilităților prin- similară cu o operație cognitivă de sinteză.
cipale, printre care este un inovator, stilul Diverse tehnici de gândire constituie baza
inventiv de gândire, format din copilărie, celor mai multe metode inventive. Practic,
prin școală și universitate, printr-o dezvol- întreaga formare a unui inginer ar trebui să
tare mentală constantă [5]. implice formarea gândirii sistematice, baza-
Omul nu datorează abilitatea lui de te pe întreaga varietate de procese cogni-
a gândi forțelor supranaturale. Evoluția tive, forme și metode de gândire [1]. Spre
a creat creierul - organul de gândire. Dar, deosebire de procesele cognitive, formele
abilitatea de a gândi este un produs de de gândire sunt structurile formale de or-
creștere și educație, precum și rezultatul ganizare a dezvoltării ideilor. Psihologii dist-
dezvoltării normale a creierului biologic. ing între cele trei forme de gândire - noțiune,
În acest context, filosoful german Karl Jas- opinie și inferență. Deducția poate fi făcută
pers a spus: ,,Cei mai mulți oameni nu știu pe baza noțiunilor și opiniilor. O concluzie
că oamenii respiră pe nas fără instruire, nu poate fi inductivă, deductivă și prin
dar gândirea trebuie să fie învățată” [10]. analogie. La rândul său, o analogie poate fi
Procesul de gândire într-un sens logic între dreaptă, subiectivă, simbolică și fantastică.
oameni educați, inclusiv oameni de știință, Grație analogiei, de exemplu, căile cunos-
artiști, ingineri și inventatori, se bazează cute de formulare și de rezolvare a proble-
pe astfel de operații mentale ca analiza, melor într-o ramură a cunoașterii umane
sinteza, comparația, generalizarea, clasi- pot fi aplicate într-o altă ramură și vicever-
ficarea, caietul de sarcini și abstracție. Cu sa. Declarația lui Albert Einstein este foarte
ajutorul lor un om poate ajunge la inima importantă aici; analiza lucrărilor unor ast-
unei probleme la îndemână și ia în consid- fel de protagoniști ca Dostoievski i-a fa-
erare proprietățile diferitelor elemente ale cilitat formularea unor noi sarcini în dome-
niul fizicii. Așa că Einstein a fost în măsură lor interdisciplinare și dezvoltarea gândirii
să utilizeze principiile pentru rezolvarea sistemice. La baza acestei metode se află
provocărilor vieții aplicate de Dostoievski principiul învățării în două dimensiuni (pe
în capodoperele sale de a fi obiective, sta- verticală și pe orizontală). Componenta
bile și de a rezolva probleme cu totul noi în verticală a curriculum-ului se bazează pe
fizică, ceea ce a condus, în cele din urmă, la structurarea logică a materialului didactic
descoperiri în jurul teoriei relativității [2]. în cadrul domeniului investigat, în cazul în
Cele mai multe universități și colegii care subiectele mai vechi sunt fundamentul
nu dispun de cursuri concepute pentru a de bază pentru cele ulterioare. Astfel încât
preda elevilor abilitățile vizând baza inova- procesul de învățare merge de la simplu la
toare. Acest lucru se datorează unui număr complex. Pentru a se obține componenta
limitat de ore de formare și de un sistem orizontală suplimentară a aceluiași subiect,
de învățământ tradițional în instituțiile un instructor definește locul acelui subiect
de învățământ. Aceste motive nu permit în spațiul interdisciplinar actual (în cadrul
crearea unei structuri separate a cursuri- cunoașterii sistemice) și oferă exemple de
lor, al căror scop ar fi aplicarea practică a aplicare a acesteia de inginerie în propria
cunoștințelor dobândite în dezvoltarea zonă, împreună cu alte domenii în care
gândirii creative și sistemice, imaginația aceleași principii pot fi aplicate.
creatoare, analiza de predare și de sinteză, Aici există exemple simple de utilizare a
sistemul de inginerie și metodele de formu- modelului bidimensional de formare.
lare și de rezolvare a problemelor inventive. Exemplul 1. Fizica. Electricitate. Le-
Această nevoie este așteptată de ceva gea lui Ohm. Concepte de bază formate în
timp și necesită, în plus, față de cursurile temele anterioare: forța electromotoare,
obligatorii, formarea inovatorilor, persona- rezistența electrică, curentul electric (in-
lului de constructori, ingineri calificați cu gineria electrică), relația proporțională
studii superioare și experiență practică de inversă (matematică). Dimensiunea
lucru ca ingineri inovatori. Scopul acestor verticală a învățării: explicarea esenței fizice
formatori constă în integrarea și aplicarea a legii lui Ohm și găsirea unei valori necu-
cunoștințelor academice ale studentului noscute a triadei parametrilor (tensiune,
pentru rezolvarea sarcinilor și proiectelor rezistență sau curent).
concrete în domeniul socioeconomic [4]. Dimensiunea orizontală a învățării in-
În plus, aceasta necesită modernizarea me- clude:
todelor de predare și a programelor școlare, a) o listă și scurt rezumat al problemelor
precum și adaptarea acestora la nevoile me- practice bazate pe teoria circuitelor elec-
diului economic de formare a inovatorilor. trice liniare și utilizarea legii lui Ohm pentru
Esența acestei actualizări constă în utiliza- soluția lor (calcularea secțiunii transversale a
rea cât mai completă a potențialului didac- firului electric pentru transmiterea puterii și
tic al fiecărui subiect pentru a face față cu fire de mașini electrice, alegerea siguranței,
exemple practice de probleme în diverse calculul elementelor de încălzire, calcularea
domenii. rezistențelor suplimentare pentru circuitele
Într-o anumită măsură, această problemă de măsurare etc.);
este rezolvată printr-o metodă de predare b) formularea și clarificarea legilor simi-
propusă de savanți. Aceasta permite efi- lare (izomorfism) cu modelul semantic și
cientizarea procesului educațional care generale matematice:
urmează să fie îmbunătățit în mod sem- - legea lui Ohm pentru circuitele mag-
nificativ în direcția extinderii perspective- netice;
şi practică 121
- legea lui Ohm pentru circuitele pneu- sunt conectate în paralel. Una dintre ele are
matice și hidraulice; o rezistență de ,,a” Om, iar a doua - ,,b” Om.
- legea lui Ohm pentru transmisii meca- Care este rezistența lor totală?
nice (transmisie); Concepte de bază: rezistență, conduc-
- legea lui Ohm pentru materialul rulant tivitate. Soluție: R = a * b / (a + b).
feroviar etc. ; În primul rând, studenții ar trebui să
c) legea lui Ohm ca un caz particular al rezolve separat aceste probleme. Apoi,
legii generice de acțiune a forței motrice ei ar trebui să explice, de ce problemele
asupra obiectelor fizice; legate de mecanică, economie și ingine-
d) legea generală de acțiune a forței rie electrică au aceeași soluție (un model
motrice asupra obiectelor fizice (o definiție matematic comun). Puteți apoi rezuma, cu
interdisciplinară a Legii lui Ohm): ,,Rezulta- participarea activă a studenților, că prob-
tul impactului forței motrice asupra oricărui leme similare cu același model matematic,
obiect fizic (corp sau particulă) este direct pot fi create în multe alte domenii, dar toate
proporțional cu magnitudinea forță și in- pot fi unite printr-o definiție: ,,În cazul în
vers proporțională cu rezistența exercitată care doi (sau mai mulți) factori de producție
de obiectul în timpul mișcării sale”; care lucrează simultan la atingerea unui
e) definirea diferitelor forțe motrice: rezultat final comun, rezultatul este egal
cuplul liniar mecanic, mecanic, hidrau- cu inversul sumei performanței lor”. Un as-
lic, pneumatic (gaz), osmotice și presiune pect important în realizarea potențialului
ușoară, forța electromotoare (CEM), forța didactic al acestor sarcini este de a explica
magnetomotoare (SMD) și altele; două concepte opuse: productivitatea și
f ) definirea diferitelor tipuri de rezistență: rezistența. Performanța mașinii este viteza
electrice, magnetice și aero- și hidrodi- sa, care este distanța parcursă într-o unitate
namice, rulare de frecare și de frecare la de timp. Productivitatea muncii este canti-
alunecare și altele; tatea de muncă efectuată într-o unitate de
g) definiția forței opuse și modul în care timp. Un rezistor de ieșire este conductivi-
acestea diferă de rezistențe. tatea (valoarea unei rezistențe inverse) ca
Exemplul 2. Algebra de bază. un parametru care determină cantitatea de
Sarcina 1. O mașină a început să se miște trecere a curentului prin ea. Apoi, trebuie să
din orașul B spre orașul A în timp ce o altă indice și să explice esența parametrilor se-
mașină a părăsit orașul B spre localitatea mantici legați atunci când se aplică mode-
A, în același timp. Una dintre mașini poate lele matematice: productivitate, curent
parcurge distanța dintre aceste orașe în ,,a” electric, magnetic, de căldură, de aer, hi-
minute, iar a doua - în ,,b” minute. Peste cât draulice, de transport, informații și alte flu-
timp se vor întâlni ele? xuri. Rezistența la mișcarea unei mașini este
Concepte de bază: la distanță, timp, o combinație de factori (frecare, rezistența
viteza. Soluție: T = a * b / (a + b). aerului), pe care trebuie să depășească și
Sarcina 2. Doi pictori încep să picteze care nu permite autovehiculului să se miște
o cameră, în același timp. Un pictor poate liber. În Sarcina 1, valorile ,,a” și ,,b” sunt
efectua toate lucrările în ,,o” minute, iar al măsuri de rezistență; în cazul în care aces-
doilea - în ,,b” minute. Care este timpul ne- tea au fost zero, mașina ar acoperi distanța
cesar combinat pentru ei pentru a finaliza dintre orașe instantaneu. Rezistența (facto-
lucrările? rul de încetinire) al unui proces de vopsire
Concepte de bază: timp de lucru, viteză. (sarcina 2, valorile ,,a” și ,,b”) se datorează
Soluție: T = a * b / (a + b). capacităților tehnologice limitate, lipsa
Sarcina 3. Două rezistențe electrice de organizare bună, condițiile precare
de muncă, oboseala, aversiunea față de vial de gândire de inginerie, în scopul de a:

muncă etc. În absența acesteia, lucrarea - confecționa un costum pentru a
va fi finalizată foarte repede. Rezistența oferi protecție împotriva focului inamic și
(sarcina 3, valorile lui ,,a” și ,,b”) este pro- condițiile meteorologice nefavorabile, asi-
prietatea unui material care împiedică gura vindecarea rănilor și a spori eficiența
trecerea electronilor. În absența rezistenței corpului uman;
electrice într-un circuit aplicarea unei surse - face soldații și echipamentele invizibile
de forță electromotoare creează un curent pentru inamic pe întreg spectrul electro-
infinit. Astfel, dacă vorbim despre atingerea magnetic permițând, în același timp, uti-
unui anumit rezultat într-un anumit inter- lizarea întregului spectru pentru a detecta
val de timp, timpul este proporțional cu o inamicul;
rezistență. Trebuie remarcat faptul că, chiar - privi dincolo de orizont, precum și prin
și valoarea rezistenței electrice se corelează apă, pământ și pereți;
cu factorul timp. Este numeric egal cu tim- - a crea o mașină care să zboare și un
pul fiind nevoie de o sarcină electrică de 1 submarin zburând, precum și un UAV (vehi-
Coulomb pentru a trece printr-o rezistență cul aerian fără pilot - dronă) capabil să fie
(cu rezistență nonzero), sub o forță electro- propagat în aer timp de luni sau ani etc.
motoare constantă de 1 Volt (în unitatea Un sistem modern de educație a ino-
SI de sarcină electrică, egală cu cantitatea vatorilor ar trebui să cultive și să dezvolte
de energie electrică transportată într-o studenți cu înaltă capacitățile creativă,
secundă de un curent de un amper. Un necesară pentru a face față unor astfel de
Faraday de electricitate este egal cu un mol probleme. Acest lucru necesită modificări
de electroni, care este egală cu 96,487 cou- substanțiale ale metodologiei.
lombi de electricitate). Ideea de învățare multidimensională
Didactica bidimensională, așa cum s-a nu este nouă. Chiar și celebrul francez
demonstrat în exemplele simple, solicită matematician, filosof, fizician și fiziolog
imediat gândire în plus, ținând studenții Rene Descartes a scris odată: ,,Toate științele
dincolo de domeniul de aplicare a sunt atât de interconectate, încât este mai
subiectului și crearea unei legături asocia- ușor să le înveți împreună, mai degrabă,
tive cu cunoștințele existente sistemice în decât oricare dintre ele separat de cele-
diversele sale forme și perspective. Pentru lalte”. Și din nou: ,,Afirmațiile învățaților pot
un student cu gândirea creativă dezvoltată, fi reduse la un număr foarte mic de reguli
obișnuită cu percepția interdisciplinară de generale”. Acest lucru înseamnă că există un
subiecte de studiu, ar suscita un interes su- număr relativ mic de elemente sistemice
plimentar (mai degrabă decât respingerea), ale cunoașterii mondiale, care, în diverse
o propunere să indice cazul general al legii combinații și relații, pot forma un număr
lui Ohm pentru un lanț de bicicletă sau de mult mai mare de subsisteme (domenii).
a formula prima lege a lui Newton într-o in- Elementele de cunoaștere sistemică in-
terpretare psihologică [8]. Astfel de studenți clud legi, teoreme, axiome, reguli, principii,
,,creativi” devin de multe ori inovatori, fiind modele cu efecte matematice și semantice.
solicitați peste tot, deoarece aceștia sunt ca- Disciplinele științifice separate sunt con-
pabili să abordeze chiar probleme ,,insolva- struite din acestea ca din cărămizi. Aceleași
bile”. O organizație, care are nevoie de astfel elemente ale cunoașterii într-o formă
de experți, este DARPA - Defense Advanced nemodificată sau modificată pot fi aplicabile
Research Projects Agenția (SUA). Această diferitelor subsisteme și discipline. Acest lu-
agenție are nevoie de oameni cu imaginație cru confirmă principiul izomorfismului, care
creativă puternică și un stil de bază nontri- afirmă că multe fenomene și procese, deși
şi practică 123
diferite în natură, au proprietăți diferite și punerii sale în aplicare ulterioare în viața

personaje similare și, prin urmare, aceleași reală. Experiențele pozitive și negative ale
descrieri matematice formale. dezvoltării proiectelor (economice și de
Principiul de bază al abordării învățării inginerie) și punerea în aplicare a acestora
în două dimensiuni este acela de calitate facilitează formularea unei abordări uni-
sistemică și constă în legarea unui subiect tare a sprijinirii întregului ciclu de viață al
în studiu cu alte domenii și aplicarea unor sistemelor de la concept și proiectare la
probleme practice relevante pentru producție, exploatare și eliminare. Această
subiectul asociativ. Metoda didacticii bi- abordare, denumită sisteme de inginerie,
dimensionale se extinde în mod semnifi- permite dezvoltarea unor sisteme high-
cativ asupra orizonturilor profesionale ale end sofisticate, chiar și în prezența multor
studenților și, într-o mare măsură, deter- constrângeri: structurale, tehnologice, eco-
minând mobilitatea lor profesională în vii- nomice, ergonomice, siguranță, fiabilitate,
tor. Mobilitatea profesională permite unui compatibilitate electromagnetică, clima-
expert să se adapteze la noile condiții tehno- tice, ingineria mediului etc. Sistemul este
logice, prin învățarea de noi tehnologii și holistic, axat pe abordarea produsului final
echipamente, precum și dobândirea rapidă responsabil pentru crearea și executarea de
de competențe lipsă și trecerea la o altă procese, acoperind diverse discipline de in-
specializare. Mobilitatea profesională pre- ginerie; ea se adresează nevoilor clienților și
supune un nivel ridicat de competențe pro- utilizatorilor direcți ai produsului. Această
fesionale generalizate, bazate pe idei inter- abordare este pusă în aplicare prin utilizarea
disciplinare și aplicarea practică a modelelor unor metode de realizare de înaltă calitate
matematice, fizice, legile chimice, biologice și fiabilitate, în calitate de paravan, eficiența
și de informare, reguli, principii și efecte. costurilor și respectarea proiectului sau a
Schimbările rapide în tehnologie și echipa- grilei de programe pe parcursul întregului
mente impun mobilitatea profesională ca ciclu de viață al sistemului.
componentă importantă a structurii de cali- Gândirea dezorganizată conduce ade-
ficare a unui inovator. Un nivel de educație sea, fără nicio metodologie inteligentă
ridicat și abilități de gândire bine dezvoltate la sortarea prin miriade de opțiuni care
sunt condiții prealabile pentru rezolvarea încearcă să găsească o soluție la o problemă
problemelor particulare, dar nu garantează complexă. Există diverse metode de ges-
absența erorilor sistematice, care trebuie să tionare a gândirii creative, care reduc în
fie constatate și corectate în aceste soluții mod substanțial timpul necesar pentru a
ulterior. În cazul în care un inovator sau o găsi o soluție acceptabilă sau apropiată
echipă de dezvoltare sunt ghidate numai de de idealul inventiv la o problemă. Cea mai
experiența individuală sau de grup în dez- eficientă dintre metodele existente este TRPI
voltarea sistemului, erorile sunt inevitabile - teoria rezolvării problemelor inventive. Struc-
și ele pot afecta viabilitatea proiectului în tural, TRPI clasic este alcătuit din următoarele
curs de elaborare [7]. Experiența individuală elemente componente:
nu include întotdeauna toți factori posibili 1. Legile sistemelor tehnice de dezvoltare.
care influențează varietatea de condiții cu 2. Fondul de informare TRPI.
diverse manifestări care trebuie să fie luate 3. Analiza Vepolny a sistemelor tehnice (anal-
în considerare la proiectarea unui sistem iza substanță-teren structural).
nou și complex. Acest lucru este important, 4. ARIZ problemă inventiv algoritm de re-
deoarece setul de factori luați în conside- zolvare.
rare nu numai că determină calitatea unui 5. TRPI metode de imaginație creatoare.
nou sistem, dar, de asemenea, consecințele TRPI accelerează procesul inventiv
prin eliminarea unui element de hazard: sa are diverse motive și circumstanțe. Ace-
înțelegere rapidă și imprevizibilă, căutarea stea pot fi de natură profesională, socială,
oarbă și respingerea alternativelor, fac- personală și academică. În domeniul
torii subiectivi etc. În plus, scopul este de a educației motivația personală este, de obi-
îmbunătăți calitatea și creșterea unui nivel cei, baza diferitelor tehnici de învățare, cum
de invenție prin eliminarea inerției psiho- ar fi metode de rezolvare a problemelor,
logice și sporirea imaginației creatoare. Uti- de căutare și de cercetare. Un student nu
lizarea de TRPI dezvoltă gândirea creativă este considerat o navă care urmează să fie
și, de asemenea, permite să se prevadă umplută sau o lampă care urmează să fie
dezvoltarea sistemelor tehnice și pentru a aprinsă!
rezolva problemele de orice complexitate și Această idee face parte din gândirea
în orice domeniu [2; 7]. lui J. H. Pestalozzi - unul dintre cei mai
Astfel, un inovator este un inginer care a cunoscuți profesori din istoria omenirii [12].
atins un nivel de calificare productiv și dez- Atunci când, fie un student sau un specialist
voltat, de luare a deciziilor într-un anumit este nedumerit cu adevărat de o problemă
domeniu al științei, ingineriei și tehnolo- specifică, el sau ea devin o căutare
giei și domeniile sale conexe. Mai presus pragmatică și cern prin toate informațiile
de toate bazele unui astfel de nivel de posibile și interpretarea în căutarea unei
calificare sunt: calitatea educației în dome- soluții cu atenție. Dorința (motivația) și
niul științelor fundamentale și discipline- persistența în rezolvarea problemelor sunt
lor tehnice, de competență în domeniul o componentă esențială a succesului. Re-
tehnologiei de calculator, software și proiec- numitul actor și regizor Charlie Chaplin a
tarea tehnicilor necesare pentru un anumit spus în acest sens: ,,Oamenii mă întreabă
domeniu, cunoașterea și utilizarea metode- adesea, cum am ajuns la o idee care m-a in-
lor moderne de căutare a informațiilor și de spirat să realizez filmul, eu nu pot răspunde
regăsire, inginerie de sistem și metodele exhaustiv la această întrebare. De-a lungul
de sporire a gândirii creative. Accentul se anilor, mi-am dat seama că ideile vin atunci
pune pe utilizarea practică a cunoștințelor când… ele sunt căutate cu pasiune, când
dobândite, care ar trebui să fie prezente conștiința voastră este transformată într-un
în procesul de formare a viitorilor ingineri, aparat de fotografiat sensibil, gata de a cap-
precum și îmbunătățirea calitativă a siste- ta orice impuls - impuls de imaginație, apoi
mului de învățământ postuniversitar și de o bucată de muzică sau de un apus de soare
formare profesională. Astfel de programe poate sugera o idee mare” [8]. Există cazuri
necesită schimbări serioase în modul în în care motivația profesională personală se
care studenții (masteranzii, doctoranzii), transformă într-o motivație generală, atunci
cercetătorii, în general, și inovatorii, în spe- când un specialist sau un student, fascinat
cial, sunt instruiți. de perspectiva de a rezolva o problemă
Metodele de predare cele mai avansate interesantă sau semnificativă socială își dă
sunt proiectate pentru elevii foarte motivați. seama că nivelul său actual de expertiză nu
Rezultatul final depinde în mare măsură de este suficient pentru a face acest lucru și de-
dorința elevului de a dobândi abilități spe- cide să se îmbunătățească în specializarea
ciale și să devină un membru al comunității aleasă sau chiar schimbarea carierei și de a
profesionale. Motivația profesională este dobândi un alt set de calificare. Motivația
determinată de personalitatea investigato- profesională generală este acțiunea unui
rului și societatea înconjurătoare. Motivația anumit stimul sau inspirație, care determină
personală este axată pe soluția unei prob- nu numai alegerea profesiei, ci, de ase-
leme sau unei probleme specifice. Apariția menea, motivul din spatele persistenței
şi practică 125
muncii de zi cu zi, îndeplinirea sarcinilor și al unei profesii, persoana publică și modul

răspunderea la provocările profesiei alese. în care mass-media o respectă, exercită o
Acesta este format nu numai sub influența influență majoră. Ca rezultat o persoană
diferiților factori și realităților din jurul unei tânără poate începe să se gândească (în
persoane, dar, de asemenea, ca urmare mod conștient sau inconștient), care semi-
a unor studii de carieră. Factorii cei mai conductori, mecanisme economice, lasere
influenți din jurul extrem de realitate sunt sau rachete spațiale sunt chemarea lui sau
nivelul de respect și prestigiul pe care fa- a ei. Cu toate acestea, ultimele decenii, în
milia și societatea, în general, orientate către țările dezvoltate s-a înregistrat o scădere
reprezentanții diferitelor profesii. Au existat semnificativă a interesului tinerilor în do-
perioade considerabile, în istoria umanității, meniul științei și ingineriei și mult mai puțin
când mai mulți compozitori au creat muzică dorința de a participa la dezvoltarea de
de cea mai înaltă calitate, în alte perioade noi tehnologii. Avocatura, managementul
existau artiști talentați și pictori, într-o alta, și medicina au devenit profesiile de presti-
au fost printre fizicieni. Evident că prestigiu. Specialitățile de engineering, studierea
giul unei profesii în societate este de mare unui proiect industrial sub toate aspectele
importanță și influență asupra alegerii cari- sale (tehnic, economic, financiar, social etc.)
Tabelul 1. Numărul de avocați pe unele țări, 2017
Țara Numărul de avocați Populația Numărul de avocați pe

cap de locuitor
Pe glob 7.372.300.000
la 06.01.2017
SUA 1 000 000 315 953 116 1/315
Italia 230 000 60 776 531 1/264
Marea Britanie 163109 63 181 775 1/387
Germania 153251 81 802 000 1/534
Franța 53744 65 821 885 1/1224
Israel 50880 7.746.400 1/152
Republica Moldova 1821 3 553 056 1/1951
Sursa: cercetările autorului în baza [4; 9; 11; 15; 16; 17].

erei, precum și nevoile societății pentru lipsesc din această listă. Ca urmare, mulți
una sau o altă ocupație și rolul diferitelor studenți care sunt admiși la inginerie și de-
profesii în societate. Unde este garanția că partamentele universităților de tehnologie
am găsit elementul căutat ? Exista oameni au, de fapt, abilități medii mai mici pe care
(de obicei, foarte puțini) care au un talent le-au împiedicat să meargă la mai multe de-
distinct pentru muzică, matematică sau partamente de prestigiu în prezent.
limbi. Dar sunt mult mai mulți oameni, pur Sunt mai puțini oameni dispuși să creeze
și simplu, tineri talentați, care ar avea un noi tehnologii decât dispuși să gestioneze
mare succes în fiecare domeniu - biologie, sau să facă comerț, să fie avocați, actori,
medicină, fizică, chimie, economie, comerț modele de top sau bancheri. Majoritatea
etc. Și în această situație prestigiul actual tinerilor talentați sunt antrenați în dome-
nii neproductive sau înrolați în ramurile angaja oameni tineri în știință, economie
„piscinei profesionale” cu specific mai mult și inginerie, indiferent dacă este vorba de
executiv, care slăbește în mod inevitabil, festivaluri de știință, concursuri de robotică,
științific, tehnologic și social potențialul in- târguri care să încurajeze tinerii să creeze,
ventiv al societății. Un astfel de exemplu ar să construiască și să inventeze - să fie fac-
fi Israelul modern (50 880 avocați) [14]. El torii de decizie în producție, nu doar con-
are cel mai mare număr de avocați pe cap sumatori de lucruri. Realizarea unui nou val
de locuitor din lume. tehnologic (cel de-al șaselea) va conduce
Cu toate acestea, acest fapt nu duce la la apariția unor noi domenii științifice și
scăderea celor care doresc să studieze drep- tehnologice, care, la rândul lor, vor con-
tul la universitate. Există o situație similară duce inevitabil la o creștere a numărului
în Rusia modernă, în cazul în care să fii inde inovatori. Noua eră tehnologică va lărgi
giner, tehnolog sau om de știință nu este lista de specializări. Economia globală va
absolut de prestigiu și chiar antiprestigiu. spori și mai mult concurența și, ca urmare,
Concluzii. Această situație impune schimbările tehnologice se vor produce chi-
agențiilor guvernamentale, mass-media ar mai rapid în toate domeniile activităților
și organizațiilor de popularizare a științei umane. Pentru a menține competitivitatea
pentru a face un U-turn spre ridicarea pres- produselor/serviciilor, în prezent și pe viitor,
tigiului de ocupații științifice și inginerești. inovatorii trebuie să aibă un nivel ridicat de
În SUA se schimbă acum drastic atitudinea calificare, o minte lucidă inovatoare, mobili-
față de educația și orientarea profesională tate profesională și motivație puternică. În
a elevilor de școală. O parte a noii politici fața acestor schimbări radicale previzibile în
guvernamentale constă în prestarea de domeniul științei și tehnologiei societatea
progrese substanțiale în domeniul științei trebuie să se atașeze cu o importanță mai
și tehnologiei în orice țară. Scopul statului mare pentru activitățile de schimbări
și societății constă în formarea condițiilor vizând principiile, metodele de abordare și
pentru tineri să se gândească la modalități organizarea sistemului de învățământ.
noi de creativitate, orientându-se spre a
BIBLIOGRAFIE
1. ALTHSULLER G. S., ZLOTIN B. L., FILATOV V. I. Profession: to search for new. Kh.: ,,Cartea
Moldovenească’’, 1985. ISBN 0-9640740-4-4
2. ALTSHULLER G., VERTKIN Ș. How to become a genius. Minsk: Belarus, 1994. ISBN 985-01-0075-3
3. ALTSHULLER G. S. The art of inventing - and suddenly the inventor appeared. Moscow: Dets-
kaya Literatura, 1989. ISBN 5-08-000598-X
4. Avvocato piu’ potente d’Italia. Corriere della Sera. [accesat 9 ianuarie 2017] Disponibil: http://
www.corriere.it/notizie-ultima-ora/Economia/Studi-legali
5. Cea de a doua cale – știința. [accesat 9 ianuarie 2017]. Disponibil: http:ro. medicine-guide-
book. com/56_gendernaya-psihologiya _ 816 _ put -vtoroy -nauka-63608.html
6. FIGOVSKY O. L., SHAMELKHANOVA N. A., AIDAROVA S. B. Methodological bases of innovative
training of specialists in nanotechnology field. Nanotehnologii v stroitel’stve = Nanotechnologies in
Construction, 2016, vol. 8, nr. 5, pp. 64–80. ISSN: 2075-8545
7. FIGOVSKY O. L. On the training of innovative engineers. [accesat 9 ianuarie 2017] Disponibil:
http// www. newconcepts. club/.../Figovsky-Teachning-of-innivations
8. GRIBINCEA A., DUCA A. Educational Standards in Entrepreneurship. Intellectual Entrepreneur-
ship and Diagnosis of Readiness of Students using Amthauer IST. Intellectus, 2015, nr. 3, pp. 65-74.
ISSN 1810-7079
şi practică 127
9. How many lawyers are there in the state of Israel? [accesat 8 ianuarie 2017]. Disponibil: https://
www. quora. com/How-many-lawyers-are-there-in-the-state-of-Israel
10. JASPERS K. Texte filosofice. București: Red. politică, 1986. ISBN: 1002160078 CPCSTE
11. Israel First in World for Lawyers per Capita, Study Finds. [accesat 9 ianuarie 2017] Disponibil:
http ://www .haaretz. com/israel-first-in-world-for-lawyers-per-capita-study-finds-1.376646
12. PESTALOZZI J. H. Trust - Legal Defence Fund For Home Education. [accesat 9 ianuarie 2017].
Disponibil: www .pestalozzi. org
13. RACHAEL EMMA SILVERMAN. How to Be Like Apple. În> Wall Sreet Journal, supliment an-
line, 29.08.2011. [accesat 8 ianuarie 2017]. Disponibil: http: // www. online. wsj. com/ article/ sb1
0001424053111904009345
14. Israel First in World for Lawyers per Capita, Study Finds readmore: [accesat 9 ianuarie
2017]. Disponibil: http://www. haaretz. com/ israel-first-in-world-for-lawyers-per-capita-study-
finds-1.376646
15. Situația social-economică a Republicii Moldova în anul 2016. [accesat 9 ianuarie 2017].
Disponibil: http://www. statistica.md, numărul de avocați
16. ,,Inovatorii”. [accesat 9 ianuarie 2017]. Disponibil: http://www .publica. ro/walter-isaac-
son-inovatorii.html
17. Israel Bar Association. [accesat 9 ianuarie 2017]. Disponibil: http://www.israelbar.org.il/
english_index.asp
Prezentat: 9 ianuarie 2017.

E-mail: agribincea@mail.ru
salma.im80@gmail.com
China în spațiul geopolitic al Asiei de Sud-Est
China in the geopolitical space of Southeast Asia

CZU 327 (510+5-12)
Orest TĂRÎȚĂ,
doctor în științe politice, conferențiar universitar,
Antonina DRUC,
masterandă, Academia de Administrare Publică
SUMMARY
China’s strong economic growth has made it a key state in Southeast Asia growth. In its deve-
lopment process, it began to dictate their own rules of the game in this space, trying to eliminate as
much as possible the US and EU influence in the area. This study is showing to China’s power and its
potential geopolitical influence in Asia.
Keywords: industry, economic growth, geopolitics, territorial disputes.
REZUMAT
Creşterea economică dinamică a Chinei a făcut-o un stat-cheie în dezvoltarea Asiei de Sud-Est.
În procesul său de dezvoltare, aceasta a început să-şi dicteze propriile reguli de joc în acest spaţiu,
străduindu-se să elimine cât mai mult influenţa SUA şi a UE din zonă. Acest studiu vine să releve
puterea Chinei şi potenţiala sa influenţă geopolitică în Asia.
Cuvinte-cheie: industrie, creştere economică, geopolitică, dispute teritoriale.
Într-o lume multipolară, după căderea cumentul ,,Building Better Global Economic
Cortinei de Fier dintre SUA și URSS și înche- BRICs”, economistul englez Jim O’Neill adu-
ierea Războiului Rece, totuși nu există loc ce noțiunea de BRIC. Acest acronim a intrat
pentru alte supraputeri decât acele care deja în utilizarea pe scară largă ca un simbol al
s-au consolidat – SUA, Uniunea Europeană, schimbării în puterea economică mondia-
Japonia – state care își dictează propriile re- lă, având în vedere statele cu economie în
guli pe arena geopolitică internațională. creștere – Brazilia, Rusia, India, China la care
Cu toate acestea, la începutul secolului în 2011 se alătură Africa de Sud.
al XXI-lea, se observă o creștere economică Deși Asia de Sud-Est este cea mai dina-
de anvergură a mai multor state, considera- mică la nivel mondial, datorită integrării sale
te anterior neesențiale în ,,a dicta” regulile dinamice și ascendenței economice, aceas-
jocului. Deși, poate încă nu au depășit pute- ta este marcată, totodată, și de forme duale
rea economică a celor șapte (Statele Unite de incertitudine strategică. Pe de o parte,
ale Americii, Germania, Japonia, Canada, dezvoltarea vertiginoasă și renașterea mili-
Franța, Italia, Regatul Unit al Marii Britanii tară a Chinei este un proces dual care solici-
și al Irlandei de Nord), totuși în 2001, în do- tă de la aceasta o adaptare corespunzătoa-
şi practică 129
re nu numai pe plan extern, ci și la reacțiile ei muncii şi a mediului ambiant, ca dovadă

jucătorilor regionali (Japonia, India) și celor fiind poluarea mediului care uneori atinge
globali (SUA), implicându-se direct în trasa- cote alarmante, la sfârşitul lui 2016 fiind
rea intereselor geopolitice în regiune. Pe de emis Cod roşu de poluare pentru capitala
altă parte, există și o anumită incertitudine ţării – Beijing.
din partea Japoniei, Indiei și Statelor Unite Odată cu industrializarea țării, China
ale Americii, cum e mai bine să adapteze devine cel mai mare importator de resur-
politicile lor la noile realități chineze. Fă- se energetice din lume, aceasta deși are și
când abstracție de schimbările interne în propriile resurse naturale. Aceasta se poate
China și creșterea economică vertiginoasă, motiva prin faptul că în 2016, China, con-
aceasta va continua să genereze temeri le- form Institutului Internațional de Pace de la
gate de securitate în regiune. Dezvoltarea Stockholm, a avut al 2-lea cel mai mare bu-
economică ascendentă îi oferă Chinei, fără get militar (146 mlrd. dolari SUA), după SUA
doar și poate, mijloace de a folosi pârghiile (600 mlrd. dolari ), fiind urmată de Arabia
economice în atingerea preferințelor sale Saudită (87 mlrd. dolari, Franța (55,7 mlrd.
politice și strategice. Cu alte cuvinte, dez- dolari), India (53,5 mlrd. dolari) Rusia (49,2
voltarea economică rapidă i-a permis Chinei mlrd. dolari), Marea Britanie (35,1 mlrd. do-
să se concentreze asupra protecției mărilor lari), Germania (38 mlrd. dolari) și Coreea
și căilor terestre folosite pentru transportul de Sud (36,8 mlrd. dolari). Astfel, China a
resurselor și bunurilor vitale, fapt care a con- reușit să devină cel mai mare exportator de
tribuit sesizabil la avansarea sa economică. arme din lume, după SUA, Rusia, Germania
Astfel, spațiul geopolitic internațional a și Franța, depășind Regatul Unit al Marii Bri-
suferit noi conformații, China impunându- tanii și Irlandei de Nord.
se tot mai mult ca putere, atât în Asia de În acest context, China lasă cu mult în
Sud-Est, cât și în restul lumii. urmă Japonia la capitolul cheltuieli pentru
Creșterea economică a Chinei începe bugetul militar (numai 46,1 mlrd. dolari SUA
odată cu decesul lui Mao Zedong în 1976 în 2016), stat care deținea anterior mono-
și încheierea Revoluțiilor Culturale în 1980. polul în această regiune.
Totodată, venirea lui Deng Xiaoping la pu- Conflictul dintre aceste două state poar-
tere a generat reforme economice majore tă un caracter secular, dar situația se agra-
și dezvoltarea unei politici externe pașnice vează și mai mult după cel de-al doilea Răz-
și independente. Partidul Comunist a slă- boi Mondial. Totuși, între anii 1980-1990,
bit controlul guvernamental asupra vieții Japonia își prezintă scuzele de rigoare față
personale a cetățenilor și comunele au fost de China pentru pierderile de zeci de mi-
desființate, în favoarea arendării pământuri- lioane de vieți cauzate Chinei, scuze, care
lor țăranilor. Această turnură a evenimente- nefiind acceptate, conduc la controverse și
lor a marcat trecerea Chinei de la o econo- mai mari. În ciuda acestui fapt, parteneria-
mie planificată la o economie mixtă, cu un tul economic chino-japonez rămâne cel mai
mediu de piață tot mai deschis, rezultatele important din lume, anual existând între
căreia răsună până în zilele de azi. Totodată, cele două state tranzacții de peste 200 de
China dispune de cea mai valoroasă sursă miliarde de dolari. Rămâne de văzut dacă
economică – braţe de muncă. Aici China acest lucru va fi suficient pentru menținerea
prevalează din punct de vedere numeric, păcii, în special, ținând cont de importanța
de aceea o face atractivă pentru investito- globală a superputerilor asiatice.
rii străini, deoarece braţele de muncă sunt De asemenea, în regiunea Asiei de Sud-
ieftine. Cu atât mai mult cu cât China nu dis- Est, se mai remarcă un gigant în dezvoltare
pune de legislaţie forte în privinţa protecţi- – India. La începutul anilor ’90 ai sec. al XX-
lea, se atestă realizări considerabile din par- Sud. O serie de alte state asiatice au apelat
tea celor două guverne față de normalizarea și ele la serviciile arbitrajului internațional,
relațiilor lor, dar apare și o serie de rivalități fiind preocupate de protejarea suveranității
geostrategice și economice. Deşi se remar- lor naționale. Este evident că, la moment,
că o normalizare a relațiilor dintre Beijing și ASEAN-ul și-a demonstrat ineficiența în pro-
New Delhi, aceasta nu constituie totuşi încă blema soluționării disputelor teritoriale ale
un adevărat parteneriat strategic. membrilor săi.
China are la etapa actuală trei sarcini ge- Prin urmare, nesoluționarea conflicte-
opolitice dominante: lor teritoriale a transformat regiunea în cel
- să mențină unitatea internă in regiunile mai mare arsenal de arme nucleare, China,
chineze Han - inima națiunii cu cea mai in- India și Pakistan devenind puteri nucleare,
tensă activitate agricolă și industrială; la acestea alăturându-se și Coreea de Nord.
- să mențină controlul asupra regiunilor Situația se complică și mai mult, întrucât Ja-
sale tampon pe care le-a integrat (Man- ponia, Coreea de Sud și Taiwan au industrii
ciuria, provincia Xinjiang la nord și Tibe- nucleare sofisticate și, prin urmare, acestea
tul la sud-vest). Aceste teritorii furnizează ar putea să producă armament nuclear în
instabilități strategice, dacă nu chiar pră- scurt timp. Chiar și traiectoria achiziționării
păstii cu propriile lor provocări la nivel de armelor convenționale moderne a înregis-
politici etnice interne; trat cote mari după marele avânt econo-
- să apere coastele de intruziunile exter- mic din prima decadă a secolului al XXI-
ne (pirați și raiduri internaționale ocaziona- lea, permițându-le statelor să-și mărească
le) care sunt bogate în resurse naturale. simțitor bugetele de apărare și să revendice
Este important să subliniem faptul că în în continuare disputele lor teritoriale.
Asia există mai multe dispute teritoriale de- Noi rivalități militare se înregistrează
cât în orice altă parte a lumii, ceea ce a făcut în spațiul cosmic și spațiul cibernetic. Mai
ca țările din această regiune să-și mărească mult decât atât, regiunea asiatică este cea
potențialul militar pentru a-și propulsa în mai înalt nuclearizată regiune din lume. În
continuare revendicările teritoriale. acest cadru, arsenalele militare ale Chinei,
În ultimii ani, s-au înregistrat dispute SUA, Rusiei, Indiei și Pakistanului ar putea
pe marginea frontierelor maritime ale Mă- fi percepute ca surse de stabilitate, fiecare
rii Chineze de Sud și a Mării Chineze de Est, jucând în parte un anumit rol pentru stopa-
folosite de mai multe țări pentru importul rea Coreei de Nord în dezvoltarea și testa-
de mărfuri și cu posibilități de extragere rea dispozitivelor nucleare.
a resurselor marine. Există și frontiere te- În 2008, în timpul Summit-ului BRIC de
restre disputate, care constituie un subiect la Ekaterinburg (Rusia), China a refuzat să
de conflict cum ar fi acelea dintre India și semneze ultimul draft al Comunicatului
Pakistan pentru Kașmir, China și Vietnam, care sprijină candidatura Indiei. Acest refuz
China și India și între Coreea de Nord și cea a fost interpretat ca o schimbare în poziția
de Sud. În această regiune au avut loc mai Chinei şi exercitarea unei politici de control
multe conflicte armate ce țin de dispute- peste Oceanul Indian. O astfel de atitudine
le teritoriale decât în alte regiuni ale lumii, indică asupra unei prăpăstii adânci în coo-
acestea constituind o treime din toate dis- perarea strategică bilaterală China-India.
putele teritoriale la nivel mondial din ulti- În timp ce partea chineză face eforturi
ma jumătate a secolului trecut. Se așteaptă de a limita efectele strategice și încercui-
o posibilă schimbare a panoramei în cazul rea militară pe partea indiană, apropierea
Filipinelor care se judecă legal cu China în Indiei cu Statele Unite ale Americii vizează
disputa lor teritorială din Marea Chineză de limitarea directă a influenței chineze în Asia.
şi practică 131
Beijingul ar putea, de asemenea, decide să tice ale Chinei ca mare putere regională,
coopereze cu India, astfel încât Statele Uni- accentuând faptul că statele asiatice vor
te să nu devină partener privilegiat al Indiei continua să rămână principalii actori ai pro-
în probleme nucleare. ceselor regionale și globale în următoare-
În aspirațiile sale geopolitice China tin- le trei decenii. China și India vor fi cei doi
de să devină mai influentă în regiunea înve- mari jucători cu o pondere semnificativă
cinată decât Statele Unite și este în căutare în asigurarea echilibrului global între sta-
de noi parteneri şi resurse – spre nord - în te. SUA va încerca să-și păstreze poziția de
Rusia și Kazahstan, spre vest - în Uzbekis- influență în zona asiatică, susținând state-
tan și Turkmenistan, pentru alimentarea cu le din regiune în asigurarea unui echilibru
energie și posibila implicare în infrastructu- împotriva Chinei. La rândul său China își
ra energetică, și spre Sud, în Pakistan, pen- va întări substanțial puterea militară și va
tru un acces strategic rapid și fiabil la apele depune eforturi maxime de înlăturare de-
calde, cât și pentru aprovizionarea cu petrol finitivă a prezenței americane în zonă, ast-
din regiunea Golfului Persic. fel realizându-și scopul său, de decenii de a
În cadrul acestui articol, s-a trecut su- prelua controlul total al zonelor maritime și
mar prin prisma analizei spațiul geopolitic terestre în regiune.
al Asiei de Sud - Est și aspirațiile geopoli-
BIBLIOGRAFIE
1. Marlene Laruelle, Jean Francois Huchet. China and India in Central Asia, Palgrawe Mac-
millan, New-York, 2010, 269 p.
2. Chris Rowley. China-Asian Relations and International Law, Cando’s Publishing, Oxford-
Cambridge, New Delhi, 2009, 272 p.
3. Zheng Yongnian. China and international relations, New-York, Routledge Taylor and Fran-
cis Group, 2010, 372 p.
4. David Scott. Handbook of India’s international relations, London- New-York, Routledge
Taylor and Francis Group 2011, 366 p.
5. David Martin Jones. M. L. R. Smith, Asian and East Asian International relations, Northam-
pton, Massachusetts, USA, 2006, 283 p.
6. Sara M. Pekkamen. The Oxford Handbook of International Relations of Asia, Oxford Uni-
versity Press, 2014, 841 p.

E-mail: taritaoreste@gmail.com
T ribuna
tânărului cercetător
Tribuna tânărului
Administrarea cercetător
Descentralizarea – calea democratizării și

modernizării Republicii Moldova
Decentralization – the way of democratization and

modernization of the Republic of Moldova
CZU 35.071.6 (478)
Iurie ŢAP,
doctorand, Academia de Administrare Publică
SUMMARY
Decentralization as a way of organizing a state represents the path to its democratization and
effectiveness.
Furthermore, territorial decentralization establishes the relations between state and local
communities, and in order to be efficient some fundamental theoretic conditions should be res-
pected, guidelines followed and two great balances achieved.
Generally, an appropriate decentralization can be a catalyst for development and a remedy to
overcome internal crises.
Keywords: decentralization, deconcentration, territorial decentralization, territorial commu-
nities, principle of eligibility
REZUMAT
Descentralizarea, ca mod de organizare a unui stat, reprezintă calea democratizării și eficien-
tizării acestuia. Descentralizarea teritorială stabilește raporturile dintre stat și colectivitățile locale.
Pentru o descentralizare eficientă trebuie să fie respectate anumite condiții fundamentate teoretic,
liniile directoare ale acesteia, dar și realizarea celor două mari echilibre.
O descentralizare adecvată poate fi un catalizator pentru dezvoltare și un remediu pentru
depășirea crizelor interne.
Cuvinte-cheie: descentralizare, desconcentrare, descentralizare teritorială, colectivități teri-
toriale, principiul eligibilității.
Ansamblul serviciilor publice într-un stat entă a unui serviciu [4, p. 271].
este amenajat după un sistem de centrali- În aceste condiții vom analiza des-
zare sau descentralizare. Descentralizarea centralizarea ca procedeu juridic aplicat
administrativă, ca sistem de organizare a colectivităților locale.
administrației publice într-un stat, se reali- Dicționarul explicativ al limbii române
zează prin două metode: (DEX) definește noțiunea de descentralizare
a) descentralizare administrativ-teritori- drept autonomie administrativă acordată
ală; organelor locale. Dicționarul de neologis-
b) descentralizare prin servicii (tehnică). me identifică descentralizarea ca lărgire a
Descentralizarea prin servicii, ca proce- puterii administrative a organelor locale. La
deu juridic, se aplică administrației de stat și Șăineanu găsim formularea ,,sistema de a
constituie un mecanism de gestionare efici- lua puterii centrale administrarea afacerilor
locale”. pune alegerea autorităților locale de către

Jean Rivero și Jean Waline vorbesc în colectivitate, iar principiul eligibilității este
,,Droit administratif” despre descentralizare unul de bază al administrației publice locale
drept o ,,tendință de îndepărtare a puterii [2, p. 35].
de centru”. Tot ei fac referință la o definire Principiul eligibilității ne ajută să facem
mai adecvată a noțiunii de descentralizare deosebirea dintre descentralizare și decon-
în dreptul german (selbstverwaltung – pu- centrare. Astfel, într-un regim desconcen-
terea de a se autoadministra) și cel anglo- trat, deciziile sunt luate în numele statului,
saxon (local guvernment - guvernare locală) de către reprezentanții acestuia (centrali
[4, p. 269]. sau locali). În cazul regimului descentra-
Unii autori consideră descentralizarea lizat, deciziile sunt luate în numele și inte-
un sistem de performanțe stabilite de ca- resul colectivității teritoriale locale de către
pacitatea autorităților locale, invocând și autoritățile alese de către aceasta.
condițiile necesare în acest sens [5, p.12]. În aceste condiții, regimul descentrali-
În esență, descentralizarea teritorială zat este prezent în cazul în care autoritățile
este o tendință a politicii administrative, se alese de către o colectivitate (persoană ju-
aplică colectivităților teritoriale locale și ex- ridică) au puterea de decizie privind gesti-
primă raporturile dintre stat și acestea. onarea treburilor publice locale [4, p. 269].
Care sunt condițiile necesare amenajării Această formulare (definiție) este una sim-
regimului descentralizat? În acest context, plă, dar clară și explică adecvat fenomenul
dreptul administrativ francez stabilește cercetat.
anumite condiții [4, p. 269]. Întâi de toate, Descentralizarea teritorială poartă un
se face distincție clară privind treburile pu- caracter administrativ, are anumite li-
blice pe care puterea (statul) trebuie să le mite în dependență de gradul acesteia.
administreze, delimitându-le în probleme Colectivitățile descentralizate sunt plasate
ce vizează interesul general (național) și cel sub tutela administrativă a statului și sunt
al colectivităților teritoriale. pasibile controlului de legalitate.
În acest sens, recunoașterea treburilor Regimul descentralizat, ca tendință a
specifice locale constituie chintesența des- politicii administrative, prevede construirea
centralizării teritoriale. autorităților publice locale ca parte distinc-
Cea de-a doua condiție este tă a puterii executive și are drept scop asi-
recunoașterea personalității juridice a gurarea bunei guvernări pe plan local.
colectivităților teritoriale, care implică auto- Descentralizarea, din punct de ve-
nomia financiară, dreptul la resurse proprii dere istoric, se întemeiază pe existența
și plenitudinea de competență. colectivităților locale autonome, care au
Condițiile descrise sunt definitorii pen- precedat apariția statului. Dar, în principal,
tru prezența regimului de descentralizare opţiunea descentralizării se intemeiază pe
teritorială, dar nu și suficiente. obiectivele acesteia. Din punct de vedere
Astfel, chiar existând aceste două politic, linia de demarare între cele două sis-
condiții, în cazul în care autoritățile respon- teme (centralizare și descentralizare) relevă
sabile de gestionarea treburilor locale vor fi între regimul liberal, care respectă libertățile
numite de stat și, respectiv, vor fi responsa- locale de rând cu libertățile generale și regi-
bile faţă de acesta, regimul va fi unul centra- mul autoritar care tinde spre centralizare.
lizat. Iată de ce autorităţile responsabile de Obiectivul administrativ are drept
gestionarea colectivităților teritoriale locale scop apropierea administrației de cei
trebuie să emane de la acestea. administrați, a factorilor de decizie de
Altfel spus, regimul descentralizat presu- cei cărora li se aplică deciziile. O atare
Tribuna tânărului
construcție asigură o guvernare responsa- concrete. În acest context, practica adminis-

bilă și, respectiv, servicii publice în condiții trativă fundamentează liniile directoare ale
de eficiență și eficacitate. Aleșii locali și descentralizării [3, p. 21].
funcționarii publici cunosc bine problemele 1. Specificul descentralizării. Fiecare
colectivităților din care provin și pot inter- stat își are specificul său, constituit prin isto-
veni operativ întru soluționarea acestora. rie, așezare geografică, cultură, tradiții, dez-
Fiind direct dependenți de colectivitatea voltare economică, religie. Elaborând foaia
teritorială (prin alegere sau numire), aceștia de parcurs a descentralizării trebuie să se
manifestă responsabilitate în gestionarea țină cont de acest specific. Or, nu există un
treburilor locale. model dat al descentralizării, valabil pentru
Descentralizarea contribuie la conso- toate statele. Altfel spus, fiecare noțiune își
lidarea și dezvoltarea democraţiei locale. construiește propriul model, bazat pe speci-
Prin mecanismul de organizare şi funcţio- ficul care o caracterizează.
nare a autorităților publice locale, sistemul 2. Descentralizarea este opera comu-
descentralizat implică cetățenii în procesul nă a statului și cetățenilor. Chiar dacă
decizional, stimulează interesul şi iniţiativa există tehnici de descentralizare, aceasta nu
acestora privind problemele publice, dar și este produsul unor decizii tehnice sau po-
posibilitatea de a le influența. În acest sens, litice, adoptate la cel mai înalt nivel al sta-
înseși principiile de bază ale administrației tului.
publice locale (eligibilitatea autorităților O descentralizare veritabilă se poate re-
publice locale, consultarea cetățenilor în aliza în anumite condiții. Mai întâi de toate,
probleme locale de interes deosebit) sunt statul trebuie să fie unul democratic. Statul
acele instrumente ale democrației care nu poate transfera către cetățeni o parte din
contribuie la consolidarea și dezvoltarea prerogativele sale decât dacă are încredere
democrației locale. în ei. În egală măsură el trebuie să fie puter-
Gestionarea treburilor publice locale de nic pentru a se opune tentațiilor de diferit
către cetățeni și aleșii acestora constituie o ordin, dar și să fie ferm decis în vederea des-
adevărată școală de formare civică, dar și o concentrării unei părți din responsabilitățile
premisă pentru exercitarea democrației la sale, așa cum a descentralizat altele. Statul
nivelul statului. trebuie să manifeste o voință durabilă întru
Cel de-al treilea obiectiv, economic, ade- a duce la bun sfârșit descentralizarea așa
sea fiind diminuat sau chiar desconsiderat, cum realizarea acestei reforme necesită o
în realitate poate juca un rol important în perioadă mai îndelungată (de ex., Polonia,
vederea dezvoltării locale. Autonomia (fi- Letonia, Franța, Ungaria).
nanciară, gestionară, decizională) creează Reușita descentralizării este condiționată
condiții pentru dezvoltarea infrastructurii de suportul popular, de implicarea
sociale și tehnice, respectiv, contribuie la cetățenilor în acest proces. De aici vine și
atragerea investițiilor și crearea locurilor de importanța informării, sensibilizării popu-
muncă, consolidând potențialul economic, laţiei, dar şi pregătirii conforme a actorilor
dar și baza fiscală a colectivităților locale, în descentralizării. În acest sens, exemplul Po-
final vine să asigure o dezvoltare locală par- loniei este unul relevant [1, p. 196].
ticipativă prin implicarea sectorului privat, 3. Descentralizarea impune realizarea
diferitelor categorii de cetățeni [3, p. 21]. a două mari echilibre. Primul echilibru ține
Descentralizarea este o reformă com- de corelarea dintre descentralizare și ame-
plexă. Abordarea acesteia trebuie să fie una najarea adecvată a teritoriului. Descentrali-
asumată, luând în calcul fundamentarea te- zarea presupune o largă autonomie pentru
oretică, experiența realizată, dar și condițiile colectivitățile locale, în parte, privind acu-
mularea și utilizarea resurselor. În acest context, o descentralizare verita-

Păstrarea situației actuale va con- bilă poate fi un remediu pentru dezvol-
duce la diferențierea și mai mare dintre tarea durabilă a Republicii Moldova, dar și
colectivitățile bogate și cele sărace, fapt atenuarea crizelor interne.
ce ar pune în pericol unitatea națională. În Generalizând subiectul abordat, vom
acest context, prin amenajarea adecvată a face concluziile de rigoare. În acest sens,
teritoriului, de rând cu alte măsuri ale sta- descentralizarea trebuie să fie fundamen-
tului, poate fi realizat un echilibru relativ tată teoretic, respectând întocmai și în vo-
dintre colectivitățile teritoriale locale și, re- lum deplin obiectivele descrise și urmând
spectiv, dintre regiunile acestuia. liniile directoare ale acesteia. Procesul des-
Al doilea echilibru necesar este cel care centralizării derulat în Republica Moldova
trebuie realizat dintre descentralizare și este incoerent, nu respectă fundamentările
desconcentrate. Prin descentralizare, o par- teoretice. Astfel, nu au fost delimitate clar
te din responsabilitățile statului sunt trans- competențele colectivităților locale, respec-
mise aleșilor locali. Astfel, cetățenii benefici- tiv, acestea nu sunt acoperite cu resursele
ază de posibilitatea soluționării probleme- necesare.
lor respective pe plan local. Au fost total neglijate echilibrele descen-
În cazul în care statul nu transfe- tralizării. Sistemul autorităților publice loca-
ră responsabilitățile ce-i revin către le a rămas intact (extrem de fragmentat),
reprezentanții săi locali, cetățenii vor fi și-au menținut amenajarea structurile și
privați de posibilitatea de a-și soluționa pe serviciile desconcentrate ale administrației
plan local problemele respective (serviciile publice centrale, iar principiul descentra-
publice prestate de către stat). În acest caz lizării serviciilor (descentralizarea tehnică/
obiectivele descentralizării vor fi atinse doar prin servicii) este înțeles eronat și realizat
parțial, fapt ce poate compromite reforma inadecvat.
și decepționa populația. O atare experiență În contextul dat, considerăm necesară
pentru Republica Moldova a fost reforma reconceptualizarea reformei de descentra-
din 1998/1999 când condițiile generale, dar lizare, definitivarea componentelor privind
și neglijarea acestui echilibru au condus la amenajarea teritoriului (reforma adminis-
eșecul acesteia. trativ-teritorială) și desconcentrarea adec-
Luând în considerare experiența vată a serviciilor publice asigurate de că-
internațională am putea releva rolul descen- tre stat, dar și delimitarea clară, coerentă a
tralizării în depășirea crizelor interne (de ex., responsabilităților dintre autoritățile publi-
regionalismul care ar putea să se transforme ce ale statului și cele locale, asigurând aces-
în secesionism). De fapt, și istoria Republi- te competențe cu resurse suficiente.
cii Moldova cunoaște asemenea exemple. Reușita descentralizării în Republica Mol-
Delimitarea incertă a competențelor din- dova va depinde, în mare măsură, de capa-
tre stat și unitatea administrativ-teritorială citatea politicului de a învăță din experiența
cu statut juridic special, Găgăuzia, creează statelor care au trecut prin acest proces de
situații de tensiune, care pot periclita dez- reformă.
voltarea statului.
BIBLIOGRAFIE
1. Controlul descentralizării și reformele administrației publice în Europa Centrală și de Est,
Chișinău, 2004.
2. Constituția Republicii Moldova, Chișinău, 2014.
3. Decentralisation et formation pour l’administration locale. VII-eme Conference des di-
Tribuna tânărului
recteurs des ENA, IAP, ISM d’Afrique Cahiers Africains d’Administration Publique, 1997.
4. Jean Rivero, Jean Wline, Droit administratif, Dalloz, 1994.
5. Victor Popa, Igor Munteanu, Victor Mocanu. De la centralism spre descentralizare. Car-
tier, 1994.
Prezentat: 31mai 2017.

E-mail: iurietsap@yandex.ru
Abordări teoretice ale conceptului de

descentralizare administrativă
Theoretical approaches to the concept of

administrative decentralization
CZU 35.072.1
Tatiana CASTRAȘAN,
lector universitar, Academia de Administrare Publică
SUMMARY
Public Administration in the Republic of Moldova is evolving from a centralized to a decen-
tralized system. Increasingly, administrative decentralization becomes an important topic on
the Parliament’s agenda. It is of a great importance that the government has already approa-
ched the need to implement decentralization reforms, as well as at the moment our country is
late in applying mechanisms of decentralization, transfer of powers and responsibilities from
the central to local authorities, in order to align to international documents that we are part.
Keywords: public administration, local authorities, decentralization, administrative
decentralization.
REZUMAT
Administraţia publică în Republica Moldova evoluează de la un sistem centralizat către
unul descentralizat. Tot mai frecvent descentralizarea administrativă devine subiect de discu-
ţie la ordinea zilei. O importanţă deosebită are faptul că guvernarea a sesizat deja necesitatea
implementării reformei de descentralizare, la fel şi constatarea faptului că la etapa actuală
ţara noastră se află în întârziere în aplicarea mecanismelor de descentralizare, de transfer de
competenţe şi atribuţii către autorităţile locale de la cele centrale pentru a ne alinia acelor
documente internaţionale la care suntem parte.
Cuvinte-cheie: administraţie publică, autorităţi locale, descentralizare, descentralizare
administrativă.
În realizarea dezideratului general al lui de guvernare. Când vorbim despre o

societăţii noastre de integrare europeană, astfel de administrație, avem în vedere
consolidarea unei administrații publice una descentralizată și cât mai aproape de
democratice, care să răspundă nevoilor și cetățean. În acest sens, ne propunem să
necesităților cetățeniilor, este inerentă. În analizăm și să dezvoltăm conceptul de de-
acest sens se impune cu precădere trans- scentralizare administrativă.
ferul tuturor atribuţiilor şi competenţelor Termenul de descentralizare este des
ce ţin de domeniul administrării locale utilizat în perioada postsovietică drept unul
către autorităţile publice locale pentru care descrie modalitatea de implementare a
a face din aceşti actori adepții procesu- unui sistem eficient de administrare publică
Tribuna tânărului
bazat pe principiile autonomiei locale în scentralizarea serviciilor publice. În primul

scopul satisfacerii intereselor generale ale rând, de jure, autorităţile administrației
colectivităţii. Literatura de specialitate şi alte publice locale din Republica Moldova dis-
surse oferă mai multe definiţii ale termenu- pun de o autonomie declarată deplină,
lui de descentralizare. Dicţionarul explicativ însă, de facto, aceasta este limitată, parţial
al limbii române defineşte în felul următor din cauza intervenției autorităților centrale
termenul de descentralizare: DESCEN- în activitatea lor cotidiană, parţial din cauza
TRALIZÁRE, descentralizări, s. f. Acțiunea resurselor financiare proprii aflate sub
de a descentraliza și rezultatul ei. 1. Sistem limita necesităţilor, a căror lipsă este însoţită
de organizare și de conducere întemeiat pe şi de o organizare administrativ-teritorială
autonomie, puterea de decizie aparținând excesiv de fragmentată şi, parţial, din cauza
autorităților locale. 2. Transferare în afara unei capacităţi instituţionale şi administra-
centrelor urbane supraaglomerate a unor tive insuficiente.
unități industriale, comerciale sau a unor Întrucât descentralizarea nu este un scop
servicii. – V. descentraliza [8]. în sine, ea nu trebuie să producă dezechili-
Descentralizarea în administraţia publică bre şi distorsiuni în organizarea, conducerea
se prezintă ca un sistem de organizare şi susţinerea de la nivel naţional. Acest pro-
administrativă, opus centralizării, care per- ces va asigura repartizarea clară, echilibrată
mite colectivităţilor locale sau serviciilor şi bine delimitată a puterii de decizie între
publice să se administreze ele însele, sub organismele şi instituţiile reprezentative ale
controlul statului, care le conferă persona- comunităţilor locale şi regionale, pe de o
litate juridică, le permite constituirea unor parte, şi cele de la nivel naţional, pe de altă
autorităţi proprii şi le dotează cu resurse parte. De asemenea, descentralizarea deci-
necesare pentru a rezolva singure prob- ziei implică dezvoltarea sistemului de moni-
lemele locale de către cei aleşi de corpul torizare, control şi evaluare, deopotrivă din
legislativ [8, p. 54]. partea comunităţii locale, dar şi a instituţiilor
Indispensabil este necesar de a aduce şi organismelor guvernamentale de speci-
o serie de definiţii care ne vor permite alitate. Succesul descentralizării se bazează,
să formăm o concepţie despre ceea ce în principal, pe echilibrul între autoritate şi
reprezintă procesul descentralizării admini- responsabilitate, pe de o parte, precum şi
strative. În prezentarea noţiunilor constitu- capacitatea resurselor umane şi fluxurile de
ente ce se înţelege prin descentralizarea informaţii, pe de altă parte.
administrativă considerăm oportun a se Victor Popa afirmă că, în ciuda
veni, în primul rând, cu o noţiune care ne-o nenumăratelor sale definiţii, descentraliza-
aduce legiuitorul în legea de bază a statului rea reprezintă un sistem de performanţe
Republica Moldova, Constituţia, care, la art. stabilite de capacitatea autorităţilor locale
109, stabileşte principiile de bază care sunt [12, p. 62].
puse la temelia funcţionării autorităţilor Enciclopedia liberă Wikipedia ne pro-
publice locale. Din textul Constituţiei [1] pune următoarea definiţie a termenului:
distingem principiile de bază care asigură descentralizarea este procesul prin care se
funcţionarea autorităţilor publice locale, trece de la un sistem administrativ bazat pe
acestea fiind autonomia locală şi descen- subordonarea ierarhică a autorităților lo-
tralizarea serviciilor publice, eligibilitatea cale (învestite în funcție de suprastructura
autorităţilor locale şi consultarea cetăţenilor. de nivel național) față de cele centrale la un
Aceşti factori constitutivi ai conceptului de sistem prin care soluționarea problemelor
descentralizare sunt formați din două com- locale se face de cei aleși de corpul electoral
ponente de bază - autonomia locală şi de- local [15].
Fiind un proces complex, descen- supune existenţa unor persoane de drept

tralizarea este tratată pe larg în doctrina public care prestează servicii publice, denu-
românească de drept public. Astfel, s-a con- mite „stabilimente publice locale”.
siderat că descentralizarea administrativă Descentralizarea este considerată în
presupune „existenţa unor persoane pub- această perspectivă o problemă exclusiv
lice locale, desemnate de comunitatea de natură administrativă, spre deosebire de
teritoriului, cu atribuţii proprii, ce intervin federalism care este o problemă de natură
direct în gestionarea şi administrarea prob- politică: autorităţile publice care beneficiază
lemelor colectivităţii, implicând autonomia de descentralizare îşi desfăşoară activitatea
locală”, iar elementele sale sunt personali- în cadrul unui stat unitar. Descentralizarea
tatea juridică, rezolvarea propriilor afaceri şi autonomia serviciilor publice au menirea
şi autonomia locală. Într-o altă opinie, de- de a apropia cetăţeanul de administraţia
scentralizarea este sistemul care are la bază publică, de a facilita accesul acestuia la au-
recunoaşterea interesului local, distinct de toritatea administrativă şi de a spori
cel național, localităţile având un aparat ad- beneficiile serviciului public.
ministrativ propriu afectat interesului local. Aşadar, descentralizarea reprezintă un
Descentralizarea se caracterizează prin sistem de organizare administrativă care
următoarele elemente: autorităţile din permite colectivităţilor umane sau ser-
teritoriu sunt persoane publice autonome, viciilor publice să se administreze între
alese de colectivităţile teritoriale; dispun de ele însele, sub controlul statului, care le
o putere de decizie proprie; colectivităţile atribuie personalitate juridică, permițându-
locale dispun de autorităţi administrative le constituirea unor autorităţi proprii şi
proprii, precum şi de mijloace materiale, file dotează cu resursele necesare. Astfel,
nanciare şi umane necesare [10, p. 62]. descentralizarea administrativă constă în
Se consideră că orice autoritate transferarea unor atribuţii ale autorităţilor
administrativă, cu excepţia celor care pre- centrale autorităţilor care funcţionează în
supun exercitarea atribuţiilor specifice de unităţile administrativ-teritoriale şi chiar
către o singură persoană (Preşedinte, Prim– autorităţilor colectivităţilor locale. În urma
Ministru) poate fi plasată într-un statut de descentralizării, administraţia publică
desconcentrare sau într-unul de descen- devine mai eficientă şi mai operativă, iar
tralizare. Cercetătorul Tudor Deliu susţine problemele care interesează populaţia se
că „descentralizarea nu constituie un scop rezolvă la niveluri inferioare, în condiţii de
în sine, ci un mijloc care facilitează aprop- oportunitate şi operativitate sporită.
ierea nivelului la care se ia decizia de cel Cercetătorii din domeniu disting două
ce urmează a suporta consecinţele ei [7, tipuri de descentralizare: una politică,
p. 62]”. Din aceeaşi perspectivă, descen- federalismul, şi una administrativă, feder-
tralizarea permite „realizarea cerinţelor al- alismul fiind, astfel, „forma cea mai profundă
tor principii ce constituie valori fundamen- de descentralizare” [11, p. 122]. Distincţia
tale ale societăţii, precum cel al echităţii, al dintre descentralizarea teritorială şi cea
asigurării libertăţii şi egalităţii cetăţenilor”. tehnică provine dintr-o altă distincţie, între
În doctrină se face distincţia între descen- descentralizarea teritorială şi cea pe servicii.
tralizarea teritorială şi cea tehnică. Cea Descentralizarea administrativ-teritorială este
dintâi presupune existenţa unor interese legată de recunoaşterea colectivităților locale
comune ale locuitorilor dintr-o anumită și a dreptului acestora de a se administra ele
arie geografică şi presupune „existenţa unor însele. Pentru ca o colectivitate locală să fie
autorităţi locale alese, care au competenţă considerată descentralizată, este necesar să
materială generală”. Cea de-a doua pre- fie îndeplinite următoarele condiţii:
Tribuna tânărului
- colectivitatea locală să beneficieze de sponsabilitate. Descentralizarea este nu nu-

personalitate juridică; mai un transfer treptat de competenţe de
- colectivitatea locală să dispună de la nivelul central către nivelul local, dar este
autorităţi administrative proprii; şi un transfer de resurse (financiare, mate-
- supravegherea colectivităţii locale de riale, patrimoniale, umane, informaţionale).
către autorități numai prin intermediul unor Acest transfer presupune o participare
forme de control stabilite de lege. responsabilă a acestor autorităţi, a sectoru-
Descentralizarea responsabilităţilor lui privat, a sectorului asociativ şi, nu în ul-
remediază nivelul şi calitatea serviciilor timul rând, al cetăţenilor la gestionarea in-
publice oferite populaţiei, asigură utilizarea tereselor comunităţii, la dezvoltarea locală
mult mai eficientă a resurselor locale, care şi regională durabilă.
sunt limitate, şi consolidează societatea În sens larg, descentralizarea este definită
civilă din ţările cu o democraţie tânără din ca fiind transferul, de la autoritatea centrală
Europa Centrală şi de Est [7, p.3]. la autorităţile locale, a competenţelor, pre-
A descentraliza înseamnă a acorda au- cum şi a resurselor financiare necesare. Nu
tonomie administrativă autorităților locale. există descentralizare decât în condiţiile
Activitatea specifică administraţiei publice în care competenţele trecute în sarcina
se desfăşoară prin intermediul unui com- autorităţilor locale - primării, consilii lo-
plex de forme instituţionale care formează cale sau consilii raionale - sunt însoţite de
un angrenaj, cu principii de organizare ce alocările bugetare corespunzătoare.
variază în funcţie de problemele cu care se După cum am menționat, art. 109 din
confruntă, de factorii exteriori şi în funcţie Constituţia Republicii Moldova prevede că
de propriile preocupări, care presupun „administraţia publică din unităţile ad-
neapărat integrarea sa în mediul social, ministrativ-teritoriale se întemeiază pe prin-
politic şi economic existent, cu diferenţierile cipiile autonomiei locale, descentralizării
de spaţiu şi timp cuvenite. serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor
Cercetătorul Tudor Deliu distinge două administraţiei publice locale şi consultării
forme de descentralizare administrativă: de- cetăţenilor în problemele locale de interes
scentralizarea teritorială şi descentralizarea deosebit.
serviciilor publice (tehnică). Descentraliza- Autonomia locală are în vedere atât or-
rea teritorială presupune realizarea autono- ganizarea şi funcţionarea administraţiei
miei în cadrul unei colectivităţi teritoriale publice locale, cât şi gestiunea comunităţilor
sau, altfel spus, a unei unităţi administrativ- pe care le reprezintă. Limitele aplicării
teritoriale, caracterizate prin existenţa unor principiilor de funcţionare a autorităţilor
autorităţi locale alese, având competenţa administraţiei publice locale sunt reprezen-
materială generală [6, p. 49]. tate de prevederile constituţionale în care
Descentralizarea serviciilor publice se precizează că nu se poate aduce atingere
înseamnă acordarea unei anumite au- caracterului unitar al statului.”
tonomii serviciilor publice, conferindu-le În conformitate cu art. 1 din Legea
personalitate juridică, scoaterea de sub privind descentralizarea administrativă [3],
controlul ierarhic şi plasarea acestui serviciu competenţele APL sunt ansamblul de drep-
public sub regulile tutelei administrative. turi şi obligaţii ale autorităţilor publice lo-
Valoarea practică a descentralizării rămâne cale în domeniile de activitate care le sunt
în continuare obiectul unei dispute clasice. stabilite. Pentru realizarea competenţelor
Pe lângă faptul că descentralizarea sale, autorităţile locale au la îndemână
înseamnă o mai mare libertate în decizii, ea resurse financiare, instituţionale, patrimo-
presupune şi mai multă competenţă şi re- niale şi umane. Toate acestea determină
capacitatea administrativă a fiecărei 1998. Conceptul şi obiectivele politicii de

autorităţi în parte. Prin art. 4 din Carta descentralizare sunt conforme experienţei
Europeană a Autonomiei Locale se instituie ţărilor europene, corespund aspiraţiei de in-
principiul subsidiarităţii, stipulându-se că tegrare europeană şi acordurilor bilaterale
colectivităţile locale dispun, în cadrul legii, Republica Moldova – Uniunea Europeană.
de întreaga competenţă de a lua iniţiativa Elaborarea acestei Strategii a derivat din
pentru orice chestiune care nu este exclusă necesitatea planificării strategice a proce-
din domeniul competenţelor lor sau care nu sului de descentralizare, pentru a consolida
este atribuită unei alte autorităţi [1]. capacităţile autorităţilor administraţiei pub-
Cadrul normativ autohton care lice locale şi a îmbunătăţi managementul şi
reglementează competenţele autorităţilor calitatea serviciilor [5].
administraţiei publice locale în Republica Este evident că descentralizarea și con-
Moldova include un spectru larg de acte solidarea autonomiei locale sunt elemen-
normative, printre care se poate nomi- tul fundamental pentru modernizarea și
naliza Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind europenizarea efectivă a Republicii Mol-
administraţia publică locală [4], Legea nr. dova. Atunci când tot procesul decizional
435 din 28.12.2006 privind descentralizarea și resursele într-un stat sunt concentrate
administrativă [5] şi alte legi care atribuie doar în mâinile unor grupuri înguste de
autorităţilor locale competenţe în diferite oameni/instituții și când cea mai mare
domenii de activitate, în funcţie de sfera parte a populației nu participă la luarea de-
de reglementare a actului normativ dat. ciziilor în stat, corupția, ineficiența, sărăcia
Totodată, autorităţile administraţiei pub- și injustiția sunt la ele acasă.
lice locale, în activitatea de exercitare a În ceea ce ne privește, susținem ideea că
competenţelor, se conduc de statutul satu- descentralizarea nu este un scop în sine, ci
lui (comunei), oraşului (municipiului) şi de o metodă de a furniza servicii publice mai
regulamentul consiliului respectiv, elaborat eficiente, în corespundere cu cerinţele şi
în baza unui statut-cadru şi regulament- preferinţele beneficiarilor. Niciun sistem
cadru, adoptat de către organul legislativ. centralizat nu poate răspunde varietăţii
Strategia Naţională de Descentralizare nevoilor comunităţilor locale la fel de
şi Planul de acţiuni privind implementa- bine ca autorităţile locale. Totodată, struc-
rea Strategiei naţionale de descentralizare turile guvernului îşi vor păstra, în cele mai
pe anii 2012-2018, aprobate prin Legea nr. multe domenii, doar atribuţii de regle-
68 din 05.04.2012, sunt principalele documentare, inspecţie şi control. Nu există
mente de politici în domeniul administraţiei descentralizare decât în condiţiile în care
publice locale, care determină mecanisme- competenţele trecute în sarcina autorităţilor
le naţionale în domeniul descentralizării şi locale sunt însoţite de alocările bugetare
asigurării unei autonomii locale autentice corespunzătoare, astfel încât autoritățile lo-
pentru autorităţile administraţiei publice cale să dispună de suficiente surse pentru
locale. Astfel, strategia stabileşte obiec- acoperirea cheltuielilor.
tivele şi sarcinile pe termen imediat şi me- Concluzia finală care o distingem este că
diu în vederea implementării priorităţii necesitatea aplicării în practică a autono-
de descentralizare a puterii şi asigurării miei locale este evidentă, metoda de apli-
autonomiei locale, în corespundere cu care rămâne a fi extinderea ariei de atribuţii
principiile Cartei Europene a Autonomiei şi transferului de competenţe de la nivelul
Locale, care a fost ratificată de Republica central către cel local, dar nu înainte de a
Moldova la 16 iulie 1997 şi care a intrat în analiza minuţios posibilitatea sau capaci-
vigoare pentru ţara noastră la 1 februarie tatea acelor autorităţi locale de a asimila
Tribuna tânărului
şi, ulterior, realiza aceste competenţe. Ast- forme a tematicii vizavi de descentralizarea
fel, procesul descentralizării administra- administrativă şi continuitate este condiţia
tive este o prioritate inclusă în agenda ac- de succes indispensabilă pentru a consolida
tualei guvernări şi necesită a fi menţinută administrația publică locală din Republica
pentru viitor, perpetuarea abordării uni- Moldova.
BIBLIOGRAFIE
1.Carta Europeană a Autonomiei Locale, Strasbourg, 15 octombrie 1985.
2. Constituția Republicii Moldova, adoptată la 27 iulie 1994 (cu modificările ulterioare).
În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din 27.08.1994.
3. Legea nr. 435-XVI din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă. În: Monito-
rul Oficial al Republicii Moldova nr. 29-31/91 din 02.03.2007.
4. Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006 privind administrația publică locală. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 32 – 35 din 09.03.2007.
5. Legea nr. 68 din 05.04.2012 pentru aprobarea Strategiei naţionale de descentralizare
şi a Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de descentralizare pen-
tru anii 2012–2018. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 143-148 din 13.07.2012.
6. DELIU, T. Administraţia publică locală. Chişinău, Editura AAP, 1998.
7. DELIU, T. Administraţia publică locală în ţările Europei Centrale şi de Est. Chişinău,
Editura AAP, 2001.
8. DELIU, T. Mijloacele de acţiune ale administraţiei publice locale. Revista „Administra-
rea Publică” nr. 1/2003, Chişinău, AAP, 2003.
9. Dicţionarul explicativ al limbii române: dex.ro (accesat la data de 23.03.2017).
10. MOCANU, V. Descentralizarea serviciilor publice - factor decisiv în realizarea prin-
cipiilor şi standardelor existente în autonomia locală, conferinţa ştiinţifico-practică IDIS,
Chişinău, 25-26 iunie 2002.
11. ORLOV, M., NEGRU, B., Quo vadis Moldova? Chişinău: F.E.P. „ Tipografia centrală”, 2002.
12. PLATON, M. Administraţia publică. - Chişinău: Universul, 2007.
13. PLATON, M., SÎMBOTEANU, A., POPESCU, T., DELIU, T. Reforma administraţiei publice
în Moldova: realizări şi perspective. Chişinău, Editura AAP, 2001.
14. POPA, V. De la centralism spre descentralizare. / V. Popa, I. Munteanu, V. Mocanu. -
Chişinau : CARTIER, 1998.
15. POPA, V. Lecţiile descentralizării. Chişinău, Editura TISH, 2003.
16. SÎMBOTEANU, A. Reforma administraţiei publice în Republica Moldova. - Chişinău:
Museum, 2001.

E-mail: tcastrasan@mail.ru
Management of integration strategies
Managementul strategiilor de integrare

CZU 339.92:005.21=111
Nimer HAMAD,
doctorand,
Universitatea Liberă Internațională din Moldova, Israel
SUMMARY
At the current stage of socio-economic, globalization drives competitiveness, markets, im-
posing countries to review their international development strategies. Thus in the last decade,
many actors have chosen be closer to their competitors, in order to be among the world lea-
ders in their professional specialization. The recent period is marked, in particular, by a proli-
feration of cross-border mergers and a significant increase in the value of international ope-
rations. These phenomena and processes affect all areas of social and economic life. However,
the performance achieved by operations conducted face strong difficulties, especially due to
differences in cultural and organizational management between associates. Research on the
experience of different countries and regions allows to make some predictions for the nation
states.
The purpose of research is to study the peculiarities of management processes in different
regions and areas to draw conclusions and give recommendations organs, structures spring
for process optimization.
Keywords: internationalization, quality assurance, strategic management,
quality level of quality strategies, management in higher education, regional development.
REZUMAT
La etapa dezvoltării social-economice actuale globalizarea impulsionează competitivita-
tea, piețele, impunând țările să-și revadă strategiile de dezvoltare internațională. În ultimul
deceniu, mulți actori au ales, astfel, să fie mai aproape de competitorii lor, în scopul de a fi
printre liderii mondiali în specializarea industriei lor. Perioada recentă este marcată, în speci-
al, de proliferare a fuziunilor transfrontaliere și a creșterii semnificative a valorii operațiunilor
de internaționalizare. Aceste fenomene și procese afectează toate domeniile vieții social-
economice. Cu toate acestea, performanțele obținute prin operații efectuate se confruntă cu
diferențe puternice, mai ales din cauza diferențelor managementului cultural-organizațional
între entitățile asociate. Cercetarea experienței diferitelor țări și regiuni permite a face unele
previziuni pentru statele naționale.
Cuvinte-cheie: internaționalizare, asigurarea calității, management strategic, nivelul
calității strategiilor de calitate, gestiunea învățământului superior, dezvoltare regională
Tribuna tânărului
АННОТАЦИЯ
На современном этапе социально-экономической глобализации усиливается
конкурентоспособность, развиваются рынки, заставляя страны пересмотреть
свои международные стратегии в области развития. В последнее десятилетие,
многие акторы международных отношений выбрали тактику нахождения вблизи к
своим конкурентам, чтобы подтянуться и быть в числе мировых лидеров в своей
отраслевой специализации. За последнее время отмечается распространение
трансграничных слияний и значительное увеличение стоимости международных
операций. Эти явления и процессы затрагивают все сферы социально-экономической
жизни общества. Тем не менее, достигнутые результаты характеризуются
значительными различиями, в основном из-за различий между культурным
управлением, ассоциированными партнерaми. Исследование опыта различных
стран и регионов позволяет составить определенные прогнозы для национальных
государств.
Ключевые слова: интернационализация, обеспечение качества, стратегическое
управление, уровень качества стратегий качествa, управление в области высшего
образования, региональное развитие.
Introduction. At present, when we talk rights or to companies considering entering

about integration, we refer to an act that fields already occupied by holders; also to
brings smaller components into a unique illustrate companies’ principal choices in a
single and independent system. Another systematic manner.
meaning of integration is the ending result Strategic integration is used by the firms
of a process that seams together different to face the consequences of transitions that
subsystems and result in a new, larger and are predictable and of those unpredicta-
more comprehensive system that shares ble challenges that appear in the context
data when needed. of different levels within the business ope-
Most of the firms build a personalized rations. Following the main idea, we will
architecture and a structure of applications present below the levels of strategies that
that aims to mix together new or existing most of the firms seek for a systematic in-
hardware, software and other communi- tegration. Also they tend to adopt goals
cations. In analyzing strategic integration, for creating sustainable competitiveness
this one is defined as a gradual union and such as: business, corporate and functional
change of independent components of or- strategies. It must be taken into considera-
ganizations related to business into more tion that a strategic integration is linked to
cohesive and synergistic entities. The has strategic management and this imposes to
an important role in the process of perfec- make clear distinctions between these con-
ting organizational performance strategic cepts of organizational strategy. The goals
integration, due to fact that it speeds the of strategic integration are to achieve sy-
uninterrupted range of business strategies. nergy by creating compatibility and inter-
This happens in the context of changing dependence over different processes, orga-
business environment. nizational groups and activities. At the same
The objective of the study is to examine time, strategic management detects goals for
the strategic management in the integrati- long-term and guides the allocation of reso-
on process. The article offers a comprehen- urces and utilization to obtain a sustainable
sive comparative evaluation of the strate- and competitive advantage in independent
gies available either to companies holding organizational units or in the organization.
This can happen without rationalization with a wholesaler/tour operator or a tour

of variations across processes, organizatio- wholesaler merges with a retail agent) [5].
nal groups and other connected activities. Regarding backward vertical integration, it
Strategic management can be seen as a happens when a wholesaler merges with
constitutive of strategic integration. When or buys an airline or with a hotel. With this
we talk about the process of strategic in- move a greater control over the source of
tegration this involves building and imple- supply is desired; concerning forward ver-
mentation of strategic objectives. These ob- tical integration, befall when a tour whole-
jectives are made in a knowledgeable per- saler merges or buys a travel agency. So, in
spective of an organization’s environment this case greater control over the distributi-
that is competitive [2]. on network is wanted [2].
In a firm, strategic integration can be
applied and assessed by the following
means: corporate governance systems;
strategic management practices; strategic
leadership; strategic control. The process
of strategic integration should be comple-
ted with adjustments in the administration
and coordination of external and internal
functions and roles of the firm [1]. The mis-
sion identifies the strategies that define a
firm’s approach to the utility of resource.
The values state the institutional identity
by organizational culture and practices. In
this context, organizational objectives defi-
ne the purpose of results that firms seek to
accomplish [4].
Resources capabilities, organizational Figure 1. Quality map of a higher edu-
structures and industry tendencies, inclu- cation institution.
ding external environment of a business orga- Sourse: autor’s investigation.
nization starts the efforts towards determi- Horizontal integration means that who-
ning the firm’s weaknesses and advantages. lesalers/ operators merge on the same le-
When we analyze internal integration, it can vel of distribution (e.g. a wholesaler buys
be mentioned that strategic approach in- another tour wholesaler to improve their
cludes rationalization of internal operations market share and reduce competition). The
of a firm such as: advertising; maintenance; horizontal integration always leads to eco-
marketing; sales; purchasing; book-kee- nomics of scale, in functions such as human
ping; manufacturing. The administration resources, purchasing, and thus to cost sa-
of a firm must participate within the strate- vings and price reductions [3]. Through cost
gic integration process and provide access savings an organization may become more
to all information concerning integrated cost effective, allowing them to develop
approach to operations. The individual res- a better range of products and to achieve
ponsibilities within the complex chain of better quality control.
production must be clearly defined [4]. External integration involves rationali-
Vertical integration takes place when two zation of functional activities that influence
companies of different levels on the distri- external stakeholders such as: financial in-
bution chain merge (e.g. a supplier merges stitutions, suppliers, distributors, customers
Tribuna tânărului
and various agents. Integration of strategies ze business processes and data and include
that govern the external stakeholders need the interests of internal and external stake-
implementation of efficient networking holders.
and communication systems such as: elec-
tronic data relay systems and internet. This
will make possible to deliver appropriate
links between external and internal orga-
nizational stakeholders[4]. A strategic inte-
gration can be considered successful when
external factors facilitate distribution and
interpretation of decisive information along
the organization’s stakeholders. Processes
that lead activities of external stakeholders
allow business organizations to start de-
mand forecasts, determine the inventory
levels and supervise the feedback of stake- Figure 2. Types of strategy.
holders [6]. Source: author’s investigation.
A stepwise manner toward strategic in- In perfecting strategic integration,
tegration is required for the environments should be taken into consideration the
in which businesses function and determi- accommodation to change and link the or-
ne the appropriate organizational advanta- ganizational responsibilities without signi-
ficance underestimation of the innovation
ges. It is necessary for managers to adopt
at different levels of chain processes [1]. Or-
methods for strategic integration that are
ganizational resources must be mobilized
right to different needs of the firms. This to consolidate excellent accomplishment
speaks about the integration of strategies of strategic objectives and achievement of
using the existing organizational structu- best performance and results [6].
res and processes and creation of original Conclusions. Strategic integration can
structures to accommodate additional or- be considered a way to management that
ganizational order. The attribution of stra- implies high investments in resource achie-
tegic integration predicts implications to vement and training programs for the em-
business organizations such as: to adjust ployee. At the same time, the process implies
structures and relations that can influence advantages that can minimize the costs of
functional groups and processes in the firm; increasing business flexibility in time. An
to adjust goals, reward systems and metrics advantage is that managers can achieve
knowledge-based strategic integration by
to present changes in the procedures and
investing in systems related to IT. Therefo-
way of production; to create budgetary
re, the information technology can be fully
plans and some supplements to cover extra accomplished if managers see the informa-
cross-functional estimates that appear from tion technology as a strategic function not
the integration processes; To automate and a simple organizational function.
upgrade communication structures over The conclusions from our analysis are:
functional groups and processes in the firm 1. Many related decisions are of strategic
and to obtain efficiency through efficient importance and they must not be delega-
flow and information sharing; to standardi- ted to specialists who tend to be little invol-
ved in strategy formulation and implemen- 3. Managers assume all too often that
tation. the best way of using rights is to suppress
2. Early and continuous interactions competition. As the range of options cap-
between business executives, lawyers, and tured in the map and the case studies show,
engineers are critical to identifying the best this view is too narrow and it can have de-
opportunities for deploying. Companies that trimental longer-term consequences. Re-
design products first and then search for ways markably often, sharing the value is in the
of protecting them face a far narrower set of best interest of companies and society.
options than the one shown in the map.
BIBLIOGRAFIE
1. SCHMIDT, John. “Integration as a Strategy.” În: Information Enterprise Data Manage-
ment, 23 June 2008. Available from: [accesat 23 ianuarie 2017]. Disponibil: http ://blogs .in-
formatica. com/enterprise _data_ management/ index.
2. SHERMERHORN, John, R. Personal Management Edition, 8th ed. Wiley & Sons, Inc.,
2008.
3. SRIVASTAVA, Abhishek, KATHRYN M. Bartol, and Edwin A. Locke. “Empowering Lea-
dership in Management Teams: Effects on Knowledge Sharing, Efficacy and Performance.”
The Academy of Management Journal. 49, no. 6, (2006): 1240–1251.
4. Strategic Integration. [accessed 28 ianuarie 2017]. Availableat: http ://www .ency-
clopedia .com/ management/ encyclopedias -almanacs-transcripts -and -maps/strategic-
integration
5. TYAGI, Rajesh, K., and Praveen Gupta. A Complete and Balanced Scorecard: Creating
Value Through Sustained Performance Improvement. Upper Saddle River, NJ: FT Press,
2008.
6. WHITAKER, Hugh, D., and Robert E. COLE, eds. Recovering from Success: Innovation
and Technology Management in Japan. Oxford: University Press, 2006.
Prezentat: 9 ianuarie 2017.

E-mail: hamad73@012.net.il
Tribuna tânărului
Sistemul managementului strategic de dezvoltare a

complexului turistic regional al Republicii Moldova
The strategic management system for development

of the regional tourist complex of the Republic
of Moldova
CZU 338.48:005.21(478)
Irina CROTENCO,
doctorandă, Academia de Studii Economice a Moldovei
SUMMARY
Actuality of the topic is caused by the fact that in modern conditions tourism is one of the
most perspective areas of the world economy, which determines the need for implementation
in it of the modern strategic management mechanisms. The purpose of this article is to study
strategic management system of development of the regional tourist complex of Moldova. The
methodological basis of the research is the systematic, structural and comparative analysis. In
the article is presented a retrospective analysis of the formation of strategic management of re-
gional touristic complex of the Republic of Moldova. It has been analyzed the Tourism Develop-
ment Strategy in Moldova “Tourism 2020”, and the government’s measures for its implemen-
tation. It has been formulated conclusions on the improvement of the strategic management
system of a country’s tourist complex.
Keywords: strategic management of the region, tourism development strategy, regional
tourist complex, tourism in Moldova.
REZUMAT
Actualitatea subiectului rezidă în condițiile actuale, când turismul este unul dintre cele mai
promițătoare domenii ale economiei mondiale, ceea ce determină necesitatea aplicării meca-
nismelor moderne ale managementului strategic. Scopul acestui articol este de a studia siste-
mul managementului strategic de dezvoltare a complexului turistic regional al Moldovei. Baza
metodologică a cercetării este analiza sistematică, structurală și comparativă. În prezentul
articol este prezentată o analiză retrospectivă a formării managementului strategic al comple-
xului turistic regional al Republicii Moldova. A fost analizată strategia dezvoltării turismului în
Moldova ,,Turism 2020”, precum și măsurile luate de Guvern în vederea implementării acesteia.
Sunt formulate concluziile privind îmbunătățirea sistemului de management strategic al unui
complex turistic al țării.
Cuvinte-cheie: managementul strategic al regiunii, strategia dezvoltării turismului, com-
plexul turistic regional, turism în Moldova.
Introducere. În condiţiile de dezvolta- rolul şi importanţa utilizării mecanismelor
re modernă a economiei mondiale cresc strategice de acţionare a sistemelor eco-
nomice ale ierarhiei economice la diferite a Ministerului Culturii şi Turismului, orga-

niveluri şi, în particular, la nivelul comple- nizat prin comasarea Ministerului Culturii
xului regional (naţional). Sporeşte actuali- cu Departamentul privind dezvoltarea tu-
tatea creării şi dezvoltării sistemului stra- rismului, existent la acel moment.
tegic de gestionare în ramurile prioritare În anul 2009 subdiviziunile organizato-
ale economiei naţionale. În prezent, unul rice ocupate cu problemele de conducere
dintre cele mai importante şi în dezvoltare a ramurii aflate în componenţa Ministe-
continuă domenii ale economiei mondiale rului Culturii şi Turismului au fost reorga-
este turismul. Turismul ocupă locul al trei- nizate în Agenţia Turismului a Republicii
lea în exportul mondial, după exportul de Moldova, care este o structură viabilă şi
combustibili şi chimicale, depăşind astfel în prezent. Agenţia Turismului include
de categorii, cum ar fi produsele alimen- următoarele subdiviziuni: secţia politică,
tare şi produsele auto. [4] Aceasta impune de dezvoltare a turismului şi marketing;
pe poziţiile de lider în reglarea economiei de gestionare a relaţiilor internaţionale
naţionale problema aplicării sistemice a şi a integrării europene; serviciul analiză,
mecanismelor moderne de dirijare strate- monitorizare şi evaluare politică; serviciul
gică. informare şi comunicaţii cu mass-media;
În Republica Moldova domeniul turis- serviciul de implementare a tehnologiilor
mului este declarat prioritar la nivel legis- informaţionale e-Transformare etc. [2]
lativ, iar sistemul naţional de dirijare stra- Totodată, un şir de activităţi economi-
tegică privind dezvoltarea complexului ce, care fac parte, conform legislaţiei, din
turistic regional se află în proces de trans- sistemul industriei turistice din Moldova,
formare. Totuşi numărul de sosiri turistice se află în afara domeniului Agenţiei Turis-
internaţionale în Moldova în anul 2015 a mului, ceea ce nu permite desfăşurarea
constituit 15% faţă de anul 1993 şi 82% unor acţiuni complexe. Aceasta se refe-
faţă de anul 2000. ră la domeniul transportului (Ministerul
Cercetarea problemei. Constituirea Transporturilor şi Infrastructurii Drumuri-
sistemului de dirijare a domeniului turis- lor), acţiunilor culturale (Ministerul Cultu-
tic din Moldova s-a dezvoltat pe etape. La rii), activităţilor balneosanitare (Ministerul
început, managementul turismului func- Sănătăţii), domeniul alimentaţie, sport etc.
ţiona conform schemei deja existente în În acelaşi timp, s-a produs o restructu-
URSS (Societate pe Acțiuni de Comerț rare de ordin intern în ramura turismului
Exterior ,,Inturist”, Biroul Internațional ţării şi în gestiunea acesteia. În sistemul de
de Educație ,,Sputnik” ș. a.). Însă apăreau gestionare s-au constituit mecanisme de
şi structuri noi: Departamentul de Stat perfecţionare şi de dezvoltare a potenţia-
pentru Turism (1990-1992), Ministerul Ti- lului turistic în temeiul aplicării elemente-
neretului, Sportului şi Turismului (1992- lor de abordare strategică. A fost aprobată
1994). La mijlocul anilor 1990 ramura era Concepţia privind dezvoltarea turismului
în stagnare, iar indicatorii turistici scădeau. în Republica Moldova până în anul 2005
Schimbarea a demarat doar în anul 2000, (din 8 octombrie 1997), Legea cu privire la
când a fost adoptată Legea ,,Cu privire la turism (2000), Strategia de dezvoltare sta-
turism”. A fost creată Agenţia Naţională de bilă a turismului în Republica Moldova în
Turism (2000), Asociaţia Naţională a Agen- anii 2003-2015. Cu toate că au fost depu-
ţiilor de Turism (ianuarie 2002). Căutarea se eforturi mari, în domeniul respectiv nu
noilor forme de management al turismului s-a produs o îmbunătăţire considerabilă a
a condus în anul 2005 la decizia de creare situaţiei. Astfel, în anul 2003, numărul tu-
Tribuna tânărului
riştilor străini sosiţi în Moldova a constituit gii au fost alocate 167 milioane de lei, iar
22,6 % în raport cu anul 1993. venitul planificat trebuie să depăşească
În noiembrie 2006 Parlamentul ţării a cheltuielile de 6,5 ori. Pe lângă cele men-
adoptat o nouă lege nr. 352-XVI „Cu privi- ţionate, se preconizează o creştere anua-
re la organizarea şi desfăşurarea activităţii lă a numărului de turişti străini cu 3% şi a
turistice în Republica Moldova”. În legea turismului extern cu 4%. [3] În document
menţionată turismul este declarat unul sunt prevăzute cinci obiective principale
dintre domeniile prioritare ale economiei pentru următorii şase ani:
naţionale, fiind implementată noţiunea de a) perfecţionarea bazei legislative în
„industria turismului” ca ansamblu de ac- domeniul turismului, în corespundere cu
tivităţi economice şi comerciale destinate prevederile pieţei turismului şi conform
producerii de servicii turistice, corespun- standardelor europene;
zătoare standardelor de clasificare, realiza- b) valorificarea potenţialului turistic
te prin structurile de cazare şi alimentaţie, la nivel naţional şi promovarea imaginii
de agrement şi de tratament balnear, de Republicii Moldova ca direcţie turistică;
prestare a serviciilor de transport, de or- c) dezvoltarea turismului regional al
ganizare a congreselor şi conferinţelor, cu ţării;
destinaţie sportivă, prin birouri de infor- d) creşterea nivelului de pregătire
mare turistică, prin operatori şi agenţii de profesională a cadrelor specializate în do-
turism. [7] meniu şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor
Cele mai importante evenimente pri- turistice;
vind reglarea normativă a turismului în e) modernizarea industriei turismu-
Moldova au devenit Programul naţional în lui, graţie aplicării tehnologiilor informaţi-
domeniul turismului cu genericul „Drumul onale moderne.
vinului în Moldova”, Programul naţional Conform strategiei menţionate, în Mol-
„Satul Moldovenesc” etc. Au fost adoptate dova, până în anul 2020, trebuie să fie cer-
hotărâri de guvern în domeniul hotelier, tificate 40 de rute turistice şi elaborate pa-
alimentaţiei publice, dezvoltării şi îmbu- tru noi trasee naţionale cu ieşire la traseele
nătăţirii reţelei drumurilor etc. În prezent, turistice europene. Se planifică repararea
documentul strategic principal pentru a 20 de obiective turistice, amenajarea a
economia ţării este Strategia naţională de cinci zone de odihnă, construirea a două
dezvoltare „Moldova -2020”, adoptată în complexe sportive şi a 50 de popasuri pen-
anul 2012. tru turişti. Se preconizează a fi filmate patru
În aprilie 2014, Guvernul Republicii clipuri publicitare, inclusiv un clip pentru
Moldova a aprobat o nouă Strategie a dez- mass-media, Discovery şi Euronews şi un
voltării turismului până în anul 2020. Misi- clip video, care ar permite prezentarea po-
unea acestei strategii constă în stimularea tenţialului ţării la diferite acţiuni turistice,
activităţii turistice în Republica Moldova crearea unui stand despre Moldova care ar
prin dezvoltarea turismului intern şi ex- reprezenta ţara la expoziţiile internaţiona-
tern. Această strategie reprezintă o nouă le, editarea a zeci de ghiduri turistice etc.
direcţie în dezvoltarea ramurii turistice Printre perspectivele privind imple-
din Moldova, care se va implementa în mentarea strategiei au fost specificate ur-
3 etape. Prima etapă s-a încheiat în anul mătoarele:
2016, a doua va cuprinde intervalul anilor - introducerea modificărilor în Legea
2017-2018, iar cea de a treia – anii 2019- „Cu privire la organizarea şi desfăşurarea
2020. În scopul realizării acestei strate- activităţii turistice” din 2006, cu elaborarea
ulterioară a noii legi; stilul vizual unic. [5]

- elaborarea şi implementarea standar- Realizarea acestui program va permite
delor privind calitatea serviciilor turistice; Moldovei să concureze pe direcţia de tu-
- punerea bazelor unor relaţii de par- rism autentic, propunând impresii cultu-
teneriat între puterea publică locală, insti- rale remarcabile chiar în centrul Europei,
tuţiile de învăţământ şi agenţii economici fiind un exemplu de păstrate a valorilor
din domeniu în legătură cu organizarea culturale şi a promovării acestora prin me-
programelor de studii şi organizarea prac- tode moderne de marketing. Realizarea
ticii pentru studenţi; programului „Brandul Naţional al Indus-
- includerea traseelor turistice naţiona- triei Turismului” este îndreptat nu numai
le „Drumul vinului”, „Drumul mănăstirilor” spre sporirea fluxului de turişti străini, dar
etc. în traseele internaţionale şi promova- şi spre intensificarea turismului intern în
rea lor la nivel regional şi internaţional; general. Programul are menirea să contri-
- invitarea specialiştilor-IT în domeniul buie la îmbunătăţirea imaginii ţării pentru
turismului din alte ţări pentru instruirea şi atragerea investiţiilor în ramură.
implementarea noilor tehnologii în acor- Anterior, Moldova avea deja un logo-
darea de servicii turistice; tip. Acesta se poziţiona pe Strategia de
- mărirea numărului de zboruri low-cost dezvoltare durabilă a turismului pentru
pe direcţiile principale, ce prezintă interes anii 2003-2015. Noul brand turistic al Re-
pentru Republica Moldova; publicii Moldova a fost selectat ca un sim-
- promovarea potenţialului turistic al bol colectiv al culturii naţionale – Copacul
ţării prin intermediul platformelor online, vieţii. Însoţit de sloganul „Descoperă dru-
de tipul Danube.travel, obiectivul princi- murile vieţii” (Discover the routes of life),
pal fiind promovarea zonei Dunării ca pe acesta prezintă particularităţile Moldovei
un brand şi o direcţie turistică nouă pe pia- ca direcţionare turistică: ospitalitate, natu-
ţa europeană şi internaţională etc. raleţe, veridicitate şi tradiţii moldoveneşti.
La moment, a fost implementat un şir Acest slogan este promovat şi peste hota-
de regulamente ce ţin de strategia „Turism re, ca şi în majoritatea ţărilor lumii este for-
2020”. Astfel, la 20 noiembrie 2014, a fost mulat în limba engleză şi reprezintă o frază
lansat oficial un brand naţional în secto- scurtă, laconică.
rul turistic al Moldovei. În cadrul realizării Concomitent cu lansarea internaţiona-
regulamentelor Strategiei „Turism 2020”, lă a brandului turistic, a fost prezentat şi un
Agenţia Turismului a Republicii Moldova, videoclip, care îndeamnă turiştii să viziteze
în parteneriat cu asociaţii din ramură şi cu Moldova – locaţia cea mai puţin cunoscută
concursul experţilor locali şi internaţionali, dintre toate direcţiile turistice din Europa.
a elaborat un program de promovare a [1]
produselor turistice cu genericul „Brandul În cadrul campaniei de popularizare a
Naţional al Industriei Turismului”. Obiec- direcţiei turistice moldoveneşti în aprilie
tivul programului a fost anunţat ca fiind 2015 a fost întocmită o aplicație mobilă
sporirea numărului de turişti, care vor vi- Moldova Holiday. [6] Aceasta permite de
zita Moldova. Programul conţine un şir de a cunoaşte mai bine locurile turistice uni-
iniţiative strategice pentru sectorul turis- ce din Moldova, amplasarea lor pe hartă şi
tic, inclusiv: analiza pieţelor cu destinaţie prezentarea informaţiei pentru vizitatori
specială şi a produselor turistice compe- (descrieri, poze, program, preţuri, trasee,
titive; poziţionarea propunerilor turistice date de contact etc.). În aplicație sunt pre-
naţionale; planul anual de marketing; zentate obiective turistice renumite, pre-
Tribuna tânărului
cum vinăriile (Chateau Vartely, Cricova, Mi- privind dezvoltarea complexului regional
leştii Mici), mănăstirile în stâncă (Saharna, turistic al ţării.
Ţâpova), muzeele, monumentele, cona- Lipseşte concepţia privind dezvoltarea
cele etc. Turistul care planifică să viziteze turismului în Moldova, iar legea în vigoa-
Moldova poate accesa gratuit aplicația re „Cu privire la organizarea şi desfăşura-
Moldova Holiday de pe orice dispozitiv rea activităţii turistice” şi strategia „Turism
mobil şi îşi poate organiza călătoria. 2020” nu corespund în totalitate recoman-
În august 2015, în scopul de a asigura dărilor europene şi internaţionale. Strate-
evidenţa şi accesul utilizatorilor la infor- gia privind dezvoltarea turismului „Turism
maţia din domeniul turismului şi la locuri- 2020”, aprobată în mai 2014, este depăşită
le turistice remarcabile din Moldova, a fost în comparaţie cu prevederile proiectului
aprobată concepţia sistemului informaţio- ONU „Turism: perspectiva 2030”, aprobată
nal automatizat „Registrul turismului”. Sis- încă în anul 2011. Recomandările organi-
temul a fost elaborat în contextul moderni- zaţiilor internaţionale se îndeplinesc se-
zării tehnologice a industriei turismului în lectiv (de exemplu, ONU , UNWTO). Pro-
conformitate cu Planul de acţiune privind gramele şi planurile de dezvoltare a turis-
implementarea Strategiei de dezvoltare mului şi a domeniilor corespunzătoare nu
a turismului „Turism 2020”. Dezvoltarea sunt coordonate suficient la nivel naţional
acestui sistem este asigurată de Agenţia (puterea executivă şi legislativă), departa-
de turism din mijloace bugetare, acordate mental (ministere şi departamente) şi la ni-
de investitorii străini. Lansarea „Registrului vel teritorial (municipii, raioane, localităţi).
turismului” ar permite utilizatorilor să obţi- Este necesară elaborarea concepţiilor
nă informaţii cu privire la direcţiile turistice contemporane, o nouă redacţie a legii
din Moldova, ceea ce ar contribui la popu- cu privire la turism şi a strategiei de dez-
larizarea unor locuri mai puţin cunoscute voltare a domeniului din perspectiva de
şi la avansarea turismului moldovenesc în viitor până în anul 2030, fiind armonizate
general. Agenţii economici ar putea utiliza cu documentele normative internaţionale
„Registrul turismului” pentru a-şi promo- şi europene; documentele normative de
va propunerile cu informaţiile de rigoare. ramură privind dezvoltarea turismului şi
Acest sistem trebuie să devină un instru- infrastructurii (turism religios, social, oră-
ment de atragere a investiţiilor, de creare şenesc şi rural, hoteluri şi restaurante etc.).
a infrastructurii turistice şi de dezvoltare a Este necesar ca Moldova să implemen-
direcţiilor turistice. Administraţia publică teze în totalitate prevederile regulamente-
poate publica aici informaţii cu privire la lor Cartei turismului UNWTO, prevederile
activităţi culturale şi sportive desfăşurate metodologice privind Contul satelit în tu-
în ţară, aflate sub patronatul acestora. [8] rism ONU, Recomandările internaţionale
Concluzii. Pe durata a 25 de ani de in- cu privire la statistica turismului ONU, re-
dependenţă sistemul de gestionare stra- comandările UNWTO privind clasificarea
tegică privind dezvoltarea complexului structurilor de cazare a turiştilor etc. Este
turistic regional din Moldova a suportat oportun de a utiliza pe larg metodele mo-
modificări, transformări structurale şi re- derne de management strategic internaţi-
formări. În locul documentaţiei vechi utili- onal şi de marketing internaţional (analiza
zate în activitatea ramurii, au fost adopta- SWOT, Marketing Mix etc.).
te unele noi: legi modernizate reformate, Constituirea şi implementarea sistemu-
strategii, programe. Totuşi, cu toate măsu- lui complex de dirijare strategică a dez-
rile întreprinse, nu s-a reuşit formarea unui voltării regionale a turismului va permite
sistem viabil complex de dirijare strategică îmbunătăţirea calităţii serviciilor turistice
acordate, lărgirea posibilităţilor de recu- jarea strategică trebuie să corespundă ri-

noaştere a brandului turistic moldove- gorilor internaţionale moderne şi să fie, la
nesc, dezvoltarea indicatorilor turismului necesitate, corectat. Acest sistem trebuie
intern şi sporirea venitului din turism, prin să reflecte cele mai înaintate tendinţe din
urmare, îmbunătăţirea, în general, a indi- domeniu, să corespundă atât standardelor
catorilor economici. Sistemul privind diri- europene, cât şi celor internaţionale.
BIBLIOGRAFIE
1. Agenţia Turismului a Republicii Moldova. De astăzi, Moldova are un nou brand turis-
tic national. În: http://turism.gov.md/index.php?pag=noutati&opa=view&id=644&start=20
&l= (accesat la 12.03.2017).
2. Agenţia Turismului a Republicii Moldova. Subdiviziuni. În: http://www.turism.gov.md/
index. php?pag =aparatul&l= (accesat la 25.02.2017).
3. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Strategiei de dez-
voltare a turismului „Turism 2020” şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia
în anii 2014-2016. În: http://www.gov.md/libview.php?l=ru&idc=436&id=7566 (accesat la
16.03.2017).
4. UNWTO World Tourism Barometer May 2016. În: http://cf.cdn.unwto.org/ sites/all/ fi-
les/pdf/ unwto_barom16_03_may_excerpt_.pdf (accesat la 26.03.2017).
5. ГИА Moldpres. Запущен национальной бренд индустрии туризма. În: http://www.
moldpres. md/ ru/news/2014/11/20/14001211 (accesat la 12.03.2017).
6. ГИА Moldpres. Запущено первое мобильное приложение с туристическими
направлениями Республики Молдова. În: http://www.moldpres.md/ ru/news/
2015/04/06/ 15002271 (accesat la 12.03.2017).
7. Закон Республики Молдова № 352-XVI от 24.11.2006 «Oб организации и
осуществлении туристической деятельности». În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr. 14-17, 2.02.2007.
8. Правительство Республики Молдова. В Молдове запущена информационная
система «Реестр туризма». În: http://www .gov.md/ru/ content/v -moldove -zapushche-
na-informacionnaya -sistema-reestr-turizma (accesat la 16.03.2017).


E-mail: crotenco.irina@gmail.com
Apariţii
Tribuna editoriale
tânărului
A pariții editoriale:
prezentări, opinii, sugestii
Rod al unor căutări ştiinţifice de valoare
Result of some valuable scientific searches
CZU 082:001.814(045)
Sergiu VLĂDICĂ,
redactor, Secția activitate editorială,
SUMMARY
Annually, the Editorial Activity division of the Academy of Public Administration edits the
proceedings of the scientific-practical conferences with international participation „Theory
and Practice of Public Administration”, in a separate volume. This year collection contains 120
articles signed by the researchers of the Academy, of other national higher education instituti-
ons and from the similar institutions abroad, of central and local public authorities.
The most relevant scientific researches presented in the plenary session of the Conference as
well as within six workshops are emphasized in the article.
Key words: conference, public administration, public administration reform, public
management, research, scientific activity, professional development.
REZUMAT
În fiecare an, Secția activitate editorială a Academiei de Administrare Publică editează în
volum aparte materialele conferinţelor ştiinţifico-practice cu participare internațională „Teoria
şi practica administrării publice”. Culegerea din acest an conține 120 de materiale, semnate de
cercetători ai Academiei, altor instituții de învățământ superior din țară și din instituții similare
din străinătate, ai autorităților administrației publice centrale și locale.
În articol sunt evidențiate cele mai relevante cercetări științifice prezentate în ședința plena-
ră a Conferinței, precum și în cadrul celor șase ateliere de lucru.
Cuvinte-cheie: conferință, administrare publică, reforma administrației publice, manage-
ment public, cercetare, activitate științifică, dezvoltare profesională.
Secția activitate editorială a Acade- a fost dedicat Zilei Academiei și celei
miei de Administrare Publică, în strânsă de-a 24-a aniversări de la fondarea aceste-
colaborare cu catedrele și alte formațiuni ia (21 mai 1993).
științifice și didactice ale Academiei, a Culegerea de articole şi studii, apărută
scos de sub tipar culegerea cu materialele în ajunul acestui important for ştiinţific, a
Conferinţei ştiinţifico-practice cu partici- fost plasată și pe site-ul Academiei.
pare internațională „Teoria şi practica Culegerea din acest an conține 120 de
administrării publice”, care a avut loc pe materiale, semnate de cercetători ai Aca-
19 mai 2017. Acest for științific anual demiei, altor instituții de învățământ supe-
Apariţii
Tribuna editoriale
tânărului
cadrul catedrelor, laboratoarelor, altor

unități structurale, în domeniul profilu-
rilor științifice acreditate. Academia de
Administrare Publică este membru de
profil al Academiei de Științe a Moldovei
și, în această calitate, realizează mai mul-
te proiecte de investigație în domeniul
administrației publice locale și dezvoltării
regionale, aducându-și, astfel, contribuția
la soluționarea problemelor existente în
aceste domenii.
În cadrul sesiunii plenare au fost exami-
nate problemele cu privire la provocările
reformei administrației publice în Repu-
rior și științifice din țară, dar și din instituții blica Moldova la nivel local, unele reflecții
similare din străinătate, ai autorităților privind omul, societatea, statul în calitate
administrației publice centrale și locale. de categorii constituționale perene, in-
Oleg BALAN, rector al Academiei vestigate și prezentate de cercetătorii au-
de Administrare Publică, doctor habi- tohtoni, iar aspectele comparate privind
litat, profesor universitar, apreciază în tendințele și perspectivele descentralizării
cuvântul său introductiv, că Academia puterii în Ucraina au fost prezentate de
de Administrare Publică este primul fa- cercetătorii Institutului Regional de Admi-
cilitator național al dezvoltării științei nistrare Publică din Odessa al Academiei
administrației prin efectuarea de cercetări Naționale de Administrare Publică de pe
științifice interdisciplinare în domeniul lângă Președintele Ucrainei.
teoriei și practicii administrației publi- Compartimentul ședinței în plen
ce, reglementărilor juridice ale activității a conferinței se deschide cu articolul
administrative, managementului public, științific ,,Provocările reformei adminis-
sistemelor informaționale din serviciul traţiei publice la nivel local”, semnat de
public, cooperării și întreținerii relațiilor Tatiana ȘAPTEFRAȚI, doctor, conferențiar
internaționale în domeniul administrației universitar la Academia de Administrare
publice. Prin cercetările efectuate, Aca- Publică. Potrivit autoarei, reforma admi-
demia contribuie la crearea suportului nistraţiei publice în Republica Moldova
științific pentru desfășurarea reformei este un deziderat indiscutabil, care derivă,
administrației publice, elaborării de noi în primul rând, din considerentul că auto-
forme și metode de administrare, care rităţile administraţiei publice sunt respon-
au menirea să asigure eficiența activității sabilii şi promotorii reformelor în toate
autorităților publice. domeniile vieţii sociale. Astfel, numai un
Pe parcursul celor douăzeci și patru sistem de administrare eficient cu un corp
de ani de activitate Academia de Admi- de funcţionari responsabili şi competenţi
nistrare Publică, în calitate de instituție poate asigura buna realizare a reformelor
de învățământ superior și de centru din societate. Reforma administraţiei pu-
național de promovare a politicii de stat blice este condiţionată şi de implemen-
în domeniul administrației publice, a tarea Acordului de Asociere cu Uniunea
acumulat o bogată experiență de orga- Europeană.
nizare a activității științifice. Activitatea Depolitizarea, delimitarea clară a com-
de cercetare ştiinţifică se efectuează în petenţelor şi a funcţiilor, precum şi asi-
gurarea cu toate resursele necesare şi un rii publice, reieșind din particularitățile

corp de funcţionari cu înaltă calificare şi științei administrației și interconexiunea
bine motivaţi sunt principalele provocări acesteia cu domeniile științifice adiacen-
pentru administraţia locală, în contextul te, cum ar fi dreptul, economia, sistemele
punerii în aplicare a reformei administraţi- informaționale din sfera administrativă,
ei publice. Reforma administraţiei publice dar și din solicitările practicii administra-
nu este un document static. Pe parcursul tive, care necesită asistență științifico-
implementării pot interveni completări, metodologică.
ajustări în scopul îmbunătăţirii organiză- Se evidențiază în acest sens articole-
rii şi funcţionării sistemului administraţiei le ,,Dimensiuni strategice ale reformei
publice din Republica Moldova. Reforma administrației publice din Republica Mol-
administrativ-teritorială este o condiţie dova”, semnat de Aurel SÎMBOTEANU, doc-
pentru înregistrarea rezultatelor reformei tor în ştiinţe politice, conferenţiar universi-
administraţiei publice locale. tar, prorector al Academiei de Administra-
Ion GUCEAC, doctor habilitat, profesor re Publică (p. 21), ,,Caracteristici ale culturii
universitar, membru-corespondent al Aca- organizaţionale în sistemul administraţiei
demiei de Științe a Moldovei, semnează publice din Republica Moldova” de Angela
articolul ,,Evoluția statului în concepția ZELENSCHI, doctor, conferenţiar universi-
contemporană”, în care invocă modelele tar, Academia de Administrare Publică (p.
de bază ale unei posibile transformări a 37), ,,Implementarea guvernării electroni-
statului contemporan și accentuează că, în ce în organizarea şi gestionarea serviciilor
niciun caz, nu poate fi vorba despre dispa- publice” de Violeta TINCU, doctor în științe
riţia statului în general, deoarece, în pofida administrative, lector superior universitar,
oricăror transformări în cadrul relaţiilor in- Academia de Administrare Publică (p. 59),
terstatale, statul naţional se menţine pen- ,,Fenomenul academic în context univer-
tru mult timp un actor de bază pe arena sal” de Alexandru ROMAN, doctor habili-
mondială. Statele sunt şi vor rămâne enti- tat în științe istorice, profesor universitar,
tăţi dominante în afacerile mondiale. Universitatea de Stat din Moldova (p. 142),
În articolul ,,Decentralizarea puterii: ,,Efficiency of Tehnology and R&D in con-
tendințe și perspective europene pentru temporany World” (,,Eficiența tehnologiei
Ucraina”, autorii din țara vecină Nikolai IJA, și cercetării/dezvoltării în lumea contem-
director al Institutului Regional de Admi- porană”) de Nicolae ȚÂU, doctor habilitat,
nistrare Publică din Odessa al Academi- profesor universitar la Academia de Admi-
ei Naționale de Administrare Publică de nistrare Publică (p. 148), ,,Datele subiective
pe lângă Președintele Ucrainei, doctor în și obiective ce determină aplicarea art. 90
științe politice, profesor, și Andrei MAEV, Cod penal al Republicii Moldova pe cau-
șef de sector la aceeași instituție, analizea- zele penale de corupție și cele conexe lor
ză implementarea reformelor de des- în care figurează funcționari publici și/sau
centralizare din țara respectivă, efec- demnitari” de Ion TIPA, doctor în drept,
tuate în baza tradițiilor, principiilor și conferenţiar universitar, Academia de Ad-
experienței europene. ministrare Publică (p. 275), ,,Managemen-
Materialele celor șase ateliere temati- tul sistemelor informaționale medicale
ce din cadrul Conferinței cu participarea din Republica Moldova” de Emil CEBAN,
cercetătorilor din țară și de peste hotare, doctor habilitat, profesor universitar, pro-
care conțin peste 600 de pagini de carte, rector, Universitatea de Stat de Medicină și
vin să diversifice și să concretizeze pro- Farmacie ,,Nicolae Testemițanu”, master în
blemele teoriei și practicii administră- științe economice, Pavel BANOV, asistent
Apariţii
Tribuna editoriale
tânărului
universitar, Universitatea de Stat de Medi- democratice din societate şi să promove-

cină și Farmacie ,,Nicolae Testemițanu” (p. ze tehnologii administrative moderne. În
384), ,,Cloud computing in the public sec- acest sens, dezvoltarea profesională a spe-
tor in the Czech Republic” (,,Cloud compu- cialiştilor din administraţia publică, activi-
ting în sectorul public al Republicii Cehe”), tate de care este preocupată Academia de
semnat de Viktor ONDRÁK de la Institutul Administrare Publică, serveşte drept ga-
de informatică al Facultății de business și ranţie pentru asigurarea calităţii activităţii
management a Universității Tehnologi- administrative şi ca o condiţie de sporire
ce din Brno, Republica Cehă, și Bernard continuă a randamentului muncii funcţi-
NEUWIRTH de la aceeași instituție de onarilor publici. Autorul concluzionează,
învățământ (p. 494), ,,The benefit of indivi- că implementarea prevederilor Strategi-
dual course websites in professional deve- ei privind reforma administrației publice
lopment and higher education” (,,Benefici- pentru perioada 2016-2020 se va produce
ile site-urilor individuale de curs în dezvol- în baza Planului de Acțiuni, aprobat prin
tarea profesională și în învățământul su- Hotărârea Guvernului Republicii Moldova
perior”) de Thomas SCHMITZ, doctor, pro- nr. 1351 din 15 decembrie 2016, care pre-
fesor, angajat la AAP în calitate de expert vede detaliat succesiunea activităților ce
al Agenției de Cooperare Internațională a urmează să fie realizate și rezultatele scon-
Germaniei (GIZ) (p. 548). tate. Activitățile de realizare a prevederilor
Problematica științifică din cadrul ateli- Strategiei pe toate dimensiunile analiza-
erelor s-a referit la subiecte privind refor- te reprezintă un exercițiu administrativ
marea administrației publice în contex- complex și de durată care cere eforturi
tual proceselor integraționiste europene, substanțiale din partea tuturor actorilor
problemele actuale ale științei politice și implicați și depinde de voința politică, ca-
parcursul european al Republicii Moldova. pacitatea de mobilizare a resurselor finan-
Sunt actuale și subiectele ce țin de aspec- ciare, a capitalului uman de calitate și a
tele teoretico-conceptuale și practice pri- resurselor informaționale de care dispune
vind edificarea statului de drept și moder- administrația publică.
nizarea administrației publice, tendințele Liubovi PRODAN-ȘESTACOVA, magis-
managementului public în contextul cre- tru la Academia de Administrare Publică,
ării unui sistem administrativ bazat pe proaspăt doctor în științe economice, ar-
cunoaștere, rolul e-Guvernării în dezvolta- gumentează în articolul ,,Marketing regio-
rea administrației publice, precum și dez- nal – un nou domeniu de instruire pentru
voltarea profesională a personalului din funcționarii publici” necesitatea de pre-
administrația publică. gătire a cadrelor calificate de funcționari
Aurel SÎMBOTEANU afirmă în artico- publici. Considerând marketingul regi-
lul ,,Dimensiuni strategice ale reformei onal drept domeniu de cunoaștere ne-
administrației publice din Republica Mol- cesar în vederea formării profesionale a
dova”, că evoluţia reformei administraţiei unor funcționari publici ,,arhitecți” ai unor
publice, implementarea în cadrul ei a unor localități și regiuni prospere, Departamen-
noi abordări privind activitatea adminis- tul dezvoltare profesională al Academiei,
trativă, conform prevederilor Strategiei, sprijinit de Agenția Germană pentru Coo-
impune necesitatea pregătirii unei ge- perare Internațională, lansează instruirea
neraţii de funcţionari, care bazându-se în domeniul respectiv. Cursul „Marketing
pe experienţa acumulată de predecesori local şi regional pentru dezvoltarea regi-
şi folosind experienţa altor ţări, să poa- onală competitivă” are ca scop sporirea
tă asigura continuitatea transformărilor competenţelor teoretice şi practice ale par-
ticipanţilor la curs în domeniul marketing- cu cele mai importante dezvoltări actuale

ului local și regional. Realizarea instruirii în şi viitoare, fapt care ne oferă siguranța că
domeniul marketingului regional va per- Academia va continua să deţină poziţia de
mite crearea masei critice a funcționarilor lider naţional în formarea specialiștilor de
publici capabili să contribuie atât la pro- înaltă calificare pentru serviciul public şi va
movarea produselor și serviciilor locale și deveni o instituţie competitivă pe piaţa in-
regionale, cât și la crearea imaginii poziti- ternaţională a serviciilor de instruire.
ve a localităților/regiunilor. Prin urmare, o Firește, încărcătura științifică a tuturor
asemenea promovare va deveni o compo- publicațiilor din această culegere solidă
nentă esențială a procesului de dezvoltare diferă de la un articol la altul, de la un au-
socioeconomică a localităților și regiunilor, tor la altul, în funcție de atelier și tematică,
concluzionează autoarea. de abordare, perspicacitate și experiență,
Merită menționat, de asemenea, arti- dar și de atitudinea profund obiectivă sau
colul ,,Asigurarea calității proceselor de in- subiectivă față de fenomenele și realitățile
struire a personalului din serviciul public”, disecate. Totodată, luată în ansamblul său,
semnat de Aurelia ȚEPORDEI, director De- recent lansata culegere de materiale ale
partament dezvoltare profesională al Aca- Conferinței științifico-practice cu partici-
demiei de Administrare Publică, în care pare internațională ,,Teoria și practica ad-
cercetătoarea afirmă că asigurarea calității ministrării publice” constituie o dovadă în
proceselor de instruire este greu de reali- plus că la Academia de Administrare Publi-
zat, ea are nevoie de cercetare, de inovare, că se poate vorbi de un autentic proces
de specialişti, de tehnologie, de organiza- de investigație științifică, de existența unei
rea adecvată a muncii, de disciplină, de adevărate cohorte de cercetători tineri și
creativitate, de resurse financiare. Eforturi- mai puțin tineri, dar cu adevărat talentați
le Academiei au drept scop sincronizarea în ceea ce privește cultivarea și dezvoltarea
dezvoltării profesionale a personalului științei naționale a administrării publice.
Prezentat: 6 iunie 2017.

E-mail: aap.editura@yahoo.com
AVIZ
Continuă abonarea la ziarul „Funcţionarul Public” şi la revista metodico-
ştiinţifică „Administrarea Publică” pentru anul 2017, editate de Academia
de Administrare Publică.
Revista Ziarul
„Administrarea Publică” „Funcţionarul Public”
apare trimestrial. apare de 2 ori pe lună.
Costul unui abonament: Costul unui abonament:
3 luni - 42 lei; 3 luni - 37 lei 80 bani;
6 luni - 84 lei; 6 luni - 75 lei 60 bani;
1 an - 168 lei. 1 an - 151 lei 20 bani.
Indice poştal - 76957. Indice poştal - 67919.
Secţia activitate editorială
Mihai MANEA - şef secţie
Ion AXENTI - secretar responsabil
Sergiu VLADÎCA - redactor
Luminița BOICIUC - redactor
Indice poştal: 76957 Dată la cules: 14.04.2017

Adresa redacţiei: Bun de tipar: 15.06.2017
MD-2070, mun. Chişinău, str. Ialoveni, 100 Tipar executat la S. C. „Elan Poligraf” S. R. L.
Tel.: (0-22) 28-40-78, fax: (0-22) 28-48-71 Tiraj: 235 ex. Hârtie offset.
E-mail: aap.editura@yahoo.com Preţ contractual.
ISSN 1813-8489

Caiet nr5

Загружено:

Сведения о документе

Оригинальное название

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Caiet nr5

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

Administrarea publică: teorie şi practică 1

aprilie - iunie 2017

Fondată în noiembrie 1993 de Academia de Administrare Publică

Revista este înregistrată la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova

Nr. 2 (94), aprilie - iunie 2017

IJA Nikolai – director al Institutului Regional de Ad-

ADMINISTRAREA PUBLICĂ: TEORIE ȘI PRACTICĂ

Victor SACA, Oleg SOLOMON

SOCIETATEA CIVILĂ ŞI STATUL DE DREPT

Boris NEGRU, Alina NEGRU

Galina JURAVLIOVA, Natalia CHIPER

ECONOMIE ŞI FINANŢE PUBLICE

Tatiana YUROCHKO, Andrei BAKAI

INSTRUIREA FUNCŢIONARILOR PUBLICI:

RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI INTEGRARE EUROPEANĂ

Alexandru GRIBINCEA, Hoda SALAME

Orest TĂRÎȚĂ, Antonina DRUC

TRIBUNA TÂNĂRULUI CERCETĂTOR

APARIȚII EDITORIALE: PREZENTĂRI, OPINII, SUGESTII

PUBLIC ADMINISTRATION: THEORY AND PRACTICE

Victor SACA, Oleg SOLOMON

CIVIL SOCIETY AND THE RULE OF LAW

Boris NEGRU, Alina NEGRU

Galina JURAVLIOVA, Natalia CHIPER

ECONOMICS AND PUBLIC FINANCES

Lilia DRAGOMIR, Andrei GUȚU

Tatiana YUROCHKO, Andrei BAKAI

TRAINING OF CIVIL SERVANTS:

INTERNATIONAL RELATIONS AND EUROPEAN INTEGRATION

Relationship between government and diaspora..................... ......................................108

Alexandru GRIBINCEA, Hoda SALAME

The increasing of national competitiveness. The methodology of

training the innovators............................................................................................................................115

Orest TĂRÎȚĂ, Antonina DRUC

THE TRIBUNE OF THE YOUNG RESEARCHER

EDITORIAL APPEARANCES: PRESENTATIONS, OPINIONS,

ГОСУДАРСТВЕННОЕ УПРАВЛЕНИЕ: ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА

Виктор САКА, Олег СОЛОМОН

ГРАЖДАНСКОЕ ОБЩЕСТВО И ПРАВОВОЕ ГОСУДАРСТВО

Борис НЕГРУ, Алина НЕГРУ

Галина ЖУРАВЛЕВА, Наталья КИПЕР

ЭКОНОМИКА И ПУБЛИЧНЫЕ ФИНАНСЫ

Лилия ДРАГОМИР, Андрей ГУЦУ

Татьяна ЮРОЧКО, Андрей БАКАЙ

ОБУЧЕНИЕ ГОСУДАРСТВЕННЫХ СЛУЖАЩИХ:

МЕЖДУНАРОДНЫЕ ОТНОШЕНИЯ И ЕВРОПЕЙСКАЯ ИНТЕГРАЦИЯ

Александру ГРИБИНЧА, Хода САЛАМЕ

Орест ТЭРЫЦЭ, Антонина ДРУК

ТРИБУНА МОЛОДОГО ИССЛЕДОВАТЕЛЯ

ИЗДАТЕЛЬСКИЕ НОВИНКИ: ПРЕЗЕНТАЦИИ, МНЕНИЯ, ПРЕДЛОЖЕНИЯ

Reflecţii analitice asupra conceptului

Analytical Reflections on the Government

CZU 342.518 + 354

devenind, astfel, un catalizator important laţii de interdependenţă, ceea ce semni-

bilitate guvernamentală, care presupune central nervos al actului de guvernare sau

care sunt elaborate în funcţie de compor- sabilă de coordonarea şi evaluarea politici-

se contexte politice decurge şi din a treia aduce plusvaloare actului de guvernare şi

procesului de monitorizare a performanţei le ce se derulează în jurul şi în interiorul

Prezentat: 28 februarie 2017.

Contradicțiile reformei administrativ-teritoriale

The contradictions of administrative-territorial reform

Astăzi societatea recunoaște, că refor- ministrare, bazat pe fărâmițarea excesivă

extrem de redus al încrederii cetățenilor date, sunt răspunsurile la întrebările inclu-