Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
n
c
h
i
LEGĂTURA
d COVALENTĂ
eCaracteristicile legaturii covalente
Orice covalenta se caracterizeaza prin:
-tarie (energie de legatura); - lungime (raza covalenta); unghi de valenta (determinat de orientarea în
spatiu a orbitalilor atomici puri sau hibrizi); - multiplicitate (ordin de legatura) ; - polaritate.
aturilor din molecula, însumând valorile pentru diferitele legaturi: ex. în BF3, energia de legatura
trebuie sa fie 1/3 din desfacerea moleculei în atomi:
BF3(g) B(g) + 3F(g) Dhd=3ElegB-F
sau BF3(g) BF2(g)+F(g) DH1
BF2(g) BF(g)+F(g) DH2
BF(g) B + F(g) DH3
DH = DH1+DH2+DH3
Deoarece energiile de rupere succesive sunt diferite, în mod curent se folosesc energiile medii de
legatura cu care se calculeaza caldura de formare a combinatiei respective
Energia legaturii covalente se poate calcula cu relatia empirica propusa de L. Pauling, folosind
coeficientii de electronegativitate (X) ai elementelor implicate. Pentru o molecula AB avem:
Indiferent de natura lor, interactiunile dipol-dipol sunt atractive si repulsive, iar stabilitatea retelei
moleculare se datoreaza echilibrului dintre ele. Particulele se apropie pâna la o distanta
intermoleculara minima (distanta de echilibru) la care taria legaturii prin forte van der Waals este
maxima (si energia legaturii, U=UA+UR este minima).
Aceasta energie este rezultanta interactiunilor atractive, UA=-A/r6, a caror raza de actiune, r, este
foarte mica (2-3 diametre moleculare) si scade rapid cu cresterea distantei si a interactiunilor
repulsive: UR¹B/rn.
Legaturi de hidrogen - interactiune ce se realizeaza între protonii unei molecule si un atom puternic
electronegativ (F, O, N, Cl etc.) dintr-o molecula vecina. Exista legaturi de hidrogen tari si lehaturi
de hidrogen slabe. Legaturile tari (ex. [FHF]-, [HOHOH]-, etc.) au protonul legat tricentric la
aceeasi distanta fata de atomii pe care îi leaga, distanta fiin mai mica de 0,25nm si energia legaturii
de 40-80 kj/mol.
Legaturile de hidrogen slabe (ex: HF, H2O, ROH, R-COOH, etc.) au protonul asezat asimetric fata
de atomii pe care îi leaga, asigurând o distanta între acestia mai mare de 0,25nm si o energie a
legaturii de 17-30kj/mol.
Lichidele asociate prin legaturi de hidrogen (H2O, HF) sunt solventi buni pentru alcooli, fenoli,
acizi carboxilici, au o densitate scazuta ce variaza neliniar cu temperatura.
LEGĂTURA METALICĂ
Metalele - cca. 80 din cele 108 elemente descoperite - au proprietati comune ce se justifica prin
structura lor electronica si caracterul deosebit al legaturii dintre atomi. Natura legaturii dintre atomii
metalelor nu poate fi ionica, deoarece nu este posibila între atomi de acelasi fel, dar nu poate fi nici
covalenta, localizata între câte doi atomi, deoarece într-un cristal fiecare atom de metal este
înconjurat de 8 sau 12 atomi de acelasi fel. Deasemeni, nu poate fi nici legatura prin forte van der
Waals, deoarece fortele de coeziune dintre atomii metalelor sunt mult mai puternice.
- Teoria gazului electronic
Legatura metalica este ca o legatura covalenta realizata prin OM extinsi, ce formeaza benzi largi de
energie (de câtiva eV) ce apartin tuturor nucleelor.
Partea din banda de energie populata cu electroni, poarta numele de banda ocupata. Gradul de
ocupare explica taria legaturii din reteaua metalica si implicit o serie de proprietati: - Tt, Tf,
densitatea, duritatea, tenacitatea etc. Partea din banda de energie neocupata cu electroni numita
banda de conductie este folosita la circulatia electronilor supusi unei diferente de potential electric
sau termic si explica astfel conductibilitatea termica si electrica a metalelor.
Î
n
c
h
i
d
e