Grafica Asistata de Calculator 1

MANUELA NECHITA
GRAFICǍ ASISTATǍ DE CALCULATOR
M.C.ESCHER, Trei sfere, 1945, xilogravurǎ
Editura Academica, Galaţi, Versiunea 1.0, 2006

ISBN-10 973-8937-03-5
ISBN-13 978-973-8937-03-1
Referent ştiinţific:
Conf. dr. ing. Gabriel POPESCU
ARGUMENT
În conjunctura educaţională actuală, cunoaşterea şi utilizarea unui soft grafic capătă o

importanţă din ce în ce mai mare în activitatea de instruire a studenţilor. Influenţa acestuia, în
special prin facilităţile oferite, se face tot mai mult resimţită în realizarea documentaţiei desenate.
Din această perspectivă, prezenta publicaţie constituie un important suport teoretic şi practic,
în însuşirea noţiunilor de bază ale disciplinei Informaticǎ Aplicatǎ şi Grafică asistatǎ pe Calculator
(I.A.G.A.C.), destinat studenţilor facultăţii S.I.A., acesta putând fi parcurs de toţi cei interesaţi de
problematica I.A.G.A.C.
Scopurile urmărite de lucrare sunt:
♦ familiarizarea studenţilor cu noţiunile de bazǎ din domeniul informaticii aplicate
(introducere);
♦ formarea abilitǎţilor de utilizarea a comenzilor programului AutoCAD (cap.1, 2, 3, 4, 5 şi 6);
♦ studiul individual pentru realizarea reprezentǎrilor grafice pe calculator (cap.7);
♦ autoevaluarea reprezentărilor realizate (cap.1, 2, 3, 4, 5 şi 6) şi evaluarea (cap. 7 şi 8).
Aceastǎ carte se concentrează, în principal, asupra unor probleme concrete ce vizează:
tehnici de bază de proiectare, utilizarea acestora, proiectarea pe calculator a reprezentărilor plane
şi în spaţiu, prezentarea unor probe de evaluare model, precum şi a baremelor de corectare a
testelor . Este recomandată studierea acestuia , în ordinea capitolelor prezentate în cuprins , pentru
înţelegerea logică a activităţii de proiectare. Existǎ exerciţii ce solicitǎ consultarea meniului help
în rezolvarea lor. Metoda de învǎţare prin experienţǎ a fost preferatǎ altor metode de instruire
deoarece s-a considerat cǎ aceasta asigurǎ dezvoltarea competenţele necesare utilizǎrii aplicaţiilor
soft de tip grafic. Tehnicile de reprezentare graficǎ urmǎresc preponderent dezvoltarea inteligenţei
spaţiale (identificarea referinţelor, poziţii relative ale dreptelor) şi nu a inteligenţei logico-
matematice (calculare a coordonatelor prin operaţii matematice).
Aprofundarea conţinutului prezentei lucrări oferă posibilitatea obţinerii unei slujbe în
domeniul proiectării asistate de calculator.
Sper ca fiecare student să regăsească în tematica propusă cunoştinţe interesante, sugestii şi
observaţii utile pe baza cărora să poată concepe viitoarele proiecte.
Autoarea
INTRODUCERE
Elemente de informaticǎ aplicatǎ

Utilizarea calculatoarelor în aplicaţiile practice – inginerie, administraţie, comerţ, artǎ,
cercetare ştiinţificǎ- are drept obiectiv realizarea unor produse performante în cel mai optim timp
posibil. Partea fixǎ ( echipamentele sau „hardware”) reprezintǎ motorul prelucrǎrilor, acesta fiind
comandat de o parte variabilǎ (programele sau „software”).
Funcţie de domeniul aplicaţiei putem distinge pachete de programe destinate : proiectǎrii
asistate, editǎrii de graficǎ, editǎrii şi procesǎrii de texte, bazelor de date, aplicaţiilor financiar-
contabile, realizǎrii de programe, etc.
Un rol important în formarea abilitǎţilor de proiectare la ingineri îl au aplicaţiile destinate
realizǎrii de programe şi proiectarea asistatǎ, denumitǎ generic CAD (Computer Aided Design).
Pentru a înţelege corect prin ce se diferenţiazǎ aceste aplicaţii sunt necesare câteva noţiuni
privind informaţia graficǎ [Marinescu,1993,132] şi modurile de afişare ale monitoarelor
grafice[Cristea, 1992,147-148].
Caracteristicile tehnice ale monitorului sunt definiţia, rezoluţia, numǎrul de culori,
dimensiunile monitorului şi numǎrul de dimensiuni în care afişeazǎ [Marinescu, 1993, 32-33]. Într-
un monitor piesa principalǎ este tubul cinescop care are capacitatea de a afişa o imagine formatǎ
dintr-un numǎr mare de puncte independente , numite elemente de imagine sau pixeli, a cǎror
culoare şi luminozitate poate fi stabilitǎ independent de culoarea şi luminozitatea celorlalţi pixeli.
Definiţia monitorului este caracterizatǎ de dimensiunea (diametrul ) unui pixel, imaginea fiind cu
atât mai clarǎ cu cât aceastǎ valoare este mai micǎ.. Numǎrul maxim de puncte care pot fi afişate pe
o linie a monitorului şi separat pe o coloanǎ a acestuia reprezintǎ rezoluţia. În total, pe ecran
imaginea e formatǎ din NrLinii x NrColoane pixeli şi cu cât produsul acesta este mai mare cu atât
rezoluţia este mai bunǎ. Prin aprinderea sau stingerea pixelilor se pot afişa pe display atât texte cât
şi poze. Calculatorul, cu ajutorul interfeţelor grafice, gestioneazǎ fiecare pixel ce compune
imaginea. Astfel o placǎ graficǎ de tip VGA , în modul text (alfanumeric) afişeazǎ 25x80x16 culori
sau 50x80x16 culori iar în modul grafic 480x640x256 culori. Comutarea de la ecranul text la
ecranul grafic se poate realiza şi prin intermediul tastelor funcţonale (de ex. tasta F2 în AutoCAD).
Existǎ mai multe variante de organizare a informaţiilor pe un ecran, una dintre acestea fiind
realizarea fişierelor de tip şablon ( template).
Funcţie de tipul de editare şi memorare existǎ douǎ tipuri de imagini: bitmap şi vectorialǎ.
Noţiunea „bitmap” se traduce prin expresia „hartǎ de biţi” (map=hartǎ), memorarea realizându-se la
nivel de bit. Definirea imaginii este echivalentǎ cu definirea „stǎrii” fiecǎruia dintre puncte datǎ de
„culoarea” lui. Printre cele mai importante aplicaţii grafice care opereazǎ cu imagini tip bitmap
(*.bmp) se regǎsesc Windows Paint , Adobe PhotoShop şi CorelDraw Photo Paint. Dintre formatele
de acest tip cele mai utilizate sunt: JPG (Joint Photographic Expert Group) şi TIF (Tagged Image
File Format) [Talu, 2005,267]. Imaginea de tip vectorial este memoratǎ la nivel de „vector”. Spre
exemplu un segment de dreaptǎ sau un cerc sunt memorate prin coordonatele punctului de start şi
al celui final , respectiv coordonatele centrului şi dimensiunea razei. Informaţia graficǎ este tratatǎ
la nivel de obiect-grafic (vector) nu la nivel de bit. Aceasta prezintǎ avantajul utilizǎrii unei
memorii de dimensiune mult mai micǎ pentru stocare a unei imagini faţa de cazul stocǎrii ei ca
imagine tip „bitmap”. Imaginile vectoriale au o manevrabilitate ridicatǎ şi sunt insensibile la scalǎri.
Calitatea imaginilor este esenţialǎ a se pǎstra neschimbatǎ în cazul mǎririi sau micşorǎrilor.
Formatul vectorial se adapteazǎ uşor deoarece descrierea sa este de tip relativ şi nu absolut ca în
cazul formatului bitmap care, în urma scalǎrii duce la apariţia efectului „dinţi de fierǎstrǎu”
(jagging). Aplicaţiile CorelDraw şi AutoCAD(*.dwg) sunt cele mai cunoscute aplicaţii ce realizeazǎ
imagini de tip „vectorial” (în imaginea de mai jos este prezentatǎ aplicaţia AutoCAD).
Bara de titlu
Bara cu instrumente pentru

proprietǎţile obiectului
Bara cu instrumente Bara cu meniuri derulante

Standard
Zona de desenare
Bara cu instrumente (Ecran grafic))
pentru fixarea pe obiecte
Sistemul de coordonate
pictograma WCS Colimatorul
Fereastrǎ de comandǎ (Ecran text) Bara de stare Bara de afişare a structurilor de tipǎrire
La baza aplicaţiilor grafice mai sus menţionate se gǎsesc programe realizate în diverse
limbaje de programare. Printr-un limbaj de programare se poate înţelege un sistem de convenţii
adoptate pentru realizarea unei comunicǎri între programator şi calculator. El este compus din
cuvinte (rezervate), punctuaţie, propoziţii şi fraze. Funcţie de poziţia pe care o ocupǎ pe scara
constituitǎ de limbajul recunoscut de microprocesor (limbaj maşinǎ) şi limbajul natural al
programatorului existǎ limbaje de programare de nivel scǎzut şi de nivel înalt. Deosebirea esenţialǎ
dintre cele douǎ constǎ în timpul de execuţie şi uşurinta programǎrii astfel cǎ odatǎ cu apariţia
facilitǎţilor de programare este diminuatǎ viteza de execuţie a programului. Dintre limbajele de
nivel înalt ce permit realizarea de reprezentǎri grafice, limbajele Turbo PASCAL ,C şi C++ oferǎ
soluţii optime de rezolvare a problemelor. Existǎ posibilitate de a realiza programe şi în AutoLISP
cu ajutorul pachetului de programe AutoCAD.
Un program scris într-un limbaj de nivel înalt, de exemplu în Turbo PASCAL are
urmǎtoarea structurǎ:
Antet
Program → id
Bloc
Parte_declarativǎ → parte_executabilǎ
parte_executabilǎ
begin→ instrucţiune → end.
Deosebim douǎ tipuri de limbaje din punctul de vedere al organizǎrii programǎrii: limbaje
procedurale (structurate) şi neprocedurale. În ambele limbaje programele sunt scrise instrucţiune cu
instrucţiune , programarea proceduralǎ diferind prin gruparea logicǎ a instrucţiunilor în blocuri
(subprograme). În funcţie de numǎrul valorilor calculate şi returnate în punctele din care s-a fǎcut
apelul deosebim douǎ tipuri de subprograme: procedura care calculeazǎ oricâte valori şi funcţia
care calculeazǎ doar o singurǎ valoare . O secţiune evidenţiatǎ printr-o descriere separatǎ de sine
stǎtǎtoare se numeşte procedurǎ iar enunţul care înlocuieşte secţiunea în cadrul programului se
numeşte apel la procedurǎ. În descrierea procedurii se specificǎ secvenţa de operaţii care
constituie corpul precedurii , sunt evidenţiaţi clar parametrii acesteia (partea variabilǎ) şi se
asociazǎ procedurii un nume. Acest nume este utilizat în program, în fiecare din apelurile procedurii
[Cristea, 1992, 59].
Realizarea unui desen cu ajutorul unui limbaj înalt de programare utilizeazǎ atât funcţii cât
şi proceduri. În paragraful urmǎtor este exemplificatǎ realizarea unui desen în limbajul Turbo
PASCAL. Din descrierea programului se poate observa dificultatea de realizare a reprezentǎrilor
grafice , acestea realizându-se mult mai rapid în aplicaţii specializate în proiectarea asistatǎ (de ex.
AutoCAD).
Utilizarea bibliotecii grafice în Turbo PASCAL

Programatorul, care are drept scop construirea unei imagini grafice, are posibilitatea de a
folosi, în limbajul Turbo PASCAL, unitatea Graph, ce conţine unelte (subprograme) ce permit
realizarea reprezentǎrilor dorite. Biblioteca livratǎ odatǎ cu mediul de programare conţine o serie de
fişiere dintre care cele de tip*.BGI (Borland Graphic Interface), conţin codul obiect al driverelor
specifice diferitelor interfeţe grafice [Cristea,1992,148]. Interfaţa video sau placa graficǎ , dupǎ
cum mai este numitǎ, reprezintǎ o componentǎ fizicǎ a calculatorului ce gestioneazǎ memoria de
imagine şi controlul monitorului video. Astfel placa graficǎ VGA , are 3 moduri admise : VGALo
(200x640 pixeli), VGAMed (350x640 pixeli) şi VGAHi (480x640 pixeli). Pentru rularea
programului este necesarǎ precizarea tipului plǎcii grafice (GraphicDriver) şi a modului de care este
capabilǎ aceasta (GraphMode).
La reprezentarea liniei se ţine cont de urmǎtoarele atribute: culoare, stilul de linie şi
grosimea. Procedura elementarǎ pentru desenarea unui segment de dreaptǎ este Line, ce permite
reprezentarea cu ajutorul coordonatelor celor douǎ capete, relative la fereastra de afişare curentǎ.
Pentru simplificarea trasǎrii au fost introduse procedurile LineTo şi LineRel, în care pentru
reprezentare se considerǎ ca punct de start punctul curent ( punct final al reprezentǎrii precedente).
Dacǎ punctul curent nu este definit coordonatele sale se precizeazǎ cu ajutorul procedurii MoveTo.
Pentru reprezentarea cercului şi a arcului se folosesc procedurile Circle şi Arc pentru care sunt
necesare coordonatele centrului şi raza iar pentru trasarea unui arc , suplimentar, se introduce
punctul de start şi valoarea acestuia în grade hexazecimale, cu valoarea pozitivǎ în sens
trigonometric. Definirea atributelor segmentului de dreaptǎ se realizeazǎ cu procedurile SetColor,
SetLineStyle. Parametrul Color reprezintǎ indicele unei intrǎri în paleta, având valori funcţie de
placa graficǎ folositǎ (de ex. între 0 şi 15 pentru VGA). Stilul liniei poate avea una din valorile:
SolidLn(0)-linie continuǎ CenterLn(2)- linie punct DashedLn(3)- linie întreruptǎ
Grosimea liniei poate avea una dintre valorile : ThickWidth (linie groasǎ de 3 pixeli) sau
NormWidth (linie normalǎ de 1 pixel grosime).
Biblioteca graficǎ Borland se comportǎ ca un fişier : este deschis exploatat şi apoi închis cu
procedura CloseGraph.
Aplicaţia rezolvatǎ oferǎ o scurtǎ exemplificare a modului de realizare a unei aplicaţii
grafice.
Aplicaţie rezolvatǎ
Sǎ se reprezinte, pe un monitor video cu rezoluţia 480x640 pixeli, desenul din figura de mai jos,
utilizând biblioteca graficǎ din programul Turbo PASCAL şi sǎ se completeze spaţiile goale cu
valoarea corectǎ a coordonatelor X , Y şi valoarea unghiului în grade hexazecimale.
Se dau (în mm): A (200,300), B(250,300), C(250,200), D(225,210), E (225,290),
F(200,290),G(300,200),H(300,300),I(350,300),J(350,290),K(325,290),L1(325,210),M (275,150),
1(150,150), 2(340,150), 3(275,310), 4(275,60), unghi (O1A1C) =244º, unghi (O2A2D) =230º,
unghi (GO1) =63º, unghi (L1O2) =50º, MG=54, MD=74 iar cercul cu centrul în punctul M are
raza R=25.
4
O X A2
A1
M O1 O2
1 2
C G
D L1
F E K J
A B H I
Program Desen;
uses graph;
var GD, GM:integer;
begin
gd:=vga;
gm:=vgahi;
initgraph(gd, gm,’c:\tp\bgi’);
setlinestyle(0,0,thickwidth);
moveto (225,210);
linerel (0,80);
linerel (-25,0);
a) linerel (.......); se traseazǎ segmentul de dreaptǎ FA
b) linerel (.......); se traseazǎ segmentul de dreaptǎ AB
c) linerel (.......); se traseazǎ segmentul de dreaptǎ BC
arc (275, 150,0,244,54);
d) arc (.............................); se traseazǎ arcul (O2A2D)
moveto (325,210);
linerel (0,80);
e) linerel (.......); se traseazǎ segmentul de dreaptǎ KJ
f) linerel (.......); se traseazǎ segmentul de dreaptǎ JI
g) linerel (.......); se traseazǎ segmentul de dreaptǎ IH
h) linerel (.......); se traseazǎ segmentul de dreaptǎ HG
i) arc (.............................); se traseazǎ arcul (GO1)
j) arc (.............................); se traseazǎ arcul (L1O2)
circle (275, 150,25);
setfill style (3,1);
floodfill (280,160, getmaxcolor);
setlinestyle (1,0,normwidth);
moveto (275,60);
linerel (0,250);
k) moveto (.......); se deplaseazǎ cursorul în punctul 1
l) linerel(.........); se traseazǎ segmentul de dreaptǎ 12
readln;
closegraph;
end.
Rǎspuns
a) 0,10; b) 50,0; c) 0,-100; d) 275,150,0,230,74; e) 25,0; f) 0,10; g) -50,0; h) 0,-100;
i) 275,150,0,-63,54; j) 275,150,0,-50,74; k) 150,150; l) 0,190.
Rezumat
Din scurta informare referitoare la hardware-ul şi software-ul unui calculator pentru
realizarea aplicaţiilor grafice este important de reţinut:
• ecranul unui monitor video afişeazǎ un anumit numǎr de pixeli ce determinǎ
rezoluţia acestuia;
• o imagine este cu atât mai clarǎ cu cât diametrul unui pixel este mai mic;
• existǎ douǎ categorii de imagini: tip „bitmap” şi tip „vectorial” , a doua având
avantaje privind spaţiul redus de stocare a imagini şi o insensibilitate la scalare în
comparaţie cu prima;
• existǎ limbaje de programare de nivel scǎzut şi de nivel înalt, procedurale şi
neprocedurale;
• realizarea unui desen cu ajutorul unui limbaj înalt de programare (Turbo Pascal,
C,C++, AutoLISP) utilizeazǎ proceduri şi funcţii;
• existǎ o strânsǎ legǎturǎ între noţiunile teoretice din domeniul matematicii şi modul
de utilizare a procedurilor şi funcţiilor (definirea coordonatelor, elementele
caracteristice ale dreptei, cercului, arcului);
• pachetul de programe AutoCAD este un soft ce opereazǎ cu imagini vectoriale şi
este recomandat pentru realizarea desenelor în domeniul ingineriei.
I TEHNICI DE INFORMARE, REPREZENTARE
ŞI ORGANIZARE A SPAŢIULUI DE LUCRU
TEHNICI DE INFORMARE, REALIZARE ŞI
ORGANIZARE A SPAŢIULUI DE LUCRU
I.1. Aspecte teoretice
În acest capitol veţi învăţa să pregătiţi spaţiul de lucru (mărimea, culoarea, tipul de linie,
număr de straturi, mod de lucru) cu ajutorul comenzilor de setare , ce acţionează global asupra
fişierului curent
.
COLOR LIMITS SNAP
GRID LINETYPE UCS
ISOPLANE LTSCALE UCSICON
LAYER ORTHO VPLAYER
OSNAP
Veţi mai învăţa să utilizaţi comenzi pentru apelarea informaţiilor aflate în baza de date a
desenului:
AREA ID
DIST LIST
I.1.1. Comanda COLOR

Permite definirea culorii noilor obiecte
Sintaxa
Command : - color
Enter default object color <BYLAYER>: se introduce o culoare
Ce culori au fost setate pentru desenarea entitǎţilor din cazurile 1 şi 2?
Cazul 1
Command: color
Command: status
42 objects in Drawing1.dwg
Entitate/Obiect : Efectul acţiunii
Model space limits are X: 0.0000 Y: 0.0000 (Off)
unei comenzi AutoCAD
X: 12.0000 Y: 9.0000
(desenare, modificare).
Model space uses *Nothing*
Display shows X: -0.0079 Y: 1.3490
X: 16.0882 Y: 7.6510
Insertion base is X: 0.0000 Y: 0.0000 Z: 0.0000
Snap resolution is X: 0.5000 Y: 0.5000
Grid spacing is X: 0.5000 Y: 0.5000
Current space: Model space Linia de comandǎ: Zonǎ de text
Current layout: Model rezervatǎ pentru introducerea datelor ,
Current layer: "0" afişarea mesajelor şi a prompt-ului.
Current color: 1 (red)
Current linetype: BYLAYER -- "Continuous"
Current lineweight: BYLAYER
Current plot style: ByLayer
Current elevation: 0.0000 thickness: 0.0000
Fill on Grid off Ortho off Qtext off Snap off Tablet off
Object snap modes: Center, Endpoint, Perpendicular, Quadrant
Free dwg disk (D:) space: 2047.7 MBytes
Free temp disk (C:) space: 2047.7 MBytes
Free physical memory: 0.4 Mbytes (out of 127.5M).
Free swap file space: 1830.0 Mbytes (out of 1920.5M).
Cazul 2
Command: color
Command: status
Prompt: Un mesaj în linia de
comandǎ prin care se cere o informaţie
sau un rǎspuns (alegerea unei opţiuni).
X: 12.0000 Y: 9.0000
Display shows X: -0.0079 Y: 1.3490
X: 16.0882 Y: 7.6510
Current space: Model space
Current layout: Model
Current layer: "0" STATUS : Comandǎ prin care
Current color: 2 (yellow) se afişeazǎ starea fişierului (modul şi
Current linetype: BYLAYER -- "Continuous" limitele de desenare, proprietǎţile
Current lineweight: BYLAYER mediului de lucru.)
Fill on Grid off Ortho off Qtext off Snap off Tablet off
Object snap modes: Center, Endpoint, Perpendicular, Quadrant
Rǎspuns: Dupǎ setarea culorilor cu ajutorul comenzii COLOR se afişeazǎ noua stare cu comanda
STATUS şi se observǎ cǎ în primul caz culoarea aleasǎ a fost red (roşu) iar în situaţia a doua s-a
selectat yellow (galben). Se pot utiliza şi coduri pentru definirea culorilor. Celelalte informaţii
prezentate se vor studia ulterior.
I.1.2. Modul GRID

Reprezintǎ o referinţǎ vizualǎ formatǎ dintr-o grilǎ de puncte.
Sintaxa
Command : grid
Specify grid spacing(X) or [ON/OFF/Snap/Aspect] <current>: se specificǎ o valoare sau se
introduce o opţiune
Care este valoarea pasului de poziţionare a punctelor grilei din figura 1.1, descrisǎ mai jos ?
Command: grid
Specify grid spacing(X) or [ON / OFF/ Snap/
Aspect] <0.5000>: 20
Rǎspuns : Noua distanţǎ dintre punctele grilei este

d=20 mm. şi ea înlocuieşte valoarea iniţialǎ d= 0.5mm.
I.1.3. Modurile ISOPLANE

Specificǎ planul izometric curent pentru cazul
Fig. 1.1: Comanda GRID
în care stilul izometric al modului SNAP este activ.
Sintaxa
Command : isoplane
Enter isometric plane setting [Left/Top/Right] <Top>: se introduce o opţiune sau se apasǎ
ENTER
Care este planul izometric activ pentru a realiza desenul din figura 1.2 ?
Command: snap
Specify snap spacing or [ON/ OFF/ Aspect/ Rotate/ Style/
Type] <10.0000>: s
Enter snap grid style [Standard/Isometric] <S>: i Fig. 1.2: Comanda ISOPLANE
Specify vertical spacing <10.0000>:
Command: isoplane
Current isoplane: Top
Enter isometric plane setting [Left/Top/Right] <Top>: l
Current isoplane: Left
Command: <Ortho on>
Command: line
Specify first point: Curentǎ/Implicitǎ : Valoare
Specify next point or [Undo]: predefinitǎ pentru un parametru,
Specify next point or [Undo]: poziţionatǎ între de paranteze unghiulare.
Specify next point or [Close/Undo]:
Specify next point or [Close/Undo]: ENTER
Rǎspuns : Pentru a trasa cu comanda LINE entitǎţile din figura 1.2 s-a activat planul izometric
Left.
I.1.4. Comanda LAYER
Permite controlul asupra straturilor şi proprietǎţilor acestora ( strat, culoare, tip linie,
grosime linie)
Sintaxa
Command: -layer
Current layer: "0"
Enter an option Strat desenare/layer : O grupare
[?/Make/Set/New/ON/OFF/Color/Ltype/LWeight/ logicǎ de date, asemǎnǎtoare unei coli
Plot/Freeze/Thaw/LOck/Unlock]: >: se introduce o transparente .
opţiune
Care este numele layer-ului îngheţat, prin comanda
Layer?
Command: -layer
Current layer: "0"
Enter an option
[?/Make/Set/New/ON/OFF/Color/Ltype/LWeight/
Plot/Freeze/Thaw/LOck/Unlock]: ?
Enter layer name(s) to list <*>:
Layer name State Color Linetype Lineweight
------------------ ----------- ------------- ------------ ------------
"0" on -P 7 (white) "DASHED" Default
"Top" Frozen -P 7 (white) "DASHDOT" Default
Rǎspuns : Numele layer-ului îngheţat este “Top”.

Setare : Acţiunea unei comenzii
I.1.5. Comanda LIMITS prin care se alege/fixeazǎ proprietǎţile
Fixeazǎ şi controleazǎ limitele spaţiului de desenare . unei entitǎţi sau a spaţiului/mediului
de lucru.
Sintaxa
Command : limits
Specify lower left corner or [ON/OFF] <current>: se
specificǎ un punct, se introduce on sau off, sau se
apasǎ ENTER
Pentru lower-left corner se specificǎ coordonatele colţ-ului din stânga-jos ale spaţiului de
desenare, iar pentru upper right corner , în mod similar , se alege un punct în partea dreaptǎ-sus.
Care sunt limitele spaţiului de desenare în cazul 1 , respectiv 2, fixate prin comanda LIMITS ?
Cazul 1
X: 210.0000 Y: 297.0000
Display shows X: 1.2262 Y: 0.4586
X: 14.5643 Y: 7.4615
Insertion base is X: 0.0000 Y: 0.0000 Z: 0.0000 Spaţiul/ mediul de lucru: Aria de
Snap resolution is X: 5.0000 Y: 5.0000 desenare acoperitǎ de o reţea de puncte la
Grid spacing is X: 10.0000 Y: 10.0000 activarea comenzii GRID
Cazul 2
X: 297.0000 Y: 420.0000
X: 14.5643 Y: 7.4615
Snap resolution is X: 5.0000 Y: 5.0000 Zona de desenare Aria de
Grid spacing is X: 10.0000 Y: 10.0000 desenare în care se afişeazǎ sau se
Rǎspuns : Limitele de desenare sunt 210 x 297, în modificǎ desenul, cuprinsǎ între linia de
primul caz, respectiv 297 x 420 , pentru cazul 2. comandǎ şi bara de meniuri .
Valorile sunt exprimate în mm.
I.1.6. Comanda LINETYPE
Creazǎ, încarcǎ şi fixeazǎ tipurile de linie.
Sintaxa
Command: -linetype
Current line type: "ByLayer"
Enter an option [?/Create/Load/Set]: se introduce o opţiune
Ce tipuri de linie au fost încǎrcate în fişierul din figura 1.3, cu ajutorul comenzii Linetype ,
precizând care din ele este curentǎ?
Fig.1. 3: Comanda LINETYPE
Rǎspuns : Comanda LINETYPE /Load a permis încǎrcarea a douǎ tipuri noi de linii , DASHED
(linie întreruptǎ) şi DASHDOT ( linie – punct), alǎturi de tipul implicit (default) , CONTINUOUS.
Dupǎ ultima încǎrcare a fost facutǎ curentǎ ( default) linia DASHED.
I.1.7. Comanda LTSCALE

Fixeazǎ factorul de scarǎ al tipului de linie.
Sintaxa
Command: ltscale
Enter new linetype scale factor <current>: se introduce o valoare realǎ pozitivǎ sau se apasǎ
ENTER
Care este valoarea implicitǎ a factorului de scarǎ , introdus cu comanda Ltscale, în exemplul de
mai jos?
Command: ltscale
Enter new linetype scale factor <0.1000>: 10
Rǎspuns : Valoarea implicitǎ a factorului de scarǎ , precizat între paranteze unghiulare, este 0.1.
I.1.8. Modul ORTHO

Forţeazǎ mişcarea cursorului pe direcţii verticale sau orizontale, relative la UCS.
Sintaxa
Command : ortho
Enter mode [ON/OFF] <current>: Se introduce on sau off, sau se apasǎ ENTER
Care este starea curentǎ a modului ORTHO precizatǎ mai jos?
Command: ortho
Enter mode [ON/OFF] <OFF>:
Rǎspuns : Starea curentǎ a modului ORTHO este OFF, menţionatǎ între paranteze unghiulare.
I.1.9. Modul OSNAP

Specificǎ un salt al cursorului la o locaţie precisǎ a obiectului (ENDpoint, MIDpoint, CENter,
NEArest, QUAdrant, TANgent, INTersection, PERpendicual, NODe, NONe).
Sintaxa
Command: -osnap
Current osnap modes: End, Perp
Enter list of object snap modes: se introduce un obiect al modului snap, sau se introduce none
sau off
Care sunt obiectele snap activate cu comanda Osnap, în aplicaţia descrisǎ mai jos?
Command: -osnap
Current osnap modes: Mid,Qua, Near
Enter list of object snap modes:
Rǎspuns : Modul Osnap are active obiectele: MIDpoint ( selectarea punctului de mijloc al unei
linii sau al unui arc), QUAdrant ( selectarea unuia din cele 4 puncte cardinale ale unui cerc sau
arc) şi NEArest ( selectarea celui mai apropiat punct, de pe obiectul ales, faţǎ de centrul
colimatorului).
I.1.10. Modul SNAP

Restricţioneazǎ mişcarea cursorului la un interval dat.
Sintaxa
Command : snap
Specify snap spacing or [ON/OFF/Aspect/Rotate/Style/Type] <current>: se specificǎ o
distanţǎ, se introduce o opţiune sau se apasǎ ENTER
Ce stil al modului SNAP este activat prin acţiunea prezentatǎ mai jos?
Command: snap
Specify snap spacing or [ON/OFF/Rotate/Style/Type] <10.0000>: s
Enter snap grid style [Standard/Isometric] <I>: s
Specify snap spacing or [Aspect] <10.0000>: ENTER
Rǎspuns: Este activ stilul standard.
I.1.11. Comanda UCS

Permite definirea sistemului de coordonate al utilizatorului. AutoCAD-ul foloseşte regula
mâinii drepte pentru determinarea sensului pozitiv al axei.
Sintaxa
Command: ucs
Enter an option [New/Move /orthoGraphic/Prev /Restore/Save/Del /Apply /?/World]
<World>: se selecteazǎ o opţiune
Ce opţiune a comenzii UCS este descrisǎ mai jos şi care este efectul ei?
Command: ucs
Current ucs name: *WORLD*
Enter an option [New/Move/orthoGraphic/Prev/Restore/Save /Del /Apply /?/World]
<World>: n
Specify origin of new UCS or [ZAxis/3point/OBject/Face/View/X/Y/Z] <0,0,0>: 3p
Specify new origin point <0,0,0>: 10,10
Specify point on positive portion of X-axis <11.0000,10.0000,0.0000>: 20,10
Specify point on positive-Y portion of the UCS XY plane
<10.0000,11.0000,0.0000>: 10,10,20
Rǎspuns : A fost folositǎ opţiunea New, varianta 3point, a comenzii UCS ce are ca efect definirea
definirea unui sistem de coordonate al utilizatorului. Originea sistemului este în punctul de
coordonate (10, 10, 0). A fost indicat un punct pe axa x (20, 10, 0) şi unul pe axa y (10, 10, 20).
I.1.12. Comanda UCSICON

Este un simbol ce reprezintǎ atât orientarea axelor sistemului de coordonate utilizator (UCS)
cât şi locaţia originii acestui sistem. Poate avea forme diferite în viewport-uri şi spaţii diferite
(model space, paper space). Dacǎ UCS-ul curent este identic cu sistemul de coordonate al lumii
(WCS) simbolul conţine litera W poziţionatǎ în direcţia axei Y.
Sintaxa
Command: ucsicon
Enter an option [ON/OFF/All/Noorigin/ORigin] <current>: se introduce o opţiune sau se apasǎ
ENTER
Care este opţiunea comenzii UCSICON ce permite deplasarea icon-ului UCS în originea sistemului
de coordonate?
Rǎspuns : Opţiunea Origin a comenzii UCSICON permite afişarea icon-ului la locaţia (0,0,0) a
sistemului de coordonate curent.
I.1.13. Comanda VPLAYER

Specificǎ vizibilitatea layer-elor în interiorul viewport-urilor.
Sintaxa
Command: vplayer
Enter an option [?/Freeze/Thaw/Reset/Newfrz/
Vpvisdflt]:se introduce o opţiune
Aplicaţie rezolvatǎ Viewport: O arie mǎrginitǎ care
Ce layer este îngheţat în viewport-ul curent , afişeazǎ o parte din spaţiul model.
cu ajutorul comenzii Vplayer, în figura 1.4?
Fig. 1.4: Comanda VPLAYER
Rǎspuns : Layer-ul “înǎlţime” este îngheţat în viewport-ul curent.
I.1.14. Comanda AREA

Calculeazǎ şi afişeazǎ aria şi perimetrul unui obiect sau a unei arii definite.
Sintaxa
Command : area
Specify first corner point or [Object/Add/Subtract]: se specificǎ un punct sau o opţiune
Care este aria şi perimetrul dreptunghiului desenat
în figura 1.5 ?
Command: area
Figura 1. 5: Comanda AREA

Specify first corner point or [Object/Add/Subtract]: o
Select objects:
Area = 50.0000, Perimeter = 30.0000
Rǎspuns : Aria = 50 mm2., Perimetrul = 30 mm.
I.1.15. Comanda DIST

Mǎsoarǎ şi afişeazǎ distanţa şi unghiul dintre douǎ puncte.
Sintaxa
Command: dist
Specify first point: se specificǎ primul punct
Specify second point: se specificǎ al doilea punct
Distance = distanţa calculatǎ, Angle in XY plane = valoare unghi,
Angle from XY plane = valoare unghi
Delta X = variaţii pe axa X, Delta Y = variaţii pe axa Y, Delta Z = variaţii pe axa Z
Care este distanţa dintre cele douǎ puncte ce definesc latura mare a dreptunghiului din figura 1.5 ?
Command: dist
Specify first point: end
of Specify second point: end
of
Distance = 10.0000, Angle in XY Plane = 0, Angle from XY Plane = 0
Delta X = 10.0000, Delta Y = 0.0000, Delta Z = 0.0000
Rǎspuns : Distanţa dintre cele douǎ puncte este de 10 mm.
I.1.16. Comanda ID
Afişeazǎ valorile coordonatelor unei locaţii.
Sintaxa
Command: id
Point: se foloseşte mouse-ul pentru specificarea punctului.
Care sunt coordonatele punctului situat în partea stânga- jos a dreptunghiului din figura 1.5?
Command: id
Specify point: end
of X = 10.0000 Y = 10.0000 Z = 0.0000
Rǎspuns : Punctul are coordonatele X=10mm., Y=10 mm., Z=0.
I.1.17. Comanda LIST

Afişeazǎ informaţii din data de baze pentru un obiect selectat.
Sintaxa
Command: list
Select objects: se foloseşte o metodǎ de selecţie a obiectelor
Care este lungimea laturii mici a dreptunghiului din figura 1.5 ?
Command: list
Select objects: 1 found
Select objects: ENTER
LINE Layer: "0" Proprietǎţi ale entitǎţilor: Layer,
Space: Model space culoare , tip linie
Handle = 35
from point, X= 10.0000 Y= 15.0000 Z= 0.0000
to point, X= 10.0000 Y= 10.0000 Z= 0.0000
Length = 5.0000, Angle in XY Plane = 270
Delta X = 0.0000, Delta Y = -5.0000, Delta Z = 0.0000
Rǎspuns : Latura micǎ are lungimea l=5 mm.
Rezumat
Terminologia şi conceptele din domeniul graficii pe calculator sunt fundamentul muncii pe
care urmeazǎ sǎ o depuneţi , devenind tot mai clare pe mǎsurǎ ce lucraţi cu AutoCAD-ul. Acum,
dupǎ ce aţi parcurs comenzii ce vǎ permit sǎ definiţi atât proprietǎţile, limitele şi modul spaţiului de
lucru, cât şi obţinerea de informaţii legate de obiectele desenate, urmǎtorul capitol vǎ oferǎ
posibilitatea de a defini aceste obiecte. Fiecare din comenzile discutate în Capitolul I sunt aplicate
în Capitolul II în mod specific, pentru realizarea de figuri plane şi corpuri geometrice.
I.2. Aplicaţii rezolvate
I. Realizaţi un spaţiu de lucru de dimensiunea 210 mm. x 297 mm., organizat în 3

layer-e, 0, DESEN şi AXE. Proprietǎţile ( tipul de linie şi coloarea) ultimelor douǎ layer-e sunt
CONTINUOUS, DASHDOT, respectiv, WHITE(alb) şi RED (roşu). Modul ORTHO este activ,
GRID (10), SNAP (5). Layer-ul “0” este curent. Se foloseşte un sistem de coordonate utilizator cu
originea în punctul O (10,10, 0).
Rezolvare ZOOM/All: Comandǎ ce permite

Command: Limits vizualizarea întregului spaţiu de lucru .
Reset Model space limits:
Specify lower left corner or [ON/OFF] <0.0000,0.0000>:
Specify upper right corner <12.0000,9.0000>: 210, 297
Command: z
ZOOM
Specify corner of window, enter a scale factor (nX or nXP), or
[All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window] <real time>: a
Regenerating model.
Command: grid
Specify grid spacing(X) or [ON/OFF/Snap/Aspect] <0.5000>: 10
Command: snap
Specify snap spacing or [ON/OFF/Aspect/Rotate/Style/Type] <0.5000>: 5
Command: <Ortho on>
Command: -layer
Current layer: "0"
Enter an option
[?/Make/Set/New/ON/OFF/Color/Ltype/LWeight/Plot/Freeze/Thaw/LOck/Unlock]: n
Enter name list for new layer(s): desen
Enter an option
[?/Make/Set/New/ON/OFF/Color/Ltype/LWeight/Plot/Freeze/Thaw/LOck/Unlock]: n
Enter name list for new layer(s): axe
Enter an option
[?/Make/Set/New/ON/OFF/Color/Ltype/LWeight/Plot/Freeze/Thaw/LOck/Unlock]: lt
Enter loaded linetype name or [?] <Continuous>: dashdot
Enter name list of layer(s) for linetype "DASHDOT" <0>: axe
Enter an option
[?/Make/Set/New/ON/OFF/Color/Ltype/LWeight/Plot/Freeze/Thaw/LOck/Unlock]: c
Enter color name or number (1-255): red
Enter name list of layer(s) for color 1 (red) <0>: axe
Enter an option
[?/Make/Set/New/ON/OFF/Color/Ltype/LWeight/Plot/Freeze/Thaw/LOck/Unlock]: ENTER
Command: ucs
Enter an option [New/Move/orthoGraphic/Prev/Restore/Save/Del/Apply/?/World]
<World>: n
Specify origin of new UCS or [ZAxis/3point/OBject/Face/View/X/Y/Z] <0,0,0>:
10,10
Command: status
Model space limits are X: 0.0000 Y: 0.0000 (Off) (World)
X: 210.0000 Y: 297.0000
Display shows X: -275.6205 Y: -12.7931
X: 465.6205 Y: 289.7931
Insertion base is X: -10.0000 Y: -10.0000 Z: 0.0000
Current layer: "0"
Current color: BYLAYER -- 7 (white)
Current linetype: BYLAYER -- "Continuous"
Fill on Grid on Ortho on Qtext off Snap on Tablet off
Object snap modes: None
Analizând datele evidenţiate cu litere aldine din lista comenzii STATUS, se observǎ
realizarea cerinţelor problemei.
II. Se considerǎ un triunghi echilateral înscris într-un cerc de razǎ R=8 mm. Sǎ se
precizeze care sunt aria, perimetrul, lungimea înǎlţimii şi centrul de greutate ale triunghiului.
Rezolvare
Command: area
Select objects:
Area = 83.1384, Perimeter = 41.5692
Command: dist
Specify first point: Specify second point:
Command: list
LINE Layer: "0"
Space: Model space
Handle = 2D
from point, X= 10.0000 Y= 18.0000 Z= 0.0000
to point, X= 10.0000 Y= 6.0000 Z= 0.0000
Command: id
Specify point: X = 10.0000 Y = 10.0000 Z = 0.0000
Datele afişate cu comenzile AREA, DIST, LIST şi ID aratǎ:
a) aria = 83.1384 mm.2, perimetrul = 41.5692 mm.(comanda AREA)
b) înalţimea are o lungime L=12.0000 mm. (comanda LIST). Comparând valorile coordonatelor
celor douǎ puncte se observǎ cǎ înǎlţimea este paralelǎ cu axa oY ( delta X = 0), lungimea ei fiind
definitǎ de variaţia pe aceastǎ axǎ ( delta Y = 18.0000 – 6.0000 = 12.0000).
c) Centrul de greutate al triunghiului (10.0000, 10.0000, 0.0000) identificat cu comanda ID este
acelaşi cu centrul cercului de construcţie de razǎ R = 8 mm. ( comanda DIST).
I.3. Aplicaţii propuse
I Precizaţi câte tools-bar-uri sunt activate în aplicaţia CAD în care lucraţi?
II Să se plaseze mouse-ul pe a 5 opţiune din meniul View şi a 7-a opţiune din meniul
Format .
III Creaţi un nou fişier .
IV Precizaţi limitele maxime ale spaţiului de desenare implicite şi realizaţi un spaţiu de
desenare pe un format utilizator (7mmx9mm).
V Să se realizeze două layer-e , AUX şi PUNCTULA , de culoare albastru-verzui
(cyan) .
VI Folosiţi meniul HELP pentru a studia sintaxa unei comenzi de desenare (CIRCLE),
de modificare (ERASE) , de vizualizare (ZOOM) şi de organizare a spaţiului
de lucru (UNITS), dupǎ care:
a) realizaţi 5-10 cercuri în spaţiul de lucru. Ce comandă realizează ştergerea
parţială sau totală a acestora ? Ce tip de selecţie se poate utiliza pentru alegerea
entităţilor?
b) realizaţi diferite vizualizări (comanda ZOOM) ale entitaţilor aflate pe display
(micşorări, măriri)
VII Salvaţi modificǎrile realizate în fişierul INDICATIVGRUPĂ . DWG.
I.4. Test de autoevaluare
Întrebare 1
Se considerǎ un spaţiu de lucru descris prin comanda STATUS. Care din variantele de mai jos
prezintǎ starea spaţiului de lucru (LIMITS, COLOR, SNAP, GRID, LAYER, LINETYPE, OSNAP
Object snap modes, ORTHO) ?
A) LIMITS ( 12 x 9), COLOR (red), GRID (10), SNAP(5), LAYER (Model), LINETYPE
(Continuous), ORTHO (Off), OSNAP (Midpoint, Quadrant, Center, Nearest)
B) LIMITS ( 210 x 297), COLOR (blue), GRID (10), SNAP(1), LAYER (0), LINETYPE
(Dashed), ORTHO (On), OSNAP (Midpoint, Perpendicular, Center, Endpoint)
C) LIMITS ( 297 x 420), COLOR (blue), GRID (10), SNAP(1), LAYER (0), LINETYPE
(Dashed), ORTHO (Off), OSNAP (Midpoint, Quadrant, Center, Endpoint)
Rǎspuns corect : B
Command: status
X: 210.0000 Y: 297.0000
X: 16.0803 Y: 9.0000
Current layer: "0"
Current color: 5 (blue)
Current linetype: BYLAYER -- "DASHED"
Fill on Grid on Ortho on Qtext off Snap on Tablet off
Object snap modes: Center, Endpoint, Midpoint, Perpendicular
Întrebare 2
Se considerǎ un spaţiu de lucru descris prin comanda STATUS. Care din variantele de mai jos
prezintǎ starea spaţiului de lucru (LIMITS, COLOR, SNAP, GRID, LAYER, LINETYPE,
OSNAPObject snap modes, ORTHO) ?
A) LIMITS ( 12 x 9), COLOR (red), GRID (10), SNAP(5), LAYER (Model), LINETYPE
(Continuous), ORTHO (Off), OSNAP (Midpoint, Nearest)
B) LIMITS ( 210 x 297), COLOR (blue), GRID (10), SNAP(1), LAYER (0), LINETYPE
(Dashed), ORTHO (On), OSNAP (Perpendicular, Center)
C) LIMITS ( 420 x 297), COLOR (red), GRID (10), SNAP(5), LAYER (0), LINETYPE
(Dashdot), ORTHO (Off), OSNAP (Endpoint, Perpendicular)
Rǎspuns corect : C
Command: status
X: 420.0000 Y: 297.0000
X: 16.0803 Y: 9.0000
Current layer: "Layer1"
Current color: 1 (red)
Current linetype: BYLAYER -- "DASHDOT"
Fill on Grid on Ortho off Qtext off Snap on Tablet off
Object snap modes: Endpoint, Perpendicular
Întrebare 3
Care este varianta corectǎ care, prin comanda Layer, precizeazǎ numele şi proprietǎţile layer-elor
din aplicaţia de mai jos ?
A) Layer 0 (Linetype – continuous, State – Frozen, Color – red) şi Layer1
(Linetype –dashdot, State – Frozen, Color – white)
B) Layer 0 (Linetype – dashdot, State – On, Color – red) şi Layer1
(Linetype – dashdot, State – On, Color – white)
C) Layer 0 (Linetype – dashed, State – Frozen, Color – white) şi Layer1
(Linetype – dashdot, State – on, Color – white)
Rǎspuns corect: C
Command: -layer
Current layer: "Layer1"
Enter an option
[?/Make/Set/New/ON/OFF/Color/Ltype/LWeight/Plot/Freeze/Thaw/LOck/Unlock]: ?
Enter layer name(s) to list <*>:
Layer name State Color Linetype Lineweight
------------------ ----------- ------------- ------------ ------------
"0" Frozen -P 7 (white) "DASHED" Default
"Layer1" on -P 7 (white) "DASHDOT" Default
Întrebare 4
Care din variante menţioneazǎ etapele de definire a UCS-ului din figura 1.7. pornind de la figura
1.6., cu ajutorul opţiunilor comenzii UCS ?
A) rotaţie în jurul axei Y cu 90° cu opţiunea New/Y a comenzii UCS
B) rotaţie în jurul axei X cu 90° cu opţiunea New/X a comenzii UCS
C) rotaţie în jurul axei Y cu - 90° cu opţiunea New/Y a comenzii UCS
Rǎspuns corect: C
Fig. 1.6: Înaintea utilizǎrii comenzii UCS Fig. 1.7: Dupǎ utilizarea comanzii UCS
Întrebare 5
Care este lungimea laturii mari, perimetrul şi aria dreptunghiului din figura 1.8. menţionate în
comenzile AREA şi DIST ?
A) L = 12.5 mm., Aria = 270 mm2, Perimetrul = 15 mm
B) L = 2.5 mm., Aria = 12.5 mm2, Perimetrul = 15 mm
C) L = 15 mm., Aria = 12.5 mm2, Perimetrul = 270 mm
Rǎspuns corect: B
Command: area
Specify first corner point or [Object/ Add/ Subtract] : o
Select objects:
Area = 12.5000, Perimeter = 15.0000
Command: dist
Figura 1.8.: Comanda AREA, DIST
of Specify second point: end
of
Întrebare 6
Care este lungimea şi tipul de linie cu care a fost desenatǎ o linie, ale cǎrei proprietǎţi sunt afişate
mai jos cu comanda LIST?
A) L=10 mm. , tipul de linie “ bylayer”
B) L=10 mm., tipul de linie “ dashdot”
C) L=20 mm., tipul de linie “dashdot”
Rǎspuns corect: B
Command: list
LINE Layer: "0"
Space: Model space
Color: BYLAYER Linetype: "DASHDOT"
Handle = 32
from point, X= 10.0000 Y= 10.0000 Z= 0.0000
to point, X= 20.0000 Y= 10.0000 Z= 0.0000
Întrebare 7
Opţiune Node din modul OSNAP permite :
A) Localizarea unui obiect punct izolat
B) Identificǎ pe un cerc sau arc de cerc, punctul cel mai apropiat , situat a 0º, 90º,180º sau
270º faţǎ de sistemul UCS
C) Determinǎ punctul cel mai apropiat al obiectului selectat, aflat în interiorul
colimatorului
Rǎspuns corect: A
Command: -osnap
Current osnap modes: End,Mid,Cen,Node,Quad,Int,Ext
Enter list of object snap modes:
II TEHNICI DE DESENARE
TEHNICI DE DESENARE
II.1. Aspecte teoretice

În acest capitol veţi învăţa să folosiţi principalele comenzi de desenare în spaţiul
bidimensional al AutoCAD-ului. Entitǎţile fundamentale cu care opereazǎ sunt create de
urmǎtoarele comenzi:
ARC FILTRE x,y,z POINT

CIRCLE HATCH POLYGON
DONUT LINE RECTANGLE
PLINE
A fost consideratǎ comandǎ de desenare şi comanda HATCH, ce permite evidenţierea prin

haşurare, a secţiunilor obiectelor reprezentate pe desen.
II.1.1. Comanda ARC

Permite definirea arcelor de cerc prin alegerea uneia din cele 11 opţiuni de desenare.
Sintaxa
Command : arc
Specify start point of arc or [CEnter]: se specificǎ punctul de start sau se alege opţiunea CEnter
În funcţie de specificare se poate realiza un arc definit de 3 puncte (punct de start, al doilea
şi punctul de sfârşit) sau se alege opţiunea Center ce permite introducerea variantelor în care se
solicitǎ centrul arcului. Alte elemente ce pot defini un arc sunt: unghiul arcului, lungimea corzii,
raza şi direcţia tangentei la arc.
Care este opţiunea aleasǎ în penultima şi ultima linie de comandǎ din prima comandǎ ARC şi ce
reprezintǎ ?
Command: arc
Specify start point of arc or [CEnter]: 200,200
Specify second point of arc or [CEnter/ENd]: c
Specify center point of arc: @100,0
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: a Date necesare pentru trasarea
Specify included angle: 270 unui arc : Punctul de start/al doilea
Command: arc punct/punctul de sfârşit sau unghiul, raza,
Specify start point of arc or [CEnter]: 200,200 lungimea corzii sau direcţia tangentei la
Specify second point of arc or [CEnter/ENd]: arc.
300,150
Specify end point of arc: @75,125
Rǎspuns: A fost aleasǎ modalitatea de desenare a arcului prin indicarea unghiului care are o
valoare de 270 grade.
II.1.2. Comanda CIRCLE

Permite desenarea cercurilor prin 6 variante.
Sintaxa
Command : circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: se specificǎ coordonatele pentru
centrul cercului sau se alege o opţiune
Un cerc se poate construi dacǎ se cunosc coordonatele centrului şi raza/diametrul , 3 puncte
de pe circumferinţǎ, 2 puncte de tangenţǎ cu obiecte deja desenate şi raza sau 3 puncte de tangenţǎ
cu obiecte existente.
Care este modalitatea de trasare pentru cel de-al doilea cerc ?
Command: circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 50,50
Specify radius of circle or [Diameter]: 20
Command: circle
Specify radius of circle or [Diameter] <20.0000>: d
Specify diameter of circle <40.0000>: 50
Command: circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 2p
Specify first end point of circle's diameter: 100,100
Specify second end point of circle's diameter: @140,0
Command: ENTER
CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 3p
Specify first point on circle: 69,121
Specify second point on circle: 92,56
Specify third point on circle: 120,55
Rǎspuns : Al doilea cerc s-a desenat cu centrul în punctul X=80 mm, Y=80mm având diametrul
d=50 mm.
II.1.3. Comanda DONUT

Permite desenarea coroanelor circulare.
Sintaxa
Command: donut
Specify inside diameter of donut <0.5000>: se specificǎ diametrul interior
Specify outside diameter of donut <1.0000>: se specificǎ diametrul exterior
Specify center of donut or <exit>: se specificǎ coordonatele centrului
Specify center of donut or <exit>: se apasǎ ENTER
Ce date iniţiale (grosime linie, diametru) sunt
necesare pentru executarea cercului cu comanda
DONUT din urmǎtoarea listǎ ?
Diametrul unui cerc desenat cu
Command: donut
comanda DONUT : este egal cu media
Specify inside diameter of donut <10.0000>: 60
aritmeticǎ dintre diametrul interior şi cel
Specify outside diameter of donut <12.0000>: 62
exterior.
Specify center of donut or <exit>: 150,150
Specify center of donut or <exit>: ENTER
Rǎspuns : Cercul cu diametrul d= 61mm s-a trasat

cu o linie de grosime g=1mm şi are centrul în punctul X=150 mm, Y= 150 mm.
II.1.4. FILTRE x,y,z
Ajutǎ la introducere a coordonatelor unui nou punct , ale cǎrui coordonate se obţin prin
selectarea coordonatelor altor puncte. Se pot obţine 6 combinaţii : .x , .y, .z, .xy, .yz şi .xz.
Sintaxa
Command: line
Specify first point: .xz - se specificǎ filtrele , în cazul nostru coordonatele X şi Y sunt identice cu
ale altui punct ce se selecteazǎ ulterior
of se precizeazǎ punctul anunţat anterior
(need Y): se specificǎ noua coordonata Y
Specify next point or [Undo]: se continuǎ comanda
Sǎ se construiascǎ un triunghi dreptunghic pentru care se dau coordonatele ipotenuzei AB
(XA=100 mm., YA=150 mm., XB=200 mm., YB=250 mm.).
Command: l
LINE Specify first point: 100,150
Specify next point or [Undo]: 200,250
Specify next point or [Undo]: ENTER
Command: l
LINE Specify first point: .xz
of end se alege un capǎt al ipotenuzei
of (need Y): .y
of end
of se alege celǎlalt capǎt al ipotenuzei
Specify next point or [Undo]: end
of se alege un capǎt al ipotenuzei
Command:
LINE Specify first point: end
of se alege un capǎt al ipotenuzei
Specify next point or [Undo]: end
of se alege un capǎt al catetei
Rǎspuns : Coordonatele noului punct C se definesc astfel : XC are aceeaşi valoare ca XA, YC este
identic cu YB şi ZC este zero.
II.1.5. Comanda HATCH

Creazǎ o haşurǎ prin aplicarea unui model (pattern-ul)de haşurare predefinit într-un contur
închis definit de linii, arce, cercuri sau polilinii .
Sintaxa
Command: hatch
Enter a pattern name or [?/Solid/User defined] <ANSI31>:se precizeazǎ pattern-ul de haşurare
Specify a scale for the pattern <1.0000>: se precizeazǎ scara
Specify an angle for the pattern <0>: se precizeazǎ unghiul
Select objects to define hatch boundary or <direct hatch>,
Select objects: se selecteazǎ, succesiv, elementele ce formeazǎ frontiera
Select objects: se apasǎ ENTER
Ce mod de haşurare este descris şi care sunt
paşii de realizare? Comanda BHATCH : Creazǎ o
Command: bhatch haşurǎ prin aplicarea unui model de
Select internal point: Selecting everything... haşurare predefinit într-o frontierǎ a cǎror
Selecting everything visible... elemente pot fi neconectate între ele.
Analyzing the selected data...
Analyzing internal islands...
Select internal point: ENTER
Rǎspuns : Este prezentatǎ varianta de haşurare

cu ajutorul comenzii BHATCH. La primul
pas se menţioneazǎ un punct în interiorul ariei
de haşurare (Select internal point), apoi este selectatǎ automat frontiera (Selecting everything
visible...Analyzing the selected data...Analyzing internal islands...) şi la final se apasǎ ENTER
pentru a valida comanda.
II.1.6. Comanda LINE

Deseneazǎ segmente de dreaptǎ.
RAY şi XLINE: Comenzi ce
Sintaxa permit desenarea semidreptelor, resprctiv
Command: line a dreptelor.
Specify first point: se specificǎ punctul de start
Specify next point or [Undo]: se specificǎ
urmǎtorul punct sau se anuleazǎ
Care sunt coordonatele absolute ale celor douǎ puncte care descriu primul segment de dreaptǎ
desenat cu comanda LINE din lista de comenzi de mai jos şi identificaţi câte segmente de dreaptǎ
au fost trasate precum şi caracteristicele acestora.
Command: line
Specify first point: 95,170
Specify next point or [Undo]: ENTER Coordonate polare: Se precizeazǎ
Command: line prin utilizarea simbolului @ în faţa
Specify first point: 95,170 valorilor care exprimǎ mǎrimea
Specify next point or [Undo]: 203,192 segmentului şi a unghiului pe care acesta
Specify next point or [Undo]: ENTER îl face cu axa OX . Pentru unghi se
Command: line foloseşte simbolul “<” în faţa valorii
Specify first point: 105,91 respective.
Specify next point or [Undo]: @100<60
Command: line
Specify first point: 296,160 Coordonatele relative: Se
Specify next point or [Undo]: @150,40 utilizeazǎ simbolul @ în faţa valorilor
Specify next point or [Undo]: care exprimǎ variaţia faţǎ de punctul
Command: ENTER anterior.
Specify next point or [Undo]: @100,0
Rǎspuns : Cu ajutorul comenzii LINE s-au trasat 4 segmente de dreaptǎ deoarece s-a tastat
ENTER de 4 ori la sfârşitul comenzii.Se observǎ cǎ la ultima trasare nu s-a mai utilizat numele
comenzii pentru lansare ci s-a folosit tasta ENTER care are proprietatea de a memora ultima
comanda activatǎ. Primul segment are start-ul în punctul de coordonate X1s=95mm, Y1s=170mm
şi se terminǎ în punctul X1f=203mm, Y1f=192 mm. Segmentul urmǎtor porneşte din punctul
X2s=105 mm, Y2s=91 mm , are mǎrimea de 100 mm şi face un unghi de 60 grade cu axa OX
(sensul pozitiv, în sens trigonometric). Segmentul al treilea are punctul de start în X3s=296 mm,
Y3s=160 mm iar coordonatele punctul final prezintǎ o deplasare, faţǎ de cele iniţiale, de 150 mm
pe axa OX şi 40 mm pe axa OY , în sensul pozitiv al axelor. Ultimul segment este trasat paralel cu
axa OX, deoarece variaţia pe axa OY are valoarea zero. Lungimea acestuia este 100 mm şi are
punctul de start X4s=300 mm, Y4s=90 mm şi punctul final X4f=400mm, Y4f=90 mm.
II.1.7. Comanda PLINE

Permite desenarea unui obiect numit polilinie, format din mai multe linii sau arce conectate
între ale având grosimea liniei de desenare constantǎ sau variabilǎ.
Sintaxa
Command: pline
Specify start point: se specificǎ punctul de start
Current line-width is 0.0000 PLINE: Este o comandǎ ce permite
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/ desenarea atât a liniilor cât şi a arcelor cu
Length/Undo/Width]: se specificǎ punctul o grosime datǎ.
urmǎtor sau se alege o opţiune
Care sunt sunt etapele de desenare ale obiectului realizat cu comanda PLINE , în exemplul de mai
jos?
Command: pline
Specify start point: 200,200
Current line-width is 0.0000
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/ ARC sau LINE: Comanda PLINE
Length/Undo/Width]: w permite desenarea arcelor de cerc sau a
Specify starting width <0.0000>: 1 liniilor prin selectarea opţiunilor Arc sau
Specify ending width <1.0000>: ENTER Line. .
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/
Length/Undo/Width]: @0,100
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @200,0
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @0,-100
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: a
Specify endpoint of arc or
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: a
Specify included angle: -180
Specify endpoint of arc or [CEnter/Radius]: r
Specify radius of arc: 50
Specify direction of chord for arc <270>: 180
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: l
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: close
Rǎspuns : Cu comanda PLINE au fost trasate 4 segmente de dreaptǎ şi un arc având grosimea de
desenare a liniei g=1mm. Primul şi al treilea segmet sunt verticale, cu dimensiunea l= 100 mm.,
primul având punctul de start în punctul XA=200 mm. şi YA = 200 mm. , la introducerea
coordonatelor ţinându-se cont de direcţia axelor OX şi OY. Cel de-al doilea segment este orizontal
şi are o dimensiunea l2= 200 mm. Ultimul segment rezultǎ din unirea punctului final al arcului cu
punctul de start al primului segment, aceasta realizându-se ca efect al opţiunii Close . Acest punct
pentru a fi desenat a necesitat alegerea opţiunii Line. Pentru desenarea arcului de cerc (r= 50 mm,
mǎsura arcului 180º şi direcţia corzii exprimatǎ prin unghiul 180º pe care coarda îl face cu axa
OX) se alege opţiunea Arc, pentru reprezentarea elementelor utilizându-se opţiunile Radius şi
Angle.
II.1.8. Comanda POINT
Permite desenarea unui punct.
Point Style: Este o opţiune din
Sintaxa meniul Format ce permite modificarea
Command: point aspectului şi dimensiunii obiectului
Current point modes: PDMODE=33 punct.
PDSIZE=0.0000
Specify a point: se specificǎ un punct
Ce aspect are obiectul punct desenat cu comanda POINT?
Command: point
Current point modes: PDMODE=2 PDSIZE=0.0000
Specify a point:
Rǎspuns : Are formǎ de cruce determinatǎ de valoarea 2 a variabilei de sistem PDMODE.
II.1.9. Comanda POLYGON

Construieşte un poligon regulat sub forma unei polilinii închise.
Sintaxa
Command: polygon
Enter number of sides <4>: se specificǎ numǎrul de laturi
Specify center of polygon or [Edge]: se specificǎ coordonatele centrului
Enter an option [Inscribed in circle/Circumscribed about circle] <I>:se alege C sau se apasǎ
ENTER pentru a alege varianta implicitǎ I
Specify radius of circle: se specificǎ raza
Care este lungimea laturii primului hexagon trasat cu comanda POLYGON?
Command: polygon
Enter number of sides <3>: 4
Specify center of polygon or [Edge]: 150,50
Enter an option [Inscribed in circle/Circumscribed about circle] <I>: c
Specify radius of circle: 70
Command: polygon
Specify center of polygon or [Edge]: e
Specify first endpoint of edge: 100,100
Specify second endpoint of edge: @0,40
Command: polygon
Enter an option [Inscribed in circle/Circumscribed about circle] <C>: i
Rǎspuns : Lungimea laturii hexagonului este l=40 mm.
II.1.10. Comanda RECTANGLE

Deseneazǎ o polilinie dreptunghiularǎ cu colţuri drepte sau rotunjite.
Sintaxa
Command: rectangle
Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: se specificǎ primul
punct sau se alege o opţiune
Specify other corner point: se specificǎ colţul opus
Care este grosimea liniei de desenare pentru dreptunghiul realizat cu a doua comandǎ
RECTANGLE şi care este valoarea razei de racordare cu care se opereazǎ în a treia comandǎ
RECTANGLE?
Command: rectangle
Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: 20,20
Specify other corner point: @100,50
Command: rectangle
Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: w
Specify line width for rectangles <0.0000>: 1
Command: rectangle
Current rectangle modes: Width=1.0000
Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]: f
Specify fillet radius for rectangles <0.0000>: 10
Command: rectangle
Current rectangle modes: Fillet=10.0000 Width=1.0000
Rǎspuns : Al doilea dreptunghi este desenat cu o grosime a liniei g= 1mm iar dreptunghiul al
treilea are colţurile racordate cu raza r = 10mm.
Rezumat
Construcţia figurilor plane şi a corpuri geometrice în spaţiul bidimensdional reprezintǎ
primul pas în descifrarea unei aplicaţii grafice. Ele reprezintǎ entitǎţile de bazǎ ce ajutǎ la definirea
desenelor complexe şi a modelǎrii solidelor în spaţiul tridimensional. În activitatea de proiectare pe
calculator a solidelor apar modificǎri ale entitǎţilor de bazǎ ce se realizeazǎ cu ajutorul comenzilor
de editare ce se vor descrie în capitolul urmǎtor.
II.2. Aplicaţii rezolvate
I. Realizaţi reprezentarea ortogonalǎ a piesei din figura 2.1 (fǎrǎ dimensiuni). Linia
are grosimea g=1mm atât pentru contur cât şi pentru cercuri.
Rezolvare
Command: pline
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: w
Specify starting width <0.0000>: 1
Specify ending width <1.0000>: ENTER
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @-60,0
5
60
10
25
= =
10 40
Figura 2.1: Placǎ intermediarǎ

Command: id
Specify point: mid
of X = 50.0000 Y = 62.5000 Z = 0.0000
Command: donut
Specify center of donut or <exit>: @10,2.5
Specify center of donut or <exit>: @40,0
Command: id
Specify point: mid
of X = 50.0000 Y = 62.5000 Z = 0.0000
Command: donut
Specify center of donut or <exit>: @30,2.5
Command: pline
Command: id
Specify point: end
of X = 50.0000 Y = 100.0000 Z = 0.0000
Command: pline
Specify start point: @5.5,0
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: per
to
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]:
Command: ENTER
PLINE
Specify start point: @9,0
to
Command: id
Specify point: end
of X = 110.0000 Y = 100.0000 Z = 0.0000
Command: pline
Specify start point: @-5.5,0
to
Command: ENTER
PLINE
Specify start point: @-9,0
to
Command: id
Specify point: end
of X = 95.5000 Y = 100.0000 Z = 0.0000
Command: pline
Specify start point: @-11.5,0
to
Command: ENTER
PLINE
Specify start point: @-8,0
to
Command: bhatch
Select internal point: Selecting everything...se selecteazǎ zonele pentru haşurare
Selecting everything visible...se selecteazǎ zonele pentru haşurare
Analyzing the selected data...
Select internal point: se selecteazǎ zonele pentru haşurare
Select internal point: ENTER
II. Utilizaţi comanda PLINE pentru trasarea, cu linie groasǎ (g=1mm), conturului din
figura 2.2.
Rezolvare
Command: limits
Specify lower left corner or [ON/OFF] <0.0000,0.0000>:
Specify upper right corner <12.0000,9.0000>: 210,297
Command: zoom
[All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window] <real time>: all
Command: pline
Specify ending width <1.0000>: 1
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: arc
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: angle
Specify endpoint of arc or [CEnter/Radius]: radius
Specify direction of chord for arc <180>: 90
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: line
12
60
96 12
120
Figura 2.2 :Comanda Pline în modul Line şi Arc

Specify endpoint of arc or [CEnter/Radius]: r
Specify direction of chord for arc <0>: -90
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: l
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/ Width]: c
II.3. Aplicaţii propuse
I Realizaţi, în fişierul NumeStudent1.dwg, elementele grafice (fǎrǎ dimensiuni şi text)
din figura 2.3.
II Trasaţi un cerc cu centrul în punctul A (30,40,50). Se lucreazǎ în fişierul
NumeStudent2.dwg.
III Trasaţi segmentul de dreaptǎ BC şi triunghiul DEF. Se dau:
B(150,50,30),C(80,90,30),D(100,80,70),E(130,100,80),
F(180,20,50). Se lucreazǎ în fişierul fişierul NumeStudent2.dwg.
IV Sǎ se reprezinte o prismǎ ABCDV pentru care înǎlţimea este identicǎ cu muchia
VA=40 mm. Baza este un pǎtrat cu diagonala AC=30 mm.
V Sǎ se reprezinte prisma verticalǎ ABCDEFGH cu baza pǎtratǎ. Se dau: înǎlţimea,
AE= 100mm şi latura pǎtratului, AB=50 mm.
VI Sǎ se identifice datele de proiectare pentru un dreptunghi de dimensiuni 50x100
(mm.) şi sǎ se traseze figura având colţul din stânga , jos în punctul XA=40mm. şi
YA=50 mm. 5
Indicatorul se completeaza astfel:
Nume piesa : INDICATOR

Grupa : Grupa in care este inregistrat studentul
Numar desen: LP 01
Scara : 1:1
Nume, Prenume : Nume, Prenume student
Data : Data de realizare a desenului (ziua, luna,anul)
In caseta pentru simbolul grafic al metodei E,
referitoare la dispunerea proiectiilor, se pozitioneaza
simbolul de mai jos cu ajutorul comenzii MOVE.
In caseta libera din dreapta casetei in care s-a inscris

20 5
"Scara" se completeaza materialul din care este
realizata piesa.
NOTA : Pentru formatele de dimensiuni mai mari

decât A4, chenarul se traseaza la distanta de 10 mm
in loc de 5 mm.
20 50 20 20 20 20
Desenat Nume, Prenume Data Simbol

grafic al Scara
Data metodei
10
Verificat Nume, Prenume E

50
Universitatea "Dunarea de Jos"Galati Nume piesa

30
Facultatea de Mecanica
Catedra G.M.T. Numar
Grupa
10
desen
5
30
170
Figura 2.3: Indicator

II.4. Test de autoevaluare
Întrebare 1
Ce reprezintǎ valorile 200,200 din a doua comandǎ ARC din lista de comenzi urmǎtoare:
A) Coordonatele X,Y ale punctul de start pentru primul arc
B) Coordonatele X,Y ale punctul de start pentru cel de-al doilea arc
C) Coordonatele centrului celui de-al doilea arc
Rǎspuns corect : B
Command: arc
Specify second point of arc or [CEnter/ENd]: c
Specify center point of arc: @100,0
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: a
Specify included angle: 270
Command: arc
Specify second point of arc or [CEnter/ENd]: 300,150
Specify end point of arc: @75,125
Întrebare 2
Menţionaţi care sunt coordonatele centrului cercului trasat conform comenzilor de mai jos :
A) X= 100 mm, Y = 100 mm
B) X= 170 mm, Y = 100 mm
C) X= 135 mm, Y = 100 mm
Rǎspuns corect : B
Command: circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 2p
Specify first end point of circle's diameter: 100,100
Specify second end point of circle's diameter: @140,0
Întrebare 3
Ce reprezintǎ valoarea 20 menţionatǎ între paranteze unghiulare , în a doua comandǎ CIRCLE?
A) diametrul cercului desenat anterior
B) o valoare implicitǎ care nu are legǎturǎ cu valorile introduse în timpul lucrului
C) raza cercului desenat anterior
Rǎspuns corect : C
Command: circle
Command: circle
Specify radius of circle or [Diameter] <20.0000>: d
Specify diameter of circle <40.0000>: 50
Întrebare 4
Care este grosimea liniei cercului trasat prin comanda DONUT şi care este valoarea diametrului?
A) g = 1 mm şi d = 60.5 mm
B) g = 0.5 mm şi d = 60.5 mm.
C) g = 0.5 mm şi d = 61 mm.
Rǎspuns corect: B
Command: donut
Specify center of donut or <exit>: 125,150
Întrebare 5
Care sunt coordonatele ultimului punct specificat în comanda LINE de mai jos ?
A) X= 150 mm., Y = 200 mm.
B) X= 105 mm., Y = 240 mm.
C) X= 100 mm., Y= 200 mm.
Rǎspuns corect: C
Command: l
Specify next point or [Close/Undo]: close
Întrebare 6
Pentru realizarea segmentului de dreaptǎ AB (XA=50 mm., YA=50 mm.) s-au introdus
coordonatele punctului B cu ajutorul filtrelor.xz. Segmentul AB este:
A) Orizontal
B) Vertical
C) Oblic
Rǎspuns corect: B
Command: point
Specify a point: 50,50
Command: line
Specify first point: node
of
Specify next point or [Undo]: .xz
of node
of (need Y):
Întrebare 7
Ce grosime are iniţial linia de desenare şi menţionaţi dacǎ ea se modificǎ pe parcursul comenzii
PLINE?
A) Iniţial grosimea liniei de desenare are valoarea 1 şi se modificǎ la valoarea 0
B) Iniţial grosimea liniei de desenare are valoarea 0 şi se modificǎ la valoarea 1
C) Iniţial grosimea liniei de desenare are valoarea 0 şi nu-şi modificǎ valoarea
Rǎspuns corect: B
Command: pline
Specify ending width <1.0000>: ENTER
Întrebare 8
Care este efectul celor douǎ opţiuni alese cu ajutorul literei a ?
A) Primul a permite alegea opţiunii Angle iar cel de-al doilea a selecteazǎ opţiunea Arc
B) Primul a permite alegea opţiunii endpoint of arc iar cel de-al doilea a selecteazǎ
opţiunea Agle
C) Primul a permite alegea opţiunii Arc iar cel de-al doilea a selecteazǎ opţiunea Angle
Rǎspuns corect: C
Command: pline
Întrebare 9
Existǎ vre-o deosebire, privind aspectul, între punctele desenate cu cele douǎ comenzi POINT ?
A) Da, deoarece PDSIZE are valoarea 0 pentru ambele variante
B) Nu
C) Da, deoarece PDMODE are valori diferite pentru cele douǎ variante
Rǎspuns corect: C
Command: point
Specify a point:
Command: '_ddptype Regenerating model.
Regenerating model.
Command: point
Specify a point:
Întrebare 10
Care este lungimea laturii celui de-al doilea hexagon desenat cu comanda POLYGON ?
A) L = 150 mm.
B) L = 37.5 mm.
C) L = 75 mm
Rǎspuns corect: C
Command: polygon
Specify center of polygon or [Edge]: e
Specify first endpoint of edge: 100,100
Specify second endpoint of edge: @0,40
Command: polygon
Enter an option [Inscribed in circle/Circumscribed about circle] <C>: i
Întrebare 11
Care este valoarea curentǎ, pentru raza de racordare, la intrarea în a doua comandǎ
RECTANGLE şi care este efectul modificǎrii ei ulterioare?
A) Valoarea curentǎ a razei de racordare, la intrarea în comanda RECTANGLE, este
r=10 mm şi ulterior ea se modificǎ la r= 0 mm având ca efect desenarea unui
dreptunghi cu colţuri drepte
B) Valoarea curentǎ a razei de racordare, la intrarea în comanda RECTANGLE, este r=0
mm şi ulterior ea se modificǎ la r= 10mm având ca efect desenarea unui dreptunghi cu
colţuri rotunjite
C) Valoarea curentǎ a razei de racordare, la intrarea în comanda RECTANGLE, este
r=10 mm şi ulterior ea se modificǎ la r= 0mm având ca efect desenarea unui
dreptunghi cu colţuri rotunjite
Rǎspuns corect: B
Command: rectangle
Current rectangle modes: Width=1.0000
Command: rectangle
Current rectangle modes: Fillet=10.0000 Width=1.0000
III TEHNICI DE EDITARE
TEHNICI DE EDITARE
III.1. Aspecte teoretice
În capitolul II s-au utilizat comenzile AutoCAD pentru realizarea de desene compuse din
linii, cercuri, arce şi polilinii. Proiectarea asistatǎ de calculator este eficientǎ datoritǎ comenzilor de
editare ce permit modificarea caracteristicilor oricǎrui obiect (poziţie, mǎrime, culoare). Orice
proces de editare necesitǎ selectarea obiectelor , programul afişând promptul Select Objects.
Selecţiile cu care opereazǎ aceste comenzi pot fi:
a) verb/substantiv (se lanseazǎ comanda-verb şi apoi se selecteazǎ entitatea-substantiv);
b) substantiv/verb care folosesc grip-urile (casete ce apar în poziţii specifice pe entitǎţi);
se selecteazǎ iniţial entitatea şi apoi se selecteazǎ comanda.
În selecţie se poate introduce unul sau mai multe obiecte. Pentru a realiza selectarea unui
grup se pot utiliza ferestre de tip window (obiectele sunt incluse total în fereastrǎ ) sau
crossing (obiectele sunt incluse parţial ). Opţiunea fence realizeazǎ selecţia cu ajutorul unei
linii poligonale.
Acest capitol ia în discuţie majoritatea comenzilor de editare precum:
ARRAY EXPLODE PEDIT

BREAK EXTEND ROTATE
CHAMFER FILLET SCALE
CHANGE MIRROR STRETCH
COPY MOVE TRIM
ERASE OFFSET UNDO
III.1.1. Comanda ARRAY

Creazǎ o reţea de entitǎţi prin multiplicarea unui obiect sursǎ. Reţeaua rezultatǎ poate avea o
formǎ rectangularǎ sau polarǎ. Fiecare tip de reţea impune introducerea datelor specifice pentru
reprezentare (numǎrul şi distanţele referitoare la linii şi coloane, respectiv coordonatele centrului
reţelei, numǎrul de elemente şi unghiul la centru pe care se realizeazǎ dispunerea lor).
Sintaxa
Command: array
Select objects: se selecteazǎ obiectele
Enter the type of array [Rectangular/Polar] <R>:se introduce tipul de reţea
Care este distanţa dintre linii şi dintre coloane
în reţeaua dreptunghiularǎ realizatǎ cu comanda
ARRAY şi care a fost celula de start? Comanda ARRAY : Distanţele
Command: circle dintre elementele celulei pot avea valori
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr pozitive sau negative, funcţie de poziţia
(tan tan radius)]: 100,100 pe care o au faţa de celula iniţialǎ.
Specify radius of circle or [Diameter] <30.0000>:
20
Command: array
Enter the type of array [Rectangular/Polar] <R>: r
Enter the number of rows (---) <1>: 2
Enter the number of columns (|||) <1> 3
Enter the distance between rows or specify unit cell (---): -50
Specify the distance between columns (|||): 60 ENTER
Rǎspuns: În lista de comenzi de mai sus este descrisǎ realizarea unei reţele dreptunghiulare având
ca celulǎ de start un obiect de tip cerc cu centrul în X=100 mm., Y=100 mm. şi raza R=20 mm.
Elementele reţelei sunt dispuse pe 2 linii (la distanţa 50 mm.) şi 3 coloane (la distanţa 60 mm.), la
stânga şi în jos faţǎ de obiectul iniţial.
III.1.2. Comanda BREAK
Permite întreruperea unui obiect între punctele specificate. Distanţa anulatǎ poate avea şi
valoarea zero, în acest caz obiectul rǎmâne, vizual vorbind neschimbat. La efectuarea selecţiei
trebuie sǎ se ţinǎ cont de faptul cǎ primul punct ales este implicit primul punct al întreruperii.
Sintaxa
Command: break
Select object: se selecteazǎ un obiect
Specify second break point or [First point]:se selecteazǎ al doilea punct sau opţiunea pentru a
indica primul punct
Ce efect are comanda BREAK în cazul în care, la douǎ selecţii consecutive se alege acelaşi punct ?
Command: l
Specify next point or [Undo]:ENTER
Command: break
Select object:se selecteazǎ dreapta
Specify second break point or [First point]: f
Specify first break point: mid of
se selecteazǎ dreapta
Specify second break point: mid of
se selecteazǎ drapta
Command: list
Select objects:ENTER
……………………………………………………………………………
from point, X= 50.0000 Y= 70.0000 Z= 0.0000
to point, X= 100.0000 Y= 70.0000 Z= 0.0000
……………………………………………………………………………
Rǎspuns : Selectarea consecutivǎ, în acelaşi punct, determinǎ o discontinuitate iar comanda
BREAK divide linia de 100 mm în douǎ segmente.
III.1.3. Comanda CHAMFER

Permite teşirea a douǎ obiecte, de tip linie sau polilinie, care au un capǎt comun. Operaţia se
realizeazǎ în douǎ etape: se precizeazǎ cum se teşeşte colţul, prin indicarea distanţelor, dupǎ care se
indicǎ cele douǎ obiecte.
Sintaxa
Command: chamfer
(TRIM mode) Current chamfer Dist1 = 0.5000, Dist2 = 0.5000
Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: se selecteazǎ o linie sau o opţiune
Care dintre cele douǎ drepte, orizontalǎ sau verticalǎ, se selecteazǎ prima în scopul realizǎrii
teşirii corecte, conform setǎrilor distanţelor anterior executate ?
Command: line
Specify next point or [Close/Undo]:ENTER
Command: chamfer
Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: d
Specify first chamfer distance <0.5000>: 20
Specify second chamfer distance <20.0000>: 30
Command:ENTER
CHAMFER
Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]:se selecteazǎ prima dreaptǎ
Select second line:se selecteazǎ a doua dreaptǎ
Command: list
Select objects: 1 found, 2 total
……………………………………………………………………….
from point, X= 40.0000 Y= 30.0000 Z= 0.0000
to point, X= 40.0000 Y= 110.0000 Z= 0.0000
……………………………………………………………………….
from point, X= 40.0000 Y= 110.0000 Z= 0.0000
to point, X= 70.0000 Y= 130.0000 Z= 0.0000
……………………………………………………………………….
from point, X= 70.0000 Y= 130.0000 Z= 0.0000
to point, X= 140.0000 Y= 130.0000 Z= 0.0000
Press ENTER to continue:
……………………………………………………………………….
Rǎspuns : În lista comenzii LIST se observǎ cele douǎ segmente rezultate în urma acţiunii comenzii
CHAMFER : unul vertical de lungime 80 mm. şi unul orizontal de lungime 70 mm. Deoarece prima
distanţǎ setatǎ este 20 mm. se deduce cǎ primul segment selectat este cel vertical.
III.1.4. Comanda CHANGE

Permite modificarea proprietǎţilor obiectelor ( strat, culoare, tip linie)
Sintaxa
Command: change
Specify change point or [Properties]: p
Enter property to change
[Color/Elev/LAyer/LType/ltScale/LWeight/Thickness/PLotstyle]: se alege o proprietate
Care sunt etapele de modificare a tipului unei linii cu ajutorul comenzii CHANGE şi arǎtaţi
diferenţa faţǎ de comanda LINETYPE ?
Command: change
Specify change point or [Properties]: p
Enter property to change [Color/Elev/LAyer/LType/ltScale/LWeight/
Thickness]: lt
Enter new linetype name <ByLayer>: dashdot
Enter property to change [Color/Elev/LAyer/LType/ltScale/LWeight/
Thickness]:ENTER
Command: list
LINE Layer: "0"
Space: Model space
Color: BYLAYER Linetype: "DASHDOT"
Handle = 2B
from point, X= 50.0000 Y= 70.0000 Z= 0.0000
to point, X= 100.0000 Y= 70.0000 Z= 0.0000
Rǎspuns : Dupǎ selectarea obiectului se aleg succesiv opţiunile PROPERTIES şi LTYPE dupǎ care
se alege stilul liniei DASHDOT (linie-punct). Comenziile CHANGE şi LINETYPE se deosebesc prin
efect astfel: prima acţioneazǎ local (doar asupra entitǎţilor selectate) iar a doua acţioneazǎ global
(asupra tuturor entitǎţilor din layer).
III.1.5. Comanda COPY

Realizeazǎ dublicarea sau multiplicarea unui obiect..
Sintaxa
Command: copy
Specify base point or displacement, or [Multiple]: se specificǎ punctul de bazǎ sau deplasarea
sau opţiune Multiple
Specify second point of
displacement or <use first point as displacement>:se specificǎ al doilea punct al deplasǎrii
Care au fost acţiunile executate pentru a realiza copierea celor douǎ entitǎţi?
Command: copy
Specify base point or displacement, or [Multiple]: cen
of Specify second point of displacement or <use first point as displacement>: @80,0
Command: copy
Specify base point or displacement, or [Multiple]: m
Specify base point: end
Specify second point of displacement or <use first point as displacement>: @130,0
Specify second point of displacement or <use first point as displacement>: @250,0
Specify second point of displacement or <use first point as displacement>: ENTER
Rǎspuns : Comanda COPY a fost utilizatǎ de douǎ ori. Prima datǎ a fost copiat un cerc fiind
indicat centrul acestuia ca punct de start, punctul final fiind situat la o distanţǎ de 80 mm. pe axa
OX. Cea de a doua entitate a fost multiplicatǎ de 3 ori, noile obiecte fiind situate la 60 mm., 130
mm. şi 250 mm. pe axa OX.
III.1.6. Comanda ERASE

Permite ştergerea temporarǎ a obiectelor selectate.
Sintaxa
Command: erase
Select objects: se selecteazǎ obiectele şi se apasǎ ENTER
Ce tipuri de selecţie au fost folosite pentru realizarea ştergerii şi câte entitǎţi au fost selectat pentru
fiecare opţiune?
Command: erase
Command: erase
Select objects: w
Specify first corner: se selecteazǎ primul punct al ferestrei
Specify opposite corner: se selecteazǎ al doilea punct al ferestrei
5 found
Select objects: c
19 found, 24 total
Select objects: f
First fence point: se selecteazǎ un punct
Specify endpoint of line or [Undo]: se selecteazǎ un punct
15 found, 39 total
Rǎspuns : Comanda ERASE a fost folositǎ de douǎ ori. Prima datǎ a fost realizatǎ selectarea
individualǎ a unui obiect cu ajutorul mouse-ului. A doua oarǎ au fost realizate 3 tipuri de selecţie
în grup fiind selectate în total 39 de obiecte. Au fost incluse 5 obiecte în selecţia de tip Windows, 19
obiecte în selecţia de tip Crossing şi 15 obiecte în selecţia de tip Fence.
III.1.7. Comanda EXPLODE

Descompune obiectul compus în pǎrţile componente.
Sintaxa
Command: explode
Select objects: se selecteazǎ obiectele şi se apasǎ ENTER
Care este efectul comenzii EXPLODE şi câte obiecte conţinea obiectul iniţial ?
Command: explode
Command: list
Select objects: se selecteazǎ primul punct al ferestrei
9 found
Rǎspuns : Comanda EXPLODE a descompus entitatea iniţialǎ în cele 9 elemente componente.
III.1.8. Comanda EXTEND

Permite extinderea unui obiect pânǎ la intersecţia cu un alt obiect numit frontierǎ.
Sintaxa
Command: extend
Current settings: Projection=UCS Edge=None
Select boundary edges ...
Select object to extend or [Project/Edge/Undo]: se selecteazǎ un obiect sau o opţiune sau se
apasǎ ENTER
Care sunt obiectele selectate în comanda EXTEND ?
Command: extend
Select boundary edges ...
Select object to extend or [Project/Edge/Undo]:se selecteazǎ al doilea obiect
Select object to extend or [Project/Edge/Undo]: ENTER
Rǎspuns : Primul obiect selectat este frontiera al doilea fiind obiectul care trebuie extins.
III.1.9. Comanda FILLET

Realizeazǎ racordarea a douǎ obiecte cu un arc de cerc. Racordarea este un proces în douǎ
etape: definirea razei arcului de cerc urmatǎ apoi de selectarea entitǎţilor.
Sintaxa
Command: fillet
Current settings: Mode = TRIM, Radius = 0.5000
Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: se alege un obiect sau o opţiune
Care este raza activǎ la intrarea în comanda FILLET şi care este valoarea razei cu care s-a lucrat?
Command: fillet
Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: r
Specify fillet radius <0.5000>: 20
Command:
FILLET
Select first object or [Polyline/Radius/Trim]:se selecteazǎ primul obiect
Select second object: se selecteazǎ al doilea obiect
Rǎspuns : Raza activǎ la intrarea în comanda FILLET este de 0.5 mm. iar obiectele au fost
racordate cu raza r=20mm.
III.1.10. Comanda MIRROR

Realizeazǎ o copie în oglindǎ a unui obiect , prin simetrizarea acestuia faţǎ de o axǎ.
Sintaxa
Command: mirror
Specify first point of mirror line: se specificǎ primul punct al liniei de oglindire
Specify second point of mirror line: se specificǎ al doilea punct al liniei de oglindire
Delete source objects? [Yes/No] <N>:se şterge obiectul sursǎ? Se alege o opţiune
Ce mod de lucru este indicat pentru a realiza o oglindire corectǎ?
Command: mirror
Specify first point of mirror line: end
Of se selecteazǎ obiectul
Specify second point of mirror line: <Ortho on>se selecteazǎ un punct oarecare
Delete source objects? [Yes/No] <N>:ENTER
Rǎspuns: Pentru a realiza o oglindire corectǎ se activeazǎ modul ORTHO în comanda MIRROR.
III.1.11. Comanda MOVE

Permite deplasarea unui obiect între douǎ puncte.
Sintaxa
Command: move
Specify base point or displacement: se specificǎ punctul de bazǎ sau deplasarea
Specify second point of displacement or
<use first point as displacement>: se specificǎ al doilea punct al deplasǎrii
Care este distanţa pe care s-au deplasat obiectele cu ajutorul comenzii MOVE şi cum au fost
indicate acestea?
Command: move
Specify base point or displacement: mid
Command: move
Specify base point or displacement: 70,0
Specify second point of displacement or <use first point as displacement>:ENTER
Rǎspuns : Obiectele a fost deplasate pe distanţa de 40 mm., respectiv 70 mm. pe axa OX. Acestea
au fost indicate prin coordonate polare (@40,0) şi prin valoarea deplasǎrii pe cele douǎ axe (70,0)
III.1.12. Comanda OFFSET

Permite construcţia de obiecte asemenea obiectelor sursǎ. Punctul de start pentru cel de-al
doilea obiect este indicat fie direct de utilizator fie prin precizarea distanţei faţǎ de obiectul iniţial.
Sintaxa
Command: offset
Specify offset distance or [Through] <Through>: se specificǎ distanţǎ sau opţiunea Through
Select object to offset or <exit>: se selecteazǎ obiectul
Select object to offset or <exit>:se selecteazǎ partea în care se face copierea
Specify point on side to offset: ENTER
Ce variante de realizare a unei entitǎţi asemenea permite comanda OFFSET?
Command: offset
Specify offset distance or [Through] <Through>: t
Select object to offset or <exit>:se selecteazǎ obiectul
Specify through point: 20,30
Select object to offset or <exit>: ENTER
Command:
OFFSET
Specify offset distance or [Through] <Through>: 50
Specify point on side to offset: se specificǎ un punct în partea de jos
Select object to offset or <exit>:ENTER
Rǎspuns : Existǎ douǎ variante de editare a entitǎţilor asemenea: printr-un punct dat şi la o
distanţǎ datǎ. În cazul de mai sus prima entitate s-a editat prin punctul de coordonate X=20mm. şi
Y=30mm. iar cea de a doua entitate a fost poziţionatǎ la distanţa de 50mm. faţǎ de cea iniţialǎ .
III.1.13. Comanda PEDIT

Editeazǎ polilinii 2D, 3D sau reţele poligonale, opţiunile de afişare fiind diferite în funcţie
de obiectul selectat.
Sintaxa
Command: pedit
Select polyline:se selecteazǎ un obiect
Object selected is not a polyline
Do you want to turn it into one? <Y>se transformǎ
obiectul într-o polilinie
Enter an option [Close/Join/Width/Edit vertex/
Fit/
Spline/Decurve/Ltype
Join şi Width: Sunt opţiuni ale
gen/Undo]:se introduce o opţiune
comenzii PEDIT ce permit formarera
poliliniilor şi modificarea grosimii liniei.
Ce opţiuni ale comenzii PEDIT au fost folosite şi
care a fost efectul acestora?
Command: pedit
Select polyline: se selecteazǎ obiectul
Do you want to turn it into one? <Y>ENTER
Enter an option [Close/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undo]: j
3 segments added to polyline
Enter an option [Open/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undo]: w
Specify new width for all segments: 1
Enter an option [Open/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undo]:ENTER
Rǎspuns : Au fost folosite opţiunile Join şi Width pentru a grupa entitǎţile într-o singurǎ polilinie,
respectiv pentru a realiza, pentru aceasta, grosimea de 1mm.
III.1.14. Comanda ROTATE
Permite rotirea unui obiect în jurul unei punct cu un unghi specificat.
Sintaxa
Command: rotate
Current positive angle in UCS: ANGDIR=counterclockwise ANGBASE=0
Specify base point: se specificǎ punctul de bazǎ
Specify rotation angle or [Reference]:se specificǎ unghiul de rotaţie sau opţiunea Reference
Care este unghiul cu care a fost rotit obiectul ?
Command: rotate
Specify rotation angle or [Reference]: 40
Rǎspuns : Obiectul a fost rotit cu un unghi de 40 de grade.

III.1.15. Comanda SCALE
Modificǎ dimensiunea obiectelor în raport cu un punct de bazǎ.
Sintaxa
Command: scale
Specify base point:se specificǎ punctul de bazǎ
Specify scale factor or [Reference]: se specificǎ scara sau opţiunea Reference sau se apasǎ
ENTER
Care este modificarea efectuatǎ de comanda SCALE asupra obiectului din exemplul de mai jos şi
care este punctul faţǎ de care a fost realizatǎ aceastǎ scalare?
Command: scale
Specify base point: mid
Specify scale factor or [Reference]: 1.5
Rǎspuns : Obiectul a fost mǎrit de 1.5 ori scalarea având drept referinţǎ mijlocul entitǎţii..
III.1.16. Comanda STRETCH

Realizeazǎ depasarea obiectelor aflate în interiorul ferestrei de intersecţie (crossing) sau
deformarea acelora care intersecteazǎ fereastra.
Sintaxa
Command: stretch
Select objects to stretch by crossing-window or crossing-polygon...
Select objects: se selecteazǎ obiectele cu o fereastrǎ de tip crossing
Specify first corner: se specificǎ primul colţ
Specify opposite corner: se specificǎ colţul opus
Specify base point or displacement:se specificǎ punctul de bazǎ sau deplasarea
Specify second point of displacement:se specificǎ al doilea punct al deplasǎrii
Care este valoarea deformǎriii efectuatǎ cu ajutorul comenzii STRETCH asupra dreptunghiului din
exemplul de mai jos, cunoscând cǎ entitatea selectatǎ în comanda DIST reprezintǎ latura mare
supusǎ transformǎrii?
Command: rectangle
Command: stretch
Select objects to stretch by crossing-window or crossing-polygon...
Select objects: c
Specify first corner: Specify opposite corner: 1 found
Of se selecteazǎ latura mare a dreptunghiului
Specify second point of displacement: @40,0
Command: dist
of Specify second point: end of
Rǎspuns : Dreptunghiul a fost alungit pe direcţia axei OX, pe distanţa d=40 mm., care rezultǎ din
valoarea coordonatelor introduse pentru cel de-al doilea punct de deplasare (@40,0).
Dreptunghiul iniţial are lungimea şi lǎţime egale cu 120 mm. respectiv 60 mm. La final, dupǎ
utilizarea comenzii STRETCH latura mare a dreptunghiului are dimensiunea 160 mm. afişatǎ cu
comanda DIST. Se confirmǎ astfel alungirea acesteia cu 40 mm.
III.1.17. Comanda TRIM

Produce îndepǎrtarea unei porţiuni dintr-un obiect prin tǎierea acestuia cu muchii tǎietoare
care-l intersecteazǎ.
Sintaxa
Command: trim
Select cutting edges ...
Select object to trim or [Project/Edge/Undo]: se selecteazǎ obiectele de îndepǎrtat
Select object to trim or [Project/Edge/Undo]:ENTER
Care au fost dreptele folosite drept muchii tǎietoare ştiind cǎ în comanda LIST au fost selectate
entitǎţile rǎmase dupǎ efectuarea comenzii TRIM ?
Command: rectangle
Command: rectangle
Command: trim
Select object to trim or [Project/Edge/Undo]: se selecteazǎ muchia tǎietoare
Command: list
LWPOLYLINE Layer: "0"
Space: Model space
Handle = 2C
Closed
Constant width 0.0000
area 2000.0000
perimeter 240.0000
at point X= 50.0000 Y= 50.0000 Z= 0.0000
at point X= 150.0000 Y= 50.0000 Z= 0.0000
at point X= 150.0000 Y= 70.0000 Z= 0.0000
at point X= 50.0000 Y= 70.0000 Z= 0.0000
Space: Model space
Handle = 2D
Open
area 1000.0000
length 120.0000
at point X= 90.0000 Y= 50.0000 Z= 0.0000
at point X= 90.0000 Y= 0.0000 Z= 0.0000
at point X= 110.0000 Y= 0.0000 Z= 0.0000
Press ENTER to continue:
at point X= 110.0000 Y= 50.0000 Z= 0.0000
Space: Model space
Handle = 2E
Open
area 600.0000
length 80.0000
at point X= 110.0000 Y= 70.0000 Z= 0.0000
at point X= 110.0000 Y= 100.0000 Z= 0.0000
at point X= 90.0000 Y= 100.0000 Z= 0.0000
at point X= 90.0000 Y= 70.0000 Z= 0.0000
Rǎspuns : Comanda RECTANGLE a permis realizarea a douǎ dreptunghiuri de dimensiuni

100x20, respectiv 20x100 (dimensiunile sunt exprimate în mm.). Coordonatele punctului de start
pentru cele dreptunghiuri sunt XS=50 mm., YS=50mm, respectiv XF=0 mm., YF=90 mm. Din
analiza datelor afişate cu comanda LIST se observǎ cǎ laturile verticale ale celui de-al doilea
dreptunghi sunt întrerupte între Y1=50 mm. şi Y2=70 mm. Aceastǎ observaţie duce la concluzia cǎ
muchiile tǎietoare au fost laturile orizontale ale primului dreptunghi.
III.1.18. Comanda UNDO

Anuleazǎ efectul unui grup de comenzi anterioare.
Sintaxa
Command: undo
Enter the number of operations to undo or [Auto/Control/BEgin/End/Mark/
Back] <1>:se introduce un numǎr al operaţiilor de anulat sau o opţiune
Câte operaţii au fost anulate şi care sunt comenzile inutile?
Command: undo
Enter the number of operations to undo or [Auto/Control/BEgin/End/Mark/
Back] <1>: 4
ARRAY ARRAY ARRAY CIRCLE
Rǎspuns: Au fost anulate 4 operaţii reprezentând efectul comenzii CIRCLE şi a trei comenzi
ARRAY.
Rezumat
Începând cu primul capitol, v-au fost prezentate sintaxele comenzilor de bazǎ ale aplicaţiei
AutoCAD , dominant pentru spaţiul bidimensional. Realizarea unui desen complex presupune o
mare cantitate de muncǎ. Capitolele urmǎtoare vǎ oferǎ comenzi ce simplificǎ activitatea de
proiectare. Un prim pas se va realiza cu ajutorul comenzilor din Capitolul IV, ce permit construcţia
solidelor în spaţiul tridimensional având la bazǎ primitivele 3D sau curbe trasate cu comenzile deja
învǎţate în Capitolul II sau Capitolul III.
III. 2. Aplicaţii rezolvate
I. Sǎ se reprezinte desenul din figura 3.1 (fǎrǎ dimensiuni)pe un format de lucru A4
(210x297 mm.).
Rezolvare
Command: limits
Specify lower left corner or [ON/OFF] <0.0000,0.0000>:ENTER
Specify upper right corner <12.0000,9.0000>: 210,297
Command: z
ZOOM
[All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window] <real time>: all
Regenerating model.
Command: rectangle
Command: id
Specify point: end
of se selecteazǎ colţul din dreapta, sus
X = 100.0000 Y = 110.0000 Z = 0.0000
Command: line
Specify first point: @-20,0
Specify next point or [Undo]: @0,-30
Specify next point or [Undo]: @-20,0
Specify next point or [Close/Undo]: per
To se selecteazǎ dreapta orizontalǎ de sus
Command: trim
Select cutting edges ...se selecteazǎ ultimele douǎ drepte verticale desenate
Select object to trim or [Project/Edge/Undo]:se selecteazǎ dreapta orizontalǎ de sus, mai spre
mijloc
10
10
60
20 20
30
30
50
Figura 3.1: Aplicaţie la comanda

CHAMFER
Command: id
Specify point: end
of se selecteazǎ colţul din stânga, sus
X = 50.0000 Y = 110.0000 Z = 0.0000
Command: line
Specify first point: @0,-20
Specify next point or [Undo]: per Comanda CHAMFER: Se
to se selecteazǎ prima dreaptǎ verticalǎ din dreapta utilizeazǎ de douǎ ori: o datǎ pentru
Specify next point or [Undo]: ENTER indicarea distanţelor şi a doua oarǎ pentru
Command: trim a efectua transformarea propusǎ. .
Select cutting edges ...se selecteazǎ ultima dreaptǎ orizontalǎ desenatǎ
Select object to trim or [Project/Edge/Undo]:se selecteazǎ o dreaptǎ , din stânga conform figurii
Select object to trim or [Project/Edge/Undo]: se selecteazǎ o dreaptǎ , din stânga conform figurii
Select object to trim or [Project/Edge/Undo]: se selecteazǎ o dreaptǎ , din stânga conform figurii
Command: chamfer
Command:
CHAMFER
Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]:se selecteazǎ dreapta cf. figurii
Select second line: se selecteazǎ dreapta cf. figurii
Command:
CHAMFER
Command:
CHAMFER
Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: se selecteazǎ dreapta verticalǎ
Select second line: se selecteazǎ dreapta orizontalǎ de sus, în dreapta
Command: pedit
Select polyline:
Enter an option [Close/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype
gen/Undo]: w
gen/Undo]: j
Enter an option [Open/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undo]:
Command: area
Select objects:
Area = 2050.0000, Perimeter = 226.5028
Atenţie: Dacǎ proiectarea asistatǎ de calculator pentru figura3.1 s-a realizat corect trebuie
sǎ se obţinǎ o arie egalǎ cu cea afişatǎ de comanda AREA.
II. Sǎ se reprezinte flanşa pǎtratǎ din figura 3.2 (fǎrǎ dimensiuni şi fǎrǎ a modifica
stilul de liniei al axei de simetrie).
Rezolvare
Command: circle
Specify radius of circle or [Diameter] <44.0000>: 6
Command: id
Specify point: cen
Of se selecteazǎ cercul
X = 200.0000 Y = 100.0000 Z = 0.0000
Command: circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: @44<-45
Command: circle
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: cen
Of se selecteazǎ cercul mic
Command: array
Select objects: 1 found se selecteazǎ cele douǎ cercuri din partea stângǎ, sus
Enter the type of array [Rectangular/Polar] <P>: p
Specify center point of array: cen
Of se selecteazǎ cercul mare
Enter the number of items in the array: 4
Specify the angle to fill (+=ccw, -=cw) <360>:ENTER
Rotate arrayed objects? [Yes/No] <Y>:ENTER
Command: line
Specify first point: tan
To se selecteazǎ primul cerc conform figurii
Specify next point or [Undo]: tan
To se selecteazǎ al doilea cerc conform figurii
Command
LINE Specify first point: tan
to se selecteazǎ primul cerc conform figurii
to se selecteazǎ al doilea cerc conform figurii
Command:
Command:
R12
Ø88
Ø30
2
Ø1
Figura 3.2: Flanşǎ pǎtratǎ

Command: trim
Select cutting edges ...se selecteazǎ cele 4 drepte desenate anterior
Select object to trim or [Project/Edge/Undo]:se selecteazǎ cercul conform figurii
Select object to trim or [Project/Edge/Undo]: se selecteazǎ cercul conform figurii
Select object to trim or [Project/Edge/Undo]: ENTER
….Se realizeazǎ axele de simetrie ale cercurilor
Command: line
Specify first point: qua
Of se selecteazǎ un punct cardinal (N,S,E,V) al cercului
Specify next point or [Undo]: qua
of se selecteazǎ un punct cardinal (N,S,E,V) al cercului diametral opus celui ales anterior
(S,N,V,E).
Command: extend
Select boundary edges ...se selecteazǎ cele 4 drepte desenate, tangente la cercuri
Select object to extend or [Project/Edge/Undo]:se selecteazǎ a semiaxǎ a cercului mare, interior
Select object to extend or [Project/Edge/Undo]: se selecteazǎ a semiaxǎ a cercului mare, interior
Select object to extend or [Project/Edge/Undo]: ENTER
Command: pedit
Select polyline: se selecteazǎ o linie de contur
Do you want to turn it into one? <Y>
gen/Undo]: w
gen/Undo]: j
Enter an option [Open/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype
gen/Undo]: ENTER
Command: circle
Of se selecteazǎ cercul mare interior
Command: donut
Specify center of donut or <exit>: cen
Of se selecteazǎ cercul mare interior
Specify center of donut or <exit>:ENTER
Command: donut
Of se selecteazǎ un cerc mic
of se selecteazǎ un cerc mic
Specify center of donut or <exit>:ENTER
Notǎ: Axele de simetrie şi cotele se vor realiza în capitolele urmǎtoare.
III. 3. Aplicaţii propuse
I Proiectaţi, pe calculator, piesa din figura 3.3(fǎrǎ dimensiuni şi stil de linie pentru
axe) şi salvaţi reprezentarea în fişierul INDICATIVGRUPĂ1. DWG .
II Proiectaţi, pe calculator, piesa din figura 3.4(fǎrǎ dimensiuni şi stil de linie pentru
axe) şi salvaţi reprezentarea în fişierul INDICATIVGRUPĂ1 . DWG, realizând iniţial proiectarea
conturului pe hârtie, cu ajutorul comenzii line.
Ø10
20
10
64
Figura 3.3:Aplicaţie la comanda OFFSET
Figura 3.4: Aplicaţie la comanda PEDIT

III. 4. Test de autoevaluare
Întrebare 1
Ce tip de reţea realizeazǎ comanda ARRAY în exemplul de mai jos :
A) O reţea rectangularǎ cu 2 linii şi 5 coloane situate la distanţa 20 mm., respectiv 30mm.
B) O reţea polarǎ cu 5 elemente pe partea stângǎ şi 2 elemente pe partea dreaptǎ
C) O reţea rectangularǎ cu 5 linii şi 2 coloane situate la distanţa 20 mm., respectiv 30mm
Rǎspuns corect : C
Command: array
Enter the type of array [Rectangular/Polar] <R>: r
Enter the number of rows (---) <1>: 5
Enter the number of columns (|||) <1> 2
Enter the distance between rows or specify unit cell (---): 20
Specify the distance between columns (|||): 30 ENTER
Întrebare 2
Ce modificare rezultǎ dupǎ utilizarea comenzii BREAK asupra entitǎţii AB în lista de instrucţiuni
prezentatǎ mai jos?
A) Dreapta AB se divide în douǎ, aspectul ei rǎmând nemodificat pe display
B) Dreapta AB se scurteazǎ în partea stângǎ
C) Pe dreapta AB apare o discontinuitate in zona din mijloc
Rǎspuns corect : A
Command: break
Select object:se selecteazǎ dreapta AB
Specify second break point or [First point]: f
Specify first break point: mid of
se selecteazǎ dreapta AB
Specify second break point: mid of
se selecteazǎ drapta AB
Întrebare 3
Care sunt distanţele care erau iniţial active în comanda CHAMFER?
A) Prima distanţǎ d1=20 mm. şi a doua distanţǎ d2=50mm.
B) Prima distanţǎ d1=50 mm. şi a doua distanţǎ d2=20mm.
C) Prima distanţǎ d1=2.5 mm. şi a doua distanţǎ d2=3.5mm.
Rǎspuns corect: Nici un rǎspuns nu este corect
Command: chamfer
Command:ENTER
Întrebare 4
Care sunt transformǎrile realizate asupra dreptelor AB şi CD, cu comanda CHAMFER în exemplul
urmǎtor?
A) Dreapta AB se teşeşte pe distanţa d1=20 mm. şi dreapta CD pe distanţa
d2=60mm.
B) Dreapta AB se teşeşte pe distanţa d1=60 mm. şi dreapta CD pe distanţa
d2=20mm.
C) Dreapta AB se teşeşte pe distanţa d1=50 mm. şi dreapt CD pe distanţa d2=60mm.
Rǎspuns corect: B
Command: chamfer
Command:ENTER
CHAMFER
Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: se selecteazǎ dreapta AB
Select second line: se selecteazǎ dreapta CD
Întrebare 5
Care este locaţia celei de a doua entitǎţi editate cu comanda COPY?
A) Centrul celei de a doua entitǎţi se gǎseşte în punctul de coordonate X=0mm, Y=70mm.
B) Centrul celei de a doua entitǎţi se gǎseşte în punctul de coordonate X=70mm, Y=0mm.
C) Centrul celei de a doua entitǎţi se gǎseşte, faţǎ de centrul primei
entitǎţi, la o distanţǎ de 70 mm. pe axa OX şi 0 mm. pe axa OY.
Rǎspuns corect: C
Command: copy
Specify base point or displacement, or [Multiple]: cen
Întrebare 6
Care este poziţia posibilǎ a obiectelor în comanda ERASE, faţǎ de marginile ferestrei crossing în
urmǎtoarea listǎ, pentru a putea fi incluse în selecţie”?
A) Cele 10 obiecte sunt incluse integral în fereastra crossing
B) Cele 10 obiecte sunt incluse parţial în fereastra crossing
C) Cele 10 obiecte intersecteazǎ marginile ferestrei
Rǎspuns corect: A,B,C
Command: erase
Select objects: c
10 found
Întrebare 7
Câte obiecte au fost selectate în comanda EXPLODE şi câte obiecte au rezultat dupǎ executarea
comenzii?
A) Au fost selectate 20 de obiecte iar dupǎ executarea comenzii EXPLODE a rezultat un
obiect
B) A fost selectat un obiect iar dupǎ executarea comenzii EXPLODE au rezultat 20 de
obiecte
C) A fost selectat un obiect şi dupǎ executarea comenzii EXPLODE a rezultat un obiect
Rǎspuns corect: B
Command: explode
Command: list
Select objects: se selecteazǎ primul punct al ferestrei
20 found
Întrebare 8
Care este valoarea razei cu care se realizeazǎ racordarea descrisǎ în lista de comenzi de mai jos?
A) Raza de racordare operativǎ, a comenzii FILLET, este r=10mm.

B) Raza de racordare operativǎ, a comenzii FILLET, este r=20mm.
C) Raza de racordare operativǎ, a comenzii FILLET, este atât r1=10mm. cât şi r2=20mm.
Rǎspuns corect: B
Command: fillet
Întrebare 9
Care este valoarea razei cu care se racordeazǎ dreptele AB şi CD?
A) Dreapta AB se racordeazǎ cu dreapta CD printr-un arc de razǎ r=30 mm.
B) Dreapta AB se racordeazǎ cu dreapta CD printr-un arc de razǎ r=55 mm.
C) Dreapta AB se racordeazǎ cu dreapta CD printr-un arc de razǎ r=0 mm.
Rǎspuns corect: A
Command: fillet
Command:
FILLET
Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: se selecteazǎ dreapta AB
Select second object: se selecteazǎ dreapta CD
Întrebare 10
Care este efectul apǎsǎrii tastei ENTER la finalul comenzii MIRROR din exemplul de mai jos ?
A) Închide selecţia obiectelor alese pentru oglindire
B) Defineşte linia de oglindire
C) Realizeazǎ transformarea prin simetrizare a obiectului iniţial
Rǎspuns corect: C
Command: mirror
Specify first point of mirror line: end
Specify second point of mirror line: <Ortho on>se selecteazǎ un punct oarecare
Delete source objects? [Yes/No] <N>:ENTER
Întrebare 11
Care este poziţia finalǎ a obiectului dupǎ deplasarea acestuia cu comanda MOVE descrisǎ mai
jos?
A) Obiectul iniţial a fost deplasat de-a lungul axei OX, în sens pozitiv, pe o distanţǎ de
40mm.
B) Obiectul final se gǎseşte în punctul de coordonate X=40 mm. şi Y=0 mm.
C) Obiectul final se gǎseşte în punctul de coordonate X=0 mm. şi Y=40 mm.
Rǎspuns corect: A
Command: move
Întrebare 12
Cum este descrisǎ poziţia noului obiect situat paralel cu cel iniţial?
A) Este indicatǎ distanţǎ dintre cele douǎ obiecte, mǎsuratǎ pe perpendiculara comunǎ ,
ce are o lungime de 50 mm. şi face cu axa OX un unghi de 70º.
B) Este indicat punctul, de coordonate X=50 mm. şi Y=70mm., prin care va trece noul
obiect
C) Este indicat punctul prin care va trece noul obiect, situat relativ faţǎ de capǎtul primului
obiect, la 50 mm. pe axa OX şi la o distanţǎ de 70 mm. pe axa OY
Rǎspuns corect: B
Command: offset
Specify offset distance or [Through] <Through>: t
Specify through point: 50,70
Select object to offset or <exit>: ENTER
Întrebare 13
Unde este situat noul obiect faţǎ de cel iniţial?
A) Noul obiect este situat sub obiectul iniţial
B) Noul obiect este situat la o distanţǎ de 90 mm. faţǎ de cel iniţial
C) Noul obiect este situat deasupra obiectului iniţial
Rǎspuns corect: A
Command:offset
Specify offset distance or [Through] <Through>: 90
Specify point on side to offset: se specificǎ un punct în partea de jos
Select object to offset or <exit>:ENTER
Întrebare 14
Care opţiune a comenzii PEDIT, precizatǎ mai jos, permitarea editarea grosimii unei linii?
Enter an option [Close/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undo]:
A) Fit
B) Spline
C) Width
Rǎspuns corect: C
Întrebare 15
Care opţiune a comenzii PEDIT, precizatǎ mai jos, permitarea adǎugarea unei noi entitǎţi poliliniei
iniţiale?
Enter an option [Close/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undo]:
A) Edit vertex
B) Join
C) Ltype gen
Rǎspuns corect: B
Întrebare 16
Care este efectul celui de-al doilea ENTER din comanda PEDIT descrisǎ mai jos?
A) Închide selecţia şi permite realizarea unei polilinii formate din 3 obiecte
B) Închide selecţia şi permite realizarea unei polilinii formate din 2 obiecte
C) Permite ieşirea din comanda PEDIT
Rǎspuns corect: A
Command: pedit
Enter an option [Close/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undo]: j
Enter an option [Open/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undo]: ENTER
Întrebare 17
Care este grosimea poliliniei rezultatǎ în urma folosirii comenzii PEDIT descrisǎ mai jos?
A) Grosimea poliliniei este 2 mm.
B) Grosimea poliliniei este 1 mm.
C) Grosimea poliliniei este 0 mm.
Rǎspuns corect: B
Command: pedit
Enter an option [Open/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undo]: w
Întrebare 18
Care este efectul primului ENTER din comanda TRIM de mai jos?
A) Închide selecţia muchiilor tǎietoare
B) Realizeazǎ ştergerea parţialǎ
C) Închide modulul de selectare a zonelor ce trebuie îndepǎrtate
Rǎspuns corect: A
Command: trim
Întrebare 19
Care este punctul prin care trece axa de rotaţie?

A) Rotirea obiectului se face faţǎ de un capǎt al obiectului
B) Rotirea obiectului se face faţǎ de mijlocul obiectului
C) Rotirea obiectului se face faţǎ de un punct oarecare din planul XOY
Rǎspuns corect: A
Command: rotate
Specify rotation angle or [Reference]: 45
Întrebare 20
Care este efectul ultimului ENTER din comanda TRIM de mai jos?
A) Realizeazǎ ştergerea parţialǎ
B) Închide modulul de selectare a zonelor ce trebuie îndepǎrtate
C) Închide selecţia muchiilor tǎietoare
Rǎspuns corect: A,B
Command: trim
IV TEHNICI DE MODELARE 3D
TEHNICI DE MODELARE 3D
IV.1. Aspecte teoretice
Acest capitol va introduce concepte fundamentale ale proiectǎrii în spaţiul cu 3 dimensiuni.
Procesul prin care se creeazǎ informaţii tridimensionale, utilizate pentru a defini o entitate, este
cunoscut sub numele de “modelare”. Corpurile geometrice simple, denumite primitive 3D (Box,
Cone, Cylinder), sunt combinate în feluri variate pentru a construi un model. Pentru a se ajunge la
forma doritǎ pǎrţi ale obiectului sunt teşite, racordate, simetrizate, rotite sau multiplicate cu
comenzile, CHAMFER, FILLET, MIRROR3D, ROTATE3D sau 3DARRAY, în mod similar
proiectǎrii 2D, ţinându-se însǎ cont de specificitatea spţiului 3D. Alte transformǎri, precum
secţionarea, tǎierea sau operaţii booleene (operaţii matematice) efectuate asupra acestor modele sunt
prezentate în aceastǎ lucrare.
Comenzile analizate sunt urmǎtoarele:
EXTRUDE SLICE SUBTRACT

SECTION SOLPROF UNION
IV.1.1. Comanda EXTRUDE

Permite creearea unui model (solid) prin reliefarea (extrudarea) unei curbe închise.
Sintaxa
Command: extrude
Current wire frame density: ISOLINES=4
Select objects: se selecteazǎ obiectul
1 found
Specify height of extrusion or [Path]: se introduce înǎlţimea de extrudare sau calea
Specify angle of taper for extrusion <0>: se introduce valoarea unghiului sau ENTER
Care este înǎlţimea de construcţie a cilindrului realizat cu comanda EXTRUDE, mai jos?
Command: extrude
Select objects: se selecteazǎ cercul
1 found
Specify height of extrusion or [Path]: 100
Specify angle of taper for extrusion <0>:ENTER
Rǎspuns: Înǎlţimea cilindrului este egalǎ cu înǎlţimea de extrudare ce se poate observa în linia în
care existǎ mesajul “Specify height of extrusion or [Path]:”. Valoarea acesteia este 100.
IV.1.2. Comanda SECTION

Permite definirea curbei de intersecţie dintre un solid şi un plan având drept scop
determinrea configuraţiei interioare.
Sintaxa
Command:section
Select objects: se alege obiectul
1 found
Specify first point on Section plane by [Object/Zaxis/View/XY/YZ/ZX/
3points] <3points>: se selecteazǎ un punct al planului de secţiune sau se defineşte acest plan
Care planul cu care s-a secţionat solidul şi prin ce punct trece acesta?
Command: section
Specify first point on Section plane by [Object/Zaxis/View/XY/YZ/ZX/3points]
<3points>: yz
Specify a point on the YZ-plane <0,0,0>: cen
Rǎspuns: Solidul a fost secţionat cu un plan paralel cu planul YOZ ce trece prin centrul unui
obiect cilindric, conic sau sferic.
IV.1.3. Comanda SLICE

Este utilizatǎ pentru a tǎia sau îndepǎrta o parte dintr-un obiect solid.
Sintaxa
Command:slice
Select objects: se selecteazǎ solidul
1 found
Specify first point on slicing plane by [Object/Zaxis/View/XY/YZ/ZX/
3points] <3points>: se selecteazǎ un punct al planului de tǎiere sau se defineşte acest plan
Care este planul de tǎiere, punctul prin care trece acesta şi câte pǎrţi au rǎmas dupǎ efectuarea
comenzii SLICE urmǎtoare?
Command: slice
Specify first point on slicing plane by [Object/Zaxis/View/XY/YZ/ZX/3points]
<3points>: zx
Specify a point on the ZX-plane <0,0,0>: qua
of
Specify a point on desired side of the plane or [keep Both sides]:se selecteazǎ un punct în
spatele solidului
Rǎspuns: Tǎierea s-a efectuat cu un plan paralel cu planul ZOX ce trece printr-un punct specific al
unui cerc. Deoarece a fost selectat un punct în spatele solidului aceasta aratǎ cǎ partea din faţǎ a
fost îndepǎrtatǎ.
IV.1.4. Comanda SOLPROF

Creazǎ imaginea unui profil (un contur format din muchii vizibile/
invizibile). Se pot afişa automat muchiile invizibile dacǎ este încǎrcat tipul de linie HIDDEN.
Sintaxa
Command : solprof
Select objects: se selecteazǎ obiectul
1 found
Display hidden profile lines on separate layer? [Yes/No] <Y>: ENTER “ se genereazǎ automat
douǎ layer-e, unul numit PV – numǎr ce conţine muchiile vizibile şi un altul numit PH-numǎr
pentru muchiile invizibile”
Project profile lines onto a plane? [Yes/No] <Y>: ENTER
Delete tangential edges? [Yes/No] <Y>: ENTER
One solid selected.
Care este efectul celei de a doua tastǎri ENTER?
Command: solprof
Display hidden profile lines on separate layer? [Yes/No] <Y>:ENTER
One solid selected.
Rǎspuns:Acceptarea mesajului “Display hidden profile lines on separate layer”, prin utilizarea
tastei ENTER, are ca efect realizarea unui layer ce va conţine profilul invizibil, ce se afişeazǎ cu
stil de linie specific dacǎ în fişier este încǎrcat stilul de linie HIDDEN.
IV.1.5. Comanda SUBTRACT

Permite creearea unui singur obiect compus prin eliminarea matematicǎ (scǎderea) a
porţiunii comune a douǎ solide. Acest nou solid se numeşte solid compozit.
Sintaxa
Command: subtract
Select solids and regions to subtract from ..
Select objects: se selecteazǎ solidele din care se face eliminarea
1 found
Select solids and regions to subtract ..
Select objects: se selecteazǎ solidele ce se scad
1 found
Din câte obiecte a fost eliminat obiectul extras?
Command: subtract
Command: extrude
Rǎspuns: Obiectul a fost extras din douǎ solide.
IV.1.6. Comanda UNION

Se utilizeazǎ pentru a obţine un sigur solid compus prin reunirea matematicǎ a douǎ sau mai
multe solide.
Sintaxa
Command: union
Select objects: se selecteazǎ primul solid
1 found
Select objects: se selecteazǎ al doilea solid
1 found, 2 total
Câte solide au fost selectate în aplicaţia de mai jos, pentru a realiza un singur obiect cu ajutorul
comenzii UNION?
Command: union
Rǎspuns: Au fost selectate în total 3 solide.
Rezumat
Acest capitol a discutat comenzile de bazǎ ce permit modelarea 3D. În faza de învǎţare
acest gen de proiectare este puţin mai dificilǎ, însǎ odatǎ ce se însuşeşte tehnica de a creea
obiectele care existǎ doar într-un plan imaginar, activitatea devine foarte atractivǎ.
IV.2. Aplicaţii rezolvate
I. Sǎ se modeleze 3D solidul reprezentat în figura 4.1.
Rezolvare
Command: VPOINT
Current view direction: VIEWDIR=0.0000,0.0000,1.0000
Specify a view point or [Rotate] <display compass and tripod>: R
Enter angle in XY plane from X axis <270>: 55
Enter angle from XY plane <90>: 35
Regenerating model.
Command: _BOX
Specify corner of box or [CEnter] <0,0,0>:!! Se selecteazǎ un punct din spaţiul de lucru!!
Specify corner or [Cube/Length]: L
Specify length: 78
Specify width: 20
Specify height: 45
Command: Z
ZOOM
[All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window] <real time>: a
Regenerating model.
!! Se construiesc solidele ce se extrag din solidul anterior!!
Command: _BOX
Specify corner of box or [CEnter] <0,0,0>:>:!! Se selecteazǎ un punct din spaţiul de
lucru!!
Specify length: 20
Specify width: 20
Specify height: 25
Command:
BOX
lucru!!
Specify length: 30
Specify width: 20
Specify height: 37
Command:
BOX
lucru!!
Specify length: 15
Specify width: 10
Specify height: 25
!! Se poziţioneazǎ ultimele trei solide desenate astfel încât sǎ formeze volumul ce se scade!!
Command: MOVE
Select objects : ↵
Specify base point or displacement: END of
Specify second point of displacement or <use first point as displacement>:END of
Command: MOVE
Select objects: ↵
Specify second point of displacement or <use first point as displacement>: END
of
!! Se poziţioneazǎ cele trei solide în interiorul primului solid desenat!!
Command:ENTER
MOVE
Select objects: ↵
Specify second point of displacement or <use first point as displacement>: END of
Command: SUBTRACT
!! Se selecteazǎ primul solid realizat !!
Select objects: ↵
!! Se selecteazǎ celelalte trei solide plasate în interior!!

Select objects: ↵
Command: RENDER
Initializing Render...
Initializing preferences...done.
Using current view.
Default scene selected.
Command: REGEN
Regenerating model.
Figura 4.1: Aplicaţie pentru

comanda SUBTRACT
II. Sǎ se modeleze 3D solidul a cǎrui reprezentare bidimensionalǎ este realizatǎ în figura 3.3 şi
figura 3.4 din capitolul III. şi se salveze rezultatele în INDICATIVGRUPĂ2 . DWG
Rezolvare
Command: limits
Specify lower left corner or [ON/OFF] <0.0000,0.0000>:ENTER
Specify upper right corner <210.0000,297.0000>:ENTER
Command: circle
Command:circle
Of se selecteazǎ cercul desenat anterior
Command: l
Specify first point: qua
Of se selecteazǎ cercul mare, în partea de jos
Specify next point or [Close/Undo]: tan
To se selecteazǎ cercul mare, în partea de sus, dreapta
Specify next point or [Close/Undo]: end
Of se selecteazǎ cercul mare în partea de jos
Command: pedit
Select polyline:se selecteazǎ o linie
gen/Undo]: j
Command: vpoint
Specify a view point or [Rotate] <display compass and tripod>: r
Regenerating model.
Command: extrude
Command:extrude
Select objects: se selecteazǎ cercurile
1 found
Command: subtract
Select solids and regions to subtract from ..se selecteazǎ cilindrul exterior şi placa
Select solids and regions to subtract ..se selecteazǎ cilindrul interior
Command: _box
Specify corner of box or [CEnter] <0,0,0>: end
Of se selecteazǎ colţul din dreapta
Specify corner or [Cube/Length]: l
Specify length: -10
Specify width: 20
Specify height: 20
Command: fillet
Command:ENTER
FILLET
Select first object or [Polyline/Radius/Trim]:se selecteazǎ muchia ce se racordeazǎ
Enter fillet radius <10.0000>:ENTER
Select an edge or [Chain/Radius]: se selecteazǎ muchia ce se racordeazǎ
Select an edge or [Chain/Radius]: se selecteazǎ muchia ce se racordeazǎ
2 edge(s) selected for fillet.
Command: ucs
Enter an option [New/Move/orthoGraphic/Prev/Restore/Save/Del/Apply/
?/World]
<World>: y
Specify rotation angle about Y axis <90>: 90
Command: _cylinder
Specify center point for base of cylinder or [Elliptical] <0,0,0>: cen
Of se selecteazǎ zona cilindricǎ
Specify radius for base of cylinder or [Diameter]: 5
Specify height of cylinder or [Center of other end]: -10
Command: subtract
Select solids and regions to subtract from ..se selecteazǎ solidul racordat
Select solids and regions to subtract ..se selecteazǎ cilindrul interior desenat
Command: z
ZOOM
[All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window] <real time>: e
Regenerating model.
Command: render
Loading Landscape Object module.
Using current view.
Command: regen
Regenerating model.
IV.3. Aplicaţii propuse
I Realizaţi un cilindru având înǎlţimea H=100mm. şi razǎ
R=20mm., cu baza într-un plan vertical.
II Să se reprezinte solidul compozit din figura 4.2.
III. Realizaţi, prin extrudare o ţeavǎ de lungime L=200mm., având
diametrul cilindrului interior Di=70mm. şi diametrul exterior
De=80mm.
Figura 4.2: Aplicaţie Primitive 3D

IV.4. Test de autoevaluare
Întrebare 1
Care este efectul utilizǎrii primei taste ENTER în comanda EXTRUDE urmǎtoare?
A) Se terminǎ selectarea obiectelor asupra cǎrora va acţiona comanda EXTRUDE
B) Se realizeazǎ extrudarea
C) Se alegeînǎlţimea de extrudare
Rǎspuns corect: A
Command: extrude
Întrebare 2
Care este planul de secţionare utilizat în comanda SECTION?
A) XOY
B) ZOX
C) YOZ
Rǎspuns corect: B
Command:section
Specify first point on Section plane by [Object/Zaxis/View/XY/YZ/ZX/3points]
<3points>: zx
Specify a point on the ZX-plane <0,0,0>: cen
Of Se selecteazǎ un cerc
Întrebare 3
Care este efectul utilizǎrii primei taste ENTER?
A) Se creeazǎ un layer pentru liniile invizibile
B) Se terminǎ selectarea obiectelor asupra cǎrora va acţiona comanda SOLPROF
C) Se proiecteazǎ profilul pe un plan
Rǎspuns corect: B
Command: solprof
Display hidden profile lines on separate layer? [Yes/No] <Y>:ENTER
One solid selected.
Întrebare 4
Care este planul de tǎiere în comanda SLICE?
A) XOY
B) YOZ
C) ZOX
Rǎspuns corect: B
Command: slice
Specify first point on slicing plane by [Object/Zaxis/View/XY/YZ/ZX/3points]
<3points>: yz
Specify a point on the YZ-plane <0,0,0>: cen
Of se selecteazǎ un cerc
Specify a point on desired side of the plane or [keep Both sides]:ENTER
Întrebare 5
Care sunt solidele alese, în a doua selecţie, în comanda SUBTRACT urmǎtoare?
A) Se aleg solidele din care se va efectua extragerea
B) Se aleg solidele extrase
C) Se aleg solidele care nu participǎ la efectuarea comenzii
Rǎspuns corect: B
Command: subtract
Întrebare 6
Care sunt solidele alese, în prima selecţie, în comanda SUBTRACT urmǎtoare?
A) Se aleg solidele extrase
B) Se aleg solidele care nu participǎ la efectuarea comenzii
C) Se aleg solidele din care se va efectua extragerea
Rǎspuns corect: C
Command: subtract
V TEHNICI DE VIZUALIZARE
TEHNICI DE VIZUALIZARE
V.1. Aspecte teoretice
Acest subcapitol vă instruieşte cum să priviţi şi să controlaţi desenul în plan (2D) şi în
spaţiu (3D) , pentru a putea realiza o proiectare mai rapidǎ. AutoCAD permite , pe lângă
vizualizarea desenului pe ecran , afişarea acestuia pe hârtie prin utilizarea modului Paper Space.
De asemenea se pot crea şi diapozitive (slide-uri) de prezentare a desenelor realizate .
Sunt tratate următoarele comenzi:
LAYOUT PLAN VPORTS

MSLIDE PSPACE (VIEWPORTS)
MSPACE REDRAW VPOINT
MVIEW REGEN VSLIDE
PAN TILEMODE ZOOM
V.1.1. Comanda LAYOUT

Permite gestionarea layout-urilor destinate tipǎririi.
Sintaxa
Command: layout
Enter layout option [Copy/Delete/New/Template/Rename/SAveas/Set/?] <set>:se alege o
opţiune
Realizaţi un layout cu numele “Layout3” de dimensiune A4, aşezat pe lungimea sa (Portrait).
Command: layout
Enter layout option [Copy/Delete/New/Template/Rename/SAveas/Set/?] <set>: n
Enter new Layout name <Layout1>:Layout3
Command: Pagesetup
Rǎspuns : Pentru alegerea formatului de tipǎrire şi a orientǎrii acestuia se foloseşte comanda
PAGESETUP
V.1.2. Comanda MSLIDE

Creazǎ diapozitive ale vieport-ului curent în Model Space, sau pentru toate viewport-urile în
Paper Space.
Sintaxa
Command : mslide
AutoCAD afişeazǎ caseta de dialog specificǎ comenzii în care se introduce un nume de fişier sau se
selecteazǎ un fişier cu diapozitive (SLD) din listǎ.
Realizaţi un diapozitiv pentru pentru desenul
de pe ecran şi îl salvaţi în fişierul DESEN.sld Diapozitiv : O imagine raster
Command: mslide (matricialǎ) a unui viewport.
Rǎspuns : Se introduce în caseta de dialog,
în zona specificǎ pentru FILE NAME , numele nou al fişierului, DESEN.
V.1.3. Comanda MSPACE

Permite comutarea din viewport-urile din Paper Space
în Model Space.
Sintaxa
Command : mspace
Realizaţi o vizualizare în perspectivǎ pentru obiectele din viewport-ul,
din figura 5.1, realizat în Paper Space.
Command: mspace
Command: _-view Enter an option
[?/Orthographic/Delete/Restore/Save/Ucs/Window]: _seiso
Restoring Model space view.
Select Viewport for view: Regenerating model.
Rǎspuns : Pentru a realiza o vizualizare în perspectivǎ Figura 5.1: Comanda

pentru obiectele ce se vor construi în viewport-ul din figura MSPACE
5.1 se aplicǎ comanda MSPACE înaintea comenzii VIEW.
V.1.4. Comanda MVIEW

Creazǎ şi controleazǎ vieport-urile flotante în Paper Space atunci când variabila de sistem
TILEMODE are valoarea 0.
Sintaxa
Command : mview
Specify corner of viewport or [ON/OFF/Fit/
Hideplot/ Viewport flotant : Viewport creat
Lock/Object/Polygonal/Restore/2/3/4] <Fit>: în Paper Space ce poate fi mutat sau
se introduce o opţiune sau se specificǎ un punct redimensionat.
Realizaţi 4 viewport-uri flotante (Figura 5.2).
Command: mview
Specify corner of viewport or [ON/OFF/Fit /Hideplot/
Lock/Object/Polygonal/
Restore/2/3/4]
<Fit>: 4
Specify first corner or [Fit] <Fit>: ENTER
Regenerating model.
Rǎspuns : Pentru a crea 4 viewport-uri se alege opţiunea 4 iar

la urmǎtorul mesaj se acceptǎ, prin apǎsarea tastei ENTER, Figura 5.2: Comanda
MVIEW
ca aceste viewport-uri sǎ acopere tot spaţiului de desenare.
V.1.5. Comanda PAN

Permite schimbarea modului de vizualizare a desenului fǎrǎ a modifica dimensiunea
acestuia.
Sintaxa
Command : pan
Se apasǎ ESC sau ENTER pentru a ieşi , sau clic-dreapta pentru a afişa un meniu
V.1.6. Comanda PLAN

Afişeazǎ vederea planǎ a sistemului de coordonate al utilizatorului (UCS).
Sintaxa
Command : plan
Enter an option [Current ucs/Ucs/World] <Current>: se introduce o opţiune sau se apasǎ
ENTER
Regenerating model.
Se considerǎ solidul din figura 5.3 reprezentat izometric. Sǎ se realizeze vederea din faţǎ (direcţia
de privire este perpendicularǎ pe suprafaţa ce conţine cercul).
Figura 5.3: Solid Figura 5.4: Comanda PLAN
Command: plan
Enter an option [Current ucs/ Ucs/
World] <Current>:ENTER
Regenerating model.
Rǎspuns : Deoarece UCS-ul este paralel cu vederea planǎ, este suficientǎ numai utilizarea
comenzii PLAN(Figura 5.4).
V.1.7. Comanda PSPACE

Realizeazǎ comutarea de la un viewport din spaţiul model (Model Space) în spaţiul hârtie
(Paper Space).
Sintaxa
Command : pspace
Se considerǎ un viewport în Paper Space. Realizaţi ştergerea
viewport-ului (Figura 5.5).
Command: pspace
Command: erase
Select objects: 1 found “ se selecteazǎ viewport-ul” Figura 5.5 : Comanda PSPACE
Rǎspuns : Pentru a realiza ştergerea viewport-ului din figura 5.5 este necesarǎ utilizarea
comenzii PSPACE înaintea comenzii ERASE.
V.1.8. Comanda REDRAW

Realizeazǎ anularea marcajelor temporare ce apare la selectarea obiectelor sau a locaţiilor în
cazul activǎrii modului BLIPMODE.
Sintaxa
Command : redraw
V.1.9. Comanda REGEN BLIPMODE : Comandǎ ce

controleazǎ afişarea marcajele temporare.
Regenereazǎ întregul desen şi recalculeazǎ
coordonatele pentru toate obiectele din din
viewport-ul curent.
Sintaxa
Command : regen
Regenerating model.
V.1.10. Variabila de sistem TILEMODE

Permite activarea sau dezactivarea Model
Viewport : O zonǎ mǎrginitǎ care
Space sau a ultimul layout activat.
afişeazǎ o porţiune a spaţiului model.
Sintaxa
Command : tilemode
Enter new value for TILEMODE <1>:
se introduce valoarea 0 sau 1
Se poate realiza un viewport în Paper Space dacǎ variabila de sistem TILEMODE are valoarea 1?
Command: tilemode
Enter new value for TILEMODE <1>:
se introduce valoarea 0
Rǎspuns : Nu se poate realiza un viewport în Paper LAYOUT : Un mediu în care se

Space dacǎ variabila de sistem are valoarea 1. creazǎ şi se deseneazǎ viewport-uri în
Este necesarǎ modificarea acesteia la valoarea 0, Paper Space pentru a fi tipǎrite.
conform modelului anterior prezentat.
V.1.11. Comanda VPOINT

Permite alegerea unui punct de vedere pentru o vizualizare tridimensionalǎ a unui obiect
aflat între ochiul observatorului şi originea sistemului de coordonate WCS.
Sintaxa
Command : vpoints
Specify a view point or [Rotate] <display compass and tripod>: se specificǎ un punct , se
introduce r, sau se apasǎ ENTER pentru afişarea unei busole şi a trepiedului XOYZ.
Care sunt valorile X,Y,Z pentru a descrie un desen vizualizat de pe axa OX?
Command: vpoint
Specify a view point or [Rotate] <display compass and tripod>: 1,0,0
Regenerating model.
Rǎspuns : Pentru a schimba direcţia de vizualizare de pe axa OZ
(VIEWDIR=0.0000,0.0000,1.0000) pe axa OX este necesar introducerea valorilor X=1, Y=0, Z=0
în comanda VPOINT.
V.1.12. Comanda VPORTS

Determinǎ configurarea mediului de desenare prin împǎrţirea zonei de desenare în vieport-
uri flotante sau nesuperpozabile. Viewport-urile flotante sunt create în Paper Space iar cele
nesuperpozabile în Model Space, în funcţie de valoarea variabilei de sistem TILEMODE. Sintaxa
comenzii pentru crearea viewport-urilor în Paper Space este identicǎ cu cea a comenzii MVIEW.
Sintaxa
Command : -vports
Specify corner of viewport or [ON/OFF/Fit/Hideplot/Lock/Object/
Polygonal/Restore/2/3/4] <Fit>: se alege o opţiune
Regenerating model.
Cum realizaţi 3 viewport-uri în Model Space dispuse pe întreg ecranul, cel mai mare viewport fiind
amplasat la stânga?
Command: -vports
Enter an option [Save/Restore/Delete/Join/SIngle/?/2/3/4] <3>: 3
Enter a configuration option [Horizontal/Vertical/Above/Below/Left/Right]
<Right>: Left
Regenerating model.
Rǎspuns : Pentru a indica amplasarea viewport-ului de dimensiune maximǎ în partea stângǎ se

introduce opţiunea Left în utilizarea comenzii VPORTS.
V.1.13. Comanda VSLIDE

Afişeazǎ imaginea unui diapozitiv în viewport-ul curent.
Sintaxa
Command : vslide
AutoCAD afişeazǎ caseta de dialog din care se selecteazǎ un fişier ce conţine diapozitive ( cu
extensia .sld).
V.1.14. Comanda ZOOM

Mǎreşte sau micşoreazǎ, aparent, dimensiunea obiectelor în viewport-ul curent.
Sintaxa
Command : zoom
Specify corner of window, enter a scale factor (nX or nXP), or [All/ Center /Dynamic /Extents/
Previous/ Scale/Window] <real time>: se specificǎ un punct , o valoare sau o opţiune.
Afişaţi obiectele de pe display având dimensiunile reduse aparent la jumǎtate, în Model Space.
Command: zoom
[All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window] <real time>: .5x
Rǎspuns : Pentru a realiza o micşorare a obiectelor desenate e necesarǎ o modificare a scǎrii de

afişare cu valoarea .5x.
Rezumat
Acest capitol s-a oprit asupra comenzilor de bazǎ ce permit vizualizarea obiectelor 2D şi
3D realizate cu ajutorul comenzilor învǎţate în capitolele anterioare.Au fost incluse şi comenzi ce
permit realizarea de diapozitive care constituie elemente de bazǎ în realizarea unei animaţii. Aceste
comenzi vor fi utile şi pentru utilizarea comenzilor de asociere a textului şi a cotelor din capitolul
VI.
V.2. Aplicaţii rezolvate
I. Se considerǎ un cub vizualizat dintr-un punct situat deasupra planului X0Y (Figura
5.6), caracterizat de 2 parametrii, α (unghiul dintre proiecţia razei ce pleacǎ din ochiul
observatorului şi axa OX) şi β (unghiul dintre raza ce pleacǎ din ochiul observatorului şi planul
XOY). Sǎ se realizeze o vizualizare dintr-un punct aflat sub planul XOY(Figura 5.7).
Rezolvare
Command: vpoint
Specify a view point or [Rotate] <display compass
and tripod>: r
Regenerating model.
Figura 5.6: Vizualizare dintr-un punct Figura 5.7: Vizualizare dintr-un punct
situat deasupra planului XOY situat sub planul XOY
Command: hide
Regenerating model.
Command: vpoint
Current view direction: VIEWDIR=0.4698,0.6710, HIDE : Comandǎ de vizualizare
0.5736 ce creazǎ o vedere 3D a unui obiect cu
Specify a view point or [Rotate] <display compass suprimarea muchiilor invizibile.
and tripod>: r
Enter angle from XY plane <35>: -35
Regenerating model.
Command: hide
Regenerating model.
Direcţia de vizualizare implicitǎ este axa Z (VIEWDIR =0,0,1). Pentru afişarea imaginii
cubului, observat dintr-un punct situat deasupra planului XOY, s-a utilizat comanda
VPOINT/Rotate prin indicarea a douǎ unghiuri (Figura 5.6, α=55°, β=35°). Punctul caracterizat
de parametrii α=55° şi β=35° poate fi exprimat şi prin parametrii x=0.4698, y=0.6710, z=0.5736.
Pentru a vizualiza cubul dintr-un punct aflat sub planul XOY ( Figura 5.7) s-a utilizat comanda
VPOINT/Rotate pentru α=55° şi β= -35°. Afişarea vederilor în figurile 5.6 şi 5.7 este realizatǎ cu
comanda HIDE ce a permis suprimarea muchiilor invizibile.
II Activaţi bara de unelte pentru vizualizare.
Rezolvare
Se alege din meniul VIEW, opţiunea Toolbars/View.
I1I Deschideţi fişierul INDICATIVGRUPĂ2. DWG .în care aţi modelat un solid (
aplicaţia rezolvatǎ II din capitolul IV) şi realizaţi, cu ajutorul comenzii Solprof, reprezentarea
planǎ (Figura 5.8) în modul Paper Space.
Figura 5.8: Reprezentare în spaţiul bidimensional
Rezolvare
În tabelul 5.1 sunt prezentate etapele şi datele de proiectare, ce sunt detaliate ulterior.
Tabelul 5.1
Nr. Timp Etapa Comanda Date de proiectare
crt. min.
1 1 Comutarea în Tilemode 0
Paper Space se alege formatul A4
2 1 Ştergerea Erase
viewport-ului
implicit
3 1 Se creazǎ douǎ Mview 2/Horizontal

viewport-uri
orizontale
4 1 Se activeazǎ Mspace
Model Space în
viewport-uri
5 1 Vizualizare View/Toolbars/V Back şi Bottom
iew
(Ucs , dacǎ este
cazul)
6 1 Ajustare Zoom 1.0 xp
vizualizare
7 2 Change/P/Ltype Se încarcǎ tipul de linie HIDDEN pentru a fi
Realizarea Ltscale activat în layer-ele nou generate.
automatǎ a Se face selecţia solidului în fiecare viewport
proiecţiilor Solprof
8 1 Se realizeazǎ Layer Se activeazǎ butonul LWT (Lineweight)
layer-e pentru pentru vizualizarea grosimilor
cote
şi se modificǎ (Explode , dacǎ
grosimea acestora este cazul)
(0. 3mm.)
9 17 Cotarea DIM/Hor, Se dau toate cotele conform desenului
Ver,Dia
Osnap/End
10 1 Se corecteazǎ Vplayer Se poziţioneazǎ cursorul într-un viewport şi se
cotarea îngheaţǎ layer-ele ce conţin cote poziţionate
incorect în viewport-ul curent
11 1 Activare Paper Pspace
Space
12 2 Se traseazǎ liniile Line
de axǎ în Paper Osnap/End Dashdot
Space şi se Change/P/Ltype
completeazǎ Scale 1.2
desenul
Command: tilemode
Enter new value for TILEMODE <1>: 0
Regenerating layout.
Regenerating model.
Command: erase
Select objects: 1 found “se alege viewport-ul implicit”
Command: mview
Specify corner of viewport or
[ON/OFF/Fit/Hideplot/Lock/Object/Polygonal/Restore/2/3/4] <Fit>: 2
Enter viewport arrangement [Horizontal/Vertical] <Vertical>: h
Specify first corner or [Fit] <Fit>:ENTER
Regenerating model.
Command: mspace
Command: _toolbar “se alege din meniul View , opţiunea Toolbars/View”
[?/Orthographic/Delete/Restore/Save/Ucs/Window]: _back Regenerating model.
[?/Orthographic/Delete/Restore/Save/Ucs/Window]: _bottom Regenerating model.
Command: zoom
[All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window] <real time>: 1.0xp
Command: z
ZOOM
[All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window] <real time>: .7xp
Command: solprof
Select objects: 1 found “ se alege solidul din viewport-ul ce reprezintǎ proiecţia pe planul vertical”
Display hidden profile lines on separate layer? [Yes/No] <Y>: ENTER
One solid selected.
Command: solprof
Select objects: 1 found “se alege solidul din viewport-ul ce reprezintǎ proiecţia pe planul
orizontal”
One solid selected.
Command: dim
Dim: dimasz
Enter new value for dimension variable <0.1800>: 3
Dim: dimtih
Enter new value for dimension variable <On>: 0
Dim: dimtoh
Dim: dimtofl
Enter new value for dimension variable <Off>: 1
Dim: dimtvp
Dim: dimzin
Enter new value for dimension variable <0>: 8
Dim: dimtxt
Enter new value for dimension variable <0.1800>: 3.5
Command: dim
Dim: ver
Specify first extension line origin or <select object>: end of
Specify second extension line origin: end of
Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle]: “se poziţioneazǎ linia de cotǎ”
Enter dimension text <30>: ENTER
Dim: ENTER
VERTICAL
Dim:ENTER
VERTICAL
Enter dimension text <10>: %%c10
Dim: ENTER
VERTICAL
Dim: hor
Dim: ENTER
HORIZONTAL
Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle]: “ se poziţioneazǎ linia de axǎ”
Dim: dia
Select arc or circle: “ se selecteazǎ cercul”
Dim: dia
Dim: ver
Dim: exit
Command : pspace
Se completeazǎ desenul în Paper Space
IV Care din opţiunile comenzii ZOOM Drawing extents : Cel mai mic
permite afişarea la dimensiunea maximǎ a tuturor dreptunghi ce conţine toate obiectele
obiectelor desenate pe display? desenate poziţionate pe ecran astfel încât
Rezolvare afişarea acestora se realizeazǎ la
Command: zoom dimensiunea maximǎ .
Specify corner of window, enter a scale factor (nX
or nXP), or
[All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window] <real time>: e
Regenerating model.
Se utilizeazǎ opţiunea Extents.
V Realizaţi o animaţie în care sǎ folosiţi trei diapozitive, pauza dintre acestea fiind de
3 secunde. Se considerǎ animatie.scr, ca fişier sursǎ pentru animaţie (script), fişierele cu
diapozitive fiind Ansamblu.sld, Piesa1.sld şi Piesa2.sld.
Rezolvare
Command: script
Command: vslide
Enter name of slide file to view <Drawing1>: piesa1
Command: vslide
Enter name of slide file to view <Drawing1>: *piesa2
Command: delay Enter delay time (in milliseconds): 3000
Command: vslide
Command: vslide
Enter name of slide file to view <Drawing1>: *ansamblu
Command: vslide
Command: rscript
Command: *Cancel* “ Se apasǎ tasta ESC”
Pentru a realiza fişierul script se foloseşte un editor de texte (Notepad), salvarea fǎcându-se
cu extensia “scr”. Conţinutul este prezentat mai jos.
Vslide piesa1 “ vizualizare diapozitiv piesa1.sld”
Vslide *piesa2 “ preîncǎrcare diapozitiv piesa2.sld”
Delay 3000 “ pauzǎ de 3000 milisecunde(3 secunde)”
Vslide “ vizualizare diapozitiv piesa2.sld”
Vslide *ansamblu “ preîncǎrcare diapozitiv ansamblu.sld”
Vslide “ vizualizare diapozitiv ansamblu.sld”
Rscript “ reluarea animaţiei”
Pauza este indicatǎ cu ajutorul comenzii DELAY, timpul fiind exprimat în milisecunde.
Pentru a mǎri viteza de vizualizare, se realizeazǎ o preîncǎrcare a fişierelor, menţionatǎ cu
asterisk. Lansarea unui fişier script se realizeazǎ cu comanda SCRIPT, pentru oprirea execuţiei
fiind suficientǎ apǎsarea tastei ESC.
V.3. Aplicaţii propuse
I Să se reprezinte o prismǎ cu dimensiunile L=50 mm., B=50 mm. şi H=100 mm.
II Să se reprezinte o piramidǎ cu baza un pǎtrat cu diagonala D =30 mm. şi a cǎrei
înǎlţime H =40 mm. are ca extremitate un punct al bazei.
III Să se reprezinte , cu ajutorul viewport-urilor, un cub cu latura L = 50 mm.
Notă : Se utilizează un spaţiu de lucru format A4(210x297) iar muchiile cubului se
consideră suprapuse peste marginile viewport-urilor.
IV Realizaţi setarea viewport-urilor cu metoda de dispunere a proiecţiilor după
metoda E.
V Redesenaţi piramida realizată la aplicaţia II pentru a realiza dispunerea
proiecţiilor după metoda E şi realizaţi corectura afişării vederilor.
Notă: a) Pentru vizualizări în interiorul viewport-urilor se utilizează comanda
ZOOM/EXTENTS.;
b) Pentru vizualizare tridimensionalǎ se realizează un viewpor de dimensiune
100x100 iar pentru realizarea vizualizărilor plane se utilizează butoanele
specifice(VIEW sau VIEWPOINT din meniul VIEW);
c) Pentru corectarea afişării vederilor datorită standardelor diferite (metoda E
şi metoda A ) se foloseşte comanda UCS.
VI Modelaţi solidele din figurile 7.6 şi 7.7, din capitolul 7, în Model Space şi realizaţi,
în Paper Space, reprezentarea ortogonală.
V.4. Test de autoevaluare
Întrebare 1
Care din variantele de mai jos defineşte direcţia de vizualizare în comanda VPOINT?
A) printr-un vector ce uneşte ochiul observatorului cu originea WCS
B) printr-un vector ce uneşte ochiul observatorului cu originea UCS
C) printr-un vector ce uneşte ochiul observatorului cu obiectul privit dinspre originea
WCS
Rǎspuns corect: A
Întrebare 2
Alegeţi varianta ce menţioneazǎ corect semnificaţia icon-urilor din figura 5.9.
A) UCSICON-ul din stânga aratǎ orientarea şi locaţia sistemului de coordonate în Model

Space iar UCSICON-ul din dreapta este pentru Paper Space;
B) UCSICON-ul din dreapta aratǎ orientarea şi locaţia sistemului de coordonate în Model
Space iar UCSICON-ul din stânga este pentru Paper
Space;
C) Paper Space şi Model Space au simboluri pentru
UCSICON diferite de cele din figura 5.9.
Rǎspuns corect: A
Figura 5.9: Tipuri UCSICON
Întrebare 3
Se alege valoarea 0.25x, ca factor de scarǎ, în comanda
ZOOM. Care din variantele de mai jos exprimǎ corect afectul aplicǎrii comenzii ZOOM în care s-a
introdus scara menţionatǎ?
A) se afişeazǎ un desen cu dimensiunile reduse , în aparenţǎ, la un sfert, în Paper Space?

B) se afişeazǎ un desen cu dimensiunile reduse , în aparenţǎ, la un sfert, în Model Space?
C) se micşoreazǎ dimensiunile desenului , la un sfert, în Model Space?
Rǎspuns corect: B
VI TEHNICI DE ASOCIERE ALE
TEXTULUI ŞI DIMENSIUNILOR
TEHNICI DE ASOCIERE ALE TEXTULUI ŞI
DIMENSIUNILOR
VI.1. Aspecte teoretice
Un desen pentru a putea fi utilizat trebuie completat cu o serie de informaţii legate de
dimensiunile acestuia ( lungimi, lăţimi, unghiuri şi jocuri) şi de denumirea sa.
AutoCAD are două comenzi pentru introducerea unui text în desen: TEXT şi DTEXT.
Cele două comenzi care permit trecerea în modul de cotare sunt DIM şi DIM1. Modul de
cotare DIM este activ, până la dezactivarea acestuia spre deosebire de modul DIM1 care , după
realizarea cotării , se întoarce la prompt-ul de comandă.
DIM DTEXT
VI.6. 1. Comanda DIM

Lanseazǎ modul de dimensionare, în care se folosesc subcomenzi pentru cotare şi permite
rǎmânerea în acest mod şi dupǎ executarea acestora.
Sintaxa
Command : dim
În modul de dimensionare sunt active urmǎtoarele comenzii:
Comandǎ Descriere
EXIT Permite ieşirea din modul de dimensionare şi întoarcerea la prompt-ul Command
REDRAW Redeseneazǎ viewport-ul curent
STYLE Schimbǎ stilul de text curent
UNDO or U Se şterge dimensiunea creatǎ cea mai recent
UPDATE Se actualizeazǎ dimensiunea cu setǎrile curente referitoare la stil şi unitǎţi
Care sunt elementele necesare pentru a realiza cotarea piesei din figura 6.1,exemplificatǎ mai jos ?
Command: dim
Dim: horizontal
Specify first extension line origin or
<select object>: end
Of se selecteazǎ extremitatea din stânga
COTARE : Operaţia de înscriere pe
Specify second extension line origin: end
desenul unei piese a dimensiunilor
of se selecteazǎ extremitatea din dreapta
formelor geometrice simple din care este
Specify dimension line location or [Mtext/Text/ alcǎtuitǎ piesa, precum şi a dimensiunilor
Angle]:se selecteazǎ un punct pentru a poziţiona
care stabilesc poziţia reciprocǎ a
linia de cotǎ
acestora.
Enter dimension text <90>:ENTER
Command: dim
Dim: vertical
Specify first extension line origin or <select object>: se selecteazǎ extremitatea de jos
Specify second extension line origin: se selecteazǎ extremitatea de sus
Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle]: se selecteazǎ un punct pentru a poziţiona
linia de cotǎ
Dim: continue
Specify a second extension line origin or [Select] <Select>: se selecteazǎ o extremitatea deasupra
celei anterioare
Dim:
CONTINUE
Specify a second extension line origin or [Select] <Select>:ENTER
Command: dim
Dim: ang
Select arc, circle, line, or <specify vertex>:se selecteazǎ o linie
Select second line: se selecteazǎ o linie
Specify dimension arc line location or [Mtext/Text/Angle]: se selecteazǎ un punct pentru a
poziţiona linia de cotǎ
Enter text location (or press ENTER):ENTER
90
90°
16 25
20
16
84
40
16
18
Figura 6.1: Aplicaţie la comanda DIM
Rǎspuns: Comanda DIM este utilizatǎ de 3 ori. Prima şi a doua comandǎ permit asocierea cotelor
liniare care pot fi verticale sau orizontale. Pentru acestea au fost indicate extremitǎţile liniilor
ajutǎtoare (extension line origin) cu modul OSNAP, locaţia liniei de cotǎ (dimension line location)
şi a fost confirmatǎ, cu ajutorul tastei ENTER, valoarea cotei 90 şi 40. Pentru cotarea în lanţ s-a
folosit opţiunea Continue, indicând doar a doua extremitate pentru cota 20. Ultima comandǎ DIM,
prin introducerea elementelor specifice entitǎţii, permite cotarea unui unghi. Deşi nu este
prezentatǎ, opţiunea Baseline se utilizeazǎ pentru dimensionarea obiectelor având aceeaşi bazǎ de
cotare. Centrul cercurilor se marcheazǎ ajutorul variabilei de dimensionare DIMCEN.
Pentru adaptarea la standardele de cotare europene se seteazǎ variabilele de dimensionare astfel:
DIMTIH 0 DIMZIN 8
DIMTOH 0 DIMSCALE se alege o valoare ce permite o buna
vizibilitate a cotelor
DIMTAD 1 DIMTOFL 1
VI.6.2. Comanda DTEXT
Permite introducerea câtorva linii de text ce pot fi rotite şi dimensionate.
Sintaxa
Command: dtext
Current text style: "Standard" Text height: 0.2000
Specify start point of text or [Justify/Style]: Se
specificǎ un punct sau se introduce o opţiune
Sǎ se editeze textul “Data” cu mǎrimea
STYLE : Comandǎ ce creazǎ sau
caracterului de 2.5 mm.
modificǎ stilul unui text (înǎlţime, factor
Command: dtext
de grosime, aliniere de la stânga la
Current text style: "Standard" Text height:
dreapta sau invers, verticalǎ, de jos în sus
0.2000
sau invers, înclinare, nume) ce se va edita
Specify start point of text or [Justify/Style]:
în spaţiul de lucru.
se alege un punct de start pentru text
Specify height <0.2000>: 2.5
Specify rotation angle of text <0>:ENTER
Enter text: Data
Enter text: ENTER
Rǎspuns : Pentru alegerea mǎrimii caracterului la mesajul “Specify heigh” se introduce
valoarea2.5. Pentru cazurile în care se solicitǎ introducerea simbolurilor pentru diametru sau
grade se introduc codurile %%c, respectiv %%d.
Rezumat
Acest capitol permite introducerea datelor de tip text ce explicǎ sau eticheteazǎ obiectele
din desen precum şi a celor care se referǎ la dimensiunile reale ale acestora. Astfel parcurgerea
noţiunilor din primele 6 capitole creeazǎ premizele proiectǎrii asistate pe calculator a temelor
prezentate în capitolul VII.
VI.2. Aplicaţii rezolvate
I. Realizaţi cotarea piesei din figura 6.2.
Rezolvare
Command: dim
Dim: hor
Specify first extension line origin or <select object>: end of se selecteazǎ o extremitate
Specify second extension line origin: end of se selecteazǎ o extremitate
Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle]: se selecteazǎ un punct pentru a localiza
linia de cotǎ
Dim:
HORIZONTAL
Specify second extension line origin: end of se selecteazǎ o extremitate
120°
60
60
120
Figura 6.2: Dimensionare liniarǎ şi unghiularǎ

linia de cotǎ
Enter dimension text <60>:
Dim: ver
Specify second extension line origin: end Of se selecteazǎ o extremitate
linia de cotǎ
Dim: ENTER
Type EXIT to return to COMMAND prompt.
Dim: exit
Command: dim
Dim: angular
Select arc, circle, line, or <specify vertex>:se selecteazǎ o linie
Select second line: se selecteazǎ o linie
Specify dimension arc line location or [Mtext/Text/Angle]:se selecteazǎ un punct pentru a localiza
linia de cotǎ
Enter text location (or press ENTER):ENTER
Dim:ENTER
Type EXIT to return to COMMAND prompt.
Dim: exit
II Realizaţi editarea urmǎtorului text, cu înǎlţimea de 2.5 mm, cu fontul Times New
Roman :
Condiţii tehnice
1.Muchiile ascuţite se vor teşi la 0.5x45º
2.Execuţie mijlocie conform ISO 2768-mK
Rezolvare
Command: style
Regenerating model. Se regenereazǎ stilul Times New Roman, Bold
Command:dtext
Specify start point of text or [Justify/Style]: *Cancel*
Command: Specify opposite corner: *Cancel*
Command: dtext
Specify start point of text or [Justify/Style]: se alege un punct de start
Enter text: Conditii tehnice
Enter text:ENTER
Command: style
Regenerating model. Se regenereazǎ stilul Times New Roman, Regular
Command: dtext
Specify start point of text or [Justify/Style]:se alege un punct de start
Specify height <2.5000>:ENTER
Enter text: 1.Muchiile ascutite se vor tesi la 0.5x 45%%d
Enter text: 2.Executie mijlocie conform ISO 2768-mK
Enter text:ENTER
VI.3. Aplicaţii propuse
I Realizaţi cotarea obiectelor din figurile 2.1 şi 2.2 din capitolul II.
II Realizaţi cotarea obiectelor din figurile 3.1,3.2,3.3 şi 3.4 din
capitolul III.
III Completǎţi textul în indicator conform figurii 2.3 din capitolul I.
VI.4. Test de autoevaluare
Întrebare 1
Care sunt tipurile de cotǎ ce se folosesc, în comanda DIM, pentru cotarea razelor şi diametrelor
entitǎţilor de tip cerc sau arc?
A) Diameter sau Continue
B) Radius sau Baseline
C) Radius sau Diameter
Rǎspuns corect : C
Întrebare 2
Cum se realizeazǎ selectarea extremitǎţilor liniilor ajutǎtoare, în comanda DIM, pentru a realiza
ulterior cotarea liniarǎ?
A) Selectarea extremitǎţii se realizeazǎ, aleator, cu mouse-ul
B) Selectarea extremitǎţilor se realizeazǎ cu o unealtǎ a modului OSNAP
C) Selectarea extremitǎţii se face automat de calculator
Rǎspuns corect : B
Întrebare 3
Cum se realizeazǎ înscrierea cotei pe linia de cotǎ?
A) Înscrierea cotei pe linia de cotǎ se poate face automat , de calculator, dupǎ indicarea
extremitǎţilor liniei de cotǎ
B) Înscrierea cotei pe linia de cotǎ se poate face manual , de catre utilizator, dupǎ indicarea
extremitǎţilor liniei de cotǎ
C) Înscrierea cotei pe linia de cotǎ se poate face automat de calculator, dupǎ confirmarea
valorii cotei de cǎtre utilizator,cu ajutorul tastei ENTER
Rǎspuns corect : A, B,C
Întrebare 4
Care este înǎlţimea iniţialǎ şi cea cu care s-a realizat efectiv editarea cuvântului “TEXT” în
exemplul de mai jos?
A) Înǎlţimea iniţialǎ a textului este 0.2 şi cea cu care s-a editat efectiv este 2
B) Înǎlţimea iniţialǎ a textului este 2 şi cea cu care s-a editat efectiv este 2.5
C) Înǎlţimea iniţialǎ a textului este 0.2 şi cea cu care s-a editat efectiv este 2.5
Rǎspuns corect : C
Command: dtext
Enter text: TEXT
Enter text: ENTER
Întrebare 5
Care este efectul primei taste ENTER în comanda DTEXT de mai jos?
A) Roteşte textul cu 5º
B) Roteşte caracterele cu 5º
C) Lasǎ nerotit textul editat
Rǎspuns corect : C
Command: dtext
Specify height <1.0000>: 5
Enter text: ROTIRE
Enter text: ENTER
" Pe primul plan trebuie pusă totdeauna dezvoltarea capacităţii generale de
gândire şi de judecată independentă, şi nu dobândirea de cunoştinţe de
specialitate. Dacă cineva stăpâneşte bazele domeniului studiat şi dacă a
învăţat să gândească şi să lucreze independent, el îşi va găsi cu siguranţă
drumul şi, în plus, va fi mai bine pregătit pentru a se adapta progresului şi
schimbărilor decât cel a cărui educaţie a constat în principal în dobândirea
de cunoştinţe detaliate."
Albert Einstein
VII TEME DE CASĂ

TEME DE CASĂ
Acest capitol vă permite să exersaţi comenzile învăţate în capitolele I, II, III, IV, V şi VI,
prin rezolvarea temelor propuse.
Etapele de proiectare ale unui desen , înainte de a fi realizate pe calculator , trebuie schiţate
fie pe hârtie, fie în minte. Celor care sunt începători în utilizarea computerelor le este recomandat să
efectueze acest studiu pe hârtie, urmând ca după o exersare suficientă , trasarea să se realizeze direct
pe calculator.
Desenarea şi proiectarea CAD se realizează cu ajutorul comenzilor prezentate în capitolul
anterior, urmărindu-se obţinerea rapidă şi cu acurateţe a subiectului ales.
Un mod de proiectare al unui desen pe calculator este descris în tema rezolvată mai jos,
acesta oferind o variantă eficientă de rezolvare a problemei. Forma prezentată are caracter didactic ,
aceasta putând fi executată şi cu alte comenzi decât cele utilizate.
Temele propuse oferă posibilitatea unui studiu individual, necesar pentru a stăpînii
principiile de bază pentru realizarea , cu ajutorul AutoCAD-ului a reprezentărilor grafice 2D şi 3D.
VII.1. Teme de casǎ rezolvate
Aplicaţie în spaţiul bidimensional : Realizaţi cu ajutorul comenzilor AutoCAD un studiu

pentru proiectarea pe calculator a piesei din figura 7.2 (Tabel 7.1, etapele 1…8). Rezolvarea
tridimensionalǎ este prezentată în figura 7.1 (dimensiunile sunt în mm).
Figura 7.1: Reprezentarea tridimensionalǎ a piesei

Figura 7.2 : Reprezentare în proiecţie ortogonalǎ a piesei
Rezolvare
Tabel 7.1
Nr. Etapa Comenzi Date proiect Observaţii

Crt AutoCAD
1 Citirea desenului de --------- ----------- Se identifică:
piesă
simple
exterioare ce compun piesa (cilindri,
tipul de reprezentare al proiecţiilor;
geometrice
traseul de secţionare;
formele
prisme).
2 Definirea straturilor LAYER Nume layer: Se realizează pentru tipurile de linii şi

de desenare AXE, DESEN, pentru acţiunile de desenare, hasurare,
INVIZIBILHA cotare
ŞURA-RE,
COTE REŢEA
3 Format LIMITS 210x297
pe planul orizontal
(layer Desen ,Invizibil şi
Reprezentarea proiecţiei
Axe LINE 95 Punct de start: interactiv

Tip linie CHANGE/p/lt Dashdot Se reprezinta cele 2 axe
Scalare SCALE 1.2 Se alege ca bază mijlocul liniei
END, MID,CEN,INT, PER, QUA,
Activare OSNAP NEA
unelte
Pǎtrat ID END-axa Se foloseşte cu *opţiunea w=1
Rectangle 95x95
Racordare FILLET R =15 Se foloseşte de două ori
*
Cerc DONUT Di =59 Grosimea de desenare, g=1
De =61 Centrul se indică cu unealta INT
Cerc OFFSET D =10
*
Cerc DONUT Di =14 Grosimea de desenare, g=1
De =16 Centrul se indică cu unealta CEN
Reţea ARRAY R/2/2/ / semnifică ENTER
-65/65
Cilindrul ID END Se selecteazǎ intersecţia axelor
orizontal @-40,0 pǎtratului
LINE @0,12.5 Se realizeazǎ jumǎtate din cilindrul cu
@30,0 axa orizontalǎ
TRIM Se simetrizeazǎ şi se îndepǎrteazǎ
MIRROR ceea ce nu este necesar
Dreptunghi 95x15 Se foloseşte filtru x,z pentru punctul
RECTANGLE de start (A)
*
Contur PLINE W =1 Se foloseşte filtru x,z pentru punctul
@0, 60 de start (B)
@-60,0
@0,-60
Muchii LINE Se foloseşte filtru x,z pentru punctul

interioare şi de start şi comanda Change pentru
axa transfer linii
Constr. ID Colţ stânga jos Osnap -Int

Cilindrui cu @ 0, 50
axǎ LINE d =7.5 şi d
orizontală OFFSET =12.5 Se aplică de 4 ori
Modificǎri LINE Axǎ cilindru Osnap -Int

TRIM Pentru ştergere
CHANGE Pentru modificare tip linii şi pentru
transfer se aplică comanda Change
Curba de ARC
intersectie
Se TRIM
de start şi final iar
Int pentru punctul
punctul
Se foloseşte Osnap-
median se utilizează
îndepǎrteaz
ǎ
elementele
care nu
filtru X.
figureazǎ
pentru
în figura
7.2
5 Reprezentarea PLINE W =1 Se generează conturul piesei alegând
proiecţiei pe planul FILTRE YZ introducând punctul de start cu filtru
lateral LINE Y, Z
( layer Desen, Axe şi DONUT Se realizeazǎ axele de simetrie
Invizibil) CHANGE/P/la Se realizeazǎ cercurile
Se transferă liniile în layer-ul specific
6 Reprezentarea PLINE W =1
traseului de BLOCK sau Pentru realizarea săgeţilor
secţionare şi notarea COPY
secţiunilor (layer DTEXT H =5
Haşurare)
7 Haşurarea HATCH Se alege din meniul Draw
(layer Haşurare
pentru figura 10 )
8 Cotarea DIM HOR,
(layer Cote pentru VER,
figura 10) RAD,
NEA,
CEN
Notǎ : În aplicaţia AutoCAD R2000 şi cele superioare se utilizeazǎ facilitǎţile acestor versiuni
pentru indicarea grosimii liniei.
Aplicaţie în spaţiul tridimensional : Realizaţi modelarea 3D a solidului reprezentat în
figura 7. 3 (rezolvare în tabelul 7.2).
Figura 7. 3 : Solid compozit

Rezolvare
Tabel 7.2
Nr Etapa Comenzi Date proiect Observaţii
crt AutoCAD
1. Citirea ------------- ---------- Se identificǎ corpurile ce compun
desenului solidul (cilindri, prisme).
2. Alegerea VPOINT/R unghiul în planul
punctului de XoY
vedere pentru este 55° iar
vizualizare unghiul faţǎ de
planul XoY este
35°
3. Construcţia Primitive3D 50x60x90x
corpurilor ce Draw/Solids/Box 16x60x60
compun solidul Draw/Solids/Cyli 18x40x40
nder R=20, H=60
4. Rotirea ROTATE3D Rotaţie în jurul Se putea defini un UCS aliniat cu
cilindrului axei X cu 90 °. baza
cilindrului înaintea construcţiei
cilindrului.
Astfel comanda ROTATE3D nu
ar mai fi fost necesarǎ
5. C UCS UCS Este necesarǎ definirea unui
o UCS, în modelarea 3D, deoarece
n permite o proiectare 2D care este
s mai rapidǎ
t Linii ID END al prismei
r 50x60x90
. LINE @0,10;@60,0
a
u
x
i
l
i
a
r
ǎ
6. Poziţionarea MOVE Se utilizeazǎ
corpurilor modul Osnap-
ENDpoint,CENter,
MIDpoint
7. Extragerea SUBTRACT
volumelor
8. Vizualizare RENDER
9. Regenerare REGEN
desen
10 Cotarea UCS/New/Origin Hor, Ver, Rad Se realizeazǎ cotarea conform
UCS/New- rotaţii desenului alegând UCS-ul
în jurul axei X, Y corespunzǎtor
sau Z
DIM
Osnap/End
VII.2. Teme de casǎ propuse
Proiectare 2D: Realizaţi cu ajutorul comenzilor AutoCAD un studiu pentru proiectarea pe

calculator a uneia din piesele prezentate în figurile de mai jos, având ca model aplicaţia în spaţiul
bidimensional rezolvatǎ (dimensiunile sunt în mm.).
Figura 7. 4 : 2D - Tema 1
Figura 7. 5 : 2D - Tema 2
Modelare 3D: Realizaţi cu ajutorul comenzilor AutoCAD un studiu pentru modelarea unuia
din solidele prezentate în figurile de mai jos, având ca model aplicaţia în spaţiul tridimensional
rezolvatǎ (dimensiunile sunt în mm.).
Figura 7. 6 : 3D – Tema 1
Rezumat
În acest capitol, problemele rezolvate au solicitat utilizarea comenzilori învǎţate în
capitolele anterioare folosite într-un mod eficient. Rezolvarea individualǎ a cel puţin trei aplicaţii
din cele propuse vǎ asigurǎ obţinerea a jumǎtate din punctajul maxim (7.5puncte) la proba scrisǎ.
"…..evaluarea formativă înregistrează achiziţiile realizate la nivelul memoriei de scurtă
durată. Or, se ştie că aceasta constituie un fel de poartă de trecere către memoria de lungă
durată - care asigură temeinicia învăţării; este un adevăr banal că nu se pot introduce direct
achiziţiile cognitive în memoria de lungă durată, ci numai prin intermediul memoriei imediate.
Este aşadar fundamental …. să se afle exact dacă s-au achiziţionat în memoria de scurtă
durată cunoştinţele esenţiale."
Ioan Neacşu, Prelegeri pedagogice, 2001
VIII MODALITĂŢI DE EVALUARE

MODALITĂŢI DE EVALUARE
VIII.1. Introducere
Verificarea cunoştinţelor studenţilor se realizează conform matricii de evaluare (Tabel 8.1),
pentru realizarea următoarele competenţe specifice :
C.S.1. Utilizarea vocabularului de bază, adecvat aplicaţiilor grafice pe calculator;
C.S.2. Utilizarea unei aplicaţii grafice (AutoCAD) pentru realizarea pe calculator a
reprezentărior 2D;
C.S.3. Utilizarea unei aplicaţii grafice (AutoCAD) pentru realizarea pe calculator a
reprezentărior 3D.
Tabel 8.1
INSTRUMENTE DE EVALUARE
COMPETENŢE Probă Probă scrisă Teme de Temă
SPECIFICE practică 15' lucru în de casă
60’ laborator
interactive
40% 15% 30% 15%
C.S.1 X X X
C.S.2 X X X
C.S.3 X X X
Evaluarea vizează aspecte legate de:
• definirea comenzilor unui soft grafic (AutoCAD ): observare curentă, probă scrisă ( test cu
alegere multiplă, test pereche), teme de lucru în laborator;
• utilizarea comenzilor pentru proiectarea 2D a reprezentării ortogonale ale unei piese: observare
curentă, probă practică/ temă de casă; teme de lucru în laborator;
• utilizarea comenzilor pentru modelarea 3D a solidelor: observare curentă, probă practică/ temă
de casă, teme de lucru în laborator.
VIII.2. Criterii de evaluare
Tema de casă (aplicaţie în spaţiul bidimensional sau tridimensional) şi proba practică
(subiect tip I sau II) se evaluează dupǎ criteriile din tabelul 8.2. Studentul, care a rezolvat în tema
de casǎ o aplicaţie în spaţiul bidimensional , la proba practicǎ va fi evaluat pentru subiectul tip II.
Studenţii, care sunt examinaţi pentru subiecte tip I la proba practicǎ , trebuie sǎ fi rezolvat aplicaţii
în spaţiul tridemensional, în temele de casǎ.
PROBA PRACTICĂ – 60 minute

SUBIECTUL TIP I
Realizaţi modelarea 3D a solidului reprezentat, în proiecţie ortogonalǎ, în Model Space
(Figura 8.1) apoi, cu ajutorul comenzii Solprof, realizaţi reprezentarea planǎ (Figura 8.1) în
modul Paper Space.
40 puncte
Figura 8.1 : Reprezentarea în spaţiul bidimensional a unei piese
SUBIECTUL TIP II
Realizaţi modelarea 3D a solidului reprezentat în figura 8.2 apoi, cu ajutorul comenzii DIM
şi UCS realizaţi cotarea acesteia.
40 puncte
Figura. 8. 2: Solid compozit
BAREME DE CORECTARE ŞI NOTARE
PROBA PRACTICĂ – 60 minute
Tabel 8.2
Tip evaluare Etape (vezi Tabel 8.3 şi Tabel 8.4) Punctaj
Proba practicǎ Construcţia solidului compozit 1-13 10
tip I Modificǎri 14-16 10
Realizare viewport-uri 17-19 4
Vizualizare în viewport-uri 20-22 4
Realizarea proiecţiilor 23, 24, 27, 6
28
Cotare şi tipuri de linii (în 25, 26 6
WCS)
Total 40
Proba practicǎ Construcţia solidului compozit 1-13 20
tip II Modificǎri 14-16 5
Cotare 17 15
Total 40
Rezolvare subiect tip I
În Model Space se modeleazǎ 3D solidul a cǎrui reprezentare în spaţiul bidimensional este
prezentatǎ în figura 8.1. Pentru a realiza o modelare eficientǎ este necesarǎ identificarea corpurilor
geometrice ( prisme, cilindri) ce compun
Figura 8. 3: Modelare 3D Figura 8.4 : Corpuri geometrice componente

solidul. În figura 8.4 , în partea superioarǎ sunt modelaţi cilindrul I ( D=40 mm.) şi cilindrul II (
D=30 mm.). Corpurile prismatice sunt realizate prin extrudarea unor linii poligonale realizate cu
comanda PLINE. Cilindrul III( D=10mm.) este modelat la sfârşit. Succesiunea etapelor de realizare
a solidului din figura 8.3 este prezentatǎ în tabelul 8.3.
Tabel 8.3
min.
1 2 Vizualizare 3D Vpoint/Rotate α=55° şi β=35°
2 2 Fixarea UCS- UCS/New/ rotaţii în 180° şi 90°
ului pe planul jurul axelor Z şi X
XOZ
3 2 Construcţia Circle R= 20mm.
cercului I
4 2 Construcţia Circle R=15mm.
cercului II Osnap/Cen
5 3 Construcţie Pline @64,0; @0,20
auxiliarǎ Osnap/Qua, Tan, End
6 2 Construcţia Extrude Se selecteazǎ cercul I
cilindrului I Height of extrusion =30mm.
7 2 Construcţie Extrude Se selecteazǎ cercul II
cilindrului II Height of extrusion =30 mm.
8 2 Construcţia Extrude Height of extrusion =10 mm.
prismei I
9 2 Fixarea UCS- UCS/New/Origin
ului pe planul Osnap/End
ZOY UCS/New/ rotaţii în -90°
jurul axelor Z
10 3 Construcţie Pline @0,20;
auxiliarǎ Osnap/End @20,0;
@0,-20;
close
11 2 Construcţia Circle R=5 mm.
cercului III Osnap/Cen
12 2 Construcţia Extrude Height of extrusion =10mm.
cilindrului III
13 2 Construcţia Extrude Height of extrusion =10mm.
prismei II
14 2 Realizarea Subtract Se selecteazǎ cilindrul I, prisma I şi prisma II
solidului la prima selecţie , la cea de a doua alegându-
se celelalte solide (cilindrii II şi III)
15 4 Crearea unei Render Se selecteazǎ corpul
imagini realiste
a solidului
16 1 Regenerarea Regen
desenului
17 1 Comutarea în Tilemode 0
Paper Space se alege formatul A4
18 1 Ştergerea Erase
viewport-ului
implicit
19 1 Se creazǎ douǎ Mview 2/Horizontal

viewport-uri
orizontale
20 1 Se activeazǎ Mspace
Model Space în
viewport-uri
21 1 Vizualizare View/Toolbars/View Back şi Bottom
(Ucs , dacǎ este
cazul)
22 1 Ajustare Zoom 1.0 xp
vizualizare
23 2 Change/P/Ltype Se încarcǎ tipul de linie HIDDEN pentru a fi
Realizarea Ltscale activat în layer-ele nou generate.
automatǎ a Se face selecţia solidului în fiecare viewport
proiecţiilor Solprof
24 1 Se realizeazǎ Layer
layer-e pentru
cote
şi se modificǎ (Explode , dacǎ este Se activeazǎ butonul LWT (Lineweight)
grosimea cazul) pentru vizualizarea grosimilor
acestora
(0. 3mm.)
25 17 Cotarea DIM/Hor, Ver,Dia Se dau toate cotele conform desenului
Osnap/End
26 1 Se corecteazǎ Vplayer Se poziţioneazǎ cursorul într-un viewport şi se
cotarea îngheaţǎ layer-ele ce conţin cote poziţionate
incorect în viewport-ul curent
27 1 Activare Paper Pspace
Space
28 2 Se traseazǎ Line
liniile de axǎ în Osnap/End Dashdot
Paper Space şi Change/P/Ltype
se completeazǎ Scale 1.2
desenul
Command: vpoint
Specify a view point or [Rotate] <display compass and tripod>: r
Regenerating model.
Command: ucs
<World>: z
Specify rotation angle about Z axis <90>: 180
Command: ENTER
UCS
Current ucs name: *NO NAME*
<World>: x
Specify rotation angle about X axis <90>: 90
Command: c
CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: “se selecteazǎ un punct în
spaţiul de lucru”
Command:ENTER
CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: cen
Of “se selecteazǎ un punct pe cercul I”
Command: pline
Specify start point: qua
Of “se selecteazǎ pe cercul exterior punctul ce marcheazǎ polul sud”
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: tan
To “se selecteazǎ cercul exterior în partea superioarǎ”
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: end
Of “se selecteazǎ punctul de start al poliliniei”
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/ Width]: ENTER
Command: extrude
Select objects: 1 found “se selecteazǎ cercul I”
Select objects: 1 found, 2 total “se selecteazǎ cercul II”
Command: ENTER
EXTRUDE
Select objects: 1 found “se selecteazǎ conturul realizat cu comanda PLINE”
Command: ucs
<World>: o
Specify new origin point <0,0,0>: end of “ se selecteazǎ colţul din dreapta jos, din faţǎ”
Command: ucs
<World>: y
Specify rotation angle about Y axis <90>: -90
Command: pline
Specify start point: end of “ se alege originea UCS-ului”
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: c
Command: fillet
Command:ENTER
FILLET
Select first object or [Polyline/Radius/Trim]:”se selecteazǎ muchia de sus”
Select second object: “se selecteazǎ muchia verticalǎ”
Command: ENTER
FILLET
Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: “se selecteazǎ muchia verticalǎ”
Select second object: “se selecteazǎ muchia de jos”
Command: c
CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: cen of
Command: extrude
Select objects: 1 found “se selecteazǎ conturul realizat cu comanda PLINE”
Select objects: 1 found, 2 total se selecteazǎ cercul III”
Command: subtract
Select objects: 1 found “se selecteazǎ cilindrul I”
Select objects: 1 found, 2 total “ se selecteazǎ prisma I”
Select objects: 1 found, 3 total “se selecteazǎ prisma II”
Select objects: 1 found “ se selecteazǎ cilindrul II”
Select objects: 1 found, 2 total “se selecteazǎ cilindrul III”
Command: render
Loading Landscape Object module.
Using current view.
Command: regen
Regenerating model.
Command: tilemode
Enter new value for TILEMODE <1>: 0
Regenerating model.
Command: erase
Select objects: 1 found “se alege viewport-ul implicit”
Command: mview
Specify corner of viewport or
[ON/OFF/Fit/Hideplot/Lock/Object/Polygonal/Restore/2/3/4] <Fit>: 2
Enter viewport arrangement [Horizontal/Vertical] <Vertical>: h
Specify first corner or [Fit] <Fit>:ENTER
Regenerating model.
Command: mspace
Command: _toolbar “se alege din meniul View , opţiunea Toolbars/View”
[?/Orthographic/Delete/Restore/Save/Ucs/Window]: _back Regenerating model.
[?/Orthographic/Delete/Restore/Save/Ucs/Window]: _bottom Regenerating model.
Command: zoom
[All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window] <real time>: 1.0xp
Command: z
ZOOM
[All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window] <real time>: .7xp
Command: solprof
Select objects: 1 found “ se alege solidul din viewport-ul ce reprezintǎ proiecţia pe planul vertical”
One solid selected.
Command: solprof
Select objects: 1 found “se alege solidul din viewport-ul ce reprezintǎ proiecţia pe planul
orizontal”
One solid selected.
Command: dim
Dim: dimasz
Dim: dimtih
Dim: dimtoh
Dim: dimtofl
Dim: dimtvp
Dim: dimzin
Dim: dimtxt
Command: dim
Dim: ver
Dim: ENTER
VERTICAL
Dim:ENTER
VERTICAL
Enter dimension text <10>: %%c10
Dim: ENTER
VERTICAL
Dim: hor
Dim: ENTER
HORIZONTAL
Dim: dia
Dim: dia
Dim: ver
Dim: exit
Command : pspace
Se completeazǎ desenul în Paper Space
Rezolvare subiect tip II
Pentru modelarea 3D a solidului (Figura 8.2) se folosesc comenzile menţionate în tabelul

8.4. Solidul apare ca urmare a unei operaţii de modificare a volumului prismei I ( Figura 8.5,
stânga, sus) prin scǎderea celorlalte volume ( prisma II, identicǎ cu prisma III, cilindrul , solidul I
, simetric în oglindǎ cu solidul II şi prisma IV, identicǎ cu prisma V).
Figura 8.5: Corpuri geometrice componente ale solidului modelat

în subiectului tip II
Tabel 8.4
crt. min.
1 1 Identificarea --------------------- Se identificǎ corpurile ilustrate în figura 8.5
corpurilor
geometrice ce
compun solidul
2 3 Construcţia Draw/Solids/Box Length =90mm.
prismei I width =60mm.
90x60x30 height =30mm.
3 2 Vizualizare 3D Vpoint/Rotate α=55° şi β=35°
4 3 Construcţia Draw/Solids/Box Length =10mm.
prismei II Osnap/Mid width =10mm.
10x10x30 height =30mm.
Prisma II se poziţioneazǎ pe mijlocul laturii
mari a prismei I
5 3 Realizarea Copy Prisma III se poziţioneazǎ pe mijlocul
prismei III prin Osnap/Mid laturii mari a prismei I, opusǎ prismei II
copierea
prismei II
6 2 Construcţie Line Linia ce uneşte mijloacele laturilor bazelor
auxiliarǎ Osnap/Mid prismelor II şi III
7 3 Construcţia Draw/Solids/Cylinder R =10mm. Height=30mm.
cilindrului Osnap/Mid
8 4 Construcţie Pline @-5,0; @0,10; @-10,0 @0,-30; @10,0;
auxiliarǎ @0,10; @5,0; @0,10
Se realizeazǎ conturul ce defineşte golul
lateral, al cǎrui punct de start este aleator
9 2 Generarea Extrude Height=10 mm.
solidului I
10 2 Poziţionarea Move
solidului I Osnap/Mid
11 3 Realizarea Mirror
solidului II prin Osnap/Mid
oglindirea Ortho/On
solidului I
12 3 Construcţia Draw/Solids/Box Se alege punct de start colţul din stânga-sus-
prismei IV Osnap/End spate
20x60x20 Length = - 20mm.
Width = 60mm.
Height = - 20mm.
13 3 Realizarea Copy Se selecteazǎ un colţ al prismei IV ca punct

prismei V prin Osnap/End de start şi un colţ al prismei I, ca punct final
copiere prismei
IV
14 3 Realizarea Subtract Se selecteazǎ prisma I la prima selecţie , la
solidului cea de a doua alegându-se celelalte solide
(prisma II,III, IV, V, solidul I, II şi
cilindrul)
15 4 Crearea unei Render Se selecteazǎ corpul
imagini realiste
a solidului
16 1 Regenerarea Regen
desenului
17 16 Cotarea UCS/New/Origin Se dau toate cotele conform desenului
UCS/New/ rotaţii în
jurul axei X, Y sau Z
DIM/Hor, Ver,Dia
Osnap/End
Mai jos este redatǎ lista de comenzi AutoCAD R2000 pentru realizarea desenului.
Command: _box
Specify corner of box or [CEnter] <0,0,0>: se selecteazǎ un punct oarecare în spaţiul de lucru
Specify length: 90
Specify width: 60
Specify height: 30
Command: _box
Specify corner of box or [CEnter] <0,0,0>: mid
of
Specify length: 10
Specify width: 10
Specify height: 30
Command: m
MOVE
of Specify second point of displacement or <use first point as displacement>:
mid
of
Command: copy
Select objects: 1 found “ se selecteazǎ prisma II”
Specify base point or displacement, or [Multiple]: mid
mid
of
Command: l
LINE Specify first point: mid
of
Specify next point or [Undo]: mid
of
Command: _cylinder
Specify center point for base of cylinder or [Elliptical] <0,0,0>: mid
of
Specify radius for base of cylinder or [Diameter]: 10
Specify height of cylinder or [Center of other end]: 30
Command: pline
Specify start point: “se selecteazǎ un punct oarecare”
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: ENTER
Command: extrude
Specify angle of taper for extrusion <0>: ENTER
Command: m
MOVE
Select objects: 1 found “se selecteazǎ solidul I”
mid
of
Command: mirror
Select objects: 1 found “ se selecteazǎ solidul I”
Specify first point of mirror line: mid
of Specify second point of mirror line: <Ortho on>
Delete source objects? [Yes/No] <N>: ENTER
Command: _box
Specify corner of box or [CEnter] <0,0,0>: end “ se selecteazǎ colţul din stul din stânga-sus, în
spate”
of
Specify length: -20
Specify width: 60
Specify height: -20
Command: copy
Select objects: 1 found “ se selecteazǎ prisma IV”
Specify base point or displacement, or [Multiple]: end
end
Command: subtract
Select objects: 1 found “ se selecteazǎ prisma I”
Select solids and regions to subtract
Select objects: 1 found “ se selecteazǎ prisma II”
Select objects: 1 found, 2 total “ se selecteazǎ prisma III”
Select objects: 1 found , 3 total “ se selecteazǎ prisma IV ”
Select objects: 1 found, 4 total “ se selecteazǎ prisma V”
Select objects: 1 found, 5 total “ se selecteazǎ solidul I”
Select objects: 1 found, 6 total “ se selecteazǎ solidul II ”
Select objects: 1 found, 7 total “ se selecteazǎ cilindrul”
Command: _layer” se realizeazǎ un layer pentru cote care se face curent”
Command: ucs
<World>: o
Specify new origin point <0,0,0>: end
Of “ se selecteazǎ colţul din stânga-jos al bazei inferioare”
Command: ucs
<World>: z
Command: dim
Dim: hor
Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle]: “se poziţioneazǎ linia de cotǎ “
Enter dimension text <10.0000>:ENTER
Dim: dimasz
Dim: dimzin
Dim: dimtih
Dim: dimtoh
Dim: dimtad
Dim: dimtofl
Dim: dimtxt
Dim: update
Select objects: 1 found “se selecteazǎ cota”
Dim: dimtad
Dim: dimtvp
Dim: update
Select objects: 1 found “ se selecteazǎ cota”
Command: ucs
<World>: o
Specify new origin point <0,0,0>: end
Of “ se selecteazǎ colţul din stânga- faţǎ al suprafeţei intermediare
Command: dim
Dim: hor
Specify first extension line origin or <select object>: _endp of
Specify second extension line origin: _endp of
Dim: ver
Dim: cont
Specify a second extension line origin or [Select] <Select>: _endp of
Command: ucs
<World>: o
Specify new origin point <0,0,0>: _endp of - “ se selecteazǎ colţul din faţǎ, stânga pentru baza
superioarǎ “
Command: dim
Dim: hor
Dim: ENTER
HORIZONTAL
Dim: dia
Dim: ver
Command: ucs
<World>: o
Specify new origin point <0,0,0>: _endp of “ se poziţioneazǎ originea UCS-ului pe faţa solidului,
în colţul din stânga, jos.”
Command: ucs
<World>: z
Command: ENTER
UCS
<World>: x
Specify rotation angle about X axis <90>: 90
Command: dim
Dim: ver
Dim: ENTER
VERTICAL
Dim: hor
Dim: hor
Command: dispsilh
Enter new value for DISPSILH <0>: 1
Command: hide
Regenerating model.
PROBA SCRISĂ – 15 minute

PUNCTAJ
Se acordǎ 1,5 puncte pentru fiecare rǎspuns corect 13.5 pct.
Punctaj pentru participare la testare 1.5 pct
Total : 15.0 pct.
Test de evaluare
Alegeţi nici una, una, doua, trei variante pentru a rǎspunde la urmǎtoarele întrebǎri:
Întrebarea 1
Se considerǎ indicatorul reprezentat în figura 2.3 din capitolul II. Instrucţiunile de mai jos
realizeazǎ o parte din acesta. Care din varianta corectǎ de rǎspuns ce completeazǎ spaţiul liber?
a) se alege dreapta verticalǎ din stânga
b) se alege dreapta orizontalǎ de sus
c) se alege dreapta verticalǎ din dreapta
Command: Line
Specify next point or [Close/Undo]: @170,0
Specify next point or [Close/Undo]: @0,-50
Specify next point or [Close/Undo]: ENTER
Command: Line
Specify next point or [Undo]: per
To ………………………………………………
Întrebarea 2
Care din modurile OSNAP este folosit incorect în exemplul de mai jos pentru a reprezenta entitǎţile
figurii 2.3 din capitolul II?
a) qua
b) end
c) mid
Command: Line
Specify first point: mid
of se alege ultima dreaptǎ verticalǎ desenatǎ
to se alege dreapta verticalǎ din stânga
Command: line
Of se alege dreapta verticalǎ din interior
To se alege dreapta verticalǎ din dreapta
Command: line
Of se alege dreapta verticalǎ din interior
To se alege dreapta orizontalǎ de jos
Command: Line
to se alege dreapta verticalǎ din stânga
Command: Line
To se alege dreapta orizontalǎ din interior de lungime 170 mm.
Command: Line
to se alege dreapta orizontalǎ din interior de lungime 170 mm.
Command: Line
To se alege dreapta orizontalǎ din interior de lungime 170 mm.
Command: Line
Command: line
Command: Line
Specify first point: mid
of se alege dreapta orizontalǎ din interior de lungime 60 mm.
to se alege dreapta orizontalǎ de jos
Întrebarea 3
Se considerǎ indicatorul din figura 2.3 din capitolul II în care se completeazǎ textul cu fontul Times
New Roman (mǎrime caracter 2.5 şi 5 mm.) şi se utilizeazǎ o linie groasǎ (grosimea de 1mm.).
Existǎ erori, în textul de mai jos, la liniile (prima linie este Command: Style):
a) linia 9
b) linia 58
c) linia 72
Command: Style
Regenerating model.
Se alege fontul Times New Roman
Command: dtext
Specify start point of text or [Justify/Style]: se alege un punct aliniat la stânga în caseta unde este
editat cuvântul “Desenat”
Specify rotation angle of text <0>: ENTER
Enter text: Desenat
Enter text: Verificat
Enter text: Numele si Prenumele
Enter text: Numele si Prenumele
Enter text: Data
Enter text: Data
Enter text: Grupa
Enter text: Numar desen
Enter text: Nume plansa
Enter text: Scara
Enter text: Simbol
Enter text: grafic al
Enter text: metodei
Enter text: E
Enter text:ENTER
Command: Dtext
Specify start point of text or [Justify/Style]: se alege un punct în caseta unde este editat cuvântul
“Universitatea”
Specify rotation angle of text <0>:
Enter text: Universitatea "Dunarea de Jos"
Enter text: din Galati
Enter text: Facultatea de Mecanica
Enter text: Catedra G.M.T.
Enter text:ENTER
Command: pedit
Select polyline:se selecteazǎ o linie de contur
gen/Undo]: j
Select objects: Specify opposite corner: 1 found, 2 total
Enter an option [Open/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype
gen/Undo]: w
Enter an option [Open/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/Undo]:
Command:
PEDIT Select polyline:se selecteazǎ o linie conform desenului din figura 2.3 din capitolul II
gen/Undo]: w
gen/Undo]: j
gen/Undo]:ENTER
Command:
PEDIT Select polyline: se selecteazǎ o linie conform desenului din figura 2.3 din capitolul II
gen/Undo]: w
gen/Undo]: j
gen/Undo]:ENTER
Command:
PEDIT Select polyline: se selecteazǎ o linie conform desenului din figura 2.3 din capitolul II
gen/Undo]: w
gen/Undo]:ENTER
(Opţional)
Command: Move
Specify base point or displacement: se selecteazǎ un punct în apropierea obiectului
Specify second point of displacement or <use first point as displacement>:se selecteazǎ punctul de
destinaţie
Rezolvare test evaluare
Întrebarea 1
Rǎspuns corect: B
Explicaţie : Se observǎ cǎ a fost desenatǎ o dreaptǎ orizontalǎ (@-60,0) iar urmǎtorul punct
indicat cu ajutorul modului OSNAP/Perpendicular, în varianta prescurtatǎ “ per” , este situat
conform figurii , pe o dreaptǎ orizontalǎ.
Întrebarea 2
Rǎspuns corect: A
Explicaţie: Modul OSNAP/Quadrant, în varianta prescurtatǎ “qua” este folosit incorect
deoarece în desen sunt reprezentate doar linii iar acest mod este utilizat numai pentru entitǎţi de tip
arc sau cerc. Modul OSNAP care trebuie folosit în acest caz este Perpendicular (per).
Întrebarea 3
Rǎspuns corect: A şi B
Explicaţie: Sunt eronate valorile 3 din linia 9 şi 2 din linia 58 deoarece textul are o înǎlţime de
2.5 mm. iar linia o grosime de 1mm.
Notǎ: La testarea finalǎ se cere doar rǎspunsul corect nu şi explicarea acestuia.

BIBLIOGRAFIE
Baicu, I. Graficǎ pe calculator – AutoCAD, Editura Scorpion,
ISBN 973-85803-1-5, Galaţi, 2002
Cristea, V., Kalisz, E., Athanasiu, I., Calculatoare personale Turbo PASCAL 6.0 , Editura Teora,
Pǎnoiu, A. ISBN 973-601-010-4, Bucureşti, 1992
Marinescu, D., Trandafirescu, M. PC Manualul începǎtorului, Editura Teora,
ISBN 973-601-088-0,Bucureşti, 1993
Talu, S.,D.H. AutoCAD 2005, Editura Risoprint, ISBN 973-51-061-5,
Cluj-Napoca, 2005
Nechita, M., Berbinschi, S. Desen şi Graficǎ pe calculator, Editura Academica,
ISBN 973-8316-47-2, Galati, 2004
INDEX
ARC, 28 EXTRUDE, 73 MSLIDE, 85 ROTATE, 53
AREA, 45 FILLET, 47 MSPACE, 85 SCALE, 54
ARRAY, 42 FILTREx,y,z, 29 MVIEW, 86 SECTION, 73
BREAK, 46 GRID, 11 OFFSET, 52 SLICE, 74
CHAMFER, 46 HATCH, 30 ORTHO, 14 SNAP, 15
CHANGE, 48 ID, 18 OSNAP, 15 SOLPROF, 74
CIRCLE, 28 ISOPLANE, 11 PAN, 86 STRETCH, 54
COLOR , 10 LAYER, 12 PLAN, 86 SUBTRACT, 75
COPY, 48 LAYOUT, 85 PLINE, 32 TILEMODE, 88
DIST, 17 LIMITS, 13 POINT, 33 TRIM, 55
DIM, 99 LINE, 31 POLYGON, 33 UCS, 15
DONUT, 29 LINETYPE, 13 PEDIT, 52 UCSICON, 16
DTEXT, 100 LIST, 18 PSPACE, 87 UNDO, 56
ERASE, 49 LTSCALE, 14 RECTANGLE, 33 UNION, 75
EXPLODE, 50 MIRROR, 51 REDRAW, 87 VPLAYER, 16
EXTEND, 50 MOVE, 51 REGEN, 87 VPOINT, 88
VPORTS, 88 VSLIDE, 89 ZOOM, 89

Grafica Asistata de Calculator 1

Загружено:

Сведения о документе

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Grafica Asistata de Calculator 1

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

MANUELA NECHITA

GRAFICǍ ASISTATǍ DE CALCULATOR

M.C.ESCHER, Trei sfere, 1945, xilogravurǎ

Editura Academica, Galaţi, Versiunea 1.0, 2006

În conjunctura educaţională actuală, cunoaşterea şi utilizarea unui soft grafic capătă o

Elemente de informaticǎ aplicatǎ

Bara cu instrumente pentru

Bara cu instrumente Bara cu meniuri derulante

Utilizarea bibliotecii grafice în Turbo PASCAL

I.1. Aspecte teoretice

I.1.1. Comanda COLOR

I.1.2. Modul GRID

Rǎspuns : Noua distanţǎ dintre punctele grilei este

I.1.3. Modurile ISOPLANE

Rǎspuns : Numele layer-ului îngheţat este “Top”.

I.1.7. Comanda LTSCALE

I.1.8. Modul ORTHO

I.1.9. Modul OSNAP

I.1.10. Modul SNAP

Rǎspuns: Este activ stilul standard.

I.1.11. Comanda UCS

I.1.12. Comanda UCSICON

I.1.13. Comanda VPLAYER

Rǎspuns : Layer-ul “înǎlţime” este îngheţat în viewport-ul curent.

I.1.14. Comanda AREA

Figura 1. 5: Comanda AREA

I.1.15. Comanda DIST

Rǎspuns : Distanţa dintre cele douǎ puncte este de 10 mm.

Rǎspuns : Punctul are coordonatele X=10mm., Y=10 mm., Z=0.

I.1.17. Comanda LIST

Rǎspuns : Latura micǎ are lungimea l=5 mm.

I. Realizaţi un spaţiu de lucru de dimensiunea 210 mm. x 297 mm., organizat în 3

Rezolvare ZOOM/All: Comandǎ ce permite

II.1. Aspecte teoretice

ARC FILTRE x,y,z POINT

A fost consideratǎ comandǎ de desenare şi comanda HATCH, ce permite evidenţierea prin

II.1.1. Comanda ARC

II.1.2. Comanda CIRCLE

II.1.3. Comanda DONUT

Rǎspuns : Cercul cu diametrul d= 61mm s-a trasat

II.1.5. Comanda HATCH

Rǎspuns : Este prezentatǎ varianta de haşurare

II.1.6. Comanda LINE

II.1.7. Comanda PLINE

Rǎspuns : Are formǎ de cruce determinatǎ de valoarea 2 a variabilei de sistem PDMODE.

II.1.9. Comanda POLYGON

II.1.10. Comanda RECTANGLE

Figura 2.1: Placǎ intermediarǎ

Figura 2.2 :Comanda Pline în modul Line şi Arc

Specify endpoint of arc or

Indicatorul se completeaza astfel:

Nume piesa : INDICATOR

In caseta libera din dreapta casetei in care s-a inscris

NOTA : Pentru formatele de dimensiuni mai mari

Desenat Nume, Prenume Data Simbol

Verificat Nume, Prenume E

Universitatea "Dunarea de Jos"Galati Nume piesa

Figura 2.3: Indicator

III.1. Aspecte teoretice

ARRAY EXPLODE PEDIT

III.1.1. Comanda ARRAY

III.1.2. Comanda BREAK

III.1.3. Comanda CHAMFER

III.1.4. Comanda CHANGE