MONOLOG GRINCH

Sunt Grinch, o creatura verzulie , care pana nu demult, am locuit impreuna

cu cainele meu MAX intr-o pestera infricosatoare pe muntele Crumpit.Nu
iubeam Craciunul , ba chiar l-am urat cu toata inima mea cu doua masuri mai mica
decat a voastra.Numai cainele meu MAX stie cat ma deranjau cantecele
colindelor,bucuria si zgomotele facute de copii, dar mai ale faptul ca sarbatoreati
cu mancaruri alese si bunatati.

Cand l-am vazut pe MAX in zapada, in minte mi-a venit o idée infioratoare:
sa fur Craciunul.M-am deghizat in Mos Craciun, l-am facut pe Max ren si am
alergat cu sacii goi inspre oras. Am intrat pe hornul caselor si am furat tot ce-am
gasit : decoratiuni, sosete de cadouri, brazi impodobiti, dulciurile copiilor si
mancarea din frigider.Am urcat repede in varful muntelui, cu treaba astfel facuta
si am asteptat. Am tot asteptat sa aud plansete si vaicareli, dar m-am inselat.

Craciunul a venit, nu l-am putut impedica sa vina.Oamenii cantau , tinandu-

se de maini, fara cadouri si fara brazi impodobiti.Craciunul inseamna ceva mai
mult decat cadouri.Inseamna dragoste, grija , daruire fata de ceilalti.

Am impiedicat sania cu cadouri sa se prabuseasca in prapastie si dintr-o

data am simtit ca inima mea creste, creste , sa-mi iasa din piept. Cu trei masuri
mai mult decat o aveam.Ceva miraculous s-a intamplat.Am dus totul inapoi in
oras si am inteles ca in lume va fi intotdeauna Craciun , atata timp cat oamenii il
vor intampina cu inimile deschise , tinandu-se de maini.