Вы находитесь на странице: 1из 46

Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane


Specializarea: Jurnalism

Lucrare
de licenţă

Coordonator ştiinţific:
Lector univ. dr. Gh. Cojocariu
Absolvent:
Marinescu Oana

Bucureşti
2018

1
Universitatea Spiru Haret
Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane
Specializarea: Jurnalism

Particularităţi ale editării


la siteul DivaHair.ro

Coordonator ştiinţific:
Lector univ. dr. Gh. Cojocariu
Absolvent:
Marinescu Oana

Bucureşti
2018

2
Cuprins:

Introducere …………………………………………………………………………. p. 3
Capitolul 1 – Comportamentul consumatorului, aspecte teoretice ……………….. p. 5
1.1.Clarificări conceptuale …………………………………………..……….. p. 5
1.2.Teorii și modele fundamentale în studiul comportamentului
consumatorului …………………………………………………..……….. p. 7
1.3. Factori care influențează comportamentul de consum ………...……….. p. 9
Capitolul 2 – Dezvoltatea noilor tehnologii în societatea contemporană …..…….. p. 17
2.1. Perspective teoretice cu privire la societatea actuală …..………..…….. p. 17
2.2. Cultura media în contextul globalizării ………...…………..…….…….. p. 20
2.3. Gradul de pătrundere a noilor tehnologii în viața
consumatorilor …………………………………….………………..……….. p. 21
2.4. Influența mijloacelor de comunicare asupra utilizatorilor …..……….... p. 25
Capitolul 3. – Prezentarea şi analiza siteului de lifestyle DivaHair.ro ……...……... p. 29
3.1. Introducere ………………………………….………..………..……….. p. 20
3.2. Evaluarea site-ului ………………………………..…………….....….... p. 30
3.3. Actualizarea informațiilor ………………………..…………….....….... p. 30
3.4. Conținutul site-ului …………………………………….……….....….... p. 31
3.5. Organizarea conţinutului ……………………….……....……….....….... p. 31
3.6. Publicul ţintă ……………………………………….……............….... p. 32
3.7. Veridicitate ………………………………..……...…………………….. p. 34
3.8. Design grafic ……………..…………………………………………….. p. 34
3.9. Interacţiunea cu utilizatorii …………………………………………….. p. 35
3.10. Search Engine Optimization …………………………………………. p. 38
3.11. Uzabilitatea și navigarea ………………………………………………. p. 39
3.12. Conținutul revistei online …………………………..…………………. p. 40
3.13. Publicitate …………………………………………..…………………. p. 40
3.14. Concurența și rezultate …………….………………..…………………. p. 41
3.15. Viziunea DivaHair.ro …………….………………..…………………. p. 42
3.16. Concluzii – analiza SWOT ………………………..…………………. p. 43

3
Introducere

Abordarea temei de față are ca punct de plecare aspectele teoretice legate de


comportamentul consumatorului și își dorește să analizeze comportamentul de consum al
copiilor în ceea ce privește noile tehnologii.
Am ales această temă datorită faptului că, în Era în care trăim, tânăra generație are din ce
în ce mai mult acces la noile tehnologii, iar majoritatea reușesc să le utilizeze mai bine decât o
mare parte din adulți. Copiii învață să folosească tableta cu mult timp înainte să scrie sau să
vorbească și se simt în largul lor atunci când o folosesc. Nici smartphone-ul, laptopul sau
internetul nu mai sunt niște enigme pentru generația tânără din ziua de astăzi, care parcă s-au
născut învățați să le folosească fără probleme.
Lucrarea conține o perspectivă teoretică asupra comportamentului consumatorului, o
imagine asupra dezvoltării noilor tehnologii în societatea actuală, particularități privind
obiceiurile de consum în rândul copiilor, cercetări la nivel național și internațional cu privire la
consumul noilor tehnologii în rândul generației tinere și dimensiunea aplicativă a lucrării.
În primul capitol sunt expuse definițiile comportamentului de consum propuse de mai
mulți specialiști în domeniu, teorii și modele fundamentale ale comportamentului
consumatorului, precum și factorii care influențează acest comportament.
Cel de-al doilea capitol arata perspective teoretice referitoare la societatea de consum
actuală, hiperconsumerismul, cultura media în contextul globalizării și dinamica în timp a pieței
noilor tehnologii.

4
Capitulul 1. Comportamentul
consumatorului – aspecte teoretice

1.1.Clarificări conceptuale
Pentru a putea defini comportamentul consumatorului, o sintagmă atât de complexă,
trebuie să înțelegem, în primul rând, cum funcționează comportamentul uman în general. Astfel,
comportamentul este modul în care oamenii răspund la anumiți stimuli, externi sau interni. În
lucrarea Comportamentul consumatorului, Iacob Cătoiu și Nicolae Teodorescu susțin că
marketingul modern pornește de la premisa că orice activitate economică trebuie să satisfacă
eficient cerințele consumatorilor, iar pentru a te putea orienta către nevoile de consum este
necesară cunoașterea acestora. Cei doi au elaborat o definiție a comportamentului de consum și
anume: „Comportamentul consumatorului poate fi definit ca un concept prin excelență
multidimensional, ca rezultantă specifică a unui sistem de relații dinamice dintre procesele de
percepție, informație, atitudine, motivație și manifestare efectivă, care caracterizează integrarea
individului sau a grupului în spațiul deschis de ansamblul bunurilor de consum și serviciilor
existente în societate la un moment dat, prin acte decizionale individuale sau de grup privitoare
la acestea”1.
Din punctul de vedere al Blackwell, Miniard și Engel2, comportamentul consumatorului
se definește prin activitățile în care oamenii se angajează atunci cand cumpără, consumă sau
renunță la „anumite produse sau servicii”. În timp, atât studiul comportamentului
consumatorului, cât și scopul acestuia au evoluat. La început, atenția era concentrată asupra
comportamentului de cumpărare, cercetătorii voiau să afle de ce cumpără oamenii și mai ales de
ce preferă un anumit produs în locul altuia. Mai nou, cercetătorii si practicienii din domeniu se
axează pe analiza consumului, adica vor să afle de ce și cum folosesc oamenii produsele
cumpărate.

1
Iacob, Cătoiu, Nicolae, Teodorescu, Comportamentul Consumatorului, Editura Economică, București, 1997, p. 26.
2
Roger, Blackwell, Paul, Miniard, James, Engel, Consumer Behavior, ediția a 10-a, Editura Thomson South-
Western, Mason, 2006, p. 4.

5
Philip Kotler3 a explicat acest concept printr-un limbaj cybernetic; astfel,
comportamentul consumatorului „este o <<ieșire>>, adică rezultatul unor <<intrări>>
recepționate și <<prelucrate>> de ființa umană. Autorul citat precizează faptul că procesele
psihologice nu pot fi observate deoarece acestea au loc între procesele de „intrare” și de „ieșire”.
„Informațiile legate de prețul, calitatea, utilitatea sau prezentarea produsului ajung în psihicul
uman prin anumite canale care pot fi reclame, cunoștințe sau observații personale. Toate acestea
determină alegerea produsului, a magazinului, frecvența de cumpărare sau amânarea
cumpărării”4.
Virgil Balaure5, analizând ideile mai multor specialiști în domeniu, ajunge la concluzia că
acest proces „poate fi definit ca o abordare de ansamblu, reprezentând totalitatea actelor
decizionale realizate la nivel individual sau de grup, legate direct de obținerea și utilizarea de
bunuri și servicii, în vederea satisfacerii nevoilor actuale și viitoare, incluzînd procesele
decizionale care preced și determină aceste acte”.
În lucrarea Marketing. Comportamentul consumatorului, autoarea Rodica Boier6 afirmă
că, „în sensul cel mai restrâns și cel mai frecvent utilizat, înțelegem prin comportamentul
consumatorului conduita individului aflat în situația de cumpărare sau de consum al bunurilor
economice.” De asemenea, se adaugă acestor considerații ideea că, prin produs, în viziunea de
marketing, se are în vedere un element al ofertei, așa cum este el perceput de piață. În consecință,
abordarea epistemiologică a sintagmei analizate, în condițiile procesului contemporan al
extensiei marketingului în spațiul extraeconomic, va lărgi în mod necesar semnificația,
cuprinzând și conduita indivizilor în fața unor modele de comportament ce li se sugerează prin
marketing educațional, sanitar, politic, ecologic sau religios. Din acest motiv se consideră mai
potrivită definirea comportamentului consumatorului ca „orice raportare a acestuia la un element
de ofertă”. „Raportarea consumatorului la un element de ofertă poate însemna culegere de
informații despre un produs, evaluarea acestuia, compararea, stabilirea unor preferințe, atitudinea
afectivă față de acesta, decizia de a-l cumpăra sau nu ori decizia de a amâna achiziția”7, conchide
autoarea.

3
Iacob, Cătoiu, Nicolae, Teodorescu, op. cit., p. 18.
4
Ibidem.
5
Virgil, Balaure, Marketing, Editura Uranus, București, 2000, p. 172
6
Rodica, Boier, Marketing. Comportamentul consumatorului, Editura Graphix, Iași, 1994, p. 33
7
Rodica, Boier, op. cit, pp. 32-33

6
În Dicționarul de Psihologie8, comportamentul consumatorului este definit ca „totalitatea
actelor, atitudinilor și deciziilor consumatorului privind utilizarea veniturilor sale pentru
cumpărarea de mărfuri, servicii și pentru economii”.

1.2. Teorii și modele fundamentale în studiul comportamentului consumatorului


Consumatorii răspund la anumiți stimuli atunci când își doresc să achiziționeze produse
sau servicii. Există două teorii, behaviorismul și mentalismul, care au ca obiectiv evidențierea
modului în care comportamentul uman este influențat de stimuli.
Behaviorismul consideră că fiecare stimul la care este supus un individ are propriul lui
răspuns. Septimiu Chelcea9, în lucrarea Psihosociologie: teorii, cercetări, aplicații, preia
expresia lui Serge Moscovici și afirmă că „această teorie vede ființa umană ca pe o „mașină de
răspunsuri”, adică oamenii răspund la stimuli pasiv, ca roboții”. În afară de stimuli există și alte
aspecte importante care influențează decizia de cumpărare a unui individ și anume: culoarea,
aspectul sau mirosul produsului.
Analizând cercetările din acest domeniu, Cristina Maria Stoica10 constată faptul că au fost
stabilite patru tipuri de comportament, în funcție de modul în care indivizii răspund la stimulii
din jurul lor. Primul este comportamentul răspuns și este practicat în mod frecvent de indivizii
care achiziționează produse sau servicii de consum curent la un preț scăzut. Al doilea
comportament este cel de luare a deciziei la limită și este practicat atunci când consumatorul
achiziționează un produs ocazional și are nevoie de o anumită perioadă de timp pentru a se
informa și hotărî. Al treilea este comportamentul de luare a deciziei extensive și este practicat în
momentul în care individual dorește să cumpere un produs scump, pe care îl cumpără foarte rar;
acesta are nevoie de mai mult timp pentru a lua o decizie, iar cel de al patrulea este
comportamentul impulsiv și este provocat de un stimul imediat și de cele mai multe ori
declanșează anumite conflicte din punct de vedere emoțional.
Mentalismul contrazice teoria behaviorismului și susține că un singur stimul poate avea
mai multe răspunsuri diferite. De exemplu, deși un produs poate avea atribute specifice tuturor
consumatorilor, doar unii dintre ei vor fi interesați și îl vor achiziționa. Astfel putem adăuga

8
Paul, Popescu-Neveanu, Dicționar de psihologie, Editura Albatros, București, 1978, p. 121.
9
Septimiu, Chelcea, Psihosociologie: teorii cercetări, aplicații, Editura Polirom, București, 2008, p. 313.
10
Cristina, Maria, Stoica, Modelarea comportamentului consumatorului, Editura Tehnopress, Iași, 2005, p. 18.

7
faptul că mentalul unui individ este influențat de societatea din care face parte, dar și de
grupurile de apartanență. Bernard Cathelat11 afirmă că „orice tentativă de persuadare sau
sugestionare ar fi inutilă și sterilă fără o cunoaștere intimă a consumatorului”. După cum am
menționat, consumatorii sunt diferiți, deci trebuie să comunicăm diferit cu ei. Catalogarea cât
mai exactă a grupurilor țintă, în funcție de statutul social, religie sau grupuri de apartenență ne
ajută să înțelegem mult mai ușor ce nevoi, dorințe și ce caracteristici au acestea.
De-a lungul timpului au fost elaborate cinci modele fundamentale, indică Iacob Cătoiu si
Nicolae Teodorescu12, care aveau ca scop studierea comportamentului consumatorilor. Primul
model este cel Marshallian; acesta pornește de la ideea că achiziționarea produselor se efectuează
în mod rațional și conștient din punct de vedere economic. Modelul consideră că decizia de
cumpărare a consumatorului se bazează doar pe prețul produselor, iar consumatorii cheltuie bani
doar pe bunurile care le satisfac anumite nevoi. Modelul elaborat de Marshall analizează modul
în care schimbarea prețului afectează comportamentul de consum al indivizilor.
Al doilea este modelul Pavlovian, care are la bază teoria învățării și este inspirat din
experiențele lui Pavlov, psiholog și fiziolog. El a descoperit reflexele condiționate, adică cele
dobândite în timpul vieții sub influența condițiilor de mediu. Acest model operează cu patru
concepte: impuls, sugestie, reacție și recidivă. Modelul pavlovian demonstrează că unui individ i
se poate condiționa comportamentul, prin repetare și consolidare, pentru a reacționa într-un
anumit mod. Astfel, se pot crea mesaje care să modifice comportamentul consumatorului în
sensul dorit. Cel de-al treilea model pornește de la teoria psihanalitică a lui Freud, care se
bazează pe elemente biologice și culturale. Modelul Freudian presupune o cercetare de tip
motivațional care pune accent pe studierea atitudinilor consumatorului, dar și a opiniilor care,
după Freud, reprezintă expresia verbală a atitudinii.
Al patrulea model, Veblenian, este un model socio-psihologic și are la bază teoria
consumului ostentativ a lui Veblen. Acesta susține că studiul comportamentului consumatorului
nu ar trebui făcut prin prisma satisfacerii unei nevoi, ci a obținerii unui anumit prestigiu în urma
achiziționării unui produs.
Ultimul este modelul Hobbesian, denumit și modelul factorilor de organizație care are în
centru comportamentul consumatorului care reprezintă organizații. În acest caz, decizia de

11
Bernard, Cathelat, Publicitate și societate, Editura Trei, București, 2005, p. 119
12
Iacob, Cătoiu, Nicolae, Teodorescu, op. cit, p. 40

8
cumpărare revine unei persoane special desemnate și este influențată de pregătirea profesională,
competența, valorile și aspirațiile ei.

1.3 Factori care influențează comportamentul de consum


Ceea ce îi influențează pe consumatori în momentul în care vor să achiziționeze un bun
sau un serviciu nu depinde în totalitate de puterea acestora de cumpărare și nici nu se rezumă
doar la nevoile fizice. În literatura de specialitate există mai multe clasificări ale factorilor care
influențează comportamentul consumatorului.
Din punctul de vedere al lui Philip Kotler13, comportamentul de cumpărare al unui
consumator este influențat de factori culturali, care exercită influența cea mai amplă, sociali,
personali și psihologici.
Din perspectiva autorului Managementul Marketingului14 factorii culturali sunt compuși
din noțiunile de cultură, subcultură și clasă socială. Cultura este factorul determinant
fundamental al dorințelor și comportamentului unei persoane, deoarece oferă indivizilor un
anumit ansamblu de valori, percepții, preferințe și comportamente. Orice cultură este formată din
mai multe subculturi care le oferă membrilor ei posibilitatea de a se defini prin naționalitate,
religie, rasă sau regiune geografică.
Conform Kotler15, urmează factorii sociali; prin grup de referință înțelegem familia, dar și
rolul și statutul social. Grupurile de referință sunt grupurile care influențează direct sau indirect
comportamentul sau atitudinea unei persoane. Grupurile care au influență directă sunt grupurile
de apartenență pot fi primare - familia, prietenii și colegii, adică individul interacționează
permanent cu acestea, sau secundare - grupurile religioase și profesionale cu care individul
interacționează mai puțin și tind să fie mai formale. Oamenii sunt influențați și de grupuri din
care nu fac parte. Există grupuri de apartenență în care individul speră să intre și grupuri de
disociere ale căror valori și comportamente sunt respinse de individ. Familia este cel mai influent
grup primar de referință și cea mai importantă structură organizatorică de cumpărare din cadrul
societății. Aceasta este de două tipuri: familia de orientare: părinți, frați/surori și familia de
procreație adică soț/soție și copii. De la prima, individul primește orientare în ceea ce privește

13
Philip, Kotler, Managementul marketingului, Editura Teora, București, 1997, p. 261.
14
Ibidem
15
Ibidem, pp. 265-271

9
religia, opțiunile politice și economice, dar și ambiția, dragostea și valoarea de sine. Orice
individ face parte din mai multe grupuri sociale: familie, organizații, cluburi etc., iar poziția
individului în fiecare grup este definită prin rol și statut. Rolul constă în activitățile pe care un
individ trebuie să le îndeplinească într-un grup și fiecărui rol îi corespunde un anumit statut
social.
Foarte importanți sunt factorii personali; aceștia indică vârsta și etapa din ciclul de viață,
ocupația și situația materială, personalitatea și concepția despre sine, stilurile de viață și valorile.
De-a lungul vieții, oamenii trec prin multe schimbări, iar gusturile în materie de alimentație,
haine sau recreere sunt strâns legate de vârstă. De asemenea, evenimentele majore din viață
precum căsătoria, nașterea unui copil, schimbarea carierei, divorț sau deces ocupă un loc
important în comportamentul consumatorului. Ocupația sau situația materială influențează
comportamentul de consum, deoarece alegerea unui produs sau serviciu se va baza pe venitul
disponibil pentru cheltuieli, economii, datorii, puterea de împrumutare și atitudinea față de
cheltuire sau economisire16.
Personalitatea este un alt factor care influențează comportamentul de consum și este
definită ca un ansamblu de caracteristici psihologice distinctive care determină reacții persistente
la stimulii de mediu. Se definește prin trăsături cum ar fi: siguranța de sine, tendința spre
dominație, autonomia, sociabilitatea și adaptabilitatea. Personalitatea poate fi o variabilă utilă de
analizare a opțiunilor consumatorului pentru anumite mărci, deoarece și mărcile au personalitate,
iar consumatorii le aleg, în mod special, pe cele a căror personalitate se potrivește cu a lor.
Legat de personalitate, trebuie ținut cont de stilurile de viață și de valorile cultivate. Din
perspectiva acestor dimensiuni, Phillip Kotler17 precizează că „stilurile de viață și valorile diferă
de la un individ la altul, chiar dacă fac parte din același subsistem cultural, aceeași clasă socială
sau dacă au aceeași ocupație. Stilul de viață portretizează omul în totalitatea lui prin activitățile,
interesele și opiniile persoanei respective. Deciziile consumatorilor vor fi influențate și de
valorile fundamentale care cuprind sistemele de convingeri care stau la baza atitudinilor și
comportamentelor unui individ”.
Din punctul de vedere al lui Kotler, factorii psihologici reprezintă punctul de plecare în a
înțelege comportamentul consumatorului prin relația dintre stimul și reacție. Stimulii de

16
Idem
17
Ibidem, pp. 271-276

10
marketing și de mediu pătrund în mintea conștientă a consumatorului, după care intră în joc o
serie de procese psihologice, combinate cu anumite caracteristici personale ale individului, ceea
ce are ca rezultat procesele de decizie și deciziile de cumpărare. Sarcina marketerului este să
înțeleagă ce se petrece în mintea conștientă a consumatorului între momentul pătrunderii din
exterior a stimulilor de marketing și momentul deciziilor finale de cumpărare. Există patru
procese psihologice esențiale care influențează la nivel fundamental reacțiile consumatorului în
fața diferiților stimuli de marketing: motivația, percepția, învățarea și memoria.
În analiza comportamentului consumatorului, specialiștii în domeniu Iacob Cătoiu și
Nicolae Teodorescu18 clasifică factorii care influențează comportamentul de consum în două
categorii. Prima categorie este cea de natură endogenă și are mai multe componente: percepția,
informația-învățarea-personalitatea, motivația, atitudinea și comportamentul efectiv. Percepția
este o variabilă de natură psihologică prin care consumatorul recepționează, selectează,
organizează și interpretează stimulii din mediul înconjurător, dându-le o anumită semnificație.
Prin cele cinci simțuri, simțul tactil, văzul, auzul, gustul și mirosul, consumatorilor și
potențialilor consumatori le sunt prezentate anumite “inputuri senzoriale” la care acționează în
funcție de modul de percepție și de grupul țintă din care fac parte. Procesul percepției are un
caracter selectiv care este determinat, pe de o parte, de natura inputului senzorial, iar pe de altă
parte, de caracteristicile consumatorului. În funcție de filtrarea realizată de consumator,
rezultatele selecției pot fi: acceptarea nedistorsionată a stimulului, adică mesajul este perceput
corect; acceptarea distorsionată a stimulului, adică mesajul publicitar este asociat cu o altă firmă,
sau neacceptarea stimulului atunci când persoana care vede mesajul publicitar nu face parte din
grupul țintă și mesajul nu este receptat. Cele mai importante caracteristici ale inputului senzorial
care influențează filtrarea și selecția sunt culoarea, contrastul, mărimea, poziția, intensitatea și
mișcarea. Culoarea este un element foarte eficient în activitatea de marketing deoarece, în
general, mesajele publicitare colorate atrag mai multă atenție decât cele alb-negru. În plus,
culorile au anumite semnificații care pot influența consumatorul, iar utilizarea culorilor trebuie să
fie realizată în strânsă asociere cu cea a contrastului. Dintre caracteristicile consumatorului care
influențează procesul selecției perceptuale, cele mai importante sunt atitudinea acestuia față de
produsul sau serviciul care face obiectul percepției, motivele pro sau contra achiziționării
acestuia și nivelul de atenție pe care îl acordă consumatorul. Totuși, pentru a înțelege mai bine

18
Iacob, Cătoiu, Nicolae, Teodorescu, op. cit., pp. 87-90

11
mecanismul comportamentului de consum trebuie să avem în vedere o altă variabilă, învățarea.
Această variabilă stă la baza percepției și a motivației de a cumpăra sau nu un anumit produs sau
serviciu. Învățarea este o schimbare datorată experiențelor care nu trebuie să fie neapărat
observabilă. De-a lungul vieții unui consumator, învățarea are loc permanent prin anumite
activități: răspunzând la comunicațiile venite din mediu, urmând exemplul altui consumator,
efectuând încercări repetate și folosind raționamente logice. Procesul învățării a fost explicat prin
mai multe teorii și anume: teoria învățării prin condiționare clasică, de tip pavlovian, teoria
învățării instrumentale și teoria învățării cognitive; aceste teorii sunt folosite cu succes în
conceperea unei strategii de marketing.
Conform lucrarii Comportamentul Consumatorului19, teoria învățării de tip pavlovian
este utilizată mai ales în cazul promoțiilor, deoarece învățarea se realizează atât prin repetarea
actului comportamental de consum al unui produs sau serviciu, cât și prin repetarea mesajelor
publicitare. Reținem faptul că în marketing se folosește principiul contiguității pentru crearea
unor asociații între produse sau servicii și situații plăcute pentru consumator. Din perspectiva
autorilor, acest lucru se realizează prin modul în care obiectele promoționale sunt amplasate în
spațiu, într-un ambient cât mai agreabil. De exemplu, consumul unui produs alimentar de către
un turist va fi prezentat într-un mediu care sugerează ideea de natural, nepoluat sau puritatea
mediului.
Cătoiu și Teodorescu20 afirmă că teoria învățării instrumentale se referă la faptul că dacă
un produs sau un serviciu oferă un grad înalt de satisfacție unui consumator, acesta îl va
achiziționa din nou când vor apărea aceleași nevoi. Procesul învățării este în strânsă legătură cu
motivația consumatorului, aspirațiile și obiectivele sale, dar și cu personalitatea și sistemul său
de valori. Personalitatea este foarte importantă, deoarece reprezintă trăsăturile pe care le are un
individ și îl diferențiază din punct de vedere comportamental, de cumpărare sau consum, de alți
consumatori. Trăsăturile care influențează activitatea de marketing sunt: fidelitatea față de mărci
și produse, atitudinea față de produse și servicii, modul de formare al acestora în rândul
consumatorilor, reacția față de modul de ambalare a produselor și fidelitatea față de unitățile de
distribuție.

19
Iacob, Cătoiu, Nicolae, Teodorescu, Comportamentul consumatorului, Editura Economică, București, 1997, p. 94.
20
Idem

12
Motivația este singura variabilă care intervine între stimuli și reacția comportamentală a
consumatorului. Aceasta presupune că manifestările comportamentale sunt generate de existența
unei nevoi nesatisfăcute; cu alte cuvinte, motivele sunt o sumă de factori de natură biologică,
socială și fizică. După originea lor, motivele sunt primare sau biologice și secundare sau
psihogenice, la fel ca nevoile care stau la baza lor. Primele satisfac nevoile fiziologice ale
consumatorului, iar celelalte au ca obiectiv satisfacerea nevoilor psihologice, ca recunoașterea
sau prestigiul. În funcție de categoria nevoilor, motivele sunt ierarhizate într-o structură bine
definită, iar atunci când motivele de la primul nivel sunt satisfacute, cele de la al doilea nivel
devin cele mai importante. În activitatea de marketing trebuie să se țină cont de interacțiunea
dintre nevoile fiziologice și cele psihologice, deoarece un produs le poate satisface pe amândouă.
De exemplu, nevoia fiziologică de hrană este satisfăcută de un anumit produs, iar consumarea
acestuia într-un loc în care are acces doar o categorie selectă satisface nevoia de prestigiu,
psihologică. Pentru activitatea de marketing este foarte important ca motivele să fie împărțite în
motive fundamentale și selective. Motivele fundamentale satisfac nevoia unui anumit produs sau
serviciu, iar motivele selective stau la baza alegerii unei mărci. Motivele mai pot fi clasificate în
motive raționale și motive emoționale. Motivele raționale au la bază funcționalitatea,
durabilitatea și economisirea. Aceste motive sunt utilizate pentru produse și servicii de uz curent.
Motivele emoționale sunt strâns legate de nevoile psihologice ale individului: mândria, ambiția,
statusul fiind folosite în cazul produselor și serviciilor de lux.
Analizând comportamentul de consum, celebrul G., W., Allport21 constată că atitudinile
sau „predispozițiile învățate de a reacționa cu consecvență față de un obiect sau o clasă de
obiecte într-un mod favorabil sau nefavorabil” sunt foarte importante în vederea înțelegerii
comportamentului consumatorului. Atitudinile se formează printr-un proces de învățare și, la fel
ca alte variabile endogene, ele nu pot fi observate, ci doar deduse. Atitudinile se formează în
timp, însă o dată formate sunt stabile și au durabilitate. În procesul de formare al acestora, un loc
important îl au influențele de natură culturală și socială, dar si personalitatea consumatorului.
Strategiile de marketing trebuie concepute în așa fel încât atitudinea consumatorului să poată fi
schimbată în direcția dorită. Astfel, pot fi schimbate convingerile consumatorlui prin schimbarea
modului în care acesta percepe atributele și utilitățile produsului sau serviciului; schimbarea

21
G., W. Allport, Attitudes, Handbook of Social Psychology, Ed. C. A. Murchinson (Worchester, Clark University
Press), USA, 1935 apud Iacob Cătoiu, Nicolae Teodorescu, op. cit., p. 102.

13
importanței pe care consumatorul o acordă anumitor atribute; adăugarea unui atribut nou care
poate îmbunătăți obiectul atitudinii și schimbarea intenției de cumpărare pentru a crește
probabilitatea de achiziționare.
Trebuie reținut faptul că în cele din urmă, comportamentul efectiv sau manifestat se
deosebește de celelalte influențe de natură endogenă ale consumatorului prin faptul că acesta este
direct observabil și măsurabil: consumatorii cumpără sau nu anumite produse sau servicii, amână
cumpărarea sau înlocuiesc un produs cu altul. Deși poate fi studiat independent, comportamentul
efectiv nu este un proces autonom, ci face parte dintr-un sistem bazat pe interdependența tuturor
influențelor de natură endogenă22.
Iacob Cătoiu și Nicolae Teodorescu23 amintesc o altă categorie de factori, cea de natură
exogenă și susțin că este compusă din factori demografici și economici, factori specifici mixului
de marketing, factori situaționali, factori de natură sociologică (familia, grupurile de apartenență,
grupurile de referință, clasa socială, cultura și subcultura).
Factorii demografici și economici24 cuprind caracteristicile asociate consumatorilor care
sunt priviți fie ca persoane fizice, fie ca familie sau gospodărie. La nivel individual, există
variabile precum: distribuția după sex a consumatorilor, grupa de vârstă, ocupația, statutul de
muncă, mediul de domiciliu etc. La nivelul familiei sau a gospodăriei există variabile precum:
ocupația capului de gospodărie, statutul de muncă al acestuia, mărimea și structura gospodăriei
după sex și grupa de vârstă etc. Definirea factorilor demografici utilizați în studierea
comportamentului consumatorului trebuie să fie foarte clară, deoarece este important de știut
căror categorii de consumatori le sunt asociate anumite comportamente de consum, dar și pentru
a facilita comparațiile dintre diferite studii comportamentale.
Factorii economici sunt, de asemenea, elemente importante care influențează
comportamentul consumatorului, deoarece aceștia acționează pe orice piață și au legătură cu
toate categoriile de consumatori. În studierea comportamentului de cumpărare, se iau în calcul
factori economici cum sunt: venitul personal al consumatorilor, venitul total realizat de toți
membrii gospodăriei sau familiei, prețurile produselor sau serviciilor, produsul intern brut și net
considerat ca medie anuală pe locuitor, rata inflației și indicii prețurilor etc.

22
Ibidem, p. 108
23
Iacob, Cătoiu, Nicolae, Teodorescu, Comportamentul consumatorului, Editura Economică, București, 1997, p. 79
24
Idem

14
În categoria influențelor direct observabile asupra comportamentului de consum se află și
factorii specifici mixului de marketing, adică: variabile care țin de politica de produs, variabile
care țin de politica de preț, de distribuție și promoționale. Produsul sau serviciul oferit de
producători are un rol foarte important în formarea și manifestarea comportamentului
consumatorului. La fel de importante sunt și caracteristicile organoleptice, tehnice, economice,
performanțele, ambalajul și modul de prezentare a produsului sau serviciului. Trebuie reținut
faptul că produsul sau serviciul reprezintă cea mai relevantă legătură a firmei cu piața.
O altă influență direct observabilă asupra comportamentului consumatorului o reprezintă
prețul produsului sau serviciului care se plasează pe un loc uneori decisiv pentru strategia de
piață a firmelor. Influența prețurilor este studiată din două puncte de vedere: pe de o parte prin
prisma nivelurilor care pot fi asociate unui produs/serviciu, iar pe de altă parte prin corelarea
prețurilor acceptate de consumatori cu veniturile lor, astfel încât să se determine grupul țintă
pentru produsul sau serviciul respectiv. În prima situație, se pune accentul pe gradul de
accesibilitate al prețului, iar în cea de a doua situație pe analiza tipologică sau segmentară, pentru
a vedea care sunt șansele de piață ale produselor în rândul diferitelor categorii de consumatori.
Cea de-a treia categorie de influențe direct observabile în comportamentul consumatorului este
distribuția produselor și a serviciilor și este generată de mixul de marketing. Aceasta are în
vedere nu numai aspectele logistice, ci și celelalte componente asociate, respectiv fluxul de
informație, fluxul monetar, etc., care sunt definite de conceptul de rhochrematică25. Și aspectele
promoționale fac parte din influențele direct observabile prin mixul de marketing; în cadrul
cercetărilor se merge pe două direcții: pe de-o parte se iau în considerare opiniile și sugestiile
consumatorilor în activitățile de creare a spoturilor publicitare și pe de altă parte, referințele la
măsurarea percepțiilor și reacțiilor consumatorilor la diverse spoturi publicitare. În aceste
activități sunt implicate atât cercetări de tip calitativ, cât și studii de tip cantitativ.
Asupra comportamentului de consum acționează și factorii situaționali. Russel Belk26, un
cunoscut specialist în domeniu, definește influențele situaționale ca fiind generate de „toți acei
factori specifici unei observații (situații) bine definite în timp și spațiu, factori care nu rezultă din
cunoașterea atributelor personale (intraindividuale) și a celor care caracterizează stimulul

25
Idem
26
Belk, Russel, Collecting in a Consumer Society, Psychology Press, 1995, USA, apud Iacob,Cătoiu, Nicolae,
Teodorescu, Comportamentul Consumatorului, Editura Economică, București, 1997, p. 104

15
(varianta aleasă), dar care au un efect demonstrabil și sistematic asupra comportamentului
curent”27. Aceste influențe sunt independente de caracteristicile stimulului sau ale
consumatorului; sunt niște elemente specifice momentului și locului în care se manifestă
comportamentul consumatorului. Influențele situaționale pot fi legate de momentul comunicării
de marketing, de momentul cumpărării sau de momentul consumului28.

27
Iacob, Cătoiu, Nicolae, Teodorescu, Comportamentul Consumatorului, Editura Economică, București, 1997, p. 82
28
Iacob, Cătoiu, Nicolae, Teodorescu, Comportamentul Consumatorului, Editura Economică, București, 1997, p. 86

16
Capitolul 2. Dezvoltarea noilor tehnologii
în societatea contemporană

2.1. Perspective teoretice cu privire la societatea de consum actuală


În cea de-a doua jumătate a secolului al-XX-lea s-a deschis un nou capitol al istoriei
imaginilor, al ecranului și deci al cinematografului. Primul mare vector al acestei transformări de
fond este televiziunea.
Analizând procesele de evoluție a televiziunii, Lipovetsky și Serroy29 constată că tehnica
televiziunii a fost pusă la punct între anii 1925 și 1930, dar ea nu se impune ca bun casnic sau ca
fenomen social de masă decât după 1950. Dezvoltarea acestei tehnici este fulgerătoare: în anul
1953, în Franța, existau 24.000 de televizoare, la 3,5 milioane de locuitori în 1963 și la 14
milioane în 1974. În anul 1978, mai mult de nouă case din zece posedă un televizor, foarte
curând considerat un echipament de bază al confortului modern. Această democratizare a
continuat, la puțină vreme după aceea, cu receptarea programelor televizate pe toate ecranele:
televizoarele tradiționale, noile ecrane plate, computere personale, telefoane mobile și chiar
console de jocuri; televiziunea invadează toate ecranele, mari și mici.
În același timp, menționează autorii lucrării Ecranul global. Cultura, mass-media și
cinema în epoca hipermodernă30, generalizarea socială a ecranului TV a fost dublată de o
prelungire a duratei vizionării: în 1984, un telespectator se uita la televizor în medie două ore și
douăzeci de minute pe zi; douăzeci de ani mai târziu, această durată crescuse la trei ore și
douăzeci și patru de minute. Astfel, o persoană dedica aproape 100.000 de ore programelor
audiovizuale în cursul existenței sale, echivalentul a 11 ani petrecuți în fața micului ecran. În
decursul câtorva decenii, societatea de consum a reușit să schimbe radical modul de a trăi și a
modificat raportul față de lucruri și de timp. Consumul de masă a schimbat radical modul de
viață, aspirațiile și comportamentele majorității oamenilor într-un timp foarte scurt. Începând cu
ultimele două decenii, un nou curent a luat locul societății de consum, trecând la o noua fază a

29
Gilles, Lipovetsky, Jean, Serroy, Ecranul Global. Cultură, mass-media și cinema în epoca hipermodernă, Editura
Polirom, Iași, 2008, p. 203.
30
Ibidem, p. 204.

17
capitalismului de consum: societatea de hiperconsum. S-a trecut de la o economie bazată pe
ofertă la una bazată pe cerere; această revoluție înlocuiește întreprinderile orientate spre
producție cu întreprinderile orientate spre piață și spre consumator. De la consumatorul supus
constrângerilor poziției sale sociale, s-a trecut la un hiperconsumator dornic de experiențe
emoționale și de un trai mereu mai bun, preocupat de calitatea vieții și de sănătate.
Lipovetsky și Serroy31 susțin că hiperconsumatorul nu mai caută doar bunăstare
materială, ci caută și armonie interioară. Astfel, fericirea interioară devine un segment comercial,
un obiect de marketing pe care hiperconsumatorul vrea să îl obțină imediat, fără efort și pe orice
cale.
În lucrarea Ecranul global. Cultura, mass-media și cinema în epoca hipermodernă32
există trei faze ale capitalismului de consum: prima fază, care a dus la existența societății de
consum actuale, a fost apariția piețelor de masă. Grație infrastructurilor moderne de transport și
de telecomunicații, comerțul pe scară mare a reușit să se dezvolte, iar prin dezvoltarea producției
de masă a fost inventat marketing-ul de masă și s-a format consumatorul modern. Până în anii
1880, produsele erau anonime, vândute la vrac, iar mărcile naționale erau foarte puține. Astfel,
prima fază a capitalismului de consum îl transformă pe clientul tradițional în consumator
modern, în consumator de mărci: consumatorul ajunge să cumpere o semnătură în locul unui
lucru. Dacă prima fază a început doar să democratizeze cumpărarea de bunuri de folosință
îndelungată, faza a doua a definitivat acest proces, punând la dispoziția tuturor - sau aproape
tuturor - produsele emblematice ale societății abundenței, adică automobilul, televizorul și
aparatele electrocasnice. Faza a doua se prezintă ca o „societate a dorințelor, întreaga viață
cotidiană fiind împânzită de visele cu plaje însorite, ludism erotic, muzică rock, îmbrăcăminte
sumară. Ceea ce s-a numit affluent society apare ca o epocă de creare de nevoi artificiale, de
risipă organizată”33. Trebuie să recunoaștem că pe măsură ce societățile noastre se îmbogățesc,
apar neîncetat noi dorințe de a consuma. Valoarea de utilizare a obiectelor capătă o consistență
inedită atunci când sistemele de referință ale confortului, ale plăcerii și ale divertismentului
începeau să orienteze comportamentele majorității oamenilor. Accesul la un mod de viață mai
ușor, mai confortabil și mai liber constituia deja o motivație foarte importantă pentru

31
Gilles, Lipovetsky, Jean, Serroy, op. cit. Editura Polirom, Iași, 2008, pp. 5-13
32
Gilles, Lipovetsky, Jean, Serroy, Ecranul Global. Cultură, mass-media și cinema în epoca hipermodernă, Editura
Polirom, Iași, 2008, p. 23
33
Ibidem, p. 28

18
consumatori, iar obiectele nu au încetat a fi valorizate ca semne ale reușitei, dovezi ale
ascensiunii și integrării sociale.
Gustul pentru o neîncetată schimbare în consum nu mai are nicio limită socială, el s-a
răspândit în toate păturile și la toate categoriile de vârstă; curiozitatea a devenit un fenomen de
masă, iar schimbarea de dragul schimbării este o experiență care cere să fie trăită. Pe baza
consumului emoțional s-a creat marketingul senzorial sau experiențial. Spre deosebire de
marketingul tradițional, care punea în valoare argumente raționale și dimensiunea funcțională a
produselor, marketingul senzorial pune accent pe partea afectivă si nostalgică (retromarketing)34.
Odată cu dezvoltarea hiperconsumerismului, și publicitatea a trecut de la comunicarea
axată pe produs și pe beneficiile sale funcționale la o campanie care scoate în evindență valorile,
care pune accent pe spectaculos și pe emoție. Anumite mărci au reușit să dobândească o
notorietate mondială „vorbind” de orice înafara de produsul lor (Benetton). Numele, logoul,
designul și sloganul trebuie redefinite astfel încât să întinerească imaginea, să îi ofere mărcii
personalitate și stil. Nu se mai vinde un produs, ci o viziune, un concept, un stil de viață asociat
mărcii; esența activității de comunicare constă în a construi identitatea mărcii. În zilele noastre,
cultul mărcilor se hrănește din dorința de a ne bucura de sentimentul intim că suntem „o persoană
de calitate”35.
Creșterea abundenței, adică a posibilităților de a dispune de bunuri și dotări individuale și
colective tot mai numeroase, este contrabalansată de „factorii nocivi” tot mai gravi, consecință a
dezvoltării industriale și a progresului tehnic, pe de-o parte, și a structurilor consumului, pe de
cealaltă parte. Degradarea cadrului colectiv prin activitățile economice: zgomot, poluarea
aerului și a apei, distrugerea siturilor, perturbarea zonelor rezidențiale prin implantarea unor noi
dotări ca aeroporturi sau autostăzi, creșterea numărului de automobile au drept consecință un
deficit tehnic, psihologic și uman foarte ridicat36.

34
Ibidem, pp. 30-36.
35
Ibidem, pp. 37-39.
36
Jean, Baudrillard, Societatea de consum. Mituri și structuri, Editura Comunicare.ro, București, 2005, p. 47

19
2.2. Cultura media în contextul globalizării
A luat naștere o cultură media în care imaginile, sunetele și spectacolul sunt nelipsite din
viața de zi cu zi, dominând timpul liber, modelând opiniile politice și comportamentele sociale.
Radioul, televiziunea, filmul și alte produse ale industriilor culturii creează tipare și oferă
materiale din care oamenii își construiesc propria identitate. Cultura media, de asemenea, creează
materiale din care mulți indivizi își formează sentimentul clasei, entității și rasei, al naționalității,
al sexualității, al ideii de „noi” spre deosebire de ei”. Această cultură ajută la modelarea viziunii
generale asupra lumii și asupra valorilor primordiale: definește ceea ce se consideră a fi bun sau
rău, pozitiv sau negativ, moral sau imoral.
Cultura media este cultura industrială organizată după modelul producției în serie și fiind
adresată unui public larg, în funcție de tipuri sau genuri, care respectă formule, coduri și replici
convenționale. Aceasta devine o formă de cultură comercială și produsele sale devin mărfuri care
încearcă să atragă profit, fiind fabricate de corporații gigantice interesate în acumularea de
capital.
Pe de altă parte, precizează Douglas Kellner37, cultura media este și o cultură high-tech, a
înaltei tehnologii; este un sector economic dinamic, de importanță majoră și printre cele mai
profitabile. Această cultură este de fapt o formă a tehno-culturii, care combină cultura și
tehnologia în noi forme și configurații, producând noi tipuri de societăți în care media și
tehnologia devin principalii actori.
Din alt punct de vedere, trebuie ținut cont de procesul de globalizare care se referă la
rețeaua din ce în ce mai amplă și mai densă de interconexiuni și interdependențe ce
caracterizează viața socială modern, indică John Tomlinson38. Din punctul de vedere al lui
McGrew, globalizarea este „pur și simplu intensificarea.
Analizând acest concept, autorul lucrării Globalizare și Cultură39 consemnează că una
dintre trăsăturile cele mai importante ale ideii de globalizare este că din ea derivă mai multe
tipuri de implicații. Acest concept are capacitatea de a genera speculații, ipoteze, imagini și
metafore sociale puternice. În lucrarea Comunicare, relații publice și globalizare40, autorul
atrage atenția asupra faptului că libertatea de exprimare, pluralismul mass-media,

37
Douglas, Kellner, Cultura media, Editura Institutul European, Iași, 2001, pp. 13-14.
38
John, Tomlinson, Globalizare și cultură, Editura Amarcord, Timișoara, 2002, p. 10.
39
Ibidem, p. 12
40
Adela, Rogojinaru, Comunicare, relații publice și globalizare, Editura Tritonic, București, 2007, p. 111

20
multilingvismul, egalitatea de acces la exprimări artistice, la cunoașterea științifică și tehnică și
posibilitatea pentru toate culturile de a fi prezente în mediile de exprimare și de difuzare sunt
garanția diversității culturale. Evoluția tehnologică rapidă a permis interconectarea globală și
accesul la informație din orice punct geografic. În această situație, tehnologia favorizează
scăderea costurilor de comunicare. Chiar și spațiul fizic/geografic este eliminat; în organizațiile
multinaționale, angajații lucrează la mii de kilometri depărtare și își comunică rezultatele muncii
prin internet41.
Din perspectiva lui Douglas Kellner42, cultura media devine o formă de cultură
comercială și produsele sale devin mărfuri care încearcă să atragă profit, fiind fabricate de
corporații gigant interesate de acumularea de capital. Având în vedere că această cultură țintește
către publicul larg, ea trebuie să intre în contact cu temele și preocupările curente. Dar cultura
media este, pe de o altă parte, și o cultură high-tech, a înaltei tehnologii. Astfel, ea devine o
formă a tehno-culturii care combină cultura și tehnologia și creează noi tipuri de societăți.
Cultura este o formă de activitate cu ajutorul căreia oamenii își creează societatea și identitățile.
Cultura îl modelează pe individ cultivându-i potențialul și capacitatea de a vorbi, acționa și crea.
Deși este o noutate în evoluția speciei umane, și cultura media este implicată în aceste procese.
Indivizii își petrec foarte mult timp în fața televizorului, ascultând radioul, mergând la filme,
ascultând muzica și citind reviste, în acest fel participând la cultura media.

2.3. Gradul de pătrundere a noilor tehnologii în viața consumatorilor


În mai puțin de două decenii, computerele au devenit o parte esențială a vieții noastre.
Internetul a schimbat modul în care comunicăm, în care facem cumpărături sau afaceri. Niciun
alt grup al societății în care trăim nu a fost mai afectat de noile tehnologii decât copiii. Interesul
acestora pentru lucrurile noi, adaptabilitatea și lipsa prejudecăților îi ajută să utilizeze computerul
cu ușurință, astfel încât, uneori, adulții sunt puși în situații delicate. Entuziasmul copiilor în
legătură cu lumea computerelor ne face să ne gândim la impactul pe care îl au noile tehnologii și
noile media în dezvoltarea creierului.

41
Adela, Rogojinaru, Comunicare, relații publice și globalizare, Editura Tritonic, București, 2007, pp. 118-119
42
Douglas, Kellner, Cultura media, Editura Institutul European, Iași, 2001, p. 13

21
Conform Gregory Fritz43, deși Revoluția computerelor pare unică având în vedere
profunzimea și viteza cu care a cucerit și a alterat societatea noastră, o perspectivă istorică arată
impactul similar asociat cu alte inovații în mass-media care au avut loc în secolul al-XX-lea.
Introducerea „imaginilor care se mișcă” la începutul anilor 1900, transmisiunea radio din anii
1920 și televiziunea din anii 1950 au fost întâmpinate atât cu frică, cât și cu entuziasm. În ambele
cazuri, oponenții acestor idei afirmau că noile tehnologii vor eroda moralitatea, vor expune copiii
prematur în fața violenței și a sexualității și vor lua locul cititului și altor experiențe ale vieții
normale, reale. Susținătorii ideii accentuează potențialul noilor media de a extinde orizonturile,
de a spori socializarea și de a facilita învățatul. Natura interactivă a computerelor intensifică atât
speranțele, cât și grijile părinților și profesorilor cu privire la impactul pe care îl are computerul
asupra dezvoltării copiilor.
În urma cercetărilor la nivel național realizate de Centrul de Studii și Cercetări în
Domeniul Culturii44, se constată că, în comparație cu anul 2008, în anul 2009 se înregistrează o
ușoară creștere a numărului de persoane care dețin MP3 playere și telefoane 3G, însă procentul
celor care declară că nu au telefon mobil în gospodărie crește cu aproximativ 5%. În funcție de
mediul rezidențial, a crescut numărul persoanelor din mediul rural care declară că dețin un
telefon mobil, procentul fiind acum de 9%, în timp ce numărul posesorilor cu vârsta peste 45 de
ani a scăzut cu 7 procente. O altă creștere, de 8%, se înregistrează în rândul respondenților care
au venit mediu pe gospodărie cuprins între 500 și 1000 de lei. În schimb, deținerea telefoanelor
mobile 3G a crescut cu 5% și au fost achiziționate în mod special de către tineri, numărul
posesorilor crescând cu 16%. Creșteri s-au produs și în rândul posesorilor care au venitul mediu
pe gospodărie sub 500 lei (4%), dar și al celor cu un venit între 1000 și 2000 de lei (6%).
Consumul de emisiuni TV a scăzut în anul 2009 față de 2008 cu 7%, atingând cel mai scăzut
nivel din ultimii 5 ani. Reducerea timpului petrecut în fața televizorului poate fi explicată în
contextul crizei economice prin faptul că s-a alocat mai puțin timp activităților recreative43. În
anul 2010, comparativ cu anul 2009, nu se înregistrează diferențe semnificative cu privire la

43
Gregory, K., Fritz, Child and Adolescent Behavior Letter, Brown University, Providence, 2001, p. 8 disponibil la
http://web.b.ebscohost.com/ehost/pdfviewer/pdfviewer?sid=4463e856-31dc-4eec-
afb0d9660442b10a%40sessionmgr111&vid=0&hid=118, accesat la 10.12.2017.
44
Anca, Becuț, Liviu, Chelcea, Barometrul de consum cultural. Efectele crizei asupra consumului cultural, 2009,
pp. 9-10 disponibil la
http://www.culturadata.ro/wpcontent/uploads/2014/05/5_Barometrul_de_Consum_Cultural_2009.pdf, accesat la
10.12.2017

22
frecvența activităților consumului cultural domestic; cele mai populare activități de petrecere a
timpului liber cu o durată mai mare de o oră pe zi sunt: urmărirea programelor TV (83%),
ascultarea muzicii (54%) și vizionarea filmelor (52%). Cele mai rare activități desfășurate includ
lectura cărților de specialitate: 66% dintre respondenți afirmă că nu citesc niciodată cărți de
specialitate, în timp ce 49% dintre respondenți nu citesc în general cărți și folosirea Internetului
(dintre respondenți, 50% sunt non-consumatori) sau a computerului (48% dintre respondenți nu
folosesc niciodată).
În 2010, Internetul este pe cale să devină cel mai important canal de distribuție45. Astfel,
piața produselor culturale se înscrie în această nouă tendință, consumatorii putând citi cărți sau
ziare, asculta muzică sau viziona filme. În același timp, tot mai multe edituri sau instituții de
spectacol au început să își creeze pagini web, ceea ce facilitează accesul consumatorilor la
anumite produse culturale. Potrivit datelor referitoare la nivelul de utilizare a Internetului,
aproximativ 31% dintre respondenți folosesc Internetul mai mult de o oră pe zi.
În Barometrul de consum cultural. Cultura și noile tehnologii, între sedentarism și
activism cultural, Anda Becuț indică faptul că televizorul, telefonul mobil, radioul și computerul
se regăsesc în topul obiectelor active existente la nivelul infrastructurii culturale private.
Distribuția obiectelor active indică faptul că în universul domestic românesc cele mai des
cumpărate obiecte în 2010 sunt: televizorul (93%), telefonul mobil (72%), radio (53%),
computer (48%) și DVD player (37%)46. În anul 2012, datele arată că printre primele bunuri
electrocasnice la care au acces respondenții se numără televizorul (98.5%), telefonul mobil
(87.1%) și radio-ul (64.4%), în vreme ce pe ultimele locuri se situează bunuri ca smartphone-ul
(13.5%), Ipod-ul (6.7%) și pickup-ul (6.5%). De asemenea, în anul 2012, 47.4% dintre
respondenți au acces la Internet47. Activitățile pe care copiii le practică în afara școlii se rezumă
la privitul la TV (89%), jucatul pe calculator (67,9%) sau folosirea calculatorului pentru altceva
decât jocuri (54.9%). Rezultate asemănătoare sunt cele ale sondajului privind consumul cultural
în rândul copiilor desfășurat în Spania; primele trei cele mai des practicate activități fiind: uitatul
la televizor (98%), ascultarea de muzică (97.9%) și utilizarea calculatorului (92.2%)48.

45
Ibidem, p. 15

23
În anul 201446, cel mai răspândit bun din rețeaua domestică fizică este televizorul cu
ecran normal (81%). Pe a doua poziție se află telefonul mobil - cu un procent de 72%, iar pe al
treilea loc se află radio-ul, care se poate fi găsit în 59% dintre gospodării. Comparativ cu anul
2012 rețeaua de bunuri fizice păstrează aproximativ aceeași structură, modificări semnificative
fiind doar în cazul tipului de antenă TV folosit.
Dintr-un studiu realizat de Eurostat47 asupra celor 27 de țări din Uniunea Europeană,
reiese faptul că folosirea cu regularitate a internetului a crescut, în fiecare categorie de vârstă, cu
mai mult de 10 procente între anii 2006 și 2009. În Olanda, 90% dintre persoanele cu vârste
cuprinse între 16 și 24 de ani foloseau zilnic internetul, în timp ce în România doar puțin peste
40% dintre persoanele de acceași vârstă accesau internetul zilnic în 200950. Aproape jumătate
din populația Uniunii Europene folosește internetul pentru a găsi informații legate de anumite
bunuri sau servicii: Olanda ocupă din nou primul loc, cu un procent de 80% din populație, în
timp ce România ocupă ultimul loc, și de această dată, cu un procent puțin peste 10%.
Accesul și utilizarea internetului sunt foarte răspândite în rândul populației Uniunii
Europene48. Mai mult de trei sferturi dintre gospodăriile din Uniunea Europeană au accesat
internetul în anul 2012, în comparație cu mai puțin de jumătate în 2006. Procentul de gospodării
care au internet prin cablu a crescut semnificativ. În anul 2012, 72% dintre gospodăriile din
Uniunea Europeană aveau acces la internet prin cablu, în comparație cu 30% în 2006. Conform
unui studiu realizat de Eurostat, cele mai întâlnite activități online sunt reprezentate de trimiterea
și primirea e-mail-urilor (89% respectiv 83%), citirea știrilor online (61%), servicii de internet
banking (54%), postarea mesajelor în social media (52%) și planificarea călătoriilor (50%).
În anul 2014, conform Eurostat49, aproape patru din cinci indivizi (78%) din Uniunea
Europeană au folosit internetul cel puțin o dată în ultimele trei luni. The Digital Agenda a

46
Anda Becuț, Carmen Croitoru, Barometrul de Consum Cultural. Cultura, între global și local, 2014, p. 4,
disponibil la http://www.culturadata.ro/wpcontent/uploads/2014/05/Sinopsis_Barometrul_de_Consum_Cultural-
2014.pdf, accesat la 12.12.2017.
47
Anna Loff, Heidi Seybert, Internet usage in 2009. Household and individuals, 46/2009, p. 2, disponibil la
http://ec.europa.eu/eurostat/documents/4168041/5945665/KS-QA-09-046-EN.PDF/3fcb6ed2-5796-4d87-
bfa74778dd77cbd5?version=1.0, accesat la 12.12.2017
48
Eurostat, Internet acces and use in 2012. More than Half of Internet Users Post Messages to Social Media and
Over 60% Read News Online, 185/2012, disponibil la
http://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/5155522/418122012-AP-EN.PDF/0db14294-886d-48bb-8186-
e4314633d87f?version=1.0, accesat la 13.12.2017.
49
Eurostat, Heidi Seybert, Petronela Reinecke, Internet and cloud services. Statistics on the use by individuals,
2014, disponibil la http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-

24
anticipat faptul că în anul 2015 cel puțin 75% din populația Uniunii Europene vor folosi
internetul regulat, în medie cel puțin o dată pe săptămână, fapt ce s-a adeverit cu un an mai
devreme. Procentul utilizatorilor de internet care intră online zilnic era ridicat în toate statele
membre ale UE, dar și în Islanda, Norvegia și Elveția. Mai puțin de două treimi din cetățenii UE
(65%) au folosit internetul în fiecare zi sau aproape în fiecare zi. În plus, în jur de jumătate din
populație (51%) a folosit internetul pe tablete sau laptopuri. Utilizarea internetului pe telefonul
mobil a înregistrat o creștere semnificativă între anii 2012 și 2014, crescând cu 16%. Cea mai
rapidă urcare a fost înregistrată în Germania, Estonia, Spania și Ungaria, unde rata utilizării s-a
ridicat cu mai mult de 20 de procente. De asemenea, procentul persoanelor care trăiesc în
Uniunea Europeană și care nu au folosit niciodată internetul a scăzut până la 18% în anul 2014,
cu doar 3 procente în plus față de ce a consemnat The Digital Agenda pentru anul 2015. Cu toate
acestea, rămâne un decalaj digital semnificativ, cu diferențe mari și încă observabile între ratele
de utilizare a internetului în fiecare țară. Cele mai ridicate procente din populație care nu au
experimentat încă utilizarea internetului, fie acasă, la serviciu sau oriunde altundeva, se află în
România (39%), Bulgaria (37%), Grecia (35%), Italia (32%) și Portugalia (30%), iar cele mai
scăzute se află în Danemarca (3%), Luxemburg (4%) și Olanda (5%).

2.4. Influența mijloacelor de comunicare asupra utilizatorilor


Denis McQuail și Sven Windahl50 identifică următoarele aspecte ale informației: aspectul
sintactic, aspectul semantic, reprezentând semnificația prin prisma convențiilor sociale,
informația semantică intențională, reprezentând sensul atribuit de emițător, și informația
semantică realizată, adică sensul decelat de receptor. În dimensiunile pieței informației si a
interesului, sunt distinse rolurile de emițător și respectiv de receptor, precum și distribuția
rolurilor între mass-media, publicitate și public.Dar ansamblul informațional nu este reductibil
doar la mass-media: mediul social (grupurile formale si informale), comunicarea intra- și extra-
grup (telefon, SMS, e-mail), precum și informația on-line se adaugă ansamblului de mijloace de
informare și comunicare ale societății post-industriale. Mass-media monitorizează realițiile
social-politice pentru relatarea evenimentelor petrecute, interpretează sensurilor profunde ale

explained/index.php?title=Internet_and_cloud_services__statistics_on_the_use_by_individuals, accesat la
13.12.2017.
50
Denis, McQuail, Sven, Windahl, Modele ale comunicarii pentru studiul comunicarii de masa, Editura
Comunicare.ro, Bucuresti, 2001, pp. 50-51

25
evenimentelor, are rolul de socializare și de manipulare a procesului politic, de divertisment, are
rolul de a conferi un statut, un prestigiu. De asemenea, rolul mass-mediei este și de a consolida
normele sociale, de a mobiliza, articula și coagula anumite opinii care nu dispun de alte vehicule
comunicaționale.
Stancu Serb51 analizeaza formele de abatere de la informarea strict obiectiva,
clasificându-le în : persuasiune, manipulare, dezinformare și intoxicare, mijloace folosite și în
propaganda de razboi.
Ion Bucheru52 deosebeste manipularea punctuala, semi-punctuala si de durata și
aminteste procedee specifice de manipulare prin televiziune: utilizarea posibilităților montajului
pentru transformarea afirmației în negație și invers, contopirea unor elemente incompatibile și
distonante, precum sunetul și imaginea care se contrazic, minimizarea evenimentului prin
plasarea sa încadrata de evenimente minore, refuzul de reflectare a unei anumite realități,
asocierea unor evenimente, instituții și persoane cu elemente din cea mai joasă zonă valorică. Un
alt aspect interesant în analiza persuasiunii îl reprezinta următorul set de aspecte: sleeper effect-
ul, care este legat de consolidarea în timp a unora dintre opinii exprimate și prin persuasiune, fără
posibilitatea de generalizare, argumentele pro care modelează opiniile scepticilor, în timp ce
argumentele pro și contra modelează opiniile optimiștilor, timpul conservă ce s-a spus și nu cine
a spus, iar convertirea opiniei individuale debutează cu enunțarea unei noi opinii și nu cu
distrugerea celei vechi.
În lucrarea Spirala tăcerii. Opinia publică – învelișul nostru social53, Elisabeth Noelle-
Neumann susține că societatea îi amenință cu izolarea pe devianți, iar indivizii se tem mai mult
de izolare decît de eroare. Aceștia evaluează climatul favorabil sau defavorabil a propriei opinii,
iar evaluarea conduce la un comportament acțional, adică la exprimarea sau păstrarea în secret a
opiniilor. Indivizii care expun punctul de vedere dominant îl împărtășesc cu ușurință, în timp ce
indivizii care nu împărtășesc această opinie se închid în tăcere, de teama izolarii.
E. Noelle-Neumann54 apreciază că există un procent de circa 20% de indivizi care își
exprimă convingerile cu fermitate chiar și dacă acestea sunt contrare opiniei dominante. Astfel,

51
Stancu, Serb, Relații publice și comunicare, Editura Teora, București, 2000, pp. 76-77
52
Ion, Bucheru, Fenomenul Televiziune, Editura Fundației România de Mâine, București, 1997, p. 33
53
Elisabeth Noelle-Neumann, Spirala tăcerii. Opinia publică – învelisul nostru social, Editura Comunicare.ro,
București, 2004, pp. 25-30
54
Ibidem. p. 28

26
opinia publica reprezintă, din această perspectivă, opinia ce poate fi declarată public fără risc de
izolare și care induce comportamente acționale.
Spirala tăcerii55 nu semnifică o schimbare reală a intențiilor de vot în procesul electoral,
deși se constată și un asemenea fenomen, ci mai degraba o disimulare a opiniilor individuale în
fața asaltului opiniilor vehiculate de mass-media și de adepții acestor opinii. Atunci când este
vorba de o schimbare a opiniei de vot și ea reprezintă o racordare la opinia dominantă nu ar fi
vorba de acceptarea opiniei câstigătoare, cunoscuta ca "trenul victoriei", ci de teama de izolare și
corelarea intenșiei cu nevoia de armonizare cu propriul grup social. Interesant este faptul că
indiferent de practica votului, dupa vot alegatorii preferă să pretindă că au votat cu partidul
câstigator.
Van Cuilenburg consideră că influența este reciprocă: "Tonalitatea media precede o
modificare în ceea ce privește evaluarea climatului opiniei, care, la rândul sau, precede o
modificare a atitudinilor. Comportamentul - disponibilitatea de a vorbi - se adaptează evaluării
climatului opiniei, dar și invers, influențează evaluările climatului opiniei, în cadrul unui proces
de interacțiune care creează spirala"56.
În lucrarea Teorii ale comunicarii de masa, DeFleur și Lowerly prezintă teoria agenda-
setting57 și susțin că mass-media nu poate fi desprinsă din contextul social, astfel, rolul mass-
mediei este unul de filtrare a problematicii și de stabilire a priorităților. Teoria vizeaza o mass-
media responsabilă și activă. Reversul este atunci când filtrarea mesajelor este impusă de politic,
ceea ce induce modificări de ordin cognitiv la nivel individual. Rolul mijloacelor de comunicare
în masă este acela de a ridica probleme de dezbatere cetățenilor și politicienilor, ierarhizând deci
problematicile în funcție de prioritatea și importanța socială. Uneori, logica industriei de consum
a comunicării difera față de realitate, mass-media repliindu-se din necesitatea conservării
interesului și implicit a dependenței publicului consumator față de aceste priorități reale.
Teoria agenda-setting a plecat de la Lippmann58, care susținea că indivizii sunt
dependenți de informația de presă, chiar dacă între realitate și prezentarea mediatică există
diferențe. De aceea, semnalele presei aduc pe agenda publicului și a politicienilor anumite

55
Elisabeth, Noelle-Neumann, Spirala tăcerii. Opinia publică – învelisul nostru social, Editura Comunicare.ro,
București, 2004, pp. 25-30
56
Van, Cuilenburg, J.J., Scholten, O., Noomen, G.W. Știinta comunicarii, Editura Humanitas, Bucuresti, 2000, pp.
67-70
57
DeFleur, Melvin, L., Ball Rokeach, Sanda Teorii ale comunicarii de masa, Editura Polirom, Iasi, 1999, pp 50-61
58
Lippmann, Walter, Opinia publică, Editura Comunicare.ro, București, 2009, pp 45-52

27
priorități care, altfel, ar fi intrat pe liste de așteptare. Propaganda de razboi americană din timpul
celui de-al Doilea Război Mondial a permis continuarea cercetărilor.
Pentru probleme ce nu privesc sfera politica, Serb Stancu59 susține că opțiunea devine
dificilă, interesul se menține cu dificultate, receptorul resimtind nevoia de informare și prin surse
alternative sau, din contră, manifestând dezinteres pentru problemă și abținându-se să exprime
sau să formuleze un punct de vedere. Există situații când excesul de informație deservește cauza
pe care o promovează.

59
Stancu, Serb, Relații publice și comunicare, Editura Teora, București, 2000, p. 80

28
Capitolul 3. Analiza siteului de lifestyle
feminin DivaHair.ro

3.1. Introducere
Mass-media a schimbat treptat stilul de viață. Filmele, emisiunile, revistele, site-urile sau
blogurile sunt principalele surse care influențează modificarile stilului de viață din întreaga lume.
Cel mai des se schimbă modul în care oamenii mănîncă, se îmbracă sau modul în care comunică.
Tendințele stilului de viață au fost din totdeauna influențate de persoanele bogate sau celebre,
indifferent dacă sunt platiți să facă publicitate sau dacă sunt vazuți pe stradă, în drum spre
magazin.
La începutul mass-mediei, ziarele, revistele populare și televiziunea au permis publicului
larg să vadă un stil de viață care, înainte de apariția acestor mijloace de comunicare, era
disponibil doar imaginației. După crearea sa, internetul a devenit, fără îndoială, cel mai puternic
mijloc de observare și influențare a tendințelor, de data aceasta nu numai de către celebrități, ci și
de persoanele obișnuite. Era computerului a schimbat modul în care oamenii comunică sau își
obțin știrile și informațiile. Internetul este ușor accesibil, iar conținutul generat de utilizatori este
în creștere datorită faptului că oricine are acces la internet poate crea un blog sau un jurnal
online, fie el personal sau comercial.
Odată cu apariția smartphone-urilor și a rețelelor sociale ca Facebook sau Instagram,
fenomenul „share„ a luat amploare, iar timpul de raspândire a unei informații, a unei idei sau a
unei păreri a devenit din ce în ce mai scurt.
În lucrarea Studii culturale, multiculturalism și cultura media, Kellner Douglas60 este de
părere că „imaginile media ne ajută să ne formăm o viziune asupra lumii și a valorilor noastre
cele mai adânci: ceea ce considerăm bine sau rău, pozitiv sau negative, moral sau imoral.„ Site-
urile de modă și frumusețe ce concentrează doar asupra ceea ce societatea considera frumos sau
în vogă.

60
https://pages.gseis.ucla.edu/faculty/kellner/papers/SAGEcs.htm

29
Trebuie să menționăm că rețelele sociale, cum ar fi Facebook sau Instagram, joacă un rol
important în influența mass-media. Multe site-uri de lifestyle sau reviste online au pagini de
Facebook la care fanii se abonează pentru a primi un flux constant de știri.
Într-o lume în care totul se bazează pe viteza, oamenii iau decizii rapide în ceea ce
privește sursa informațiilor de care au nevoie, încercând să nu își iroseasca timpul pe lucruri
nefolsitoare. Tocmai din acest motiv este nevoie ca utilizatorul să fie atras, privirea acestuia să
fie captată cât mai rapid. În timp, s-a creat un anumit model de site cu care utilizatorul este
obișnuit și de fiecare data când accesează un site, caută prima data informațiile descriptive ale
site-ului, ca meniurile, link-urile utile sau anumite butoane.
În continuare vom analiza site-ul DivaHair.ro și vom discuta despre public țintă, aspectul
site-ului, conținut, organizare, dar și ușurința cu care utilizatorul navighează pe site.

3.2. Evaluarea site-ului


DivaHair este o revista online înființată în anul 2005, dedicată femeilor. Site-ul
DivaHair.ro este axat pe lifestyle-ul feminin și conține articole din moda, tendințe frumusețe și
sfaturi. Concurența principală a revistei DivaHair este formată din revistele online de lifestyle
feminin aflate pe piața din România, dar și revistele tipărite care încă sunt căutate și cumpărate.

3.3. Actualizarea informațiilor


Primul criteriu pe care îl prezentăm pentru a evalua site-ul DivaHair.ro este actualizarea
informațiilor. Fiind o revistă online, conținutul site-ului se modifică periodic, fiind încărcate în
jur de 10 articole seo și advertoriale în fiecare zi. Data încărcării fiecărui articol este vizibilă sub
titlu, în partea stângă a paginii. (Fig. 1)
Fig. 1

30
3.4. Conținutul site-ului
Următorul criteriu foarte important pe care îl vom analiza este legat de conținutul
informational al site-ului. DivaHair.ro este structurat pe opt categorii, fiecare categorie având
subcategorii aferente. Site-ul este concentrat asupra utilizatorului și este foarte usor de accesat.
(Fig. 2)

Fig. 2

3.5. Organizarea conținutului


Atât pe pagina principală, cât și în subcategoriile site-ului, textul este foarte bine
structurat, informațiile esențiale sunt ușor de vizualizat, textul are suficiente spații libere cât să
lase ochiul să se relaxeze, iar imaginile sunt poziținate astfel încât să atraga utilizatorul sa
petreacă mai mult timp pe site.
În stânga sus există un buton de căutare în site, iar sub el sunt afișate cele main oi
articole. De menționat faptul ca articolele se schimba în funcție de categoria sau subcategoria în
care ne aflăm. Împărțirea informațiilor pe secțiuni, pagini sau articole este completă și ușor de
accesat din meniul principal. (Fig. 3)

31
Fig. 3

3.6. Publicul țintă


Publicul țintă este format din persoane cu vârste cuprinse între 14 și 74 de ani, cuprinzând
femei și bărbați din mediul urban, cu educație superioară și cu un venit mediu, cât și consumatori
finali. Cel mai activ segment de vârstă este alcătuit din femei cu vârste cuprinse între 25 și 35 de
ani (Fig. 4), cu posibilități financiare ridicate, care își pot permite să achiziționeze produsele
prezentate pe site, de la articole vestimentare, produse cosmetic, accesorii din piele de piton sau
bijuterii.
Revista DivaHair se adresează unui public elevat, cu venituri peste medie, femei care
călătoresc și sunt interesate de ultimele noutăți în materie de modă, frumusețe și sfaturi practice
în toate domeniile. Datorită publicului țintă căruia i se adresează revista, reclamele de pe site
prezintă produse scumpe.

32
În ceea ce privește diferențele de gen, în medie, 84.000 de femei acceseaza site-ul
DivaHair.ro în decursul unei săptămâni, în timp ce doar 32.000 de bărbați ajung pe site.
Trebuie menționat și faptul ca 68.5% dintre persoanele care citesc DivaHair.ro sunt din
mediul urban, iar din mediul rural este un procent de 31.5%. (Fig. 5)

Fig. 4

Fig. 5

33
3.7. Veridicitate
În fiecare articol, în partea dreaptă a paginii, este prezentat numele autorului, fie că este
vorba de articole de tip SEO sau de advertoriale. Numele autorului este înregistrat și în pagina de
FaceBook DivaHair.ro, astfel utilizatorii pot accesa rapid articolele scrise de o anumită persoană.
(Fig. 6)
Fig. 6

3.8. Design graphic


Designul site-ului este destul de aerisit, există spații libere între elementele vizuale. Ca
elemente de individualizare și branding există logo-ul, afișat în pagina principală, în colțul din
stânga sus al site-ului, culorile predominante ale butoanelor de interacțiune sunt cele ale logo-
ului, vișiniu și alb pe fundal negru și se prefer colțurile drepte pentru elementele grafice.
Legat de poziționarea în pagină, meniurile sunt în partea de sus, în partea dreapta este o
secțiune dedicateă parteneriatelor cu alte site-uri (cross-uri), dar și un buton de înscriere la
newsletter.
Bannerele de promovare a unor servicii externe se află în marginile din stânga și din
dreapta ale site-ului și nu încarcă navigarea. Site-ul nu are ferestre de tip pop-up, dar exista
bannere de tip overlayer, care sunt afișate peste alte elemente din site. De asemenea, bannerele
din extremitățile paginii sunt animate și pot distrage atenția de la navigarea obișnuită.

34
3.9. Interacţiunea cu utilizatorii
Site-ul DivaHair.ro are o pagină principală de Facebook61 și pagini secundare pentru
anumite categorii, precum Sănătate62, Casă și gradină63 sau Shopping64.
Pe pagina principală de Facebook, articolele sunt postate din jumătate în jumătate de oră
și sunt intercalate de postările de engagement și de articolele partenerilor (cross-uri).
În decursul unui an, din ianuarie 2017 și până în ianuarie 2018, 14,492 persoane au
apreciat pagina de Facebook DivaHair.ro. (Fig. 7)

În prima lună din anul 2018, pagina de Facebook a avut 16,873 vizualizari, nefiind
modificări față de luna precedentă, dar numărul de previzualizari ale paginii a crescut cu 35%
față de luna demebrie a anului 2017, ajungând la 2,545.
În ianuarie 2018, 2,141 de persoane au apreciat pagina, cu 73% mai multe față de luna
decembrie. Impactul paginii a crescut cu 50%, ajungând la o valoare de 1,358,743, iar
engagement-ul a crescut cu 31%. (Fig. 8)

61
https://www.facebook.com/DivaHair.ro/
62
https://www.facebook.com/MiracolulDinNatura/
63
https://www.facebook.com/ideicasasigradina/
64
https://www.facebook.com/ShoppingDivaHair.ro/

35
Fig. 8

Postările de pe Facebook sunt construite corect, fără greșeli gramaticale, invită publicul
să interacționeze, folosesc hashtaguri și strâng multe like-uri și comentarii. (Fig. 965 și Fig. 1066)
De asemenea, postările sunt scurte, așa că transmit un mesaj clar și simplu. Toate
postările au imagine și link, indiferent dacă vorbim despre articole cu shortlink sau cu link
preview.
Trebuie menționat faptul că nu se exagerează cu postările promoționale.

65

https://www.facebook.com/DivaHair.ro/photos/a.394821827906.210800.337353132906/10157124524862907/?type
=3&theater
66

https://www.facebook.com/DivaHair.ro/photos/a.394821827906.210800.337353132906/10157121446037907/?type
=3&theater

36
Fig. 9

Fig. 10

37
DivaHair.ro este prezent și pe Instagram, având 1,098 de urmăritori și aproximativ 1500
de postări67. (Fig. 11)

Fig. 11

3.10. Search Engine Optimization (SEO)


DivaHair.ro folosește corect URL-urile, link-urile având forma:
https://www.divahair.ro/moda/30-de-haine-si-accesorii-pe-care-orice-femeie-trebuie-sa-
le-aiba-pana-la-30-de-ani
Titlurile paginilor sunt unice, site-ul folosește tag-ul H1 și toate imaginile din site au
folosit tag-ul ALT pentru a menționa ce se află în acele imagini.

67
https://www.instagram.com/divahairro/

38
Faptul că DivaHair.ro are 11,700,000 de rezultate in Google 68 arată ca site-ul a fost bine
indexat. (Fig. 12)
Site-ul DivaHair.ro folosește conexiuni securizate de logare (protocolul https://).

Fig. 12

3.11. Uzabilitatea și navigarea


Site-ul este ușor de navigat datorită butoanelor evidente (Fig. 13). Articolele au imagini
mari, sugestive, iar titlul apare in partea de jos a imaginii. Toate categoriile si subcategoriile pot
fi accesate cu cel mult 2 click-uri, iar funcția de ajutor este bine implementată.
Site-ul folosește cookies69.
Fig. 13

68
https://goo.gl/ZuTCXC
69
https://www.divahair.ro/cookies

39
3.12. Conținutul revistei online
DivaHair.ro are opt rubrici permanente: Moda, Frumusețe, Sănătate, Cuplu, Culinar,
Timp liber, Shopping și Horoscop, iar articolele sunt din cele mai diverse, fiind însoțite de
imagini mari, clare și făcute să atraga cititorii.
Site-ul DivaHair.ro are o structură bine definită, dar este capabilă să se adapteze în
funcție de cerințele sau dorințele cititorilor și se bazează pe 2 mari secțiuni:
Moda și frumusețe – cititorii găsesc aici cele mai noi știri despre moda și frumusețe70,
sfaturi și mici trucuri de înfrumusețare71, prezentarea diverselor saloane de înfrumusețare din
București și din țară, sfaturi de dietă și informații prețioase despre sănătate, psihologie și cuplu.
Timp liber – Cititorii găsesc informații despre fitness, un stil de viață sănătos, cele mai
bune și mai simple rețete, știri amuzante72, design interior, cele mai căutate destinații de
vacanță73 și nu în ultimul rând, horoscopul.
Revista conține și interviuri cu diverse personalități, care au reușit să își pună amprenta în
România. Sursele de informații sunt diverse, de la agenții de presă, la colaboratori sau diferite
site-uri de modă sau sănătate.

3.13. Publicitate
Cum spuneam și în rândurile de mai sus, produsele la care se face reclama pe site-ul
DivaHair.ro, sunt produse de calitate, în general scumpe, pe care doar cititoarele cu bvenituri
peste medie și le pot permite. În general, reclamele sunt la parfumuri74 și la magazine de modă
care comercializează produse cu preț ridicat75.
În afara de advertoriale, reclamele pot fi găsite si sub forma bannerelor sau a ad-urilor de
tip pop-up. Cu ajutorul acestora, revista își majorează veniturile.

70
https://www.divahair.ro/frumusete/ingrijirea_parului/cum_iti_creste_parul_mai_repede:_sfaturi_si_trucuri
71

https://www.divahair.ro/moda/sfaturi_din_moda/cum_sa_arati_de_milioane_cu_ajutorul_a_6_trucuri_dovedite_stiin
tific!_
72

https://www.divahair.ro/timp_liber/cele_mai_haioase_poze_selfie:_uite_cum_le_imita_barbatii_de_pe_instagram_p
e_femei!_
73
https://www.divahair.ro/travel/top_7_cele_mai_frumoase_orase_din_romania
74
https://www.divahair.ro/frumusete/cosmetica/7-parfumuri-de-lux-pe-care-trebuie-sa-le-incerci
75
https://www.divahair.ro/tendinte/top-6-genti-din-piele-de-piton-in-trend-toamna-aceasta

40
În general, un procent de 70% din site este acoperit de conținut editorial, restul fiind
advertising. Este ușor de înșeles de ce site-urile citite pe îndelete de un public avid de
cumpărături, reprezintă un magnet pentru clienții interesați să își expună produsele.

3.14. Concurența și rezultate


În categoria de lifestyle feminine, DivaHair.ro este pe locul trei, conform SATI,
precedată de Unica.ro și TeoTrandafir.com.
În săptămâna 15-21 ianuarie, Unica.ro a avut 2,972,212 afișări și 1,180,797 de vizitatori
unici, iar TeoTrandafir.com a avut 3,891,832 afișări și 890,879 de vizitatori unici. În aceeași
perioada, DivaHair.ro a avut 1,411,661 afișări și 610,190 de vizitatori unici. (Fig. 14)

Fig. 14

41
În ceea ce privește prezența pe Facebook, Unica.ro76 are 370,000 de like-uri,
TeoTrandafir.com77 are 3,100,000 de like-uri, iar DivaHair.ro78 240.527 de aprecieri. (Fig. 15, 16
și 17).

Fig. 15

Fig. 16

Fig. 17

76
https://www.facebook.com/unica.ro/
77
https://www.facebook.com/Teo.Trandafir/
78
https://www.facebook.com/DivaHair.ro/

42
3.15. Viziunea DivaHair.ro
DivaHair este o revistă online care conține informații importante despre diferite subiecte.
Revista își fidelizează cititorii cu ajutorul articolelor din moda, frumusețe, dar și despre design
interior, santate, cultura, timp liber sau povești despre femei puternice și despre greutățile pe care
le-au depășit pentru a ajunge unde sunt astăzi79.
Site-ul DivaHair.ro a fost gândit să inspire femeile și să le îndemne să își atingă țelurile.
De asemenea, revista își dorește ca publicul țintă să vadă frumusețea din orice lucru, să fie
oameni deschisi și independenți, să își doreasca să fie tot timpul informați și în pas cu tendințele
actuale.

3.16. Analiza SWOT - concluzii

Puncte tari:
Revista DivaHair.ro este româneasca, fără influențe din alte reviste internaționale.
Deschidere către schimbare, inovație și promovarea culturii alternative
Diversitatea subiectelor abordate
Numeroasele concursuri organizate pe site
Reclamele aduc venituri considerabile
Puncte slabe:
Traficul depinde în mare măsură de parteneriatele facute cu concurența
Slaba promovare pe TV și radio
Lipsa materialelor video cu potential viral
Amenințări:
Apariția unui număr mare de site-uri de lifestyle
Creșterea site-urilor concurente, Unica și TeoTrandafir
Schimbarea algoritmului Facebook

79

https://www.divahair.ro/frumusete/make_up/citeste_povestea_emotionanta_a_unei_femei_puternice,_pentru_care_
machiajul_este_un_act_de_curaj!_

43
Oportunități:
Pagina de Facebook crește audiența
Creșterea comunității de pe Instagram
Public țintă cu putere de cumpărare

44
Bibliografie:

Balaure, Virgil, Marketing, Editura Uranus, București, 2000


Baudrillard, Jean, Societatea de consum. Mituri și structuri, Editura Comunicare.ro,
București, 2005
Blackwell, Roger, Miniard, Paul, Engel, James, Consumer Behavior, ediția a 10-a,
Editura Thomson South-Western, Mason, 2006
Boier, Rodica, Marketing. Comportamentul consumatorului, Editura Graphix, Iași, 1994
Bucheru, Ion, Fenomenul Televiziune, Editura Fundației România de Mâine, București,
1997
Cathelat, Bernard, Publicitate și societate, Editura Trei, București, 2005
Cătoiu, Iacob, Teodorescu, Nicolae, Comportamentul Consumatorului, Editura
Economică, București, 1997
Chelcea, Septimiu, Psihosociologie: teorii cercetări, aplicații, Editura Polirom,
București, 2008
Kellner, Douglas, Cultura Media, Editura Institutul European, Iași, 2001
Kotler, Philip, Managementul marketingului, Editura Teora, București, 1997
Lipovetsky, Gilles, Serroy, Jean, Ecranul Global. Cultură, mass-media și cinema în
epoca hipermodernă, Editura Polirom, Iași, 2008
McQuail, Denis, Windahl, Sven, Modele ale comunicarii pentru studiul comunicarii de
masa, Editura Comunicare.ro, Bucuresti, 2001
Melvin, DeFleur, L., Ball Rokeach, Sandală, Teorii ale comunicarii de masa, Editura
Polirom, Iasi, 1999
Noelle-Neumann, Elisabeth, Spirala tăcerii. Opinia publică – învelisul nostru social,
Editura Comunicare.ro, București, 2004
Popescu-Neveanu, Paul, Dicționar de psihologie, Editura Albatros, București, 1978
Rogojinaru, Adela, Comunicare, Relații Publice și Globalizare, Editura Tritonic,
București, 2007
Serb, Stancu, Relații publice și comunicare, Editura Teora, București, 2000

45
Stoica, Cristina, Maria, Modelarea comportamentului consumatorului, Editura
Tehnopress, Iași, 2005
Tomlinson, John, Globalizare și Cultură, Editura Amarcord, Timișoara, 2002
Van, Cuilenburg, J.J., Scholten, O., Noomen, G. W. Știinta comunicarii, Editura
Humanitas, Bucuresti, 2000
Walter, Lippmann, Opinia publică, Editura Comunicare.ro, București, 2009

Alte surse:
Anna, Loff, Heidi Seybert, Internet usage in 2009. Household and individuals, 46/2009,
p. 2, disponibil la http://ec.europa.eu/eurostat/documents/4168041/5945665/KS-QA-09-046-
EN.PDF/3fcb6ed2-5796-4d87-bfa74778dd77cbd5?version=1.0
Becuț, Anca, Chelcea, Liviu, Barometrul de consum cultural. Efectele crizei asupra
consumului cultural, 2009, pp. 9-10 disponibil la
http://www.culturadata.ro/wpcontent/uploads/2014/05/5_Barometrul_de_Consum_Cultural_200
9.pdf, accesat la 10.12.2017
Eurostat, Internet acces and use in 2012. More than Half of Internet Users Post Messages
to Social Media and Over 60% Read News Online, 185/2012, disponibil la
http://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/5155522/418122012-AP-EN.PDF/0db14294-
886d-48bb-8186-e4314633d87f?version=1.0
Gregory K. Fritz, Child and Adolescent Behavior Letter, Brown University, Providence,
2001, p. 8 disponibil la http://web.b.ebscohost.com/ehost/pdfviewer/pdfviewer?sid=4463e856-
31dc-4eec-afb0d9660442b10a%40sessionmgr111&vid=0&hid=118, accesat la 10.12.2017
https://www.facebook.com/DivaHair.ro/

46