Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Pr.Lect.Dr. Alexandrel Barnea
Anul acesta, în perioada 12-15 mai, a avut loc la Iaşi cel de al X-lea Congres
Internaţional de Muzică Bizantină desfăşurat sub egida Centrului de Studii
Bizantine din Iaşi. Împlinindu-se o cifră rotundă a ostenelilor şi rodirilor în acest
segment al vieţii culturale ieşene şi gândindu-ne că activitatea acestui centru este
mai puţin cunoscută altor medii decât celui muzical, ne propunem în paginile ce
urmează să oferim o imagine de ansamblu a acestei instituţii de cultură.
De la bun început suntem datori să menţionăm că, pentru a rămâne cât mai
fideli unei prezentări obiective, informaţiile le-am preluat din revistele centrului1
şi de pe pagina web ale instituţiei respective2.
Aşadar, ce este Centrul de Studii Bizantine din Iaşi (CSBI) şi care este scopul
său ? Vom căuta să răspundem, mai întâi, la a doua întrebare. Dacă vom privi sub
sigla ce străjuieşte orice act oficial, vom vedea scris: „Centru pentru promovarea
culturii muzicale şi artelor de tradiţie bizantină”. Condensat într-o singură
propoziţie scopul ne apare destul de limpede. Este posibil ca marea majoritate a
citiorilor noştri care nu cunosc sau nu au cunoscut până acum activitatea CSBI,
să-şi dorească să cunoască mai mult. De aceea, o imagine completă a obiectivelor
CSBI o găsim doar parcurgând Statutul său. Astfel, din expunerea clară şi concisă
la Capitolul al II-lea, observăm că CSBI, prin activitatea sa, îşi propune:
- „promovarea studiilor asupra muzicii bizantine cu toate variantele ei
naţionale (românească, greacă, sîrbă, bulgară, albaneză, armeană, rusă, etc.)
pentru a face cunoscute publicului larg frumuseţea şi mesajul spiritual străvechi al
acestei muzici… Căile de transmitere vor fi:
a. cîntarea directă cu rol de ilustrare educativă şi de formare estetică;
b. expunerile în cadrul conferinţelor, simpozioaneor, colocviilor;
c. publicarea studiilor elaborate şi informaţiilor culese în periodice,
monografii, articole, etc., tipărite în editura proprie sau folosind alte posibilităţi;
d. mijloace audio vizuale;
e. alte căi.
1
În special cele două comunicări ale D-nei Prof.univ.Dr. Gabriela Ocneanu intitulate: Centrul
de Arte Bizantine al Academiei de Arte „George Enescu” Iaşi, în „Bizantion Romanicon” - Revista
de Arte Bizantine a Academiei de Arte „George Enescu”, vol. III, Editura Artes, Iaşi, 1997, pp. 245-
248 şi Locul muzicii religioase în învăţământul universitar muzical, în „Acta Musicae Bizantinae” -
Revista Centrului de Studii Bizantine Iaşi, vol. I, nr. 1, aprilie 1999, pp. 101-106.
2
Adresa CSBI pe Internet este www.csbi.ro
222 Pr.Lect.Dr. Alexandrel Barnea
3
Statutul Fundaţiei Centrul de Studii Bizantine Iaşi, Capitolul al II-lea.
CENTRUL DE STUDII BIZANTINE DIN IAŞI 223
4
Cu privire la viaţa şi activitatea părintelui I. D. Petrescu sugerăm a se consulta: Gheorghe C.
Ionescu, Lexicon al celor care, de-a lungul veacurilor, s-au ocupat cu muzica de tradiţie bizantină
în România, Editura Diogene, Bucureşti, 1994, pp. 280-283 (în special bibliografia de la sfârşit),
Gabriela Ocneanu, I. D. Petrescu, Contribuţii teoreticela dezvoltarea bizantinologiei europene, în
„Byzantion” – Revista de Arte Bizantine, Academia de Arte «George Enescu», Iaşi, 1995, pp. 68-72.
De asemenea, informaţii utile putem afla din corespondenţa purtată de pr. I. D. Petrescu cu Amedée
Gastoué; a se vedea în acest sens Titus Moisescu, La musique byzantine en pages épistolaires.
Amedée Gastoué s’adressant à Ioan D. Petrescu-Visarion, în „Acta Musicae Byzantinae”, vol. IV,
Editura Novum, Iaşi, 2002, pp. 26-37.
5
Ca un exemplu, numai în segmentul recitativului liturgic, interesant este manuscrisul-autograf
al unei scrisori, redactată de pr. I. D. Petrescu , în 1967, cu privire la activitatea de cercetare pe care
trebuie să o continue diaconul Grigore Panţiru; vezi Grigore Panţiru, Lecţionarul evanghelic de la
Iaşi, Editura Muzicală, Bucureşti, 1982, „În loc de Prefaţă”, p. 5.
224 Pr.Lect.Dr. Alexandrel Barnea
6
O parte din personalităţile muzicale româneşti, pe care le vom aminti în lucrarea noastră, o
găsim în dicţionarul lui Gh. C. Ionescu amintit mai sus. Mai recomandăm a se consulta, în acest
sens, Viorel Cosma, Muzicieni români. Lexicon, Editura Muzicală a uniunii Compozitorilot,
Bucureşti, 1970, sau ediţiile ulterioare.
7
Gabriela Ocneanu, op. cit., p. 102.
8
Ibidem, p. 102, nota 42.
9
Lecţionarul lui Gh. C. Ionescu oferă informaţii bogate (ne referim în special la titlurile
lucrărilor care pot constitui puncte de referinţă în domeniu); de o importanţă aparte ni se par şi cele
două comunicări consacrate renumitului muzicolog: Florin Bucescu, Activitatea ieşeană a
profesorului Gheorghe Ciobanu. In memoriam, în „Byzantion” – Revista de Arte Bizantine,
Academia de Arte «George Enescu», Iaşi, 1996, pp. 28-33 şi Gabriela Ocneanu, In memoriam:
„Gheorghe Ciobanu”. Dezvoltarea muzicii în România în viziunea lui Gheorghe Ciobanu, în
„Byzantion” – Revista de Arte Bizantine, Academia de Arte «George Enescu», Iaşi, 1996, pp. 34-35.
CENTRUL DE STUDII BIZANTINE DIN IAŞI 225
cercetării acestei muzici, cerc din care făceau parte profesori tineri din acea
vreme: (+)Larisa Agapie, Gabriela Ocneanu, Liliana Gherman, Nicolae Gâscă,
Anton Zeman, Florin Bucescu, Viorel Munteanu.
Se pare că un prim pas în îndeplinirea visului atâtor generaţii, acela de a se
crea o catedră de sine stătătoare de muzică bizantină la Conservatorul ieşean, s-a
putut face la 14 noiembrie 1991. Atunci o parte din profesorii amintiţi mai sus au
înaintat Rectoratului Academiei de Arte «G. Enescu » din Iaşi un memoriu prin
care se solicita acest lucru, aducându-se argumente destul de convingătoare în
acest sens. Am spus că s-a făcu un prim pas, deoarece s-a aprobat doar ca o
«specializare» în cadrul Secţiei „Pedagogie muzicală” şi având doar autorizaţie de
funcţionare. Însă ideea unui centru care să polarizeze în jurul lui deopotrivă laici
şi teologi, muzicieni specialişti şi amatori şi care să promoveze vechiul tezaur al
muzicii bizantine, încă mai stăruia, la Iaşi, în mintea multor ucenici ai lui
Gheorghe Ciobanu. Aşa se face că, proiectat în mai multe variante de către
directorul executiv – dl. Traian Ocneanu şi supus analizei unui nucleu al primilor
membri (pr. prof. Florin Bucescu, prof. Melania Boţocan, conf. Carmen Chelaru,
prof. Gabriela Ocneanu), CSBI ia fiinţă în mod oficial abia în anul 1998. Acest
centru fusese conceput tot în cadrul Conservatorului ieşean, mai precis, în legătură
cu o secţie de muzică religioasă a acestei instituţii. Cu un an înainte, în urma
multor dezbateri şi analize, comisia desemnată să analizeze şi să acrediteze acea
specializare mult dorită nu acordă undă verde. Însă CSBI a continuat şi continuă
să existe şi astăzi ca «fundaţie culturală de sine stătătoare»10.
Important este faptul că, chiar din primul an de existenţă al acelei secţii de
muzică religioasă, s-au ţinut sesiuni de comunăcări ştiinţifice fie în cadrul
Cursurilor internaţionale de vară organizate de Universitatea «Al. I. Cuza» din
Iaşi, fie sub egida Zilelor Academiei de Arte «George Enescu» din Iaşi sau a
Zilelor academice ieşene. La aceste sesiuni au participat nu numai personalităţi
muzicale de prim rang din România dar au fost antrenaţi şi studenţii acelei secţii
în dorinţa de a stimula activitatea de cercetare în paleografia muzicală bizantină şi
în rândul celor tineri. Mai târziu, din 1998, când, aşa după cum am spus mai sus,
CSBI îşi capătă statut legal, acele sesiuni de comunicări s-au transformat în
congrese internaţionale de muzică bizantină prin cooptarea unor specialişti în
domeniu şi din afara ţării, dând astfel centrului un surplus de greutate
academică11. Paleta tematicilor acestor simpozioane este variată, oferind un volum
10
Gabriela Ocneanu, Locul muzicii religioase în învăţământul universitar muzical, în „Acta
Musicae Bizantinae” – Revista Centrului de Studii Bizantine Iaşi, vol. I, nr. 1, aprilie 1999, p. 104.
11
Oferim aici câteva date despre membrii CSBI, colaboratori şi susţinători, cei care au trudit şi
trudesc pentru promovarea muzicii religioase bizantine şi de tradiţie bizantină: Alexandrescu Dragoş
– diac., prof. la Universitatea de Muzică, Bucureşti, Alexandrescu Ozana – dr., Institutul de Istoria
226 Pr.Lect.Dr. Alexandrel Barnea
Artei, Bucureşti, Barbu-Bucur Sebastian – arhid. prof. dr. la Universitatea de Muzică, Bucureşti,
Barnea Alexandrel – pr. lect. dr. Facultatea de Teologie Ortodoxă «D. Stăniloae» a Universităţii «Al.
I. Cuza» din Iaşi, Belean Nicolae – prof. Fac. de Teologie, Univ. de Vest, Timişoara, Boţocan
Melania – profesor, Universitatea de Arte «G. Enescu», Iaşi, Bucescu Florin – preot, prof. dr. la
Universitatea de Arte «G. Enescu», Iaşi, Buescu Corneliu – muzicolog, Buzera Alexie – preot, conf.
dr. la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universitatăţii din Craiova, Catrina Constantin – conf.dr. la
Universitatea Transilvania, Facultatea de Muzică, Braşov, Cervoneac-Ciorici Margareta – doctorand
III Academia de Muzică «Gavriil Musicescu», Chişinău, Chelaru Carmen – muzicolog, secretar
ştiinţific, Filarmonica «Moldova», Iaşi, Chifar Nicolae – pr. prof. dr. la Facultatea de Teologie
Ortodoxă «D. Stăniloae» a Universităţii «Al. I. Cuza» din Iaşi, actualmente profesor la Facultatea de
Teologie Ortodoxă din Sibiu, Chircev Elena – lector dr. la Academia de Muzică «Gheorghe Dima»,
Cluj-Napoca, Chirvase Lucia - stareţă a Mănăstirii Ciolpani, jud. Bacău, Cristescu Constanţa – prof.
dr. Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea «Aurel Vlaicu», Arad, Dascălu Nicolae –
consilier cultural la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, Dimcea Alexandru, Dimoftache Veturia
– prof. dr. la Universitatea de Muzică «Ciprian Porumbescu», Bucureşti, Dîrţu Petronela – prof. la
Liceul de Artă «Octav Băncilă», Iaşi, Drăguşin Constantin – preot, dirijorul Coralei Patriarhale din
Bucureşti, Firca Gheorghe – dr., Institutul de Istoria Artei, Bucureşti, Galaicu Violina – dr.,
cercetător ştiinţific Academia de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Giuleanu Victor – prof. dr.
Universitatea de Muzică Bucureşti, Haralam Clement – arhim., stareţ al Mănăstirii «Sfinţii Trei
Ierarhi» din Iaşi, (+)Ionescu Gheorghe – muzicolog, Cosma Octavian Lazăr – muzicolog, Măniuţ
Lucia-Cristina, Marchiş Iustin – arhim., stareţ al Mănăstirii «Stavropoleos» din Bucureşti, Merticaru
Vasile – arhim. dr., (Varlaam) vicar al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi şi lector la Facultatea
de Teologie Ortodoxă «D. Stăniloae» a Univ. «Al. I. Cuza» din Iaşi, (+)Moisescu Titus – muzicolog,
Moisil Costin – etnomuzicolog, Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti, Moldoveanu Nicu – preot
prof. dr. Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea Bucureşti, Ocneanu Gabriela – prof.dr.
Universitatea de Arte «George Enescu», Iaşi – director ştiinţific, Ocneanu Traian – ing., NOVUM
S.R.L. Iaşi – director executiv, Popescu Emilian – prof. dr. la Facultatea de Teologie Ortodoxă
Ortodoxă «D. Stăniloae» a Univ. «Al. I. Cuza» din Iaşi., Iaşi, Simionescu Petre – prof. Institutul de
Etnografie şi Folclor «C. Brăiloiu», Bucureşti, Sorban Elena Maria – lector dr. Academia de Muzică
«Gh. Dima», Cluj-Napoca, Spinei Victor – prof. dr. Universitatea «Al. I. Cuza» din Iaşi, Facultatea
de Istorie – director cercetare inter-disciplinară, Stanciu Vasile – pr.conf.dr. Universitatea «Babeş-
Bolyai», Facultatea de Teologie Ortodoxă, Cluj-Napoca, Vasile Vasile – conf.dr. Universitatea de
Muzică, Bucureşti, Zoicaş Ligia – prof. univ. Academia de Muzică «Gh. Dima», Cluj-Napoca.
La aceştia adăugăm pe: Ioannis Arvanitis – Atena, Vesna Peno – Iugoslavia, Dimitri Conomos,
Sandra Martani – Italia, Nektarios T. Paris, Panagiotes Ch. Panagiotides, Frantz Metz, Adriana Şirli
– Franţa, Maria Alexandru – lect.dr. la Universitatea «Aristotel» din Thesalonik, Marco D’Agostino
– Italia , Christina Demetriou – Grecia, Alexander Lingas – Oxford, Christian Hannick.
CENTRUL DE STUDII BIZANTINE DIN IAŞI 227
8. Alexie Buzera, Trei manuscrise psaltice cu opera muzicală a lui Ghelasie Basarabeanul de la
B.C.U. Iaşi.
9. Maria Bucescu, Grigore Panţiru şi prelucrarea corală a melosului psaltic.
10. Elena Chircev, Formele melodice şi prelucrarea în Cântările bisericeşti ale lui Dimitrie
Cunţanu.
11. Florin Bucescu, Viaţa şi activitatea lui T. V. Stupcanu.
12. Valentin Timaru, Observaţii asupra citirii textelor religioase.
13.Nicolae Ţurcanu, Gheorghe Ucenescu, dascăl de cultură bizantină.
14. Gabriela Ocneanu, Propedia unui manuscris bizantin de la B.C.U. Iaşi.
15. Corduban Mihaela Lidia, Pasajele melismatice şi rolul lor în muzica psaltică.
16. Mihaela Zăiceanu, Melodica bizantină în „Glasurile Putnei” de V. Munteanu.
17. Mara Forţu, Oprea Dumitrescu şi concepţia sa privind „modernizarea” muzicii psaltice.
18. Carmen Calamaz, Legăturile Ieromonahului Macarie cu Moldova.
19. Alexandrel Barnea, Foloasele cântării religioase în cultul ortodox.
20. Cristian Doboş, Liturghia grecească a lui Preyer.
21.Simona Simiciuc, Repertoriul coral religios din Moldova în perioada începuturilor.
22. Mirel Nechita, Anton Pann şi muzica psaltică.
9. Constantin Catrina, Momente şi etape privind învăţământul muzical de tradiţie bizantină din
Şcheii Braşovului - secolele XVIII-XIX.
10. Melania Boţocan, Corul Mitropoliei ieşene.
11. Petronela Dârţu, Despre Canonul Învierii.
12. Vasile Stanciu, Manuscrise şi personalităţi muzicale din Transilvania în secolele XVII-XVIII.
13. Leonida Rados, Soli şi slii în Bizanţul târziu: cazul Giorgios Sphrantzes.
14. Alexie Buzera, Un manuscris inedit de la 1918 privind gramatica muzicii psaltice în notaţie
hrisantică.
Byzantion - Revista de Arte Bizantine, vol. IV, Editura ARTES, Iaşi, 1998,
233 p.
Acta Musicae Bizantinae - Revista CSBI, vol. I, nr. 1, aprilie 1999, 106p.
Acta Musicae Bizantinae - Revista CSBI, vol. II, nr. 1, Editura CSBI,
aprilie 2000, 156 p.
Acta Musicae Bizantinae - Revista CSBI, vol. III, aprilie 2001, 159 p.
Acta Musicae Bizantinae - Revista CSBI, vol. IV, mai 2002, 226 p.
12
vezi Ioan D. Petrescu, Ce este muzica bizantină, în „Acta musicae bizantinae” - Revista
CSBI, vol. I, nr. 1, 1999, p. 9.