Universitatea de Stat din Moldova Facultatea Științe Economice

Departamentul Economie, Marketing și Turism

Disciplina: Logistica Comerțului Exterior

Proiect de investigare

Analiza dinamicii importului RM (în

perioada 2012-2017)

A efectuat: Baciu Natalia,

Gr.MK1601

A verificat: Bulat Veronica, dr., lect. univ.

1
 Chişinău, 2018
CUPRINS.

Introducere ………………………………………………………………………………..……3

Capitolul 1. Comerţul exterior în Republica Moldova ............................................................4

1.1. Participarea Republicii Moldova în comerțul exterior ...........................................................4

1.2. Formele comerțului exterior....................................................................................................5

Capitolul 2. Analiza importurilor în Republica Moldova (2012-2017) .................................7

2.1. Evoluția importurilor pe țări ..................................................................................................7

2.2. Analiza importurilor pe mărfuri.............................................................................................8
2.3. Analiza importurilor pe mijloace de transport.....................................................................10

Concluzie ...................................................................................................................................11

Bibliografie ................................................................................................................................12

Anexa...........................................................................................................................................13

2
Introducere.

În acest proiect este reprezentat analiza dinamicii importului din Republica Moldova în perioada
2012 – 2017.

Dezvoltarea comerţului internaţional constituie o cale importantă în succesul economic al

fiecarei ţări, inclusiv pentru economiile în tranziţie, aşa cum este cazul tării noastre. Comerţul
internaţional implică un grad ridicat de competitivitate nu numai între firme, ci şi între ţări.

Aceasta oferă o posibilitate de dezvoltare nu numai în sfera economică, ci și în alte sfere

deasemenea. Stimulează o îmbunătățire activității de muncă, influențează la dezvoltarea și
modernizarea tehnicii, contribuie la dezvoltarea nivelului de profit și vânzări, atât și la
îmbunătățirea vieții.

În perioada anilor 2012-2017 comerțul exterior al Republicii Moldova a înregistrat o dinamică

atît de creștere, cît și de descreștere în structura și geografia acestuia. Astfel pe parcursul acestei
perioade importurile în țară au fluctuat .

Scopul lucrării este analiza dinamicii importurilor din Republica Moldova pe perioada 2012-
2017, și propunerea unor recomandări de soluționare a problemelor de import al statului.

Obiectivele lucrării sunt: 1) rolul comerțul exterior ca factor important pentru Republica
Moldova 2) ce reprezintă importul și exportul în comerțul exterior 3) analiza importurilor în
Republica Moldova 4) trasarea căilor de soluționare a problemelor excesului de importuri pentru
unele sectoare de comerț

Obiectul lucrării reprezintă analiza dinamicii importului Republicii Moldova pe perioada 2012-
2017 și prezentarea rezultatelor și expunerea opiniilor asupra datelor obținute.

Metodologia de cercetare este formată pe baza datelor statistice de la Biroul Național de

Statistică, atât și rapoarte elaborate pe baza importurilor pentru Republica Moldova

Structura lucrării este determinată de scopul temei, care sunt obiectivele, metoda de cercetare ,
lucrarea data este alcătuit din 2 capitole: Capitolul 1. Comerţul exterior în Republica Moldova,
unde va fi relatat tematica generală a comerțului exterior în Republica Moldova și formele
comerțului. Capitolul 2. Analiza importurilor în Republica Moldova (2012-2017) va fi analizat
datele statistice a importurilor în țară; concluzii , date bibliografice și anexa

3
Cuvinte-cheie: Comerț exterior, export, import, UE, CSI.

Capitolul 1. Comerțul exterior în Republica Moldova.

Activitatea de comerţ exterior cuprinde: în raporturile cu străinătatea privind vânzarea-

cumpărarea sau schimburile de mărfuri, prestările de servicii, transporturile şi expediţiile
internaţionale, proiectarea şi executarea de lucrări, asistenţă sau colaborare tehnică, vânzarea sau
cumpărarea de licenţe pentru folosirea brevetelor de invenţii sau a procedeelor tehnologice,
consignaţia sau depozitul, reprezentarea şi comisionul, operaţiunule financiare, asigurările şi
turismul şi, în general, orice acte sau fapte de comerţ.

Firmele care desfășoară activitatea de comerț exterior își elaborează strategii și își organizează
structuri specifice pentru aceste domenii, urmărind valorificarea resurselor umane și materiale
potrivit exigențelor pieței internaționale.

1.1. Participarea Republicii Moldova în comerțul exterior.

Regimul de comerţ exterior a Republicii Moldova a fost liberalizat în 1994. În rezultat

afacerile de comerţ cu anumite bunuri a devenit liber cu excepţia unor anumite categorii de
produse, cum ar fi arme, metale preţioase, explozivi, otrăvurile, medicamente, articole şi
echipamente medicale.

Treptat, ţara noastră a intensificat şi diversificat relaţiile comerciale externe şi cu alte state. In
prezent, ea are stabilite relaţii de export-import cu 173 de ţări ale lumii, realizează măsuri privind
sporirea competitivităţii bunurilor pentru export. De menţionat însă, că pe parcursul tranziţiei la
economia de piaţă comerţul exterior al Republicii Moldova a cunoscut diverse obstacole şi
greutăţi. Fiind o ţară cu o piaţă internă mică şi cu resurse naturale şi materiale limitate, ţara
noastră este într-o măsură foarte mare dependentă de factorul extern atît în privinţa importării
resurselor energetice şi a materiei prime, cît şi a pătrunderii pe pieţele externe pentru desfacerea
produselor sale tradiţionale. Prin urmare, creşterea economică şi sporirea bunăstării materiale a
populaţiei depind nu numai de competitivitatea economiei naţionale autohtone, ci în mare
măsură şi de caracterul şi randamentul relaţiilor sale comerciale cu restul lumii. Dar şi în astfel
de împrejurări volumlul valoric al fluxurilor comerciale de export import ale Republicii Moldova
cu străinătatea a crescut continuu, s-au efectuat reorientări în aria geografică şi structura
exporturilor şi importurilor de mărfuri.
4
Începând cu iulie 2001, Republica Moldova devine membru al Organizaţiei Mondiale a
Comerţului, astfel politica de tarifare a Moldovei se bazează pe regimul comercial şi normele
stabilite de OMC. Moldova nu aplică interdicţii sau restricţii cantitative la import, care nu s-ar
conforma cu dispoziţiile OMC şi nu se aplică careva taxe vamale, interdicţii sau alte măsuri cu
privire la exporturi. Începând cu 1 martie 2008 Republica Moldova beneficiază de Preferinţele
Comerciale Autonome (ATP+) în comerţul cu Uniunea Europeană, aceste preferinţe au fost
primite ca urmare a implementării politicilor de dezvoltare, a unei bune administrări vamale si a
unei bune guvernări. Moldova în 2006 a aderat, de asemenea, la acordul multilateral CEFTA
(Central European Free Trade Agreement) si acordul bilateral FTA cu ţările CSI, cu excepţia
Tadjikistanului. CEFTA a intrat în vigoare la 27 iulie 2007 . De asemenea Republica Moldova
este membru al Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră, SEGI, GUAM, şi alte
niţiative economice regionale.

Eficienţa comerţului exterior al Republicii Moldova poate fi sporită prin realizarea următoarelor
măsuri:

- reducerea costurilor de producţie a bunurilor destinate exportului;

- creşterea gradului de prelucrare şi a calităţii produselor care fac obiectul exporturilor;
- sporirea capacităţii concurenţiale a economiei naţionale;
- creşterea substanţială a productivităţii muncii pe baza modernizării şi retehnologizării bazei
tehnico-materiale de producţie;
- reducerea importurilor de mărfuri prin organizarea fabricării lor la întreprinderi autohtone
pentru care există resurse materiale şi forţă de muncă;
- sporirea nivelului de specializare a producţiei şi adaptarea modului de prezentare a mărfurilor
destinate exportului la nivelul cerinţelor pieţei mondiale ş.a.

1.2. Formele comețului exterior.

Comerțul exterior asigură înfăptuirea realizării produsului social chiar în condițiile în care
structura cererii diferă de structura ofertei. Se știe că asigurarea unei eficiente producție
presupune un anumit volum minim al acesteia.
Daca acest volum depășește capacitatea de absorbție a pieței interne, asigurarea unei producții
eficiente impune apelarea la piața externă.

5
Comerțul exterior determină sporirea sau diminuarea venitului național produs în exterior, în
funcție de raportul dintre valoarea națională și valoarea internațională a mărfurilor care fac
obiectul comerțului exterior.

Exportul

Export este regimul vamal în care mărfurile sânt scoase din teritoriul vamal al Republicii
Moldova fără obligaţia returnării lor în acest teritoriu. Mărfurile pot fi plasate în acest regim cu
condiţia onorării drepturilor de export, respectării măsurilor de politică economică şi îndeplinirii
altor condiţii prevăzute de legilatia in vigoare.
Exportatorul este obligat să depună o declaraţie vamală de export pentru mărfurile exportate, fie
la biroul vamal în raza de activitate a căruia se află sediul lui, fie la biroul vamal în raza de
activitate a căruia se află locul de încărcare a mărfurilor pentru export. În anumite cazuri
temeinic justificate, declaraţia vamală de export poate fi depusă la organul vamal de frontieră.

Importul

Importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Republicii
Moldova primesc statutul de mărfuri puse în libera circulație numai dupa ce sunt plătite
drepturile de import și sunt aplicate măsurile de politică economică.

Măsurile de politică economică implică respectarea restricțiilor la introducerea si importul

marfurilor si vehiculelor în Republica Moldova stabilite din considerente de politica economică,
și includ licențierea, cotarea, impozitarea, stabilirea plafoanelor preturilor.

De regulă, vămuirea mărfurilor importate are loc la biroul vamal în raza de activitate a căruia se
află sediul importatorului. Odată cu acordarea “Liberului de vamă”, măfurile importate pot fi
puse în circulație liberă.

Principalele acte normative care reglementeza importul sunt Codul Vamal si Hotarirea
Guvernului nr. 1140 din 02.11.2005 cu privire la regimurile si destinatiile vamale.

Condiții speciale pentru import:

Importul din anumite țări beneficiază de tratament tarifar preferențial. Un astfel de tratament
poate fi aplicat în cazul unor categorii de mărfuri importate în funcție de originea acestora. Dacă
tratamentul tarifar preferențial este acordat în cadrul unui contingent cantitativ sau valoric,
importatorul trebuie deasemenea să prezinte certificatul de import eliberat de organul relevant.

6
 1.3. Eficiența economică a comerțului exterior

Ca parte a eficienței economice în general, eficiența economică a comerțului exterior este

oglindită de raportul dintre efectele obținute de pe urma schimburilor de pe piețele externe și
eforturile făcute în acest domeniu.

În condițiile unor efecte numeroase și eficiența economică a comerțului exterior se oglindește

prin intermediul mai multor indicatori. Din această multitudine, o importanță deosebită prezintă
indicatorii rentabilității. În condițiile existenței unor cursuri comerciale diferite, principalii
indicatori ai rentabilității comerțului exterior sunt următorii:

a) cursul de revenire brut la export (Cre), care se determină ca un raport între prețul intern de
producție sau livrare (Pp) plus cheltuielile de circulație până la frontiera (Ce) și prețul extern în
valuta franco-frontieră țării noastre (Pe), adică:

Cre = (Pp + Ce) / Pe

b) cursul de revenire brut la import (Cri), care se determină ca un raport între prețul
produsului pe piața internă în lei (Pi) plus taxele de import percepute pe marfa respectivă (Ti) și
costul în valuta al acestei mărfi franco-frontieră (Pe), adică:

Cri = (Pi + Ti) / Pe

c) indicele raportului de schimb (Irs), care se determină ca un raport între indicele prețului
mediu la export (Ipe) și indicele prețului mediu la import (Ipi), adică:

Irs = Ipe / Ipi

d) aportul net în devize (And), care se determină prin raportarea diferenței dintre prețul de
vânzare la extern în lei valută a unui produs (Pe) și valoarea în lei valuta a materiilor prime și
combustibilului importate (mi) și exportabile (me), la pretul vânzare în lei valuta (Pe), adicî:

And = [Pe – (mi + me)] / Pe

e) indicatorul rentabilității unei cooperări tehnico-științifice (Rcts), care se determină prin

raportarea cheltuielilor interne de realizare a proiectului respectiv în moneda națională (C) la
diferenșa dintre prețul în valută a proiectului respectiv (P) și cheltuielile în valută pentru
realizarea în țară a proiectului (V), adică: Rcts = C / (P – V)

7
Aprecierea eficienței comerțului exterior nu se reduce însă la indicatorii rentabilității, care
oglindesc doar o parte a eficienței economice a comerțului exterior.

Capitolul 2. Analiza importurilor în Republica Moldova

Evoluţia sectorului extern al economiei naţionale, reflectată în agregatele balanţei de plăţi, a

fost determinată de ritmurile înalte de creştere a importurilor ca răspuns la majorarea cererii
interne şi de sporire a consumului final.
Importul reprezintă totalitatea operațiunilor cu caracter comerical prin care se cumpărp mărfuri
din alte țări și de aduc în țară pentru consumul productiv și neproductiv.

2.1. Evoluția importurilor pe țări în perioada 2012-2017

În anul 2017 importurile de bunuri au crescut faţă de anii 2015-2016 cu aproximativ 20.17% iar
in comparație cu anul 2012 – 2014 a scăzut cu aproximativ 7,3%.
Fapt care importurile din CSI au însumat 178609$ pentru anul 2017, sporind cu 17,38% mai
mult decât anul 2016, însă a scăzut în comparație cu anii 2012-2013 cu aproximativ 25%. Din
totalul importurilor din 2017 constituie 24,94%
Importurile din țările UE constituie 49% din totalul importurilor din 2017.Importurile față de
2016 s-a ridicat cu 415447$, sporind cu 21,04%, iar față de anii 2012 -2014 a scăzut cu 7%.
Iar restul țărilor constituie 21,58% pentru anul 2017. Importurile față de anul 2016 s-au ridicat cu
216920$, sporind aproximativ 21%, iar față de anii 2012-2013 a scăzut cu 2,71%

Figura 2.1.1 Evoluția importului în perioada 2012 – 2017

(sursa:http://www.statistica.md/public/files/serii_de_timp/comert_exterior/serii_anuale/rom/Com_Ext_RM.xls )

Analiza evoluției importurilor pe țări în anul 2017, comparativ cu anul 2016, relevă creșterea
importurilor din România (+25,9%), Ucraina (+33,1%), China (+28,4%), Germania (+23,4%),
Italia (+18,0%), Federația Rusă (+6,8%), Polonia (+25,4%), Turcia (+11,9%), Franța (+25,3%),
Ungaria (+24,4%), Statele Unite ale Americii (+31,8%), Bulgaria (+28,6%), Vietnam (de 1,7

8
ori), Belarus (+13,1%), Republica Cehă (+21,5%), Japonia (+33,4%), Belgia (+25,5%), Austria
(+8,9%), Grecia (+30,7%), Slovacia (+32,8%), Coreea de Sud (+21,7%), India (+19,8%), Olanda
(+10,0%) și Taiwan, provincie a Chinei (+26,2%), care a favorizat majorarea pe total importuri
cu 19,7%. În același timp s-au diminuat livrările din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord
(-7,9%), Israel (-21,2%), Hong Kong RAS a Chinei (-70,4%) și Lituania (-13,0%).

Figura.2.1.2 Structura importurilor pe principalele țări partenere

(sursa: http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=5908)

2.2. Analiza importurilor pe mărfuri în perioada 2012-2017

Importurile de mărfuri realizate în luna decembrie 2017 au însumat 471,5 mil. dolari SUA, cu
3,6% mai mult față de luna anterioară și cu 20,5% mai mult, comparativ cu luna decembrie 2016.

Figura. 2.2.1 Evoluția lunară a importurilor de mărfuri

(sursa: http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=5908)

9
În anul 2017 importurile de mărfuri au constituit 4831,4 mil. dolari SUA, volum superior celui
înregistrat în anul 2016 cu 20,2%. Însă în 2014 și 2015 a avut o scădere considerabilă a
importurilor cu 6% și 25% față de anul 2017.

Figura 2.2.2. Evoluția indicilor valorici ai importurilor (anul precedent=100)

(sursa: http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=5908)

Importurile de produse non-agricole continuă să fie dominate de uleiurile din petrol. Deși în
termeni valorici importul acestora s-a majorat cu 26% în perioada de referință, în termeni
cantitativi s-a înregistrat o majorare pe fundalul micșorării prețurilor internaționale pentru
categoriile date de produse.

Totodată au scăzut importurile de zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere, energie electrică,
articole de voiaj; sacoșe și similare, tutun brut și prelucrat, cărbune, cocs și brichete, grăsimi și
uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate.

Îmbrăcăminte și accesorii (+28,2%), mașini și aparate industriale cu aplicații generale; părți și

piese detașate ale acestor mașini (+24,1%), fire, țesături și articole textile (+10,7%), fier și oțel
(+21,0%), articole prelucrate din metal (+15,2%), articole din minerale nemetalice (+15,8%),
încălțăminte (de 1,6 ori) Legume și fructe (+15,7%), articole din lemn (+25,6%), materiale
plastice prelucrate (+15,3%), instrumente și aparate, profesionale, științifice și de control
(+32,4%), îngrășăminte minerale sau chimice (+23,5%), carne și preparate din carne (+46,1%),

Mașini și aparate de birou sau pentru prelucrarea automată a datelor (+25,1%), tutun brut și
prelucrat (+15,2%), hârtie, carton și articole din pastă de celuloză, din hârtie sau din carton
(+10,9%), articole de voiaj; sacose și similare (de 2,8 ori)

Mașini generatoare de putere și echipamentele lor (+47,4%) băuturi alcoolice și nealcoolice

(+11,3%), mobilă și părțile ei (+12,4%), hrană destinată animalelor (+16,2%), grăsimi și uleiuri

10
vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (de 1,6 ori), facilitând astfel creșterea pe total
importuri cu 19,0%. Totodată au scăzut importurile de gaz și produse industriale obținute din
gaz (-11,8%)

Figura 2.2.3. Structura importurilor pe grupe de mărfuri

(sursa: http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=5908)

În această perioadă s-au majorat importurile de petrol, produse petroliere și produse înrudite,
mașini și aparate electrice și părți ale acestora, mașini și aparate specializate pentru industriile
specifice, vehicule rutiere, gaz și produse industriale obținute din gaz, legume și fructe, aparate și
echipamente de telecomunicații și pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și imaginii etc.

2.3 Analiza importurilor pe mijloace de transport

Pentru a stimula aceste sectoare de transport orientate la import atât și export , trebuie dezvoltată
infrastructura eficientă de transport, precum şi asigurate condiţii de facilitare a comerţului şi
serviciilor de logistică din Republica Moldova. Majoritatea importurilor de mărfuri au fost
realizate cu mijloacele de transport rutier (83,4% în total importuri), fiind urmate de transportul
feroviar (5,6%), maritim (2,8%) și aerian (2,7%), iar instalațiilor fixe de transport le-a revenit o
cotă de 4,7% în total importuri.

Figura 2.3.1. Structura importurilor după modul de transport

11
2.4. Evoluția balanței comerciale.

Decalajul considerabil în evoluția exporturilor și importurilor Republicii Moldova a determinat

acumularea în anul 2017 a unui deficit al balanței comerciale în valoare de 2406,3 mil. dolari
SUA, cu 430,5 mil. dolari SUA (+21,8%) mai mare față de cel înregistrat în anul 2016. Cu țările
Uniunii Europene (UE-28) balanța comercială s-a încheiat cu un deficit de 792,2 mil. dolari
SUA (în anul 2016 – 641,8 mil. dolari SUA), iar cu țările CSI - de 743,2 mil. dolari SUA (în
anul 2016 – 613,3 mil. dolari SUA). În comparație cu anii 2010; anul 2017 a scăzut până la 92,5
mil dolari SUA .

Fig. 2.4.1 Evoluția balanței comerciale între anii 2000-2017

12
Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în anul 2017 a fost de 50,2%, comparativ cu
50,9% în anul 2016. În anul 2015 a fost de 49,33 % comparativ cu 2010 cu 39,98% . Diferența
dintre 2010-2012 a crescut cu 10 ,21 puncte procentuale.

Persoanele fizice au importat în anul 2017 mărfuri și produse în valoare de 194,4 mil. dolari
SUA, de 2,2 ori mai mult în raport cu anul 2016. Creșterea a fost condiționată, în principal, de
majorarea importurilor de autoturisme (de 2,5 ori), cărora le-a revenit 86,3% din importurile
realizate de persoanele fizice.

Concluzie.

În concluzie importurile reprezintă un indicator principal în economia Republicii Moldova.

Conform datelor reprezentate anterior am constatat că numărul de importuri este cu mult mai
mare decât volumul exporturilor fapt care este o inflență atât pozitivă, cât și negativă. Pozitivă
este că cererea este în mișcare și sporește nivelul acesteia, mai ales pentru produsele de care nu
dispune țara. Negativă, nu permite producătorilor autohtoni să se dezvolte, fapt care aceștia se
vor axa pe export.

Cei mai mari importatori sunt Ucraina , Romania Rusia, Germania, Italia, China , Japonia,
Turcia.

13
Putem să meționăm concluzii referitor la importurile în țară și propuneri de soluționare

1. Comerțul exterior repezintă un important factor în economia Republicii Moldova, are funcție
de echilibrarea nivelului pieței. Propunerea de imbunătățire a comerțului exterior este de a crea
condiții favorabile pentru care va spori nivelul fabricare și transportare.

2. Decalajul importurilor și exporturilor a dus la un deficit al balanței comerciale. Pentru a

micșora decalajul importurior și exporturilor, este necesar de micșorat numărul de importuri de
produse care le poate produce statul. De exemplu, pentru bunuri materiale, se poate de soluționat
prin construirea fabricilor de crearea vestimenației și încălțămintei. Astfel nivelul de exporturi va
crește și diferența balanței comerciale va micșora.

3. Importurile reprezintă un factor important pentru economia țării. Fapt care reprezintă un factor
pozitiv atât și excesul importurilor estee un factor mai puțin pozitiv. Pozitiv constă pentru
resursele care nu dispune statul, cum sunt cele petroliere, gaze etc, fapt care înseamnă că piața
este în mișcare, cererea este în creștere, există forțe de muncă. Iar negativ din motivul prețurilor
scăzute pentru produsele străine, produsele autohtone suferă mai mult. O cale de soluționare,
cum ar fi micșorarea impozitelor pentru producatorii authtoni, atât să facă condiții mai bune
pentru producători.

Bibliografie.

Carte cu un autor

1. Dumitru Moldova- „Curs de teorie economică” Editura ARC Chișinău 2006

Articole, studii

1. Andrei BLAISOVSCHl, doctor în ştiinţe economice, conferenţiar universitar. Academia

de Administrare Publică de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova Comerțul exterior
exterior al Republicii Moldova: Realizări și probleme, pagina 2 – 3

2. Tatiana Diaconu, Analoza schimburilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE și

perspectivele semnării acorudlui ZLASC , pagina 1
14
Resurse internet

1. http://www.statistica.md/

2. https://www.bnm.md/

15
ANEXA

Tabelul 1. Importurile pe țări 2012 – 2017 (sursa:

http://www.statistica.md/category.php?l=ro&idc=336&)

16
17