METODA DE ANALIZĂ SWOT – PUNCT DE PLECARE

ÎN PERFECTIONAREA CADRULUI DIDACTIC

Lect. univ. dr. BĂLAN Valeria
UNEFS Bucureşti

Cuvinte cheie: perfecţionare, analiză SWOT, cadru didactic

Key words: perfecting activity, SWOT analysis, teacher

Abstract
The perfecting of the teachers staff is a requirement and an imposed standard by the National
Education Law (2011). The assimilation process of the new knowledge is based on the
Lifelong Learning concept and it can be realised through the training courses conducted at the
national and international level.
A modality of participating in the international training courses is given by the National
Agency for the Community Programs in the Education and Training through the programs
which it offers. In this context, by participating in the international projects competition
I obtained financial support from the Grundtvig Program (GRU-11-MOF-84-B-FR)
and I attended at the international training „Helping cross-cultural adaptation”, organized by
the Elan Interculture.
The experience acquired in this training course exercised an influence over more areas of the
knowledge. Through the knowledge acquired at this training, I mention the possibility of
working out a personal portofolio of the teacher and of applying the SWOT analysis method
management for studying the teacher’s activity. The SOWT method can be used to identify
the teacher’s knowledge, competence and abilities (but also) to help him to know his strengths
and opportunities and the manner in which it can be rendered profitable. At the same time,
this method can be used to identify weaknesses/limitations and threats if well managed it can
become strong points. All of this can be of help for the teacher in his career.
In this context, this paper tries to disseminate the knowledge and competences acquired in
connection with SWOT analysis. This information is based on my own opinion and it does
not involve either National Agency for the Community Programs in the Education and
Training nor the European Commission.

Problematica abordată
Perfecţionarea cadrelor didactice este o cerinţă şi un standard impus de Legea
Educaţiei Naţionale (2011). Perfecţionarea nu se realizează la întâmplare, ci este un proces
continuu şi cumulativ de dezvoltare a unor cunoştinţe, competenţe şi abilităţi specifice
domeniului de specializare, precum şi un proces de dobândire a unor noi cunoştinţe,
competenţe şi abilităţi, diferite de cele acumulate în cadrul educaţiei iniţiale.
Procesul de asimilare a noilor cunoştinţe se bazează pe conceptul educaţiei
permanente şi se poate realiza prin cursurile de formare continuă desfăşurate la nivel naţional
şi internaţional.
O modalitate de participare la cursuri internaţionale de formare continuă este pusă la
dispoziţie de către Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi
Formării Profesionale, prin programele pe care le oferă. În acest context, în urma participării
la un concurs internaţional de proiecte, am obţinut sprijin financiar din partea programului
Grundtvig (GRU-11-MOF-84-B-FR) şi am participat la cursul internaţional „Helping
cross-cultural adaptation”, organizat de Elan Interculture.

162
 Achiziţiile dobândite în cadrul acestui curs de formare continuă, se răsfrâng asupra
unor arii diferite ale cunoaştere. Printre competenţele însuşite, menţionez abilitarea în
realizarea unui portofoliu personal al cadrului didactic, dar şi modul concret de aplicare a
metodei de analiză managerială SWOT în identificarea competenţelor, cunoştinţelor şi
abilităţilor unei profesor (şi nu numai) pentru a-l ajuta să conştientizeze punctele tari şi
oportunităţile profesionale pe care le posedă şi modul în care acestea pot fi puse în valoare,
precum şi punctele slabe şi ameninţările care, atent conduse, îl pot ajuta în carieră.
În acest context, lucrarea îşi propune să disemineze cunoştinţele şi competenţele
acumulate vis-a-vis de aplicarea metodei de analiză managerială SWOT. Informaţiile de mai
jos reprezintă punctul de vedere al autoarei şi nu implică Agenţia Naţională pentru Programe
Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale şi nici Comisia Europeană.

Stadiul cunoaşterii
Până nu demult, metoda SWOT era una dintre cele mai frecvent utilizate metode de
analiza a nivelului de performanţă al unei organizaţii, echipe, departament, etc. Ea avea ca
scop analiza activităţii respectivei structuri în relaţie cu competitorii săi, precum şi
identificarea factorilor minori şi majori care afectează desfăşurarea activităţii pentru a se
putea elabora viitoarea strategie.
Astăzi utilizarea acestei metode a depăşit graniţele managementului şi este aplicată, cu
succes, în diferite arii de interes, acolo unde este necesară o de analiză strategică, flexibilă şi
uşor de aplicat. Printre aceste arii se numără şi evaluarea carierei unui cadru didactic cu
scopul orientării spre activităţi de perfecţionare care să-i permită însuşirea de noi cunoştinţe,
competenţe şi abilităţi. Metoda de analiză SWOT este un instrument care foloseşte pentru a
identifica cele mai potrivite direcţii de acţiune.
Denumirea acestei metode provine de la cuvintele: strenghts (puncte tari), weaknesses
(puncte slabe), opportunities (oportunităţi) şi threats (ameninţări). Practic, această modalitate
de analiza îl ajută pe cadrul didactic să-şi sistematizeze punctele tari, punctele slabe,
oportunităţile şi ameninţările. Metoda SWOT permite identificarea factorilor interni şi externi
care influenţează activitatea cadrului didactic si cuantifică impactul acestora asupra activităţii
acestuia.
Punctele tari se referă la cunoştinţele, competenţele şi abilităţile pe care individul le
posedă, ştie să le aplice practic şi cu ajutorul cărora poate să îi depăşească pe alţii. Pentru a fi
identificate aceste puncte tari din analiza SWOT, specialiştii recomandă să se găsească
răspunsuri la următoarele întrebări:
- Care sunt cunoştinţele, competenţele şi abilităţile persoanei respective?
- Ce face persoana respectivă mai bine decât ceilalţi?
- Ce apreciază alte persoane din jur ca fiind punctele tari?
Punctele slabe vizează aspectele care determină un nivel inferior faţă de celelalte cadre
didactice din acelaşi domeniu de activitate. Specialiştii apreciază că acestea pot fi corectate o
dată ce sunt cunoscute prin perfecţionare continuă şi permanentă. Întrebările cu ajutorul
cărora sunt identificate punctele slabe din analiza SWOT sunt:
- Ce cunoştinţele, competenţele şi abilităţile ar putea fi îmbunătăţite?
- Ce văd cei din jur ca fiind punctele slabe ale persoanei respective?
- Ce ar trebui să evită din experienţa trecută?
Oportunităţile se referă la factorii de mediu extern pozitivi care-l ajută pe profesor să-
şi stabilească o nouă strategie. Întrebările utilizate pentru identificarea oportunităţilor sunt:
- Care sunt condiţiile favorabile dezvoltării persoanei existente acum pe piaţă?
- Care sunt avantajele concurenţiale ale persoanei?
Ameninţările vizează factorii de mediu extern negativi care au o influenţă
semnificativă şi care-l împiedică pe profesor să-şi realizeze integral obiectivele stabilite şi

163
care ar periclita, în perspectivă, perfecţionarea acestuia. Pentru a identifica aceste ameninţări
se pot da răspunsuri la următoarele întrebări:
- Care sunt obstacolele existente în calea carierei?
- Care sunt schimbările globale care pot afecta evoluţia persoanei?
- În ce mod îl afectează negativ activitatea competiţională?
Specialiştii apreciază că oportunităţile şi ameninţările se întâlnesc la tot pasul.
Anticipate şi sesizate la timp permit reorganizarea „planurilor strategice”, astfel încât să le
minimalizeze impactul. Atunci când ameninţările sunt sesizate la timp, prin măsuri adecvate
pot fi transformate în oportunităţi.
Pentru un cadru didactic debutant sau cu experienţă în domeniu, metoda de analiză
SWOT are ca scop realizarea unui plan strategic sau găsirea unor soluţii la dificultăţile care
apar şi care trebuie rezolvate. Pentru aceasta este nevoie să se identifice punctelor tari şi cele
slabe, precum şi examinarea oportunităţilor şi ameninţărilor unei persoane.
Specialiştii vorbesc de existenţa a două moduri în care poate fi utilizată o analiză
SWOT: în scopuri profesionale sau personale. În scop personal, analiza SWOT poate fi
utilizată pentru a monitoriza cariera unei persoane. Sunt consemnate cunoştinţele,
competenţele şi abilităţile pe care individul le posedă, precum şi lacunele pe care aceasta le
are. În context profesional, analiza SWOT poate fi utilizată pentru a măsura profitabilitatea
unei afaceri sau unui proiect.
Suntem de părere că aplicarea metodei SWOT în analizarea competenţelor,
cunoştinţelor şi abilităţilor unui cadru didactic îmbină cele două moduri de utilizare descrise
anterior. În acest caz, analiza SWOT scoate în evidenţă toate cunoştinţele, competenţele şi
abilităţile profesorului, dar şi progresul realizat de acesta de la o etapă la alta a carierei
didactice.
Elaborarea unei analize SWOT vis-a-vis de achiziţiile pe care le posedă, îl face pe
profesor mult mai responsabil faţă de propria dezvoltare profesională.
Odată elaborată, această analiză devine „un instrument de dezvoltare continuă a
competenţelor” (R. Petkov, E. Licheva şi O. Gloushkov, 2011). Văzută din această
perspectivă, analiza SWOT îl ajută pe profesor să-şi identifice punctele forte ale pregătirii, să
se documenteze în domeniul/domeniile de interes şi să găsească soluţii pentru realizarea
obiectivelor pe care şi le-a propus pentru activitatea curentă şi/sau viitoare.

Aplicaţii practice
Pentru realizarea lucrării de faţă am iniţiat un studiu care a avut drept subiect un cadru
didactic tânăr (AR, 24 ani) care a absolvit recent o Facultate de Educaţie Fizică şi Sport din ţară.
Analiza SWOT a fost iniţiată la dorinţa profesoarei, care a observat că lipsa experienţei
la catedră, lipsa implicării în diferite activităţi desfăşurate la nivelul şcolii, lipsa participării la
cursuri de perfecţionare naţionale/internaţionale, etc...., o împiedică să-şi menţină catedra şi o
obligă s-o ia de la capăt la începutul noului an şcolar, într-o altă instituţie de învăţământ.
Pentru realizarea acestei analize s-a lucrat în echipă (facilitator – cadru didactic) timp
de câteva ore, planificate pe parcursul a două zile. S-a convenit asupra desfăşurării analizei pe
două zile deoarece s-a considerat că, după completarea în prima zi a punctelor tari, punctelor
slabe, oportunităţilor şi ameninţărilor, este binevenită o pauză „pentru limpezirea gândurilor”
şi o nouă reîntâlnire pentru „cristalizarea problemelor şi soluţiilor”.
Pentru întocmirea analizei SWOT s-a utilizat următorul tabel (după V. Varhegyi, 2011):

puncte tari puncte slabe

intern
oportunităţi ameninţări
extern

164
 Paşii urmaţi de echipă în realizarea analizei SWOT au fost:
- analiza internă, care a constat în identificarea punctelor tari şi a celor slabe pe baza
întrebărilor enunţate anterior;
- analiza externă, care a luat în consideraţie principalele elemente din mediul extern şi
s-au identificat puncte care puteau reprezenta oportunităţi sau ameninţări pentru tânăra
profesoară. Şi acestea au fost identificate cu ajutorul întrebărilor menţionate mai sus;
- s-au completat ferestrele tabelului şi s-a discutat pe baza aspectelor evidenţiate.

La final, analiza SWOT a cadrului didactic supus studiului a arătat astfel:

* puncte tari:
- absolventă a studiilor de licenţă şi master în domeniul în care doreşte să lucreze
- profesor de educaţie fizică
- specializare în tenis de câmp atât la licenţă, cât şi la master
- cunoştinţe, competenţe şi abilităţi solide în predarea înotului şi schiului (a învăţat să
schieze şi să înoate în copilărie; le-a aprofundat în timpul studiilor superioare)
- posesoare a carnetului de instructor – Federaţia Română Sportul pentru Toţi
- absolventă a unui curs de masaj
- absolventă a unui curs de operare calculator
- colaborare part-time cu un club de tenis – lecţii de tenis cu copii
- participare la competiţii de tenis în calitate de „copil de mingi”
- cunoştinţe, competenţe şi abilităţi de limbă engleză şi germană
- rezultate la nivelul competiţiilor şcolare cu elevii din clasele la care predă
- dorinţa de a rămâne şi a preda într-o unitate şcolară
- uşurinţă în a socializa cu ceilalţi
- foarte încrezătoare în forţele proprii

* puncte slabe:
- lipsa de experienţă în domeniu – predare educaţie fizică şi sport în şcoală
- lipsa unor atestate care să ateste cunoştinţe, competenţe şi abilităţi de limbi străine
- lipsa carnetului de arbitru la tenis
- dezinteres pentru participarea la un curs de perfecţionare organizat la nivelul şcolii
- lipsa participării la sesiuni ştiinţifice naţionale/internaţionale
- neimplicarea ca voluntar în acţiuni/activităţi ale ONG-urilor organizate la nivel local
- lipsa implicării în diferite comisii la nivelul unităţii şcolare
- neimplicare în activităţile de diriginte
* oportunităţi:
- circulaţia liberă la nivel european
- posibilitatea de a lucra în altă ţară din Europa
- posibilitatea de a participa la cursuri de formare continuă la nivel naţional organizate
de Inspectoratul Şcolar şi de alte instituţii cu atribuţii în domeniu şi nu numai
- posibilitatea de a participa la cursuri de formare continuă internaţionale prin
participarea la competiţiile organizate de ANPCDEFP – Comenius
- posibilitatea de a face parte din comisii la nivelul unităţii şcolare
- posibilitatea de a frecventa cursurile unei alte facultăţi/master în ţară sau străinătate
- posibilitatea de a ţine lecţii de educaţie fizică la alte unităţi şcolare de masă sau
speciale din oraş sau judeţ
- posibilitatea de a extinde colaborarea part-time cu clubul de tenis
- posibilitatea de a colaborarea part-time cu o sală de gimnastică sau fitness
- posibilitatea de a deveni arbitru de tenis

165
 - cunoştinţe, competenţe şi abilităţi în discipline sportive „de sezon” (înot, schi);
existenţa unui bazin funcţional în oraşul de domiciliu şi a unei staţiuni de schi la mai
puţin de 100km
- posibilitatea de-a iniţia activităţi de învăţare a unor discipline sportive cu persoane cu
dizabilităţi
- posibilitatea de a lucra personal cu adulţi/tineri/copii care-şi doresc să se perfecţioneze
la tenis, înot – trainer personal

* ameninţări:
- prevederile legislaţiei în vigoare
- restrângerile de activitatea ale altor cadre didactice titulare, cu vechime în domeniu de
la unităţi şcolare din oraş şi judeţ
- situaţia financiară din ţară
- salariile mici ale cadrelor didactice
- concurenţa mare existentă pe piaţă în domeniul
- situaţia financiară de la nivel european

Concluzii

În urma demersului realizat, desprindem următoarele concluzii:

1. Participarea profesorului la cursurile de formare continuă naţionale şi/sau

internaţionale îi acordă acestuia mai multă flexibilitate în domeniu şi îi permite să
răspund noilor standarde şi provocări educaţionale din România şi din Europa.
2. Metoda SWOT permite o analiză strategică şi uşor de realizat care conduce la
identificarea unor noi direcţii de acţiune şi-l ajută pe cadrul didactic să se orienteze
spre ceea ce are de făcut.
3. Discuţiile din cadrul echipei trebuie să fie reale, să evidenţieze aspectele importante,
iar soluţiile la care se ajunge trebuie să se aibă consensul membrilor echipei.
4. Odată ce sunt identificate problemele se pot stabili noi obiective şi strategii şi se pot
planifica realizarea acestora.
5. Important este ca tânăra profesoară să profite de combinaţia dintre atuuri şi
oportunităţi şi să evite sau să atenueze combinaţia punctelor slabe şi a ameninţărilor.

Bibliografie

¾ Analiza Swot, în: Business and Management, www.termpaperwarehouse.com

¾ Metodologia formării continue a personalului didactic din Învăţământul
Preuniversitar, Anexa la OM Nr. 5720 / 20.10.2009
¾ Petkov, R., Licheva, E., Gloushkov, O. – E-portfolio as a tool for self-awareness,
communication, social activism and career development, Manual, Project
672.2.B.2011. PC23, 2011
¾ Varhegyi, V. – Helping cross-cultural adaptation, Elan Interculture, France, 2011
¾ www. scritube.com

166