CUPRINS

CAP.IV MODELAREA CONCEPTUALĂ A PRELUCRĂRILOR 2

IV.1 Rolul modelării conceptuale a prelucrărilor...............................................................2

IV.2 Concepte de bază ale MCP...........................................................................................2

IV.2.1 Procesul.....................................................................................................................2
IV.2.2 Operaţia.....................................................................................................................2
IV.2.3 Tipul de operaţie........................................................................................................3
IV.2.4 Regula de emisie.......................................................................................................3
IV.2.5 Evenimentul..............................................................................................................3
IV.2.6 Eveniment indus........................................................................................................4
IV.2.7 Tipul de eveniment....................................................................................................4
IV.2.8 Sincronizarea.............................................................................................................4
IV.2.9 Tipul de sincronizare.................................................................................................5
IV.2.10 Dinamica modelului conceptual al prelucrărilor.....................................................5

IV.3 Principiile funcţionării modelului................................................................................6

IV.4 Regulile de construire a modelului conceptual al prelucrărilor...............................7

IV.5 Modelarea unui proces..................................................................................................8

IV.6 Studiu de caz................................................................................................................10

IV.6.1 Etapa 1: Definirea domeniului investigat................................................................10
IV.6.2 Etapa a 2-a: Evenimente identificate.......................................................................11
IV.6.3 Etapa a 3-a: întocmirea tabloului evenimente-rezultate..........................................11
IV.6.4 Etapa a 4-a: Identificarea operaţiilor.......................................................................12
IV.6.5 Etapa a 5-a: Identificarea sincronizărilor................................................................12
IV.6.6 Etapa a 6-a: Identificarea regulilor de emisie..........................................................12
IV.6.7 Etapa a 7-a: Elaborarea modelului conceptual al prelucrărilor...............................12
Deschiderea contului de card.......................................................................................13
Alimentarea contului de card........................................................................................14
Tranzacţii de plată cu card sau retragere numerar - PAGINA 15 lipsa.......................14
Anularea cardului şi închiderea contului de card.........................................................15
Cap.IV MODELAREA CONCEPTUALĂ A PRELUCRĂRILOR
IV.1 Rolul modelării conceptuale a prelucrărilor
Conceptul de prelucrare reprezintă:
 partea dinamică a sistemului informaţional;
 materializarea sub formă de acţiuni a regulilor de gestiune specifice activităţii
întreprinderii;
Exemplu:
Regula de gestiune este: Valoarea unui stoc dintr-un material se află înmulţind cantitatea
existenta în stocul respectiv cu valoarea unitară a materialului.
Această regulă de gestiune se traduce prin următoarele prelucrări (acţiuni):
− citeşte cantitatea existentă în stoc;
− citeşte preţul unitar al materialului;
− valoarea stocului = cantitatea existentă * preţul unitar;
------
Modelul conceptual al prelucrărilor:
− este o reprezentare schematică a activităţii specifice unui domeniu din cadrul
întreprinderii, independentă de particularităţile organizatorice şi mijloacele concrete de
realizare;
− răspunde la întrebarea "Ce prelucrări se realizează ?";
− permite reprezentarea înlănţuirii operaţiilor cu precizarea condiţiilor necesare
pentru declanşarea acestora şi consecinţele derulării operaţiilor respective;
------
În cadrul MCP se impune respectarea cerinţelor determinate de regulile de gestiune,
impunând următoarele aspecte:
− dacă unele operaţii s-au realizat, înseamnă ca alte activităţi urmează să se execute;
− unele operaţii trebuie executate înaintea altora;
− unele operaţii nu pot fi executate decât dacă alte operaţii au fost deja realizate;
− unele operaţii pot fi declanşate, în timp ce altele sunt în curs de desfăşurare;
− un obiect al realităţii supus unei operaţii (transformări) îşi schimbă starea;
------
În concluzie, MCP permite:
− precizarea evenimentelor declanşatoare ale operaţiilor (prelucrărilor);
− precizarea înlănţuirii operaţiilor al căror conţinut îl descrie succint fără detalii
referitoare la:
 modul de execuţie a operaţiilor (manual sau automat);
 particularităţi organizatorice sau repere temporale;
− prezentarea rezultatelor generate în urma executării operaţiilor;
------
MCP NU trebuie să conţină aspecte referitoare la:
− locul, momentul sau persoanele implicate în prelucrări;
− modul concret de realizare a operaţiilor;
IV.2 Concepte de bază ale MCP
IV.2.1 Procesul
 Constituie un subansamblu al unei activităţi a întreprinderii în care punctele de intrare şi
de ieşire sunt stabile şi independente de particularităţile organizatorice.
IV.2.2 Operaţia
 Este o secvenţă continuă de acţiuni elementare producătoare de evenimente care se execută
neîntrerupt din momentul declanşării ei de către unul sau mai multe evenimente;
  Determină întotdeauna producerea unui eveniment / unor evenimente;
IV.2.3 Tipul de operaţie
 Reprezintă o categorie de operaţii prezentând aceleaşi caracteristici;
 Se caracterizează prin:
− Conţinutul acţiunilor elementare ce formează operaţia;
− Durată;
− Evenimentele produse şi condiţiile de emisie a acestora;
 Grafic, un tip de operaţie se reprezintă astfel:
Cod operaţie Denumire operaţie
Acţiuni
Regula de emisie

Evenimente
E1 produse E2
IV.2.4 Regula de emisie
 Reprezintă o propoziţie logică care dacă se dovedeşte adevărată va determina producerea
unui anumit eveniment;
 Este expresia condiţiilor referitoare la contextul în care se va derula operaţia;
Exemplu: Ce se întâmplă când un student înaintează o cerere pentru a primi un loc de cazare într-
un cămin? Locul îi este repartizat numai dacă media studentului (menţionată în cerere) este mai
mare decât media minimă stabilită pentru anul respectiv. În caz contrar, cererea nu este aprobată.

Operaţia N Analiza cererii

Compară:
Medie Student > Media minimă stabilită
NOT OK OK

Cerere Cerere
refuzată aprobată

În operaţia reprezentată în figura de mai sus a fost introdusă regula de emisie:

Medie Student > Media minimă stabilită
Îndeplinirea acestei reguli va determina producerea evenimentului "Cerere aprobată", în caz
contrar se va produce evenimentul "Cerere refuzată".
IV.2.5 Evenimentul
 Reprezintă o circumstanţă (un semnal) adusă la cunoştinţa sistemului la care
acesta trebuie să răspundă;
 Grafic tipul de eveniment se reprezintă printr-o elipsă:
Condiţii pentru ca un semnal să poată fi considerat eveniment:
− Trebuie să se producă CEVA în interiorul sau exteriorul sistemului studiat;
− Acest "CEVA" produs trebuie să fie perceput de către sistem;
− Acest fapt produs interesează sistemul în măsura în care el poate fi declanşatorul posibil
al unei operaţii;
Exemplu: Pentru un sistem de cazare a studenţilor în cămine faptul că un student înaintează o
cerere pentru a primi un loc de cazare într-un cămin constituie un eveniment deoarece el este
perceput de sistem (cererea primeşte un număr de înregistrare) şi declanşează activitatea de
actualizare a datelor referitoare la cererile primite de la studenţi. Acelaşi fapt însă nu constituie un
eveniment pentru sistemul de acordare a burselor studenţilor.
------
 Clasificarea evenimentelor declanşatoare ale operaţiilor:
 Evenimente externe: provin din exteriorul organismului studiat (firmei) sau al
domeniului investigat (în cadrul firmei) şi nu sunt controlabile de către sistem (exemplu:
modificarea cursului valutar);
 Evenimente interne: sunt generate de desfăşurarea unei operaţii şi se clasifică în:
 Evenimente rezultate: reprezentate de ieşiri (rezultate) ale unei operaţii destinate
mediului exterior sistemului (ex. Cererea de cazare aprobată);
 Evenimente interne intermediare: sunt generate în urma executării unor operaţii şi au
rolul de a declanşa alte operaţii în cadrul sistemului (ex. Cererea de cazare înregistrată);
IV.2.6 Eveniment indus
 Concept folosit în literatura de specialitate, ce desemnează evenimente externe apărute ca
urmare a unor evenimente-rezultat emise anterior de sistem.
IV.2.7 Tipul de eveniment
 Reprezintă un concept generic descriind ansamblul evenimentelor prezentând aceeaşi
natură;
 Există o serie de convenţii de reprezentare a tipurilor de evenimente permiţând delimitarea
celor externe de cele interne, intermediare şi rezultat;

Capacitatea sistemului de a percepe producerea realizărilor unui tip de eveniment se

concretizează în doi parametri:
 Capacitatea: exprimă numărul maxim de realizări ale tipului de eveniment ce pot fi
percepute de sistem. În mod implicit, valoarea capacităţii este infinită, o valoare finită
indicând incapacitatea sistemului de a percepe mai mult de un număr de realizări ale tipului
de eveniment.
 Frecvenţa: indică legea de apariţie a realizărilor tipului de eveniment.
IV.2.8 Sincronizarea
 reprezintă un ansamblu de condiţii, exprimate prin evenimente contributive şi care
determină declanşarea unei operaţii;
 este expresia condiţiilor ce trebuie să se realizeze pentru ca o operaţie să se poată declanşa.
Sincronizarea se exprimă printr-o propoziţie logică ce trebuie să respecte două cerinţe:
− condiţiile exprimate trebuie să privească evenimentele declanşatoare ale operaţiei;
− trebuie să existe situaţii care să permită declanşarea acestor evenimente.
Exemplu: Dacă E1, E2, E3 sunt evenimente contributive pentru operaţia O1 atunci sincronizarea
se poate exprima prin următoarea propoziţie logică:
E1 şi (E2 sau E3) sau E1  (E2 E3)
ceea ce specifică faptul că operaţia O1 se declanşează dacă se înregistrează realizări ale
evenimentului E1 odată cu realizări ale evenimentului E2 sau E3.
Sincronizarea putea lua şi forma următoarei propoziţii logice:
E1 şi E2 şi E3 sau E1  E2 E3
caz în care operaţia O1se declanşează dacă se produc simultan realizări ale celor trei evenimente
(E1, E2 şi E3).
Exemplu: Un student nu primeşte loc în cămin dacă nu depune o cerere de cazare (E1) sau nu
există locuri disponibile (E2). În această situaţie sincronizarea este de forma: E1 sau E2.
IV.2.9 Tipul de sincronizare
 reprezintă un concept generic descriind o categorie de sincronizare
 se defineşte prin:
− tipurile de evenimente implicate în sincronizare;
− o propoziţie logică privind realizările de evenimente;
− condiţiile locale exprimând condiţiile apariţiei de realizări ale evenimentelor
declanşatoare;
− răgazul sincronizării, care reprezintă intervalul de timp între momentul din care
sincronizarea este activabilă (toate condiţiile sunt îndeplinite pentru ca operaţia să poată fi
declanşată) şi momentul în care ea este efectiv declanşată;
− durata limită, exprimând timpul maxim în care trebuie să se producă sincronizarea,
măsurat de la producerea primei realizări de eveniment participant la sincronizare.
 Reprezentare grafică:

Propoziţie
Propoziţie sau logică
logică

IV.2.10 Dinamica modelului conceptual al prelucrărilor

 Descrie înlănţuirea activităţilor sistemului analizat;
 Reprezintă înlănţuirea activităţilor printr-un graf;
 Nodurile grafului sunt evenimente sau operaţii reprezentând sincronizări;
 Arcele grafului reprezintă legături cronologice între evenimente sau operaţii;

E1 E2 Evenimente
declanşatoare

Propoziţie
logică Tip de
Nume sincronizare
sincronizare

Cod operaţie Denumire operaţie

Tip de
Acţiuni operaţie
Regula de emisie

Evenimente
E3 E4 produse
IV.3 Principiile funcţionării modelului
 Înlănţuirea operaţiilor
  MCP cuprinde o înlănţuire de blocuri elementare, fiecare operaţie:
− fiind declanşată ca urmare a unor evenimente externe sau fiind emise de alte operaţii
aflate în amonte şi
− determinând la rândul ei producerea altor evenimente
Exemplu:

În figură realizările tipurilor de evenimente s-au reprezentat prin puncte în cadrul elipsei
corespunzătoare evenimentului.
Operaţia 1 se declanşează la apariţia unei cereri depuse de student (o realizare a tipului de
eveniment E1).
În cadrul Operaţiei 1 s-au specificat două reguli de gestiune: media studentului se situează
deasupra limitei minime stabilite (R1) şi există locuri disponibile în cămin (R2).
Dacă cele două reguli de emisie sunt respectate, cererea studentului este aprobată, dacă numai
prima regulă este respectată (media se situează deasupra limitei stabilite dar nu există locuri
disponibile), cererea este în aşteptare, dacă numai cea de-a doua regulă este respectată (media nu se
situează deasupra limitei stabilite deşi există locuri disponibile), cererea este refuzată.
Operaţia 2 se produce dacă după aprobarea cererii, studentul se prezintă la cămin în vederea
completării formelor de cazare. Dacă sincronizarea nu se realizează în limita celor trei zile, se
produce evenimentul "student necazat".
 Dinamica
 Derularea fluxurilor se materializează prin apariţia realizărilor de tipuri de evenimente;
 Dacă sincronizarea se produce (s-au înregistrat realizări ale tuturor tipurilor de evenimente
declanşatoare) se produce o consumare a realizărilor de evenimente declanşatoare şi se lansează în
execuţie operaţia.

 Concluzii
  Toate realizările de evenimente (din MCP) trebuie consumate. Dacă sincronizările
prevăzute în model nu se realizează pentru declanşarea operaţiilor vor trebui prevăzute în model alte
operaţii consumatoare ale realizărilor tipurilor de evenimente declanşatoare;
 Fiecare operaţie trebuie să genereze cel puţin o realizare de eveniment;
 Numărul de realizări de evenimente emise nu este determinat de numărul realizărilor de
evenimente declanşatoare;
 Realizările tipurilor de evenimente interne rezultat (destinate exteriorului sistemului) sunt
considerate consumate în momentul emiterii lor;
 Un MCP nu poate fi considerat încheiat dacă ultimul tip de eveniment emis este intern
intermediar (deoarece acesta în mod implicit determină declanşarea altei operaţii) ci doar dacă
ultimul tip de eveniment emis este intern rezultat (destinat exteriorului);
IV.4 Regulile de construire a modelului conceptual al prelucrărilor
 Regula 1
 O operaţie este o succesiune neîntreruptă de prelucrări.
 Orice intervenţie a unui actor extern care conduce la o întrerupere, determină o decupare a
operaţiei.
 Regula 2
 În interiorul unei operaţii nu se admite producerea unui rezultat intermediar care
să condiţioneze derularea operaţiilor procesului (operaţia trebuie să fie omogenă în raport cu
evenimentele pe care le generează).
------
 Pe lângă regulile prezentate în realizarea MCP trebuie să se ţină seama şi de următoarele
recomandări:
 elaborarea MCP pentru fiecare proces atunci când domeniul de activitate cuprinde un
număr mare de operaţii ce pot fi grupate în procese distincte;
 neincluderea în model a nici unui element de ordin organizaţional, logic sau fizic;
 un acelaşi eveniment nu poate declanşa în mod unic două operaţii distincte;
 se pot include în MCP doar operaţii elementare (evitându-se posibilitatea apariţiei unor
rezultate intermediare), realizându-se astfel un model conceptual uşor de înţeles.
Exemplu:
Pentru a fi analizat, un dosar de credit trebuie întâi verificat sub aspectul conţinutului. Acesta
trebuie să conţină toate documentele cerute, şi fiecare din aceste documente să fie complet.
Presupunând că documentele cerute sunt cererea de credit, documentele contabile (bilanţ, balanţa,
tabloul fluxurilor de trezorerie) şi planul afacerii ce urmează să beneficieze de creditul respectiv,
prelucrările necesare se pot reprezenta astfel:

IV.5 Modelarea unui proces

 Procesul
  Constituie un subansamblu al unei activităţi în care punctele de intrare şi de ieşire sunt
stabilite şi independente de particularităţile organizatorice;
 Este format dintr-o succesiune de operaţii executate (ca urmare a producerii unor
evenimente declanşatoare) şi generatoare la rândul lor de evenimente emise.
 Realizarea MCP presupune parcurgerea următoarelor etape:
1) Delimitarea domeniului de investigat:
 Presupune determinarea precisă a:
 Ariei supuse analizei cu scopul identificării fluxurilor informaţionale desfăşurate în
cadrul acesteia;
 Actorilor (participanţilor) implicaţi;
 Se porneşte de la postulatul că orice flux informaţional este în mod necesar asociat unui
eveniment
 Identificarea şi analiza fluxurilor informaţionale dintre actori permite realizarea unui
graf al fluxurilor unde:
 Nodurile sunt reprezentate de fluxurile informaţionale (asociate evenimentelor
produse);
 Arcele reprezintă legături (între fluxuri) având caracter de anterioritate;
 Săgeţile nu indică existenţa implicării ci idea de anterioritate;
 Fluxurile externe (provenite din exteriorul domeniului investigat) sunt întotdeauna
noduri sursă şi niciodată noduri destinaţie;

F1 F2 E1 E2

F3 F4 E3 E4

F5 F6 E5 E6

Graful Graful
fluxurilor evenimentelor
2) Identificarea evenimentelor
 Se porneşte de la postulatul că orice flux informaţional este în mod necesar asociat unui
eveniment;
 O dată ce evenimentele au fost identificate se poate realiza o primă variantă a grafului
evenimentelor;
3) Realizarea tabloului evenimente - rezultate
 Are ca scop să precizeze evenimentele declanşatoare, acţiunea indusă şi evenimentele
emise de aceasta;
 În plus faşă de graful evenimentelor se precizează şi acţiunile desfăşurate;
EVENIMENTE ACŢIUNI REZULTATE
E1,E2 A1 E3
E3 A2 E5
E3,E4 A3 E6

4) Definirea operaţiilor
 Se realizează plecând de la acţiunile evidenţiate în cadrul tabloului evenimente -
rezultate şi de la regulile de gestiune specifice care vor corespunde regulilor emise în
MCP.
5) Identificarea sincronizărilor
 Presupune specificarea evenimentelor declanşatoare ale unei operaţii;
  Atunci când este cazul, se specifică şi durata sincronizării;
 Fiind definite evenimentele, sincronizările şi operaţiile, poate fi definit blocul fiecărei
operaţii după reprezentarea grafică generică:
E1 E2

Propoziţie
logică

Cod operaţie Denumire operaţie

Acţiuni
Reguli de emisie

BLOC OPERAŢIE
6) Precizarea regulilor de emisie
 Cunoscând regulile de gestiune se vor putea preciza care dintre acestea vor reprezenta
condiţii de generare a evenimentelor emise (reguli de emisie);
 Se va proceda la completarea blocului fiecărei operaţii care are reguli de emisie;
E1 E2

Propoziţie
logică

Cod operaţie Denumire operaţie

Acţiuni
Reguli de emisie

E3 E4
BLOC OPERAŢIE

7) Înlănţuirea blocurilor operaţie

 Se realizează ţinând seama de cronologia indicată de graful iniţial al evenimentelor;
8) Validarea modelului conceptual al prelucrărilor
 Presupune verificarea măsurii în care cerinţele specifice realizării MCP au fost
respectate
 orice operaţie este declanşată de cel puţin un eveniment;
 orice operaţie generează la rândul său cel puţin un eveniment;
 blocurile operaţie sunt înlănţuite prin respectarea cronologiei producerii
evenimentelor.
 IV.6 Studiu de caz
Se solicită elaborarea modelului conceptual al prelucrărilor pentru sistemul
informatic privind gestiunea operaţiilor cu clienţii efectuate de serviciul de carduri al unei bănci
comerciale.
IV.6.1 Etapa 1: Definirea domeniului investigat.
Problema supusă analizei acoperă în principal următoarele activităţi:
 activitatea de deschidere a conturilor de card pentru clienţi,
 operaţiile de alimentare cu numerar a conturilor clienţilor,
 operaţiile de retragere de numerar din conturile respective, efectuate de clienţi prin
intermediul cardurilor de debit.
 activitatea de lichidare a conturilor de card ale clienţilor.
Principalii actori implicaţi sunt:
1) Clientul care:
 solicită deschiderea unui cont de card şi obţinerea unui card de debit aferent;
 solicită alimentarea cu numerar a contului de card;
 efectuează retrageri de numerar de la automatele bancare prin intermediul cardului de
debit;
 solicită lichidarea contului de card sau nu solicită prelungirea în momentul expirării
duratei de valabilitate a cardului.
2) Serviciul carduri care:
 realizează deschiderea unui cont de card la solicitarea unui client şi înmânează clientului
cardul bancar de debit pentru ca acesta să poată utiliza contul de card;
 realizează alimentarea cu numerar a contului de card la solicitarea clientului,
actualizând soldul;
 supervizează operaţiile de retragere de numerar prin intermediul automatelor bancare;
 lichidează contul de card şi anulează cardul în momentul expirării valabilităţii acestuia.

♪ NOTĂ: Pentru a simplifica reprezentarea, modelul conceptual al prelucrărilor va fi divizat

ţinându-se cont de principalele procese care apar, şi anume:
 Deschiderea contului de card
  Alimentarea contului de card
 Tranzacţii de plată cu card sau retragere numerar
 Anularea cardului şi închiderea contului de card
IV.6.2 Etapa a 2-a: Evenimente identificate.
E1: Cerere depusă pentru deschiderea unui cont de card
E2: Contract încheiat
E3: Client înregistrat în baza de date
E4: Client nou
E5: Client nou înregistrat
E6: Cont curent existent
E7: Cont curent inexistent
E8: Sold minim depus
E9: Cont curent deschis
E10: Cont de card deschis
E11: Card înmânat clientului
E12: Card activat
E13: Cerere de alimentare
E14: Cont de card alimentat
E15: Cont de card nealimentat
E16: Tranzacţie iniţiată
E17: Tranzacţie efectuată
E18: Tranzacţie refuzată
E19: Chitanţă eliberată
E20: Cerere de anulare a cardului primită
E21: Expirarea termenului de valabilitate
E22: Cont de card cu sold zero
E23: Cont de card cu sold creditor
E24: Cont curent actualizat
E25: Cont de card soldat
E26: Cont de card închis
E27: Card anulat
IV.6.3 Etapa a 3-a: întocmirea tabloului evenimente-rezultate.
Nr. EVENIMENTE ACŢIUNI EXECUTATE EVENIMENTE
crt. DECLANŞATOARE REZULTAT
Cerere depusă pentru
1 deschiderea unui cont de Întocmire contract Contract încheiat
card
Verificarea existenţei Client nou sau Client existent
2 Contract încheiat
clientului în baza de date în baza de date
Înregistrare client în baza de
3 Client nou
date
Client nou înregistrat

Client existent în baza de
4 date sau Client nou
înregistrat
Cont curent inexistent pentru
5 clientul respectiv şi Sold
minim depus
Cont curent deschis sau Cont
6 curent existent
Verificarea existenţei unui Cont curent existent sau Cont
cont curent pentru clientul curent inexistent pentru
respectiv în baza de date clientul respectiv
Adăugare cont curent în baza
de date
Cont curent deschis
Adăugare cont de card în
baza de date
Cont de card deschis

Cont de card deschis şi

7 Card înmânat clientului
Alimentarea contului de card Card activat
 Card activat şi
8 Cerere de alimentare
Cont de card alimentat şi
9 Tranzacţie iniţiată
Tranzacţie efectuată sau
10 Tranzacţie refuzată
Cerere de anulare a cardului
11 sau Expirarea termenului de
valabilitate
12 Cont cu sold creditor
Cont curent actualizat sau
13 Cont cu sold zero
Actualizarea soldului contului Cont de card alimentat sau
de card
Verificare sold suficient
Actualizare sold
Imprimare chitanţă
Verificarea soldului contului
de card
Trecerea sumei din contul de
card în contul curent
Actualizarea soldului contului
curent
Anularea cardului închiderea
contului de card
Cont de card nealimentat
Tranzacţie efectuată sau
Tranzacţie refuzată
Chitanţă eliberată
Cont cu sold zero sau Cont
cu sold creditor
Cont curent actualizat şi
Cont card soldat
Cont de card închis şi
Card anulat

IV.6.4 Etapa a 4-a: Identificarea operaţiilor.

OP1 = încheiere contract
OP2 = Verificare existenţă client
OP3 = înregistrare client nou
OP4 = Verificare existenţă cont curent
OP5 = Deschidere cont curent
OP6 = Deschidere cont de card
OP7 = Activare card
OP8 = Alimentare cont de card
OP9 = Efectuare tranzacţie
OP10 = Eliberare chitanţă
OP11 = Verificare sold la contul de card
OP12 = Virare în cont curent
OP13 = închidere cont de card
IV.6.5 Etapa a 5-a: Identificarea sincronizărilor.
Sincronizările ce apar în cadrul modelului conceptual al prelucrărilor au fost deja marcate în
cadrul etapei a 3-a, "întocmirea tabloului evenimente-rezultate", deoarece acestea reprezintă
cazurile unde în cadrul primei coloane a tabloului evenimente-rezultate (cea a evenimentelor
declanşatoare) apar două sau mai multe evenimente legate printr-un operator logic (şi / sau).
La elaborarea modelului conceptual al prelucrărilor se mai poate specifica, acolo unde este
cazul, durata de sincronizare (intervalul de timp în care trebuie să aibă loc sincronizarea).
IV.6.6 Etapa a 6-a: Identificarea regulilor de emisie.
OPERAŢIE REGULI DE EMISIE
Operaţia 2 R2,1 - Clientul există în baza de date
Operaţia 4 R4,1 - Baza de date conţine un cont curent al clientului respectiv
Operaţia 8 R8,1 - Contul de card a putut fi alimentat
Operaţia 9 R9,1 - Sold iniţial > Suma solicitată + Sold minim obligatoriu
Operaţia 11 R11,1 - Soldul contului de card este mai mare ca zero
Operaţia 12 R12,1 - Sold nou cont crt. = Sold vechi cont crt. + Sold cont card
IV.6.7 Etapa a 7-a: Elaborarea modelului conceptual al prelucrărilor.
După cum s-a specificat anterior, modelul conceptual al prelucrărilor va fi divizat ţinându-se
cont de principalele procese care apar, şi anume:
 Deschiderea contului de card
 Alimentarea contului de card
  Tranzacţii de plată cu card sau retragere numerar
 Anularea cardului şi închiderea contului de card
IV.6.7.1 Deschiderea contului de card
IV.6.7.2 Alimentarea contului de card

E12 E13

E12 şi E13

Op8 Alimentare cont card

Alimentare sold
Emitere chitanţă
OK Not OK

E14 E15
IV.6.7.3 Tranzacţii de plată cu card sau retragere numerar - PAGINA 15 lipsa

E14 E16

E14 şi E16

Op9 Efectuare tranzacţie

Verificare sold
Actualizare sold
OK Not OK

E17 E18

E17 sau E18

Op10 Eliberare chitanţă

Imprimare chitanţă

E19
IV.6.7.4 Anularea cardului şi închiderea contului de card