CUM SE SCOT DIFERITE PETE DE PE MATERIALELE TEXTILE

http://www.scritub.com/stiinta/chimie/CUM-SE-SCOT-DIFERITE-PETE-DE-P24226.php

Se recomanda ca înainte de a aplica substantele chimice pe portiunea patata a

materialului textil sa se încerce asupra unui esantion din acesta, pentru a evita
pericolul degradarii tesaturii. In cele ce urmeaza, în functie de provenienta di-
feritelor pete, prezentata în ordine alfabetica, se analizeaza cîteva metode de
îndepartare a acestora, în conditii casnice.

PETELE DE...

 Acizi

Un material textil, indiferent de natura fibrei, atins cu un acid (clorhidric, sulfuric,

fluorhidric, azotic etc.) trebuie imediat supus unui tratament si anume locul
respectiv va fi tamponat (neutralizat) cu o solutie slab alcalina de 5-10% amoniac,
bicarbonat de sodiu sau borax. Dupa operatia de neutralizare, se clateste intens cu
apa rece, apoi cu apa calduta si din nou cu apa rece.

De asemenea, se poate presara pe pata umeda praf de soda de rufe (carbonat de

sodiu) sau bicarbonat de sodiu, care se lasa atîta timp cît se mai produc basicute cu
gaz. Cînd producerea lor s-a terminat, se spala intens cu apa. Cînd acizii sînt tari
sau concentrati, distrug pe loc materialul si atunci nu mai este nimic de facut.

Daca o pata de acid nu a fost observata la timp, se poate întîmpla ca la prima

spalare a materialului, locul respectiv sa se gaureasca sau sa se rareasca tesatura,
deoarece în zona atinsa de acid, fibrele au fost foarte mult slabite.

 Albus

Petele proaspete de albus se înlatura spâlind repede locul respectiv cu apa rece.
Petele mai vechi se trateaza cu o solutie diluata de 5% amoniac sau cu o solutie
calduta de 10% borax, dupa care se spala cu apa curata.

 Alcalii (lesii)

Petele de pe tesaturile de in sau bumbac (care nu-si schimba culoarea) se elimina

prin simpla spalare cu apa.
Pentru îndepartarea petelor de pe matase si lina se foloseste o solutie diluata de
acid acetic sau acid citric (10 ml otet sau zeama de lamîie la 100 ml apa), apoi se
spala obisnuit cu apa.

 Amoniac

Ţesatura patata cu amoniac se spala cu apa cu otet (10 ml otet la 100 ml apa), dupa
care se clateste cu multa apa calda.

 Apa

Petele de apa de pe tesaturile de matase se înlatura prin tamponare cu apa de

ploaie sau cu o solutie diluata de acid acetic (20 ml acid acetic la 1 litru apa). Petele
de pe tesaturile de lînâ se pot scoate prin calcarea materialului cu un fier usor încins
peste o pînza umezita în apa de ploaie.

 Apret

Petele de apret se prezinta sub forma unor suprafete mate, cu marginile de culoare
mai închisa. La eliminarea lor este necesar sa se lucreze cu multa atentie, deoarece
apretul se poate dizolva neuniform si apar deosebiri de culoare. In acest sens,
tesatura patata, exceptînd lîna si matasea, se asaza deasupra unei oale cu apa
aburinda si se freaca usor cu o perie mica, pîna cînd se curata pata.

Petele de pe tesaturile de lina sau matase se pot elimina prin umezirea locului
respectiv, cu ajutorul unui burete îmbibat în apa curata cu care se tamponeaza pe
directii radiale. Se usuca, dupa care se mai poate trece peste locul petei cu un
burete îmbibat cu putin alcool. In caz ca locul apare mai mat decît restul tesaturii, se
asaza o pînza umezita cu apa peste toata suprafata tesaturii si se calca cu fierul de
calcat usor încins.

 A r s u r i (pâ r l i re)

La operatia de calcat sau la atingerea cu obiecte fierbinti, se pot produce pe

materiale textile arsuri sau pîrliri locale, care apar ca pete galbui pîna la maro. Daca
fibra nu este complet distrusa, ele pot fi decolorate.

Pentru tesaturile albe de in si bumbac se poate folosi o solutie de apa oxigenata

10% sau o solutie apoasa de clorura de var 2°/o, care se aplica pe locul în prealabil
umezit, dupa care se spala intens cu apa si apoi se expune la soare si caldura.
Operatia se repeta de mai multe ori pînâ la disparitia petei.

Petele de pe tesaturile albe de lina se sterg bine

cu o pînza curata înmuiata într-un amestec format
din 85 ml apa oxigenata 3% si 50 ml amoniac 5%, dupa care se spala b
ine cu apa. La tesaturile colorate, exista pericolul distrugerii
colorantului si de aceea se folosesc solutii foarte diluate (1%) de apa oxigenata.
Ţesaturile de lina colorate se tamponeaza cu o
solutie de acid citric 5% sau cu zeama de lamîie, dupa care se spala cu
apa.

In cazul matasii de viscoza, Iocul patat se trateaza cu o solutie de alcool etilic în apa
50%, apoi se spala bine cu apa.

 Asfalt

Petele de asfalt se recunosc dupa culoarea lor neagra pîna la maro-închis.

Portiunea patata se trateaza cu solventi ca : benzen, sulfura de carbon, cloroform.
Deoarece asfaltul dizolvat se împrastie foarte usor în tesatura, determinînd ex-
tinderea marginilor petei, este necesar sa se schimbe frecvent solventul pentru a se
lucra mereu cu o solutie curata.

La tesaturile albe sau în culori pastel va râmîne de obicei o pata galbuie care se
poate înlatura prin tratare cu o solutie de 3% amoniac, urmata de o spalare energica
cu apa curata. Ţesaturile din matase acetat sau fibre din policlorura de vinii trebuie
tratate numai cu benzina.

 Azotat de argint

Petele provocate de azotatul de argint folosit uzual în medicina pentru diferite

tratamente ("creioane pentru negi", solutii de diferite concentratii etc.) sînt initial de
culoare galben-maro, iar mai tîr-ziu devin negre.

Înlaturarea petelor de azotat de argint se poate realiza prin tratare cu iodura de

potasiu si tio-sulfat de sodiu. Initial se tamponeaza cu o solutie diluata de iodurâ de
potasiu 10% si pentru îndepartarea petei galbene produse se aplica o solutie de
10% tiosulfat de sodiu (sare de fixat fotografiile). Se clateste apoi bine cu apa.
Rezultate bune se obtin si prin aplicarea unei solutii calde de 10-20% tiosulfat de
sodiu, dupa care se spala bine cu apa si sapun si se clateste. In caz ca pata este
produsa de o alifie grasa în care a fost încorporat azotat de argint, atunci aceasta se
trateaza întîi cu neofalina, iar dupa uscare cu iodura de potasiu si tiosulfat de sodiu,
la fel ca în cazul de mai sus.

 Bauturi racoritoare

Petele provocate de bauturi racoritoare (limonada etc.) se îndeparteaza prin spalare

cu apa si o solutie de amoniac 10%. In cazul tesaturilor albe, daca mai ramîne o
pata colorata, aceasta se poate îndeparta usor, prinir-o albire locala cu apa
oxigenata.

Petele de pepsi-cola, coca-cola, quik-cola etc se tamponeaza cu benzina, se spala

apoi cu apa si un detergent si 242c28c se clatesc cu apa.
 Bere

Petele de bere proaspete, de pe tesaturile de once natura, se pot înlatura cu apa

calda sau cu apa sarata (20 g sare de bucatarie la 1 litru de apa).

Petele vechi, cu exceptia celor de pe tesaturile ae lina si matase, se umezesc cu

apa curata apoi se trateaza cu o solutie de amoniac 1%! Se freaca bine cu
un tampon, apoi se spala cu apa.

Petele de pe tesaturile de lina se tamponeaza cu glicerina, apoi locul respectiv se

sterge usor cu o tesatura flanelata înmuiata în apa. Ţesaturile de matase se curata
cu alcool (20 ml alcool etilic 70% la 100 ml apa). Daca tesatura este alba, se poate
încerca si cu apa oxigenata 10 ml/l.

Pentru îndepartarea petelor de bere vechi de pe tesaturile de orice natura se poate

folosi un amestec format din glicerina, amoniac 10% si alcool etilic 70% în cantitati
egale (3 parti dizolvate în 8 parti în greutate apa). De exemplu, un amestec obtinut
din 20 ml glicerina, 25 ml amoniac 10%, 30 ml alcool etilic 70% si 200 ml apa.

 Bomboane

Petele de bomboane se recunosc usor, locui patat fiind mult mai aspru decît restul
tesaturii. Aceste pete apar mai ales pe vesmintele copiilor. Petele de bomboane cu
crema se trateaza mai întîi cu benzina, pentru înlaturarea grasimilor, iar
dupa evaporarea benzinei se tamponeaza cu o solutie de amoniac 5%.

Daca pata este proaspata sau bomboanele nu

sînt cu crema, este suficienta spalarea locului respectiv cu apa calda.
Petele de pe tesaturile colorate de matase se
trateaza cu o solutie de 10% borax, prin tamponare, urmînd apoi o clatire
cu apa. Petele colorate provenite de la bomboanele în a
caror compozitie este inclus si un colorant alimentar, pot fi curatate cu apa
oxigenata 3% sau cu glicerina, dupa care se spala cu apa. La tesaturile colorate
cînd se foloseste apa oxigenata, se face întîi o verificare, pentru a nu le decolora.

 Cacao

Petele proaspete de cacao de pe tesaturile de orice natura se umezesc cu apa, apoi

se freaca usor locul respectiv cu sare fina de bucatarie si putina glicerina, dupa care
se sterge sau se spala cu multa apa.

De pe tesaturile albe (in, bumbac), petele proaspete se pot înlatura printr-o spalare
cu apa si detergenti adecvati, iar în cazul cînd mai ramîn urme galbui, atunci
acestea se albesc cu apa oxigenata. In cele mai multe cazuri, petele proaspete se
înlatura cu solutii diluate de amoniac 5%.
Petele de pe tesaturile de lîna si semilîna se curata întîi cu benzina, prin tamponare,
apoi se spala cu o solutie de 1-2% amoniac, dupa care se limpezesc bine cu apa
rece, în care s-a adaugat putin otet (20 ml otet la un litru de apa).

Petele mai persistente de pe matasurile colorate, matasuri artificiale sau acetat,

se pot înlatura prin tratarea lor cu acid oleic, apoi cu benzina. Acestea sa mai pot
îndeparta si prin tamponarea fiu glicerina, dupa care se spala, cu multa apa.

 Cafea

Petele de cafea au o culoare caracteristica maro-gâlbuie pîna la maro-închis.

Petele proaspete se înlatura cu apa calda si detergenti.

Petele vechi se tamponeaza cu glicerina, apoi cu apa calda si în final cu apa

oxigenata. Se poate încerca si presararea de sare de bucatarie peste pata umezita.

În cazul matasii colorate, se poate încerca îndepartarea petelor cu o solutie de acid

lactic 5%, dupa care se spala bine cu apa. Petele de pe tesaturile de in, bumbac
sau matase artificiala se curata cu hipoclorit de sodiu. Daca solutia decoloreaza
tesatura, seu daca pata se afla pe lîna sau matase naturala, se clateste bine
portiunea patata cu apa rece si apoi se aplica o solutie de apa oxigenata 3%. dupa
care se spala cu multa apa.

 Catran, smoala

Înlaturarea petelor de catran se face prin frecarea locului cu benzina usoara

(neofalina) sau terebentina.

 Ceai

Se tamponeaza portiunea patata cu o solutie diluata de amoniac sau cu glicerina,

apoi cu acid acetic diluat (20 ml otet la un litru de apa), dupa care se spala cu apa
calduta.

De asemenea, petele de ceai se pot umezi cu o solutie de acid oxalic 5%, se lasa
timp de 6-10 minute, dupa care se spala cu multa apa.

 Ceara

Ceara ajunge în stare topita pe tesaturi si produce pe locul de contact depuneri de

culoare alba, galbuie sau chiar colorate. Aceste depuneri se înlatura întîi cu ajutorul
unui cutit. Apoi se pun pe ambele fete ale materialului cîteva straturi de hîrtie de
filtru sau sugativa si se calca cu fierul cald. Dupa aceasta operatie se freaca locul
petei cu putin alcool.
De asemenea, aceste p«te se înlatura cu benzen sau benzina, aplicate cu ajutorul
unui tampon bine îmbibat. Sub materialul textil se va pune o tesatura curata de
bumbac, care va absorbi ceara si murdaria dizolvate. In caz ca, dupa uscare, râmîne
o urma alba se aplica din nou un solvent pînâ la disparitia totala a petei.

 Ceara rosie

Ceara rosie de pe tesaturi se înlatura usor cu ajutorul unui cutit încalzit, care topeste
ceara, Apoi, portiunea respectiva se trateaza cu benzina sau sulfura de carbon.
Dupa ce pata a fost dizolvata complet, se lasa sa se usuce si se sterge locul cu un
tampon îmbibat cu benzina, în caz ca mai ramîne o urma vizibila, aceasta se poate
trata cu glicerina calda, dupa care se spala cu apa.

 Cerneala

Petele proaspete de cerneala de pe tesaturile albe se pot îndeparta cu zeama de

lamâie (acid citric), cu lapte cald sau cu lapte acru. Daca sînt mai vechi se lasa locul
patat timp de citeva ore în lapte apoi se sterge cu o cîrpa curata înmuiata tot în
lapte. Dupa ce pata dispare, se clateste imediat locul respectiv cu apa calda, apoi
cu apa rece. in timpul tratamentului trebuie acordata o deosebita atentie, astfel încît
laptele sa nu se usuce nici un moment pe tesatura. Petele de cerneala de pe
tesaturile albe de bumbac se pot trata prin tamponare cu o solutie de amoniac 10%
calda, urmata de o solutie de 10% acid oxalic si care se repeta pîna la disparitia
petei, dupa care se spala cu multa apa. Ţesaturile albe de bumbac se mai pot albi
cu hipoclorit de sodiu, dupa care se trateaza cu ditionit de sodiu.

De asemenea, petele de pe tesaturile albe de

bumbac se pot umezi la început cu apa, apoi
cu un amestec încalzit de apa oxigenata 3% si
acid oxalic 10%, dupa care se clatesc intens cu apa.

Pentru toate tesaturile si în special pentru cele colorate se poate folosi alcoolul etilic
sau un amestec format din cantitati egale în greutate alcool etilic 96%, solutie de
amoniac 10% si apa. (Ex. : 50 ml alcool etilic 96%, 40 ml amoniac, 10% si 40 ml
apa). Dar, trebuie sa se tina seama de faptul ca amoniacul poate sa schimbe uneori
culoarea tesaturii, deci, amestecul trebuie verificat înainte de a fi folosit.

Pentru tesaturile colorate, indiferent de natura fibrei, se mai poate folosi si un

amestec format din 10 parti alcool etilic, 4 parti glicerina si o parte acid oxalic (parti
în greutate). De exemplu un amestec din : 10 g acid oxalic, 30 ml glicerina si 125 ml
alcool etilic. Dupa tratament se spala bine cu multa apa.

Ţesaturile de lîna se pot trata prin tamponarea locului patat cu glicerina, dupa care
se sterge cu multa apa.
Petele de cerneala se mai pot elimina utilizînd produsul din comert denumit "Pic".
Se umezeste pata de cerneala cu apa, apoi se presara praful "Pic", în strat subtire.
Se lasa cîteva minute dupa care se spala bine locul respectiv cu apa.

Ţesaturile colorate se spala în continuare cu apa calduta si sapun. Ţesaturile albe

de bumbac se fierb.

Petele de cerneala antracenica, cerneala pe baza de fier si acid galic (denumita si

cerneala "pentru documente"), se trateaza cu o solutie de 10% acid oxalic, sau cu o
solutie de 10% oxalat de potasiu (atentie, ambele sînt toxice!) sau cu acid citric 10%
în amestec cu putina glicerina (20 ml zeama de lamîie si 5 picaturi de glicerina).

 Ciocolata

Petele de ciocolata se îndeparteaza întîi cu un cutit, prin raderea stratului de

deasupra, apoi se degreseaza cu ajutorul unui tampon îmbibat cu benzina, dupa
care se curata cu o periuta. In cazul cînd în locul petei ramîne o aureola galbuie,
aceasta se trateaza cu glicerina calda, se freaca usor cu un tampon, apoi se spala
cu apa calda.

Daca petele s-au format pe tesaturi albe, ele se pot freca cu o solutie de 10% acid
tartric si apoi cu o solutie de 20% piatra acra (alaun de potasiu), dupa care se spala
cu multa apa.

 Clei insecticid (clei pentru muste)

Ţesatura patata, indiferent de natura fibrei, se tamponeaza cu terebentina si apoi se

sterge cu benzina.

 Compot

Petele de compot sau de siropuri din fructe se pot înlatura în mod asemanator celor
de fructe (vezi la "Fructe").

 Creion chimic

Petele de creion chimic se recunosc dupa culoarea lor albastra-violeta. Petele de pe

matase si lîna se tamponeaza cu zeama de lâmîie si se freaca apoi cu o cîrpa
moale, dupa care se spala bine cu apa. De asemenea, aceste pete se trateaza cu
alcool etilic 70% si se freaca locul respectiv, pîna cînd pata devine mai deschisa.
Apoi se spala obisnuit cu apa calduta si se începe tratamentul din
nou. Pe tesaturile albe se poate încerca si un tratament cu peroxid de
sodiu.
 Creion cosmetic pentru pleoape

Petele de creion cosmetic se înlatura în mod ase-

manator celor de ruj de buze (vezi la "Ruj de buze").

 Crema de ghete

Petele de crema de ghete se trateaza cu solventi organici pentru grasi

mi (benzina usoara, terebentina, acetona, alcool etilic) dupa care se
trece la eliminarea colorantului de pe locul petei.
De obicei, acest lucru se poate face cu alcool
etilic încalzit care dizolva colorantul bazic. Se mai poate trata cu acid
acetic concentrat (60%), tratament urmat de o spalare cu multa apa.
Petele de crema de ghete neagra sau galbena
de pe tesaturile albe se umezesc cu neofalina,
se spala cu o solutie de amoniac 10%, apoi cu
alcool, dupa care se spala cu apa multa.
Petele provocate de crema de ghete de culori deschise se pot elimina cu
tetradorura de carbon.

 Cupru

Petele de cupru se formeaza de obicei, atunci cînd lenjeria alba de pat sau de corp
se fierbe în cazane de arama. Aceste pete au culoarea brun-roscata.

Locul patat se trateaza cu acid formic 10% sau acid oxalic 10%. Daca pata se
dizolva si râmîne o tenta verzuie, materialul se trateaza în continuare cu o solutie
fierbinte de amoniac 15%.

Dupa disparitia petelor, materialul se spala bine cu apa calda, se stoarce si se

usuca la soare, în aer liber.

 Excremente de muste

Aceste pete se pot înlatura usor cu amoniac diluat 5% sau cu alcool etilic cald
(alcoolul se încalzeste introducînd sticla într-un vas cu apa calda, luat de pe foc). Se
freaca usor locul respectiv cu un tampon înmuiat în amoniac sau alcool cald.

De pe tesaturile de lina aceste pete se pot scoate cu neofalina sau cu tetraclorura

de carbon, tamponînd si frecînd usor locul patat.

De pe tesaturile albe, asemenea pete se pot înlatura cu o solutie de apa oxigenata

(o lingurita apa oxigenata la 50 ml apa calda) ; se lasa sa stea timp de 15 minute,
dupa care se spala bine cu apa.
 Excremente de pasari

Aceste pete se recunosc usor, avînd o culoare albicioasa pîna la gri. La început,
crusta uscata se va îndeparta cu un cutit, apoi cu ajutorul unei perii se vor elimina
toate resturile ramase pe tesatura, dupa care se uda cu apa calda si se freaca. De
obicei, dupa acest tratament, pata dispare.

Petele vechi se tamponeaza cu glicerina calda sau cu otet diluat (20 ml otet la 100
ml apa), se freaca cu unghia locul petei, dupa care se spala intens cu apa calda.

 Fixator foto

Petele de pe tesaturile albe, cu exceptia celor din policlorura de vinii, se pot trata cu
o solutie diluata de amoniac 3%, apoi se spala usor, dupa care se trece la o albire
cu apa oxigenata 3%. În final se spala cu multa apa si se usuca la soare.

Aceste pete se mai pot scoate cu iodura de potasiu 10% care se lasa sa actioneze
putin, apoi se trateaza cu o solutie de 10% tiosulfat de sodiu, dupa care se clatesc
cu multa apa.

 Fructe si legume

Petele proaspete de visine, ciresi, capsuni, zmeura, mere, fragi, rosii etc., se pot
înlatura uneori prin simpla spalare cu multa apa calda. " In acelasi scop, daca pata
este pregnanta, se poate folosi o solutie diluata de amoniac 5%, o solutie de acid
citric (80 g acid la 1 litru de apa) sau o solutie de permanganat de potasiu (2 g de
permanganat de potasiu la 1 litru de apa).

Ţesaturile albe de in si bumbac patate se înmoaie în lapte acru sau dulce, dupa
care se spala cu multa apa.

Pentru tesaturile albe se mai poate folosi o solutie de apa oxigenata 3%, usor
alcalinizata cu amoniac (70 ml solutie apa oxigenata 3%, 20 ml solutie amoniac 10%
la un litru de apa), cu care se tamponeaza pata, dupa care se freaca locul respectiv
cu o pinza curata. Dupa tratament, tesatura se spala bine cu apa si se pune la
uscat. Pentru eliminarea petelor vechi este necesara o cantitate mai mare de
amoniac. In acest scop, se prepara o solutie din apa oxigenata 3% (o parte in
greutate), amoniac 10% (4 parti în greutate) si apa (45 parti în greutate). Ex. : 10 ml
apa oxigenata 3%, 40 ml amoniac 10% si 450 ml apa.

Petele de pe tesaturile colorate, indiferent de natura fibrei, se pot elîmina cu un

amestec de glicerina pura si galbenus sub forma de emulsie (se amesteca bine un
galbenus cu 40 ml glicerina, ca la maioneza), care se aplica pe locul respectiv, se
lasa timp de cîteva ore, dupâ care se spala cu multa apa calda.
Pentru eliminarea petelor de pe matasea colorata se poate folosi si o solutie de
borax 10% cu care se tamponeaza bine locul respectiv, dupa care' se spala cu apa.
Se poate încerca si cu o solutie de amoniac 5%, facîndu-se în prealabil o verificare
pe o portiune ascunsa a materialului.

Petele de pe tesaturile de lina albe si colorate se tamponeaza cu o solutie de apa si

sapun sau apa si detergent, se sterge cu apa, apoi se picura pe locul respectiv
amoniac sau apa oxigenata 3%. La sfîrsit se spala foarte bine cu apa.

 Gelatina

Petele de gelatina se îndeparteaza în general destul de usor cu apa calda.

Daca petele provin de la gelatina colorata, atunci ele se trateaza cu o solutie

obtinuta din 10 ml amoniac, 20 ml alcool etilic 70% si 70 ml apa, frecîndu-se usor
locul respectiv cu un tampon sau cu un burete. Dupa dizolvarea petei se spala bine
cu apa.

 Grasimi

Petele de grasimi se pot elimina prin diferite metode, în functie de natura grasimilor
si de proprietatile materialului textil.

Grasimile se dizolva usor în solventi puri ca : benzina, tetraclorura de carbon,

neofalina, cloroform, terebentina, benzen etc. Folosirea acestor solventi sau a
amestecurilor lor se face cu foarte rnulta atentie, deoarece toti solventii sînt usor
inflamabili, prezentînd chiar pericol de explozii.

Petele proaspete se pot îndeparta presârînd un

strat gros de talc, care se acopera cu o hîrtie
curata si se preseaza cu o greutate. Dedesubtul
tesaturii se asaza o foaie de sugativa curata.
Dupa 24 de ore se îndeparteaza praful care a absorbit grasimea, apoi se
perie bine. La îndepartarea petelor cu ajutorul unuia din
solventii mentionati se pune sub pata un material absorbant curat, iar z
ona înconjuratoare a petei se uda cu apa, pentru ca solutia de gra-
sime sa nu se raspîndeasca împrejur, marind si
mai mult pata, dupa care se freaca locul patat
cu o perie, tampon sau un burete înmuiat în
solvent, în functie de finetea tesaturii. Frecarea
se face prin miscari circulare, la început mai
slabe, apoi mai accentuate de la margini spre
centru. Dupa înlaturarea petelor, în unele cazuri
materialul se spala cu apa calduta cu sapun
sau cu detergentul adecvat tesaturii (în special in cazul tesaturilor albe
sau vopsite cu coloranti rezistenti).
In general, este bine sa se cunoasca faptul ca eterul etilic si sulfura de carbon nu
prea sînt potrivite pentru scoaterea petelor de grasime, în conditiile existente in
gospodarie, aceste substante sint solventi foarte buni, dar au dezavantajul ca se
evapora mult prea repede, se aprind toarte usor si emana vapori ce pot exploda. Se
pot folosi si amestecuri de solventi, formate din sapte parti neofalina, doua parti
terebentina, o parte eter etilic (parti în greutate) sau parti egale în greutate de
neofalina si tetraclorura de carbon. De exemplu, un amestec obtinut din 100 ml
neofalina, 25 ml terebentina, 15 ml eter etilic sau un amestec din 70 ml neofalina si
30 ml tetraclorura de carbon. Petele de pe tesaturile fine de matase se pot elimina
utilizînd un amestec format din 75 parti în greutate alcool etilic, 20 parti în greutate
sapun alb superior, doua parti în greutate terebentina si un galbenus. Amestecul se
agita înainte de folosire.

Pentru îndepartarea petelor de pe tesaturile de matase si lîna tricotate, se pot folosi

radacini de ciuin, planta care contine saponina si se poate procura de la farmacii sau
de la magazinele specializate în plante medicinale (PLAFAR). Radacinile de ciuin (30
g - circa 20 lingurite) se fierb în apa (300 ml) circa o jumatate de ora, sa strecoara,
se amesteca cu amoniac 10% (100 ml), apoi se adauga apa (700 ml). Lichidul
obtinut se foloseste pentru îndepartarea petelor prin tamponarea si frecarea usoara
a locului respectiv.

Petele de grasimi de pe gulere si mansete se scot cu un amestec format din 4 parti

in greutate amoniac 5% si o parte în greutate sare de bucatarie (clorura de
sodiu). De exemplu, 80 ml amoniac 5% si o lingura de sare. In acelasi scop, se
poate folosi produsul din comert "Stela", sub forma de pasta. Pe locul murdar se
pun 1-2 cm de pasta si se freaca bine. Se Iasa sa actioneze 2-3 minute dupa care
se spala materialul în mod obisnuit cu detergentul preferat. . La tesaturile foarte
groase, ca plusul sau catifeaua, este bine sa se întrebuinteze o pasta de
consistenta smîntînii obtinuta din magnezie (oxid de magneziu) si benzina sau
magnezie si tetraclorura de carbon. Se unge locul cu aceasta pasta, se lasa sa se
usuce, apoi se indeparteaza praful uscat prin periere.

Pentru materiale textile artificiale (acetat), se pot întrebuinta doar benzenul, sulfura
de carbon, benzina usoara (neofalina). Ceilalti solventi nu sînt permisi.

 Iarba

Petele de iarba se datoresc clorofilei plantelor (pigment vegetal de culoare verde) si

ou o culoare verde, cu nuante spre galben.

Petele proaspete se pot îndeparta prin tamponare cu alcool etilic, eter etilic sau
tetraclorura de carbon sau cu o solutie formata din 2 parti clorura de sodiu (sare de
bucatarie) si 10 parti apa (parti în greutate). De exemplu, o lingura de sare la 100 ml
apa.
Petele proaspete dispar uneori dupa spalare cu apa calda sau cu o solutie de sapun
în care se adauga si amoniac (100 ml amoniac 10% la un litru de apa). Daca
tesatura nu-si modifica culoarea din cauza amoniacului, se înmoaie locul patat în
amoniac si apoi se spala cu apa si sapun.

Petele de pe tesaturile albe de bumbac se pot elimina astfel : se freaca bine pata cu
sapun si apoi se introduce materialul textil sau zona patata într-un vas emailat în
care se gaseste o solutie fierbinte de soda calcinata 10 g/l si se fierbe timp de 10-20
minute. Procedeul se repeta pîna la disparitia petei.

Pe tesaturi colorate se face un tratament cu o solutie calda de acid lactic 5% pîna la

disparitia petei, dupa care se spala cu multa apa. Petele proaspete de pe tesaturile
de lîna se scot cu alcool etilic. La petele mai vechi se poate încerca o solutie formata
din 10 g/l acid oxalic si 10 ml/l acid acetic (se dizolva intîi acidul oxalic si se adauga
acidul acetic) dupa care se clateste intens cu apa calda si rece.

 Iod sau tinctura de iod

Tinctura de iod, solutie alcoolica în care sint dizolvate cristale de iod, utilizata în
medicina la dezinfectarea ranilor, provoaca pe tesaturi pete de culoare maro-
deschis sau maro-închis. Petele proaspete se recunosc usor, intrucit au miros spe-
cific de iod si trebuie imediat îndepartate. Petele de pe tesaturile albe se pot trata cu
o solutie calda de tiosulfat de sodiu 15-20% sau cu o solutie de amoniac 15%, dupa
care se clatesc cu multa apa. Daca mai ramîn urme, se trateaza locul respectiv cu o
solutie de 10 ml/l apa oxigenata. Acest tratament se poate aplica si la tesaturile
colorate, facîndu-se în prealabil o verificare.

Pentru scoaterea petelor de pe tesaturile vopsite se poate întrebuinta o pasta

formata din amidon si apa care se aplica pe locul patat si se lasa circa 20 minute
pentru ca amidonul sa absoarba iodul din materialul textil. Pasta da amidon in
contact cu iodul se coloreaza in albastru si dupa 20 minute se transforma într-o
crusta care se desprinde foarte usor de pe tesatura, dupa care aceasta se spala
bine cu apa si sapun.

De asemenea, se poate folosi si alcool etilic 96%, dupa care se spala cu apa si
sapun.

 Înghetata

Aceste pete se tamponeaza initial cu benzina, benzen sau sulfura de carbon pentru
a curata pata de grasime. Dupa uscare, petele ramase se tamponeaza cu o solutie
de amoniac 5%. Se neutralizeaza cu acid acetic diluat (10 ml otet la 100 ml apa) si
se clatesc cu multa apa. Daca pata nu dispare, în functie de culoarea înghetatei si
de ingredientul de baza, se trateaza ca si petele de cacao sau de fructe.
 Lacuri

Pentru a putea proceda corect la înlaturarea pe-

tei, trebuie sa se cunoasca natura lacului care a provocat-o.

Lacul de unghii se dizolva usor în acetona sau în eter etilic, cu care se îndeparteaza
petele de pe tesaturile din fibre naturale, vegetale sau animale.

Matasea acetat sau tesaturile care contin fibre din policlorurâ de vinii nu se trateaza
cu asemenea substante deoarece pigmenti! ramasi si fixati pe fibra, de obicei, nu se
mai pot înlatura. In unele cazuri, lacul de unghii picat pe matase acetat sau pe fibre
din policlorura de vinii poate provoca degradarea tesaturii (chiar gaurirea ei).
Lacurile avînd la baza nitro sau acetil celuloza se dizolva usor în cloroform sau
benzen. Petele provocate de lacurile de rasina pot fi înlaturate cu benzina,
terebentina, sulfura de carbon. Lacul de asfalt se înlatura cu benzen.

Lacurile cu fier se pot scoate cu un amestec din 10% terebentina, 20% acetona,
30% benzina si 40% dicloretilena (parti în greutate). De exemplu, un amestec din 10
ml terebentina 25 ml acetona, 40 ml benzina si 30 ml dicloretilena.

 Lapte

Petele de lapte se recunosc usor dupa culoarea transparent-albicioasa si dupa

contururile mai întarite ale acestora.

Materialele textile patate cu lapte nu se calca înainte de scoaterea petei, deoarece

prin încalzire pata se fixeaza si mai puternic. Datorita continutului de grasimi, aceste
pete se vor trata mai întii cu solventi organici, cu benzen sau benzina. Dupa
tratament, locul petei apare albicios, mat. In continuare, pata se trateaza cu o solutie
calduta de 50 ml/l amoniac 25%, dupa care se face o neutralizare cu o solutie
diluata de acid acetic (3 ml/l acid acetic 80% sau 50 ml/l otet de 9°) si apoi se spala
cu multa apa calduta. Se poate încerca înlaturarea petei de lapte si prin tamponarea
acesteia cu un amestec de alcool etilic si eter etilic (50 ml alcool etilic si 20 ml eter
etilic).

In cazul tesaturilor groase de stofa, plus, catifea, pata se acopera cu o pasta

formata din magnezie sau talc si alcool. Dupa uscare se perie locul.

 Lichior

Petele de lichior au aspecte diferite, dupa felul lichiorului, dar se recunosc usor din
cauza zaharului care da locului patat un aspect de material apretat.

Petele proaspete se umezesc cu apa calduta, dupâ care se freaca usor cu un

tampon înmuiat într-o solutie de 10 ml/l amoniac 25% în care se adauga 50 ml
alcool. La sfîrsit se clatesc cu apa. Petele vechi se îndeparteaza cu un amestec de
amoniac, apa oxigenata si apa (50 ml amoniac 20% si 100 ml apa oxigenata 3% la
un litru de apa) dupa care zona respectiva se clateste cu apa.

 Maioneza

Petele de maioneza contin grasimi si de aceea se trateaza cu un solvent organic

(benzina, neofalina etc.), dupa care se spala bine cu apa calduta.

 Marmelada

Petele proaspete se pot elimina cu apa calduta, prin simpla înmuiere a petei în apa.

Pentru îndepartarea petelor mai vechi se utilizeaza o solutie calda de 1% amoniac,

dupa care se spala bine cu apa.

 Miere de albine

Mierea de albine mai întîi se îndeparteaza cu un cutit, de pe pata si apoi se sterge

locul respectiv cu apa calduta în care se poate introduce si putin detergent adecvat
tesaturii respective, iar la sfîrsit se clateste cu apa curata. Petele de miere se pot
înlatura perfect cu o solutie de amoniac 10%. La tesaturile colorate însa trebuie
facuta întîi o verificare pe un esantion.

 Miniu de plumb

Miniul de plumb este o substanta solida de culoare oranj-rosie, care se amesteca cu

firnis si se întrebuinteaza la protejarea obiectelor de fier contra ruginii.

Petele proaspete de miniu de plumb se pot trata cu un amestec de 50% cloroform si

50% sulfura de carbon (de exemplu, un amestec obtinut din 35 ml cloroform si 40
ml sulfura de carbon), frecîndu-se bine locul respectiv cu o perie tare, în
continuare, trecîndu-se la o curatire cu benzina.

 Mucegai

Petele de mucegai se recunosc usor, avînd o culoare gri-deschis daca sînt proaspete
si gri-închis pîna la negru daca sînt vechi. Pe tesaturile albe de bumbac, petele
proaspete se scot daca se înmoaie tesatura cîteva ore în otet (acid acetic diluat)
dupa care se spala cu apa. De asemenea, se poate aplica o albire blinda cu o solutie
de 1% apa oxigenata si amoniac la 50°C (100 ml apa oxigenata si 20 ml amoniac),
dupa care se spala si se clateste bine, lasînd tesatura sa se usuce la soare. Petele
de mucegai vechi de pe tesaturile albe de bumbac se pot îndeparta prin spalarea
acestora cu apa fierbinte si sapun. Daca materialul permite o fierbere cu soda
calcinata 5 g/l apa si hidroxid de sodiu 2-3 g/l apa, urmata de o albire la rece, cu
hipoclorit de sodiu 3-5 g/l, acest tratament asigura scoaterea petelor de mucegai în
totalitate. In continuare, tesatura se clateste bine în 2-3 ape si apoi într-o solutie
diluate de acid acetic. De asemenea, petele se pot trata cu o solutie diluata de
amoniac 2%, apoi se spala cu apa multa.

Petele de pe tesaturile de lina si matase se pot îndeparta prin tamponare cu

terebentina, urmata de o spalare cu un detergent adecvat si o clatire intensa cu apa.
De asemenea, petele de pe aceste tesaturi se pot înlatura prin spalarea tesaturii cu
un detergent, dupa care aceasta se introduce într-o solutie diluata de acid formic
5%. Dupa aceasta se clateste cu apa calda si se usuca.

 Mustar

Cu ajutorul unui cutit se înlatura usor crusta de mustar, apoi se uda pata cu apa
calda si se freaca cu o pînza curata. Daca pata nu dispare complet, se spala zona
respectiva cu detergentul adecvat tesaturii.

 Negru de fum si funingine

Petele de negru de fum si funingine, proaspete, se umezesc cu terebentina, se sterg

usor cu o pînza curata, se freaca cu sapun si apoi cu o perie, dupa care se spala cu
apa calda.

Pentru petele mai vechi se aplica acelasi tratament, dar in loc de sapun se foloseste
galbenus. Daca pe tesaturile albe, indiferent de natura lor. mai râmîn pete, acestea
se trateaza cu o solutie de acid citric sau acid tartric 10%, dupa care se spala intens
cu apa.

 Nicotina (tutun)

Petele de nicotina au o culoare galbuie pina la maro, cu contur pronuntat si miros de

tutun. Petele proaspete de tutun se tamponeaza cu o solutie fierbinte de alcool, de
mai multe ori, pina la disparitia acestora. Se clateste apoi materialul cu apa calda si
se usuca.

Petele de pe tesaturile albe se îndeparteaza cu urmatorul amestec : 18 parti în

greutate apa oxigenata 3%, 4 parti în greutate alcool etilic 96% si o parte în greutate
amoniac 10%. De exemplu, un amestec obtinut din 180 ml apa oxigenata 3%, 50 ml
alcool etilic si 10 ml amoniac. Dupa aceasta se spala cu multa apa. Petele de pe
tesaturile albe de bumbac se pot scoate cu permanganat de potasiu (2 g la litru de
apa) dupa care locul (patat acum de permanganat) se decoloreaza perfect cu apa
oxigenata 10%.

Petele de tutun de pe toate tesaturile se pot elimina si prin frecare usoara cu

galbenus, dupa care se spala cu alcool etilic si apoi cu apa calda. Urmele de
galbenus se înlatura cu glicerina calda si se spala cu apa si sapun. Petele mai vechi
de pe tesaturile de bumbac se tamponeaza cu alcool fierbinte, apoi cu o solutie de
20-50 ml/l amoniac 25% dupa care se clatesc cu apa calda si rece. Daca pata nu
dispare se continua tratamentul cu apa oxigenata 10-20 ml/L si hidroxid de sodiu 2-5
g/l apa. Dupa disparitia petei se spala intens cu apa si se usuca.

 Noroi

Aceste pete se înlatura prin frecare sau periere, iar pata eventual ramasa se elimina
printr-o spalare cu apa calda si cu sapun moale sau cu un detergent adecvat
tesaturii, apoi se clateste bine cu apa.

 Otet

Petele de otet se neutralizeaza cu o solutie de 10 ml/l amoniac, dupa care se spala

bine cu apa.

 Oua

Petele de oua de pe tesaturile de bumbac se pot elimina usor printr-o spalare cu

apa calduta (35°C) si sapun sau cu detergentul adecvat materialului respectiv. Nu
se recomanda sa se spele la o temperatura ridicata, deoarece la peste 60°C
olbuminele se coaguleaza, iar îndepartarea se face mai greu.

De pe tesaturile de lîna, petele se îndeparteaza

mai întîi cu un dizolvant (benzina, tetraclorura de carbon etc.), iar
apoi se tamponeaza cu glicerina
încalzita pîna la 35°C. Se lasa sa actioneze 15
minute, apoi se freaca cu o perie, dupa care se
clateste sau se spala cu un detergent.
Se mai poate folosi un amestec care contine
50 ml amoniac 10% si 80 ml glicerina.

Pentru tesaturile sintetice se poate încerca neofalina.

De pe tesaturile de matase naturala, petele se
elimina folosind un amestec format din 20 parti
glicerina, o parte amoniac 10% si 20 parti apa
(parti în greutate). De exemplu, 160 ml glicerina, 10 ml amoniac 10% si 200
ml apa.

 Parfum

Petele de pe tesaturile albe se pot trata cu apa oxigenata 3% si amoniac 5%, apoi
se spala intens cu apa.

Pentru îndepartarea petelor de pe tesaturile colorate, este mai indicata glicerina

încalzita sau eterul etilic.
Petele mai vechi, care s-au mai închis la culoare,
se tamponeaza alternativ cu acid acetic diluat
(otet) si alcool, dupa care se spala cu multa apa calda.

 Pacura

Petele de pacura la început se trateaza cu un dizolvant puternic (benzen, cloroform

etc.), dupa care se spala intens cu detergentul adecvat tesaturii. La sfîrsitul
operatiei, se spala bine cu apa, dar, de obicei, pata ramîne sub forma unei urme de
culoare maro-deschis sau galbui. De aceea, pata se va supune unei albiri cu o
solutie de apa oxigenata de 10 ml/l apa oxigenata 25% timp de 15 minute.

 Permanganat de potasiu

Petele de pe tesaturile albe se pot înlatura udând locul respectiv cu apa si apoi
presarînd deasupra sare de bisulfit de sodiu 10%. Pata dispare complet daca este
proaspata. Dupa aceea se clateste bine cu apa calda. Daca pata este veche se
recomanda ca reactia sa se faca la cald si anume se presara sarea deasupra si se
calca cu masina calda.

Pe tesaturile colorate, metoda de mai sus poate fi aplicata numai dupa ce se va

verifica ca nu iese colorantul. In caz contrar, se încearca cu o solutie de bisulfura de
amoniu 5%. Petele proaspete se înlatura prin cufundarea tesaturii într-o solutie de
iodura de potasiu 10% în apa, încalzita la 25°C si mentinerea ei în aceasta solutie
pînâ la decolorate completa, apoi se spala cu apa rece.

De asemenea, petele de pe tesaturile albe pot fi înlaturate prin tamponare cu solutie

de acid oxalic 10%, dupa care se spala bine cu apa. Cel mai simplu este sa se
tamponeze pata cu o solutie de apa oxigenata 1%, în care se adauga cîteva picaturi
de acid acetic (otet). De exemplu, o solutie obtinuta din 100 ml apa oxigenata 1% si
5 picaturi de otet. Se clateste dupa aceea cu multa apa.

 Pix

De pe haine sau obiecte se curata foarte usor daca pulverizati pe locurile murdare,
fixativ de par. Petele dispar imediat.

 Peste

Petele de peste proaspat de pe tesaturile albe si colorate se supun mai întîi unei
spalari obisnuite cu apa la 40°C. In caz ca pata nu iese, se umezeste cu glicerina
pura si se freaca locul respectiv cu o periuta, dupa care se lasa sa stea circa 15
minute, apoi se spala cu apa calda.
 Pete de provenienta necunoscuta

Pentru tesaturile albe, indiferent de natura fibrei,

se poate folosi o solutie care consta din :

amoniac 10% ...........4 parti

alcool etilic 96%............4 parti

sapun alb superior...........2 parti

soda de rufe (carbonat de sodiu)..... 1 parte

borax................. 1 parte

apa..................100 parti

Se iau parti în greutate, de exemplu, o solutie obtinuta din 40 ml amoniac 10%, 50

ml alcool etilic 96%, 20 g sapun, 10 g soda de rufe, 10 g borax si 1 000 ml apa.
Pata se umezeste cu solutia respectiva, apoi se freaca cu ajutorul unui tampon, iar
la sfîrsit se spala cu multa apa. Solutia trebuie agitata bine înainte de a fi folosita.

Pentru scoaterea petelor de pe tesaturile colorate, cu exceptia matasii acetat,

se poate încerca urmatoarea solutie :

amoniac 10%..........5 parti

acetona ..............3 parti

solutie alcoolica de sapun..... 20 parti

Se iau parti în greutate, de exemplu, o solutie obtinuta din 50

ml amoniac 10%, 40 ml acetona,
40 ml alcool etilic 96%, 20 g sapun si 150 ml apa. Aceasta solutie se
verifica întîi pe o portiune ascunsa a materialului.

De asemenea, se poate folosi (tot cu o verificare prealabila) un amestec format din

o parte în greutate alcool etilic 96%, o parte în greutate eter sulfuric (eter etilic), 8
parti în greutate terebentina. De exemplu, un amestec obtinut din 50 ml alcool etilic
96%, 55 ml eter etilic si 350 ml terebentina.

In toate cazurile, dupa tratament, materialul se sterge cu neofalina.

 Petrol (brut si lampant)

Petele de petrol se trateaza cu dizolvanti ca benzen, cloroform, tetraclorura de

carbon etc. De pe tesaturile groase se pot scoate prin aplicarea pe locul respectiv a
unei paste consistente obtinute din benzina si magnezie (oxid de magneziu), se lasa
cîteva zile, apoi praful se îndeparteaza prin periere sau scuturare.

 Praf

Petele de praf se formeaza pe suprafata tesaturilor albe sau de culori deschise, din
lîna sau bumbac, pe locurile unde au fost stropite si unde adera si se fixeaza praful.
Aceste materiale se spala obisnuit cu detergenti adecvati sau se curata cu
neofalina.

 P r o t a r g o l si a r g i r o l

Protargolul si argirolul, solutii utilizate în medicina ca dezinfectant, produc pe

tesaturi pete de culoare închisa, întrucât în compozitia lor intra nitratul de argint,
care trebuie tratate imediat cu un solvent organic pentru grasimi (benzina, neofalina,
tetraclorura de carbon etc.) prin frecare cu un tampon curat. Petele de culoare maro,
ramase pe material, se vor elimina, ca si cele de azotat de argint, cu îodura de
potasiu.

 Pulberea de bronz

Petele proaspete produse de pulberea de bronz utilizata în vopsitorie se

tamponeaza cu alcool etilic. Daca pata nu dispare, atunci se trateaza cu tetraclorurâ
de carbon, dupa care se tamponeaza bins cu benzina usoara.

 Puroi

De pe tesaturile albe din bumbac, in, cânepa, aceste pete se înlatura, de obicei, prin
spalarea obisnuita cu detergenti uzuali.

De pe tesaturile de lina se pot scoate cu benzina.

Pentru matase acetat, se va folosi o solutie diluata de carbonat de amoniu, la care

se va adauga putina apa oxigenata. De exemplu, o solutie obtinuta din 100 ml
carbonat de amoniu 5% si 10 picaturi apa oxigenata.

 Rasina

Pe tesaturi, petele de rasina au aspectul unor pete de apret. Cele proaspete sînt
lipicioase, iar cele vechi se recunosc prin apasare cu degetul (se observa amprenta
acestuia ramasa pe ele), înlaturarea petelor de rasina cere multa rabdare. La
început se efectueaza o frecare a portiunii respective pentru îndepartarea stratului
care adera superficial si apoi se trateaza cu un solvent (tetraclorura de carbon,
benzen, cloroform etc.) care va dizolva pata. Apoi, urmeaza un tratament cu benzina
usoara (neofalina) pentru evitarea aureolelor. Se freaca locul respectiv dinspre mar-
gini spre centru cu un tampon curat. Pe tesaturile de matase nu se va freca pata, ci
se va bate usor cu o perie, dupâ care se va aplica tratamentul susmentionat.

La stofele albe, petele se pot elimina prin înmuierea lor cu glicerina, urmata de
tratarea cu acid oxalic 5%,, tamponîndu-se Ia sfirsit cu o solutie de amoniac 2%.

La stofele colorate, se înmoaie pata în glicerina calda sl se spala apoi cu alcool,

care este un dizolvant al rasinii.

 Revelatori fotografici

Pentru îndepartarea petelor de revelatori fotografici atît de pe tesaturile albe, cât si

de pe cele colorate, se poate folosi o solutie de acid citric 10% sau zeama de lamîie.

 Rugina

Petele de rugina de pe tesaturile de bumbac albe si colorate pot sa dispara daca se

freaca imediat locul patat cu un tampon îmbibat în apa sarata, dupa care se clateste
cu apa rece. Ţesatura se calca cînd este înca umeda.

Petele de rugina proaspete de pe suprafete mici se îndeparteaza prin tamponare cu

zeama de lamîie atunci stoarsa si prin frecare cu o cîrpa alba, dupa care se spala cu
apa calda si se clateste cu apa rece. In prealabil, trebuie sa se faca o încercare pe o
portiune ascunsa a materialului pentru a vedea daca nu se modifica culoarea
tesaturii.

Petele de rugina vechi de pe tesaturile albe se pot îndeparta folosind acid oxalic sau
acid citric sub forma de solutii de 5-10%. Solutiile se încalzesc pîna ia fierbere dupa
care se introduce, pentru putin timp, portiunea patata ; uneori tratamentul trebuie
aplicat de doua sau de trei ori, Dupa dizolvarea petelor de rugina, se spala bine
tesatura cu apa calda, apoi se clateste cu apa rece. O spalare insuficienta ar putea
avea o influenta daunatoare asupra tesaturilor de in sau bumbac în sensul ca prin
contactul prelungit cu acizii scade rezistenta fibrelor.

Petele de pe tesaturile albe de bumbac se pot trata cu o solutie de ditionit de sodiu

10-20 g/l si hidroxid de sodiu 5 g/l la temperatura de 75-85°C, dupa care se spala cu
apa rece. Tratamentul se repeta de cîteva ori, pîna la completa disparitie a petei.

De asemenea, se poate folosi o solutie de acid oxalic si alaun de potasiu obtinuta

din : 50 g/l acid oxalic, 50 g/l alaun de potasiu si 10 ml/l acid acetic 60%. Întîi se
amesteca primele doua componente, dupa care se adauga acidul acetic. Petele de
rugina de pe tesaturile de bumbac se pot înlatura si cu acid clorhidric 2%. Portiunea
patata se umezeste, dupa care se tamponeaza cu acid clorhidric, care dizolva pata.
Apoi se clateste cu multa apa calda in care se adauga hidroxid de amoniu sau soda
calcinata pentru completa înlaturare a acizilor. In final, se efectueaza o limpezire cu
apa rece.
 Ruj de buze

Petele de ruj de buze contin grasimi, de aceea se trateaza întîi cu un dizolvant

pentru grasimi : neofalina, cloroform sau tetraclorurâ de carbon, dupa care se supun
unei spalari cu apa si detergent. Daca pata nu dispare, se tamponeaza
locul respectiv cu alcool etilic concentrat, pentru
a dizolva colorantul ramas pe fibra.
Pe tesaturile albe se poate efectua o albire cu 10-30
ml apa oxigenata si 5 g hidroxid de sodiu la un litru de apa.

 Sapun

Petele de sapun se produc de obicei, atunci cind acesta nu este bine dizolvat
înaintea procesului de spalare a rufelor. Se îndeparteaza printr-o spalare a
materialelor care prezinta aceste pete. De pe haine, pata se poate elimina frecînd
locul respectiv cu, apa calda, dupa care se clateste si se usuca.

La tesaturile vopsite, uneori se poate observa o schimbare de nuanta în locurile

patate, de aceea, dupa completa îndepartare a sapunului, tesâturile de lina se
trateaza cu o solutie de acid formic 5%, iar cele de bumbac cu o solutie diluata de
acid acetic 5%, dupa care se clatesc cu apa calda si se usuca.

 Saruri de crom (Cromat de potasiu, cromat de zinc,

cromat de plumb etc.)

Aceste pete se înlatura cu o solutie de tiosulfat de sodiu, 20 g tiosulfat de sodiu la

un pahar de apa (200 ml apa), apoi se spala cu apa.

 Singe

In cazul petelor proaspete, tesatura se va înmuia în apa rece si

apoi se va spala cu apa si sapun. Temperatura apei de spalare nu trebuie
sa depaseasca 35°C.

Petele de sânge proaspete de pe tesaturile de lina se lasa sa se usuce, apoi se

încearca înlaturarea lor prin periere sau se poate utiliza si amoniac 2% daca nu
decoloreaza stofa. Petele vechi de sînge se îndeparteaza prin frecare cu o solutie
care contine 100 ml amoniac 25% si 50 g borax la un litru de apa, dupa care se
spala cu apa curata.

Ţesaturile albe patate se cufunda într-o solutie calda (35°C) de 20% tiosulfat de
sodiu, materialul se lasa pîna la disparitia petelor, dupa care se clateste cu apa.

De asemenea, pentru îndepartarea petelor vechi de pe tesaturile albe de bumbac se

foloseste urmatorul procedeu : tesaturile se înmoaie într-o solutie de soda calcinata
5% sau amoniac 10% si se lasa circa 12 ore, apoi pata se îmbiba cu o solutie de
clorura de var de 2%, dupa care se spala bine cu apa. În caz ca dupa spalare mai
ramîne o aureola galbena sau maro se va trece la o albire cu apa oxigenata sau cu
hipoclorit de sodiu, urmata de spalare si o clatire cu apa rece,

De pe tesaturile colorate vopsite cu coloranti rezistenti, petele pot fi scoase cu o

solutie alcalina de 5 g hidroxid de sodiu si 20 g ditionit de sodiu |a un litru de apa în
care materialul patat se tine timp de 1/2-1 ora la 60°C. Se spala apoi cu apa calduta,
în care se adauga o mica cantitate de borax (20 g borax la un litru de apa) si sapun.

Pentru tesaturile din matase colorata si fina se prepara o pasta din amidon si apa,
care se aplica pe pata si se lasa pîna se usuca. Dupa uscare se perie bine locul, se
spala cu apa si sapun, apoi cu apa curata si la sfîrsit cu apa ce contine otet (o
lingurita de otet la un litru apa).

 Smântâna, frisca

Petele proaspete de smîntîna se tamponeaza cu

glicerina, apoi se spala cu apa multa.
Petele mai vechi se pot elimina prin tamponare
cu benzina, benzen sau tetraclorura de carbon,
dupa care se trateaza cu o solutie de 10 ml/l amoniac, apoi se spala cu
apa multa, cu sau fara adaos de detergent,

 S u p e, c i o r b e, s o s u r i si alte mân c a r u r i

Petele proaspete de pe tesaturile albe de in si bumbac se pot elimina printr-o

spalare obisnuita cu sapun si apa calda, urmata de o clatire cu apa rece.

Petele proaspete de pe tesaturile de lâna si matase se îndeparteaza printr-o spalare

cu detergentul adecvat tesaturii. In cazul cînd petele provin de la mîncaruri cu
grasimi, albumine coagulate etc. se trateaza initial cu neofalina, apoi cu solutie
slaba amoniacalâ (25-50 ml/l amoniac 25%) prin frecare cu o perie sau cu o pânza
curata (în cazul lânei) sau cu un burete (in cazul matasii).

 sampanie

Se încearca cu apa calda si daca pata nu iese, se trateaza cu un amestec de alcool

96% si acid acetic 3% în parti egale în greutate (de exemplu, un amestec obtinut
din 60 ml alcool etilic 96%, si 50 ml acid acetic 3%), apoi se clateste bine cu apa.
La tesaturile colorate se face întâi o verificare pe o mica portiune ascunsa, în scopul
evitarii decolorarii tesaturilor.

 Transpiratie

Petele de pe captuselile albe de matase se pot elimina cu ajutorul unei solutii de 30

ml/l apa oxigenata, încalzita usor. Cu ajutorul unui tampon sau al unei cîrpe curate
îmbibate în aceasta solutie se freaca cît mai uniform si cît mai repede portiunea
patata, dupa care se spala cu apa calda.

De pe captuselile de matase colorate, petele se îndeparteaza folosind un amestec

format din parti egale de amoniac 10% si alcool. Dupa aceasta se spala cu apa.

Petele de pe tesaturile albe de lina, motase si bumbac se pot îndeparta cu o solutie

de tiosulfat de sodiu (5 parti în greutate tiosulfat la 100 parti în greutate apa), dupa
care se spala cu apo. La tesaturile colorate din matase naturala sau viscoza, locurile
patate se înmoaie într-o solutie concentrata de clorura de sodiu (sare de
bucatarie), apoi se freaca cu un tampon sau cu o
pânza curata, dupa care se spala cu apa.
Pentru tesaturile de matase colorate cu coloranti
rezistenti se poate folosi un amestec format din parti egale în greutate de
alcool etilic si amoniac 10%. De exemplu, un amestec obtinut din 60 ml
alcool etilic 70% si 50 ml amoniac 10%. Petele de pe tesaturile de lîna se scot
cu neofalina prin stergere cu o cîrpa curata, moale.

 Tus

Petele de tus se înlatura destul de greu. Pentru îndepartarea lor de pe tesaturile

albe se poate încerca o spalare cu detergentul adecvat naturii tesaturii dupa care se
clateste bine cu apa. Apoi se trateaza cu o solutie de 10% amoniac, se spala din
nou cu apa calda si se poate trece la un tratament cu alcool cald. Daca mai ramîn
urme se face o albire locala cu apa oxigenata 1%.

 Ulei comestibil

Petele de ulei de floarea-soarelui, soia, masline etc., se tamponeaza dinspre

margini spre interior cu o cîrpâ curata înmuiata în neofalina, apoi se freaca bine.

De asemenea, se pot folosi si alti solventi organici (benzen, tetraclorura de carbon,

acetona etc.), sau un amestec 2:2:6 de benzen, acetona si tetraclorura de carbon
(parti în greutate). De exemplu, un amestec obtinut din : 45 ml benzen, 50 ml
acetona si 75 ml tetraclorura de carbon. In final se trateaza cu o solutie ce contine
10 ml/l amoniac 25% cu sau fara adaos de detergenti. Pentru tesaturi colorate de
matase se întrebuinteaza o solutie de 10% borax. Matasea acetat nu se trateaza cu
acetona.

 Urina

Cînd sînt proaspete se pot elimina printr-o spalare obisnuita cu detergentul adecvat
fibrei. Pe tesaturile albe de bumbac, petele mai vechi lasa o aureola galbena dupa
spalare si de aceea se supun unei albiri cu hipoclorit de sodiu, dupa care se spala
cu apa.
De asemenea, pentru tesaturile albe se poate folosi o solutie de acid citric în apa (o
parte in greutate acid la 10 parti în greutate apa) cu care se tamponeaza locul
respectiv, iar dupa o ora se spala cu apa.

Petele de pe tesaturile colorate se pot elimina cu o solutie de otet (10 ml otet la 50

ml apa), tamponînd locul respectiv si lâsînd în contact cu materialul 15-30 minute,
dupa care se spala cu apa multa.

Petele de pe tesaturile de matase artificiala se recomanda a fi eliminate printr-o

spalare obisnuita cu detergentul adecvat.

Petele de pe tesaturile de lâna se elimina anevoios. Se trateaza mai întii cu o solutie

de amoniac 5%, apoi se spala bine, se clatesc si se picura pe pata o solutie de 10%
acid acetic. La petele noi exista pericolul ca acestea sa reapara. Pentru a evita
acest lucru se va repeta tratamentul la soare.

Petele vechi de urina lasa cîteodata urme greu de eliminat.

 Varsaturi (vomari)

Petele de varsaturi se sterg cu neofalina apoi cu o solutie de amoniac 5%, dupa

care se spala cu multa apa.

De asemenea, se poate folosi urmatorul tratament: se umezesc petele cu o solutie

de amoniac -1.0%, apoi se freaca locul respectiv cu un tampon curat înmuiat într-o
solutie alcoolica de sapun (10 g sapun de ras dizolvat în 100 ml apa fierbinte în care
se adauga 10 m! alcool), iar la sfîrsit se spala cu apa.

 Vin alb

Petele de vin alb se pot înlatura cu ajutorul unui amestec format din 5 g sapun de
ras introdus în 100 rnl apa fierbinte, în care, dupa racire, se adauga 10 ml amoniac
25%. Dupa tratament se spala cu apa.

De asemenea, se poate încerca un amestec format din 10 parti în greutate

sapun de ras, 2 parti în greutate terebentina si o parte în greutate
amoniac 10%. Se freaca bine pata dupa care se spala cu apa calda si sapun,
apoi cu apa rece. Se pot scoate si prin tamponare cu o solutie for-
mata din parti egale în greutate alcool etilic
70% si glicerina. Dupa tratament, tesatura se cla-
teste cu apa. De exemplu, un amestec obtinut
din 60 ml alcool etilic 70% si 40 ml glicerina.

 Vin r os u

Petele proaspete se presara cu sare de bucâlârie, apoi se spala cu apa si sapun, iar
la sfîrsit se clatesc din abundenta cu apa curata. De asemenea, petele proaspete se
pot îndeparta tinînd materialul patat deasupra chiuvetei si turnînd apa fierbinte pîna
dispare pata. Pentru tesaturile albe de in si bumbac se foloseste un amestec 1:10
de acid citric (sau sare de lamîie) si alcool etilic (parti în greutate). De exemplu 10 g
sare de lamîie si 125 ml alcool etilic. Dupa tratament locul respectiv se spala bine cu
apa multa.

Petele mai vechi de pe tesaturile albe se trateaza cu apa oxigenata diluata 5%, apoi
se tamponeaza cu amoniac 10% si se usuca cu o cîrpa. De asemenea, pentru
eliminarea acestor pele este foarte indicat si urmatorul tratament ; se înmoaie pata
într-un amestec obtinut din 10 g acid citric (în absenta acidului citric se poate utiliza
sare de lamîie - citrat de sodiu) dizolvat în 20 ml apa +
100 ml alcool etific 70%, se freaca usor, iar la sfîrsit se spala intens cu
apa.

 Vopsea de par

Scoaterea acestor pete de pe tesaturile colorate este dificila. Se poate încerca o

solutie de acid tartric 10%, dar fara nici o garantie. Petele de pe tesaturile albe se
pot înlatura prin aplicarea pe ele a unui amestec: 1:5:5 de amoniac 10%, apa
oxigenata 3% si apa (parti în greutate). De exemplu, un amestec obtinut din 10 ml
amoniac 10%, 50 ml apa oxigenata 3% si 50 ml apa. Se lasa materialul umezit timp
de 15 minute, dupa care se spala intens cu apa calda de 35°C.

 Vopsea de uIei pe baza de firnisuri si ulei de in

Petele proaspete, observate la timp, înainte de a se usca se pot elimina usor prin
umezire sau frecare cu un tampon înmuiat în terebentina. Dupa tratament este
necesara spalarea materialului în benzina sau neofalina. In cazul materialelor albe
dupa curatirea cu solvent pot fi spalate în apa.

Daca pata s-a uscat, atunci locul patat se freaca cu o periuta aspra pentru a
desprinde vopseaua aderenta nepatrunsa în tesatura, fara. a slabi, sau rupe
tesatura. Apoi se trateaza cu un amestec 1:1 de sulfura de carbon si cloroform (parti
egale în greutate) pîna la dizolvarea petei. De exemplu, un amestec obtinut din 80
ml sulfura de carbon si 70 ml cloroform. Se poate folosi si un amestec 1 :1 :1 de
alcool etilic 70%, neofalina si terebentina (parti egale în greutate). De exemplu, un
amestec obtinut din : 30 ml alcool etilic 70%, 35 ml neofalina si 30 ml terebentina.

Petele mai vechi se pot unge cu margarina sau cu unt, dupa care se sterg cu
terebentina sau neofalina ; se spala apoi cu amoniac 10% pentru îndepartarea
completa a petei. Solutia de amoniac poate sa modifice culoarea unor tesaturi si de
aceea trebuie verificata în prealabil. Petele de pe tesaturile de lina si matase
naturala se pot îndeparta cu un amestec : 1:1 de eter etilic si tetraclorura de carbon
(parti egale în greutate). De exemplu un amestec obtinut din 70 ml eter.
etilic si 30 ml tetraclorura, de carbon. Pentru evitarea formarii unor contururi
inestetice, (halouri), petele se umezesc la început, cu apa sau cu amestecul indicat.
Petele de pe tesaturile albe de in sau bumbac
se pot îndeparta cu clorura de var sau cu un amestec de clorura de var
si soda de rufe. Se recomanda ca aceasta operatie sa aiba loc în aer liber sau
în încaperi aerisite.

Matasea artificiala se poate trata cu terebentina sau cu sulfura de carbon, iar la

sfîrsit cu benzina. De asemenea, se poete folosi un amestec 3:8 de tetraclorura de
carbon si alcool etilic 95% (parti în greutate). De exemplu, un amestec obtinut din 20
ml tetraclorura de carbon si 100 ml alcool etilic.

Pentru a evita formarea unor margini mai mult sau mai putin decolorate în jurul petei
înainte de a trece la înlaturarea celor provocate de vopseaua de ulei, se
tamponeaza cu apa (de jur împrejurul petei).

 Zahar

Petele de zahar se pot îndeparta printr-o simpla spalare a tesaturii, deoarece

zaharul se dizolva în apa, eliminîndu-se astfel din tesatura. Daca materialul nu
permite spalarea cu apa, se freaca locul respectiv cu o pînza curata înmuiata în
neofalinâ, se lasa sa se usuce si apoi se trateaza cu amoniac, 1-5%.