Clasificarea convertoarelor A/D

Exista o gama larga de metode de conversie A/D

Convertoarele A/D astfel obtinute au:

-Performante foarte diferite

-Domenii de aplicabilitate diferite

Se va realiza o clasificare in functie de caractersiticile de baza ale fiecarei metode de conversie punandu-se in
evidenta pricipalele caracteristici ale fiecarei clase

Avem urmatoarele criterii de clasificare:

-Dupa tipul metodei

-Dupa tipul ciclului de conversie

-Dupa modul de functionare in bucla inchisa sau deschisa

-Dupa modul de realizarea conversiei A/D

Clasificarea dupa tipul metodei

-Metode directe de conversie

-Metode indirecte de conversie A/D

Circuitele de conversie A/D ce folosesc metode directe de conversie opereaza direct asupra marimii analogice de
intrare

Circuitele de conversie A/D ce folosesc metode indirecte de conversie transforma in prealabil marimea analogica
de intrare intr-o masura intermediara

Marimea intermediara:

-Interval de timp

-frecventa

Marimea intermediara este apoi digitizata obtinandu-se reprezentarea numerica

Aceasta clasificare ne permite sa apreciem viteza de conversie

Convertoarele ce folosesc metode directe de conversie sunt mai rapide

Clasificarea dupa tipul ciclului de conversie

Aceasta clasificare tine cont de tipul secventei de operatii ce au loc in convertor

-Metode de conversie cu ciclul programat

-Metode de conversie cu ciclul neprogramat

-Metodele de conversie cu ciclul programat

conversia se realizeaza dupa o secventa fixa de operatii

Timpul de conversie este acelasi

Metodele de conversie cu ciclul neprogramat=

secventa de operatii dupa care se realizeaza conversia depinde de amplitudinea semnalului de intrare

Timpul de conversie este diferit

Aceasta clasificare este utila la aprecierea timpului de conversie

Clasificarea dupa tipul functionarii (in bucla inchisa sau deschisa)

Dupa faptul daca functioneaza in bucla inchisa sau deschisa avem:

-Convertoare A/D fara reactie

-Convertoare A/D cu reactie

Convertoarele A/D fara reactie determina valoarea fiecarui bit independent de valoarea celorlalti biti

-Circulatia datelor se face intr-un singur sens

-Aceste convertoare sunt denumite convertoare de tip paralel deoarece generarea bitilor se face simultan

-Aceste convertoare sunt mult mai rapide decat cele cu reactive

Convertoare A/D cu reactie

-Se caracterizeaza prin faptul ca bitii de la iesire sunt generati succesiv

-Valoarea unui anumit bit depinde de valoarea bitilor determinati anterior

-In structura acestor convertoare exista o bucla de reactie

-In bucla de reactie se afla in general un convertor D/A

-Convertoarele A/D cu reactie permit obtinerea unei anumite rezolutii cu un numar mai mic de circuite

-Sunt mai lente decat convertoarele de tip paralel

-Permit obtinerea unui rapor pret/performanta foarte bun

-Sunt printre cele mai utilizate

Clasificare:

-Convertoare ce genereaza codul la iesire bit cu bit

-Convertoare ce genereaza codul la iesire secvential pe grupe de biti

Convertoarele din prima categorie sunt denumite convertoare de tip serie

-Sunt cele mai lente

-La fiecare pas se stabileste starea unui singur bit

Convertoarele din a doua categorie sunt denumite convertoare de tip serie-paralel

-Generarea bitilor la iesire se face serial pe grupe de biti

-La fiecare pas se genereaza toti bitii dintr-un grup

-Are performante si complexitati intermediare intre convertoarele de tip paralel si cele de tip serie

Clasificarea convertoarelor dupa modul de realizare a conversiei A/D

Avem:

-Circuite A/D de tip integrator

-Circuite A/D cu comparatii discrete

Prezinta importanta din punct de vedere al sensibilitatii la zgomote

Convertoarele de tip integrator realizeaza conversia prin integrarea semnalului de intrare

-Prin integrare se pot elimina o parte din componentele zgomotului

-Acestea sunt mai putin sensibile la zgomote

Clasificarea convertoarelor dupa modul de realizare a conversiei A/D

Convertoarele A/D cu comparari discrete realizeaza conversia A/D prin compararea semnalului de intrare cu un
semnal de referinta

-Compararea se face intr-un timp scurt

-Datorita zgomotului se pot introduce erori in aceste operatii de comparare

-Sunt mult mai sensibile la zgomote decat convertoarele A/D cu integrare

Convertoare A/D de tip paralel

Genereaza toti bitii reprezentarii numerice simultan

Este format din:

-Un set de comparatoare

-Un circuit de codificare

 Se observa ca:

-Tensiunea de intrare se aplica simultan la toate intrarile comparatoarelor

-La cealalta intrare se aplica o tensiune de referinta

-Aceasta tensiune se obtine divizand tensiunea Vm cu ajutorul unui divizor rezistiv

-Valorile tensiunilor de referinta definesc limitele canalelor

Functionarea:

Se compara tensiunea de intrare simultan cu setul de tensiuni de referinta

Se stabileste codul la iesire de catre logica de codificare astfel:

-Daca toate iesirile comparatoarelor se afla in 0 logic: V IN apartine Canal 0

-Daca iesirile canalelor 0-k sunt in 1 logic atunci: V IN apartine Canal K

Pentru a obtine un convertor cu o rezolutie de N biti avem nevoie de

canale distincte ce se pot obtine cu comparatoare

Nivelele tensiunilor de referinta se obtin astfel:

Vmax / 2 N , 2Vmax / 2 N ,, kVmax / 2 N ,, (2 N  1)Vmax / 2 N

Se caracterizeaza prin:

-Viteza mare de conversie

-Complexitate ridicata

-Timpul de conversie

Obs. La frecvente mari capata importanta si timpii de propagare a semnalelor prin cablaj

-Acesti timpi trebuiesc riguros egalizati

Se folosesc in aplicatiile unde intervin semnale ultra rapide si sunt necesare rezolutii mici

Aceste convertoare sunt:

Cu ciclu programat

-Fara reactie

-Cu comparari discrete

Convertoare A/D cu reactie

Aceste convertoare urmaresc reducerea numarului de comparatoare

Ideea de baza:

Se inlocuieste:

- compararea simultana a tensiunii de intrare cu un set de tensiuni de referinta, cu

- Compararea succesiva a marimii de intrare cu o tensiune de referinta reglabila cu un singur comparator

Tensiunea de referinta reglabila este controlata numeric folosind un convertor D/A

Blocurile functionale:

-Comparatorul

-Convertorul D/A

-Logica de comanda (formata din registrul Reg si generatorul de tact GT)

Convertorul D/A genereaza tensiunea de referinta variabila controlata numeric

Logica de comanda incrementeaza sau decrementeaza numarul aplicat la intrarea convertorului D/A

Functionarea:

Se compara tensiunea de intrare cu tensiunea de referinta variabila

Daca tensiunea de intrare este mai mare decat tensiunea de referinta iesirea comparatorului comanda logica de
comanda astfel incat sa se incrementeze numarul aplicat la intrarea convertorului D/A

Daca tensiunea de intrare este mai mica decat tensiunea de referinta iesirea comparatorului comanda logica de
comanda astfel incat sa se decrementeze numarul aplicat la intrarea convertorului D/A

Comaratia se reia pana se obtine codul corect de la iesire

Exista trei modalitati de implementare:

-Metoda numaratorului

-Metoda conversiei continue (metoda convertorului cu urmarire)

-Metoda aproximatiilor succesive

Metoda numaratorului

A Este metoda cea mai simpla

B Pentru implementarea logicii de comanda se foloseste un numarator, o poarta si generatorul de tact

Functionarea:

-Numaratorul este incrementat de impulsurile de tact

-Tensiunea de referinta creste pana tinde sa depaseasca tensiunea de intrare

-In acel moment comparatorul comuta si blocheaza trecerea impulsurilor prin poarta
-Numarul inscris in numarator in acel moment reprezinta codul de iesire

Obs. Inainte de inceperea unui ciclu de conversie numaratorul trebuie resetat

Timpul de conversie depinde de amplitudinea tensiunii de intrare

Pentru a reduce timpul de conversie va trebui sa reducem perioada impulsurilor de ceas.

Valoarea minima pentru acesta este determinata de:

-Frecventa maxima de numarare

-Conditia T0  TN  TCNA  TCOMP

-Rezulta din conditia ca semnalele determinate de trecerea unui impuls de ceas prin poarta sa se propage pana la
iesirea comparatorului

-Metoda conversiei continue (metoda convertorului cu urmarire)

Acest convertor permite urmarirea variatiilor tensiunii de intrare

Logica de comanda este formata dintr-un numarator reversibil

Numaratorul a fost inlocuit cu un numarator reversibil pentru a putea urmari variatiile tensiunii de intrare

Cand tensiunea de referinta tinde sa depaseasca tensiunea de intrare nu se mai blocheaza trecerea impulsurilor de
ceas prin poarta ci se inverseaza sensul de numarare

Functionare:

Cand tensiunea de referinta este mai mica decat tensiunea de intrare:

-Comparatorul comanda poarta astfel incat numaratorul sa numere crescator

Cand tensiunea de referinta este mare decat tensiunea de intrare:

-Comparatorul comanda poarta astfel incat numaratorul sa numere descrescator

Comutarea sensului de numarare se face comutand impulsurile de ceas de pe intrarea Up pe Down si invers

Timpul de conversie= perioada impulsurilor de ceas

Valoarea minima a impulsurilor de ceas se determina din conditia: T0  TBC  TN  TCNA  TCOMP
Se pune conditia ca pe durata a impulsului de ceas efectul comutarii intrarilor de tact ale numaratorului sa se
propage pana la iesirea comparatorului inainte de aparitia urmatorului impuls de ceas

Perioada maxima a impulsurilor de ceas este invers proportionala cu frecventa semnalului de intrare si cu rezolutia
convertorului

Convertorul A/D cu urmarire sunt:

-Cu conversie directa

-Cu ciclu neprogramat

-Cu reactie

-Cu comparari discrete