Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI
INSTITUŢII POLITICE
MODULUL I
Suport de curs pentru învățământ la distanță (I.D.)
DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE 2
Introducere
Stimate student,
european şi internaţional.
sociale.
primii chemaţi să-şi aducă contribuţia la făurirea unei Europe noi, bazată
în statul de drept.
marile principii care guvernează diferite ramuri ale dreptului îşi găsesc
ramuri de drept.
AȘTEPTĂRI
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
OBIECTIVE
Ce este un obiectiv?
haotic. Este ca un motor care merge în gol ore şi zile în şir. Prezenţa unui
obiectiv în schimb ne orientează gândirea spre acel scop final unic şi bine
cum, datorită unui obiectiv bine definit, lucruri aparent neutre care se
întâmplă în jurul nostru, brusc capătă sens, se leagă între ele şi ne ajută
să ne mişcăm înainte. Este precum spunea Paulo Coelho "când îţi doreşti
general.
lucruri de făcut decât sunt în stare fizic să fac îmi amintesc de obiectivele
două categorii: cele care mă ajută să-mi ating obiectivele şi cele care nu
dreptului constitutional.
CUPRINS
NU UITA! ............................................................................................................................... 23
INTREBĂRI DE CONTROL................................................................................................. 24
NU UITA! ............................................................................................................................... 51
INTREBĂRI DE CONTROL................................................................................................. 52
NU UITA! ............................................................................................................................... 60
INTREBĂRI DE CONTROL................................................................................................. 61
NU UITA! ............................................................................................................................... 75
INTREBĂRI DE CONTROL................................................................................................. 76
NU UITA! ............................................................................................................................... 92
INTREBĂRI DE CONTROL................................................................................................. 92
Unitatea de învăţare 1
DREPTUL CONSTITUŢIONAL ŞI LOCUL SĂU ÎN
SISTEMUL JURIDIC AL STATELOR
Timp de studiu individual estimat: 4h
Europa de răsărit, precum şi a unor ţări din lumea a treia, dau – potrivit
guvernare”.
PUBLIC
recunoscută prin lege unui individ sau unei persoane juridice de a face
statului.
dreptului determinator.
şi drept privat, care este probabil cea mai folosită în practică, dar şi cel
tranzacţie poate fi, însă, reglementată fie de către dreptul civil, fie de
însă una din părţi obţine încheierea unui contract prin folosirea de
sunt descrise în art.215 C.pen. (şi anume obţinerea unui folos material
ordine de drept.
DE DREPT
două aspecte:
constituţional.
politică.
întregul drept.
puterii.
organizării judecătoreşti.
cuprinse în Constituţie.
organelor sale.
NU UITA!
Dreptul constituţional prezintă o însemnătate deosebită pentru
INTREBĂRI DE CONTROL
1. Definiţi categoriile de drept.
analizaţi-le
PROPUNERI DE REFERATE
2010.
Bucureşti, 2001.
Bucureşti, 2001.
Unitatea de învăţare 2
EVOLUŢIA CONSTITUŢIONALĂ A STATULUI ROMÂN
Timp de studiu individual estimat: 4h
competenţe de a:
NU UITA! ............................................................................................................................... 51
INTREBĂRI DE CONTROL................................................................................................. 52
principate care s-au unit de fapt în cadrul unui singur stat naţional
belgiene din 1832, estimată la timpul respectiv a fi una dintre cele mai
prin Constituţia din 1938 a fost însă suspendat în 1940, urmând perioada
mod haotic, prin simplul joc al cererii şi ofertei, ci pe baza unor legi
public.
cum mărturiseşte el însuşi, a folosit atât lucrările unor autori străini, cât
democraţiei în sensul său cel mai autentic. Undeva în cursul său el scria
său.
ştiinţifică internaţională..
din Cernăuţi.
României.
Caragea din 1818. Aceste din urmă reglementări vizau, însă, mai ales
reprezentativă) din care urmau să facă parte şi boierii de rang mai mic,
aveau menirea să lichideze situaţia abuzivă din trecut, când vistieria ţării
Nicolae Bălcescu arată: „cu toate relele sale, Regulamentul aduse însă
parlamentar”.
Românească.
judecătoreşti.
conducătorilor revoluţiei.
Statutul lui Cuza este consfinţită şi ideea că ocuparea unor dregătorii sau
cer întregite cu cele ale unor acte normative importante, emise în aceeaşi
ceea ce a fost mai înaintat în gândirea politică a altor popoare s-a împletit
„instituţiile unui popor n-au valoare decât dacă ele sunt opera naţională
Dând expresie noilor realităţi, întregirii ţării după Marea Unire din
prin grai, prin scris şi prin presă, răspunderea pentru abuzul acestora
II-lea.
dezbateri, că ea a suscitat opinii dintre cele mai diverse, este un fapt cert
nostru.
Omului.
NU UITA!
Caragea din 1818. Aceste din urmă reglementări vizau, însă, mai ales
INTREBĂRI DE CONTROL
PROPUNERI DE REFERATE
2010.
Bucureşti, 2001.
Unitatea de învăţare 3
STRUCTURA DE STAT ŞI FORMA DE GUVERNĂMÂNT
A STATULUI
Timp de studiu individual estimat: 4h
NU UITA! ............................................................................................................................... 60
INTREBĂRI DE CONTROL................................................................................................. 61
Categoriile de state
Uniunea personală
care este şeful statului în ambele state. Crearea unor asemenea uniuni a
statelor membre ale uniunii. Astfel, în anul 1474, s-a realizat uniunea
Lituaniei.
constituţionale din cele două Principate. În anul 1861 s-a făcut însă
Uniunea reală
organe speciale. Cele mai cunoscute uniuni reale sunt acelea dintre
Uniunea încorporată
Confederaţia de state
b) crearea unui organ comun, de obicei numit dietă, sub forma unei
diplomatice;
şi nu asupra cetăţenilor.
Federaţia
către organele centrale. Mai mult, conflictele dintre statele federale sunt
cu statul unitar.
însemnătate dintre cele mai mari. După cum se arată într-un Dicţionar
republică.
fiind „un corp intermediar, plasat între supuşi şi suveran”. În opinia sa,
NU UITA!
Statele se pot clasifica în mai multe categorii, în raport de diferite
INTREBĂRI DE CONTROL
PROPUNERI DE REFERATE
Formele de stat
Natura juridica aguvernamantului
Unitatea de învăţare 4
SEPARAŢIA PUTERILOR – PRINCIPIU POLITIC ŞI JURIDIC
FUNDAMENTAL AL STATULUI DE DREPT
Timp de studiu individual estimat: 4h
Aristotel
puterilor
NU UITA! ............................................................................................................................... 75
INTREBĂRI DE CONTROL................................................................................................. 76
avantajos pentru fiecare”. După părerea sa, „una din aceste trei părţi este
aceea care are drept obiect magistratura<; a treia este aceea care
distribuie justiţia”.
membrilor cetăţii.
la care participă toţi cetăţenii. Există, prin urmare, după cum se vede din
mai mari accesul la magistratură trebuie asigurat unui număr tot mai
mare de cetăţeni, în timp ce în cazul micilor ţări este mai bine de a lăsa
inclusiv prin desemnarea lor de către triburi sau fratrii, prin tragere la
sorţi, sau prin combinarea acestor procedee. Potrivit opiniei sale, „dacă
determinate.
legilor într-un stat în care este posibilă existenţa unui guvern legal.
„Atunci când, în mâinile aceleiaşi persoane sau în ale aceluiaşi corp de dregători
deoarece se poate naşte teama ca acelaşi monarh sau acelaşi Senat să întocmească
Totul ar fi pierdut dacă acelaşi om, sau acelaşi corp de fruntaşi, fie al nobililor,
fie al poporului, ar exercita aceste trei puteri: pe cea de a face legi, pe cea de a
dânsa”.
unor puţini sau la mai mulţi, sau dacă aceasta (acumularea) este
democratice.
o serie de critici de către unii autori, el fiind considerat fie depăşit, fie
important între declinul unei teorii, care pierde progresiv din forţa şi
separaţiei puterilor în mod abstract şi rigid, între cele trei puteri nu există
„Fiecare putere este localizată într-o instituţie separată, iar cei ce o aplică
ţinând seama de faptul că inexistenţa unui text special prin care să fie
NU UITA!
În România, principiul separaţiei puterilor apare pentru prima dată
INTREBĂRI DE CONTROL
PROPUNERI DE REFERATE
2010.
1997.
Unitatea de învăţare 5
PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE CONSTITUŢIEI
DIN 1991
Timp de studiu individual estimat: 4h
NU UITA! ............................................................................................................................... 92
INTREBĂRI DE CONTROL................................................................................................. 92
sociale.
DECEMBRIE 1989
1965, rămânând în vigoare toate acele dispoziţii ale sale care nu priveau
1965 cu ideile Revoluţiei din Decembrie 1989 nu mai erau aplicabile, dar
victorioase. În orice caz, teza subzistenţei Constituţiei din 1965 a fost larg
Constituţiei.
în baza Hotărârii nr.1 din 11 iulie 1990, a trecut mai întâi la elaborarea
unor Teze, care cuprindeau de fapt, într-o formă concisă, ideile esenţiale
ale textelor constituţionale, unele teze fiind astfel redactate încât au putut
anterioare.
Constituţionale.
două Camere.
ea însăşi fundamentală.
internaţionale.
de stat de drept.
idee, care figurează într-o serie de constituţii moderne, printre care şi cea
atunci când este cazul, pentru a opri degradarea vieţii economice sau
stat, mai menţionăm enunţarea cuprinsă în art.2, în cele două alineate ale
asupra unor legi, a unor probleme importante privind viaţa de stat sau
naţionale.
internaţional.
populaţii străine.
România limba oficială a ţării este limba română, şi art.14, potrivit căruia
constituţionale.
la minorităţile naţionale.
retrasă aceluia care a dobândit-o prin naştere (art.5 alin.2). Acest text se
acest aspect, a introdus o nouă prevedere, sub forma unui nou alineat, la
NU UITA!
În legătură cu problemele statului, prezintă o însemnătate dintre
internaţional.
populaţii străine.
INTREBĂRI DE CONTROL
PROPUNERI DE REFERATE
2010.
Unitatea de învăţare 6
DREPTURILE, LIBERTĂŢILE ŞI ÎNDATORIRILE
FUNDAMENTALE ALE CETĂŢENILOR ROMÂNIEI
Timp de studiu individual estimat: 4h
LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE
acestei discipline.
pentru prima dată sub forma unor declaraţii de drepturi, care au dat
reprezentat – atât la timpul respectiv, cât şi mai ales după trecerea unor
Trebuie amintit că încă din 1215 Magna Charta definea, pentru prima
timpului.
apatrizi.
LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE
umanitar.
prin aceasta să pună capăt pentru totdeauna unor practici care au făcut
după Revoluţia din Decembrie 1989 s-a produs o schimbare a opticii faţă
comuniste s-a acordat de multe ori azil politic unor persoane care
tratate la care România este parte. Deşi textul este, fără îndoială, generos
cu acestea.
şi se aplică încă principiul legii mai blânde (mitior lex). Cu alte cuvinte,
timpul urmăririi sau judecării, ar apare o lege nouă, care este mai
o pedeapsă gravă, apare o lege care prevede o pedeapsă mai uşoară sau
blândă, în situaţia în care fapta sa este afectată de două sau mai multe
abrogare a principiului mitior lex. Deşi textul nu face excepţii, este greu
mulţi ani în urmă etc. Este evident că această categorie de legi este
FUNDAMENTALE
adică acele drepturi şi libertăţi care, prin conţinutul lor, asigură condiţiile
sociale.
repararea pagubei.
politice – ele vizează, aşa cum o arată însăşi denumirea acestei categorii,
politice).
privesc protecţia acestui drept pe plan judiciar (cum este cazul dreptului
(art.40) etc.
cuprins:
dispune pentru cel mult 30 de zile şi se poate prelungi cu câte cel mult 30
prevăzute de lege.
penală”.
Constituţia din 1965, fiind legiferată prin Legea nr.1/1967, ea nu şi-a găsit
în cauză.
publice.
Respectarea legilor este însă obligatorie atât pentru cetăţenii români, cât
libertăţilor celorlalţi.
NU UITA!
Pe planul dreptului constituţional, conceptul de drepturi ale omului s-a
INTREBĂRI DE CONTROL
fundamentale?
PROPUNERI DE REFERATE
constituţionale
Avocatul poporului
Unitatea de învăţare 7
PARLAMENTUL – ROLUL SĂU ÎN SISTEMUL POLITIC
ŞI ÎN CEL AL PUTERII DE STAT
Timp de studiu individual estimat: 4h
puterea prezidenţială.
Assemblées).
care astăzi controlează cel mai eficient activitatea guvernelor, îşi permite
însuşi, iar parlamentari sunt delegaţii săi, care nu pot delega, în nici un
Camere ale sale îşi adoptă propriile Regulamente, prin care sunt
condiţii specifice.
PARLAMENTULUI
României trebuie să fie alcătuit dintr-o singură Cameră sau din două. În
opţiune, a fost aleasă soluţia bicamerală – dar şi aici s-a ivit o a doua
problemă: dacă între cele două Camere urma să existe o specializare sau
NU UITA!
Ca putere deliberativă, parlamentul are mai multe funcţii, a căror
INTREBĂRI DE CONTROL
1. Care sunt functiile parlamentului?
PROPUNERI DE REFERATE
3. Competenţa Parlamentului
2010.
1998.
AUTOEVALUARE - RĂSPUNSURI
Grilă răspunsuri
Unitatea 1: pag. 13
Unitatea 2: pag. 28
Unitatea 3: pag. 55
Unitatea 4: pag. 63
Unitatea 5: pag. 78
Unitatea 6: pag. 94
BIBLIOGRAFIE
1999.
Bucureşti, 1997.
Bucureşti, 1998.
Bucureşti, 2007.
Bucureşti, 2001.
ACTE NORMATIVE
completările ulterioare.
1992.
publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor
2008.
2011;