Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
4. Dispozitivele de compensare: (in boli neurologice) : baston, cadru, mijloc de ortezare (cand
avem deficit de functie) , de protezare (deficit de functie + deficit morfologic -> lipsa a
segmentului articular) .
Ex.: La o mana spastica se pune orteza pentru mentinerea in extensie, din pozitia de semi-flexie,
evitand flexumul ireversibil, pentru a evita retractura ,care este ireversibila.
La o pareza de SPE (pacientul are un mers stepat, nu merge pe calcaie) pentru a ajuta, se aplica o
orteza pentru picior, ce il tine la 90 de grade.
1
Recuperare in orto-traumatologie
Simptome algo-disfunctionale:
in boli neurologice centrale = sindroame de NMC: deficit de forta musculara din pareza
(hemi- , mono- , para- , tetrapareza), spasticitatea, boli de echilibru – se pot asocia cu alterari
ale sferei emotionale : sindroame de anxietate sau, mai rau, sindr depresive ce impiedica
reabilitarea.
sindroame de NMP: pareze, paralizii periferice :
Pareza/paralizia de SPE: ea poate aparea in cazul unui pacient cu hernie de disc L 4,5, care se
soldeaza cu pareza SPE si deficit de mers.
Pareza de SPI (pacientul nu poate merge pe varfuri) specifica pentru discopatia in hernia L5- S1 .
Paresteziile (atat in sindr. NMC, cat si NMP) = amorteli, simtite de pacient ca si crioparestezii,
senzatie de rece.
Afectiuni reumatismale: contracturile, retracturile (forma evoluata a contracturilor, este
ireversibila), redori articulare reumatismale, deficitele/ deficientele de mobilitate de la grade
variabile la grade invariabile in bolile reumatismale cronice.
Sindroame disfunctionale in afectiuni traumatice : redorile articulare (= dificultate in
realizarea miscarii respective), instabilitatea articulara, hipotrofii musculare/ atrofii.
Profilaxii in recuperare
gradul I/ primara: nu avem boala cronica, ci numai factori de risc care pot duce la boala cronica.
Exemple : stresul, factor de risc ce duce la HTA; sindroame hipokinetice = kinetoterapia; persoane
cu dislipidemie (fara modificari ale greutatii = kinetoterapia si dietoterapia, printr-un regim adecvat
ce se evita cresterea in greutate si depunerea colesterolului).
Veriga cea mai importanta in profilaxia primara -> medicul de familie.
gradul II/ secundara: avem boala cronica, prevenim complicatiile bolii/ acutizarea bolii.
Veriga de baza este spitalul (spitalul de urgenta: reabilitare post-acut numai in spitalele de urgenta –
Bagdasar, Elias, Sf. Ioan, Floreasca, Colentina ): la un pacient cu discopatie cu o pareza SPI/ pareza
crural ( Semn Wasserman, pacientul nu face flexia coapse pe bazin si nu face extensia gambei pe coapsa)
/ pareza SPE.
gradul III/ tertiara: se refera la dizabilitati/ difunctii ce tin de reabilitare/ recuperare . Inseamna:
refacere de functii, de mobilitate, a sindroamelor algo-disfunctionale, ce se bazeaza pe reabilitare/
recuperare. Se trateaza efectele bolii respective (reintegrarea profesionala este specifica specializarii
noastre).
2
Recuperare in orto-traumatologie
IV. Osul: pseudartroze, calus vicios, necroze aseptice/ infarct osos (de cap femural- chirurgical, de cap
humeral) , algoneurodistrofii.
V. Nervi periferici : neurotmesis (este grav, se face interventie neurochirurgicala), axonotmesis (axonul
este lezat, distrus, dar tesutul conjunctiv al nervului este conservat reversibilitate), neuropraxia ( in
care se blocheaza transmiterea influxului nervos prin lezarea tecii de mielina reversibile -- Poate
aparea intr-o pareza SPE la statul prelungit).
Edem posttraumatic = crestere a lichidului la nivelul spatiului interstitial, care interseaza toate structuile
anatomice de la nivelul pielii catre periost. Acest edem posttraumatic este o etapa obligatorie la stimul
posttraumatic - rol de aparare, declansarea fenomenului de reparare locala.
Problema edemului posttraumatic o reprezinta fie absenta lui/ prezenta insuficientei (persoanele care
dezvolta un hematom), fie prelungirea peste etapa fiziologica/ persistenta acestuia mai mult decat este cazul
(cea mai frecventa in practica). Aceasta persistenta a edemului posttraumatic se concretizeaza in crearea de
aderente, in fibroze: la nivel spatiului subtegumentar, la nivelul spatiului intermuscular, la nivelul capsulei
sinoviale prin acumulare de lichid, incluziv cu fibrozari la nivel musculoperiostal. Aceste persistente apar in:
imobilizari prelungite, in cazul unor predispozitii ale pacientului , tabloul de algoneurodistrofii.
Limita de timp se suprapune cu perioada de refacere a drenajului limfatic, intre 2-4 saptamani intervalul
fiziologic in care persista edemul posttraumatic; de aceea in astfel de situatie cu edem cutanat/subcutantanat,
drenajul limfatic este important pentru evolutia viitoare acestui edem.
Cicatricea patologica = consecinta unui proces anormal de reparatie; de cele mai multe ori este prezenta in
ceea ce se numeste "cicatrice functionala", urmarind un proces reparator la nivel cutanat/subcutanat si care
permite repararea secundara a leziunii tisulare respective.
Poate fi : atrofica : prezinta risc de ulceratie mare, nu poate beneficia de tratament (electroterapie). –CI
relative! Necesita precautie. (curent pulsatil,unda scurta, laserterapie)
hipertrofica: poate beneficia de tratam recuperator fizical: U.S =efect antiinflamator pe cicatrice.
3
Recuperare in orto-traumatologie
CI pt tratamentul conservator:
- Cicatrici patologice/ ulcerate : se recurge la grefa.
- Plagi granulare: tratament chirurgical.
- Cicatrici cheloide: excizie.
4
Recuperare in orto-traumatologie
Factori de cura:
- ape sulfuroase pentru efecte keratolitice + vasodilatatia arteriala produsa
- ape alcalino-feroase: rol antiinflamator
- namoluri terapeutice: efect antiinflamator, de rezorbtie a edemelor
CI tratamentului balnear :
- plagile incomplet cicatrizate
- placi granulare
- plagi grefate sub o luna
- cicatrici cheloide
- cicatrice hipocroma
- cicatrice ulcerata
- edemul dupa o tromboflebita recenta !!
- redoare articulara extrema (anchiloza fibroasa -> tratament conservator cu rezultate minime), calus
voluminos, aderente la fibrocartilaj, fragmente osoase intraarticulare ce pun in dificultate tratamentul
conservator.
- laxitate articulara : elongatii/ rupturi ale capsulelor ligamentare articulare. Ele duc la instabilitate
articulara artroza secundara precoce neurodistrofii.
Tratament recuperator
2) Combaterea inflamatiei: inflamatia genereaza durere si riscul de formare a noi sindroame disfunctionale/
sechelare articulare. Se recomanda:
1) Relaxare:
repaus relativ cu pauze, posturi relaxante cu rol de a realiza o anumita presiune intraarticulara
medicamente AINS pe cale generala/ locala - unguent (alifie)
aplicatii reci ( scade efectul eliberarii mediatorilor la nivelul receptorilor de durere), masaj cu
gheata, comprese cu apa rece ( 1 aplicatie de 3-4 ori/zi), imersie in apa rece
2) Fizioterapie - curent galvanic cu efect hiperemiant sau bai galvanice
3) Refacerea mobilitatii:
- pasiv: posturi corectoare, miscari pasive asistate, miscari auto-pasive
- activo-pasiv: se realizeaza daca forta musculara < 3
- activ: dozate de durere, cresc amplit miscarii -> hidrokinetoterapie ( se lucreaza de jos in sus, pe plan
orizontal, lent); ex de asuplizare, relaxare, scripetoterapie, mecanoterapie, terapie ocupationala
4) Refacerea pe artic. indolore - trebuie sa aiba o musculatura puternica( prin izometrie), ex active rezistive,
operatie capsulo-ligamentara integra (procese chirurgicale)
5) Refacerea abilitatii reprezinta incununarea tuturor elementelor de recuperare enumerate anterior. Se refera
in special la mana cu lant kinetic inchis ( se lucreaza cu artic distala fixata) sau in lant kinetic deschis =
abilitate, caracteristici: extremitatea distala libera + trunchi in postura drepta
Prin terapie ocupationala: gesturi cunoscute inainte de boala, gestica cotidiana, cea profesionala. Ea face
legatura dintre recuperarea medicala propriu-zisa, care reeduca fc motorie (mobilitate, amplitudine
compromise) si recuperare socio-profesionala dinainte de accident. Recastigarea acestor activitati se
realizeaza prin activitati zilnice cu ajutorul unor aparate, instalatii complexe specifie.
- instabilitate articulara
- artoza posttraumatica
- artroplastia
Statiuni: Slanic Moldova, Felix, Mangalia, Eforie Nord, Techirghiol, Govora, Herculane,
Calimanesti, Caciulata.
CI tratament balnear:
- artrite traumatice septice
- fracturi neconsolidate
- corpi straini intraarticulari
- calusuri vicioase mari paraarticulari
- anchiloze osoase
- instabilitate articulara importanta
Mecanisme de aparitie:
- ruptura fibrei musculare la efort fara incalzire prealabila
- agresiunea directa: plaga, strivire, arsura, congelare
- lezarea indirecta in fracturi
- denervarea -> secundar duce la afectiuni musculare
- ischemia -> secundar duce la afectiuni musculare
- imobilizarea segmentelor, care duce la hipotrofia/ atrofia segmentului
Principalele tipuri de suferinte musculare: efectul lor duce la hipotrofii/ atrofii musculare,
retracturi musculare, durere de contractie - intalnita fie in hemoragii difuze, care duce la coalescenta
planurilor musculare ( se lipesc) => infectie si formarea cicatricilor fibroase, care produc durerea, fie
in hematoame, fie in miozita calcara (calcifiere), fie in ischemie.
Consecintele functionale:
- deficit de elasticitate
- deficit de forta musculara
- deficit de rezistenta
- deficit de coordonare musculara
Leziuni: hipotrofii, atrofii, ruptura fibrei musculare, ruptura de tendon muscular (apare la
sportivii "de ocazie" deoarece jonctiunea tendo-musculara este slab vascularizata).
locala cu parafina in stadiul cronic. Se mai pot efectua: termoterapie -> initial sub forma de
crioterapie (stadiu acut), apoi terapie cu factor cald superficial (stadiul subacut), apoi terapie cu
factor cald in profunzime ( stadiu cronic) si kinetoterapie: manipulari si tractiuni.
2. refacerea fortei de contractie
Uneori se intervine chiar si chirurgical (hematom, cicatrice). Tratament: masaj, termoterapie,
KT activa. In atrofiile de inactivitate se pierde zilnic 3% din forta de contractie, apoi se reduc nr de
unitati motorii activate.
Refacerea se poate obtine prin 2 mecanisme
a) realizarea tensiunii maximale in muschi: la sportivi, pacienti sanatosi - se realizeaza:
- contractii izometrice maximale si submaximale, lungimea fibrei este constanta. Rezistenta aplicata
este egala initial cu jumatate din forta maxima a muschiului, apoi cu o forta egala cu forta maxima a
muschiului;
- contractii concentrice: rezistenta este putin mai mica decat foarta maximala musculara, lungimea
fibrei scade constant si capetele fibrei musculare se apropie;
- contractii excentrice: capetale fibrei musculare se departeaza.
b) realizarea unui stres metabolic muscular suficient cat sa produca oboseala musculara - durere
Dpdv al eficientei pt dezv fibr. musculare: contr. excentrica -> contr. izometrica -> contr. concentrica
Dpdv al presiunii intraarticulare: c. ct. izometrica (cea mai mica) -> c. concentrica -> c. excentrica
Dpdv al randamentului contractiei: c. izometrica (cea mai eficienta) -> c. excentrica -> c concentrica
Dpdv al dificultatii de realizare: c. izometrica (cea mai usoara) -> c. concentrica -> c. excentrica
8
Recuperare in orto-traumatologie
Obiectivele recuperarii
a) in recuperarea precoce din perioada imobilizarii
(a) mentinerea troficitatii tesuturilor ( unde electromagnetice de inalta frecventa
pulsatila)
(b) mentinerea mobilitatii articulatiei neafectate - masaj pt intoarcerea venoasa si
edem
b) in recuperarea dupa imobizare
- pt combaterea durerii
- pt combaterea tulburarilor vasomotorii si trofice
- pt recastigarea mobilitatii articulare
9
Recuperare in orto-traumatologie
- evitarea deformarilor, atitudinilor vicioase -> atele, masaj trofic decontracturant, caldura,
manipulari simple, intinderea musculaturii antagoniste pt prevenirea retracturilor, aplicatii cu
ultrasunete in zona de trecere muschi-tendon.
- evitarea atrofiei musculaturii paralizate: se mentine troficitatea si imaginea kinestezica
- electrostimularea muschiului denervat cu curenti exponentiali de 3-4 ori/zi cu tehnici
mono/bipolare; durata recuperarii depinde de constatarea reinervarii
- mobilizari pasive de intindere a musculaturii
- curenti interferentiali de medie fv -> intervalul 0-100
- cresterea functiei restante -> stimulari electrice pt muschi cu forta musculara < 2, mobilizari
pasive, pasivo-active, bazate pe reflexele de intindere.
- mobilizari active si active cu rezistenta + tehnici FNP => excitatia maxima senzitiva aferenta
determina un raspuns eferent maximal
- alte metode: reflexoterapia, iradierea excitatiei, inductia succesiva, rezistenta submaximala si
maximala, scheme de reeeducare: Kabat
- TO: urmareste recuperarea functinalitatii, inclusiv de refacere a imaginii kinestezice
- recastigarea coordonarii miscarilor - abilitatea pt MS; pt MI Frankel cu mobilizari poliarticulare
( din decubit-> sezand -> ortostatism), care cresc controlul proprioceptiv in lant kinetic inchis si
semiinchis.
3. recuperarea sindromului senzitiv
Tine de reinervarea segmentului respectiv. Exista zone care creaza false impresii de reinervare
( sdr. senzitive) -> psihizeaza pacientul - i se da medicatie altialgica dura
4. sindromul vasculo-trofic
Metode:
- scaderea edemului pt protejarea circulatiei periferice
- posturi antideclive
- fese elastice
- hidrokinetoterapie: bai caldute cu vartejuri de apa, bai carbogazoase, mofete (Covasna),
mofete artificiale
- masaj reflex
- kiropraxie (sdr. fatetar)
- termoterapie superficiala, apoi profunda
CI posttraumatice:
10
Recuperare in orto-traumatologie
Exercitii:
1) Prezenta unor corpi straini metalici la nivelul unui segmen al aparatului locomotor poate
reprezenta indicatii pentru aplicatii regionale de: diapulsul si media frecventa.
2) Principalele structuri neuro-musculo-artrokinetice la nivelul carora se pot constitui sdr
algodisfunc sau sechele post trauma: cutanat, articular, muscular, oso, n periferici.
3) Limitarea miscarilor articulare poate fi determinate de urmatoarele cauze: contracturi, corpi
straini, calos vicios.
4) Un calus vicios la nivelul extremitatii superioare a sceletului antebratului poate determina la
nivelul santului epitrohleo olecranian compresia nervului ular/cubital.
5) Edemul postraumatic. Caracteristici: Are rol de aparare , declansare a fenomenului de
reparatie locala, perioada de drenaj 2-4 saptamani. Pagina 3
6) In suferintele neuromioartrokinetice ale membrului inf. obiectivele principale ale recuperarii
sunt: combaterea durerii, a inflamatiei, refacera mobilitatii, a stabilitatii, a abilitatii,
favorizarea proceselor de reparatie locala, mentinerea functionalitatii segmentelor respective,
recuperarea sechelelor instalate, mentinerea/imbunatatirea troficitatii musculare,
cresterea/pastrarea mobilitatii, fortei, amplitudinii.
7) Avantaje hidrokinetoteraiei sunt legate de :
8) Imobilizarea prelungita poate duce la :
9) Enumerati 3 sdr. disfunctionale sau postraumatice care beneficiaza de recuperare:
11