SIMONA BIRGEAN ADRIANA CALININ

MARIANA CULCIAR NICOLETA GAI[~

SUNT ŞCOLAR
ÎN CLASA I

Materiale culese în sprijinul

orelor de limba română
la clasa I

Editura MIRTON Timişoara

2000
1
Autori: Simona Birgean
Mariana Culciar
Adriana Calinin
Nicoleta Gaiţă

Coperta: Simona Birgean

Tehnoredactare: Simona Birgean

Mariana Culciar

Tipar realizat la Imprimeria „MIRTON“

2
 Această lucrare constituie un material auxiliar al Abecedarului tipărit
de Editura All ( autori: Ioan Surdu, Ioan Dănilă ). Poate fi folosită atât în
clasă, în orele de limba română, cât şi acasă, în munca suplimentară a
elevilor pentru consolidarea citit – scrisului. La fiecare literă nou învăţată,
coloanele de cuvinte, propoziţiile şi textele pot fi atât citite cât şi transcrise
de elevi.
Fişele anexate la sfârşitul lucrării sunt concepute pentru a fi folosite în
consolidarea grupurilor de litere.

3
a A

m M

e E

4
 r R

are era rama mere amar marama

ram aer rame arme amare ea
rar Ema mare eram arama mea

Rama mare e a mea. Ema e mare.

Ama era rea? Ea are mere amare.

i I

ai rai mire miere Maria

ia iar rima mirare Mimi
ei mai ieri Emi Irma

Maria ia marama. Ema e mama Marei.

Mia are mere mari. Ea are ie.
Imi e mire. Mierea e a mamei.
Mara e mai mare. Emi are miei mari.

5
 n N
an nea mina iarna Ene Marina
ani ren mine inima Ina Mariana
in rana nene miner Ana Nae
nai nara nani nimeni Irina Nina
Ene e marinar. Mierea e a mea.
Marian are arme. Marina ia marama.
Ana are 7 ani. – Ema, ai nai?
Mara e rea. – Nae, ai 6 ani?
Mama are inima mare. Nenea Ene are miei.
Mina mea e mai mare. Nenea Marin e mire.

u U
eu meu urma nume anume mereu
un aur nuia ramura numere urmare
unu mura iunie rumen urare minune
una mure unire umeri armura murmur
Eu am un nume. Miruna are numai un an.
Aura ia mura. Inu nu are nai.
Ramura e mare. Ana e mama unui miner.
Eu nu am ie. Nina are mere rumene.
Nuiaua e a Ninei. Ema are mure, nu mere.
6
 c C
ac arc care camera canar Aurica
cai nuc cana cununa miercuri Marcu
car cuc carne macara mecanic America
cam cui acum curea Ica Crina
mac cum nuca crem Anca Carmen
mic rac cuier crema Nicu Carmina

Eu am camera mea. Marcu e amic cu Nicu.

Mica are carie.
Nicu nu are cucui.
Ica are un canar mic.
Anca e cu Aurica.
Macaraua e mare.
Nenea Iancu are 2 cai.
Maria ia un crin mare.
Eu arunc rama.
Carmen are un ac mic.
Care e cureaua mea?
Carmina nu are carne.
Aurica e mama mea.

Camera Irinei e mai mare ca a mea.

Acum, Nicu e cu Carmen.

7
 o O

om ora maro morar Crina Corina

ou orar roi carioca Coca Ramona
oi coc cor noroi Ion Aurora
noi cocor oier noroc Ioana Onu
nor corn camion erou Norica Onica
nou moi moara Mona Roma Oana

E ora unu. Corina are creioane noi.

Eu am un ou.
Marin e morar.
Anca are acum ore.
E noroi mare.
Ramona are un orar nou.
Comoara ei e mare.
Care e Norica?
Un om e oier.
Ramura e maro ori nu?
Eu am mereu noroc.
ori nu?
Cana cu cacao e acolo.
Ion, Coca, Mona iau mere.
Onica are o carie.
Crina ia cornuri moi.
Coca nu are coc.
Un om are un camion.
Oana e mare.
Oaia are 2 miei.
Aurora e cu Miron.
Onica are un creion maro,

E ora unu. Onica e cu Miron.

– Onica, ai un corn?
– Nu. Eu am un ou.

8
 l L
el lan liniar animal Mirela Ileana
ele cal ulei lemn Iulia Nicolae
lac luna inel lucrare Alina Emanuel
leu lama iulie Emil Aurel Laura
loc luni lucru Ilie Emilia Luca
lor lalea acolo Nelu Elena Lili
lin liliac alune Raluca Cornel Liliana
Manole e olar. Mierla e la malul lacului.
Mielul e un animal mic. Lumina lunii lumina lacul.
Ilie are un car cu lemne. Aurel linia cu liniarul.
Ele au acuarele noi. Cana cu Coca-Cola e la Relu.
Inelul nu e la locul lui. La malul lacului era un alun.
– Luca, ai un leu? Acum, Raluca are un inel.
Alin ia un colac cu miere ori un corn cu cacao.
Lunea e mereu lume la moara lui Luca.
Calul lui Ion are culoarea maro.
Oaia lui Emil are un miel ca neaua.
Laura are un liliac ori o lalea?
Omul cu luleaua era nenea Nelu.
E luni. Lina e la lac. Ea e cu Elena. Ele au alune.
Emil nu e acolo.
– Manuela, e luna iulie?
– Nu, e luna mai.
9
 ă Ă
oră nucă ramă moară cremă lacrimă
ouă nouă nară cărare ramură Lică
rău cară cală măcar mălai Nică
măr rană iarnă cămilă călare Ionică
mamă urmă cămin mărime mărar Mălina
mică lună umăr cămară moară Mărioara

Anca e mică. Acum o lună era iarnă.

Mărioara ia un măr. – Mălina, ai mărar?
Marinică e la cor. – Emilia, ai o călimară?
La moară e Ionică. Lică are o rană mică la umăr.
Călin cară marmură. Cornel are o cameră mică.
Carioca ei e nouă. Mărarul e rar.
Marinică urcă o colină. – Mamă, ai o lăcrămioară?
Nică e cu mămica lui. Mărioara are o ramă nouă.
Ai mălai? Călin are o cană cu mure.

Nică e mic. El e la cămin cu Mălina. Ei au culori

noi.

E iarnă. Călin e cu Ionică. Ei cară marmură cu un

car.

Ionică e călare. Calul are o rană. Calcă rar.

10
 t T

tata notă cutie tună tăiat Mitică

tare tren tanti atent tăcut Natalia
temă tron cretă tineri călător Nicoleta
taie turc carte tremur toamnă Antonela
toc taur omăt trecător trotinetă Titi
tot tanc teren mirat minunat Toma
lată trei munte uitat matematică Tiana
iute actor roată total Rita Tatiana

La tine e curat. Toamna, Rita e la munte.

Cătălin ia creta maro.
Mitică e atent la ore.
Noi trăim la munte.
Eu cu Natalia călătorim.
Roata carului e turtită.
Tractorul ară.
-Nicoleta, ai luat cartea?
Tiana are temă la matematică.
Titi e mereu cu Toma.
Tanti Tina are trei mere.
Toma are un toc nou.
Tatăl tău e actor?
Tocmai urcam la tine.
Tina are cretă colorată.

– Toma, ai luat note?

– Am trei note mari. Iată carnetul meu.

– Mitică, ai un tractor?
– Nu! Am o trotinetă.
– O, e o trotinetă nouă!

11
 v V

var viu mov tavă vitamine Viorel

val vale avion vrea activitate Viorica
vai vară viorele vrem Eva Valeriu
voi vată vinete vioară Liviu Viviana
văr vacă vultur volan Lavinia Valentina
vie vană voinic vultur Vali Vuia
vin vouă morcov tramvai Victor Vlaicu

Eva caută vioara. La vară, vom vărui camera mea.

Octavian e aviator. Lavinia a venit la noi cu o tavă.
Lavinia vrea viorele. Vineri voi veni la tine.
Care e vinovatul? Vioara luiViorel e nouă.
El vine cu tramvaiul. Valentin e voinic.
Livia nu vrea vinete. Valeriu e atent la volan.
Liviu e elev cuminte. Vara vine multă lume la mare.
– Lavi, vrei o lalea mov? Vineri nu avem matematică.
Eva are o vilă mare. Victor vrea un morcov.
Tavi e vărul lui Victor. – Vali, nu ai luat vitaminele?

12
 ce Ce

cel rece ceai cerne colăcei aceia

cei tace coace cetate ceainic acetonă
cer voce ceară celular cercel Marcela
cerc ceva ceaun măcelar acela Mircea
ace elice ceată cereale cerere Celina
cere trece ceva cerneală centură Cerna

Monica are cercei. Trenul trece iute.

Mama cerne mălai.
Acela e noul măcelar.
Ele cer Nataliei colăcei.
Cercul lui Marcel e nou.
Avionul are o elice mare.
Marcela cere trei ace.
Emilia caută ceva.
Mircea urcă la cetate.
Vali coace colăcei.
Ceainicul e cu ceai rece.
Marcela e cu Mircea la
măcelărie.

E iarnă. Cerul e ca cerneala.

Acela e Marcel. Are centură lată. E cu Marcela.
Ea are cercei noi.
Marcel cere un cercel. Cercelul e ca un cerc mic.
– Ce cercel auriu!

– Mircea, ai uitat cerneala?

– Nu. Am uitat caietul.

13
 p P

pom pune porc potecă pălărie picături

pai pene plop pepene părinte Pavel
pic cupă capac iepure pentru Paul
apă pace copac palton vulpe Paula
cap păun copil părere lapte Petre
opt corp penar piatră pictor Petrică
păr crap popor portar topor Paulina
pară parc prune aparat portocală Pompilia
Vulpea vrea să ia un pui.
Copiilor le plac prunele.
Marin taie un copac cu toporul.
Mama pune picături copilului.
Maria are pere ori portocale?
Puii pelicanului au penele moi.
Paul cere apă ori lapte?
Pentru Pavel pericolul a trecut.
Pe cuier e un palton ori o pălărie?
Paula a cumpărat pere coapte.
Petre e părintele unui copil cuminte.
Paula a pictat un păun cu pene colorate.
Pavel e pictor. El poartă pe cap o pălărie cu
petice. Pleacă prin parc. Pe o potecă apare Petrică.
Ei sunt prieteni. Petrică are o pelerină pentru ploaie.
14
 s S
sat nas vesel sonerie pescuit Ionescu
sac ceas scrie stilou saloane Cosmin
vas este soare poveste ascultă Sinaia
suc casă caise pisică scară Silviu
sus sapă somn pasăre soră Sorin
urs sală sticlă nasture scaun Simona
sos sare coasă răsare acasă Stela
pas sunt cusut casetă interesant Silvia
Marius e trist. Soarele a răsărit.
Pe casă sunt opt păsărele. Cosmina are o carte interesantă.
Caisele se coc la soare. Sora mea ascultă o casetă.
Sorina coase un nasture. Stela are o sticlă cu suc rece.
Cu stiloul am scris o scrisoare surorii mele.
Silviu Popescu e tatăl Simonei.
Am lăsat la tine sticla cu sirop de caise.
Seara eu mă spăl cu apă cu săpun.

Sorin e acasă. El ascultă o casetă. Sună soneria. Este

Estera, sora lui. Ea urcă scara. Are un urs mic.

Un păstor are o turmă cu patru oi, nouă capre, opt miei.

Sunt sus la munte. Noaptea, lupul se apropie. Păstorul
ascultă. Nu o să lase lupul să atace turma.

15
 oa
oală coate vioară toarce comoară
oase poate coace poartă Ioana
oare roată noapte Oana curioasă
soare boală coamă roasă luminoasă
coase toate moară culoare macaroane

Pisica toarce toată noaptea.

Oana nu poate să coase.
Silvana nu este curioasă.
Paltonul are culoarea maro.
Soarele apare pe cerul senin.
Ioana poartă o pălărie.
Toate camerele sunt luminoase.
Cărarea e alunecoasă.
Oare Mioara va veni la Oana?
Poate că Silviu nu poate veni la noapte acasă.
Este plină oala cu macaroane?

16
 d D
doi dur unde coadă deasupra Rodica
dac duc drum adevăr medalie Toader
din des verde coardă dumneata Dinu
dos ied dinte radio Adela Dorin
dar dude deal pădure Tudor Doina
rod vede doctor adunare Adrian Dunăre
La ora de desen pictăm. Dan duce iedul pe deal.
Luni am dat dictare. Dorin iese din odaie.
Adela cu Dan sar coarda. Doru vine de la pădure pe drum.
Dorina are părul ondulat. Loredana se duce la doctor.
Dunărea e o apă mare. Dinu a pus dopul la sticlă.
Eu am două monede de la domnul Tudor Dumitrescu.
Doina aude la radio o melodie plăcută.
Adelina se duce să adune mere din livadă.

Dinu e pădurar. El pleacă devreme la pădure. Pe drum

apare un ied. Dinu prinde iedul.
De undeva vine Dorel.
– Ce ai acolo, Dinule?
– Un dar pentru Dana.

Adelin vine la dispensar.

– Ce te doare?
– Mă doare capul.
Doctorul îl consultă. Adelin va lua medicamente.
17
 ci Ci

cine cinci cineva lipici Lucian

cină arici căciulă cărucior Cecilia
circ vecin ciorap circulă Ciprian
reci ciocan picior ciocolată Cicerone

Am cinci nuci mici. Căciula lui Doru e peticită.

La circ e multă lume.
Cine a venit?
Cicerone citea o poveste.
– Ce carte ai citit, Cecilia?
Ciprian vrea o ciocolată.
– Taci, Cici, nu mă cicăli!
Cine are ace mici?
Cineva a cerut ciuperci.
Vecina mea a mers la cinema.
Lucian nu are ciorapi.

Lucian o duce pe Cici cu căruciorul lui Tudor.

Tu treci dealul pe aici?
Aici era un arici cu acele mari.
– Cecilia, tu coci ciuperci?

Celina ia cina la noi la ora opt. Ea vine cu cineva.

– Cine mai vine la cină?
– O vecină. Ea e prietenă cu Celina.
– Lucian nu e aici?
– Nu. El caută nuci. Vine la ora cinci.

18
 â Â

râs cântă pâine trântă când

râu tânăr lămâie amărât vânătoare
cât rând câteva pârâu mănâncă
mână câine rămâne cântec Pârvu
lână mâine câmpie vânt România
Pârvu cântă un cântec vesel. Eu nu am mâncat pâinea.
Patria noastră este România. Mâine, el va pleca după
vânat.
Deasupra câmpiei nu mai sunt nori de ploaie.
Dan este amărât pentru că a spart cana.

î Î
în înapoi întinde întâmplare împăcare începe
încă înalt întâlnire întâi reîntors întuneric
între încape încerc îndată neînceput împreună
încet înainte împărat încoace înot întrecere

Dan e încă acasă. Nu a plecat la înot. Se uită încolo, în

depărtare. Îl caută cu privirea pe Pârvu.
Apare Pârvu. El nu e înalt. Vine încet. Îl doare un picior.
Dan îi iese înainte. Pleacă împreună la lac.
19
 b B
ban bine barbă banane bucurie bicicletă
bun bilă barcă boală bătrân Sebastian
bal babă blană coboară bucătar Sabina
bec baie berbec obosit serbare Bran
bea tobă bunic borcan răbdare Barbu
bob bancă buline blând abecedar Bianca
alb boboc tablou brad porumb Bacău

Dorina ia abecedarul de pe bancă.

Sabin stă în bancă cu un băiat bun.
De la librărie am cumpărat: o tobă, un balon, un cub.
Barbu e la bunici la Brăila.
Sabina ia un borcan din debara.
Batista lui Sebastian are buline albastre.
Ieri, bunicul a cumpărat: banane, bomboane, ciocolată.
Bucurel are o cabană la munte.
Bunica spune o poveste cu balauri.
Bunicul cere o bere rece.

La bunici
Barbu e la bunici. El are o tobă mică. Bate bucuros
toba: bum, bum!
Pe drum trece un cioban bătrân. Are multe oi albe. Ele
au botul mic. Un berbec umblă mândru.
Barbu îl întreabă:
– Bade, sunt blânde oile?
– Da, băiatule, sunt blânde.
Barbu cade de pe bicicletă în baltă.
20
 ş Ş
caş şase şiret şosete ştiucă străluceşte
coş roşu şosea puişor meşter opreşte
duş şapte muşcă maşină poveşti trăieşte
naş şarpe şnur şcoală şoarece şopârlă
şir oraş pluş ieşire tuşeşte citeşte
laş uşor cireşe roşcat caşcaval Timişoara
moş cocoş mătuşă şantier şcolar Bucureşti

Maşina mea este roşie.

Mişu e şcolar şi are şapte ani.
Moş Vasile trăieşte la Bucureşti.
Cocoşul lui Şerban are creastă roşie.
Ciprian ştie că şarpele trăieşte la şes.
Şase şcolari au plecat la şcoală.
Matuşa Mărioara are un coş cu şase puişori.
Am aşteptat să vină poştaşul la uşă.
Şandor citeşte o carte despre oraşul Iaşi.
Bunicul îşi pune şuba şi şoşonii şi tot tuşeşte.

Un şoricel
Mătuşa Cecilia are oi. Ea ne aduce un caş. Mirosul
caşului se simte peste tot.
Un şoricel caută caşul. Ar urca pe masă. Se uită spre
uşă. Vede o pisică roşcată.
– Ce păcat că nu mai pot lua caşul! spuse şoricelul.

21
 j J
joi joc plajă jeleuri prăjitură Jenica
jos etaj julit încurajat Jiu Joiana
jur joacă mijloc îmbujorat Jean Jimbolia
jar cojoc jucărie jumătate Jianu Japonia
ruj curaj ajutor bujor Jurjac Jamaica

Îmi place să mă joc joia cu multe jucării.

Eu am mers la joacă cu cojocul cel nou.
Copiii au curaj să se joace pe malul Jiului.
Cojocul lui Jianu e mai nou decât pijamaua lui Bujorel.
Joi, Dan va veni la noi cu Jeni.
Jiul este un râu vijelios.
Mama îl dojeneşte pe Şerban când nu este cuminte.

La patinaj
Jianu cu Jenica au mers la patinaj. Acolo, ea a mâncat o
jumătate de prăjitură. El a mâncat jeleuri.
Acum, Jianu o sprijină pe Jenica pentru că e julită la
picior.

La mare
Jean e la mare. Stă pe plajă. Nisipul e jilav. Soarele arde
ca jarul. În jur e multă lume.
Joi vine Jorj. Jorj e un puşti. Îi place mult joaca. Jean îi
aduce jeleuri. Mănâncă împreună.
Jean venea cu Jorj la plajă. Aici, cu curaj, ei plonjau în
valuri.
Câtă apă era împrejur!
22
 h H
hai hartă hanorac hipopotam Horia
hol haină odihnă harpă Hector
şah harnic halat Mihnea Haiduc
horă hotărât handbal Mihai Humuleşti
hotel hârtie almanah Mihaela Hunedoara

Eu mă odihnesc la hotel.
Mihaela a desenat pe hârtie un hipopotam.
Mihai a cumpărat o haină sau un hanorac?
Jenica e mâhnită din pricina halatului rupt.
Horia este un elev harnic şi silitor.
La 24 Ianuarie, oamenii au cântat Hora Unirii.
Haiduc e câinele lui Mihnea.
Humuleşti e satul natal al unui mare povestitor.
Viorel este un bun jucător de handbal.
Tata este un tehnician harnic şi priceput.

Horia
Mihai e vărul meu. Acum înhamă calul. Îi pune ham nou.
Ară un teren de la hotarul satului. Ce harnic e Mihai!
Vine Horia. A umblat haihui. Are o haină ruptă. E
mohorât.
Mihai îi spune hotărât:
– Haide la muncă! Dacă vrei hrană, nu umbla hoinar!
Horia trece cu hotărâre la treabă. Muncesc amândoi.
Râd în hohote.

23
 g G

gol gard gând găină gras grisine

gât gros alerg bagaj gumă Dragoş
gri drag coleg gâscă greblă Magda
rog gust culeg ogradă găleată Marga
gară gris grabă gogoaşă măgar Gabi
prag merg gutuie galben grădină Gabriela

Uşa garajului e vopsită gri.

Îmi place să gust din gutuie şi din gogoaşă.
Dragoş se grăbeşte să culeagă gladiole din grădină.
Gabriel are un papagal cu pene galbene şi gri.
Magdalena are în curte: o găină, două gâşte şi un măgar.
– Marga, vrei grisine sau gris cu lapte?
Sandu are multe jucării: o greblă, o găletuşă şi o sită.
Şterg cu guma acolo unde am greşit.
Grigore a lăsat bagajul la gară.
Gabi Dragomir e colega mea.
În găleată e vopsea galbenă sau gri?
De gardul grădinii e sprijinită o greblă.

Gospodinele
Gabriela e tare grăbită. Vrea să ajungă prima la şcoală.
– Te duci singură? o întreabă mama.
– Nu, mamă! Merg cu Magdalena. Suntem de serviciu
pe clasă. Doamna trebuie să găsească totul în ordine.
Suntem gospodine, nu?
24
 ge Ge
gem merge degete ager Geta
ger trage gemeni ajunge Gelu
geam săgeată minge agendă George
ninge împinge gene şterge Georgescu
culege mărgele degeaba Angela Eugenia

George a spart un geam cu mingea.

Bunica a pus degetarul pe deget.
Ionel merge la şcoală cu Georgel.
Geta şterge geamul din cameră.
Angela şi Georgeta sunt surori gemene.
Pe Gelu îl doare degetul şi plânge.
Eugen Georgescu este general.
Tata drege geamantanul lui Gelu.
Nenea Geo trage cu săgeata .
Eugenia strânge mărgelele de pe jos.
– Dragoş, vrei un corn cu gem sau o eugenie?

George
E iarnă. Nu e ger. Ninge mereu. Geta stă la geam. Cu
priviri agere se uită departe.
George vine de la şcoală. Pe gene are stele mici de
nea. Merge repede. Când cade, geme încet.
George ajunge la vreme acasă. Strânge bucuros mâna
Getei.
– Nu ai degetele reci! se miră ea.
– Mergem la săniuş? Nu e ger, spune George.
25
 gi Gi

inginer tragi mingi alergi Georgiana

gingie plângi geamgiu agitat Gică
argint culegi pungi gimnastică Gigel
lungi ajungi gimnastă Geanina Giurgiu

Gică a cumpărat mingi de tenis.

Pe stradă nu e bine să strigi sau să alergi.
Dacă vrei să ajungi inginer, trebuie să munceşti mult.
Cu câinele lui Gigi alungi pisicile.
Gina şi Gigel merg la bunici la Giurgiu.
Nadia Comăneci rămâne cea mai renumită gimnastă a României.
Geanina a primit în dar un inel de argint.
Geamgiul strânge cioburile geamurilor sparte.

După ciuperci
Georgiana şi Gicu pleacă după ciuperci. Ei au
pantaloni lungi. În pădure sunt spini. În mâini au nişte pungi.
Ajung la marginea pădurii. Găsesc multe ciuperci. Să
tot culegi!
Georgiana culege în grabă. Se împiedică.
– Culege încet, Georgiana! Parcă alergi. Sunt ciuperci
destule, spune Gicu.
Când coşurile sunt pline, se întorc acasă.

26
 z Z

zi zahăr varză viteaz Zeno

azi barză zeamă vizită Zoe
ziua bluză mânz brânză Buziaş
roz muzică obraz zgomot Răzvan
zână mazăre lucrez surpriză Lizuca
zece zebră grozav zăpadă Zoica
aragaz beznă zâmbeşte televizor Tereza
ziar zarzăr amiază buburuză Azorel

Tereza cumpără zarzavat de la aprozar.

Răzvan are în buzunar zahăr cubic şi boabe de mazăre.
Am văzut berze zburând spre sat.
Azi mergem în vizită la muzeu.
Zorica a primit de ziua ei o bluză de culoarea zorelelor.
Zoe zăreşte o stea căzătoare.
Unde lucrează Gina este mult zgomot.
Gigel o spală pe Zoica cu zăpadă.
Din cauza Lizucăi am căzut în bazin.
Mâine, în zori de zi, plecăm cu valiza la gară.

Azi
Azi e o zi cu cer senin. La amiază am plecat la bunicul.
Bunicul mă aştepta lângă zidul casei. Stătea la umbra
unui zarzăr. În mână avea un ziar şi zâmbea.
– Azi iar am răspuns corect la şcoală! am spus eu. Am
avut o temă despre barză.
Bunicul a scos din buzunarul bluzei câteva jeleuri pentru
mine.
27
 f F
fată afară floare alfabet folositor Fănică
fără fluier fluier fântână felicitare Florica
foaie fiecare fabrică cartofi foarfecă Flavius
fier frunte frumos telefon furnică Florin
făină formă frunte frig fontă Felicia
fuge fluture franzelă cafea Ştefan Focşani

Afară e foarte frig.

Eu stropesc cu furtunul nişte flori frumoase.
Mama a fost la coafor, iar Florin la frizerie.
O femeie a cumpărat: fasole, cartofi şi făină.
Fratele meu, Flavius, nu iese afară fără mine.
Fănică joacă fotbal foarte bine.
Focşani şi Filiaşi sunt oraşe frumoase.
Fiecare elev rezolvă fişa.
Florin este fiul mai mare al familiei Florea, iar Flavia este fiica cea
mică.

O fată harnică
Mama e la fabrică. Tata e la tipografie.
Florina a făcut toate temele. Ea nu poate sta degeaba.
Udă florile. Şterge praful de pe mobilă. Spală nişte farfurii.
Apoi face foc în sobă. Mama va face friptura.
Flavius şi Felicia au scris câte o felicitare fiecărui coleg.
Mai târziu soseşte mama. Se uită prin casă fericită:
– Bravo, fata mea! Eşti o fată vrednică!

28
 ţ Ţ

ţap cuţit ţăran viaţă lecţie maimuţă

şorţ ţeavă ţelină puţin ţurţure ţeapă
raţă viţel porţie învaţă dimineaţă clanţă
ţine ţară ţânţar colţ piaţă vacanţă
ţintă ţipă arţăgos păţanie băieţi învăţător
căţel lăţos ţanţoş înţepat seminţe furculiţă

Toţi elevii aşteaptă cu nerăbdare vacanţa.

Un ţăran vinde ţelină la piaţă.
Guţă mănâncă frumos cu cuţitul şi furculiţa.
Un căţel lăţos umblă ţanţoş printre raţe.
Într-o clasă spaţioasă învaţă mulţi copii.
Ţicu are un arc cu săgeţi.
Mulţi elevi au obţinut rezultate bune.
Înţepătura de ţânţar este neplăcută.
La noi în ţară nu trăiesc maimuţe.
Orice învăţător îi învaţă pe elevi numai lucruri folositoare.
Florentina a găsit o punguliţă cu seminţe de floarea soarelui.

La piaţă
E dimineaţă. Ţicu nu are lecţii. Învaţă după masă.
Pleacă cu mama la piaţă. În piaţă sunt mulţi oameni. Un
băieţel vinde seminţe, altul o raţă. Un ţăran bătrân e cu un
ţap.
Mama cumpără: ceapă, ţelină şi ciupercuţe. Ţicu ia
seminţe de dovleac. Tare îi mai plac!

29
 che Che
cheie rachetă chef etichetă Mache
chenar ureche chel pereche Tache
pachet jachetă încheiere veche Enache
buchet chemare ochelari şmecher Costache
Am pus pe caiet o etichetă frumoasă.
Enache are o jachetă veche de lână.
După lecţii te chem să ne jucăm cu rachetele.
Deşi mama mă cheamă la masă, eu mai am chef de joacă.
Mache se joacă numai cu Tache şi Costache.
Calul lui Ţicu nechează când îl chem.
Iordache are grijă de cheia de la uşă.
Bunicul are în pachet o pereche de ochelari.
Vasilache îşi încheie nasturii de la jachetă.

La joacă
Tache are chef de joacă. Se preface că e pictor. Îmbracă
o jachetă a bunicului. O lasă descheiată. Ochelarii îi cad de
pe nas. Pensula o ţine după ureche.
Apare Dan Chelaru.
– Ce pictezi, Tache?
– O ridiche, spune pictorul şmecher.
Chelaru face haz. Pleacă după un boschet. Ia pe cap o
pălărie veche. După ureche îşi pune o pereche de cireşe.
Apoi, îl sperie pe Tache.
Târziu, mama îi cheamă la masă. Joaca se încheie
plăcut pentru cei doi copii. Au petrecut o zi minunată
împreună.

30
 chi Chi

chip chifle rochie chipeş Chiriac

chibrit vechi genunchi închiriat Chiriţă
chitară închis chiuvetă şchiop Paraschiva
chioşc chipiu deschide chiuie Chira
echipă achită chitanţă ciorchine China

Chira îmbracă o rochiţă frumoasă.

Mie nu îmi plac chiflele învechite.
Chiriac cântă la chitară un cântec vechi.
Chioşcul de la colţul străzii se deschide la ora şapte.
Enache pune lapte în strachina pisicii.
– Paraschiva, deschide ochii!
Azorel, câinele meu, se chinuie pentru că este şchiop.
Sora lui Chiriţă se machiază în fiecare zi.
Copiii nu au voie să se joace cu chibriturile.

Un accident
Tatăl lui Paraschiv este medic chirurg. El lucrează la
secţia de chirurgie.
Chiriţă, colegul lui Paraschiv, a avut un accident. A fost
lovit la genunchi de un biciclist şi dus la spital. Medicul
chirurg îl operează de urgenţă. Este chiar tatăl lui Paraschiv.
Acum Chiriţă se simte mai bine. El îi spune doctorului:
– Vă mulţumesc pentru că aţi avut grijă de mine. Promit
să fiu mai atent când traversez strada!

31
 ghe Ghe

Anghelache
Anghelina este acasă. Lucrează la gherghef. Gheorghe
o ajută. Înghesuie ghemele în coş. Anghelache, motanul, stă
ghemuit în ungher. Gheorghe îi aruncă câte un ghemotoc de
hârtie. El priveşte pe furiş la câte un ghem.
Deodată, Anghelache sare cu gheara. Rostogoleşte un
ghem pe parchet. Gheorghe nu mai poate de râs.
– Stai cuminte, Anghelache! strigă Anghelina. Îmi încurci
ghemul!
Anghelache pleacă supărat în ungherul lui.

ghi Ghi

După ghiocei
Arghir şi Gheorghina au plecat în pădure. Ei merg după
ghiocei.
Gheorghina se apleacă. Culege ceva. Duce mâna la
spate.
– Arghir, ghiceşti ce am găsit?
– O ghindă, spune băiatul ghiduş.
Gheorghina face haz:
– Nu ai ghicit. E un ghiocel. Uite cât e de plăpând! Îl voi
pune în ghiveci.

32
 x X
pix taxi xilofon examen explică
fix xerox saxofon expoziţie Xenia
tix exact exemplu exerciţiu Roxana
fax complex excursie exigent Alexandra

La şcoală
E ora opt fix. Începe lecţia. Doamna învăţătoare ne
explică o temă nouă. Dă exemple frumoase. Apoi, facem
multe exerciţii. Doamna învăţătoare ne verifică. Este
exigentă. Rezultatele sunt exacte. La sfârşitul orei ne laudă:
– Sunteţi elevi buni! Sâmbătă vom merge în excursie.
– Eu îmi voi lua saxofonul, spune Alexandru.
– Iar eu voi veni cu xilofonul, adăugă Polixenia.
– Ura! Ce bine ne vom distra! exclamară copiii.

Surorile
Roxana şi Xenia sunt surori.
Roxana cântă la pian. Îi place foarte mult. Ea îşi
pregăteşte examenul şi exersează la pian câteva ore pe zi.
Execută acum piese grele din creaţia unor mari compozitori.
Xenia pictează. Ea îşi va expune tablourile la
primăvară, într-o expoziţie de pictură. Este considerată de
pe acum un talent de excepţie.

33
 k K
kilogram kinder kiwi Karina Kent
kilometru kaki kilometraj Karla Kandia
La bunici
Plec la bunici în comuna Kogălniceanu. Merg opt
kilometri cu autobuzul. Mai fac o jumătate de kilometru pe
jos. Bunicul e în curte. Mă primeşte bucuros. Eu îi spun
vesel:
–Bunicule, am adus un kilogram de lămâi şi două
kilograme de portocale.
El adaugă:
–Bravo, Alexe! Îţi voi da şi eu kilograme de mere poţi
duce.

qQ yY wW
Dominique Yoggi Barney Wanda Disney
yoga Jerry watt Willy Wilma
Wagner a fost un mare muzician.
Sfârşitului de săptămână i se mai spune week-end.
Fratele meu, Florin, practică exerciţiile yoga.
New York e un oraş în America.
La televizor
Karina petrece mult timp în faţa televizorului. Îi plac
mult desenele animate. Lumea lui Walt Disney o încântă.
Mickey Mouse, Tom şi Jerry, Yoggi Bear şi Pluto sunt
personajele ei preferate.

34
 Joc didactic

Alina adoră alunele.

Bunicul bea bere.
Cătălin cară cu căruţa cartofi.
Dorin duce dorul Dianei.
Elena este elevă eminentă.
Fata fierarului face fasole.
Gabriela găseşte garoafe galbene.
Horia hrăneşte hamsterul.
Irina ia inelul Iuliei.
Joi, Jean jonglează.
Lumina lunii lumina lacul.
Manuela mănâncă mulţi morcovi.
Nicu nu nimereşte nuca.
Oierul opreşte oile.
Paulina pleacă prin pădure.
Raluca ridică repede ruloul.
Sorin scrie surorii sale.
Şerban ştie şotron.
Tatăl tău taie tot tortul.
Ţicu ţopăie ţanţoş.
Unde urcă unchiul Udrea?
Vărul Vasile va veni vineri.
Zoica zăreşte zebra.

35
 Grupurile de litere „ ce “, „ ci “

1. Scrieţi ce reprezintă imaginile:

2. Alcătuiţi propoziţii cu aceste cuvinte:

3. Completaţi cuvintele cu grupul „ ce “ sau „ ci “:

re ___ , ___ neva, ___ ocan, a ___ la, cojo ___ l, eli ___ ,
___ r, ari ___ , ___ nă, ___ aşcă, ___ orap.
4. Scrieţi obiectul mai mic:
copac – cojoc –
capac – papuc –
cântec – boboc –
bursuc – ceaşcă –
5. Scrieţi nume de persoane care conţin grupul „ ce “ sau „ ci “:

36
 Grupurile de litere „ ge “ şi „ gi “

1. Scrieţi ce reprezintă imaginile:

2. Ordonaţi cuvintele, alcătuind propoziţii:

 legendă, o, Gigel, interesantă, citeşte;

 ingineră, vrea, devină, Gina, să;

3. Formaţi cuvinte folosind silabele: ge, ra, de, min, te, ta

4. Continuaţi exerciţiul:
trage – tragi culege –
merge – aleargă –
fuge – plânge –
5. Adăugaţi după grupurile „ ce “ şi „ ge “ câte o literă potrivită:

6. Completaţi cu silaba potrivită:

ge Gi ge

37
 Grupurile de litere „ che “ şi „ chi “

1. Scrieţi cum se numesc aceste obiecte:

2. Completaţi cuvintele cu grupurile „ che“ sau „ chi “:

ro ___ ţă, ridi ___ , ve ___ , o ___ , şme ___ r, un ___ ,
ja ___ tă, pa ___ te, aş ___ e, pere ___ , ure ___ , trun ___ .
3. Ordonaţi cuvintele în propoziţii:
 cheia, uşa, Tache, cu, descuie;

 chipiu, are, Chiriac, nou, un;

4. Înlocuiţi grupul „ ci “ cu „chi“ în cuvintele:

ridici – răcită –
Lucian – veci –
5. Găsiţi nume de persoane care conţin grupul „ chi “:

6. Completaţi cu silabe potrivite:

chi che

38
 Grupurile de litere „ ghe “ şi „ ghi “

1. Scrieţi cum se numesc aceste obiecte:

2. Alcătuiţi propoziţii cu aceste cuvinte:

3. Eu scriu una, tu scrii multe:

gheată – ghiocel –
ghiozdan – ghem –
4. Scrieţi cuvinte care conţin grupurile „ ghe “ sau „ ghi “:

5. Completaţi cu silabe potrivite:

ghi ghe

39
 CUPRINS

a A, m M, e E ................................................ 4
r R, i I ............................................................ 5
n N, u U ......................................................... 6
c C ................................................................. 7
o O ................................................................ 8
l L .................................................................. 9
ă Ă ................................................................. 10
t T .................................................................. 11
v V ................................................................ 12
ce Ce ............................................................. 13
p P ................................................................. 14
s S .................................................................. 15
oa ................................................................... 16
d D ................................................................ 17
ci Ci ............................................................... 18
î Î, â Â ........................................................... 19
b B ................................................................. 20
ş Ş .................................................................. 21
j J ................................................................... 22
h H ................................................................ 23
g G ................................................................ 24
ge Ge ............................................................. 25
gi Gi .............................................................. 26
z Z ................................................................. 27
f F .................................................................. 28
ţ Ţ .................................................................. 29
che, Che ........................................................ 30
chi, Chi .......................................................... 31
ghe, Ghe, ghi, Ghi ......................................... 32
x X ................................................................ 33
k K, q Q, y Y, w W ....................................... 34
Joc didactic ................................................... 35
Fişe cu grupurile de litere ............................. 36-39

40