Documentatie Tehnica Consolidare Drum 01.07.2015

PROIECTANT : SC ZAMOLXIS IMPEX SRL
Str. I.L. Caragiale, nr.81A, loc. Slănic, jud. Prahova, cod 106200
C.U.I. 22349347/03.09.2007 , J29/2219/03.09.2007
CONSOLIDARE DRUM COMUNAL SLANIC PRAHOVA
PROIECT SIMBOL / DATA….......…........….......................................NR. 14 / 2014
FAZA:............................................................................ DOCUMENTATIE TEHNICA, D.T.
BENEFICIAR....................................PRIMĂRIA ORAŞ SLĂNIC, JUD.PRAHOVA
2014
PROIECTANT : SC ZAMOLXIS IMPEX SRL BENEFICIAR : PRIMĂRIA ORAŞ SLĂNIC
Str. I.L. Caragiale, nr.81A, loc. Slănic, jud. Prahova, cod 106200 JUDEŢUL PRAHOVA
C.U.I. 22349347/03.09.2007 , J29/2219/03.09.2007
Cont BCR Agenţia Slănic Prahova:
Cod IBAN RO27RNCB021009316205000;
Cont Trezoreria Slănic Prahova: RO02TREZ5265069XXX000247 PROIECT NR. 14 / 2014., FAZA : D,T,
Documentatia tehnica, D.T.

pentru
I. Piese scrise
1. Lista si semnaturile proiectantilor
Construcţii : dr.ing Chiseliţă Ioan, responsabil proiect, coordonare, rezistenţă………….
Geotehnie : ing.Chipeşiu Florin, geotehnie………………………………………………….
Economic : ec.Chiseliţă Elena-Tatiana, devize, calcule economice………………………
2. Memoriu
2.1. Date generale:
Amplasamentul, topografia, trasarea lucrarilor
Amplasamentul lucrării se găseşte în oraşul Slănic din judeţul Prahova. Oraşul

Slănic este situat în centrul României, situat pe râul Slanic, (afluent al râului
Vărbilău), în zona de Curbură a Subcarpaţilor, la altitudinea de 413 m, la 45 km N de
municipiul Ploieşti, (resedinţa judetului Prahova) şi la cca 100 km de Bucureşti.
Căile de acces sunt drumul naţional DN1, Bucureşti – Ploieşti şi apoi fie pe Valea
Teleajenului peste Dealul Bughea, fie pe Valea Vărbilăului şi Slănicului din oraşul
Plopeni. Drumul judeţean Vălenii de Munte – Slănic Poteci şi drumuri comunale spre
localităţile de pe Valea Doftanei, Vărbilăului, Teleajenului.
Terenul studiat reprezinta versantul. din dreapta piriului Valea Pietrei, (afluent al
piriului Tariceanca), in marginea de nord a localitatii.
Trasarea lucrarilor se va face prin metode topografice realizându-se transpunerea
in teren a elementelor geometrice de legatura, (distante,unghiuri, coordonate), stabilita
prin proiectul de executie fata de:
- puncte ale retelelor geodezice sau topografice din zona;
- puncte sau aliniamente ale constructiilor invecinate;
- detalii invecinate cu caracter natural.
Baza de trasare va fi reteaua de elemente geometrice folosita si la ridicarea
topografica de la care se porneste trasarea obiectivului, folosindu-se ca puncte de
sprijin,punctele din teren fata de care se realizeaza orientarea construcţiei. Aplicarea
pe teren a proiectului in vederea executiei necesita efectuarea de lucrari topografice
de birou si in teren care se desfasoara in urmatoarea succesiune:
- pregatirea topografica,
- predarea-primirea amplasamentului si a bornelor de reper;
- trasarea in teren a axelor constructiilor, a contururilor obiectivelor, a detaliilor in
timpul executiei;
- efectuarea de masuratori la montarea elementelor de constructii;
- verificarea lucrarilor de trasare a constructiilor pe teren.
Proiectul de executie cuprinde documentatia topografica de baza folosita la
intocmirea retelelor topografice cit si scheme de sprijin pentru trasare sau bazele de
trasare,masuratorile pe teren ale bazei de trasare,bornarea si semnalizarea punctelor.
Schemele de trasare cuprind:
- elementele care trebuiesc trasate ,
- instrumentele si aparatele auxiliare folosite la trasare si masurarile speciale legate de
verificarea lor;
- controlul trasarii;
- receptia trasarii si predarea punctelor trasate;
- materializarea si semnalizarea punctelor;
Punctele retelei de trasare se materializeaza pe teren prin marci si repere conform
prevederilor STAS 9824/1-87.
Materializarea pe teren a punctelor si a axelor de trasare sau a punctelor ajutatoare
se face prin stilpi,picheti sau marcaje pe elemente ale constructiilor invecinate conform
instructiunilor date de proiectant. Pentru lucrarile de trasare se utilizeaza urmatoarele
aparate:
- un dublu decimetru pliant;
- rulete de 5,10, 50 m lungime;
- o stadie(mira) topografica;
- staţie totală.
- nivelă.
Etapele de trasare:
- identificarea bornelor topo existente şi crearea unei reţele de sprijin în zonã
- trasarea axelor proiectate
- materializarea pe teren a axelor proiectate cu ajutorul ţăruşilor
- amplasarea de ţăruşi martori la punctele caracteristice
Metoda de trasare folosita va corespunde gradului de precizie cerut constructiei
respective. Materializarea axelor principale ale constructiei se realizeaza prin:
- implantarea de borne utilizabile pe intreaga durata a executiei constructiei
- executarea de imprejmuiri special proiectate.
Clima si fenomenele naturale specifice

Oraşul Slănic este o staţiune balneoclimaterică, centru al sării incluzând Muntele de Sare unic
în lume şi cea mai mare salina din Europa, oraş înconjurat de peisaje pitoreşti şi dispunând de
condiţii de cazare, tratament si divertisment variate. Slănic este de importanţă turistică
natională, cu o climă temperată specifică dealurilor împădurite.
Clima este caracterizată prin veri plăcute (temperatura medie în luna iulie este
de19,5°C) si ierni relativ blânde (temperatura medie în ianuarie este de
-3,5°C). Temperatura medie anuala este de 8-9°C.
Conform STAS 10101/20-1990: zona A de acțiune a vântului cu qv = 0,40KN/mp;

Conform STAS 10101/21-1992: zona B de încărcare cu zăpadă cu qz = 1,20KN/mp;
Conform STAS 6472/2-1983: zona II climaterică de calcul cu ti= -15°C, tv= +25°C Din
punct de vedere climatic zona se caracterizeaza prin amplitudini termice relativ
moderate lipsind temperaturile excesive din lunile de vara si gerurile din timpul iernii.
Alte caracteristici climatice ale zonei:
- temperatura medie anuala este de 8-9 grade C
- temperatura minimă absolută : - 26grade
- temperatura maximă absolută: + 41 grade
- temperatura medie a lunii ianuarie este de -4,0 grade C
- temperatura medie în luna iulie: +23 grade
- precipitații medii multianuale: 650-750 mm
- radiația solară directă este cifrată la 70-75kcal/cmp anual;
- radiația solară efectivă 40-42 kcal/cmp/an
- precipitațiile medii ajung la 600-812 mm/an.
Vânturile predominante bat din direcția nord-vest.
Adâncimea de îngheţ : Clima este de tip continental moderat, şi conform STAS
6054/1977, adâncimea de îngheţ pentru jud. Prahova este de 0,9m.
Amplasamentul nu are stabilitatea generală şi locală asigurată şi este expus

inundaţiilor sau viiturilor de apă din precipitaţii.
Apa subterană se găseşte la adâncimi de peste 2 m., nivelul ei fiind variabil funcţie
de regimul pluviometric şi descărcările din amonte.
Geologia si seismicitatea
Din punct de vedere geologic - in subteranul adinc al zonei este prezent tortonianul, cu
sisturi argiloase, tufuri, gipsuri, marne si masive de sare, iar la suprafata au putut fi
recunoscute numai paminturile rezultate prin dezagregarea rocilor din fundament.
Perimetrul afectat de alunecare - este situat intr-o zona de seismicitate
caracterizala printr-o valoare de virf a acceleratiei terenului, pentru seisme
avind IMR = 225 ani, ag = 0,409 si o perioada de colt Tc = 1,6 s (potrivit
codului de proiectare seismica P100 -112013).
Accesibilitatea
Slănic Prahova, este accesibil astfel:
- pe cale rutieră, pe DJ 102 (Ploieşti – Plopeni – Slănic Prahova – DN 1A); distanţa faţă de
reşedinţa de judeţ, municipiul Ploieşti, este de 40 km,
- feroviar, staţia de cale ferată Slănic, de pe linia secundară 306 (Ploieşti Sud .
Slănic), ramificaţie a magistralei Bucureşti – Braşov – Cluj Napoca – Oradea; distanţa pe cale
ferată până la Ploieşti este de 44 km;
cel mai apropiat aeroport este la Bucureşti – Otopeni, situat la circa 85 km (pe DJ 102, E 60).
Categoria de importanta a obiectivului
Pentru determinarea categoriei de importanţă se ţine cont de
 implicarea vitală a construcţiilor în societate şi în natură – gradul de risc sub
aspectul siguranţei şi sănătăţii;
 implicarea funcţională a construcţiilor în domeniul socioeconomic, în mediul
construit şi în natură – destinaţie, modul de utilizare;
 caracteristici proprii construcţiilor – complexitatea şi considerente economice.
Construcţiile proiectate în prezenta sunt de importanta normală = C. Ele sunt :

 Construcții cu funcții obișnuite, a căror neîndeplinire nu implică riscuri majore
pentru societate și natura, (clădiri de locuințe cu mai mult de două niveluri,
construcții industriale și agrozootehnice, construcții social-culturale care nu intră
în categoriile de importanta A și B)
 Construcții cu caracteristici și funcțiuni obișnuite, dar cu valori de patrimoniu
(clădiri de cult, muzee de importanță locală)
Stabilirea categoriei de importanta a constructiei a fost stabilita in conformitate cu “Regulamentul privind

stabilirea categoriei de importanta a constructiilor. Metodologie de stabilire a categoriei de importanta a
constructiilor”, elaborate in aprilie 1996 de Institutul de Cercetari in Constructii si Economia
Constructiilor – INCERC si publicata in Buletinul Constructiilor nr. 4 din 1996
Nr. Factorul determinant Criteriile asociate
P(n) k(n) (i) (ii) (iii)
1 4 1 2 4 4
2 3 1 4 2 2
3 2 1 0 0 6
4 3 1 4 4 1
5 2 1 4 1 1
6 3 1 4 2 2
TOTAL 17
Constructia se incadreaza in grupa de valori a punctajului total 6-17 care

corespunde categoriei de importanta C.
Clasa de importanţă a construcţiei
Conform codului de proiectare seismică P-100/2006 (Cap. 4.4.5 tabel 4.2) importanţa
şi nivelul de expunere la cutremur pentru clădiri se definesc in 4 (patru)
I γI =1,4
Clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor
este vitală pentru protecţia civilă: staţiile de pompieri
şi sediile poliţiei; spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare
care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă; clădirile
instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă,
în apărarea şi securitatea naţională; staţiile de producere şi
distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru
celelalte categorii de clădiri menţionate aici;
II γI =1,2
Clădiri a căror rezistenţă seismică este importantă sub aspectul
consecinţelor asociate cu prăbuşirea sau avarierea gravă:
• clădiri de locuit şi publice având peste 400 persoane în aria
totală expusă
• spitale, altele decât cele din clasa I, şi instituţii medicale cu
o capacitate de peste 150 persoane în aria totală expusă
• penitenciare
• aziluri de bătrâni, creşe
• şcoli cu diferite grade, cu o capacitate de peste 200 de
persoane în aria totală expusă
III γI =1,0
Clădiri de tip curent, care nu aparţin celorlalte categorii
IV γI =0,8
Clădiri de mică importanţă pentru siguranţa publică, cu grad redus
de ocupare şi/sau de mică importanţă economică, construcţii
agricole, locuinţe unifamiliale.
Construcțiile care se realizează în prezenta lucrare sunt de clasă III de importanță
normală.
2.2.Memorii pe specialitati
Structură :
- Lucrarile proiectate au scopul de a elimina efectele fenomenului de instabilitate a

terenului produs pe partea dreapta in dreptul caselor Rotaru si Croitoru. Lucrarile de
consolidare constau in minipiloti foraţi, betonati si armati cu grinda de solidarizare la
partea superioară. Pozitia are alunecari active, care afecteaza partea carosabila
facand posibila circulatia doar pe o banda.
Nu se recomanda intrarea in iarna in aceste conditii, deoarece alunecarea este

activa datorita excesului de umiditate in urma ploilor abundente din ultima perioada.
Dupa un calcul estimativ solutia propusa este cu micropiloti cu diametru de
250mm pe un singur rand cu grinda de rigidizare in capul pilotilor .
Calculul s-a facut in trei variante dupa cum urmeaza:

-Varianta zid de sprijin
-Varianta doua randuri de piloti dispusi in sah cu placa de rigidizare in
capul pilotilor.
-Varianta cu un singur rand de piloti cu grinda de rigidizare in capul
pilotilor avand sectiunea de 50x50 cm,care rezulta ca fiind cea mai ieftina.
Aceasta varianta se impune pe o lungime de 28 m cu tot cu incastrarea in
terenul sanatos de cate 5 m in fiecare capat.
Din studiul geo rezulta ca adancime de forare intre 9 si 10 m functie de
adancimea la care se intalneste masivul sanatos de sub linia de alunecare.
In capul pilotilor se lasa 30 cm de armatura neacoperita. Peste piloti se toarna
o grinda armata cu 8 bare PC Ф 14 mm si etrieri din OB Ф 6 mm.
Pilotii sunt armati cu o carcasa cu Ø 140mm din 3 bare cu Ø 16mm si PC52 cu
cu freta de 6mm si cercuri distantiere cu Ø 10mm si la distanta de 1m unul de altul.
Pilotii se vor incastra minimum 3,0 m in masivul de roca 3,5 m pentru a asigura
stabilitatea.
La fiecare pilot se vor intocmi fise de foraj care vor evidentia: litologia
,incastrarea, armarea , injectarea si betonarea.
Cantitati lucrari:
Foraje piloti pe un rand 28 buc.
Total foraje …………… 280 m.
Cantitatile se vor urmari prin fisele de foraj si sunt calculate functie de studiile
geotehnice.
Cantitatile reale vor fi dupa ceia ce se va gasi in subteran in realitate.
freta de 6mm si cercuri distantiere cu Ø 10mm si la distanta de 1m unul de altul.
Betonul folosit la umplerea pilotilor precum si a grinzii de solidarizare va fi din
clasa C25/30.
Cantitatile reale vor fi dupa ceia ce se va gasi in subteran in realitate.
Dupa executia pilotilor se va sparge 20 cm in capul lor pentru indepartarea
betonului infestat si se realizeaza legatura grinzii si pilotul .
Daca se agreiaza aceasta solutie de consolidare urmeaza a se face studii topo
si de a stabili cantitatile de lucrari reale care nu vor diferi mult in plus sau in minus fata
de acestea.
Intrucat pe lungimea intregului versant mai exista si alte linii de alunecare,

pentru stabilizarea intregului versant s-ar mai impune doua fronturi de piloti injectati
cu lapte de ciment doar pentru stoparea alunecarilor de la nivelele inferioare ale
taluzului.Acestea nu se impun ca lucraride urgent dar vor trebui executate in timp.
Tinand cont de instabilitatea terenului in momentul de fata se recomanda
executia forajelor cu instalatie manuala sau semi-mecanica pentru a evita accentuarea
alunecarii si deci marirea cantitatilor de lucrari.
Executia forajelor se va face numai tubat datorita infiltratiilor de apa de la cota

3,80-4,60m.
Pentru stabilirea numarului de piloti si a diametrului acestora este intocmit

breviarul de calcul in trei variante din care s-a ales varianta optima din punct de
vedere tehnic si conomic.
La intocmirea prezentului s-a tinut cont de normativele si STAS-urile in vigoare

nominalizate in caietul de sarcini .
Consolidarile care se inpun, fac parte din proiectul Consolidare drum comunal Slanic
Prahova in zona locuintelor Rotaru si Croitoru.
Pozitia are alunecari active, care afecteaza partea carosabila facand posibila
circulatia doar pe o banda.
Pilotii se vor incastra minimum 3,0 m in masivul de roca 3,5 m pentru a asigura
stabilitatea.
La fiecare pilot se vor intocmi fise de foraj care vor evidentia: litologia ,
incastrarea, armarea , injectarea si betonarea.
freta de 6mm si cercuri distantiere cu Ø 10mm si la distanta de 1m unul de altul.
Daca se agreiaza aceasta solutie de consolidare urmeaza a se face studii topo si

de a stabili cantitatile de lucrari reale care nu vor diferi mult in plus sau in minus fata
de acestea.
Intrucat pe lungimea intregului versant mai exista si alte linii de alunecare,

pentru stabilizarea intregului versant s-ar mai impune doua fronturi de piloti injectati
cu lapte de ciment doar pentru stoparea alunecarilor de la nivelele inferioare ale
taluzului.Acestea nu se impun ca lucraride urgent dar vor trebui executate in timp.
Tinand cont de instabilitatea terenului in momentul de fata se recomanda

executia forajelor cu instalatie manuala sau semi-mecanica pentru a evita accentuarea
alunecarii si deci marirea cantitatilor de lucrari.
Executia forajelor se va face numai tubat datorita infiltratiilor de apa de la cota

3,80-4,60m.
Pentru stabilirea numarului de piloti si a diametrului acestora este intocmit
breviarul de calcul in trei variante din care s-a ales varianta optima din punct de
vedere tehnic si conomic.
La intocmirea prezentului s-a tinut cont de normativele si STAS-urile in vigoare.
Amenajari exterioare si sistematizare verticală
Date si indici:
- suprafetele construita = Ac, desfasurata = Ad,
- înaltimile cladirilor si numarul de niveluri =
- volumul constructiilor =
- procentul de ocupare a terenului = P.O.T.
- coeficientul de utilizare a terenului = C.U.T.
Devizul general al lucrarilor, şi
Devizele analitice, extrasele de resurse

Anexe consultate la memoriu
1. Studiul geotehnic
2. Expertiză
ANEXA 1
C.U.I. 22349347/03.09.2007 , J29/2219/03.09.2007
STUDIU GEOTEHNIC
NR. 60/2014
PENTRU ”REABILITARE ALUNECARE TEREN STRADA VALEA PIETREI
( PUNCT ROTARU ȘI CROITORU)”, ÎN LOC. SLĂNIC, JUD. PRAHOVA
BENEFICIAR: PRIMĂRIA ORAȘULUI SLĂNIC, JUD. PRAHOVA
PROIECTANT: SC ZAMOLXIS IMPEX SRL, LOC. SLĂNIC, JUD. PRAHOVA,
TEL/FAX: 0244/240560, TEL: 0722507614
Întocmit ,
ing. Florin Chipeșiu
Verificat,
ing Sever Mihai Bădulescu
2014
1. DATE GENERALE
1.1 Tema lucrarii. Studiul geotehnic s-a intocmit pentru obiectivul: ”Reabilitare alunecare
teren strada Valea Pietrei (punct Rotaru și Croitoru)”, în loc. Slănic, jud. Prahova la comanda
beneficiarului, în baza contractului nr.5554/27.06.2014.
1.2 Amplasament: intravilan, domeniul public al orașului, str.Valea Pietrei, jud. Prahova.
1.3.Beneficiar: Primăria Orașului Slănic Prahova, str.Progresului, nr.4, C.P. 106200
1.4.Descrierea situației actuale.
Terenul studiat reprezintă versantul din dreapta pârâului Valea Pietrei, afluent al pârâului
Tăriceanca, aflat în marginea de nord a localității Slănic. Prezenta documentație analizează
cauzele în care s-a produs alunecarea și stabilirea de soluții tehnice ce se impun pentru
stoparea fenomenului și punerea în siguranță a drumului și a proprietăților invecinate
afectate.
Prezentul studiu geotehnic va sta la baza întocmirii proiectului de execuție a lucrărilor de
consolidare și stabilizare a terenului O parte din drumul de acces pe strada Valea Pietrii este
deteriorat datorită prezenței unei alunecări active care a afectat drumul și în mod direct
proprietatea Croitoru Ion . Extinderea acestei alunecări a deteriorat parțial drumul și pune în
pericol imobilul proprietatea lui Rotaru Abel, și deteriorarea gravă și iremediabilă a proprității
Croitoru Ion.
Documentația este verificată de verificator atestat Af
De asemenea în cadrul acestui contract mai fost întocmit și ”Raport de expertiza
geotehnică” realizată de ing Sever Mihai Bădulescu, expert tehnic atestat MTCT și verificator
de proiecte domeniul Af.
2. CONDIŢII GEOMORFOLOGICE, GEOLOGICE ŞI TECTONICE
Geomorfologic, oraşul Slănic se desfăşoară în lungul văii cu acelaşi nume, în Subcarpaţii de
Curbură dintre Prahova şi Teleajen. Pârâul Slănic a format o vale largă cu versanţi cu pantă
medie şi un nivel de terasă ce urmăreşte discontinuu albia majoră a acestuia. Această
configuraţie a reliefului a fost favorizat de structura geologică în care dominantă este prezenţa
sării.
Din punct de vedere geologic orașul Slănic este situat în axul sinclinalului Mâneciu-Slănic,
care se extinde mult spre vest, până aproape de Valea Dâmboviței, peste unitățile mai interne
ale catenei carpatice. Astfel, între Teleajen și Ialomița, sinclinalul de Slănic se sprijină pe flișul
paleogen al Pânzei de Tarcău, pentru ca la vest de Ialomița să mascheze aproape în întregime
Pânza de Teleajen, iar în extremitatea vestică se sprijină pe Unitatea de Ceahlău. Deschiderea
a cestei structuri s-a produs după mișcările laramice târzii postsenoniene, când se deschidea și
fosa flișului paleogen. După depunerea succesiunii din corpul pânzei de Tarcău și ridicarea
acesteia în urma mișcările stirice târzii intrabadebniene, instalarea sinclinalului de Slănic s-a
produs de la vest la est, apele retrăgând-se în același sens. La începutul Miocenului se
instalează un mediu lagunar uneori cu episoade euxinice, continuă cu o perioadă transgresivă,
urmată de o a doua evoluție în regim lagunar.
În aceste condiții, umplutura sinclinalului de Slănic debutează cu Stratele de Cornu, pentru
ca să continuă în condiții posttectonice cu stratele de Valea Leurzii, conglomeratele de Brebu,
tuful cu globigerine, formațiunea saliferă, șisturile cu radiolari și marnele cu Spirialis, ce
acoperă intervalul Aquitanian-Badenian. Pe alocuri se întâlnesc și depozitele Sarmațianului
inferior.
Stratele de Cornu formează flancurile sinclinalului de Slănic, debutând printr-un orizont de
gipsuri, ce ar corespunde seriei salifere inferioare din avanfosa internă, urmează șisturi
argiloase cu resturi de plante ce alternează cu nisipuri, gresii glauconitice și conglomerate,
continuă cu marnocalcare albicioase cu o faună bogată de globigerine, și se încheie cu șisturi
bituminoase cu impresiuni de pești și gresii glauconitice.
După depunerea stratelor de Cornu se face resimțită influența mișcărilor stirice, care
accentuează subsidența bazinului, ceea ce a determinat depunerea transgresivă și discordantă
a unei stive groase de până la 1000 m
Stratele de Valea Leurzii, descrise în Valea Ialomiței, reprezintă o succesiune marno argiloasă
cu colorație neagră, roșie, verzuie și cenușie-albăstruie cu intercalații de tufuri , calcare
bituminoase și conglomerate.
Conglomeratele de Brebu, urmează în continuitate de sedimentare, fiind formate din
elemente poligene cuprinse într-o matrice nisipoasă cenușiu-roșcată, care spre vest sunt
subsituite de gresii calcaroase grosiere cu intercalați de marne și argile cenușii, uneori roșcate.
Startele de Valea Leurzii și Conglomeratele de Brebu sunt atribuite intervalului Burdigalian –
Badenianului inferior.
Tuful cu globigerine (Tuful de Slănic), reprezintă un orizont reper, fiind un tuf dacitic de
culoare albă sau verzuie, cu intercalații de marne, marne tufacee și nisipuri.
Formaţiunea saliferă este alcătuită dintr-o brecie argilo-marnoasă cenușie-negricioasă,
sărată și bituminoasă în masă căreia apr lentile de sare gemă sau masive de sare, cum este cel
de la Slănic. De fapt zăcământul de sare de la Slănic are forma unei lentile cu concavitate în sus
cu grosimi de cca. 500 m, orientată pe direcția NE-SV. Aceasta apare la zi în cunoscutul “munte
de sare”, cu celebra sa “Grotă a Miresei”, al cărei tavan, în prezent este prăbușit. Corespunde
formațiunii salifere superioare din avanfosa externă.
Şisturile cu radiolari sunt formate din argile, parțial bituminoase, cu aspect disodilic, cu
numeroase schelete de radiolari. Uneori, are intercalații de gips, calcare silicifiate, iar spre
partea superioară apar brecii și nisipuri cărbunoase.
Succesiunea Badenianului se încheie cu Marnele cu Spirialis, care sunt marne fine, cu
intercalații de gresii, nisipuri și uneori tufuri, cu numeroase cochilii ce aparțin gasteropodului
Spirialis.
La suprafața succesiunii din umplutura sinclinalului de Slănic, în versanții dealurilors-a
format, la nivelul Cuaternarului o pătură de alterare cu grosimi de până la 8 – 10, alcătuită din
argile, argile-grase, argile nisipoase-prăfoase.
După faza de eroziune, pârâul Slănic, formează la nivelul Holocenului inferior un nivel de
terasă alcătuită, în general, din pietrișuri cu bolovănișuri și nisip, acoperite de argile – argile
nisipoase.. În cadrul complexului de pietrișuri apar intercalați, uneori groase de argile, argile cu
elemente de pietriș și nisipuri argiloase-prăfoase. În cuprinsul complexelor argiloase se găsesc
și elemente de sare gemă provenit din zăcământul subiacent.
Conform legii 575/2001- Planul de amenajarea a teritoriului naţional. Secţiunea a V a – zone
de risc natural, zona analizată prezintă un risc ridicat la alunecări de teren (Anexa 6).
Terenul studiat reprezintă versantul din dreapta pârâului Valea Pietrei Aafluent al pârâului
Tăriceanca, în marginea de nord a localității Slănic
Incadrarea prealabila in categoria geotehnica
Pentru definirea riscului geotehnic s-a utilizat NP 074/2002. Categoria geotehnică a
amplasamentului este 3 - risc geotehnic major .Prin simpla identificare vizuală a
amplasamentului cu potenţial de alunecare calculul riscului geotehnic se apreciază după cum
urmează: terenul în pantă, cu potenţial de alunecare conduce la un punctaj de 6p (terenuri
dificile), în general prezenţa unui fenomen de instabilitate este însoţit de fenomene de
staţionare a apelor sau chiar de izvorâre ceea ce conduce la necesitatea aplicării unor soluţii
de epuizmente și dirijare a apelor(2p – epuismente normale). Considerăm categoria de
importanţă normală (3p). Prezenţa alunecării de teren locale poate să afecteze vecinătăţile
astfel încât se va acorda 2p acestui criteriu. Acceleraţiei terenului pentru proiectare a(g)
definita in codul P100-1/1996, i se distribuie 2 puncte corespunzător zonelor cu a(g) = 0,40xg.
Rezultă că, din aprecierea vizuală a amplasamentului rezultă un punctaj de 15p corespunzând
unui risc geotehnic major.
Riscul geotehnic a fost stabilit conform următorului punctaj:
Condiţii de teren Terenuri dificile bune 6

Apă subterană Cu epuismente normale 2
Categoria de importanţă Normală
a construcţiilor 3
Vecinătăţi cu riscuri 2
Zona seismică de calcul a amplasamentului Zona A 2
TOTAL 15
3. CONDIŢII HIDROLOGICE ŞI HIDROGEOLOGICE

Perimetrul cercetat aparține bazinului hidrografic al Ialomiței, fiind drenat de râul Slănic,
tributar al râului Teleajen. După datele postului pluviometric Slănic, valoarea medie
multianuală a precipitațiilor atmosferice căzute în zonă este de circa 812mm.
Apele de suprafață cu regim temporar sunt constituite din cursurile de apă ce se formează
de pe versanți în timpul și după precipitațiile atmosferice mai abundente, precum și din
apariția și alimentarea izvoarelor legate de aceleași fenomene atmosferice.
În categoria apelor de suprafață cu regim permanent sunt incluse cursurile de apă cu debite
în tot cursul anului, cum sunt râul Slănic și pârâul Tulburea.
Morfologia văilor reflectă variațiile mari de debite pe care le au aceste cursuri de apă, iar
variațiile de debite ale cursurilor amintite mai sus se datoresc viiturilor generate de scurgerile
de pe versanți a apelor meteorice. Izvoarele cu regim permanent sunt numeroase la baza
versantului în apropierea râului Slănic.
La data cercetărilor în sondajele geotehnice efectuate a fost interceptate infiltraţii de ape
subterane în F3( la 3,5m ). In restul forajelor nu fost interceptată apa ca acvifer continuu ce
poate afecta săpăturile pentru fundaţii. În teren se pot manifesta înfiltraţii ale pluviaţiei, ce
circulă lent prin stratele superficiale în perioadele cu precipitaţii abundente sau în urma topirii
zăpezii.
În terasa inferioară a râului Slănic se acumulaează un orizont acvifer freatic la nivelul
depozitelor de pietriş cu nisip. Apele sunt clorurate datorită dizolvării sării geme din brecia
sării sau din masivul de sare. Forajele executate în zona puţului Unirea pun evidenţă mai
multedoline colmatate cu aluviunile grosiere al râului Slănic.
Apele de adâncime sunt puternic mineralizate, mai ales, clorurate datorită existenţei
zăcământului de sare din zona axială a Sinclinalului de Slănic.
Apele subterane – au fost întâlnite în majoritatea forajelor executate, de regulă sub
adâncimea de 2,0m sub formă de înfiltrații pe separațiile poros-permeabile intercalate în
pământurile deluviale sau captive în orizonturile alcătuite din nisipuri argiloase (prezente în
unele cazuri deasupra fundamentului). În F6, executat în josul pantei, apele subterane
saturează pământurile argiloase deluviale pe întreafga verticală a forajului
În foraje a fost întâlintă apa la diverse adâncimi
4. CONDITII CLIMATICE SI SEISMICE

4.1 Date seismice şi climatice
Perimetrul afectat de alunecare este situat într-o zonă de seismicitatea caracterizată
printr-o valoare de vârf a accelerației terenului, pentru seisme având IMR =225 ani ag = 0,40
și o perioada de colţ Tc= 1,6 sec ( potrivit codului de proiectare seismică P-100-1/2013.
-Conform STAS 11100/I-83, orașul Slănic aparține zonei macroseismice de gradul IX (nouă).
- Conform STAS 10101/20-1990: zona A de acțiune a vântului cu qv = 0,40KN/mp;
- Conform STAS 10101/21-1992: zona B de încărcare cu zăpadă cu qz = 1,20KN/mp;
- Conform STAS 6472/2-1983: zona II climaterică de calcul cu ti= -15°C, tv= +25°C Din
punct de vedere climatic zona se caracterizeaza prin amplitudini termice relativ moderate
lipsind temperaturile excesive din lunile de vara si gerurile din timpul iernii.
Alte caracteristici climatice ale zonei:
- temperatura medie anuala este de 7-8 grade C
- temperatura minimă absolută : - 26grade
- temperatura maximă absolută: + 41 grade
- temperatura medie a lunii ianuarie este de -4,0 grade C
- temperatura medie în luna iulie: +23 grade
- precipitații medii multianuale: 650-750 mm
- radiația solară directă este cifrată la 70-75kcal/cmp anual;
- radiația solară efectivă 40-42 kcal/cmp/an
- precipitațiile medii ajung la 600-812 mm/an.
Vânturile predominante bat din direcția nord-vest.
4.2. Adâncimea de îngheţ. Clima este de tip continental moderat, şi conform STAS
6054/1977, adâncimea de îngheţ pentru jud. Prahova este de 0,9m.
4.3.Clasa de importanţă a construcţiei
Construcțiile sunt de importamță normală
4.4. Stabilitatea terenului
O parte din drumul de acces pe strada Valea Pietrii este deteriorat datorită prezenței unei
alunecări active care a afectat drumul și în mod direct proprietatea Croitoru Ion. Extinderea
acestei alunecări a deteriorat parțial drumul și pune în pericol imobilul proprietatea lui
Rotaru Abel, și deteriorarea gravă, iremediabilă a proprității Croitoru Ion.
5. CONDITIILE GEOLOGO-TEHNICE ȘI VOLUMUL DE INVESTIGAȚII DE TEREN EFECTUATE

5.1.CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIND ALUNECĂRILE DE TEREN
DEFINIREA ALUNECĂRILOR DE TEREN ȘI CLASIFICARE
Alunecarile de teren sunt o categorie de fenomene naturale de risc, care au avut loc in
trecut si continua si in prezent pe tot globul, cu intensitati diferite, in functie de conditiile
naturale locale. Ele definesc procesul de deplasare, miscarea propriu-zisa a rocilor sau
depozitelor de pe versanti. Prin aparitia brusca si neprevazuta, prin pagubele mari pricinuite
centrelor populate si cailor de comunicatii, alunecarile de teren sunt incluse in categoria
cataclismelor naturale, alaturi de inundatii si cutremure. Procesul de alunecare include trei
faze: faza pregatitoare, de alunecare lenta, incipienta (procese anteprag); alunecarea propriu-
zisa (trecerea peste pragul geomorfologic) si stabilizarea naturala (echilibrarea, procese
postprag). Elementele care definesc si descriu o alunecare de teren, atat calitativ cat si
cantitativ, sunt: treapta de desprindere principala, coronamentul sau fruntea alunecarii, capul
(varful) alunecarii, terasa alunecarii, flancul (stang sau drept), piciorul alunecarii, baza
alunecarii, suprafata de rupere, corpul alunecarii, fisurile si crevasele. In literatura de
specialitate exista diverse scheme de clasificare pentru alunecari in functie de natura rocii, de
cinematica miscarii, de viteza miscarii, de morfologia si de tipul suprafetei de cedare si de
varsta cedarii.
FACTORI CAUZALI AI ALUNECĂRILOR DE TEREN Cauzele alunecărilor de teren sunt o

consecinţă a unor acţiuni de durată provocate de o serie de factori externi ceacţionează
asupra versanţilor sau ataluzurilor. Aceşti factori pot fi naturalisau antropogeni. De cele mai
multe oricedarea se produce datorită cumulării efectelor acestora asupra masei de pămant.
Din categoria factorilor naturali fac parte cei climato-meteorologici, cei biotici şi factorii
mecanici naturali. Factorii climato-meteorologici suntreprezentaţi de precipitaţii, emperatură,
fenomenul de ingheţ-dezgheţ, acţiuneavantului etc. Precipitaţiile sunt fenomenece joacă un
rol determinant in declanşarea şi evoluţia alunecărilor de teren. Operioadă cu precipitaţii
abundente poateprovoca schimbări la nivelul stării detensiuni din interiorul masivului
depămant. Infiltrarea precipitaţiilor duce la o creştere a presiunii hidrostatice ce provoacă
schimbarea consistenţei pămantului şi deci o reducere a coeziunii şi a unghiului de frecare
interioară. Astfel forţele de alunecare care se dezvoltă in masiv depăşesc rezistenţa la forfecare
a terenului producandu-se cedarea.
Temperaturile ridicate generează o evaporare a apei din porii pămantului. In cazul
terenurilor argiloase uscarea duce la contracţia pămantului şi la apariţia fisurilor rezultand o
scădere a coeziunii. Fenomenul de ingheţ conduce la formarea unor lamele de gheaţă. Prin
migrarea apei, in cazul pămanturilor coezive, lentilele de gheaţă işi măresc volumul fapt care
provoacă apariţia fisurilor şi reducerea coeziunii.
Un efect negativ il are şi dezgheţul care provoacă o creştere a umidităţii pămantului, a
forţelor de alunecare şi o scădere a valoriir ezistenţei la forfecare. Majoritatea factorilor
mecanici naturali care duc la apariţia alunecărilor sunt direct dependenţi de prezenţa apelor
de suprafaţă şi a apelor subterane. Apele de suprafaţă exercită oacţiune de eroziune
permanentă a malurilorşi a bazei versanţilor. Fenomenul conduce la micşorarea forţelor de
rezistenţă fapt cedetermină reducerea stabilităţii versantului pană in faza echilibrului limită la
care are loc declanşarea alunecării. Acţiunea apelor subterane asupra pămanturilor se
manifestă prin presiunea apei din pori, presiunea de filtrare şi procesul de sufoziune, la care se
adaugă modificarea in timp a proprietăţilor fizico-mecanice, reducerea mineralizaţiei apei din
pori şi efectul negativ al ridicării nivelului apei subterane (Florea, 1979). Şocurile şi vibraţiile
produse in special de cutremurele de pămant sunt alţi factori mecanici naturali care produc in
terenuri oscilaţii de diferite frecvenţe şi respectiv o variaţie a eforturilor putand afecta starea
de echilibru a taluzului Acţiunea omului asupra mediului poate avea uneori un efect negativ.
Influenţa pe care omul o are asupra apariţiei fenomenelor de deplasare a terenului este
reprezentată de factorii antropogeni. Aceşti factori sunt de o diversitate şi complexitate mare:
lucrări de terasamente, instalaţii edilitare, indepărtarea vegetaţiei, intensitatea asimilării
teritoriului, derocări prin explozii, crearea de lacuri de acumulare etc. Cunoaşterea efectelor
acestor factori poate conduce la prognozarea şi evitarea riscului de producere a alunecărilor.
In Romania prezenţa acestor factori a fost materializată prin elaborarea unor hărţi cu
principalele zone ce prezintă risc de alunecări de teren. In urma studiilor realizate au fost
evidenţiate numeroasele zone cu potenţial de alunecare, fapt care necesită tratarea acestei
probleme cu un interes deosebit.
DESCRIEREA SITUAȚIEI ACTUALE ȘI VOLUMUL DE INVESTIGAȚII DE TEREN EFECTUATE

Zona cercetată se află pe un versant cu expunere sud-sud -estică, cu înclinare medie de de
200, local mai mari. Pe versant sunt semnalate elementele caracteristice fenomenelor
geodinamice active reprezentate prin feţe de desprindere, crăpături transversale şi
logitudinale, refulări la baza alunecării. O parte din drumul de acces pe strada Valea Pietrii
este deteriorat datorită prezenței unei alunecări active care a afectat drumul și în mod direct
proprietatea Croitoru Ion . Extinderea acestei alunecări a deteriorat parțial drumul și pune în
pericol imobilul proprietatea lui Rotaru Abel, și deteriorarea gravă și iremediabilă a proprității
Croitoru Ion În vederea protejării imobilului aflat în proprietatea lui Rotaru Abel au fost
executați în fața acestuia o serie de 4 piloți forați cu diametrul de 250 mm, adâncimea de
10m și rigidizați la partea superioară cu o grindă armată din beton de 500x500 mm.
Adâncimea de încastrare a piloților în argila marnoasă a fost de 4,0 m. Alunecarea se
incadreaza la alunecari de roci pelitice dupa suprafete preexistente. Fenomenul consta in
pierderea stabilitatii depunerilor recente de panta, al caror fundament este constituit din
argile, argile nisipoase, argile marnoase . Dupa grosimea materialelor deplasate, alunecarea se
incadreaza la alunecari profunde: cu o grosime de peste 3 m. Dupa gradul de activitate:
alunecare activa aflata in plina desfasurare la momentul cercetarii
Cercetarea geotehnică a terenului s-a efectuat în conformitate cu ”Normativ privind
exigentele şi metodele cerectării geotehnice a terenului de fundare”, indicativ NP 074/2007,
STAS 3300/2-85. Programul de investigaţii a cuprins lucrări specifice de teren, laborator
geotehnic și birou după cum urmează:
- observaţii de teren;
- investigaţii geotehnice de teren prin execuţia a 6 foraje dispuse în corpul alunecării
conform planului anexat.
- încercări cu penetrometrul dinamic ușor
- prelevarea de probe din forajele executate.
- documentare şi analiza de specialitate privind condiţiile geostructurale şi
geotehnice specifice zonei unde este situat amplasamentul, existenţa lucrărilor
miniere, precum şi condiţiile seismologice ale zonei identificate.
- ridicare topografică
- analiza și interpretarea probelor prelevate în laborator autorizat SC Labortest SRL
Ploiești.
- Propunerea de soluții tehnice
Astfel cercetarea geotehnică a avut ca scop execuția de foraje de cercetare executate cu o
instalație de tip Geopec regim de lucru uscat fără fluid de foraj, cu sapa de 210 mm în zona
accesibilă a drumului și 4 foraje executate cu o instalație de foraj ușoară de tip AMS, cu
diametrul sapei de 110 mm, acționată manual,regim de lucru uscat fără fluid de foraj. Forajele
au fost oprite in argila marnoasă compactă. De asemenea, cu ocazia executării forajului de
cercetare au fost efectuate şi încercări cu penetrometrul dinamic uşor-PDU, (masa
berbecului=10Kg, înălţimea de cădere a berbecului=50cm, unghiul la vârf al conului=90°,
diametrul conului 35,6mm secţiune conului de 10 cmp). Forajele sunt dispuse în teren
conform planului de situaţie anexat. Forajele au avut ca scop precizarea stratificației generale
a terenului, determinarea adâncimii de fundare minimă impusă a eventualelor lucrări de
consolidare pe considerente geotehnice, capacitatea portantă, adâncimea suprafeţei de
alunecare nivelul apelor subterane, identificarea unei roci cu proprietăți superioare celei care
alunecă în eventualitatea utilizării la stabilizarea terenului a micropilotilor etc. Pentru
asigurarea bazei de date necesare elaborării prezentului studiu s-au folosit observaţiile directe
din teren, rezultatele din studii similare efectuate anterior în zonă şi rezultatele cercetării din
lucrările de foraje.
De asemenea au fost prelevate probe netulburate în vederea determinării
caracteristicilor fizico-mecanice straturilor de pământ ce alcătuiesc terenul de fundare
din amplasament.
5.2.STRUCTURA LITOLOGICĂ ŞI PARAMETRII FIZICO-MECANICI

Execuţia forajelor, și a sondajelor a pus în evidenţă următoarea succesiune litologică:
AMPLASAMENT Adâncime (m) Descriere strate interceptate

FORAJ
F1 Amplasat conform plan de 0,00 – 0,70 - umplutură
situaţie anexat 0,70– 7,40 - deluviu de pantă format din
Proba 1 – 2,5m argile, argile prăfoase, argile
Proba 2 – 6,0m nisipoase, argile marnoase
Proba 3 – 8,0m 7,40 – 8,00 – roca de bază (marnă argiloasă)
Infiiltrații slabe de apă 1,90 – 5,20
m
FORAJ AMPLASAMENT Adâncime (m) Descriere strate interceptate

F2 Amplasat conform plan de 0,00 – 0,70 – umplutură
situaţie anexat 0,70 - 5.20 – deluviu de pantă format din
5,20 - 6,00 – roca de bază (marnă argiloasă)
Infiiltrații slabe de apă – 1,80 m

F3
Amplasat conform plan de 0,00 – 0,40 – sol vegetal
situaţie anexat 0,40 - 4,60 – deluviu de pantă format din
Proba 8 –3,50m 4,60 - 5,00 – roca de bază (marnă argiloasă)
Proba 9 - 5,0m
Infiiltrații slabe de apă -3,10m

F4
situaţie anexat 0,40 – 3,50 – deluviu de pantă format din
Proba 10 – 1,0 m argile, argile prăfoase, argile
Proba 12 – 3,5m 3,50 – 5,00 – roca de bază (marnă argiloasă)
Infiiltrații slabe de apă -2,60;
3,50m

F5
situaţie anexat 0,70 - 4,40 – deluviu de pantă format din
nisipoase, argile marnoase
4,40 - 5,0 – roca de bază (marnă argiloasă)

F6
situaţie anexat 0,70 – 4,40 – deluviu de pantă format din
argile, argile prăfoase, argile
nisipoase, argile marnoase
4,40 – 5,00 – roca de bază (marnă argiloasă)
P1
0,00 – 0,90 – umplutură
0,90 - 5,60 – deluviu de pantă (argile, argile prăfoase, argile nisipoase, nisipuri argiloase)
5,60 – 10,00 – roca fundament (marna cenușie compactă), între 7,80-9,20 gips
– 4,60 - infiltrații de apă
P2
0,00 – 0,80 – umplutură
0,80 - 2,80 - deluviu de pantă (argilă cenușie cu fragmente stâncoase, plastic vârtoasă );
între 1,40-1,60 gips
2,80-10,0m - roca fundament (marna cenușie cu fragmente stâncoase), între 3,90-5,60 nisip
gresificat micaceu cu fragmente;
– 3,90 – infiltrații de apă
P3
0,00 – 0,80 – umplutură
0,80 – 6,30 – deluviu de pantă (argilă cenușie cu fragmente stâncoase, plastic vârtoasă );
6,30 – 10,00 – roca fundament (marna cenușie cu intercalații de nisip gresificat)-
- infiltrații slabe de apă la 3.80m
P4
0,00 – 0,80 –umplutură
0,80 – 5,40 – deluviu de pantă (argilă cu bolovăniș, vârtoasă) de la 2,80 slab nisipoasă, între
3,70 și 4,80 m cu diseminări de calacar alterat
5,40 – 10,00 – roca fundament (marnă cenușie)
– nu sunt infiltrații de apă
Caracteristicile geotehnice determinate și coloanele litologice ale forajelor geotehnice sunt
prezentate în cadrul Fișelor forajelor anexate la prezentul studiu.
5.3. REGIMUL APELOR SUBTERANE

Apele subterane – au fost întâlnite în majoritatea forajelor executate, de regulă sub
adâncimea de 2,0m sub formă de înfiltrații pe separațiile poros-permeabile intercalate în
pământurile deluviale sau captive în orizonturile alcătuite din nisipuri argiloase (prezente în
unele cazuri deasupra fundamentului). În F6, executat în josul pantei, apele subterane
saturează pământurile argiloase deluviale pe întreafga verticală a forajului
5.4. RISCUL GEOTEHNIC
Constructiile se încadrează în categoria de importanţă normală din punct de vedere al
importanţei construcţiei. Pentru definirea riscului geotehnic s-a utilizat NP 074/2002.
Riscul geotehnic a fost stabilit conform următorului punctaj:
Condiţii de teren Terenuri dificile bune 6

Apă subterană Cu epuismente normale 2
Categoria de importanţă a construcţiilor Normală 3
Vecinătăţi cu riscuri 2
Zona seismică de calcul a amplasamentului Zona A 2
TOTAL 15
Se menţine categoria geotehnica 3- risc geotehnic major - 15 puncte (cuprins intre
15-21 puncte) conform NP 074 / 2007.
5.5. CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE
Pentru lucrările propuse în albia pârâului Valea Pietrei, presiunea convențională de bază
conform STAS 3300/2-85, pentru pământuri coezive cu caracteristicile identificate in foraj este
de Pconv = 220 KPa(KN/mp). Valoarea de bază, este dată pentru o fundaţie convenţională cu
lăţimea tălpii B = 1,0m şi adâncimea de fundare Df = 2m, măsurată de la cota terenului
sistematizat la talpa fundaţiei. Pentru alte lăţimi ale tălpii fundaţiei sau alte adâncimi de
fundare presiunea convenţionala se calculează cu relaţia:
Pconv = pconv + CB + CD (kPa), (1) în care:
pconv – presiune convenţională de bază (kPa)
CB – corelaţia de lăţime (kPa)
CD – corelaţia de adâncime (kPa) vezi STAS 3300/2-85
■ Corecţia presiunii conventionale in raport cu latimea este:
a)Pentru B<=5m, corectia se determina cu relatia CB = pconv 0,05(B-1) (kPa)
b)Pentru B >5m, corectia de latime este CB = 0,2 pconv
■ Corecţia presiunii conventionale in raport cu adancimea se determina cu relatiile :
a) Pentru Df < 2m, CD = pconv ( Df-2)/4 (KPa)
b) Pentru Df > 2m CD = pconv K2 γ ( Df-2) (KPa) , unde, Df este adancimea de fundare in
m iar K2 are valorile conform tabelului, iar γ este greutatea volumetrica a straturilor situate
deasupra nivelului talpii fundatiei
Denumirea pamanturilor K2
Pamanturi coezive cu exceptia pamanturilor prafoase 2,5
Nisipuri prafoase si pamanturi coezive cu plasticitate redusa si mijlocie 2,0
Pamanturi coezice cu plasticitate si foarte mare 1,5
6.CONCLUZII
● Ca urmare a cercetărilor geotehnice efectuate pentru ”Reabilitare alunecare teren strada
Valea Pietrei ( punct Rotaru și Croitoru)”, în loc. Slănic, jud. Prahova, de către Primăria
orașului Slănic, jud. Prahova se concluzionează : Alunecarea de teren produsă în localitatea
Slănic pe strada Valea Pietrei ( punct Rotaru și Croitoru), a antrenat pământurile deluviale
argiloase (pănă adâncimi de aproximativ 3,0-4,0m) riscul de alunecare menținîndu-se pentru
întreaga verticală unde sunt prezente intercalații subțiri saturate cu apă , identificate în foraje
deasupra fundamentului (vezio fișe foraje, Anexa ..).
● Pentru lucrările propuse în albia pârâului Valea Pietrei, presiunea convențională de bază
conform STAS 3300/2-85, pentru pământuri coezive cu caracteristicile identificate in foraj este
de Pconv = 220 KPa(KN/mp). Valoarea de bază, este dată pentru o fundaţie convenţională cu
lăţimea tălpii B = 1,0m şi adâncimea de fundare Df = 2m, măsurată de la cota terenului
sistematizat la talpa fundaţiei. ●După natura lor şi modul de comportare la săpătură,
pământurile, prezente în amplasament sunt încadrate în normativ TS/1993, astfel:
Încadrarea la Denumirea Proprietăți coezive Categoria de teren după modul de Greutate Afânarea
poziția din pământului sau a comportare la săpat medie in situ după
tabel. rocii (în săpătură) executarea
manual mecanizat
TS /1993 Kg/mc săpăturii %
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
27 Argila Foarte coezive Foarte tare II 1800-2000 24-30%
18 Umplutura-Pietriș Slab coezive Tare II 1750-2000 14-28%
39 Marna Foarte coezive Foarte tare III 1800-2000 24-20%
7.RECOMANDĂRI
Lucrările necesare pentru ca terenul, în zona afectată să câștige rezerve de stabilitate
(factorul de siguranță să devină supraunitar), vor trebui să împiedice ( să limiteze) infiiltrarea
apelor (din pluviație și/sau din alte surse) în subteran și să introducă, în marginea drumului
lucrări de susținere care să preia parte din sarcina orizontală necompensată a versantului. Ca
urmare se recomandă proiectarea și executarea următoarelor lucrări:
● În primă urgență este obligatorie restricționarea traficului pe sectorul de drum afectat de
alunecare
● Pe zona din amonte a locuinței Rotaru Abel se va executa o rigolă de garda, cu pereu,
panta și secțiune suficientă, capabilă să preia în totalitate și să conducă în aval de alunecare,
debitul pluvial care se scurge pe versant
● Pe valea pârâului se va executa un prag transvesal din beton armat (la 5-6m de marginea
din aval a alunecării), încastrat în umeri și fundat la cel puâin 1,20m sub cotele înregistrate
pe firul văii. Adiacent pragului (pe fața din vale a acestuia ) este util să se execute o saltea din
gabioane (lată de aproximativ 2,0m și înaltă până la jumătate din înălțimea liberă a pragului)
cu scopul de a disipa energia apei în timpul viiturilor și pentru ca lucrarea, asigurată în acest
fel, să poată prelua împingerea pământului din spate (în timp ce fundul văii se va ridica, în
mod natural, până la cotele deversorului , micșorând înălțimea pantei și diminuând, prin
aceasta, energia volumului de pământ care alunecă).
● La baza alunecării (la o distanță de firul văii care să permită efectuarea lucrărilor), o firma
specializată va proiecta și se va executa o apărarea de mal din saltele de gabioane,
începând imediat din spatele pragului transversal și extinsă, în amonte, începând imediat din
spatele pragului transversal și extinsă , în amonte , pe toată zona afectată. Înălțimea totală a
saltelelor din gabioane și implicit a pragului din beton transversal pe vale, va rezulta din
necesitatea de a putea amenaja între coronamentul pragului și cotele înregistrate pe
platforma drumului, o pantă continuă de maxim 12° (condiționată de rezistența reziduală a
pământului, care se poate mobiliza în teren în condițiile unui plan de alunecare deja format.
Se recomandă ca profilarea să înceapă din josul pantei, prin depunerea pământului
excedentar în spatele gabioanelor, după care lucrările vor putea avansa către platforma
drunului comunal. Panta reprofilată ca mai sus, se va compacta și se va înierba.
● Pentru consolidarea și punerea în siguranță a traficului pe drumul comunal, se va realiza o
susținere cu un șir de piloți pasivi (minipiloți forați, coloane, barete), executați pe latura din
aval a drumului și solidarizați la partea superioară cu o grindă din b.a. înaltă de cel puâin 0,80
m. acest tip de lucrări (piloții) sunt singurele care pot traversa fără probleme orizonturile
nisipoase posibil saturate cu apă, la o adâncime de 8-10m sub cotele înregistrate la nivelul
drumului comunal (3-4m sub nivelul până la care se poate manifesta un plan periculos de
alunecare). Piloții pasivi prezintă următoarele avantaje:
se pot realiza în etape, introducând în teren într-o prima fază elementele de susținere
la interdistanțe mai mari, care ulterior pot fi micșorate prin introducerea unor elemente
intermediare, funcție de deplasările înregistrate după realizarea piloților din prima etapă.
lucrările de susținere izolate, se caracterizează, printr-o mai mare flexibilitatea față de
condițiile oferite de teren, adaptându-se cu ușurință la mișcările pantei, inerente în perioada
care urmează imediat după realizarea elementelor de susținere.
Permit scurgerea( drenarea) apelor subterane către aval, unde acestea pot ieși la
suprafață ca izvoare difuze, și vor putea fi preluate de evapotranspirație
Proiectarea și execuția susținerii cu piloți pasivi se va face de o firmă cu experiență în
domeniu, cât mai repede cu putință, optimizând între diametrul piloților și interdistața la care
aceștia vor fi introduși în teren, cunoscând că: cu cât interdistanța este mai mare cu atât
lungimea zonei de ”arching” ( în cuprinsul căreia se resimte efectul de descărcare, dat de
prezența piloților) este mai mare, dar descărcarea produsă prin efectul de boltă este mai
redusă. La proiectarea se vor putea avea în vedere piloți cu lungimea de de 8-10m, precum și
următoarele caracteristici de calcul, mediate pe întreaga verticală ce vafi traversată:
-frecarea interioară Ø = 20°
-coeziunea C = 30KPa
-Greutatea volumică a pământului γ = 19,0KN/mc
Este de așteptat ca în urma lucrărilor de susținere recomandate (dacă aceste lucrări
vor fi începute imediat și se vor executa în ritm alert ), circulația pe drumul comunal și
locuința Rotaru abel să fie repuse în siguranță
● Locuința Croitoru aflată în aval de drum, reprezintă o suprasarcină (de luat în seamă) la
partea superioară a apantei, este avariată (necesită în mod obligatoriu să fie expertizată) și
deci va trebui ca Autoritatea locală să evalueze oportuniotatea relocării a cestei construcții
pe un teren stabil. În cazul în carea această sugestie va fi acceptată, este util ca materialelele
rezultate în urma demolării să fie scoase în afara amplasamentului actual pentru ca terenul
să câștige un plus de stabilitate și lucrările propuse să fie executate mai cu ușurință
După realizarea săpăturilor, dacă apar neconcordanțe față de studiul prezentat,
constructorul împreună cu beneficiarul vor solicita prezența proiectantului și a
geotehnicianului pentru aprecierea terenului de fundare și rezolvarea problemelor apărute.
Prezentul studiu geotehnic este valabil numai pentru perimetrul de teren descris mai sus,
orice alta modificare de amplasament impunand efectuarea unui nou studiu geotehnic.
Intocmit,
ing. Chipesiu Florin
.
C.U.I. 22349347/03.09.2007 , J29/2219/03.09.2007
CAIET DE SARCINI
CONSOLIDARE CU PILOTI FORAŢI BETONATI
1. GENERALITATI
Tehnolgia de consolidare a zonelor unde apar fenomene de instabilitate din

apropierea terasamentelor căilor de comunicaţie unde apar solicitări orizontale mari,
cu piloţi foraţi si stabilizarea lor prin betonare are ca suport teoretic, imbunatatirea
proprietatilor fizico-mecanice ale materialelor din zona instabila si asigurarea legaturii
acestei zone cu terenul stabil de sub suprafata de alunecare.
Lucrarea se masoara la metru liniar de foraj betonat executat
2. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE
Pentru realizarea lucrarii de stabilizare a zonei de alunecare, cu minipiloti prin

betonare sunt necesare urmatoarele operatiuni:
Pregatirea platformei de lucru si trasarea lucrarii;

Executia “in uscat” a forajelor;
Turnarea betonului si introducerea carcaselor de armatura de legatura necesare in
forajele executate
Betonarea propriu-zisa a forajelor realizate si cu armaturile pozate conform detaliilor
de executie;
Armarea grinzii de solidarizare a elementelor de tip minipilot rezultate in urma
injectarii;
Betonarea grinzii de solidarizare.
2.1 Pregatirea platformei de lucru si trasarea lucrarii
Inainte de inceperea lucrarilor se verifica daca amplasamentul a fost eliberat

de retele subterane sau aeriene, conducte sau cabluri de tot felul daca exista.
Ampriza lucrarii va fi defrisata, de eventualele radacini de copaci extrase si cu

stratul vegetal indepartat.
Platforma de lucru va fi balastata cu o latime de 6.00 m compactata cu una sau

doua rampe de acces.
Trasarea si pichetarea axului pilotilor se va face în mod vizibil,

respectând distantele si cotele din detaliile de executie.
Trasarea axelor forajelor se va face fata de un reper fix, prin respectarea
distantelor in plan conform proiectului si materializarea axelor prin tarusi.
2.2 Executia “in uscat” a forajelor
Forarea se executa “in uscat”, cu utilaje care sa asigure diametrul, lungimea si

eventual inclinarea forajelor, prevazute in proiect;
In functie de structura geologica a terenului prognozata prin studiile geotehnice

sau intalnite in teren, forajele se executa tubat sau netubat. În cazul de faţă pilotii
se vor fora obligatoriu in sistem tubat.
Diametrul de forare realizat este de minim 250mm.
Executia lucrarilor de foraj poate incepe numai dupa montarea instalatiilor de

forat si auxiliare si efectuarea probelor tehnologice.
Executia lucrarii se va face in flux, prin retragerea instalatiei, eviandu-se sa se

treaca peste lucrarile deja executate la mai putin de 3 zile de la betonare.
Forarea cuprinde urmatoarele operatiuni:
- Calarea instalatiei pentru fiecare pozitie de folosire

- Aprovizionarea cu numarul necesar de tronsoane de prajina
- Asigurarea verticalitatii sau inclinarii prajinii de foraj(conf. detaliilor de
executie).
Materialul sapat în piloti se va evacua imediat, fiind interzisa depozitarea acestuia în

zona lucrarii. Pe tot timpul forarii se va urmari natura materialului extras,
comparându-se cu rezultatele studiului geotehnic initial. Daca pe parcursul lucrarilor
de forare se constata ca litologia terenului prezinta local deosebiri importante fata de
cea prevazuta in sondajele geotehnice, se va instiinta proiectantul care va face
eventualele adaptari la teren prin dispozitie de santier.
In situatia in care un foraj nu mai poate fi continuat sau terminat acesta se va

umple cu pamant si va fi reforat la reluarea activitatii.Forajele ce nu se mai pot
executa (din cauza unor obstacole sau surpari ivite în timpul forarii, sau greseli de
executie) trebuie umplute cu beton foarte fluid, clasa C 6/7,5; solutia de continuare
a pilotajului se stabileste de proiectant.
Conducerea santierului este raspunzatoare de pregatirea si instruirea personalului

calificat, înainte de începerea executiei. Este interzis a se lucra cu personal
necalificat sau cu calificare necorespunzatoare, deoarece calitatea lucrarii de piloti
depinde direct de acest lucru. La fiecare foraj realizat se va completa fisa acestuia
conf. instructiunilor din GP113/2004
2.3 Introducerea armaturilor de legatura
Armarea pilotilor se face cu carcase circulare alcatuite din bare longitudinale,

inele de rigidizare, freta si distantieri. Confecţionarea carcaselor de armătură se va
face în ateliere centralizate, efectuindu-se transportul lor la locul de punere în
opera.Pentru manipulari se prevad urechi sau inele de agatare.Înainte de
introducerea carcasei în foraj, se face receptia ei, prin verificarea concordantei cu
proiectul, a rigiditatii, a sudarii corecte a barelor, a distantierilor.
Lansarea lenta a carcasei în interiorul tubajului cu ajutorul unei macarale si
centrarea corecta a acesteia în foraj conform proiectului de executie.
La pilotii de proba stabiliti pentru efectuarea încercarii nedistructive prin carotaj
sonic se vor fixa pe carcasa de armatura tuburi din metal sau plastic conform
detaliului de armare.
- Armatura pentru fiecare foraj in parte este constituita din otel PC52 pentru
barele de rezistenta si otel OB37 pentru celelalte elemente de confectie conf detaliilor.
- In cazul in care este necesara inadirea barelor, aceasta se va realiza cu cate

o eclisa, dispusa in afara zonei de contact cu suprafata de alunecare.
- La inadirea si sudarea barelor se vor respecta Instructiunile C.28-83.
- La confectionarea si montarea armaturilor se vor respecta prevederile din

“Codul de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat” indicativ NE
012-99 Partea A, aprobat de MLPAT cu ordinul nr.59/N din 24 august 1999.
- Inaintea lansarii armaturii (carcasei) in foraj se va proceda la curatirea ei cu

peria de sarma pentru indepartarea ruginei, asubstantelor grase de conservare, a
corpurilor straine şi pamantului.
2.4 Betonarea propriu-zisa
In functie de prezenta apei în gaura de foraj exista doua tehnologii de turnare:

"sub apa" sau "în uscat".
Ambele tehnologii comporta urmatoarele etape de realizare:
- turnarea betonului de clasa prescrisa si de consistenta fluida cu Iucrabilitate
T4 la locul de turnare;
- retragerea în avans a tubulaturii de turnare fata de tubajul recuperabil al instalatiei
de forat, odata cu avansarea betonarii.
La turnarea "in uscat", pentru a se evita segregarea betonului, tubulatura de
turnare trebuie mentinuta tot timpul betonarii înecata pe cca.1,0 m în masa de beton
din pilot.
În cazul turnarii "sub apa", operatia se executa cu ajutorul unui burlan înecat,
format din tronsoane si prevazut cu capac metalic asezat la partea inferioara a
pâlniei.
La începerea betonarii burlanul trebuie coborât cu cca. 10 cm deasupra talpii
forajului. În timpul betonarii partea de jos a burlanului se va mentine permanent
cufundata în beton pe 2,0...3,0 m pentru a nu se produce întreruperi în corpul
pilotului.
Nivelul betonului în burlan se va mentine permanent deasupra nivelul apei din foraj, iar
betonarea se va face în flux continuu, pâna la betonarea completa a pilotului,
asigurându-se astfel continuitatea betonului în corpul pilotului.
Extragerea tubajului recuperabil al instalatiei de forat se face prin miscari continue

în plan orizontal si vertical, efectuate de la nivelul terenului prin comenzi hidraulice.
Aceasta operatie se realizeaza treptat, avându-se grija ca siul tubajului sa fie
permanent sub nivelul betonul turnat cu minimum 2 m.
Pentru a se evita antrenarea carcasei de armatura la extragerea tubajului, ea

trebuie prevazuta la partea inferioara cu o tabla metalica sudata de armatura pe
care preseaza greutatea betonului turnat. Diametrul acestei table metalice va fi I din
cel al carcasei, pentru a lasa sa patrunda usor betonul pe fundul forajului. La
terminarea betonarii capul coloanei betonate va trebui sa fie mai sus fata de cotele din
proiect cu:
- 0,50 m la betonarea "in uscat";

- 1,00 m la betonarea "sub apa".
Materialul suplimentar care nu îndeplineste conditiile de calitate necesare va fi

îndepartat ulterior prin demolare. Pentru fiecare pilot în parte, seful de lucrare va
completa "Fisa tehnica a pilotului" care cuprinde date privind forarea si turnarea
betonului pilot. La betonare se va folosi beton din clasa C23/30 din care se vor lua
minim trei probe de la fata locului de la primul pilot si la fiecare al 6-lea pilot, probe ce
vor fi incercate in conformitate cu Ghidul privind proiectarea si executia pilotilor forati
GP 113-04.
2.5 Armarea grinzii de solidarizare a elementelor de tip piloţi
Pentru armarea grizii de solidarizare a elementelor de tip pilot, sub aceasta, se va

turna un strat de 10 cm de beton de egalizare clasa C8/10. Armarea se realizeaza cu
bare PC52 si OB37 conform detaliilor de executie.
2.6 Betonarea elementelor de solidarizare
Turnarea betonului în radiere se face direct din mijloace de transport prin

intermediul unui jgheab metalic sau din lema, astfel încât betonul sa nu cada liber de
la o înaltime mai mare de 1,50 m. Betonul se vibreaza. Lucrabilitatea va fi T3.
Betonul pentru elementele de solidarizare va fi de clasa prevazuta in detaliile

de executie, realizat prin vibrare.
3. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR
3.Controlul calitatii materialelor
3.1 Armatura
Otelul beton utilizat cat si plasa sudata vor avea certificate de calitate si vor
repecta prevederile STAS 438/1-89, STAS 438/2-91, SR438-3/1998 si SR438-
3/1998.Pentru armarea pilotilor se folosesc oteluri de tipul: OB37STAS 438/1,PC52
STAS438/1.
Pentru armatura de rezistenta a pilotilor se foloseste PC 52.
Pentru armarea constructivă se foloseste otel PC 52 sau OB 37.
3.2 Betonul
Betonul care se toarna în piloti va fi de consistenta fluida clasa minima C 18/22,5

compozitia fiind în functie de modul de turnare. Pentru betoane pompate (8-10
mc/ora) "în uscat" dozajul minim va fi de 340-360 kg/mc si lucrabilitate la locul de
turnare T4.
Dimensiunea maxima a agregatelor trebuie sa fie cel mult egala cu cea mai mica
dintre valorile:
- 1/4 din ochiul carcasei de armatura;
- 1/2 din grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii;
- 31 mm.
Raportul a/c trebuie sa fie mai mic sau cel putin egal cu 0,4. Se folosesc aditivi
plastifianti si, daca este cazul, întârzietori de priza. Stratul de acoperire cu beton
trebuie sa fie de minim 6 cm în cazul pilotilor.
Abaterile limita admise fata de cotele si dimensiunile aflate în proiect sunt:
- la pozitia în plan a pilotilor la nivelul bazei radierului 7, 50 cm;
- la înclinarea axei pilotului 2%;
- la dimensiuni, 2 cm pentru diametrul pilotului;
- la cota: + 20 cm, pentru cota bazei pilotului; .
+ 5 cm, pentru cota capului pilotului.
Betonul care se toarna în radier si elevatie va fi de clasa minima C16/20 (B 250),

lucrabilitate la locul de turnare T3 si se vibreaza. Stratul de acoperire al armaturii cu
beton la radiere va fi de minim 5 cm.
Lucrabilitatea betonului proaspat obtinut la statia de betoane se va stabili de
executant astfel încât tinând seama de conditiile de mediu si de durata totala de
transport pâna la punerea în opera, sa se realizeze conditiile impuse la locul de
turnare.
Betonul trebuie sa aiba rezistenta la 28 de zile pe cubul cu latura de10 cm de

minim 250 daN/cp conform Ghidului Gp113-04.
3.3 Apa
In cazul betonarii in terenuri cu ape agresive la alcatuirea retetei se va avea in

vedere calitatea cimentului utilizat functie de natura si gradul de agresivitate conform
prevederilor din SR 1500 (STAS 3349/1-83).
3.4 Controlul calitatii executiei
Controlul calitatii executiei lucrarilor se va efectua in conformitate cu normativul

C.56-85(caiet III cap. 4) Ghidul GP113-04 si Codul de practica NE 012-00 (partea A).
Se vor verifica:
- adancimea forajelor
- confectionara carcaselor de armatura conform proiect
- calitatile de rezistenta ale betonului
- dimensiunile si armarea grinzii de solidarizare
- respectarea clasei betonului pentru grinda de solidarizare (conf.

proiect)
Pentru fiecare foraj se va intocmi fisa de forare si betonare.
4.VERIFICAREA CALITĂŢII
Pentru executarea unor lucrari corespunzatoare din punct de vedere calitativ pe

parcursul executiei este obligatoriu sa se faca verificari la toate fazele de executie dupa
cum urmeaza:
Forarea pilotului
La aceasta faza de executie se va verifica:
- natura terenului sapat (care trebuie sa corespunda cu cel luat în considerare

în proiect);
- cota si adâncimea gaurii sapate (sa corespunda celei din proiect);
- distantele interax si a axelor pilotilor fata de un reper dat (sa corespunda

celor din proiect).
Armarea pilotului
La aceasta faza de executie se fac urmatoarele verificari:
- verificarea executiei carcasei de armatura conform proiectului (carcasa

trebuie sa aiba asigurata rigiditatea la transport si manipulare);
- verificarea armarii pilotului conform proiectului;
- verificarea distantierilor astfel ca sa asigure centrarea corecta a carcasei

de armatura si stratul de acoperire cu beton cât mai uniform pe conturul coloanei;
- în cazul în care carcasa de armatura se blocheaza la lansare, se va

extrage imediat, se va verifica si curata carcasa si se va reintroduce în
tubulatura.
Betonarea pilotului
Controlul de calitate se efectueaza "în timpul betonarii" si "dupa executia
pilotului" astfel:
"la betonare"
- verificarea ca betonarea pilotului sa se realizeze imediat dupa armarea lui,
continuu si fara întrerupere ;
- se vor evita întreruperile în turnare mai mari de 2 ore;
- verificarea cotei superioare de betonare a pilotului;
- verificarea ca temperatura aerului în momentul turnarii betonului sa fie mai

mare de +5°C;
- verificarea calitatii betonului proaspat prin probe recoltate:
a. la Iocul de punere in opera:
- 3 probe de eonsistenta si rezistenta la fiecare 20 mc (metri cubi) turnati sau

cel putin la fiecare pilot sub 20 me.
b. la statia de betoane:
- 1 proba pe schimb si tip de beton;
- verificarea fisei de forare - betonare a pilotului completata de constructor.
"dupa executia pilotului":

- controlul calitatii betonului pus în opera;
- verificarea continuitatii corpului pilotului;
- la piloti cu deficienta la sapare si turnare;
- la un numar de piloti stabilit anterior prin proiect.
Controlul se face prin metoda nedistructiva a carotajului sonic de catre institutii

specializate.
Saparea radierului
- verificarea dimensiunilor în plan ale radierului;
- verificarea naturii terenului de fundare;
- verificarea cotei de turnare;
- verificarea pozitionarii pilotilor în radier.
Armarea radierului
Dupa executarea armarii radierului si înainte de începerea betonarii se fac

urmatoarele verificari:
- verificarea ca armatura sa nu fie murdara de ulei, vopsea, pamânt sau alte

impuritati;
- verificarea corespondentei armarii cu detaliile din proiect;
- verificarea respectarii acoperirii cu beton a armaturii conform proiectului;
- verificarea ancorarii barelor din piloti în armatura radierului.
Betonarea radierului
Verificarile în aceasta faza de executie se fac înainte, în timpul si dupa terminarea

betonarii, dupa cum urmeaza:
- verificarea turnarii betonului care trebuie sa se faca în contact direct cu terenul;
- verificarea dimensiunilor în plan si sectiunea verticala a cofrajelor si pozitionarea

golului pentru parapet;
- verificarea turnarii betonului fara întreruperi;

- la turnarea în etape se va respecta ca turnarea etapei urmatoare sa nu
depaseasca timpul de priza al betonului turnat în etapa anterioara în cazul nefolosirii
întârzietorilor de priza. În caz contrar rostul de turnare se trateaza astfel:
- se curata suprafata rostului îndepartând murdaria si resturile de beton neaderent;
- se trateaza suprafata cu split de ciment (ciment + apa + nisip în cantitate

mica);
- se toarna stratul urmator de beton;
- verificarea tratarii betonului dupa turnare protejându-i suprafetele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protectie (prelate, rogojini) mentinute permanent în

stare umeda;
- stropirea periodica cu apa imediat dupa ce betonul e suficient de întarit când

temperatura mediului este de peste +5°C;
- acoperirea betonului proaspat cu folii de polietilena pe timp ploios
Aceste verificari se fac conform Indicativ NE 012 si în conformitate cu Legea nr.

10/1995. La aceste verificari se încheie procese verbale care stau la baza acordarii
fazei determinante pentru continuarea lucrarilor.
ANEXA 3
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT/MI nr. 411 Norme metodologice privind conditiile de închidere a

/ 1112/2000 publicat in MO
397/24.08,2000 restrictiilor de circulatie în
zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului
NGPM/1996 Norme generale de protectia muncii
NSPM nr. 79/1998 Norme privind exploatarea si întretinerea drumurilor si podurilor.
Ordin MI nr. 775/1998 Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu

mijloace tehnice de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999 Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de
întretinere reparare si
exploatare a drumurilor si
podurilor.
Legea nr. 137/1995 Legea protectiei mediului
II. NORMATIVE TEHNICE
C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii

aferente.
NE 012-99, partea A, Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat.
STAS 438/1-89 Produse de otel pentru armarea betonului.. Otel beton laminat la cald Marci si
conditii tehnice de calitate.
SR 662/2002 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera.. Conditii tehnice de calitate
SR 667/2001 Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de
calitate.
STAS 790-84 Apa pentru betoane si mortare.
STAS 889/89 Sârma rotunda trefilata din otel, utilizata în scopuri generale.
STAS 1275/88 Încercari pe betoane. Încercari pe betonul întarit Determinarea rezistentelor mecanice
STAS 1667/76 Agregate naturale grele pentru betoane si betoane cu lianti naturali.
STAS 1759/88 Încercari pe betoane. Încercari pe betonul proaspat. Determinarea densitatii aparente, a
lucrabilitatii, a continutului de
agregate fine si a începutului
de priza
SR 1848-4/1995 Siguranta circulatiei. Semafoare pentru dirijarea circulatiei. Conditii tehnice de calitate.
STAS 1848/5-82 Semnalizare rutiera. Indicatoare luminoase pentru circulatie. Conditii tehnice de
calitate
STAS 2543-76 Împletituri din sârma. Plase cu ochiuri patrate.
STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de încercare.
SR EN 45.014/2000 Criterii generale pentru declaratia de conformitate a furnizorului (Ghid ISO/CEI
22/1996)
ANEXA 4
Lucrarea: "CONSOLIDARE DRUM COMUNAL SLANIC-PRAHOVA"
Beneficiar: PRIMARIA SLANIC, Jud. PRAHOVA
Executant: S.C. ZAMOLXIS IMPEX S.R.L. SLANIC
FISA TEHNICA
FORARE SI BETONARE
1. Identificarea forajului:
Grup: __________________ Forat cu utilajul: _____________________
Foraj nr. ________________ Lungime foraj (m): ___________________
Cota forajului _________ Diametrul (mm): _____________________
2. Date referitoare la executia forajului:
Data forarii __________________, Ora începerii ____________, Ora terminarii ___________
Întreruperi accidentale __________________________________________________________
3. Saparea gaurii:
a) Tehnologia de sapare: foraj manual (semi-mecanic)
b) Tubare gaura foraj (m): __________
4. Stratificatia terenului întâlnita la forare:
Strat Descriere strat Observatii
De la La
5. Betonare:
Data betonarii _________________, Ora începerii ___________, Ora terminarii ___________
a) Marcabetonului ___________________________________________________________
b) Cantitate beton________________________
6. Injectii consolidare cu lapte de ciment(daca este cazul):
Data injectarii _________________, Ora începerii ___________, Ora terminarii___________
a) Materialul injectat ___________________________________________________________
b) Cantitate injectata ________________________
c) Presiunea de injectare (atm) ________________
7. Observatii:
___________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
EXECUTANT, BENEFICIAR,

C.U.I. 22349347/03.09.2007 , J29/2219/03.09.2007
Denumire Obiectiv: CONSOLIDARE DRUM COMUNAL SLĂNIC
Adresa: . Loc. SLĂNIC, Jud. PRAHOVA,
Investitor: PRIMARIA ORAŞULUI SLĂNIC
Proiectant : SC ZAMOLXIS IMPEX SRL Proiect Nr.: 14 / 2014
PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII LUCRARILOR DE
CONSTRUCTII PE PARCURSUL EXECUTIEI.
FAZE DETERMINANTE
pentru
“CONSOLIDARE DRUM COMUNAL ORAŞ SLĂNIC”
In conformitate cu:
 Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii,completata cu HGR nr. 498/2001;

 Legea nr. 50/1991, republicata in 1997, modificata si completata prin Legea
nr. 453/2001, Ordin nr. 1430/2005, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii;
 Regulamentul de organizare si functionare a ISC, aprobat prin Ordinul MLPTL

nr. 1378/27.09.2001;
 OGR nr. 63/2001 privind infiintarea Inspectoratului de Stat in Constructii –ISC;

 Regulament privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat prin
H.G.R. nr.272/1994;
 Regulamente aprobate prin HGR nr. 766/1997;

- NE 012-1999 – Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat;
 OGR nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor;

 H.G. nr.273/1994;
 Reglementari, instructiuni si normative tehnice in vigoare.
Stabilesc de comun acord prezentul program pentru controlul calitatii lucrarilor de constructii.
VIZAT:
INSPECTORATUL JUDETEAN IN CONSTRUCTII PRAHOVA
PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE
CONSTRUCTII PE FAZE DETERMINANTE
LA OBIECTIVUL “CONSOLIDARE DRUM COMUNAL ORAŞ SLĂNIC”

Semnatarii documentului
PVAFD Nr. si data

Nr.
Lucrari ce se controleaza, pentru care se întocmesc
P documentului
Procese Verbale de Avizare a Fazei Determinante
crt.
B C G I PVAFD
0 1 2 3
1. Trasarea poziţionării piloţilor    
2. Înainte de începerea forării utilajul de forat

La instalarea utilajului poziţia utilajului   

concordanţa între centrul forajului şi centrul pilotului
3. Diametrul exterior al uneltei de săpat diametrul
exterior al uneltei de săpat şi
  
diametrul exterior al tronsonului de capăt 
prevăzut cu cuţit, al tubajului
diametrul exterior al uneltei de săpat
4. Noroiul de foraj E.B - - nivelul noroiului, densitatea, 
  
vâscozitatea,, filtraţia etc.
5. În timpul şi la terminarea 
  
săpăturii
natura terenului
6 După confecţionarea carcasei de armătură
carcasa de armătură se verifică alcătuirea carcasei de
  
armătură dimensiuni, numărul şi poziţia barelor 
longitudinale, a etrierilor, a inelelor de rigidizare, a
distanţierilor şi a elementelor
7 Terminarea lucrarilor Comisie Receptie
8 Dupa 1 an Comisie Receptie
INSPECTORATUL JUDETEAM IN CONSTRUCTII PRAHOVA BENEFICIAR:
CONSTRUCTOR: PROIECTANT:
LEGENDA:
B - beneficiar
C - constructor
P/A/G – proiectant/ arhitect / geotehnician
I – Inspectoratul Teritorial in Constructii Hunedoara Deva
NOTA:
• Coloana 3 se completeaza la data efectuarii controlului si încheierii Procesului Verbal
de Avizare a Fazei determinante respective.
• Constructorul, dupa ce stabileste datele în care urmeaza sa se efectueze verificarile
si receptia calitativa a lucrarilor executate, va anunta I.J.C. PRAHOVA , BENEFICIARUL si

PROIECTANTUL, despre necesitatea participarii la aceste operatii, conform prezentului
Program de Control a calitatii lucrarilor de executie. Anunturile se vor face cu cel putin 3 zile
înainte de datele stabilite.
• La receptia obiectivului, un exemplar din Program, completat, se va anexa la Cartea
Constructiei.
• În cadrul verificarilor si receptiei calitative a lucrarilor, PROIECTANTUL va efectua
controale prin sondaj, privind respectarea solutiilor prevazute în proiect si va urmari
consemnarea în scris a rezultatelor obtinute.
Prezentul Program a fost întocmit în 4 exemplare:
• 1 exemplar pentru I.J.C. PRAHOVA;
• 1 exemplar pentru BENEFICIAR: PRIMARIA ORAŞULUI SLĂNIC
• 1 exemplar pentru CONSTRUCTOR: ………………………………..
• 1 exemplar pentru PROIECTANT: SC ZAMOLXIS IMPEX SRL

Proiectant : SC ZAMOLXIS IMPEX SRL Proiect Nr.: 14 / 2014
GRAFICUL DE EŞALONARE A LUCRĂRILOR DE EXECUŢIE
Nr Denumirea activitate Saptamani
crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1. TRASARE PILOŢI
2. INSTALARE UTILAJ
3. SAPĂTURA CU UTILAJUL
4. VERIFICĂRI POZIŢIONARE
5. CONFECŢIONARE CARCASE ARM
6. MONTARE CARCASĂ
7. BETONARE
8. INJECTARE LA BAZĂ
9. PREGĂTIRE CAP PILOT
10. COFRAJ GRINDĂ SUP
11. CONFECŢIONARE ARMĂTURĂ
12. MONTARE ARMĂTURĂ
13. MĂSURI DE TSM
14. Recepţie la terminarea lucrărilor,

întocmirea cărţii construcţiei.
nov. 2014 întocmit:
dr.ing. Chiseliţă Ioan

C.U.I. 22349347/03.09.2007 , J29/2219/03.09.2007

In dreptul caselor Rotaru si Croitoru
BREVIAR DE PROIECTARE SI CALCUL
Aplicăm normativul NP123/2007 elaborat de UTCB la proiectarea fundaţiilor pe

piloţi.care este corelat cu sistemul de norme europene pentru construcţii –
EUROCODURI fiind în concordanţă cu principiile expuse în Secţiunea 7 din SR EN
1997-1/2006 ,,EUROCOD 7: Proiectarea geotehnică Partea 1: Reguli generale” şi SR
EN 1997-1/NB/2007 „Anexa naţională” şi în corelare cu prevederile reglementărilor
tehnice naţionale conexe şi anume :
SR EN 1997-1/2006 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică.Partea 1: Reguli generale

SR EN 1997-1/NB/2007 Anexa naţională la SR EN 1997-1/2006
SR EN 1997-2/2008 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică.Partea 2: Investigarea
terenului şi încercări
SR EN 1998-5/2006 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur.
Secţiunea 5: Fundaţii, structuri de susţinere şi aspecte geotehnice
SR EN 12699/2004 Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Piloţi de îndesare
SR EN 1536/2004 Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Piloţi foraţi
SR EN ISO 14688-1/2004 Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi
clasificarea pământurilor. Partea 1: Identificare şi descriere
SR EN ISO 14688-2/2004 Cercetări şi încercări geotehnice.Identificarea şi clasificarea
pământurilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare
NP 074/2007 Normativ privind întocmirea şi verificarea documentaţiilor
geotehnice pentru construcţii.
Pentru calculul piloţilor izolaţi şi al fundaţiilor pe piloţi s-a avut în vedere stările
limită precizate la 7.2 din SR EN 1997-1/2006.
Calculul piloţilor izolaţi şi al fundaţiilor pe piloţi s.a făcut , în funcţie de mai multe
combinaţii posibile ale stărilor limită.
Acţiunile şi situaţiile de proiectare pentru calculul la stări limită sunt conform celor
precizate la 7.3 din SR EN 1997-1/2006.
Calculul piloţilor izolaţi şi al fundaţiilor pe piloţi se face, în funcţie de mai multe
combinaţii posibile de acţiuni şi/ sau situaţii de proiectare.
Metodele de proiectare folosite şi consideraţii privind proiectarea

Metodele de proiectare s-au bazat pe modurile de abordare indicate la 7.4.1 din SR
EN 1997-1/2006.
Calculul piloţilor izolaţi şi al fundaţiilor pe piloţi s-a făcut pe baza precizărilor de la
7.4.2 din SR EN 1997-1/2006.
Precizări : Piloţii sunt elemente structurale de fundare în adâncime, caracterizate
printr-un raport mare, (de obicei peste 15), între lungime şi latura secţiunii transversale
sau diametru. Alcătuirea piloţilor ca elemente structurale se face în conformitate cu
prescripţiile în vigoare privitoare la materialul din care sunt alcătuiţi piloţii şi prevederile
complementare din SR EN 12699/2004 „Execuţia lucrărilor geotehnice speciale.Piloţi
foraţi ”. Fundaţia pe piloţi se compune din piloţii propriu-zişi şi din radierul care
solidarizează capetele acestora.
Piloţii se clasifică în funcţie de materialul din care sunt executaţi, efectul pe care
procedeul de punere în operă a pilotului îl are asupra terenului din jur şi variaţia
secţiunii transversal, modul de execuţie, direcţia solicitării faţă de axa longitudinală;
modul de transmitere a încărcărilor axiale la teren, poziţia axei longitudinale.
După efectul pe care procedeul de punere în operă a pilotului îl are asupra
terenului din jur, piloţii pot fi: de dislocuire (pilot forat la care gaura se realizează prin
dislocuirea şi îndepărtarea unui volum de pământ egal cu volumul pilotului,
neafectându-se, în mod normal, prin aceasta starea terenului de fundare din jur) sau
de îndesare.
Piloţii executaţi pe loc se realizează prin forare, batere, vibrare sau vibropresare.
Pilot forat în uscat,tubat .
După mărimea diametrului, piloţii executaţi pe loc pot fi: cu diametrul mic (cu
diametrul mai mic de 600 mm) sau cu diametrul mare (cu diametrul de 600 mm sau
mai mare).
După modul de susţinere a pereţilor găurilor, piloţii executaţi pe loc prin forare
pot fi:
— foraţi în uscat şi netubaţi;
— foraţi sub noroi;
— foraţi cu tubaj recuperabil;
— foraţi cu tubaj nerecuperabil;
— foraţi cu burghiu continuu.
După direcţia solicitării faţă de axa longitudinală, piloţii pot fi:
— supuşi la solicitări axiale de compresiune sau de smulgere;
— supuşi la solicitări transversale;
— supuşi simultan la solicitări axiale şi transversale.
După modul de transmitere a încărcărilor axiale la teren, piloţii pot fi:
— purtători pe vârf;
— flotanţi.
După poziţia axei longitudinale, piloţii pot fi:
— verticali;
— înclinaţi.
Clasificarea fundaţiilor pe piloţi După poziţia radierului faţă de suprafaţa terenului,

fundaţiile pe piloţi pot fi:
— cu radier jos, în cazul în care piloţii sunt înglobaţi complet în teren;
— cu radier înalt, în cazul în care piloţii sunt liberi de la talpa radierului până la
suprafaţa terenului.
Pilot executat pe loc Pilot la care corpul, în totalitate sau în cea mai mare
parte, se realizează prin turnarea betonului într-o gaură
efectuată chiar pe locul de execuţie a pilotului.
Pentru întocmirea proiectului fundaţiei pe piloţi trebuie precizate următoarele date

referitoare la condiţiile amplasamentului:
— stratificaţia terenului de fundare cu parametrii geotehnici respectivi;
— gradul de seismicitate stabilit conform normativ P 100-1/2006;
— nivelul apei de suprafaţă: etiaj, nivel maxim şi minim (când este cazul);
— nivelul normal al apei subterane, precum şi modificările eventual previzibile ale
acestuia pentru viitor;
— agresivitatea apelor subterane şi de suprafaţă (la fundaţiile cu radier înalt);
— prezenţa organismelor care atacă lemnul, în cazul fundaţiilor de lemn;
— adâncimea probabilă de afuiere (când este cazul).
Alegerea tipului de pilot, inclusiv calitatea materialului pilotului şi metoda de punere în

operă, s-a făcut conform indicaţiilor de la 7.4.2 (4)P din SR EN 1997-1/2006 şi am ţinut
seama de următoarele aspecte:
— încărcarea ce trebuie preluată de piloţi;
— posibilitatea conservării şi verificării integrităţii piloţilor care sunt puşi în operă;
— tipul, alcătuirea şi deformaţiile admisibile ale construcţiei proiectate;
— condiţiile specifice amplasamentului: vecinătăţi, instalaţii subterane etc.;
— lungimea necesară a piloţilor;
— nivelul apelor subterane şi variaţia acestuia;
— utilaje de execuţie avute la dispoziţie;
— viteza de execuţie;
— experienţa locală în privinţa comportării construcţiilor similare fundate pe piloţi de
un anumit tip.
La luarea în consideraţie a aspectelor enumerate mai sus, am dat atenţie factorilor
indicaţi la 7.4.2 (5) din SR EN 1997-1/2006.
Încărcările de probă pe piloţi se vor executa in concordanţă cu indicaţiile de la 7.5.1
din SR EN 1997-1/2006.
ELEMENTE DE PROIECTARE
Pentru calculul piloţilor şi al fundaţiilor pe piloţi s.a avut în vedere stările limită
precizate la 7.2 din SR EN 1997-1/2006. Acţiunile şi situaţiile de proiectare pentru
calculul la stări limită sunt precizate la 7.3 din SR EN 1997-1/2006.
Metodele de proiectare se bazează pe modurile de abordare indicate la 7.4.1 din SR
EN 1997-1/2006.
Calculul la stări limită solicitări axiale
Stările limită la care s-a făcut calculul piloţilor sub solicitări axiale sunt indicate la 7.6.1
din SREN 1997-1/2006.
Capacitatea portantă la compresiune
Condiţiile generale de verificare sunt date la 7.6.2.1 din SR EN 1997-1/2006.
Relaţia de verificare este:
Fc;d ≤ Rc;d unde:
Fc;d valoarea de calcul a încărcării axiale de compresiune asupra unui pilot
corespunzătoare stării limită ultime şi Rc;d valoarea de calcul a lui Rc
Valoarea de calcul pentru valoarea caracteristică a capaciţătii portante ultime la

compresiune 7.2 SR EN 1997-1/2006 este:
Rc;k = Min {(Rc;m)med / ξ1 ; (Rc;m)min / ξ2 }
unde: Rc;k valoarea caracteristică a lui Rc şi Rc;m valoarea măsurată a lui Rc în
una sau mai multe încărcări de probă pe piloţi
(Rc;m)med valoarea medie a lui Rc,m
(Rc;m)min valoarea minimă a lui Rc,m
ξ1 coeficient de corelare dat in tab. A9(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007
ξ2 coeficient de corelare dat in tab. A9(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007
Capacitatea portantă de calcul la compresiune se calculează conf. 7.4 si 7.5 SR EN

1997- 1/2006] cu: Rc;d = (Rc;k) / γt
unde: Rc;d valoarea de calcul a lui Rc şi Rc;k valoarea caracteristică a lui Rc
γt coeficient parţial pentru rezistenţa totală a unui pilot dat in tab. A6(RO), A7(RO) şi
A8(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007
Sau Rc;d = (Rb;k) / γb + (Rs;k) / γs
unde: Rc;d valoarea de calcul a lui Rc
Rb;k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului
Rs;k valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot
Γb coeficient parţial pentru rezistenţa pe bază a unui pilot dat în tab. A6(RO), A7(RO)
si A8(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007
Γs coeficient parţial pentru rezistenţa prin frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot dat
în tab. A6(RO), A7(RO) si A8(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007
Capacitatea portantă ultimă la compresiune stabilită pe baza rezultatelor încercărilor

asupra pământurilor.
Condiţiile generale de determinare a capaciţătii portante ultime la compresiune pe
baza rezultatelor încercărilor asupra pământurilor sunt luate din SR EN 1997-1/2006.
Relatia generală de calcul pentru valoarea caracteristică a capaciţătii portante ultime
la compresiune conf. SR EN 1997-1/2006] este:
Rc;k = (Rb;k + Rs;k) = Min {(Rc;cal)med / ξ3 ; (Rc;cal)min / ξ4 }
unde: Rc;k valoarea caracteristică a lui Rc
Rb;k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului
Rs;k valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui pilot
Rc;cal valoarea calculată a lui Rc pe baza rezultatelor încercărilor asupra pământului
(Rc;cal)med valoarea medie a lui Rc;cal
(Rc;cal)min valoarea minimă a lui Rc;cal
ξ3 coeficient de corelare dat în tab. A10(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007
ξ4 coeficient de corelare dat în tab. A10(RO) din SR EN 1997-1/NB/2007
Rb;k = Ab qb;k
unde: Rb;k valoarea caracteristică a rezistenţei pe bază a pilotului
Ab suprafaţa bazei pilotului
qb;k valoarea caracteristică a presiunii pe bază
şi Rs;k = ΣAs;i qs;i;k
unde: Rs;k valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare pe suprafaţa laterală a unui
pilot
As;i suprafaţa laterală a pilotului în stratul i
qs;i;k valoarea caracteristică a rezistenţei de frecare laterală în stratul i
Deplasările verticale ale fundaţiei pe piloţi (starea limită de exploatare normală

pentru structura suportată de piloţi)
Condiţiile generale de verificare sunt date la 7.6.4.1 din SR EN 1997-1/2006.
Trebuie evaluată deplasarea verticală (tasarea) fundaţiei pe piloţi pentru condiţiile
stărilor limită ale exploatării normale şi comparată cu valoarea tasării acceptabile:
s ≤ sacc
unde:
s deplasarea verticală (tasarea) fundaţiei pe piloţi estimată/ calculată
sacc deplasarea verticală (tasarea) acceptabilă pentru structura suportată de piloţi
SOLICITĂRI TRANSVERSALE
Condiţiile generale de verificare sunt date la 7.7.1 din SR EN 1997-1/2006.
Relaţia generală de verificare [7.19 SR EN 1997-1/2006] este:
Ftr ,d ≤ Rtr ,d
unde:
Ftr ,d valoarea de calcul a încărcării transversale asupra unui pilot corespunzătoare
stării limită ultime
Rtr;d valoarea de calcul a lui Rtr luând în considerare efectul oricăror încărcări axiale
de compresiune sau de tracţiune
Rezistenţa la încărcare transversală pe baza rezultatelor încercărilor asupra

terenului şi a parametrilor de rezistenţă ai pilotului
Condiţiile generale de determinare a rezistenţei la încărcare transversală pe baza
rezultatelor încercărilor asupra terenului şi a parametrilor de rezistenţă ai pilotului sunt
conform 7.7.3 din SR EN 1997-1/2006.
Calculul rezistenţei la încărcare transversală a unui pilot lung, svelt a fost efectuat
folosind teoria unei grinzi încărcată la o extremitate şi suportată de un mediu
deformabil caracterizat printr-un modul orizontal al reacţiunii terenului (mediu Winkler).
1 Pentru calculul deformaţiilor şi eforturilor în lungul unui pilot izolat, definit într-un
sistem de axe supus la încărcări transversale (forţă tăietoare, moment încovoietor)
terenul de fundare se asimilează cu un mediu (de tip Winkler) alcătuit din resoarte
independente . Caracteristica de deformabilitate a resoartelor supuse la presiuni
orizontale poartă denumirea de coeficient al reacţiunii laterale Es .
2 Datorită variaţiei importante pe verticală a naturii şi stării terenului, se se consideră

coeficientul Es variabil cu adâncimea: Es=Es(z).
3 Considerând că un pilot acţionat de solicitări transversale suferă deformaţia

y=y(z), în urma căreia se mobilizează din partea terenului presiunea reactivă
p r = p r (z) se poate exprima echilibrul diferenţial cu relaţia:
(EI)pd y4 /dz 4+ p r = 0, unde presiunea reactivă p r= Es y, iar (EI)p este rigiditatea la

încovoiere a secţiunii pilotului.
Pentru rezolvarea ecuaţiei de mai sus s-a adoptat mai multe ipoteze:
1) Ipoteza terenului linear-elastic, cu coeficient al reacţiunii laterale variabil linear cu
adâncimea:
E s = mh z
în care mh se numeşte modulul coeficientului reacţiunii laterale, sau
2) Ipoteza terenului nelinear, cu coeficient al reacţiunii laterale dependent de nivelul de

solicitare
şi cu o distribuţie oarecare pe adâncime Es=Es(z,y).
DETERMINAREA VALORILOR UNOR PARAMETRI GEOTEHNICI NECESARI

CALCULULUI PILOŢILOR ÎN CONLUCRARE CU TERENUL
Valorile parametrilor geotehnici utilizaţi în calculul piloţilor se recomandă să fie
determinate experimental. În lipsa unor date experimentale complete pot fi utilizate
valorile precizate în codurile de proiectare, cu condiţia verificării piloţilor prin încărcări
de probă.
Determinarea coeficientului reacţiunii laterale Es variabil linear cu adâncimea.
Coeficientul Es se determină cu relaţia:
Es = mb z = Kbc z , (kPa)
în care
K coeficient de proporţionalitate, în kilonewtoni pe metru la puterea a patra,
bc lăţimea de calcul a pilotului, în metri, care se ia astfel:
bc =d+1 la piloţi foraţi şi coloane având diametrul d ≥ 0.8 m şi pentru barete;
bc=1.5d+0.5 în celelalte cazuri;
d diametrul sau latura secţiunii transversale, perpendiculară pe direcţia planului de
acţiune a încărcării transversale, în metri.
Caracteristici geotehnice teren:
-Ф = 20°.
-σ = 30 KPA.
-Γ =19 kn-mc.
Inaltime maxima alunecare =5.60m in P6 .
A. Daca pentru consolidare s-ar executa un zid de sprijin impingerea

pamantulu calculate conform teoriei RANKINE :
Pa=ΓxzxKa -2σx√Ka
Ka =Γ² (45°-Ф/2)=Γ²(45°-20/2)=0.490
Unde avem:
Γ=19 Kn/mc
H=Z=5.60m
σ=30Kpa
Pa=19x5.60x0.490-2x30x√0.49=52.14-42=10.14km/m²
Pa =1/2Pa x(H-2C/19X√Ka)
Pa = 1/2 x10.14x(5.60-2x30/19√0.49)=5.52KN.
Momentul incovoietor: M= 1/3x5.60x5.52=10.30 KNm
B. Consolidarea versantului cu minipiloti φ250 :
Capacitatea portanta a unui pilot la compresiune conform STAS 2561/4-90:
R=K(m1xpvxA+ŨΣ m2xfixli) KN
Unde avem:
K=0.7
m1=0.9-tab3 coeficient functie de tehnologia de betonare
m2=0.7-tab 4 cosficient functie de modul de sustinere a peretilor gaurilor
D pilot =0.25 m diametrul pilotilor
Lpilot=10.00 m adancimea de infingere a pilotilor
A=πx0.25²x1/4=0.049m² aria sectiunii transversale a pilotului
Ũ=πx0.25x1.00x=0.785m² aria laterala a pilotilor pe un liniar
fi=10Kpa-tab 5 functie de frecare pe suprafata a laterala a pilotului –argila cenusie
R=0.7(0.9x1.250x0.049+0.785x0.7x10x10)=261 KN
CAPACITATEA PORTANTA LA COMPRESIUNE A UNUI PILOT ESTE 261 KN
Capacitatea portanta a unui pilot la smulgere STAS 2561/4-90
R=0.6KUΣmxfixli KN
K=0.7
Ũ=0.785mp aria laterala a pilotilor pe metru liniar
m= 0.7-tab 4 coeficient functie de modul de sustinere a peretilor gaurilor
Dpilot =0.25m diametrul pilotilor
Lpilot =10.00 m adancimea de infingere a pilotilor

Fi=10KPA-tab 5 functie de frecare pe suprafata laterala a pilotului -argila cenusie
li=10.00 m lungimea pilotului
R=0.6x0.7x0.785x0.7x10x10x=92.30 KN
REZISTENTA LA SMULGERE A UNUI PILOT ESTE :92.32 KN
Capacitatea portanta la incovoiere a unui pilot forat:
Mcap=B₀x√XAXRCXm KNm
Ф=25 cm ----r=12.5cm
A= πx25²x1/4=491cm ²
Aa=6φ16=12.06cm²
Ra=2.100daN/cm²---PC 52
C16/22.5----Rc=120daN/cm²
α= AaxRa /axRc= 12.06x2100/491x120=0.43
α=0.43---B₀=0.40
m=0.85=coef.reducere a clasei betonului functie de tehnologia de betonare
Mcap=0.40x12.5x491x120x0.85=25KNm
Amplasarea pilotilor in ipoteza doua randuri:
Pilotii se amplaseaza perpendicular pe zona de rupere pe doua randuri cu echivalenta

de 1.00m
Stabilirea numarului de piloti din conditia de incavoiere
Solicitare Valoare Capacitate Nr. necesar Nr. adoptat Total piloti

maxima portanta a de piloti de piloti
unui pilot nec.
Mnec /m /m
Mcap
Incovoiere 15.45 25 KNm 0.62 1 28

Din analiza de mai sus rezulta ca varianta finala amplasarea pilotilor
perpendicular pe zona de rupere cu diametru de 250 mm la distanta de 1m unul
de celalalt cu incastrare in teren sanatos 5m intr o parte si 5m in partea
cealalta .
Intocmit:

C.U.I. 22349347/03.09.2007 , J29/2219/03.09.2007

MĂSURI PRIVIND SECURITATEA ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
CERINŢE MINIME GENERALE PREVĂZUTE PENTRU LOCURILE DE MUNCĂ DIN ŞANTIER
Stabilitate şi 1. Materialele, echipamentele si, în general, orice element care, la o

deplasare oarecare, poate afecta securitatea si sănătatea lucrătorilor,
soliditate trebuie fixate într-un mod adecvat si sigur.
2. Accesul pe suprafeţe care nu au o rezistenţă suficientă nu este

permis decât dacă se folosesc echipamente sau mijloace
corespunzătoare, astfel încât lucrul să se desfăsoare în condiţii de
siguranţă.
Instalaţii de 1. Instalaţiile trebuie utilizate astfel încât să nu prezinte pericol de

incendiu sau explozie, iar lucrătorii să fie protejaţi corespunzător
distribuţie a contra riscurilor de electrocutare prin atingere directă ori indirectă.
energiei 2. La realizarea si alegerea materialului si a dispozitivelor curente de
protecţie se va ţine cont de tipul si puterea energiei de lucru, de
condiţiile de influenţă externe si de competenţa persoanelor care au
acces la părţi ale instalaţiei.
Căile şi 1. Căile si iesirile de urgenţă vor fi în permanenţă libere capabile să

conducă în modul cel mai direct posibil spre zonele de securitate.
ieşirile de
2. În caz de pericol, toate posturile de lucru vor fi evacuate rapid si în
urgenţă condiţii de securitate maximă pentru lucrători.
3. Numărul, amplasarea si dimensiunile căilor si iesirilor de urgenţă s-

au precizat în funcţie de specificul amplasamentului, de
echipamentele folosite, de dimensiunile santierului, precum si de
numărul maxim de persoane care pot fi prezente.
4. Căile si iesirile de urgenţă trebuie semnalizate în conformitate cu

prevederile HG 971/2006.
Panourile de semnalizare trebuie să fie realizate dintr-un material

suficient de rezistent si să fie amplasate în locuri corespunzătoare.
5. Pentru a putea fi utilizate în orice moment, fără dificultate, căile si
iesirile de urgenţă, precum si căile de circulaţie şi uşile care au acces
la acestea nu trebuie să fie blocate cu obiecte.
Detectarea şi 1. Fiind cunoscute caracteristicile santierului şi anume în incinta

proprietăţii, de caracteristicile materialelor prezente, precum si de
stingerea numărul maxim de persoane care pot fi prezente pe santier adică
incendiilor nr.personal de execuţie, s-au prevăzute un număr de 2 dispozitive
pentru stingerea incendiilor.
2. Dispozitivele de stingere a incendiului, vor întreţinute si verificate în

mod periodic.
3. Dispozitivele de stingere a incendiului sunt prevăzute în locuri

uşor accesibile si usor de manipulate,şi anume în zona iesirilor de
urgenţă.
4. Acestea trebuie să fie semnalizate de conducerea şantierului

conform prevederilor din legislaţia naţională care transpune Directiva
92/58/CEE.
Panourile de semnalizare trebuie să fie suficient de rezistente si

amplasate în locuri corespunzătoare.
Expunerea la 1. Lucrătorii în cazul de faţă nu sunt expusi la niveluri de zgomot

nocive sau unei influenţe exterioare nocive, cum ar fi: gaze, vapori,
riscuri praf.
particulare
Căi de 1. Căile care servesc la circulaţia persoanelor şi/sau a mărfurilor,

precum şi cele unde au loc operaţiile de încărcare sau descărcare
circulaţie - sunt dimensionate în funcţie de numărul potenţial de utilizatori si de
zone tipul de activitate.Dacă sunt utilizate mijloace de transport pe căile de
circulaţie, o distanţă de securitate suficientă sau mijloace de protecţie
periculoase adecvate trebuie prevăzute pentru ceilalţi utilizatori ai locului.
2. Fiindcă santierul are zone de acces limitat deoarece se afla in

incinta proprietăţii, aceste zone trebuie să fie prevăzute cu dispozitive
care să evite pătrunderea lucrătorilor fără atribuţii de serviciu în
zonele respective.
Primul ajutor 1. Angajatorul trebuie să se asigure că acordarea primului ajutor se

poate face în orice moment. De asemenea, angajatorul trebuie să
asigure personal pregătit în acest scop.Trebuie luate măsuri pentru a
asigura evacuarea, pentru îngrijiri medicale, a lucrătorilor accidentaţi
sau victime ale unei îmbolnăviri neasteptate.
2. Încăperile destinate primului ajutor sunt echipate cu instalaţii si cu

material indispensabile primului ajutor si permite accesul cu
brancarde.
3. Aceste spaţii trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile din

HG 971/2006.
4. Vor fi asigurate materiale de prim ajutor în toate locurile unde

condiţiile de muncă o cer. Acestea trebuie să fie semnalizate
corespunzător si trebuie să fie usor accesibile. Un panou de
semnalizare amplasat în loc vizibil trebuie să indice clar adresa si
numărul de telefon ale serviciului de urgenţă.
Intocmit,

C.U.I. 22349347/03.09.2007 , J29/2219/03.09.2007

ANEXA 5
Urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea

constructiilor
Urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea

constructiilor sunt componente ale sistemului calitatii in constructii si se fac in
conformitate cu “REGULAMENTUL privind urmarirea comportarii in exploatare,
interventiile in timp si postutilizarea constructiilor” aprobat HG 766/2 noembrie 1997,
anexa nr. 4 si publicatia in Moniorul Oficial nr. 352 din 10 decembrie 1997.
Obiectul urmaririi comportarii in exploatare a constructiilor si al interventiilor in

timp este evaluarea starii tehnice a constructiilor si mentinerea aptitudinilor la
exploatare pe toata durata de existenta a acestora.
Urmarirea comportarii in exploatare se face in vederea depistarii in timp a unor

degradari care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare.
Interventiile in timp asupra constructiilor se fac pentru mentinerea sau

imbunatatirea aptitudinii la exploatare.
Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face prin:
- urmarire curenta
- urmarire speciala.
Urmarirea curenta este o acivitate sistematica de observare a starii tehnice a

constructiilor, care, corelata cu activitatea de intretinere, are scopul de a mentine
aptitudinea la exploatare a acestora.
Urmarirea curenta se efectueaza pe toata durata de existenta a constructiei.
Urmarirea curenta se realizeaza prin examinare vizuala, directa si cu mijloace

simple de masurare, in conformitate cu prevederile din cartea tehnica si din
reglementarile tehnice specifice, pe categorii de lucrari si de constructii- NORMATIV
PRIVIND COMPORTAREA IN TIMP A CONSTRUCTIILOR INDICATIV P130-1999.
Activitatile de urmarire curenta se efectueaza de personalul propriu sau prin contract
cu persoane fizice avand pregatire tehnica in constructii, cel putin la nivel mediu.
Urmarirea speciala cuprinde investigatii regulate, periodice, asupra unor

parametrii ce caracterizeaza constructia sau anumite parti ale ei, stabiliti din faza de
proiectare sau in urma unei expertizari tehnice.
Urmarirea speciala se instituie la cererea proprietarului sau a altor persoane
juridice sau fizice interesate, precum si pentru constructii aflate in exploatare, cu
evolutie periculoasa sau care se afla in situatii deosebite din punct de vedere al
sigurantei.
Activitatile de urmarire curenta cuprind, in functie de tipul de lucrare verificari

precizate in continuare.
- Grinda din beton pentru solidarizarea minipilotilor

- verificari de deplasari vizibile(rotiri,tasari) ale unor tronsoane de radier fata de
celelalte tronsoane;
- verificarea existentei urmelor unor eventuale activitati infractionale: (sapaturi

la baza grinzii pentru folosirea pamantului in alte activitati; lipsa parapetilor metalici
folositi pentru dirijarea circulatiei auto);
- verificarea spalarii terasamentelor la fundatia radierului in urma unor calamitati

naturale;
- verificarea aparitiei unor exfolieri la suprafata betonului;
- Santuri sau rigole de scurgere a apelor

- verificarea gradului de eliberare a sectiunii santului sau rigolei de aluviuni sau
alte material dispuse in sectiunea de scurgere a apei;
- verificarea continuitatii betonului sau zidariei santului astfel incat san nu existe
scurgeri de apa decat in zonele prevazute in proiect.
- Sistem rutier drum

- verificarea continuitatii ultimului strat al sistemului rutier;
- verificarea aparitiei unor fisuri, crapaturi sau alte deformatii in ampriza

drumului;
- verificarea formarii in timp a alveolelor in ultimul strat al sistemului rutier.
Minipiloti
La toate lucrarile de consolidare cu minipiloti betonati , solidarizati cu grinda
armata din beton, se va face o urmarire in timp pe baza unor reperi topo fixate in locuri
din apropierea lucrarilor de consolidare in asa fel incat aceastea sa nu fie afectate de
alte lucrari sa de fenomene de instabilitate.
Reperii vor fi amplasati in urma unui studio efectuat la fata locului concretizat
printr-un proiect. Acesti reperi vor avea o baza de nivelment locala si vor fi bine
protejati si conservati.
In cazul urmarii curente a constructiilor, la aparitia unor deteriorari ce se

considera ca pot afecta rezistenta, stabilitatea si durabilitatea constructiei, beneficiarul
lucrarii va cere proiectantului o inspectare extinsa asupra constructiei respective in
conformitate cu articolul 3.1.9. din Normativul privind comportarea in timp a
constructiilor indicativ P130-1999 pentru luarea unei decizii de interventie.
Personalul insarcinat cu efectuarea activitatii curente va intocmi rapoarte ce vor

fi mentionate in Jurnalul evenimentelor si vor fi incluse in Cartea Tehnica a
constructiei.
Urmarirea curenta se efectueaza de cel putin doua ori pe an: o data primavara
si o data toamna si intotdeauna in urma aparitiei unor calamitati naturale la toate
lucrarile care fac parte din acest proiect.
Verificarea scurgerii apelor la capetele de dren se face trimestrial si intotdeauna

in urma aparitiei unor calamitati naturale.
Accesul la lucrari in vederea realizarii urmaririi curente sau speciale se face cu

respectaerea normelor de protectie a muncii, de prevenire si stingere a incendiilor, de
prim ajutor in vigoare la data efectuarii verificarilor de urmarire.
Intocmit,

C.U.I. 22349347/03.09.2007 , J29/2219/03.09.2007

ANEXA 6
CLASE DE IMPORTANŢĂ A CONSTRUCŢIILOR
Conform codului de proiectare seismică P-100/2006 (Cap. 4.4.5 tabel 4.2) importanţa şi nivelul
de expunere
la cutremur pentru clădiri se definesc in 4 (patru) clase
Clasa de importanţă
Tipuri de clădiri
I
Clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor
este vitală pentru protecţia civilă: staţiile de pompieri
şi sediile poliţiei; spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare
care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă; clădirile
instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă,
în apărarea şi securitatea naţională; staţiile de producere şi
distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru
celelalte categorii de clădiri menţionate aici; garajele de vehicule
ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii; rezervoare
de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă;
clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase.
II
Clădiri a căror rezistenţă seismică este importantă sub aspectul
consecinţelor asociate cu prăbuşirea sau avarierea gravă:
• clădiri de locuit şi publice având peste 400 persoane în aria
totală expusă
• spitale, altele decât cele din clasa I, şi instituţii medicale cu
o capacitate de peste 150 persoane în aria totală expusă
• penitenciare
• aziluri de bătrâni, creşe
• şcoli cu diferite grade, cu o capacitate de peste 200 de
persoane în aria totală expusă
• auditorii, săli de conferinţe, de spectacole cu capacităţi de
peste 200 de persoane
• clădirile din patrimoniul naţional, muzee etc.
III Clădiri de tip curent, care nu aparţin celorlalte categorii
IV
Clădiri de mică importanţă pentru siguranţa publică, cu grad redus
de ocupare şi/sau de mică importanţă economică, construcţii
agricole, locuinţe unifamiliale.
Intocmit,

C.U.I. 22349347/03.09.2007 , J29/2219/03.09.2007
LISTA DE CANTITĂŢI
CONSOLIDARE DRUM COMUNAL SLĂNIC PRAHOVA
PREGĂTIRE LUCRĂRI
1.Defrişare teren : 180 mp.
2.Săpături mec. în spaţii largi : 6x30x0.20 = 36 mc.
3.Balastare : 6x30x0.10 = 18 mc.
4.Împrăştiere : 18 mc.
5.Compactare : 18 mc.
6.Transport utilaj de foraj : 10 km = 2,5 t
7.Transport balast 15 km : 18x1,8 t/mc = 32,4 t
8.Transport pămînt 15 km : 36x 1,8= 64,8 t
EXECUTIE FORAJE
9.Calare instalaţie : poz.28.
10.Transport tronsoane prăjini, diverse : 15 t
11.Transport material săpat 15 km : 14x 1,8 = 25,2 t
12.Conf. armătură OB 37 ateliere centralizate : 270 kg
13. Montare armătură : 270 kg
14.Preparare beton C23/30 staţie de betoane: 14 mc
15. Turnare beton : 14 mc
16.Transport armătură 15 km : 0,27 t
17.Transport beton autospeciale : 14 x 2,4 = 33,6 t

EXECUŢIE ELEMENTE DE SOLIDARIZARE
18.Cofrare grinzi : 28x3x0,50 = 42 mp
19.Conf armături : OB 37 = 82,3 kg
20. Conf armături : PC52 = 2410,35 kg
21. Montare armătură : 2493 kg
22. Preparare beton C23/30 staţie de betoane: 14 mc
23. Turnare beton : 14 mc
24.Transport armătură 15 km : 2,5 t
25. Transport beton autospeciale 15 km : 14 x 2,4 = 33,6 t
TUBAJ
26. Confecţie tubaj : 7 t
27.Transport 15 km : 7 t
FORAJ
28. Inst foraj.manual cu trepied : ore 280.
29.Foraj inst cu trepied coloane diam 250 mm : m 280.
Întocmit,

Documentatie Tehnica Consolidare Drum 01.07.2015

Загружено:

Сведения о документе

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Documentatie Tehnica Consolidare Drum 01.07.2015

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

PROIECTANT : SC ZAMOLXIS IMPEX SRL

CONSOLIDARE DRUM COMUNAL SLANIC PRAHOVA

PROIECT SIMBOL / DATA….......…........….......................................NR. 14 / 2014

FAZA:............................................................................ DOCUMENTATIE TEHNICA, D.T.

BENEFICIAR....................................PRIMĂRIA ORAŞ SLĂNIC, JUD.PRAHOVA

Documentatia tehnica, D.T.

1. Lista si semnaturile proiectantilor

Construcţii : dr.ing Chiseliţă Ioan, responsabil proiect, coordonare, rezistenţă………….

Geotehnie : ing.Chipeşiu Florin, geotehnie………………………………………………….

Economic : ec.Chiseliţă Elena-Tatiana, devize, calcule economice………………………

2.1. Date generale:

Amplasamentul, topografia, trasarea lucrarilor

Amplasamentul lucrării se găseşte în oraşul Slănic din judeţul Prahova. Oraşul

Clima si fenomenele naturale specifice

Conform STAS 10101/20-1990: zona A de acțiune a vântului cu qv = 0,40KN/mp;

Amplasamentul nu are stabilitatea generală şi locală asigurată şi este expus

Construcţiile proiectate în prezenta sunt de importanta normală = C. Ele sunt :

Stabilirea categoriei de importanta a constructiei a fost stabilita in conformitate cu “Regulamentul privind

Nr. Factorul determinant Criteriile asociate

P(n) k(n) (i) (ii) (iii)

Constructia se incadreaza in grupa de valori a punctajului total 6-17 care

- Lucrarile proiectate au scopul de a elimina efectele fenomenului de instabilitate a

Nu se recomanda intrarea in iarna in aceste conditii, deoarece alunecarea este

Calculul s-a facut in trei variante dupa cum urmeaza:

Total foraje …………… 280 m.

Intrucat pe lungimea intregului versant mai exista si alte linii de alunecare,

Executia forajelor se va face numai tubat datorita infiltratiilor de apa de la cota

Pentru stabilirea numarului de piloti si a diametrului acestora este intocmit

La intocmirea prezentului s-a tinut cont de normativele si STAS-urile in vigoare

Daca se agreiaza aceasta solutie de consolidare urmeaza a se face studii topo si

Intrucat pe lungimea intregului versant mai exista si alte linii de alunecare,

Tinand cont de instabilitatea terenului in momentul de fata se recomanda

Executia forajelor se va face numai tubat datorita infiltratiilor de apa de la cota

La intocmirea prezentului s-a tinut cont de normativele si STAS-urile in vigoare.

Amenajari exterioare si sistematizare verticală

Devizul general al lucrarilor, şi

Devizele analitice, extrasele de resurse

Condiţii de teren Terenuri dificile bune 6

3. CONDIŢII HIDROLOGICE ŞI HIDROGEOLOGICE

4. CONDITII CLIMATICE SI SEISMICE

5. CONDITIILE GEOLOGO-TEHNICE ȘI VOLUMUL DE INVESTIGAȚII DE TEREN EFECTUATE

FACTORI CAUZALI AI ALUNECĂRILOR DE TEREN Cauzele alunecărilor de teren sunt o

DESCRIEREA SITUAȚIEI ACTUALE ȘI VOLUMUL DE INVESTIGAȚII DE TEREN EFECTUATE

caracteristicilor fizico-mecanice straturilor de pământ ce alcătuiesc terenul de fundare

5.2.STRUCTURA LITOLOGICĂ ŞI PARAMETRII FIZICO-MECANICI

AMPLASAMENT Adâncime (m) Descriere strate interceptate

FORAJ AMPLASAMENT Adâncime (m) Descriere strate interceptate

FORAJ AMPLASAMENT Adâncime (m) Descriere strate interceptate

FORAJ AMPLASAMENT Adâncime (m) Descriere strate interceptate

FORAJ AMPLASAMENT Adâncime (m) Descriere strate interceptate

FORAJ AMPLASAMENT Adâncime (m) Descriere strate interceptate

prezentate în cadrul Fișelor forajelor anexate la prezentul studiu.

5.3. REGIMUL APELOR SUBTERANE

Condiţii de teren Terenuri dificile bune 6

CONSOLIDARE CU PILOTI FORAŢI BETONATI

Tehnolgia de consolidare a zonelor unde apar fenomene de instabilitate din

Lucrarea se masoara la metru liniar de foraj betonat executat

Pentru realizarea lucrarii de stabilizare a zonei de alunecare, cu minipiloti prin

Pregatirea platformei de lucru si trasarea lucrarii;

2.1 Pregatirea platformei de lucru si trasarea lucrarii

Inainte de inceperea lucrarilor se verifica daca amplasamentul a fost eliberat

Ampriza lucrarii va fi defrisata, de eventualele radacini de copaci extrase si cu

Platforma de lucru va fi balastata cu o latime de 6.00 m compactata cu una sau

Trasarea si pichetarea axului pilotilor se va face în mod vizibil,