Gandirea Laterala Eseu

Creierul nostru functioneaza pe baza de structuri logice iar pentru a functiona are
nevoie de tipare, sabloane, modele pe care si le construieste si modifica constant.
Invatarea consta in crearea acestor tipare, adaugand continuu informatii noi. Un mare
dezavantaj al acestui model este faptul ca structurile au tendinta sa devina din in ce mai
rigide in timp si greu de schimbat.

Edward de Bono in ”Gandirea laterala” [1] face o analiza comparativa intre gandirea
verticala sau logica si gandirea laterala sau creativa evidentiind atat avantajele cat si
dezavantajele ambelor modele de gandire.
Cartea este un manual de predare al gandirii creative, unde autorul explica metode si
tehnici si prezinta exercitii stimulative pentru gandirea laterala precum si
detalii explicite asupra modului de realizare, interpretare si evaluare al acestora.
Principal argument al cartii reprezinta constientizarea beneficiilor gandirii
laterale, procesul care foloseste informatia pentru a stimula creativitatea si intuitia
restructuranta.
Cartea prezinta oportunitatile pentru a pune in practica gandirea laterale si, de
asemenea,
explica proceselor implicate de aceasta, fiind conceputa atat pentru cadrele didactice
pentru dezvoltarea personala cat si profesionala dar si ca material didactic pentru
predarea
gandirii laterale elevilor si studentilor.

Este de asemenea subliniata ideea inexistentei antagonismului intre gandirea verticala

si gandirea laterala, ambele avand puncte slabe si puncte forte, gandirea laterala
venindin sprijinul gandirii verticale pentru a-i spori utilitatea.

Autorul realizeaza prezentarea conceptului de gandire laterala sub diverse aspecte in

incercarea de constientizare a cititorului cu privire la multitudinea de situatii cand
problemele isi pot gasi solutii prin intermediul gandirii laterale. Multe dintre
conceptele teoretice devin laitmotive de-a lungul cartii, asa cum ar fi beneficiile
gandirii laterale, modul de functionare al acesteia, precum si avantajele acesteia fata de
gandirea verticala. aceasta repetare a conceptelor are rolul de a mentine unicitatea
subiectului tratat si pentru a preintampina fragmentarea gandirii laterale in simple
tehnici.
De-a lungul cartii, autorul plaseaza numeroase exemple si exercitii practice insotite de
reprezentari grafice, totodata, sunt prezentate rezultatele unor exercitii de stimulare a
gandirii creative care sa confere claritate si utilitate cititorului in incercarea sa de a
intelege cum functioneaza mintea umana, gandirea in general si gandirea laterala in
particular.

Cartea prezinta concepte noi sau vechi expuse in diferite ipostaze, motiv ce ii
confera o nota buna pentru originalitate. De asemenea, modul in care sunt prezentate
aceste concepte este unul simplu, multe dintre conceptele teoretice fiind reluate pe
parcursul cartii pentru a se asigura comprehensiunea eficienta.
autorul reuseste prin inlocuirea termenilor de specialitate cu sinonime larg cunoscute
si prin combinarea notiunilor teoretice cu exemplele si exercitiile concludente sa
expuna intr-o maniera concisa conceptul de gandire laterala, beneficiile acesteia
precum si diferite tehnici si exercitii stimulative pentru gandirea creativa.

Principiul gandirii laterale este de a sparge barierele conceptuale gandirii verticale fiind
un complement al acesteia si a demonstra ca orice mod de a privi o situatie este doar
unul dintre nenumaratele moduri posibile.

1. Gandirea verticala este selectiva cea laterala este generativa. In gandirea

verticala alegem cea mai facila si logica cale de a privi situatia, in cea laterala
generam cat mai multe abordari
2. Gandirea verticala evoluaza doar daca exista o structura logica iar in cea laterala
evolueaza in mai multe directii sfidand in cele mai multe momente logica
3. Gandirea verticala este analitica iar cea laterala provocatoare, generatoare de
cai noi de a aborda situatiile
4. Gandirea verticala evolueaza secvential, inaintam pas cu pas intr-o structura
logica, o data ce se ajunge la o concluzie validitate este data de pasii facuti.
Gandirea laterala evolueaza in salturi, golurile se vor umple dupa
5. In Gandirea verticala fiecare pas trebuie sa fie logic, in Gandirea laterala nu e
cazul
6. Gandirea verticala foloseste negatii pentru a bloca anumite cai, in Gandirea
laterala nu se folosesc negatii.
7. In Gandirea verticala eliminam ce nu este relevant pentru structura logica, in
Gandirea laterala sunt folosite intervetii intamplatoare
8. In Gandirea verticala categoriile clasificarile si etichetele sunt fixe, in Gandirea
verticala nu.
9. Gandirea verticala urmeaza cele mai plauzibile cai, iar Gandirea laterala cele mai
putin probabile
Edward Charles Francis Publius de Bono sa nascut in Malta la 19 mai 1933. invatamant
la Colegiul st. Edward, Malta, a obtinut apoi diploma medicala de la Universitatea din
Malta. Dupa aceasta, el a lucrat ca un invatator de la Rhodes la Christ Church, Oxford,
unde a obtinut o diploma in psihologie si fiziologie. El a reprezentat Oxford in polo si a
stabilit doua inregistrari de canoe. El are, de asemenea, o diploma de doctor in
medicina de la trinity College din Cambridge, o diploma de onoare DDe (Doctor of
Design) de la institutul tehnologic Royal Melbourne si un LLD onorific de la
Universitatea din Dundee.

De Bono a avut numiri la facultate la universitatile din Oxford, Cambridge, Londra si

Harvard. Este profesor la Malta, Pretoria, anglia Centrala si Universitatea Dublin City.
De Bono detine profesorul de gandire al lui Da Vinci la Universitatea de tehnologie
pentru Dezvoltare din tempe, arizona, sUa. El a fost unul dintre cei 27 de ambasadori ai
anului European al Creativitatii si inovarii 2009.

De Bono a scris 57 de carti cu traduceri in 34 de limbi. [5] El si-a predat metodele de

gandire agentiilor guvernamentale, clientilor corporativi, organizatiilor si persoanelor
fizice, in particular, in sesiuni de grup sau in mod public. El a promovat Centrul Mondial
pentru Noua Gandire (2004-2011), cu sediul in Malta, care a aplicat thinking tools la
solutionarea si proiectarea politicilor la nivel geo-politic.

Scolile din peste 20 de tari au inclus instrumentele de gandire de Bono in curriculum si

a consultat si lecturat la nivel de consiliu la multe dintre cele mai importante corporatii
din lume.

[1]
http://www.elefant.ro/carti/carte/psihologie-pedagogie/psihologie-practica/gandirea-later
ala-editia-a-iii-a-18052.html
[2] ​https://en.wikipedia.org/wiki/Edward_de_Bono