Вы находитесь на странице: 1из 9

CIURUIREA MECANIZATA MODERNA A PRISMEI DE BALAST

Cristian BESLEAGA*, Mihail STEFANESCU,** Radu Mihai NEGRIU,***


Sorin George BADEA*

*SC IMCF SA Bucuresti; **UTCB Facultatea Utilaj Tehnologic;***SC ECONET PROD SRL
Bucuresti

Abstract: Keeping qualities of permeability and elasticity of crushed stone prism, important component of
railway infrastructure, impose some maintenance works. The most important maintenance work to crushed stone
prism is the screening operation. This operation can not be conceived in the present stage of scientific,
technological and economic, than mechanized version, to achieve the criteria of productivity, costs and
profitability acceptable, using heavy railway machines specially built- cleaning railway machine. Different types
of cleaning railway machine occurred in the last century have evolved today to outstanding performance in
terms of the criteria stated on the basis of materials and technologies, able to achieve durability necessary for the
growth rates and quantities of works, in terms of quality and price of the cost incurred by the customers. This
paper aims to present some news in the field.

1. INTRODUCERE

Uzarea si deteriorarea pietrei sparte din prisma de balast datorita mai multor factori (starea de
tensiune in prisma de balast sub actiunea sarcinii statice si dinamice a materialului rulant [1],
umiditatea, variatiile de temperatura vara- iarna, inghet- dezghet, precipitatii, praf, materiale
pulverulente cazute din vagoane etc.), conduce la aparitia fenomenului de colmatare a prismei
de piatra sparta.
Colmatarea pietrei sparte rezumata prin depunerea, infundarea, aglomerarea, concentrarea si
intarirea materialului pulverulent in spatiile libere, in jurul si/sau ingloband pietrele (Fig. 1a)
este in corelatie cu factori precum volumul si intensitatea traficului feroviar (tonajul brut),
structura terenului (solului), regimul climatic si precipitatii al zonei etc. Comatarea creste
(Fig. 1b) cu timpul scurs de la constructia caii ferate sau ultima reparatie care a cuprins si
operatia de curatare- ciuruire a prismei de balast, fiind evaluata in (%). Cu ocazia
recensamintelor care se efectueaza conform regulamentelor, instructiilor, instructiunilor,
ordinelor sau dispozitiilor la calea ferata, la termene stabilite sau dupa caz, se evalueaza si
gradul de colmatare (%) al prismei de balast, functie de care se stabilesc necesitatile, tipurile,
volumul, complexitatea si termenele de realizare a diferitelor lucrari de reparatii, inclusiv a
celor care cuprind si operatiile de curatare- ciuruire mecanizata a pietrei sparte [2, 3].

Fig.1a. Colmatarea prismei de piatra Fig.1b. Aparitia de corpuri foarte dure (bolovani)
sparta datorita colmatarii excesive a prismei de piatra
sparta
Colmatarea prismei de piatra sparta are in principal doua aspecte negative importante. Primul
este acela ca prin colmatare se reduce sau se impiedica (blocheaza) miscarea relativa intre
pietre (Fig. 1a si b), ceea ce conduce la reducerea elasticitatii si cresterea rigiditatii prismei de
piatra sparta, avand ca efect cresterea intensitatii si vitezei de uzare a suprastructurii caii
ferate (sina, traverse, sistemului de prindere a sinei de traverse), a materialului rulant si
cresterea disconfortului pasagerilor prin aparitia si amplificarea vibratiilor in vagoanele de
calatori.
Al doilea aspect negativ important este acela ca prin colmatare se reduce permeabilitatea si
capacitatea drenanta a prismei de piatra sparta, ceea ce favorizeaza reducerea vitezei de
eliminare a apei si stagnarii acesteia in interiorul prismei, fapt ce amplifica deteriorarea si
uzarea prismei de piatra sparta, a infrastructurii si a suprastructurii caii (deteriorarea
diblurilor de lemn, coroziunea partilor metalice ca tirfoane, placi, buloane, talpa sinei etc.).
Pentru reducerea sau eliminarea colmatarii prismei de piatra sparta si a efectelor sale negative
asupra caii ferate, una din cele mai importante lucrari de mentenanta a caii ferate este operatia
tehnologica de ciuruire a prismei de piatra sparta. Operatia de ciuruire a pietrei sparte, asa
cum este cunoscuta in mod clasic, cuprinde fazele de extragere (scoatere, excavare,
debalastare) a pietrei aflate in prisma de balast, ciuruirea-curatirea pietrei sparte prin miscari
de lucru compuse, atat in plan vertical cat si orizontal cu anumite frecvente si amplitudini ale
miscarilor, selectarea pietrei si a sterilului (deseurilor), sortarea pietrei corespunzatoare si a
celei necorespunzatoare, reintroducerea pietrei corespunzatoare in cale (Fig.2a si b) si
evacuarea pietrei necorespunzatoare si a sterilului (deseurilor) in afara caii (Fig.3a si b).
Aceasta operatie poate fi executat manual sau mecanizat. Ne vom referi in cele ce urmeaza la
operatia de ciuruirea mecanizata.

Fig.2a. Linia cf dupa operatia de ciuruire Fig.2b. Reintroducerea pietrei coresp. in cale si
evacuarea pietrei necoresp. si a sterilului

Fig.3a. Piatra necorespunzatoare si steril Fig.3b. Steril (deseuri) evacuat in afara prismei
(deseuri) evacuate in afara prismei de balast dupa de balast dupa ciuruire
ciuruire
2. MASINI GRELE DE CALE PENTRU CIURUIREA BALASTULUI

La calea ferata romana, operatia tehnologica de ciuruire a prismei de piatra sparta se executa
in baza instructiilor specifice de serviciu [2, 3]. Operatia de ciuruire mecanizata din cadrul
lucrarilor de reparatie a liniei de cale ferata realizata cu inchiderea zilnica a circulatiei, pentru
un interval de timp de min. 4 ore (functie de graficele de circulatie ale materialului rulant, in
ferestrele libere pentru lucrari, cuprinse in general in intervalul orar 8-16) se executa in
general cu o formatie minima de masini grele de cale (tren de lucru), alcatuita dintr-o masina
de ciuruit balastul, o masina de profilat balastul si o masina de burat, nivelat si ripat. Un
exemplu in acest sens este prezentat in Fig.4, unde formatia (trenul de lucru) este compus
dintr-o masina de profilat MP-150-in planul departat, masina de ciuruit tip RM62- mijloc si
masina de burat, ripat, nivelat si integrat linia tip BNRI-85.

Fig.4. Formatia minima de masini grele de cale pentru ciuruirea balastului cu inchidere zilnica a
circulatiei:masina de profilat (MP-150)-in planul departat, masina de ciuruit (tip RM62)- mijloc,
masina de burat, ripat, nivelat si integrat linia (BNRI-85)

Printre masinile grele de cale pentru ciuruirea mecanizata a balastului (pietrei sparte) in cale
aflate in prezent in exploatare la CFR se afla: masina de ciuruit tip RM62 produsa de
Plasser&Theurer-Austria (Fig. 5a si b), masina de ciuruit balastul tip MCB-450 produsa de
SC Marub SA Brasov-Romania (Fig.6) si cea mai noua achizitie (2009), masina de ciuruit tip
RM80UHR produsa de Plasser&Theurer-Austria (Fig. 7a si b).

Fig.5a. Masina de ciuruit tip RM62 produsa de Fig.5b. Masina de ciuruit tip RM62 produsa de
Plasser&Theurer-vedere din spate (in sensul de Plasser&Theurer-Austria si masina de ridicat
lucru) calea- vedere din fata
Fig.6a. Masina de ciuruit tip MCB-450 produsa Fig.6b. Masina de ciuruit tip MCB-450 produsa de
de SC Marub SA Brasov (pentru circulatie) SC Marub SA Brasov-vedere din spate (in lucru)

Fig.7a. Masina de ciuruit tip RM80UHR Fig.7b. Masina de ciuruit tip RM80UHR produsa de
produsa de Plasser&Theurer (pentru Plasser&Theurer-Austria (in lucru)
circulatie)

Evolutia parcului de masini de ciuruit balastul la calea ferata romana a tinut cont de progresul
stiintific si tehnologic materializat la diferiti producatori de utilaje, masini grele de cale si
material rulant feroviar specializat pentru intretinerea caii ferate din intreaga lume, precum si
de necesitatile si conditiile de dezvoltare ale caii ferate din Romania, in anumite perioade de
timp.
Primele masini de ciuruit balastul au fost importate de la firma Plasser& Theurer- Austria
(RM62- Fig.5a si b). Deplasarea rapida (ca tren in circulatie), cea tehnologica (ca utilaj in
lucru), precum si partea tehnologica a acestor masini sunt actionate de instalatii hidraulice
(miscarea vibratorie a ciurului, miscarea lantul de excavat, miscarea benzilor transportoare,
pozitionarea benzilor, actionarea diferitelor comenzi de lucru etc.). Avantajele actionarii cu
instalatii hidraulice sunt acelea ca ocupa un spatiu/ volum mic pentru puterea transmisa,
dezvolta forte/cupluri foarte mari, se pot regla cu usurinta si precis diferiti parametrii ai
miscarilor (viteza/ turatia, forta/ cuplul, pozitia de inceput si sfarsit a miscarii etc.), sunt
foarte durabile, fiabile si prezinta siguranta mare in exploatare. Dezavantajul principal al
acestor instalatii este acela ca prezinta risc de poluare pentru mediu, in cazul defectarilor prin
contaminare cu ulei hidraulic, fapt ce a determinat producatorii sa recurga la uleiuri ecologice
cu costuri mult mai mari.
Dezvoltarea accentuata a caii ferate romane in perioada 1950-1990 a condus la asimilarea,
conceptia si/ dezvoltarea de masini grele de cale pentru intretinere fabricate in Romania la
IMMR Brasov (Marub Brasov). Din gama de masini fabricate la Brasov s-a remarcat si
masina de ciuruit balastul tip MCB- 450 (Fig. 6a si b). Caracteristic pentru aceasta masina
este faptul ca deplasarea rapida (ca tren in circulatie), cea tehnologica (ca utilaj in lucru) si
principalele actionari ale masinii se realizeaza cu instalatii electrice.
Caracteristicile tehnologice ale acestor masini sunt: puterea instalata (motoare termice diesel)
de 440 cp (330 kw); puterea instalatiei de excavare (motorul de actionare) 110 kw; viteza
lantului excavator 1,6-2 m/s; greutatea masinii (fara vagon tehnologic si masina de ridicat)
87 t; viteza maxima constructiva 60-70 km/h; viteza de lucru 50- 500 m/h; adancimea
maxima de lucru 0,850 m; productivitatea maxima a ciurului 420 m3/h; viteza benzilor de
balast 2-3 m/s; productivitatea medie realizata fiind de 35-55 m/h, functie de gradul de
colmatare si conditiile de lucru (h- ora inchidere acordata).
In cursul activitatilor de exploatare si mentenanta a acestor masini s-au constatat cateva
particularitati, de care trebuie sa se tina seama pentru organizarea si desfasurarea in bune
conditii a operatiilor tehnologice cu aceste masini:
- pentru ridicarea liniei la nivelul prevazut, inaintea lantului excavator, este necesara
utilizarea unei masini suplimentare de ridicat linia (Fig.5b), cu actionare electrohidraulica.
Utilizarea acestei masini de ridicat presupune echipamente (personal suplimentar, generator
electric, cablu electric 50 m- 380Vx32A, echipament de protectie electroizolant, vagon
tehnologic de transport dotat cu plan inclinat si troliu pentru incarcarea- descarcarea masinii
de ridicat etc.);
- aceste tipuri de masini nu pot executa miscari transversale ale instalatiei de excavare
(deplasarea traversei frontale cu lantul excavator sub talpa traversei), decat in limita a 100
mm stanga-dreapta fata de capatul traverselor. Acest fapt face deosebit de dificil evitarea
obstacolelor existente in linie (cabluri de telecomunicatii si semnalizari feroviare SCB,
picheti, bobine, constructii L.A.T., peroane, pasaje etc.), fiind necesare fie operatii
suplimentare de deripare a liniei pe o directie de evitare a obstacolelor, manual sau cu
ajutorul unei masini de burat, nivelat si ripat ori incheierea lucrarii cu masina de ciuruit,
trecerea peste obstacol, saparea unui nou canal transversal pentru introducerea lantului
excavator, urmand ca portiunea de linie din zona obstacolului sa fie ciuruita manual; limitarea
miscarii transversale si a zonei (lungimii) active a lantului excavator face ca portiunile de
prisma aflate in lateral, in exteriorul (stanga-dreapta) traversei frontale si lantului excavator
sa ramana nedislocate si neciuruite, fiind necesare operatii suplimentare de ciuruire manuala
si taiere a banchetei;
- vitezele tehnologice (deplasare, lant excavator, benzi transportoare etc.) sunt relativ scazute,
ceea ce face ca viteza generala de lucru a masinii sa fie redusa (viteza dictata de viteza
tehnologica cea mai mica a unui subansamblu la un moment dat). In aceste conditii este
dificil de efectuat lucrari cu productivitati acceptabile si care sa poata fi finalizate (ex. curbe,
pasaje etc.), in inchideri de linie de 4 ore sau mai mici, in situatii de prisme de balast puternic
colmatate si durificate (Fig.1a si b) care produc deseori defectari ale instalatiei de excavare
(ruperea lantului excavator, iesirea lantului excavator de pe roata de antrenare,
deformarea/ruperea organelor de asamblare la piesele de colt ale traversei frontale,
deteriorarea reductorului de antrenare a lantului de excavare etc.).
Aceste masini prezinta totusi capacitati si potential de utilizare in conditiile caii ferate din
Romania datorita: costurilor mai reduse de exploatare si intretinere; cheltuielilor reduse de
personal (personal deservent alcatuit din 4-5 oameni); consumului mai mic de motorina; unui
volum mai mare de piatra sparta recuperata din prisma de balast, datorita tipului de site
utilizate (35x35; 55x55 si 90x90); complexitatii tehnologice mai reduse, ceea ce permite o
exploatare si depanare (mentenanta) mai usoara, cu echipamente, S.D.V-uri si personal cu
calificare mai mica.
La proiectarea si constructia noilor masini de ciuruit balastul in cale, cum este si masina P&T
tip RM 80 UHR (Fig. 7a si b), s-a tinut cont de nevoile constatate la masinile din generatiile
anterioare. Caracteristicile tehnologice superioare ale acestor masini sunt: puterea instalata (2
motoare termice diesel) de 2x476 cp= 952 cp (2x350 kw=700 kw) a crescut de aprox. 2 ori;
puterea instalatiei de excavare (motorul H de actionare), de 310 kw, s-a triplat; viteza lantului
excavator se poate regla in 4 trepte la 1.96 m/s, 2.7 m/s, 2.82 m/s si 3.90 m/s, crescand de
pana la 2.5 ori; forta de excavare a crescut cu 20% (sectiunea transversala a zonelor critice ale
elementelor lantului a ramas aceeasi, cresterea fiind generata de calitatea si proprietatile
materialelor); greutatea masinii de 100 t a crescut cu doar 20%; viteza maxima constructiva a
crescut cu 50%, la 100 km/h; viteza de lucru maxima a crescut cu 80%, la 900 m/h;
adancimea maxima de lucru de 1,00 m, a crescut cu 15%; productivitatea maxima a ciurului a
crescut cu 50%, la 650 m3/h; viteza benzilor de balast de 3 m/s, a crescut cu 50%;
productivitatea medie realizata de 150 m/h, functie de gradul de colmatare si conditiile de
lucru (h- ora inchidere acordata), a crescut de 3 ori. Au fost realizate importante modernizari
ale tuturor subansamblurilor tehnologice, fiind evidentiate prin comparatie urmatoarele:
- incorporarea unei instalatii proprii de ridicare a liniei la nivel, comanda care se realizeaza
masurat (controlat) si este monitorizata din cabina tehnologica de catre operator (direct, pe
camere video sau prin calculator), fiind executata de instalatia prezentata in Fig. 8a; comanda
masurata a ridicarii liniei (ridicarea la nivelul prevazut) se poate realiza si automat de catre
calculator, pe baza datelor introduse anticipat si care determina un profil geometric dorit
(proiectat) al nivelului longitudinal;
- incorporarea unei instalatii proprii de ripare, alcatuita din 2 componente: instalatia de ripare
1- din fata a liniei, aflata pe acelasi cadru de lucru cu instalatia de ridicare a liniei (Fig.8a) si
instalatia de ripare 2- din spate a liniei (Fig.8b).
- ghidajul/ jgheabul lantului excavator din dreapta, cu mobilitate mare si extensibil (Fig.9)
ofera posibilitati suplimentare masinii; prin adaugarea de extensii (tronsoane) de traversa
frontala si de lant de excavat (6 buc.x 0,5m pe jgheabul extensibil-dreapta si 1 buc.x0,5 m pe
jgheabul fix-stanga) se poate mari/ suplimenta latimea de excavare cu cca. 3,5 m. Acest fapt
confera avantaj tehnologic masinii pentru ciuruirea banchetei si a schimbatoarelor
(aparatelor) de cale. In plus, intreaga parte frontala a instalatiei de excavare (traversa frontala
cu lantul de excavare, piesele de colt si jgheaburile in stare asamblata, in functionare) poate
executa o miscare transversala (laterala) de cca. 100 mm fata de capatul traverselor.

Fig.8a. RM80UHR- Instalatia de ridicare si ripare- Fig.8b. RM80UHR- Instalatia de ripare 2


1 (din fata a liniei) (suplimentara, din spate a liniei)

Fig.9. Ghidajul/ jgheabul lantului excavator din


dreapta, cu mobilitate mare si extensibil
3. CERCETARI PRIVIND MATERIALE SI TEHNOLOGII PERFORMANTE

Pentru cresterea perfomentelor si caracteristicilor tehnice ale masinilor de ciuruit este


imperios necesara cercetarea teoretica si practica, experimentala, pe teren (in santier), in
vederea obtinerii si utilizarii de noi materiale si tehnologii performante capabile sa conduca la
cresterea rezistentei, durabilitatii si vitezelor tehnologice ale diferitelor subansambluri ale
masinilor de ciuruit, conditii esentiale pentru marirea productivitatii, scaderea costurilor
specifice (lei/m, lei/operatie etc.), sporirea eficientei si rentabilitatii lucrarilor.
Cercetarile experimentale au aratat ca pierderile de productivitate se produc in special
datorita fenomenelor de uzare [4, 5], in special cele de abraziune, soc (impact) si oboseala, la
contactul intre elementele de lucru ale lantului de excavare (bolturi de scarificare si racleti-
Fig.10) si materialul dislocat/ excavat (piatra sparta colmatata- Fig.1a si b).

Fig.10. Bolt de excavare si raclet tip MCB-


450
Prin cercetari teoretice si experimentale s-au realizat corpuri dure din materiale compozite
continand carburi metalice [4, 6, 7, 8, 9, 10], care au fost inserate si brazate la capatul activ al
bolturilor de scarificare [4, 8] ceea ce a condus la cresteri importante ale durabilitatii
bolturilor (Fig.11a si b).

Fig.11a. Bolturi de scarificare tip MCB-450, cu Fig.11b. Bolturi de scarificare cu inserturi dure
inserturi dure din materiale compozite cu carburi din materiale compozite cu carburi metalice
metalice montate pe lantul de excavare

Au fost studiate noi forme geometrice ale partii active a bolturilor de scarificare tip MCB-450
[8], cu pozitie fixa (Fig.12a) sau mobila (Fig.12b si c) in timpul lucrului/ excavarii/ dislocarii,
in scopul maririi durabilitatii, precum si pentru cele de tip RM 80 (Fig.13a si b).
Pentru o mai buna protejare a partii active a bolturilor de scarificare, in zona adiacenta
varfurilor in care au fost brazate cu aliaje speciale inserturi dure din materiale compozite,
cercetarile au avut in vedere si tehnologiile de depunere de straturi dure cu ajutorul laserilor
[8], atat pentru bolturile de scarificare tip MCB- 450 (Fig.14a) cat pentru cele tip RM 80
(Fig.14b).
Fig.12a. Varianta de bolturi de Fig.12b. Varianta de bolturi de Fig.12c. Varianta de bolturi de
scarificare cu CMS tip MCB- scarificare cu CMS tip MCB- scarificare cu CMS tip MCB-450,
450, cu pozitie fixa 450, cu pozitie mobila (rotative) cu pozitie mobila (rotative)

Fig.13a. Varianta de bolturi de scarificare cu Fig.13b. Varianta de bolturi de scarificare cu


CMS tip RM 80, cu pozitie mobila (rotative) CMS tip RM 80, cu pozitie mobila (rotative)

Fig.14a. Varianta de bolturi de scarificare cu Fig.14b. Varianta de bolturi de scarificare cu


CMS tip MCB-450, avand depuse cordoane de CMS tip RM80, avand depuse cordoane de
materiale dure cu ajutorul tehnologiei cu laseri materiale dure cu ajutorul tehnologiei cu laseri

4. CONCLUZII

Cresterea competitivitatii transportului feroviar de calatori si marfa impune, atat pe plan


mondial cat si national, obtinerea de costuri de exploatare si mentenanta suportabile, in
conditii de calitate, viteza si confort sporite. Eficienta si rentabilitatea lucrarilor de
mentenanta depinde in mare masura de productivitatea proceselor si operatiilor tehnologice,
acestea fiind la randul lor influentate de factori precum vitezele operatiilor tehnologice,
calitatea si durabilitatea materialelor utilizate la confectionarea pieselor si organelor de
masini din componenta utilajelor, masinilor grele de cale si materialului rulant specializat
pentru intretinerea si reparatia caii ferate. In acest context se incadreaza si masinile de ciuruit
balastul in cale, a caror evolutie atat din punct de vedere constructiv, cat si din punct de
vedere al organizarii lucrarilor de ciuruire integrala a prismei de balast (piatra sparta), au tinut
pasul cu progresul stiintific si tehnologic, cu activitatile de cercetare-inovare, dezvoltare si
utilizare de noi materiale perfomante.
Viteza de lucru (tehnologica) generala a unei masini de ciuruit, care influenteaza in mare
masura productivitatea si eficienta tehnico-economica a operatiei de ciuruire a pietrei sparte
in cale, este dictata de cea mai mica viteza de lucru a subansamblurilor care compun acea
masina. Cercetarile noastre au condus la concluzia ca regimul de solicitare cel mai greu il are
instalatia (subansamblul) de excavare (lantul excavator), motiv pentru care am concentrat
eforturile in realizarea de noi tipuri de bolturi de scarificare, prin realizarea si utilizarea de noi
materiale, cum sunt materialele compozite pe baza de carburi metalice sinterizate. Aceste
materiale moderne imbina proprietati si comportamente antagonice ale diferitelor materiale
componente, precum duritatea, rezistenta la solicitarile intensive de compresiune, incovoiere,
strivire, abraziune, impact (soc) si oboseala. Aceste noi materiale permit cresteri substantiale
de productivitate (de 3-5 ori), fapt ce le sporeste potentialul de utilizare si in alte zone unde se
manifesta solicitari dinamice cu contact.

BIBLIOGRAFIE

[1]. Turcanu C., Masini grele de cale, Editura Matrix ROM, Bucuresti, 2006, ISBN (10) 973-755-029-3; ISBN
(13) 978-973-755-029-3;
[2]. ***, Instructia pentru lucrarile de reparatie radicala a liniei de cale ferata, nr. 302, SNCFR, Editura
Feroviara, Bucuresti, 1997;
[3]. ***, Instructia pentru reparatia capitala a liniei de cale ferata, nr. 303, MTCT, CNCF”CFR”SA, Editura
Feroviara, Bucuresti, 2003;
[4]. Besleaga C, Negriu R.M., Popescu I.C., Badea S.G., Stefanescu M., “Applications of PM the Chain
Excavator of a Railway Machine”, Euro PM2011 Congress Proceedings, vol.3, pag. 427-432, Barcelona,
Spain, 9-12 October 2011, ISBN 978-1-899072-22-4;
[5]. Popescu I.C., Negriu R.M., Besleaga C., Badea S.G., Stefanescu M., “Case Study of the Chain Excavator”,
Structural Integrity and Life, Vol. 12, no. 2, page 87÷92, Journal of the Society for Structural Integrity and
Life (DIVK) and Institute for Material Testing (IMS), Beograd, Serbia, 2012, ISSN 1451-3749;
[6]. Popescu I.C., R.M. Negriu, S.G. Badea, C. Besleaga, Case Study Regarding the Behavior of the Structural
Gradient from Various Composite Materials (WC-Co/WC-Ni), Used to Manufacture Ball Valves for the Oil
Extraction Industry, Euro PM2012 Congress Proceedings, Basel, Switzerland, 16-19 September 2012, ISBN
978-1-899072-36-1;
[7]. Negriu R., Popescu I.C., Besleaga Cr., Badea S. G., Stefanescu M., Sarlea I., Balls from simple composites
materials WC-Co and WC-Ni, with functional gradient by various concentration of materials,
A/00167/13.03.2012;
[8]. Cr. Besleaga, R.M. Negriu, I.C. Popescu, S.G. Badea, Applications to Scrapers of Railway Machines,
Conference New Trends in Fatigue and Fracture - NT2F13, Moscow, Russia – 13-16 May 2013;
[9]. C. Besleaga, R.M. Negriu, I. Popescu, S.G. Badea, Ways to reduce the wear of the excavation equipment by
application of PM, Euro PM2013 Congress Proceedings, Gotheborg, Sweden, 16-19 September 2013, ISBN:
978-I-899072-40-8;
[10]. Negriu R. M, Besleaga C, Badea G. S., Sarlea I, Stefanescu M, Material compozit pe baza de carbura
metalica sinterizata si procedeu de obtinere a acestuia, Brevet de inventie RO nr. 127900, OSIM Bucuresti,
30.08.2013.

Вам также может понравиться