Ghid de Practica Pedagogica

Colaboratori: Anicuța Todea, Smaranda Florean, Irina Trifan, Emilia Cîrceie
Editor: Călin Vlasie
Redactare:
Tehnoredactare: Adriana Vlădescu
Coperta colecţiei: Ionuţ Broştianu
Prepress: Marius Badea
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
Contravaloarea timbrului literar se depune în contul

Uniunii Scriitorilor din România
COMENZI – CARTEA PRIN POŞTĂ

EDITURA PARALELA 45
Piteşti, jud. Argeş, cod 110174, str. Fraţii Goleşti 130
Tel.: 0248 633 130; 0753 040 444
0721 247 918
Tel./fax: 0248 214 533; 0248 631 439; 0248 631 492.
E-mail: comenzi@edituraparalela45.ro
sau accesaţi www.edituraparalela45.ro
Tiparul executat la tipografia Editurii Paralela 45

E-mail: tipografie@edituraparalela45.ro
Copyright  Editura Paralela 45, 2017

OLGA CHIȘ DANA JUCAN
CRISTINA CATALANO VIOREL DRAGOŞ
GHID DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
Editura Paralela 45
Datele de identificare ale studentului practicant
Numele şi prenumele _______________________________________
Anul de studii_______
Unitatea/ Instituţia de practică pedagogică_____________________
Clasa___________________________________________________
Mentor/Îndrumător de practică pedagogică ___________________
Date de contact: Tel:____________________E-mail:_____________

CUPRINS
CUVÂNT-ÎNAINTE 7
CAPITOLUL I. Practica pedagogică în învăţământul primar: organizare, obiective,

competenţe, responsabilităţi, evaluare 8
I.1. Activitate de documentare 8
I.2. Aspecte organizatorice ale practicii pedagogice 11
I.3. Obiectivele practicii pedagogice în învăţământul primar 12
I.4. Competenţe specifice urmărite prin intermediul practicii pedagogice 13
I.5. Responsabilităţile coordonatorului de practică pedagogică 14
I.6. Responsabilităţile mentorului de practică pedagogică 14
I.7. Responsabilităţile studentului practicant 15
CAPITOLUL II. Documente care reglementează activitatea instructiv-educativă în

învăţământul primar 16
II. 1. Produse curriculare principale 16
II.1.2. Programele şcolare pentru învăţământul primar din România 19
II.1.3. Manualele şcolare 22
II.2. Produse curriculare auxiliare 22
II.3. Produse curriculare specifice activităţii de proiectare didactică 22
II.3.1. Planificarea calendaristică anuală 22
II.3.2. Proiectarea unităţilor tematice 24
II.3.3.Proiectarea lecţiei/activităţii didactice 26
CAPITOLUL III. Portofoliul de practică pedagogică 31

III.1. Instrumente de observare a mediului educaţional specific şcolii 31
III.1.1. Fişă de observaţie a unităţii de învăţământ 32
III.1.2. Fişă de observaţie a mediului educaţional din sala de clasă 33
III.1.3. Plan de şcolarizare 34
III.1.4. Fişă de observaţie a mediului educaţional din sala de clasă 34
III.1.5. Centrul de documentare şi informare 35
III.1.6. Fişă de prezentare a colectivului de elevi 36
III.2. Instrumente de planificare şi organizare a activităţilor şcolare 38
III.2.1. Orarul clasei 38
III.2.2. Lista manualelor şi a auxiliarelor utilizate la clasă 38
III.2.3. Comisia metodică 39
III.2.4. Documente privind evidenţa performanţelor şcolare ale elevilor 40
III.3. Instrumente utilizate pentru consemnarea lecţiilor observate (diverse tipuri de fişe) 41
III.3. Analiza SWOT a practicii pedagogice 102
III.4. Instrumente adiţionale 102
III.4.1. Fişă de analiză a activităţii didactice în cazul activităților de grup 102
III.4.2. Planificarea activităţilor din săptămâna Să ştii mai multe, să fii mai bun 104
III.4.3. Fişă de descriere a activităţii unei zile din cadrul Şcolii Altfel 104
III.4.4.Fişă de observare a interacţiunilor din clasă 104
III.4.5.Chestionar privind relaţia cu mentorul 105
III.4.6. Fişă de analiză a comportamentului comunicaţional al cadrului didactic 106
III.4.8. Fişă de caracterizare psihopedagogică 107
III.4.7. Grilă de autoevaluare a practicii pedagogice observative – învăţământ primar 112
III.4.8. Fişa de evaluare a practicantului de către mentor 113
III.4.9. Fişă de evidență a prezenței la practica pedagogică. Fişă de evaluare 115
ANEXE 116
Anexa 1. Tipuri de lecţii 116
Anexa 2. Pagini de carnet de elev pentru clasele I – IV 118
Anexa 3. Pagină de catalog 120
6
CUVÂNT-ÎNAINTE
Desfăşurarea optimă a procesului educativ este condiţionată de o serie de factori, dintre care com-
petenţa cadrului didactic se impune ca importanţă. Progresul elevilor depinde, în mare măsură, de pregăti-
rea profesională a cadrului didactic, în fond, de întreaga lui personalitate, rezultatele obţinute reflectând
nivelul prestaţiei sale, măiestria pedagogică, competenţa sa profesională. Organizarea şi realizarea activităţii
didactice necesită, din partea profesorului, anumite competenţe pedagogice, care să-i permită să acţioneze
cu succes în educarea elevilor. Succesul profesional al dascălului depinde de stăpânirea unor moduri variate de
abordare a activităţilor de predare-învăţare, de utilizarea adecvată a unei game largi de strategii didactice,
de dezvoltarea competenţelor de comunicare şi relaţionare cu elevii, a competenţelor de management al
clasei etc.
Intenţia autorilor acestui Caiet de practică pedagogică pentru învăţământul primar este aceea de
a veni în sprijinul studenţilor de la specializările Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar, respectiv Pedagogie,
angajaţi în stagiile de practică pedagogică, prezentând reperele semnificative, fundamentale, pentru activi-
tăţile specifice. Conceput într-o modalitate sintetică, coerentă şi consistentă, caietul constituie un instrument
funcţional pentru studenţi, răspunzând unor nevoi deopotrivă teoretice şi practice, surprinzând, cu nuanţările
de rigoare, principalele demersuri acţionale de întreprins în timpul practicii pedagogice, în scopul eficientizării
ei. În primul capitol sunt prezentate repere cu privire la organizarea stagiului de practică, obiectivele urmă-
rite, competenţele psiho-pedagogice necesare, responsabilităţile coordonatorului de practică, mentorului şi
studentului practicant, modalitatea de realizare a evaluării. Astfel de clarificări sunt necesare, în efortul de
atingere a unui nivel superior de pregătire, stabilind condiţiile de îndeplinit în atingerea lui. În capitolul II
sunt aduse clarificări conceptuale pertinente cu privire la documentele care reglementează activitatea in-
structiv-educativă în învăţământul primar: planul cadru, programele şcolare, manualele, auxiliarele didactice,
produsele curriculare specifice activităţilor de proiectare (planificări, proiecte de lecţii). Studenţilor le sunt
prezentate modalităţi eficiente de planificare, proiectare şi organizare a predării şi învăţării, de structurare
a conţinuturilor şi de opţiune metodologică, astfel încât activitatea lor să aibă un real succes. În capitolul III
sunt prezentate elementele componente ale portofoliului de practică, pe care fiecare student trebuie să îl
întocmească: instrumente de observare a mediului educativ specific şcolii, instrumente de planificare şi
organizare a activităţii şcolare, documente privind evidenţa performanţelor şcolare ale elevilor, instrumente
utilizate pentru consemnarea (analiza) lecţiilor observate, chestionar privind relaţia cu mentorul, fişă de
analiză a comportamentului comunicaţional al cadrului didactic, fişă de caracterizare psiho-pedagogică a ele-
vului, grilă de autoevaluare a practicii pedagogice, fişă de evaluare a practicantului de către mentor, fişă de
evidenţă a prezenţei. Întreg demersul explicativ-normativ al autorilor îi conduce pe studenţii practicanţi la
înţelegerea complexităţii desfăşurării concrete a procesului instructiv-educativ, în aşa fel, încât să se poată
pune în valoare potenţialul formativ al practicii pedagogice.
În Caiet de practică pedagogică pentru învăţământul primar sunt prezentate principii de acţiune,
strategii, reguli şi tehnici de lucru destinate să călăuzească desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor de
practică pedagogică. Ne exprimăm încrederea că lucrarea de faţă va fi de un real folos studenţilor, servind nu
numai ca un instrument didactic util formării iniţiale, ci şi ca îndrumar al unor iniţiative didactice viitoare,
care să-i conducă spre practici educaţionale eficiente. Reperele didactice prezentate se pot constitui într-un
îndrumar al unor iniţiative personale, menite să asigure succesul activităţilor educaţionale.
Profesor universitar doctor
Ion Albulescu
7
CAPITOLUL I.
PRACTICA PEDAGOGICĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR: ORGANIZARE,
OBIECTIVE, COMPETENŢE, RESPONSABILITĂŢI, EVALUARE
I.1. Activitate de documentare
Instrumente utilizate în observarea activităţilor/lecţiilor din învăţământul primar

ARIILE CURRICULARE
LIMBĂ ȘI COMUNICARE
MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE ALE NATURII
OM ȘI SOCIETATE
EDUCAȚIE FIZICĂ, SPORT ȘI SĂNĂTATE
ARTE
TEHNOLOGII
CONSILIERE ȘI ORIENTARE
Discipline studiate: Limba şi literatura română, Limbă modernă, Matematică, Ştiinţe ale
naturii, Istorie, Geografie, Educaţie civică, Religie, Educaţie fizică, Joc şi mişcare, Muzică şi mişcare,
Arte vizuale şi abilităţi practice, Dezvoltare personală.
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a-II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba
română.
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a-II-a, disciplina se intitulează Matematică şi explorarea
mediului.
Se va studia Ordinul Nr. 3371/12.03.2013 privind aprobarea Planurilor cadru de învăţă-
mânt pentru învăţământul primar şi a Metodologiei privind aplicarea Planurilor cadru de
învăţământ pentru învăţământul primar.
Activitate practică: Studiați documentele curriculare specifice învățământului primar şi completaţi tabelul
cu definiţia următorilor termeni:
TERMEN CHEIE DEFINIŢIA
Plan cadru
8
Arie curriculară
Competențe
generale
Competențe
specifice
9
Competențe
specifice
10
Conținuturi
Activități de
învățare
Programă şcolară
I.2. Aspecte organizatorice ale practicii pedagogice
Practica pedagogică a studenţilor Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, specializarea

Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar, se va derula pe parcursul semestrului II, în şcoli, în ve-
derea familiarizării cu specificul şi activităţile acestora.
În acest sens, informaţiile care urmează a fi prezentate sunt esenţiale pentru buna orga-
nizare şi derulare a activităţilor de practică pedagogică.
1. Locul de desfăşurare: Şcoala;
2. Perioada desfăşurării: semestrul II al anului universitar_____, ____ februarie/martie____-
____ iunie____________.
3. Mod de organizare
11
La începutul semestrului II, se vor organiza patru întâlniri între studenţi şi coordonatorul de
practică pedagogică.
Astfel că, la prima întâlnire, se va discuta despre:
 importanţa practicii pedagogice pentru formarea viitoarelor cadre didactice;
 modul de organizare a activităţilor în cadrul stagiului de practică în şcoală;
 obiectivele prevăzute în fişa disciplinei;
 competenţele vizate în vederea formării acestora pe parcursul semestrului II;
 bibliografia obligatorie (şi prezentarea unor materiale bibliografice);
 responsabilităţile tuturor partenerilor implicaţi în organizarea şi desfăşurarea activităţilor
de practică pedagogică;
 Legea Educaţiei Naţionale şi Ordinul Nr. 3371/12.03.2013 privind aprobarea Planurilor cadru
de învăţământ pentru învăţământul primar şi a Metodologiei privind aplicarea Planurilor
cadru de învăţământ pentru învăţământul primar
În cadrul celei de a doua a întâlniri, se vor prezenta documentele curriculare de planificare şi
de proiectare a activităţilor din şcoală şi se va discuta despre ariile curriculare, discipline, unităţi
tematice, lecţii, tipuri de lecţii.
A treia întâlnire va fi dedicată prezentării caracteristicilor dezvoltării copiilor între 5/6 şi
10/11 ani, precum şi vizionării unor lecţii integrate înregistrate şi analiza acestora.
La ultima întâlnire, studenţii vor primi caietul de practică pedagogică, acesta fiind prezentat în
detaliu.
După derularea celor patru întâlniri, fiecare student îşi va desfăşura practica pedagogică
în unitatea de învăţământ la care a fost repartizat, pentru studenţii de la studii cu frecvenţă, iar,
pentru studenţii înscrişi la Învăţământ la distanţă, după cum urmează:
 la o şcoală de stat, la alegere. Înainte de începerea derulării practicii pedagogice este necesar
să se ceară acordul conducerii instituţiei de învăţământ, pentru a primi şi a îndruma studenţii
în activitatea practică.
 sub coordonarea unui cadru didactic mentor care a obţinut cel puţin gradul didactic II.
Pentru atestarea derulării practicii pedagogice este necesară solicitarea unei adeverinţe din
care să reiasă desfăşurarea practicii pedagogice în acea instituţie, în perioada de timp menţionată.
I.3. Obiectivele practicii pedagogice în învăţământul primar
Pe parcursul practicii pedagogice din semestrul II, conform Fişei disciplinei, se va urmări
realizarea următoarelor obiective generale şi specifice:
 Familiarizarea studenţilor cu specificul vieţii şi activităţilor şcolare: tipurile instituţiilor de
învăţământ, regim de activitate, program, resurse materiale, resurse umane, factori edu-
caţionali implicaţi, sistemul de activităţi extraşcolare;
12
 Cunoaşterea şi studierea documentelor şcolare care fundamentează organizarea şi con-
ducerea procesului didactic;
 Cunoaşterea specificului activităţii didactice în învăţământul primar;
 Familiarizarea cu conţinuturile ştiinţifice ale disciplinelor existente în planul cadru pentru învăţă-
mântul primar, precum şi a competenţelor existente în programele şcolare;
 Identificarea componentelor procesului de învăţământ, precum şi a interdependenţei dintre
acestea la nivelul unei lecţii;
 Cunoaşterea specificului abordării integrate a conţinuturilor la ciclul primar;
 Cunoaşterea principalelor tipuri de lecţii, a modalităţilor de integrare a conţinuturilor şi a
etapelor specifice fiecărui tip de lecţie;
 Cunoaşterea sistemului de competenţe profesionale specifice profesiei de profesor pentru
învăţământul primar;
 Cunoaşterea particularităţilor dezvoltării psihologice, fizice, socio-emoţionale a şcolarului;
 Dezvoltarea capacităţii de observare (globală şi focalizată) a activităţilor didactice ale men-
torului, a celor extraşcolare, dar şi a comportamentului elevilor;
 Cunoaşterea notelor definitorii ale documentelor specifice proiectării didactice: planificare
calendaristică anuală/ semestrială, proiectarea unităţilor tematice, proiecte didactice;
 Identificarea rolurilor pe care cadrul didactic le îndeplineşte în instituţia de învăţământ şi
în comunitatea şcolară;
 Rezolvarea unor situţii specifice managementului clasei;
 Formarea unei atitudini pozitive faţă de profesia de profesor pentru învăţământul primar;
 Dezvoltarea empatiei, ca element de bază al comunicării eficiente.
I.4. Competenţe specifice urmărite prin

intermediul practicii pedagogice
Prin intermediul activităţilor practicii pedagogice din semestrul II, conform Fişei disciplinei, se
va avea în vedere formarea următoarelor competenţe specifice, profesionale şi transversale:
 cunoaşterea specificului activităţilor/lecţiilor din învăţământul primar, în funcţie de nivelul
de vârstă al elevilor;
 întocmirea unei scheme orare zilnice şi săptămânale, respectând cerinţele pshihopedagogice
de întocmire ale acestora;
 cunoaşterea principalelelor documente şcolare (documente curriculare sau acte norma-
tive), precum şi modul de utilizare a acestora în activitatea de proiectare;
 analiza documentelor de planificare şi proiectare specifice învăţământului primar;
 cunoaşterea tuturor tipurilor de lecţii existente în învăţământul primar, precum şi a eta-
pelor specifice fiecărui tip de lecţie;
13
 explicarea şi simularea modului de proiectare, organizare şi realizare a lecţiilor integrate,
de diferite tipuri şi pentru diverse discipline;
 cunoaşterea particularităţilor psiho-fizice şi socio-emoţionale ale şcolarului mic;
 explicarea rolurilor pe care le are cadrul didactic în instituţia de învăţământ, implicit în
clasa de elevi, precum şi în comunitatea şcolară;
 participarea în mod constant la diferite activităţi educative organizate în şcoală şi în afara
ei;
 manifestarea interesului faţă de propriile activităţi desfăşurate în şcoală şi faţă de elevi.
I.5. Responsabilităţile coordonatorului de practică pedagogică
Coordonatorul de practică pedagogică, persoana desemnată de facultate pentru a realiza

coordonarea, îndrumarea şi evaluarea activităţilor practice a studenţilor, va avea următoarele res-
ponsabilităţi:
1. Să monitorizeze şi să îndrume desfăşurarea activităţilor de practică pedagogică.
2. Să se asigure de buna desfăşurare a practicii pedagogice.
3. Să acorde sprijin studenţilor cu privire la completarea documentelor din portofoliul de
practică pedagogică.
4. Să evalueze şi să noteze obiectiv conţinutul caietului de practică pedagogică.
I.6. Responsabilităţile mentorului de practică pedagogică
În vederea desfăşurării în bune condiţii a stagiului de practică pedagogică, cadrul didactic

mentor trebuie:
1. Să îl prezinte pe student elevilor.
2. Să faciliteze studenţilor cunoaşterea tuturor elevilor din clasă, în vederea stabilirii unor relaţii
de comunicare şi cooperare eficiente.
3. Să prezinte studenţilor documentele curriculare specifice învăţământului primar şi să îndrume
studenţii în completarea portofoliului de practică pedagogică (planificare, proiectare, pro-
gram zilnic ş.a.).
4. Să stabilească regulile pe care studentul trebuie să le respecte în cadrul activităţii de practică
pedagogică.
5. Să prezinte informaţiile necesare completării caietului de practică pedagogică, iar, după caz, să
ofere explicaţii suplimentare.
14
6. Să orienteze studentul în realizarea unor materiale didactice necesare în viitoarea activitate
profesională.
7. Să evalueze activitatea studentului practicant prin acordarea unui calificativ.
I.7. Responsabilităţile studentului practicant
Responsabilităţile studentului practicant derivă din următoarele atribuţii:

1. Să participe la toate activităţile desfăşurate în perioada de practică pedagogică.
2. Să respecte programul practicii pedagogice şi orarul şi programul clasei la care îşi des-
făşoară stagiul de practică, precum şi normele propuse de către profesorul mentor.
15
CAPITOLUL II.
DOCUMENTE CARE REGLEMENTEAZĂ ACTIVITATEA
INSTRUCTIV-EDUCATIVĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
Organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar este reglementată de Regu-

lamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar (ROFUIP),
aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 5.079/2016.
Unităţile de învăţământ se vor organiza şi funcţiona respectând prevederile legislaţiei în vigoare,
ale prezentului regulament, ale propriului regulament de organizare şi funcţionare şi ale regula-
mentului intern (ROFUIP, 2016, Art. 1, 2).
Prima etapă a învăţământului obligatoriu debutează cu învăţământul primar şi vizează promo-
varea şanselor egale pentru toţi copiii, în vederea realizării unei dezvoltări cognitive, emoţionale şi
psihomotorie echilibrată, adaptată nevoilor individuale. Învăţământul primar cuprinde clasa pre-
gătitoare şi clasele I – IV (http://www.edu.ro/invatamant-primar).
II. 1. Produse curriculare principale
Produsele curriculare reprezintă ansamblul documentelor şcolare oficiale şi neofi-

ciale, al resurselor şi al produselor care structurează în maniere specifice conţinu-
turile învăţământului şi care sprijină procesul curricular în calitate de instrumente
de organizare a situaţiilor de învăţare şi de inducere/generare a experienţelor de învăţare.
Împărţim produsele curriculare în: produsele curriculare principale, având caracter oficial:
planurile-cadru de învăţământ, programa şcolară, manualul şcolar şi produse curriculare auxiliare:
auxiliare curriculare, ghiduri metodice pentru cadrele didactice, materialele didactice de suport/aju-
tătoare etc. şi produse curriculare specifice activităţii de proiectare didactică (Bocoş, M., 2008).
Aceste produse se regăsesc sub forma planificării calendaristice anuale (planificarea unităţilor
tematice), a proiectării tematice şi a proiectelor de lecţie.
II.1.1. Planul cadru de învăţământ
Planurile-cadru de învăţământ sunt documente curriculare cu rol reglator, care

precizează disciplinele/domeniile de studiu grupate pe arii curriculare şi numărul
de ore alocat acestora, pe ani de studiu (Chiş, V., coord, 2005).
Planul cadru pentru învăţământul primar, cuprinde disciplinele obligatorii şi numărul de ore
alocat fiecărei discipline pe săptămână, pentru elevii din clasele pregătitoare, clasa I, a II-a, a III-a
şi a IV-a.
16
Conform Programei şcolare pentru învăţământul primar, aprobate prin Ordinul nr. 3371/2013,
Anexa Nr.1, planul cadru de învăţământ pentru învăţământul primar corespunzător acestui stadiu
este următorul:
PLANUL-CADRU de învăţământ pentru învăţământul primar
CLASA
ARII DISCIPLINE
P I II III IV
Limba şi literatura română1 5 7 6 5 5
Limbă şi comunicare
Limbă modernă 1 1 1 2 2
Matematică şi ştiinţe ale naturii Matematică2 3 3 4 4 4
Ştiinţe ale naturii 1 1 1 1 1
Istorie - - - - 1
Geografie - - - - 1
Om şi societate
Educaţie civică - - - 1 1
Religie 1 1 1 1 1
Educaţie fizică 2 2 2 2 2
Educaţie fizică, sport şi sănătate Joc şi mişcare - - - 1 1
Muzică şi mişcare 2 2 2 1 1
Arte
Arte vizuale şi abilităţi practice 2 2 2 2 1
Tehnologii
Consiliere şi orientare Dezvoltare personală 2 1 1 - -
Număr total de ore trunchi comun 19 20 20 20 21
Curriculum la decizia şcolii (discipline opţionale) 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1
Număr minim de ore pe săptămână 19 20 20 20 21
Număr maxim de ore pe săptămână 20 21 21 21 22
1
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba română.
2
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, se studiază integrat disciplina Matematică şi explorarea mediului.
La nivelul învăţământului obligatoriu, planul-cadru cuprinde o zonă comună pentru toţi elevii –
Trunchiul comun, reprezentată de numărul minim de ore prevăzut în planul cadru pentru fiecare
disciplină. În orele de trunchi comun se parcurge programa şcolară, cu excepţia elementelor notate
cu asterisc (*).
17
Pentru acoperirea numărului minim sau, după caz, a numărului maxim de ore pe săptămână
prevăzut prin planul-cadru, în oferta şcolii sunt incluse, în funcţie de situaţie, ore reprezentând
Curriculum la decizia şcolii, care pot fi distribuite printr-un Opţional.
Schemele orare ale claselor pot cuprinde cel puţin o oră de Opţional, stabilită în urma
procesului de consultare a elevilor şi părinţilor.
Organizarea programului şcolar

Structura anului şcolar este reglementată prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a uni-
tăţilor de învăţământ preuniversitar şi face referire la perioadele de desfăşurare a cursurilor, a va-
canţelor şi a sesiunilor de examene naţionale, care se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei
naţionale.
Cursurile pentru elevii din clasa pregătitoare şi din clasele I şi a II-a încep la ora 8,00 şi se vor
încheia în intervalul 12,00. Ora de curs este de 45 de minute, cu o pauză de 15 minute după fiecare
oră şi o pauză de 20 de minute după cea de-a doua oră de curs. La clasa pregătitoare şi la clasa I,
activităţile de predare-învăţare-evaluare acoperă 30–35 de minute, restul de timp fiind destinat
activităţilor liber-alese, recreative (www.edu.ro – ROFUIP, 2016).
Orarul şcolar/schema orară este un instrument prin care se alocă timpul de formare şi prin
care, activitatea şcolară este pusă la dispoziția elevilor şi a cadrelor didactice pentru desfăşurarea
activităţilor de predare, învăţare şi evaluare repartizate pe lecţii/activităţi (Cerghit, 1999, p.68).
În elaborarea orarului/ schemei orare, se recomandă respectarea cerinţelor privind asigurarea
ritmicităţii predării, învăţării, evaluării şi a autoevaluării în funcţie de curba de efort zilnic şi
săptămânal, curba lui Gauss.
Exemplu: Orar/Schemă orară pentru clasa pregătitoare
Ziua/ora LUNI MARȚI MIERCURI JOI VINERI
Dezvoltare Comunicare în Comunicare în Matematică şi Dezvoltare

8-9
personală limba română limba română explorarea mediului personală
Comunicare în Matematică şi Matematică şi Comunicare în Comunicare
9-10 limba română explorarea explorarea limba română în limba
mediului mediului română
Matematică şi Arte vizuale şi Limba engleză Arte vizuale şi Muzică şi
10-11 explorarea abilităţi practice abilităţi practice mişcare
mediului
Muzică şi Educaţie fizică Religie Educaţie fizică
11-12
mişcare
*
Orarul/Schema orară prezentat/prezentată este elaborat cu respectarea prevederilor Planului cadru: Număr minim
de ore pe săptămână: 19, Număr maxim de ore pe săptămână: 20.
18
II.1.2. Programele şcolare pentru învăţământul primar din România
Programele şcolare sunt documente curriculare oficiale care redau sintetic conţinuturile în-
văţământului, pe discipline şi pe ani şcolari, respectiv descriu oferta educaţională a unei anumite
discipline, pentru fiecare an de studiu, pentru un parcurs şcolar determinat. Programele şcolare se
află într-o strânsă relaţie cu planurile-cadru de învăţământ, relaţie care se constituie în premisa
esenţială a realizării unei proiectări didactice eficiente (Bocoş, M.,2008).
Programele şcolare pentru învăţământul primar au în vedere abordarea integrată a conţi-
nuturilor, cu scopul asigurării continuităţii cunoaşterii în interiorul aceluiaşi nivel de învăţământ. În
acest sens, elevii sunt antrenaţi în activităţi care fac parte din mai multe arii curriculare, fiind po-
sibilă astfel descoperirea şi înţelegerea lumii în care trăiesc, dar şi a propriei persoane, în relaţie cu
lumea înconjurătoare. De asemenea, noile programe şcolare permit abordarea diferenţiată şi indi-
vidualizată a conţinuturilor pentru elevii de aceeaşi vârstă, asigurând progresul fiecăruia în ritmul
propriu.
În structura programei şcolare, regăsim următoarele componente:
– Notă de prezentare
– Competenţe generale
– Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
– Conţinuturi
– Sugestii metodologice
1. Nota de prezentare evidenţiază conţinuturile asupra cărora se îndreaptă cunoaşterea,

elemente ale disciplinei care permit formarea unei imagini de ansamblu asupra programei.
2. Competenţele generale vizate la nivelul unei disciplinei de învăţământ jalonează achiziţiile
de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru un ciclu de şcolarizare (M. Bocoş şi
colab., 2016, p. 222,).
3. Competenţele specifice şi exemple de activităţi de învăţare sunt derivate din competen-
ţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an
şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de acti-
vităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii
didactice adecvate unor contexte de învăţare variate. O competenţă specifică poate con-
tribui, fireşte, cu ponderi diferite, la atingerea mai multor competenţe generale. Mijloacele,
instrumentele de vehiculare cognitivă selectate, prelucrate şi valorificate în vederea atin-
gerii competenţelor specifice şi, implicit, a competenţelor generale, sunt reprezentate de
unităţile de conţinut prezentate în programe, respectiv de unităţile de conţinut selectate,
prelucrate, adaptate şi valorificate de profesor (M. Bocoş şi colab., 2016, p. 222).
4. Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru do-
bândirea competenţelor de bază. Obiect al procesului de învăţare, ansamblu al conţinutu-
19
rilor instructiv-educative vehiculate în situaţiile de învăţare, vehicule/ mijloace prin care se
urmăreşte formarea competenţelor specifice şi, implicit, a competenţelor generale (M. Bocoş
şi colab., 2016, p.259).
5. Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi
elemente de evaluare continuă.
Programa şcolară actuală propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modi-
fice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui
demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în
contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul
general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este
necesară o abordare specifică educaţiei timpurii bazată, în esenţă, pe stimularea învăţării prin joc,
care să ofere în acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul
de achiziţii variate ale elevilor.
Curriculumul disciplinei are în vedere modelul comunicativ-funcţional, axându-se pe comuni-
care ca domeniu complex ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi scris precum şi
cele de exprimare orală şi scrisă. Actuala programă şcolară situează în centrul preocupării sale învă-
ţarea activă, centrată pe elev. Învăţarea nu este un proces pasiv, care li se întâmplă elevilor, ci o
experienţă personală, la care ei trebuie să participe.
Evaluarea este operaţia care vizează determinarea de o manieră sistematică şi obiectivă a im-
pactului, eficacităţii, eficienţei şi pertinenţei activităţilor în relaţie cu obiectivele lor, pe de o parte
în vederea ameliorării activităţilor în curs şi, pe de altă parte, în vederea planificării, programării şi
luării deciziilor viitoare” (Glossaire de termes relatifs à l'évaluation et termes connexes, 1987, pag. 3)
Deoarece activităţile de învăţare trebuie să aibă în vedere formarea competenţelor cu toate
componentele lor (cognitive, aptitudinale, atitudinale), este necesar ca evaluarea să vizeze, de
asemenea, aceleaşi aspecte, accentuându-şi astfel caracterul formativ.
Valorificarea rezultatelor evaluării trebuie să se concretizeze nu numai în calificative, ci şi în
analiza greşelilor realizate de elevi şi a cauzelor acestora. De asemenea, este necesar ca demersul de
evaluare să se finalizeze cu momente de reflecţie asupra rezultatelor obţinute şi să producă acti-
vităţi remediale, dacă este cazul. Procesul de evaluare este recomandat să reflecte, în acest sens,
predarea şi învăţarea activă, bazată pe descoperire, prin activităţi practice şi prin diverse expe-
rienţe de învăţare (http://oldsite.edu.ro/index.php/articles/4857).
În ceea ce priveşte metodele alternative de evaluare, considerăm că este important a se
utiliza proiectul, portofoliul şi investigaţia în vederea realizării unei evaluări formatoare, cu grad
ridicat de identificare a nivelului de dezvoltare a competenţelor elevilor.
În vederea exemplificării programei şcolare, prezentăm un decupaj din Programa şcolară pentru
disciplina COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ, pentru clasa pregătitoare şi clasa I.
20
21
II.1.3. Manualele şcolare
Manualele şcolare reprezintă instrumente didactice cu rol de ghid, de orientare a activităţii

didactice şi instrumente de lucru operaţionale pentru elevi. Manualele organizează conţinuturile
obiectului de studiu şi operaţionalizează în mod sistematic temele recomandate de programa şco-
lară, la fiecare obiect de studiu şi pentru fiecare clasă, organizându-le şi sistematizându-le pe capitole,
subcapitole, unităţi de învăţare, teme şi lecţii.
Manualele şcolare nu sunt obligatorii, de aceea cadrul didactic poate să aleagă utilizarea unui
manual dintr-o gamă largă de variante aprobate/avizate de Ministerul Educaţiei naţionale. De ase-
menea, rămâne la latitudinea profesorului măsura şi modul în care sunt abordate conţinuturile
propuse prin manualul şcolar.
II.2. Produse curriculare auxiliare
Produsele curriculare auxiliare sunt utilizate de cadrele didactice şi elevi, în desfăşurarea acti-
vităţilor instructiv-educative, în completarea manualului şcolar, cu scopul de a creşte eficienţa im-
plementării adecvate şi eficiente a curriculumului. Există auxiliare curriculare pentru profesori,
auxiliare didactice pentru elevi şi auxiliare didactice pentru profesori şi elevi. (Exemple de auxiliare
didactice: caiete (de aplicaţii) pentru elevi, caiete de activitate independentă, caietul profesorului,
ghiduri, culegeri de probleme, îndrumătoare pentru aplicaţii practice, soft-uri educaţionale (M. Bocoş
şi colab., 2016, p.).
II.3. Produse curriculare specifice

activităţii de proiectare didactică
Activităţile de planificare şi proiectare a conţinuturilor la nivel şcolar fac referire la: planifi-
carea calendaristică, proiectarea unităţilor tematice şi proiectele de lecţie.
II.3.1. Planificarea calendaristică anuală
Sintagma „proiectare didactică” acoperă un demers pedagogic complex, care pre-

supune anticiparea mentală a operaţiilor de planificare, de organizare şi de desfă-
şurare a instruirii în condiţiile cunoaşterii şi stăpânirii variabilelor implicate în buna
22
desfăşurare a activităţii. Ea reprezintă un demers personalizat, care presupune elaborarea de in-
strumente didactice adaptate de către cadrul didactic la specificul activităţii şi la caracteristicile clasei
de elevi, precum şi de concepere flexibilă şi creativă a activităţilor didactice. Practic, proiectarea
didactică la nivel micro presupune gândirea şi prefigurarea procesului didactic, a strategiilor de
instruire (predare, învăţare, evaluare) şi autoinstruire (autoînvăţare, autoevaluare), a modului orien-
tativ (şi nu strict riguros) în care se va desfăşura activitatea instructiv-educativă. Proiectarea didactică
înseamnă relaţionare şi interrelaţionare între competenţele specifice, strategiile didactice şi de evaluare
şi conţinuturi curriculare, presupunând elaborarea unor instrumente de lucru utile cadrului didactic
şi elevului în desfăşurarea activităţii instructiv-educative.
Planificarea calendaristică anuală se întocmeşte pe baza Programei pentru învăţământul
primar, aceasta fiind o modalitate de structurare a activităţilor instructiv educative.
Planificarea conţinuturilor se va face echilibrat respectând nivelul de dezvoltare psihopeda-
gogic al copiilor, în raport cu temele anuale de studiu.
Prezentăm spre exemplificare o parte a planificării calendaristice la nivelul clasei a II-a, pe
durata a trei săptămâni.
Unităţi Comp.
Disciplina Conţinuturi Perioada Observaţii
tematice Specifice
Comunicarea orală (ascultare,
vorbire, interacţiune)
 Formularea unei păreri;
 Dialog despre vacanţa de vară;
 Reguli de vorbire eficientă;
 Povestirea unor întâmplări
trăite.
Citit/Înţelegerea mesajului
 Citirea conştientă a unui text;
1.3
 Înţelegerea unui mesaj scris.
2.1
Scriere/Redactare
1. AM 2.4
 Copiere. Transcriere. Dictare; Săpt./Dat
ÎNVĂȚAT 3.1
CLR  Semnele de punctuaţie(. ? -); ele
ÎN 3.3
 Scrierea corectă a cuvintelor; 1-3
CLASA I 3.4
 Scrisoarea;
4.1
 Scrierea imaginativă a unui
4.2
text de 3-5 enunţuri, pornind de la
experienţe trăite.
Elemente de construcţie a
comunicării
 Cuvinte cu sens asemănător;
 Cuvinte cu sens opus;
 Cuvinte care au aceeaşi formă
şi înţeles diferit.
Texte suport:
23
Din nou la şcoală
Amintiri din vacanţa de vară
Plecarea cocorilor
Frunza
II.3.2. Proiectarea unităţilor tematice
Proiectarea unităţilor tematice are ca punct de plecare planificarea anuală şi rezultă din con-
fruntarea timpului necesar clasei de elevi pentru a parcurge anumite conţinuturi şi pentru a forma
competenţele fixate de către programa şcolară şi respectiv planificarea anuală. Cadrul didactic are
libertatea de a-şi alege în funcţie de caracteristicile clasei de elevi, nivelul de vârstă, particularită-
ţile psihofizice şi individuale ale copiilor, momentul din an, particularităţile vremii, disponibilitatea
copiilor, conţinuturile, ordonarea şi ierarhizarea acestora; eşalonarea conţinutului pe parcursul se-
mestrului; prefigurarea strategiilor didactice corespunzătoare fiecărei arii de conţinut; corelarea
necesarului de mijloace de învăţământ cu resursele materiale existente în clasă; identificarea mij-
loacelor de învăţământ necesare şi stabilirea strategiilor de evaluare pentru fiecare temă.
24
EXEMPLU: PROIECTARE TEMATICĂ PENTRU CLASA PREGĂTITOARE
Tema: „SĂ NE CUNOAŞTEM!”
Auxiliare: Didactica Publishing House ( CLR, MEM, DP)
Perioada: 3 săptămâni
Săptămâna I
Activităţi
Competenţe integrate şi Resurse
Ziua Detalii de conţinut Metode Evaluare
specifice forme de materiale
organizare
Activităţi integrate
DP 2.2 Întâlnirea de Ascultarea unui - mascota - învăţarea prin - chestionare
dimineaţă – mesaj clasei descoperire orală;
CLR 1.2 Noutăţi, Evaluare iniţială a - conversaţia
3.2 impresii. cunoştinţelor din - fişă de euristică
Aşteptări grădiniţă, cu rol lucru - munca
Iată cât de predictiv - imagini independentă
multe ştim! Participarea la cu aspecte
(activ. dialog din grădi-
frontală, Exprimarea unor niţă
individuală) trăiri personale în
raport cu grupurile
Cine sunt eu? din care face parte.
DP 2.2, 1.3 De la Descoperă mediul - obiectele din - observarea
grădiniţă la înconjurător sala de clasă sistematică a
ME M 2.2 şcoală! Identificarea fişe de lucru elevilor
3.3 obiectelor din clasă, culori, carioci - expunerea
poziţionarea lor lucrărilor
Orientare în timp şi
spaţiu
Joc de atenţie:
Găseşte intrusul!
DP 1.3, 3.3 Grădiniţa mea Discuţii despre - caiete, - conversaţia - observarea
CLR 2.3, 2.4 dragă! grădiniţă şi despre creioane euristică sistematică a
AVAP 1.1, (activitate activităţile specifice colorate - demonstraţia elevilor;
2.1 frontală, Redarea prin desen a - explicaţia - evaluare orală
individuală) unor activităţi - munca şi scrisă.
practice independentă
LUNI, ... SEPTEMBRIE
MM 1.1, 1.3 Ne amintim, Interpretarea a două - caiete, - conversaţia - observarea

prima zi de strofe din imnul fişe de - explicaţia sistematică a
şcoală! clasei PRIETENI– lucru - exerciţiul elevilor
AVAP 2.2, (activitate audiere şi - calcu-
2.3 frontală, interpretare. lator/
individuală) Realizarea de aplica- DVD
ţii ce au la bază ini- player
ţiative spontane
25
II.3.3.Proiectarea lecţiei/activităţii didactice
La baza desfăşurării activităţilor zilnice, stă proiectarea lecţiei/activității didactice. În învăţă-

mântul primar, cadrul didactic îşi proiectează conţinuturile pe discipline, la nivel integrat. Astfel că
pentru o zi se realizează un număr de proiecte egal cu numărul de ore de curs din orarul zilnic.
Fiecare proiect de lecţie/activitate didactică vizează o disciplină principală, integrată cu conţinuturi
din altă disciplină de studiu.
Proiectarea lecţiilor/ activităţilor didactice, respectiv stabilirea design-ului educaţional repre-
zintă un demers care se raportează la următoarele aspecte:
1. Stabilirea formei de organizare a activităţii instructiv-educative şi încadrarea acesteia în
unitatea tematică – este o acţiune ce presupune analizarea locului şi rolului lecţiei în cadrul uni-
tăţii tematice, precum şi stabilirea obiectivului fundamental al lecţiei respective. Acesta evidenţiază
sensul în care va fi valorificat conţinutul: transmitere, dobândire, descoperire, recapitulare, sistemati-
zare, aplicare, verificare, evaluare etc. şi constituie elementul determinant în stabilirea categoriei
sau a tipului de lecţie.
2. Stabilirea obiectivelor operaţionale, care direcţionează întreaga activitate de pregătire şi
realizare a demersurilor didactice, se realizează în funcţie de conţinut şi de finalitatea pe termen
mai lung a instruirii.
3. Selectarea şi prelucrarea conţinutului ştiinţific – presupune ca, în conformitate cu obiectivele
operaţionale stabilite, să se aleagă unităţile de conţinut care să se structureze logic, să se esenţia-
lizeze şi să se particularizeze, ţinându-se cont de următoarele elemente:
– nivelul general de pregătire al elevilor;
– rezultatele şi experienţa cognitivă anterioară a elevilor;
– sistemul de cunoştinţe, abilităţi intelectuale şi practice, capacităţi şi competenţe de care
dispun elevii;
– experienţa practică a elevilor;
– interesul şi motivaţia lor pentru studiul disciplinei.
4. Elaborarea strategiei de instruire şi autoinstruire – se realizează în conformitate cu obiecti-
vele operaţionale prestabilite şi presupune stabilirea următoarelor elemente: tipul de experienţă de
învăţare în care vor fi angajaţi elevii (activă; interactivă; creatoare; euristică; problematizantă; experi-
mentală); sistemul metodologic, respectiv sistemul metodelor şi al procedeelor didactice utilizate;
sistemul mijloacelor de învăţământ şi forma/ formele de organizare a activităţii elevilor.
5. Stabilirea structurii procesuale a lecţiei/ activităţii didactice, structură care nu trebuie
considerată rigidă, inflexibilă; dimpotrivă, accentuăm faptul că numărul etapelor unei lecţii/ activităţi
didactice poate fi variabil (nu există etape absolut obligatorii, iar succesiunea lor se poate modi-
fica, de la caz la caz).
Structura procesuală a unei lecţii poate să includă următoarele etape metodice:
a) captarea atenţiei sau trezirea interesului elevilor pentru studiul temei şi sensibilizarea lor
pentru activitatea didactică;
26
b) comunicarea obiectivelor operaţionale urmărite de cadrul didactic în lecţia respectivă, într-o
manieră accesibilă elevilor şi care să contribuie la stimularea şi implicarea lor intelectuală,
fizică şi afectiv-volitivă în activitate;
c) prezentarea materialului faptic într-un mod cât mai atractiv pentru elevi şi comunicarea
sarcinilor de învăţare corespunzătoare;
d) dirijarea învăţării de către cadrul didactic, respectiv acordarea de puncte de sprijin, ofe-
rirea de sugestii, completări, comentarii etc.;
e) generalizarea, formarea noţiunilor/ operaţiilor, adică obţinerea performanţelor anticipate
prin obiective;
f) fixarea şi stabilizarea performanţei (etapă care presupune purtarea de discuţii elevi-elevi
şi elevi-profesor, în scopul însuşirii corecte şi clarificării noilor noţiuni şi operaţii);
g) aplicarea în practică – prin efectuare de exerciţii şi probleme, de analize şi evaluări şi prin
identificarea posibilităţilor aplicative – teoretice sau practice, ale noilor achiziţii;
h) asigurarea feed-back-ului, respectiv utilizarea unor modalităţi de cunoaştere a efectelor
acţiunii didactice, atât din perspectiva profesorului, cât şi din cea a elevilor.
6. Stabilirea strategiei de evaluare – se referă la identificarea modalităţilor, tehnicilor şi in-
strumentelor/ probelor de evaluare a cunoştinţelor şi abilităţilor intelectuale şi practice ale elevilor,
precum şi la repartizarea lor în timp, în diferitele momente ale activităţii instructiv-educative.
7. Stabilirea strategiei de autoevaluare a elevilor – reprezintă un act care ţine cont de speci-
ficul conţinutului ştiinţific vehiculat în activitatea didactică, de obiectivul fundamental, de obiectivele
operaţionale şi de timpul disponibil. Pot fi utilizate următoarele modalităţi de autocontrol şi auto-
evaluare a prestaţiei elevilor: autocorectarea probelor scrise, corectarea probelor scrise ale colegilor,
notarea răspunsurilor colegilor, notarea în colaborare cu alţi colegi, notarea reciprocă a unui grup
de colegi, în toate situaţiile deosebit de importantă fiind argumentarea notelor acordate.
PROIECTUL DE LECŢIE/ ACTIVITATE DIDACTICĂ
Proiectul de lecţie sau proiectul de activitate didactică este un instrument de lucru şi un ghid
pentru cadrul didactic, el oferind o perspectivă de ansamblu, globală şi complexă asupra lecţiei;
este un fel de scenariu al activităţii ce urmează a fi desfăşurată. În viziune curriculară, proiectul de
lecţie are caracter orientativ, având o structură flexibilă asupra căreia îşi pune, în bună măsură,
amprenta, cadrul didactic. Este de preferat chiar ca el să prevadă unele alternative de acţiune şi să
solicite capacitatea profesorului de a reconsidera demersul anticipat atunci când situaţii neprevă-
zute fac necesară schimbarea, deci un comportament didactic creator.
În practica educaţională, nu se lucrează cu o structură unică a proiectelor de activitate didactică.
Dimpotrivă, în funcţie de obiectivul fundamental, de natura conţinutului ştiinţific, de tipul strate-
giilor didactice pe care le înglobează, de nivelul de pregătire al elevilor, precum şi de alţi factori, se
concep proiecte de activităţi didactice cu diferite structuri ale componentei descriptive, compo-
27
nentă care cuprinde scenariul didactic sau desfăşurarea propriu-zisă a lecţiei. De regulă, componenta
introductivă a proiectului conţine informaţii din care se deduc coordonatele lecţiei: obiectul de
învăţământ, subiectul lecţiei/ tema, data, ora, clasa, nivelul clasei, obiectivul fundamental, categoria
de lecţie, varianta de lecţie şi strategia didactică.
Facem precizarea că în cadrul acestei componente, opţional, pot fi consemnate finalităţile
educaţionale din programa şcolară, cărora li se subordonează obiectivele operaţionale urmărite în
cadrul lecţiei/ activităţii didactice (sau se pot consemna doar numerele/ simbolurile acestor fina-
lităţi). De asemenea, rămâne la latitudinea cadrului didactic să decidă dacă este necesar să ofere
alte informaţii referitoare la organizarea lecţiei, cum ar fi durata lecţiei (dacă este mai mare de 50
de minute) sau locul de desfăşurare a lecţiei.
Obiectivele operaţionale vizează comportamentele elevilor, având la bază activităţile de învăţare
propuse de cadrul didactic. În cadrul unei lecţii, cadrul didactic trebuie să formuleze un număr
maxim de 5 obiective operaţionale, evitând situaţia ca acestea să fie confundate cu sarcinile de
lucru date elevilor. Acestea respectă cerinţele generale ale operaţionalizării (vezi caiet de practică
pedagogică pentru învăţământul preşcolar/semestrul I).
O altă componentă a proiectării face referire la strategiile didactice, în a căror componenţă se
regăsesc metodele, tehnicile şi procedeele de învăţământ, mijloacele de învăţământ şi formele de
organizare a colectivului de elevi.
Metodele didactice reprezintă „o cale eficientă de organizare şi conducere a învăţării, un mod
comun de a proceda care reuneşte într-un tot familiar, eforturile profesorului şi ale elevilor săi“
(I. Cerghit, 2001, p.63).
Pot fi considerate drept „calea de urmat în activitatea comună a educatorului şi educaţilor,
pentru îndeplinirea scopurilor învăţământului, adică pentru informarea şi formarea educaţilor“ (C.
Moise, 1998, p.143).
EXEMPLIFICĂRI METODE DIDACTICE INTERACTIVE:

Preluare din Programul de formare. Metode interactive de predare, învăţare, evaluare, Pag. 38
METODA PREDĂRII/ÎNVĂŢĂRII RECIPROCE
Este o strategie instrucţională de învăţare a tehnicilor de studiere a unui text. După ce sunt
familiarizaţi cu metoda elevii interpretează rolul profesorului, instruindu-şi colegii. Are loc o dez-
voltare a dialogului elev – elev.
Se poate desfăşura pe grupe sau cu toată clasa.
Metoda învăţării reciproce este centrată pe patru strategii de învăţare folosite de oricine care
face un studiu de text pe teme sociale, ştiinţifice sau un text narativ (poveşti, nuvele, legende).
Aceste strategii sunt:
– rezumarea
– punerea de întrebări
– clarificarea datelor
28
Prezicerea (prognosticarea)
Rezumarea înseamnă expunerea a ceea ce este mai important din ceea ce s-a citit; se face un
rezumat.
Punerea de întrebări se referă la listarea unei serii de întrebări despre informaţiile citite; cel
ce pune întrebările trebuie să cunoască bineînţeles şi răspunsul.
Clarificarea presupune discutarea termenilor necunoscuţi, mai greu de înţeles, apelul la diverse
surse lămuritoare, soluţionarea neînţelegerilor.
Prezicerea se referă la exprimarea a ceea ce cred elevii că se va întâmpla în continuare, ba-
zându-se pe ceea ce au citit.
Etapele metodei:
1. Explicarea scopului şi descrierea metodei şi a celor patru strategii;
2. Împărţirea rolurilor elevilor:
3. Organizarea pe grupe.
4. Lucrul pe text.
5. Realizarea învăţării reciproce.
6. Aprecieri, completări, comentarii.
METODA PIRAMIDEI
Metoda „piramidei” sau metoda „bulgărelui de zăpadă” are la bază împletirea activităţii individuale
cu cea desfăşurată în mod cooperativ, în cadrul grupurilor. Ea constă în încorporarea activităţii fie-
cărui membru al colectivului într-un demers colectiv mai amplu, menit să ducă la soluţionarea unei
sarcini sau a unei probleme date.
Fazele de desfăşurare a metodei piramidei:
1. Faza introductivă: profesorul expune datele problemei în cauză;
2. Faza lucrului individual: elevii lucrează pe cont propriu la soluţionarea problemei timp de
cinci minute. În această etapă se notează întrebările legate de subiectul tratat.
3. Faza lucrului în perechi: elevii formează grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele
individuale la care a ajuns fiecare. Se solicită răspunsuri la întrebările individuale din partea cole-
gilor şi, în acelaşi timp, se notează dacă apar altele noi.
4. Faza reuniunii în grupuri mai mari. De obicei se alcătuiesc două mari grupe, aproximativ
egale ca număr de participanţi, compuse din grupele mai mici existente anterior şi se discută despre
soluţiile la care s-a ajuns. Totodată se răspunde la întrebările rămase nesoluţionate.
Faza raportării soluţiilor în colectiv. Întreaga clasă, reunită, analizează şi concluzionează asupra
ideilor emise. Acestea pot fi trecute pe tablă pentru a putea fi vizualizate de către toţi participanţii
şi pentru a fi comparate. Se lămuresc şi răspunsurile la întrebările nerezolvate până în această fază,
cu ajutorul conducătorului (profesorul);
29
Faza decizională. Se alege soluţia finală şi se stabilesc concluziile asupra demersurilor realizate
şi asupra participării elevilor/studenţilor la activitate.
EXPLOZIA STELARĂ
Explozia stelară (eng. „star” = stea; eng. „burst” = a exploda), este o metodă nouă de dezvoltare
a creativităţii, similară brainstormingului.
Începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară, cu întrebări, la fel ca o explozie stelară.
Cum se procedează:
Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hârtie şi se înşiră cât mai multe întrebări care au
legătură cu ea. Un bun punct de plecare îl constituie cele de tipul: Ce?, Cine?, Unde?, De ce?, Când?.
Lista de întrebări iniţiale poate genera altele neaşteptate care, posibil, solicită o şi mai mare
concentrare pentru a răspunde la ele.
Scopul metodei este de a obţine cât mai multe întrebări şi astfel cât mai multe conexiuni între
concepte. Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup.
Organizată în grup, explozia stelară facilitează participarea întregului colectiv, stimulează crearea
de întrebări la întrebări, aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei.
ETAPELE metodei:
1. Propunerea unei probleme;
2. Organizarea colectivul în grupuri preferenţiale;
3. Munca în echipă pentru a elabora o listă cu cât mai multe întrebări şi cât mai diverse.
4. Comunicarea rezultatelor muncii de grup.
5. Evidenţierea celor mai interesante întrebări şi aprecierea muncii în cooperare.
Facultativ, se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre întrebări.
Metoda exploziei stelare este uşor de aplicat oricărei vârste şi unei palete largi de domenii.
Nu este costisitoare şi nici nu necesită explicaţii amănunţite. Participanţii se prind repede în joc,
acesta fiind pe de o parte o modalitate de relaxare şi, pe de altă parte, o sursă de noi descoperiri.
Mijloacele de învăţământ specifice învăţământului primar, prcum şi cel mai des utilizate sunt:
manualele şcolare, caietele de lucru ale elevilor, auxiliare specifice diciplinelor de învăţământ, fişe
de lucru şi alte materiale confecţionate de către cadrul didactic sau achiziţioante de către acesta.
Formele de organizare a colectivului pot fi diversificate, dar de cele mai multe ori, se apelează
la organizarea mixtă a acestuia, datorit faptului că pe parcursul unei lecţii, tpurile de activităţi sunt
diferite.
30
CAPITOLUL III.
PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ
III.1. Instrumente de observare

a mediului educaţional specific şcolii
Instrumentele portofoliului de practică pedagogică s-au constituit ca urmare a tipurilor

de activităţi de practică pedagogică în care studenții trebuie să fie implicați:
a. Cunoaşterea generală a şcolii
Activităţi
 Prezentarea şcolii:
 Structura şi organigrama unităţii şcolare şi a relaţiilor cu alte instituţii
 Personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic
 Servicii funcţionale ş.a.
 Identificarea şi descrierea resurselor materiale necesare desfăşurării activităţilor didactice;
 Studierea legislaţiei şcolare şi a documentelor curriculare utilizate în unitatea de învăţământ;
 Identificarea şi descrierea modului specific de planificare şi desfăşurare a activităţilor pe
durata unei zile, a unei săptămâni, respectiv a unui semestru semestru;
 Descrierea sistemului de activităţi metodice din unitatea de învăţământ;
 Cunoaşterea modului de organizare şi funcţionare a cabinetului CDI, a bibliotecii şi a
secretariatului;
 Elaborarea unor pliante de informare şi de prezentare atractivă a unităţii de învăţământ.
b. Observarea şi implicarea în realizarea unor activităţi şcolare şi extraşcolare

Activităţi
 Analiza documentelor curriculare şi identificarea resurselor utilizate la clasa unde se efectuează
practica pedagogică;
 Studierea structurii documentelor întocmite de către cadrul didactic (planificări, evidenţe,
fişe de caracterizare, proiecte de activitate didactică etc.) precum şi a modului de organizare
a acestora;
 Asistenţa la activităţile didactice desfăşurate de către cadrul didactic şi consemnarea acestora
în caietul de practică pedagogică;
31
 Participarea la analiza lecţiilor şi a altor activităţi asistate;
 Observarea comportamentului elevilor în timpul lecţiilor şi al pauzelor;
 Implicarea în desfăşurarea unor activităţi şcolare şi extraşcolare desfăşurate de mentor;
 Analiza structurii fişelor de caracterizare psihopedagogică a elevilor, utilizate în instituţia
respectivă;
 Studierea unor programe de activităţi extracurriculare şi participarea la desfăşurarea acestora.
c. Proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor didactice

Activităţi
 Elaborarea unor proiecte secvenţiale sau integrale de optimizare a activităţilor didactice
asistate;
 Desfăşurarea unor secvenţe de activitate didactică asistate de învăţătoare: verificarea
temelor pentru acasă, supravegherea jocurilor copiilor etc.
Distribuţia numărului de ore de practică pedagogică pe componentele analitice

Total ore de practică pedagogică observativă 42
Componenta I (pondere 40 % în PPO) 16
Componenta II (pondere 50 % în PPO) 21
Componenta III (pondere 10 % în PPO) 5
III.1.1. Fişă de observaţie a unităţii de învăţământ
a. Date de identificare
Denumirea unităţii de învăţământ:
___________________________________________________________________________
Localitatea, judeţul:
___________________________________________________________________________
Adresa:
___________________________________________________________________________
Numărul de telefon:
___________________________________________________________________________
b. Informaţii privind spaţiile şcolare, auxiliare şi administrative

Săli de grupă: ____
Laboratoare: _____
32
Săli de sport: _____
Spaţii de joacă: _____
Sală de servire a mesei: ____
Grupuri sanitare: ____
Bucătărie: _____
Spaţii de depozitare a materialelor didactice: ____
Secretariat: _____
Contabilitate: ____
Casierie: ____
Spaţiu destinat personalului de conducere: _____
Alte spaţii: __________________________________________________________________
c. Informaţii privind resursele umane:

Numele şi prenumele directorului unităţii:_________________________________________
Numele şi prenumele mentorului/mentorilor de practică pedagogică:____________________
Numărul personalului didactic:__________________________________________________
Numărul personalului didactic auxiliar:____________________________________________
Numărul personalului nedidactic: ________________________________________________
Observaţii:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
III.1.2. Fişă de observaţie a mediului educaţional din sala de clasă
Subliniaţi varianta corectă de răspuns, în funcţie de ceea ce observaţi în sala de clasă la care
vă desfăşuraţi practica pedagogică.
1. În sala de clasă este prezent calendarul. Acesta este achiziţionat/confecţionat de învăţă-
toare. Da/Nu
2. Produsele activităţii elevilor sunt expuse în sala de clasă. Da/Nu
3. Există un spaţiu special destinat Întâlnirii de dimineaţă. Da/Nu
4. Există o mascotă a clasei. Da/Nu
5. Există o bibliotecă a clasei. Da/Nu
6. Este un spaţiu alocat Ludotecii. Da/Nu
7. Sala de clasă este supraîncărcată cu materiale. Da/Nu
8. Sala de clasă reprezintă un mediu stimulat şi plăcut. Da/Nu
33
9. Spaţiul sălii este suficient de mare pentru numărul de elevi. Da/Nu
10. Nu există stimuli senzoriali care să le distragă atenţia elevilor. Da/Nu
11. Sala de clasă este menţinută curată şi aranjată până la finalul zilei. Da/Nu
12. Există spaţii special destinate depozitării materialelor necesare unor discipline. Da/Nu
13. Vizualizarea directă este asigurată de modul de dispunere a băncilor şi scaunelor, astfel că
este favorizată activizarea elevilor. Da/Nu
14. Modul de dispunere a mobilierului este sub formă de a) clasă b) careu c) semicerc d) cerc
e) altul: ........................................
15. Alte aspecte observate: .........................................................................................................
III.1.3. Plan de şcolarizare
An şcolar:..........................................................
NIVEL GRUPE / CLASE NR. EFECTIVE
Gr. Mică
Gr. Mijlocie
Preşcolar
Gr. Mare
Gr. Combinată
Cls. Pregătitoare
Cls. I
Primar Cls. a II-a
Cls. a III-a
Cls. a IV-a
Cls. a V-a
Cls. a VI-a
Gimnaziu
Cls. a VII-a
Cls. a VIII-a
Data completării: Semnătura directorului unităţii:
Semnătura mentorului/mentorilor:
Sarcina: Elaboraţi organigrama structurală a unităţii şcolare (model în anexă)
III.1.4. Fişă de observaţie a mediului educaţional din sala de clasă
Apreciaţi pe o scară de la 1 la 5 (1 pentru cel mai puţin şi 5 pentru cel mai mult) nivelul în
care elemente ale mediului educaţional le regăsiţi în sala de clasă
NR. CRITERIU 1 2 3 4 5
1 Spaţiul sălii corespunde efectivului de elevi
2 Funcţionalitatea mobilierului
34
3 Modularitatea mobilierului
4 Dispunerea mobilierului favorabilă unei foarte bune vizibilităţi
5 Igiena sălii de clasă
6 Existenţa elementelor de individualizare a sălii (mascotă etc.)
7 Promovarea unor valori expresive (sloganuri, simboluri etc)
8 Spaţiu destinat expunerii prodeuselor elevilor
9 Existenţa unor stimuli senzoriali perturbatori
10 Există spaţii de depozitare a materialelor didactice
11 Dotarea cu mijloace de învăţământ audio-video
12 Spaţii amenajate pentru desfăşurarea anumitor tipuri de activităţi (bibliotecă,
ludotecă etc.)
Sarcina: Elaboraţi o fişă descriptivă a sălii de clasă pe baza chestionarului.
III.1.5. Centrul de documentare şi informare
Centrele de Documentare şi Informare au fost implementate în unităţile de învăţământ cu scopul

de a forma şi dezvolta elevilor deprinderi, abilităţi şi competenţe prin intermediul activităţilor cu
caracter transdiciplinar.
Activităţile derulate prin CDI oferă elevilor posibilitatea să analizeze şi să interpreteze in-
formaţii într-o manieră critică şi responsabilă, să descopere complexitatea problemelor şi să aprecieze
diversitatea lucrurilor, fenomenelor, de a exersa un comportament tolerant, prin accesul facil la in-
formaţie şi, prin folosirea metodelor şi tehnicilor de informare, munca în grup.
Centrele de documentare şi informare oferă o gamă largă de activităţi, utilizând o varietate de
resurse documentare pe diferite suporturi, o diversitate a instrumentelor ce stau la indemâna elevilor
şi a profesorilor; oferă, de asemenea, o manieră nouă de învăţare, într-o abordare modernă a pro-
gramei şcolare.
Sarcină de lucru
Bifaţi cifra care reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră, cu privire la criteriile mai jos.
Aprecierile sunt relevante pentru importanţa, rolul şi eficienţa activităţilor din cadrul CDI-ului din
şcoală.
NR. CRITERII SCALA DE

APRECIERE
1 2 3 4 5
1 Spaţiul destinat CDI-ului este corespunzător desfăşurării de activităţi şcolare
eficiente
2 Resursele documentare pot satisface nevoile şi interesele utilizatorilor (elevi,
cadre didactice)
3 Calendarul activităţilor din CDI sunt corelate cu activităţile didactice din
clasele primare
35
4 Spaţiul CDI-ului este amenajat corespunzător pentru:
A pune la dispoziţia utilizatorilor toate informaţiile necesare
A pregăti elevii în ceea ce priveşte selectarea, alegerea şi utilizarea
informaţiilor şi documentelor utile
5 Diversificarea suportului informativ (cărţi, casete audio-video, CD-uri,
DVD-uri, calculatoare conectate la Internet)
7 Dimensiunea pedagogică a activităţilor desfăşurate în cadrul CDI-ului:
8 Formarea culturii generale a elevilor
9 Înţelegerea, de către elevi, a rolului informaţiei, lecturii şi studiului în viaţa de
zi cu zi
10 Contribuie la însuşirea, de către elevi, a unor metode şi tehnici de muncă
individuală
11 Dezvoltă la elevi sentimentul responsabilităţii
12 Crearea şi întreţinerea unei imagini favorabile şcolii
Sarcina: Elaboraţi o fişă descriptivă cu privire la eficienţa CDI-ului pe baza chestionarului.
NOTĂ: În situaţia în care şcola nu dispune de CDI, adaptaţi chestionarul pentru biblioteca şcolară şi
elaboraţi fişa pentru bibliotecă.
III.1.6. Fişă de prezentare a colectivului de elevi
Clasa:_________________
Vârstele elevilor:________________
Număr de elevi:________________________
Număr de fete:_________________
Număr de băieţi:________________
NR.CRT. NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI DATA NAŞTERII COMPONENŢA FAMILIEI
36
37
III.2. Instrumente de planificare şi organizare
a activităţilor şcolare
III.2.1. Orarul clasei
Ora Luni Marţi Miercuri Joi Vineri
III.2.2. Lista manualelor şi a auxiliarelor utilizate la clasă
Denumirea Anul
Nr.crt. Autori Editura Numărul de bucăţi
manualului apariţiei
38
III.2.3. Comisia metodică
Denumirea comisiei: Comisia metodică a învăţătorilor

VECHIME ÎN
NR. NUME, PRENUME GR. DIDACTIC CLASA
ÎNVĂŢĂMÂNT
Calendarul activităṭilor metodice din Şcoala ……………………………

(model orientativ)
NR.
TIPUL ACTIVITĂŢII RESPONSABIL DATA TEMA
CRT.
Fişă de analiză a activităṭilor metodice (model orientativ)

Vizat,
Responsabil comisie,
Nume.........................................
Semnătura.....................................
1. Student practicant ....................................................................

2. Locul de desfăşurare.................................................................
3. Data...........................................................................................
4. Tema activităṭii..........................................................................
5. Obiective....................................................................................
39
6. Nivel de cuprindere:
local/judeṭean/naṭional...................................................................
7. Cadre didactice implicate..........................................................
8. Responsabil ...............................................................................
9. Descrierea activităṭii..................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
10. Concluzii şi recomandări ..............................................................................

..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
III.2.4. Documente privind evidenţa performanţelor şcolare ale elevilor
Aceste documente sunt completate de către cadrul didactic.

1. Catalogul clasei;
2. Carnetul de elev;
3. Registrul matricol
4. Fişa de progres
Sarcină 1.: Completaţi următoarele documente: catalogul clasei, carnetul de elev şi registrul
matricol, câte o poziţie. Modelele pentru aceste documente le găsiţi în anexă.
Sarcină 2.: Elaborați un pliant /poster de informare şi de prezentare atractivă a unităţii de
învăţământ unde s-a efectuat practica pedagogică.
40
III.3. Instrumente utilizate pentru consemnarea lecţiilor observate
(diverse tipuri de fişe)
Numărul de fişe de observaţie pentru fiecare disciplină de învăţământ trebuie să fie în

concordanță cu numărul de ore alocat disciplinei în planul cadru.
PONDERE ÎN PLANUL NR. DE FIŞE DE OBSERVAŢIE A
DISCIPLINA
CADRU ( %) LECŢIEI
Limba şi literatura română 30 6
Matematică 25 5
Cunoaşterea mediului / Stiinţe 10 2
Muzică şi mişcare 10 2
Arte vizuale şi abilităţi practice 10 2
Joc şi mişcare 5 1
Istorie - civică 5 1
Geografie 5 1
Total 100 20
41
SĂPTĂMÂNA 1
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
Lecţia nr. 1
Data: ______________
Unitatea de aplicaţie: ______________________________
Profesor mentor: __________________________________
Clasa: ___________________________________________
Disciplina: _______________________________________
Subiectul lecţiei: __________________________________
Tipul lecţiei: _____________________________________
Durata lecţiei: ___________________________________
Obiective operaţionale: Până la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1 _________________________________________________________________________
O2 _________________________________________________________________________
O3 _________________________________________________________________________
O4 _________________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________
Strategii didactice:
Metode şi procedee de învăţământ: ______________________________________________
Mijloace de învăţămant:_______________________________________________________
Forme de organizare: _________________________________________________________
Sistem de evaluare:
Forme de evaluare: ___________________________________________________________
Metode de evaluare: __________________________________________________________
Instrumente de evaluare: ______________________________________________________
Date privind modul de desfăşurare a lecţiei
Etapele lecţiei Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor
1.
42
2.
3.
4.
5.
6.
43
7.
8.
Observaţii. Întrebări:
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
NOTĂ: În funcţie de tipurile lecţiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în
Datele privind modul de desfăşurare a lecţiei.
44
Lecţia nr. 2
Data: ______________
Profesor mentor: __________________________________
Clasa: ___________________________________________
Disciplina: ________________________________________
Tipul lecţiei: _____________________________________
Durata lecţiei: ____________________________________

O1 _________________________________________________________________________
O2 _________________________________________________________________________
O3 _________________________________________________________________________
O4 _________________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________
Mijloace de învăţămant: _______________________________________________________
Sistem de evaluare:
Instrumente de evaluare: _______________________________________________________
1.
45
2.
3.
4.
5.
6.
46
7.
8.
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
47
SĂPTĂMÂNA 2
Lecţia nr. 3
Data: ______________
Profesor mentor: __________________________________
Clasa: ___________________________________________
Disciplina: ________________________________________
Subiectul lecţiei: ___________________________________
Tipul lecţiei: ______________________________________
Durata lecţiei: _____________________________________

O1 _________________________________________________________________________
O2 _________________________________________________________________________
O3 _________________________________________________________________________
O4 _________________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________
Sistem de evaluare:

1.
48
2.
3.
4.
5.
6.
49
7.
8.
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
50
Lecţia nr. 4
Data: ______________
Unitatea de aplicaţie: _______________________________
Profesor mentor: ___________________________________
Clasa: ____________________________________________
Disciplina:_________________________________________
Subiectul lecţiei:____________________________________
Tipul lecţiei:_______________________________________
Durata lecţiei:_____________________________________

O1 _________________________________________________________________________
O2 _________________________________________________________________________
O3 _________________________________________________________________________
O4 _________________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________
Sistem de evaluare:

1.
51
2.
3.
4.
5.
6.
52
7.
8.
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
53
SĂPTĂMÂNA 3
Lecţia nr. 5
Data: ______________
Unitatea de aplicaţie: __________________________
Profesor mentor: ______________________________
Clasa: ________________________________________
Disciplina: ____________________________________
Subiectul lecţiei: _______________________________
Tipul lecţiei: ___________________________________
Durata lecţiei:____________________________________

O1 _________________________________________________________________________
O2 _________________________________________________________________________
O3 _________________________________________________________________________
O4 _________________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________
Sistem de evaluare:

1.
54
2.
3.
4.
5.
6.
55
7.
8.
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
56
Lecţia nr. 6
Data: ______________
Unitatea de aplicaţie:________________________________
Profesor mentor:___________________________________
Clasa: ____________________________________________
Disciplina: ________________________________________
Tipul lecţiei: ______________________________________
Durata lecţiei: _____________________________________

O1 _________________________________________________________________________
O2 _________________________________________________________________________
O3 _________________________________________________________________________
O4 _________________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________
Sistem de evaluare:

1.
57
2.
3.
4.
5.
6.
58
7.
8.
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
59
SĂPTĂMÂNA 4
Lecţia nr. 7
Data: ______________
Unitatea de aplicaţie: _____________________________
Profesor mentor:_________________________________
Clasa: ___________________________________________
Disciplina: ________________________________________
Tipul lecţiei: _____________________________________
Durata lecţiei: ____________________________________

O1 _________________________________________________________________________
O2 _________________________________________________________________________
O3 _________________________________________________________________________
O4 _________________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________
Sistem de evaluare:

1.
60
2.
3.
4.
5.
6.
61
7.
8.
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
62
Lecţia nr. 8
Data: ______________
Unitatea de aplicaţie: _____________________________
Profesor mentor: _________________________________
Clasa: ___________________________________________
Disciplina: _______________________________________
Tipul lecţiei: _____________________________________
Durata lecţiei: ____________________________________

O1 _________________________________________________________________________
O2 _________________________________________________________________________
O3 _________________________________________________________________________
O4 _________________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________
Sistem de evaluare:

1.
63
2.
3.
4.
5.
6.
64
7.
8.
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
65
SĂPTĂMÂNA 5
Lecţia nr. 9
Data: ______________
Unitatea de aplicaţie: ___________________________
Profesor mentor:___________________________________
Clasa: ___________________________________________
Disciplina: ________________________________________
Tipul lecţiei: _____________________________________
Durata lecţiei: ____________________________________

O1 _________________________________________________________________________
O2 _________________________________________________________________________
O3 _________________________________________________________________________
O4 _________________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________
Metode şi procedee de învăţământ: _______________________________________________
Sistem de evaluare:

1.
66
2.
3.
4.
5.
6.
67
7.
8.
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
68
Lecţia nr. 10
Data: ______________
Unitatea de aplicaţie:_______________________________
Profesor mentor:___________________________________
Clasa: ___________________________________________
Disciplina: ________________________________________
Tipul lecţiei: _____________________________________
Durata lecţiei: ____________________________________

O1 _________________________________________________________________________
O2 _________________________________________________________________________
O3 _________________________________________________________________________
O4 _________________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________
Sistem de evaluare:

1.
69
2.
3.
4.
5.
6.
70
7.
8.
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
71
SĂPTĂMÂNA 6
Lecţia nr. 11
Data: ______________
Profesor mentor: __________________________________
Clasa: ___________________________________________
Disciplina: _______________________________________
Tipul lecţiei: _____________________________________
Durata lecţiei: ____________________________________

O1 _________________________________________________________________________
O2 _________________________________________________________________________
O3 _________________________________________________________________________
O4 _________________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________
Sistem de evaluare:
Forme de evaluare: ________________________________________________________
Metode de evaluare: ________________________________________________________
Instrumente de evaluare: _____________________________________________________

1.
72
2.
3.
4.
5.
6.
73
7.
8.
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
74
Lecţia nr. 12
Data: ______________
Profesor mentor: __________________________________
Clasa: ___________________________________________
Disciplina: ________________________________________
Tipul lecţiei: _____________________________________
Durata lecţiei: ____________________________________

O1 _________________________________________________________________________
O2 _________________________________________________________________________
O3 _________________________________________________________________________
O4 _________________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________
Sistem de evaluare:
1.
75
2.
3.
4.
5.
6.
76
7.
8.
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
77
SĂPTĂMÂNA 7
Lecţia nr. 13
Data: ______________
Unitatea de aplicaţie:_______________________________
Profesor mentor:___________________________________
Clasa: ____________________________________________
Disciplina: _________________________________________
Subiectul lecţiei: ____________________________________
Tipul lecţiei: ________________________________________
Durata lecţiei: _______________________________________

O1_________________________________________________________________________
O2_________________________________________________________________________
O3-________________________________________________________________________
O4-________________________________________________________________________
O5-________________________________________________________________________
Sistem de evaluare:

1.
78
2.
3.
4.
5.
6.
79
7.
8.
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
80
Lecţia nr. 14
Data: ______________
Profesor mentor: __________________________________
Clasa: ___________________________________________
Disciplina: _________________________________________
Tipul lecţiei: _______________________________________
Durata lecţiei: ______________________________________

O1 _________________________________________________________________________
O2 _________________________________________________________________________
O3 _________________________________________________________________________
O4 _________________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________
Metode şi procedee de învăţământ:_______________________________________________
Mijloace de învăţămant:_______________________________________________________
Forme de organizare:_________________________________________________________
Sistem de evaluare:
Forme de evaluare:___________________________________________________________
Metode de evaluare:__________________________________________________________
Instrumente de evaluare:_______________________________________________________

1.
81
2.
3.
4.
5.
6.
82
7.
8.
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
83
SĂPTĂMÂNA 8
Lecţia nr. 15
Data: ______________
Unitatea de aplicaţie:_____________________________
Profesor mentor :_________________________________
Clasa:___________________________________________
Disciplina:_______________________________________
Subiectul lecţiei:__________________________________
Tipul lecţiei:_____________________________________
Durata lecţiei:____________________________________

O1 _________________________________________________________________________
O2 _________________________________________________________________________
O3 _________________________________________________________________________
O4 _________________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________
Sistem de evaluare:

1.
84
2.
3.
4.
5.
6.
85
7.
8.
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
86
Lecţia nr. 16
Data: ______________
Unitatea de aplicaţie: _______________________________
Profesor mentor:___________________________________
Clasa: ___________________________________________
Disciplina: _______________________________________
Tipul lecţiei: _____________________________________
Durata lecţiei: ____________________________________

O1 _________________________________________________________________________
O2 _________________________________________________________________________
O3 _________________________________________________________________________
O4 _________________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________
Sistem de evaluare:

1.
87
2.
3.
4.
5.
6.
88
7.
8.
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
89
SĂPTĂMÂNA 9
Lecţia nr. 17
Data: ______________
Profesor mentor:_______________________________
Clasa: ________________________________________
Disciplina: ____________________________________
Tipul lecţiei:___________________________________
Durata lecţiei: _________________________________

O1 ________________________________________________________________________
O2 ________________________________________________________________________
O3 _________________________________________________________________________
O4 _________________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________
Sistem de evaluare:

1.
90
2.
3.
4.
5.
6.
91
7.
8.
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
92
Lecţia nr. 18
Data: ______________
Unitatea de aplicaţie: __________________________
Profesor mentor:______________________________
Clasa: _______________________________________
Disciplina: ___________________________________
Subiectul lecţiei: ______________________________
Tipul lecţiei: __________________________________
Durata lecţiei: _________________________________

O1 _________________________________________________________________________
O2 _________________________________________________________________________
O3 _________________________________________________________________________
O4 _________________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________
Sistem de evaluare:

1.
93
2.
3.
4.
5.
6.
94
7.
8.
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
95
SĂPTĂMÂNA 10
Lecţia nr. 19
Data: ______________
Profesor mentor: _______________________________
Clasa: ________________________________________
Disciplina: ____________________________________
Tipul lecţiei: __________________________________
Durata lecţiei: _________________________________

O1 _________________________________________________________________________
O2 _________________________________________________________________________
O3 ________________________________________________________________________
O4 _________________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________
Sistem de evaluare:

1.
96
2.
3.
4.
5.
6.
97
7.
8.
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
NOTĂ: În funcţie de tipurile lecţiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în Datele
privind modul de desfăşurare a lecţiei.
98
Lecţia nr. 20
Data: ______________
Unitatea de aplicaţie:________________________________
Profesor mentor:____________________________________
Clasa: _____________________________________________
Disciplina: _________________________________________
Tipul lecţiei: _______________________________________
Durata lecţiei: ______________________________________

O1 _________________________________________________________________________
O2 _________________________________________________________________________
O3 _________________________________________________________________________
O4 _________________________________________________________________________
O5 _________________________________________________________________________
Sistem de evaluare:

1.
99
2.
3.
4.
5.
6.
100
7.
8.
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
NOTĂ: În funcţie de tipurile lecţiilor, regăsite în anexe, se vor completa etapele potrivite în Datele
privind modul de desfăşurare a lecţiei.
101
III.3. Analiza SWOT a practicii pedagogice
Completaţi analiza SWOT cu cel puţin trei informaţii pentru fiecare aspect urmărit.
Răspunsurile oferite vor fi strict confidenţiale, acestea fiind de un real folos, în vederea organizării
viitoare a activităţilor de practică pedagogică.
Puncte tari Puncte slabe
Oportunităţi Ameninţări
III.4. Instrumente adiţionale
III.4.1. Fişă de analiză a activităţii didactice în cazul activităților de grup
Student practicant: ...............................................................................................

Locul de desfăşurare: ..........................................................................................
Data:....................... Ora:....................... Clasa:......................
Tipul activităṭii: ...............................................................................................
Tema: ...................................................................................................................
I. Organizarea secvenţelor de învăţare şi distribuirea sarcinilor de lucru

SCALA DE
VARIABILE URMĂRITE APRECIERE
1 2 3 4
Elevii acceptă modul de organizare propus de învǎţǎtor (frontal, pe grupe, etc.)
Elevii acceptă sarcina primită în clasǎ
Unii elevi comentează cu privire la sarcina primită
Unii elevi propun modalităţi de eficientizare a muncii (propun altă
102
organizare, alte sarcini de lucru etc.)
Elevii îşi susţin colegii care propun diferite idei şi modalităţi de eficientizare
a muncii în grup
Învǎţǎtorul negociază cu elevii pentru a se obţine o organizare mai bună şi
sarcini mai precise
Tonul învǎţǎtorului este prietenos
Tonul învǎţǎtorului este autoritar (porunceşte elevilor, este imperativ)
Elevii lucrează în echipe pentru a-şi îndeplini sarcinile prevăzute în proiect
Elevii comunică prietenos cu învǎţǎtorul
Total
II. Interacţiunea copiilor

VARIABILE URMĂRITE 1 2 3 4
Fiecare elev are posibilitatea de a-şi exprima liber opinia
Elevii din clasǎ ascultă activ opiniile colegilor
Unii elevi încearcă să monopolizeze discuţia
Unii elevi încearcă să-şi impună părerea fără a ţine cont de opiniile colegilor
Elevii intervin atunci când cineva încearcă să monopolizeze conversaţia
Unii elevi nu reuşesc să-şi exprime punctul de vedere fiind întrerupţi de alţi
colegi
Elevii cer părerea colegilor mai tăcuţi
Unii elevi nu participă la realizarea sarcinii echipei, îndeletnicindu-se cu
altceva (citesc alte cărţi, se joacă cu telefonul, dormitează în bancă etc.)
Elevii realizeazǎ sarcina echipei colaborând eficient
Elevii par mulţumiţi de realizarea sarcinii (zâmbesc, par veseli, )
Total
III. Profesorul ca facilitator al învăţării

VARIABILE URMĂRITE 1 2 3 4
Învǎţǎtorul facilitează activitatea şcolarilor fără a încerca să se substituie lor
în diferitele etape şi să impună anumite decizii
Învǎţǎtorul intervine atunci când unii dintre elevi încearcă să se impună fără
a ţine cont de opinia colegilor
Învǎţǎtorul sugerează unele răspunsuri influenţând decizia grupului
Învǎţǎtorul acceptă soluţiile oferite de echipe
Învǎţǎtorul încurajează munca în echipă a grupelor de elevi (prin zâmbet,
laudă, cuvinte de încurajare, gesturi afirmative)
Total
Concluzii:……………………………………………
Aprecieri: ………………………………………….
103
III.4.2. Planificarea activităţilor din săptămâna Să ştii mai multe, să fii mai bun
Ora Luni Marţi Miercuri Joi Vineri
În cazul derulării activităților din Școala Altfel pe parcursul semestrului I, vă rugăm să

consultați documentele existente pentru a completa datele.
III.4.3. Fişă de descriere a activităţii unei zile din cadrul Şcolii Altfel
Denumirea Parteneri Descrierea Impactul

Obiective Resurse
activităţii implicaţi activităţii creat
III.4.4. Fişă de observare a interacţiunilor din clasă
Această sarcină de lucru vă dă posibilitatea să observaţi câteva tipuri de interacţiuni, care pot
avea loc pe parcursul derulării orei. Notaţi tipul interacţiunilor care au loc în timpul diferitelor etape
ale lecţiei.
MODELUL DE INTERACŢIUNE OBSERVAŢII

Profesor – întreaga clasă
104
Profesor–elev
Elev–elev (perechi la distanţă)
Elev–elev (perechi apropiate)
Relaţii de grup
Elev-întreaga clasă
A fost lecţia suficient de variată, la nivelul interacţiunilor?

___________________________________________________________________________
Au existat momente când aţi simţit că interacţiunile sunt inadecvate?
___________________________________________________________________________
III.4.5. Chestionar privind relaţia cu mentorul
Completaţi chestionarul următor, oferind informaţii reale referitoare la relaţia didactică pe care
aţi avut-o cu mentorul de practică pedagogică. Răspunsurile oferite vor fi strict confidenţiale, acestea
fiind de un real folos în vederea organizării viitoare a activităţilor de practică pedagogică.
1. Consideri că mentorul ţi-a oferit suficiente informaţii privitoare la activităţile pe care

le-ai observat sau desfăşurat?
___________________________________________________________________________
2. Care au fost subiectele de discuţie cele mai importante pe care le-aţi abordat, după
activităţile de observare?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
3. Ţi-au fost acordate explicaţii la întrebările adresate? Dă un exemplu.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
4. Au existat situaţii în care comunicarea a fost deficitară? De ce?
___________________________________________________________________________
105
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
5. Dacă ar fi să descrii în trei cuvinte relaţia ta cu mentorul de practică pedagogică, care ar
fi acelea?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
III.4.6. Fişă de analiză a comportamentului comunicaţional al cadrului didactic
În urma observării uneia dintre lecţiile susţinute de cadrul didactic mentor, completaţi grila,
raportându-vă la indicatorii menţionaţi. De asemenea, specificaţi care au fost momentele în care aţi
identificat în practică indicatorii daţi.
Titlul lecţiei__________________________________________
DETALIERI OBSERVAŢII
INDICATORI
Utilizarea limbajului de specialitate
Claritatea explicaţiilor
Manifestarea comportamentului
empatic
Expresivitatea limbajului nonverbal
(mimica, gestica, zâmbetul sau privirea)
Folosirea limbajul paraverbal (tonul,
volumul vocii şi ritmul vorbirii)
Claritatea exprimării
Utilizarea creativă şi expresivă a

limbajului oral
Tehnici întrebări- răspunsuri
Utilizarea unor elemente ale

comunicării emoţionale
106
Capacitatea de ascultare activă
Fluiditatea, concizia şi acurateţea

discursului didactic
Captarea şi păstrarea interesului
copiilor
III.4.8. Fişă de caracterizare psihopedagogică
I. Date personale
 Numele şi prenumele _______________________________________________________
 Locul şi data naşterii________________________________________________________
 Domiciliul ________________________________________________________________
 Unitatea de învăţământ______________________________________________________
II. Date referitoare la familie
1. Structura familiei (componenţa, tipul familiei)
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
2. Ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor
 tata ___________________________________________________________________
 mama _________________________________________________________________
3. Ambianţa educativă:
 climat stimulativ marcat de raporturi pozitive între părinţi, părinţi şi copii
 neînţelegeri minore şi trecătoare între părinţi
 dezacorduri relevante cu influenţă nefavorabilă asupra copilului
 familie dezorganizată
4. Atitudinea familiei faţă de copil
 îi acordă atenţie, îl îndrumă, supraveghează, ajută, este preocupată de problemele copilului
 îi acordă atenţie exagerată, manifestă hiperprotecţie
 părinţii sunt indiferenţi, preocupaţi de alte probleme
5. Condiţiile de viaţă şi învăţătură ale copilului
 confort şi condiţii foarte bune
 condiţii obişnuite, normale, medii
107
 condiţii acceptabile
 condiţii deosebit de grele
III. Date privind sănătatea şi dezvoltarea fizică a copilului

 Caracteristici biofizice (creşterea şi dezvoltarea, statura – ponderală)
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
 starea sănătăţii: boli cronice sau deficienţe (confirmate de examen de specialitate)
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
IV. Adaptarea copilului la activitatea de tip şcolar

 se adaptează relativ uşor
 are dificultăţi de adaptare generate de bază psihofiziologică precară
 are dificultăţi de adaptare generate de conflicte afective de natură familială
 are dificultăţi de adaptare generate de mediul şcolar
Situaţia şcolară – rezultate obţinute la învăţătură, la concursuri şcolare, cercuri
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
V. Procese şi capacităţi cognitive implicate în activitatea de învăţare

1. Procese senzoriale (senzaţii şi percepţii)
 are un câmp vizual central şi periferic extins
 are capacitate de a diferenţia cu precizie nuanţele cromatice
 are capacitate de apreciere pe cale auditivă a distanţei dintre obiecte
 are capacitate de autocontrol asupra propriilor emisiuni vocale
 are capacitate de a diferenţia formele geometrice
 are dificultăţi în recunoşterea unor construcţii geometrice
 are percepţie complexă – spirit de observaţie
 are capacitate de orientare spaţio-temporală
2. Reprezentări
 utilizează fondul de reprezentări de care dispune
108
 predominant vizuale
 predominant auditive
 predominant chinestezice
 predominant anticipative
 are reprezentări despre mediul înconjurător
 nu are reprezentări despre mediul înconjurător
 are reprezentări despre fenomene naturale
 nu are reprezentări despre fenomene naturale
 are reprezentări despre fenomene sociale (activitatea oamenilor)
 are reprezentări despre fenomene sociale (activitatea oamenilor)
 are reprezentări legate de activitatea de învăţare
 nu are reprezentări legate de activitatea de învăţare
3. Procese cognitive superioare
 Gândirea
 Volumul cunoştinţelor
 Foarte bun  Bun  Acceptabil  Sărac
 Capacitate de înţelegere şi surprindere a relaţiilor esenţiale
 Foarte bună  Bună  Acceptabilă  Slabă
 Capacitate de analiză şi sinteză
 Capacitatea de comparaţie (stabilirea asemănărilor – deosebirilor)
 Capacitatea de generalizare (abstractizare – concretizare)
 Capacitatea de rezolvare creatoare a problemelor
 Capacitatea de operare cu noţiuni, judecăţi, raţionamente
 Inteligenţă:
 concretă  abstractă  creatoare
 Limbajul
 Volumul:  bogat  redus  extrem de sărac
 Exprimare:  corectă  greoaie  incorectă
 Expresivitate:  Foarte bună  Bună  Acceptabilă  Slabă
109
 Conduita de ascultare:  Foarte bună  Bună  Acceptabilă  Nesatisfăcătoare
 Deficienţe de limbaj:
 oral / de pronunţie - dislalie
 citit / lexie - dislexie
 scris / grafie - disgrafie
 altele (bâlbâială, rinolalie, mutism, întârzieri în dezvoltarea vorbirii etc.)
 Memoria
 Memorează:  uşor  dificil  mecanic  logic
 Reactualizează:  recunoaşte  reproduce materialul de învăţat
 Reţine:  pentru timp scurt  pentru o perioadă îndelungată  uită frecvent ce a memorat
 Imaginaţia şi creativitatea
 are imaginaţie săracă, banală
 are imaginaţie bogata
 are imaginaţie reproductivă
 are imaginaţie creatoare
Are posibilităţi creative în domeniile:  artă (desen, muzică)  literatură  tehnică
 Atenţia
 se orientează şi se concentrează asupra unui număr mare de elemente
 are capacitate de concentrare sporită
 nu se poate concentra
 are atenţie distributivă, desfăşoară concomitent mai multe activităţi
 nu este apt de atenţie distributivă
 are atenţie mobilă, flexibilă
 nu are atenţie mobilă, flexibilă
 Motivaţia
 este sensibil la motivaţie pozitivă (laudă, încurajare etc.)
 este sensibil la motivaţie negativă (blamare, ameninţare)
 este motivat intrinsec, direct
 este motivat extrinsec (determinare din afară)
 are o motivaţie cognitivă – nevoia de a şti, curiozitate pentru nou
 are o motivaţie afectivă – doreşte aprobarea şi dragostea celor din jur
110
 Afectivitatea
 are manifestări afective primare impulsive:  frică,  mânie,  spaimă
 manifestă dispoziţii afective:  vesel, optimist  deprimat, trist
 manifestă emoţii curente:  cu derulare calmă  cu derulare tumultuoasă
 trăsături emoţionale:
 dispune de echilibru emoţional, manifestă stabilitate
 manifestă timiditate excesivă
 are reacţii emoţionale puternice cu efect inhibitor asupra activităţii
 are reacţii emoţionale cu caracter dezadaptativ
 Voinţa – capacitate de depăţire a obstacolelor

 depăşeşte constant greutăţile cu care se confruntă
 se află în imposibilitatea de a depune efort voluntar
 ia decizii rapid,
 are capacitate de selecţie între variantele posibile
 manifestă nehotărâre, are comportament oscilant
 are încredere în forţele proprii,
 se mobilizează uşor
 manifestă încăpăţânare, lipsă de flexibilitate
 Deprinderi şi obişnuinţe
 are deprinderi igienico-sanitare
 Da  Nu
 are deprinderi practice
 Da  Nu
 are deprinderi de muncă intelectuală
 Da  Nu
 are deprinderi şi obişnuinţe comportamentale
 Da  Nu
 Aspecte ale integrării şcolare şi socio-afective

 Conduita elevului în clasă (la lecţii)
 participă cu interes, este activ, atent
 este atent, dar aşteaptă să fie solicitat
111
 este neatent, cu atenţie perturbată labilă
 este inactiv, pasiv, plictisit, apatic
 Conduita elevului în afara clasei (în pauze)
 are conduită normală, fără abateri
 are conduită marcată de atitudini agresive sau autoritare, de gravitate redusă
 prezintă devianţă comportamentală
 Conduita în grup
 este comunicativ, sociabil, execută cu interes sarcinile date, participă necondiţionat
la viaţa grupului, bun organizator
 se integrează, aderă la grup, dar este lipsit de iniţiativă, este un bun executant dacă
este solicitat
 este retras, rezervat, interiorizat, nu caută contactele cu membrii grupului, se auto-
marginalizează
 Stilul personal cu influenţe asupra activităţii şcolare
 este organizat, perseverent, ritmic, continuu
 este sârguincios, inventiv, creativ, sigur pe sine, independent
 este inegal, cu salturi, labil, superficial
 nu manifestă iniţiativă, este dependent de ajutorul celor din jur
 lucrează după tipar, se conformează modelului, preferă rutina, obişnuitul, se sperie
de nou
 acumulează goluri în cunoştinţe, nu finalizează activităţile, are dificultăţi în învăţare
III.4.7. Grilă de autoevaluare a practicii pedagogice observative – învăţământ primar
AN UNIVERSITAR:......................................... Semestrul:........................
Student practicant:............................................................... An de studiu.................
Unitatea şcolară unde s-a efectuat practica pedagogică: ...........................................
.....................................................................................................................................
Mentor .......................................................................................................................
NR. PUNCTAJ
PUNCTAJ PUNCTAJ
CRITERII DE EVALUARE AUTO-
MAXIM ACORDAT
CRT. EVALUARE
I Cunoaşterea generală a şcolii – 40%; (40 p)
112
2
II Observare şi implicare în realizarea unor activităţi şcolare sau extraşcolare – 50%;

(50puncte)
III Proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor didactice – 10%; (10 puncte)
Total punctaj 100 p
Data ………………………………………….
Semnătura:………………………………………………….. .
III.4.8. Fişa de evaluare a practicantului de către mentor
Mentor .............................................................................................................
Unitatea şcolară: .........................................................................................................
Student practicant:............................................................... An de studiu.................
AN UNIVERSITAR:......................................... Semestrul:........................
COMPONENTA PUNCTAJUL
NR. ARGUMENT JUSTIFICATIV
ANALITICĂ ACORDAT
1 Componenta I
113
2 Componenta II
3 Componenta III
4 Total punctaj Recomandări:
Data:.......................................... Semnătura mentor,
114
III.4.9. Fişă de evidență a prezenței la practica pedagogică. Fişă de evaluare
Numele şi prenumele cadrului didactic/mentorului:________________________________

Numele şi prenumele studentului:_______________________________________________
Data
Nr. Număr
realizării Activități la clasă în care s-a Nota
Clasa ore Observații
crt. practicii implicat studentul* acordată
asistate
pedagogice
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
*Se vor menționa activitățile de sprijin acordat elevilor, corectarea testelor de evaluare, implicarea în
organizarea materialelor didactice, supravegherea elevilor, organizarea unor activități etc.
Data, Semnătura şi ştampilă director de unitate,
115
ANEXE
Anexa 1. Tipuri de lecţii
Lecţia mixtă
1. Moment organizatoric: (1 – 2 min)
2. Verificarea cunoştinţelor (10 min)
3. Captarea atenţiei
4. Enunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale (2 min)
5. Transmiterea noului conţinut (25 min)
6. Fixarea cunoştinţelor (5 – 8 min)
7. Asigurarea retenţiei şi a transferului (2 – 3 min)
8. Încheierea lecţiei
Lecţia de însuşire de noi cunoştinţe

1. Moment organizatoric (1 – 2 min)
2. Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale (2 – 3 min)
3. Captarea atenţiei
4. Comunicarea noilor cunoştinţe (35 – 40 min)
5. Fixarea cunoştinţelor (4 – 5 min)
6. Asigurarea retenţiei şi a transferului (1 – 2 min)
7. Încheierea lecţiei
Lecţia de formare sau consolidare de priceperi şi deprinderi

2. Enuntarea temei şi a obiectivelor
3. Efectuarea de exerciţii/ aplicaţii (cca 40 min)
4. Concluzii şi realizarea feedbackului (5 – 6 min)
116
Lecţia de recapitulare şi sistematizare de cunoştinţe
2. Enunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale
3. Recapitularea, sistematizarea cunoştinţelor (cca 40 min)
4. Concluzii (2 – 3 min)
Lecţia de evaluare de cunoştinţe/ priceperi şi deprinderi

2. Enunţarea temei
3. Verificarea cunoştinţelor elevilor (35 – 40 min)
(Efectuarea probei practice)
(Efectuarea lucrării scrise)
3. Aprecieri, concluzii (5 – 6 min)
117
Anexa 2. Pagini de carnet de elev pentru clasele I – IV
118
LIMBA ROMÂNĂ
LIMBA ENGLEZĂ
LIMBA FRANCEZĂ
LIMBA GERMANĂ
MATEMATICĂ, FIZICĂ
CHIMIE, BIOLOGIE
ISTORIE, GEOGRAFIE
SOCIO-UMANE
RELIGIE
EDUCAŢIE PLASTICĂ
EDUCAŢIE MUZICALĂ
EDUCAŢIE FIZICĂ
DISCIPLINE
TEHNOLOGICE
TEHNOLOGIA
INFORMAŢIEI
BIBLIOTECAR
INFORMATICIAN
LABORANT
MUNCITORI CALIFICAŢI
FOCHIŞTI
PAZNICI, ÎNGRIJITORI
119
Anexa 3. Pagină de catalog
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
………………………………………………………………………………………
(Unitatea de învăţământ)
………………………………………………………………………..
(Localitatea şi judeţul)
CATALOGUL CLASEI ………………
(învăţământ primar)
Anul şcolar ……………
DIRECTOR, ÎNVĂȚĂTOR,
L.S.
120

Ghid de Practica Pedagogica

Загружено:

Сведения о документе

Оригинальное название

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Ghid de Practica Pedagogica

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

Colaboratori: Anicuța Todea, Smaranda Florean, Irina Trifan, Emilia Cîrceie

Editor: Călin Vlasie

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Contravaloarea timbrului literar se depune în contul

COMENZI – CARTEA PRIN POŞTĂ

Tiparul executat la tipografia Editurii Paralela 45

Copyright  Editura Paralela 45, 2017

GHID DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

Numele şi prenumele _______________________________________

Unitatea/ Instituţia de practică pedagogică_____________________

Mentor/Îndrumător de practică pedagogică ___________________

Date de contact: Tel:____________________E-mail:_____________

CAPITOLUL I. Practica pedagogică în învăţământul primar: organizare, obiective,

CAPITOLUL II. Documente care reglementează activitatea instructiv-educativă în

CAPITOLUL III. Portofoliul de practică pedagogică 31

I.1. Activitate de documentare

Instrumente utilizate în observarea activităţilor/lecţiilor din învăţământul primar

TERMEN CHEIE DEFINIŢIA

I.2. Aspecte organizatorice ale practicii pedagogice

Practica pedagogică a studenţilor Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, specializarea

I.3. Obiectivele practicii pedagogice în învăţământul primar

I.4. Competenţe specifice urmărite prin

I.5. Responsabilităţile coordonatorului de practică pedagogică

Coordonatorul de practică pedagogică, persoana desemnată de facultate pentru a realiza

I.6. Responsabilităţile mentorului de practică pedagogică

În vederea desfăşurării în bune condiţii a stagiului de practică pedagogică, cadrul didactic

I.7. Responsabilităţile studentului practicant

Responsabilităţile studentului practicant derivă din următoarele atribuţii:

Organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar este reglementată de Regu-

II. 1. Produse curriculare principale

Produsele curriculare reprezintă ansamblul documentelor şcolare oficiale şi neofi-

II.1.1. Planul cadru de învăţământ

Planurile-cadru de învăţământ sunt documente curriculare cu rol reglator, care

PLANUL-CADRU de învăţământ pentru învăţământul primar

Organizarea programului şcolar

Exemplu: Orar/Schemă orară pentru clasa pregătitoare

Ziua/ora LUNI MARȚI MIERCURI JOI VINERI

Dezvoltare Comunicare în Comunicare în Matematică şi Dezvoltare

1. Nota de prezentare evidenţiază conţinuturile asupra cărora se îndreaptă cunoaşterea,

Manualele şcolare reprezintă instrumente didactice cu rol de ghid, de orientare a activităţii

II.2. Produse curriculare auxiliare

II.3. Produse curriculare specifice

II.3.1. Planificarea calendaristică anuală

Sintagma „proiectare didactică” acoperă un demers pedagogic complex, care pre-

II.3.2. Proiectarea unităţilor tematice

MM 1.1, 1.3 Ne amintim, Interpretarea a două - caiete, - conversaţia - observarea

La baza desfăşurării activităţilor zilnice, stă proiectarea lecţiei/activității didactice. În învăţă-

PROIECTUL DE LECŢIE/ ACTIVITATE DIDACTICĂ

EXEMPLIFICĂRI METODE DIDACTICE INTERACTIVE:

III.1. Instrumente de observare

Instrumentele portofoliului de practică pedagogică s-au constituit ca urmare a tipurilor

b. Observarea şi implicarea în realizarea unor activităţi şcolare şi extraşcolare

c. Proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor didactice

Distribuţia numărului de ore de practică pedagogică pe componentele analitice

III.1.1. Fişă de observaţie a unităţii de învăţământ

b. Informaţii privind spaţiile şcolare, auxiliare şi administrative

c. Informaţii privind resursele umane:

III.1.2. Fişă de observaţie a mediului educaţional din sala de clasă

III.1.3. Plan de şcolarizare

Data completării: Semnătura directorului unităţii:

III.1.4. Fişă de observaţie a mediului educaţional din sala de clasă

Sarcina: Elaboraţi o fişă descriptivă a sălii de clasă pe baza chestionarului.

III.1.5. Centrul de documentare şi informare

Date de contact: Tel:________E-mail:_