You are on page 1of 36

Constela\ii

Fondatori: Al. Florin }ene, N. N. Negulescu, Doina Dr#gu], Janet Nic#

Constela\ii
diamantine
diamantine
Anul I, Nr. 1
Septembrie 2010
Revist# de cultur# universal#,
editat# sub egida Ligii Scriitorilor Rom@ni

N.N. NEGULESCU

Puntea dintre universuri


În aprilie, 1997, Fundaþia ediþiei: “Ediþia de faþã însumeazã sã existe o variantã olografã; sunt
Scrisul Românesc, din Craiova, ultimele poezii ale autorului. Ele poezii, dintre cele nedatate, pe
a lansat prin Ed. Creuzet, ediþia au fost scrise pe filele unei mai care autorul nu a avut puterea sã
Sunt aici figurate prin antite-
anastaticã a ultimei culegeri de vechi agende, de format 11x15 le dicteze (Editura)”.
zã, patru nivele ale fiinþãrii: invo-
poezii “Puntea” (111 p.), sub sem- centimetri, cu o copertã din ma- Dedicaþia poetului, împãrtãºi-
caþia eikon-ului solar “Vino la cã-
nãtura poetului Marin Sorescu. terial plastic, de culoare roºie. t㠓Tuturor celor care suferã”, este
pãtâiul bolnavului, soare,/ Mân-
Ilustraþia copertelor ºi grafica Majoritatea poeziilor au fost de fapt o cheie testamentarã pen-
gâie-i obrazul/ Cu raza ta de rãdã-
interioarã sunt preluate din abun- dictate din acest caiet soþiei, au- tru adâncul sferei creaþiei, unde
cinã a vieþii/”; revolta ascendentã
denta producþie plasticã a auto- torul operând adesea corecturi ºi se zbuciumã revãrsãri spirituale.
(gilgul), unde tonul poetic ia gra-
rului. Pagina de gardã a cãrþii pre- stilizãri în timpul dictãrii. Alte Înainte de a emite judecãþi axi-
dat forma interjectiv㠓Cerule,
zintã o tulburãtoare notã asupra poezii au fost dictate direct, fãrã ologice asupra volumului, care a
bântuit de atâta energie cosmicã/
încheiat ansamblurile artei sale
De la mii de sori ºi stele,/ Energie
universale, într-o ipostazã abso-
atât de miraculoasã,/ Þi-am cerut
lutã de sacrificiu, prin onticitatea
o fãrâmã,/ Te-am implorat în ge-
încãrcãturii de sensuri din struc-
nunchi,/ Dacã nu mi-ai dat/ Pãs-
tura dramatismului expresiv, gu-
treaz-o pentru tine/ ªi sã þi-o bagi
vernatã de justeþea accentului,
în ochi.”; chemarea thymos-ului
dar ºi prin amploarea tensiunii
“Strângeþi-vã în jurul meu, prie-
emoþionale ce se degajã torenþial
teni,/ Vino, Doamne, ºi Tu ºi plânge-
din athlon-ul Sinelui cu presimþi-
mi de milã./ O sã-mi facã bine ho-
tul Înger al Morþii, trebuie sã mãr-
hotul vostru,/ Aduce a viaþã.”;
turisesc cã m-am strãduit sã des-
ºi tautocronia spiritului eclipsat
cifrez cu onestitate transfigurã-
de teama misterioas㠓Cineva
rile artistice ale autorului aflat pe
taie cu foarfece/ Drumurile mele,/
atunci în adevãrata lui naturã.
Le peticeºte în batjocurã/ ªi le
Lecturând conþinutul genuin
aruncã la câini.” (1.XI. 1996).
al elegiilor, vom observa cum, în
Dacã în prima elegie, firea po-
fiecare din noi, pe Marin îl cautã
etului simte nevoia prezenþelor
ochii cuvintelor...
sensibile si suprasensibile con-
Privitã unitar, scriitura poeti-
solatoare, purtându-ºi povara
cã a operei, transmite prin filtrul
suferinþei la diferite dimensiuni,
raþiunii, intense emanaþii telurice
în cea de a doua poemã elegiacã
ºi cosmogenetice care ameninþã
“Singurãtate”, sentimentul în-
spaþiul lãuntric, invadând fiinþa.
singurãrii se intensificã. Astfel
Ideea (eidos) fondatoare a
încât, celula fonicã a monologu-
elegiei “Cineva” e stãpânitã de
lui interogativ este stilizatã în
angoasa însingurãrii, ºi deschide
plan imagistic - gestual, fiind pre-
poarta de intrare în inima univer-
sului creator.
continuare în pag. 8
2 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 1/2010

Sumar Constela\ii diamantine


Revistã de culturã universalã
Fondatã la Craiova,
în septembrie 2010
N.N. Negulescu, Puntea dintre
universuri ...........................................pp. 1,8
Doina Drãguþ, Denis de Rougemont -
Membri de onoare ai colectivului de redacþie
“Partea diavolului” .........................pp. 3,4
Florin Agafiþei, Profilul savantului - Acad. Constantin BÃLÃCEANU-STOLNICI
Florin Deleanu .................................pp. 5,6 - Prof. univ. dr. Remus RUS, Facultatea de Teologie,
Janet Nicã, Janet Nicã în dialog cu Universitatea Bucureºti, redactor-ºef al revistei “Studii teologice”,
Florentin Smarandache ....................pp. 7 coordonator al colecþiilor “Orizonturi spirituale”
Mariana Zavati Gardner, Poezii din
jurnalul Juliei May..............................pp. 9
- Prof. dr. Florin AGAFIÞEI, orientalist, sanscritolog
N.N. Negulescu, Scriitorul N.N. Negu-
lescu în dialog cu acad. Constantin
Bãlãceanu-Stolnici ......................pp. 10,11 Redacþia
Alina Cheºcã, Poeme ...........................p. 11
Liviu Andrei, Un actor Rabbit.....pp. 12,13 Director:
Florin Agafiþei, Ultimul mare indianist N. N. NEGULESCU
român, în vârstã de 87 de ani, Sergiu (vicepreºedinte al Ligii Scriitorilor Români, filiala Oltenia)
Demetrian, trãieºte ºi face traduceri din Redactor-ºef:
limba sanscritã în localitatea DOINA DRÃGUÞ
Tiruvannamalai - India ...............pp. 14,15
Secretar general de redacþie:
Adrian Botez, Poeme ...........................p. 16
JANET NICÃ
Costandin Pucu Roºu, Baba Ioana sau
Oracolul Bãduleasa .....................pp. 17,18 ªef departament colaborãri externe:
Elisabeta Iosif, Poeme ..........................p. 18 LIVIU ANDREI
Ion Vãleanu Vâlceanu, Perdeaua de fum Redactor:
(fragment de roman) ...............pp. 19,20,21 GABRIEL NEDELEA
Nicolae Bãlaºa, Grãdina carpatinã -
Turnul Babel .............................pp. 22,23,24
Emil Bucureºteanu, Poeme .................p.24
Redactori asociaþi:
Gabriel Nedelea, Poeme ......................p. 25 - Prof. univ. dr. CÃTÃLINA-FLORINA FLORESCU, SUA,
Elena Buicã, Zile însemnate ...............p. 26 membrã a Asociaþiei Române de Studii ale Americii
Florentin Smarandache, Alex ªtefãnescu - Prof. dr. MARIANA ZAVATI GARDNER, Anglia,
ºi totalitarismul care se instaleayã în poetã bilingvã, critic literar, traducãtor
România .........................pp. 27,28,29,30,31 - Lector univ. ALINA-BEATRICE CHEªCÃ,
Mircea Monu, Teoria Dezert- Facultatea de Drept, Universitatea Danubius
Smarandache (TDSm) .........................p. 31
Constantin E. Ungureanu, V. Alecsandri
DTP: Doina DRÃGUÞ
ºi Al. Macedonski .................................p. 32
Titus Domozinã, Armata polonezã ºi
Responsabilitatea privind conþinutul materialelor publicate
trãdarea occidentalã ...................pp. 33,34
Victra Duþu, Poeme..............................p. 34 în revista Constela\ii diamantine aparþine strict autorului
George Paºa, Poeme.............................p. 35 care semneazã textul.
Marian dragomir, Poeme ....................p. 35 Drepturile de autor asupra textelor publicate aparþin revistei
Viorel trandafir, Condiþia omului de artã
Materialele se pot trimite la adresa:
(I. Scriitorul)..........................................p. 36
constelatii.diamantine@yahoo.com

Adresa redacþiei:
Bd. Gheorghe Chiþu, nr. 61, Craiova, Dolj, România, cod: 200541
Anul I, nr. 1/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 3
Doina DR~GU}
DENIS DE ROUGEMONT
– „PARTEA DIAVOLULUI”
Editura FUNDA}IA ANASTASIA (seria occidental#), 1994
(traducere de Mircea Iv#nescu dup# originalul din limba francez#: Denis de
Rougemont – „La Part du Diable”, Édition Gallimard, 1982)

febr. 1942). El cunoaºte o adevã- Partea diavolului este o reci- þile cele mai marcante, mai sur-
ratã febrã a scrisului: „sunt prizo- divã: Iubirea ºi Occidentul fu- prinzãtoare ºi mai împlinite din
nierul cãrþii mele” (22 febr. sese, la rându-i, scrisã, tot într-o generaþia lui literarã”. Deþinea
1942), uitând ºi de timp, ºi de primã variantã, în patru luni (con- „arta formulãrii” (Paul Valéry),
sine: „Am lucrat toatã noaptea form celor scrise de autor, la 21 iubea „parabola ºi simbolul, cã-
ºi pe mine emoþia mã face sã iunie 1938, în Cuvântul înainte la uta necontenit înþelesurile ori-
adorm... Nu pot sã ascult Bach prima ediþie). Tradusã imediat în ginare, exacte” (Virgil Cândea).
fãrã sã-mi fie ruºine cã scriu” englezã (1939), Iubirea ºi Occi- Poseda „preocuparea de a (se)
(26 febr. 1942). Se izoleazã nu în dentul s-a dovedit un best-seller, limita la esenþial” (textul din 21
mod deliberat, ci pentru cã altfel din moment ce, ºi peste ani, a iunie 1938).
nu poate: „Constat cã de patru- stârnit entuziasmul unui mare Adept al lui Kierkegaard ºi
zeci ºi opt de ore nu am mai spus scriitor ºi editor, ca T.S. Eliot, care prieten cu Emmanuel Mounier
un cuvânt nimãnui (...) Lucru i-o retipãreºte, în 1956, într-o va- (Introduction aux existentialis-
nocturn. Dorm puþin dimineaþa riantã revãzutã. Prin urmare, miza mes), Denis de Rougemont stu-
sau dupã-amiaza” (1 martie lui Jacques Maritain pe Denis de diase la Neuchâtel, Viena ºi Ge-
1942). Contagiat de scris, autorul Rougemont nu era deloc neînte- neva. κi susþinuse licenþa în Li-
Un tânãr autor primeºte, în începe sã jubileze relativ repede: meiatã. tere, cu probe la francezã, latinã,
decembrie 1941, sugestia lui „Am dat la dactilografiat pri- Revenind la Iubirea ºi Occi- germanã, istorie, psihologie ºi
Jacques Maritain (1882-1973) de mele cincizeci de pagini” (7 dentul, ea a cunoscut ediþia „de- filozofie. Dupã ce va denunþa in-
a scrie o carte despre... diavol. martie 1942). „Însãnãtoºirea” (în finitiv㔠în 1972 (cea care a fost vazia nazistã în Franþa, va fi con-
Dialogul avea loc în America, la sensul dat de Blaga: „o boalã- tradusã ºi în româneºte, Ed. damnat (ca ofiþer în Statul Major
New York, unde filosoful francez nvinsã-i orice carte, frate !”) se Univers, 1987); îmbogãþitã cu un al armatei elveþiene) la 15 zile de
se stabilise din 1993 ºi unde con- presimte: „Fericirea de a scrie „Post-scriptum provizoriu ºi închisoare. Devenit incomod
vivul sãu de 35 de ani fusese ne- ºi de a mã simþi liber noaptea ºi ºtiinþific polemic” (a se remarca într-o þarã care era neutrã, de
voit sã se exileze. „Provocarea” ziua” (20 martie 1942). „Febra” paradoxul formulãrii!), ediþia din Rougemont este trimis într-o mi-
lui Jacques Maritain nu era în- înceteazã la 25 martie 1942: „Am 1972 reprezintã, pentru autor, siune de conferenþiar în SUA,
tâmplãtoare, ci se adresa unui in- scris finis la ora ºase dimineaþa „cartea de care nu mã voi des- unde va fi ºi lector la Universi-
telectual care, debutând la 23 de (...) Idee bizarã: dacã am ter- pãrþi niciodat㔠(apud. Virgil tatea francezã, în exil, ºi redactor
ani cu Les méfaites de l’Instruc- minat atât de repede cartea Cândea, Introducere la versiu- la „Vocea Americii”. Va rãmâne
tion publique, publicase câteva aceasta, a fost pentru cã am în- nea româneascã). Ceea ce fusese peste Ocean ºapte ani, timp în
cãrþi remarcabile: Le Paysan du cercat s-o iau repede”. Cartea considerat, de lumea întreagã, care va mai scrie: Les Personnes
Danube (1932); Politique de la se numeºte La Part du diable, a timp de trei decenii, o capodo- du drame (1944), Lettres sur la
Personne (1934); Penser avec fost aºternutã pe hârtie, într-o perã, se vãdeºte a fi, pentru cel Bombe atomique (1946), Jour-
les mains (1936); Journal d’un primã variantã (1942) în numai care a scris-o, o carte perfectibilã nal des Deux Mondes (1947).
intellectuel en chômage (1937); cinci sãptãmâni, iar autorul ei (alt paradox: capodoperã imper- Acestea, ca ºi cãrþile de dupã în-
Journal d’Allemagne (1938) ºi este Denis de Rougemont (1906- fectã!). Ce-i drept (cf. Virgil Cân- toarcerea în Europa, vor valida,
se consacrase cu L’Amour et 1985). O astfel de performanþã nu dea), Iubirea ºi Occidentul a ºi ele, intenþia lui Jacques Mari-
l’Occident (1939). este, desigur, la îndemâna oricui, stârnit nu numai elogii, ci ºi obi- tain. L’Europe en jeu (1948),
Sugestia a prins rãdãcini, din dacã luãm în considerare ºi ecoul ecþii (Michel Cazenave ºi Jacques L’Aventure Occidentale de
moment ce, peste numai douã extraordinar pe care l-a avut în Bennet), de care Denis de Rou- l’homme (1957), Vingt-huit
luni, cel ce avea s-o materializeze epocã ºi dupã aceea. Surprinzã- gemont a þinut seama, fie ºi nu- siécle d’Europe (1961), Les
scria în jurnalul sãu: „La ora ºapte tor este cã ea nu este nici prima mai pentru a le dezamorsa. Priza chances de l’Europe (1962),
am început sã scriu. E ora zece ºi nici ultima din cariera gândito- la idei ºi febrilitatea redactãrii nu Lettre ouverte aux Européens
ºi am în faþa mea Introducerea rului elveþian (s-a nãscut lângã puteau sã nu fie elogiate. Saint- (1970), L ‘avenir est notre af-
ºi trei capitole terminate. Mi-e Neuchâtel, dintr-o familie de cãr- John Perse, autorul celebrei Ana- faire (1977) fac dovada aceleiaºi
foame, mi-e frig, sunt fericit ºi turari ºi demnitari strãmutaþi din basis (la origine: expediþia lui infatigabile plãceri de a scrie; o
alerg sã mãnânc ceva de 50 de Franche-Compté prin secolul al Alexandru cel Mare în Asia) îl
cenþi la cafeneaua din colþ” (18 XIV-lea). considera „una din personalitã- continuare în pag. 4
4 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 1/2010

continuare din pag. 3


zeci de ani încoace. Prima scama- este boala prin care Diavolul cu- luciditate ºi realism, chiar dacã
plãcere care nu l-a pãrãsit toatã torie o „decupeaz㔠dintr-un text cereºte lumea; o boalã pe care nu trebuie admisã, ab initio, inepui-
viaþa. Motivaþia acestui stil in- al lui Baudelaire, ºi el preocupat numai cã nu vrea sã o vindece, zabila putere de metamorfozare
flamant trebuie cãutatã în Pre- de prezenþa ºi formele de mani- ba chiar o întreþine... diabolic. a celui care întrupeazã Spiritul
faþa, deja citatã, din 1938: „Am festare a maleficului: „Cea mai Împinsã pânã la paroxism într- Rãului; ºi chiar dacã momentul
profitat pe cât posibil de lucrã- frumoasã ºiretenie a diavolului o fiinþã în al cãrei întreg neam a separãrii apelor de uscat, al bi-
rile recunoscute clasice ºi de constã în a ne convinge cã el fost contaminat, egolatria aceasta nelui de rãu, al erorii de adevãr
alte câteva (...) În lipsa unei cu- nu existã”. Într-un spaþiu raþio- duce la cea de-a doua scamato- este aleatoriu ºi, prin asta, greu
noaºteri atotcuprinzãtoare nalist prin excelenþã, cum este rie. Iat-o formulatã de Denis de de perceput, fiindcã nu existã o
pentru a cãrei dobândire þi-ar Occidentul, dupã atâtea ºi atâtea Rougemont însuºi: „ªi astfel, cu regulã; dar, oare, existã cu ade-
trebui mai multe vieþi, m-am descoperiri ºtiinþifice care au în- începere din 1933, diavolul ne- vãrat o regulã în acest domeniu?
mulþumit sã caut ici ºi colo con- depãrtat în bunã parte obscuran- a fãcut sã credem cã el era pur Se pare cã nu, continuã de Rou-
firmãri convenabile unor pãreri tismul, într-o lume care a decretat ºi simplu dl. Adolf Hitler, ºi une- gement, din moment ce diavolul
pur intuitive”. Handicapul do- c㠄Dumnezeu a murit” (deci, nu ori altcineva”. Atrocitãþile hitle- prolifereazã ºi în sistemele cu
cumentaþiei incomplete (nu ºi mai avem de ce sã ne temem de rismului au fãcut ca führerul sã adevãrat democratice (fiindcã, în
insuficiente) poate fi transformat Diavol, pentru cã el a existat atâta fie numit Antihrist, adicã o încar- parantezã fie spus, toate se pre-
în atu de spiritul riguros specu- timp cât a existat Dumnezeu), într- nare a Satanei. Diavolul în cã- tind ºi se declarã democratice).
lativ. Cartea este epifania spiri- un astfel de univers antropo- maºã brunã a fost un fenomen „Adversarul este totdeauna în
tului creator, singura oglindã în centric, în care individul este de masã; un delir torþionar co- noi înºine” (p. 69). Dacã e aºa,
care se reflectã acesta. propriul sãu stãpân, tocmai pe o lectiv. Identificându-l pe Hitler atunci cu toþii suntem vinovaþi de
Numindu-ºi lucrarea cu o astfel de scenã se produce prima cu Satana, lumea a rãsuflat uºu- existenþa Diavolului. Unele cre-
formulã dragã autorilor medievali scamatorie. Numai cã Marele ratã în 1945, când el s-a sinucis. dinþe religioase chiar afirmã o cul-
târzii (pentru care ceea ce nu se Duºman n-a murit, ci numai s-a Nu e deloc aºa, fiindcã asemenea pabilitate colectivã, nu numai lo-
pretindea doct nu era luat în deghizat; el nu mai cere deschis specimene au mai fost ºi, proba- calã, naþionalã ori continentalã,
seamã; toþi - teologi, filosofi, as- sufletul, ci încrederea, satisfãcând bil, vor mai fi. Întrebarea pe care ci planetarã. Neamul omenesc, se
trologi, chiromanþi etc. - au scris pentru aceasta, niºte vanitãþi: o avanseazã de Rougemont (ºi spune, este un neam de vinovaþi,
„tratate”, iar nu... eseuri), Denis aur, mãrire, amor; el oferã, pentru pe care ºi-o poate pune orice om fie ºi numai prin prisma pãcatului
de Rougemont aratã ºi de ce a o elimina, pentru fiecare îndo- normal) este: cui i se datoreazã originar; pãcat care se aflã, totuºi,
„acest mic tratat” (166 pagini) ialã - o certitudine; plãteºte cu apariþia ºi ascensiunea lui pe la originea cunoaºterii umane.
nu-ºi propune sã epuizeze pro- monezi intens poleite, dar calpe; scara istoriei? Unei formidabile „Libertatea înseamnã dreptul
blema existenþei diavolului: car- ºi-þi cere sã nu te fereºti de ispite, voinþe proprii de a conduce, sau de a nu asculta” (p. 78) ºi, deci,
tea nu a fost scrisã pentru a în- ci sã le dai curs din moment ce (ºi) unei dulci inconºtiente a con- de a te opune. Libertatea, mai ob-
spãimânta o lume ºi aºa agresatã eºti propriul tãu stãpân! Înger temporanilor? În absenþa unui servã, tot la modul paradoxal, de
de tot felul de angoase, ci pentru cãzut, Diavolul este „prinþul rãspuns raþionalist, de Rouge- Rougemont, este, în acelaºi timp,
a descrie „lucrarea diavolului acestei lumi” fiindcã trãieºte mont conchide cã ºi aici „ºi-a un risc; dar nu unul oarecare, ci
în vremea prezentului nostru, în printre oameni ºi în oameni, iar bãgat dracul coada”. Cum cã unul care „trebuie asumat cu fie-
faþa noastrã ºi prin noi, ca fiind nu în înaltul cerului. Egolatria, Diavolul este „director de in- care clip㔠(p. 79). Altfel, micii
Marele Trucaj”. Partea diavo- afirmã în subsidiar de Rougemont, conºtienþã”. De unde, apelul la demoni - substituþi ai Marelui
lului este „o încercare de a tãl- Scamator - îºi fac de cap: cei ai
mãci anumite neajunsuri ale poliþiei, siguranþei, neînsemnã-
vremii noastre, raportându-le la tãþii, popularitãþii. De aici, un alt
acþiunea singurei fiinþe care se paradox: democraþia „nu este, ca
bucurã de faptul cã ele existã”. ºi sãnãtatea, decât o utopie” (p.
Cartea lui de Rougemont are, 91), iar ceea ce este îndeobºte
într-adevãr, o structurã de tratat considerat opusul ei - totalitaris-
(fie el ºi în rezumat): 5 secþiuni ºi mul - nu este, în fond, altceva,
66 de capitole (teme), fiecãruia decât „forma de jos a democra-
revenindu-i, în medie, 2,5 pagini; þiei”. Prin gura unuia sau altuia,
cum, însã, nu toate temele sunt care alterneazã difuzarea ºtirilor
egale în importanþã, unele fiind reale cu cele false, Diavolul e ase-
simple enunþuri, dizertaþia merge muit coloanei a V-a a lui Hitler. În
de la câteva rânduri pânã la plus, mai avertizeazã de Rouge-
câteva pagini. mont, cel care descoperã ºi dez-
Pentru de Rougemont, dia- vãluie ascunzãtoarea Diavolului
volul este „Marele Scamator”, riscã sã devinã el însuºi ascunzã-
„Marele Iluzionist”, iar scena pe toare: exact ca în celebrele tratate
care se produce este Istoria (Lu- medievale despre exorcizãri: dia-
mea), Viaþa (Morala). Gânditorul volul din posedat trece în cel care
helvet înregistreazã douã mari l-a alungat de acolo; dacã nu în
scamatorii, sub semnul cãrora ar corp, atunci în fotoliul sãu.
trãi omenirea de vreo sutã ºi cinci- Florin Mãceºanu - Parodie Dali
Anul I, nr. 1/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 5
Florin AGAFI}EI
Profilul
INEDIT

savantului Florin Deleanu


- profesor universitar la Tokyo, Japonia*
În anul 1959, pe data de 9 de- mata Chair of Buddhist Stu-
cembrie, se naºte Florin Deleanu, dies”, refuzat de Florin Deleanu
unul din cei mai titraþi orientaliºti din motive personale. κi conti- Translation of Bodhiruci’s Chi- Benares Hindu University (2010,
români contemporani, a cãrui spe- nuã activitatea în cadrul departa- nese Version of the Laukavata- cca. 60 pag.).
cializare în domeniul indianisticii mentului de Arte ºi Litere al Uni- rasutra) aflatã în lucru pentru a 6. „The Formation and His-
s-a accentuat dupã 1991. versitãþii Meiji (între 2007-2010 fi editatã de BDK English Tripi- torical Background of the
Studiile ºi le-a fãcut în Româ- a fost part-time lecturer), iar din taka Series, în 2012. Úravakabhumi: Focusing on its
nia. Înaintea plecãrii din þarã a 2010 în martie, renunþã la aceasta; 2. The Chapter on the Mun- School Affiliation, Thought and
lucrat ca translator IIRUC, Între- din 2008 este conferenþiar al Uni- dane Path (Laukikamarga) în Religion of Asia, 2007.
prinderea de Instalaþii ºi Repa- versitãþii din Tokyo (între 2008- Sravakabhumi: A Trilingual 7. „Spiritual Cultivation and
raþii de Utilaj de Calculatoare, 2010), acelaºi departament, spe- Edition (Sanskrit, Tibetan, Chi- Awakening in the Uravakab-
apoi din 1988 a fost profesor de cialist în studierea buddhismului nese), Annotated Translation, humi. Transactions of the Inter-
englezã la Miyazawa Gakuen la Facultatea de Litere, Catedra and Introductory Study. Tokyo: national Indology Conference,
High School (Yokohama, Japo- de Indianisticã ºi Studii Bud- The International Institute of Goa (India), 2007 (17 pag.).
nia) pânã în 1994. Între 1990- dhiste. Din 2009, devine part- Buddhist Studies, 2006. 8. „The Manuscript Trans-
1992 predã limba englezã la Yo- time lecturer la Universitatea 3. Studies on the Manuscript mission of Xuanzang’s Transla-
kohama International College Tokyo, singura universitate unde Tripitaka of the Kongo-ji and tion of the Uravakabhûmi in
For Social Welfare, apoi la Fa- mai continuã sã predea, în pre- the Newly Found Buddhist China and Japan, Toshinori
cultatea de Litere instituþiei zent, în afarã de International Scriptures <co-autor>, Tokyo: Ochiai, în Comprehensive Stu-
Waseda University (Tokyo), între College for Postgraduate Bud- The International College for dies on the Manuscript Tripitaka
1994-1995. dhist Studies. Postgraduate Buddhist Studies, and Sacred Texts of the Kongo-
Urmeazã o perioadã intensã Tot în 2009 devine director al 2004. ji Collection - Tokyo: The Inter-
a activitãþii profesionale, când Institutului Internaþional pen- national College for Postgradu-
Florin Deleanu ocupã, pe rând, tru Studii Buddhiste. Articole ate Buddhist Studies (2007).
posturi importante, ca profesor Este membru al instituþiilor: 1. „Spiritual Cultivation in 9. „On the Newly Discovered
de englezã ºi filosofie - 1994- International Association of Yogacara Buddhism, publicat în Kongo-ji Text of the Anban shou
2001: la Kansai Medical Univer- Buddhist Studies, Japanese As- Yogacara-Vijnaptimatrata yi jing trades”, în Tohogaku no
sity (Osaka, Japonia). sociation of Indian and Bud- Thought, volumul VII al Seriei shin-shiten - (New Perspectives
Între anii 2001-2003 susþine dhist Studies, Nippon Buddhist Mahayana Buddhism Series, in Eastern Studies), editat de
cursuri de buddhism la Interna- Research Association, Associa- Publishing House (Japonia) (cca Fukui Fumimasa-Bunga. Tokyo:
tional College for Postgraduate tion of Buddhist Philosophy, 50 pages). Goyo shobo (2003).
Buddhist Studies; din 2003 este Institute of Eastern Culture, 2. „Transmission and Cre- 10. „The Newly Found Text
profesor universitar, iar din 2009 Society of Oriental Philosophy ation: Ordinations for Nuns in of the Anban shou yi jing, Jour-
directorul Institutului Internaþi- of Waseda University. Ancient and Early Medieval Ja- nal of the International College
onal pentru Studii Buddhiste, Aria specializãrilor sale cu- pan. Journal of the Internatio- for Advanced Buddhist Studies
afiliat cu acelaºi International prinde: buddhismul indian - nal College for Advanced Bud- - (2003).
College for Postgraduate Bud- Yogacara, Abhidharma, bud- dhist Studies, (2010, cca. 50 pag.). 11. „Some Remarks on the
dhist Studies. Aproape în para- dhismul timpuriu, literatura 3. „Meditative Practices in Textual History of the Urava-
lel, a deþinut calitatea de visiting Prajnaparamita, buddhismul the Bodhisattvabhûmi: Quest kabhumi, Journal of the Inter-
professor al Universitãþii Ham- chinez, meditaþia în buddhismul for and Liberation through the national College for Advanced
burg, Institututul de Studii Asia- timpuriu chinez, secolele II ºi VI, Thing-In-Itself, în Ulrich Timme Buddhist Studies (2002).
tice ºi Africane. În 2007 i se oferã istoria canonului buddhist în Kragh ed. Yogacarabhumi and 12. „Mindfulness of Breath-
la Oxford primul post de full pro- Asia de Est ºi Tibet, paleografia Yogacaras. Harvard: Harvard Uni- ing in the Abhidharmakouab-
fessor of Buddhist Studies din textelor buddhiste medievale din versity Press (2010 cca. 30 pag.). haºya’, The Journal of the De-
istoria universitãþii Oxford; nu- nordul Indiei, având studii de 4. „Agnostic Meditations on partment of Liberal Arts of Kan-
mele oficial al poziþiei este „Nu- epistemologie a meditaþiei ºi ºti- Buddhist Meditation. Zygon: sai Medical University (2001).
inþelor neurocognitive. Journal of Religion and Sci- 13. „Buddhist Ethology”, în
*Notã: Informaþiile ne-au survenit ence. Vol. 45 (2010, cca. 30 pag.). Canon Pali: “Between Symbol
ca urmare a schimburilor epistolare
avute cu Florin Deleanu în cursul anilor Repere din lista publicaþiilor 5. „Sedi, Vidi, Vici: Whats, and Observation, The Eastern
2009-2010, acelaºi savant care ne-a ofe- lui Florin Deleanu Hows and Whys in Buddhist Buddhist (Serie nouã) (2000).
rit detalii asupra activitãþii ºi preocupã- 1. The Sutra on the Entry Meditation. În N.H. Samtani
rilor personale privind aria cunoaºterii into the Island (An English Felicitation Volume. Varanasi:
specifice Orientului Îndepãrtat. continuare în pag. 6
6 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 1/2010

continuare din pag. 5


Ancient China), Studii ºi cerce- Ce este interesant în studiul ui. Descriind propriile practici
14. „A Preliminary Study on tãri lingvistice (Linguistic Stud- amintit, þine de o anumitã menta- ascetice dinaintea trezirii, Bud-
Meditation and the Beginnings ies and Research), Romanian litate ecologicã prezentã la cãlu- dha însuºi afirma cã el însuºi
of Mahayana Buddhism, An- Academy, în Vol.35 -36 (1984). gãrii buddhiºti, fapt observabil, evita prezenþa umanã, „precum
nual Report of the International de pildã, în Vinaya (II-162-2) prin cãprioara în pãdure... Când
Research Institute for Advanced „Ethologia buddhistã în care li se interzice feþelor mona- simþea prezenþa omului, trecea
Buddhology, (2000). canonul pali; între simbol ºi hale sã poarte sandale decorate dintr-o dumbravã în alta, dintr-
15. „Recent Trends in Japa- observaþie” cu piele de tigru, leu, panterã, ca- un tufiº în altul, dintr-o vale în
nese Studies on Premodern Prin bunãvoinþa lui Florin prã neagrã, veveriþã etc. Inter- alta, de la un deal la altul”, (MN
(Song to Qing Dynasties) Bud- Deleanu am intrat în posesia stu- dicþia aduce cu sine protejarea I 79).
dhism in China, The Journal of diilor, articolelor, cercetãrilor re- vieþii animalelor respective, Multe alte imagini sunt în-
the Department of Liberal Arts alizate ºi publicate de acesta în speciilor din care fac parte. trebuinþate, cãprioara aflându-se
of Kansai Medical University periodicele aparþinând universi- Florin Deleanu descoperã - în la mijloc, dar poate cea mai suges-
(1998). tãþilor de referinþã din Japonia, alte pasaje - informaþii ºi precizãri tivã este aceea conform cãreia
16. „Participating in the In- dar nu numai. ce nu sunt de folos doar savanþi- bârfele lumii au acelaºi efect de-
ternational Workshop on The Din multitudinea articolelor, lor care se ocupã cu studiul bud- vastator asupra spiritului uman,
Works of An Shigao - 1996, foarte bogate în surse ºi referinþe dhismului, ci ºi biologilor, de pildã. pe care îl manifestã vântul prin
Leiden, Eastern Studies, (1997). bibliografice - în majoritate, necu- Nu intrãm în amãnunte. pãdure când adie speriind gin-
17. „A Preliminary Study of noscute istoriografiei de profil O contribuþie aparte a savan- gaºa vietate.
An Shigao’s, Translation of the din România - am selectat studiul tului vizeazã simbolul dezvoltat Maimuþa, la rândul ei, cu di-
Yogâcârabhûmi, The Journal of „Buddhist Ethology in Canon - în textele pali - de animale, în ferite denumiri în canon - kapi,
the Department of Liberal Arts Pali: Between Symbol and Ob- raport cu firea umanã; faptul nu makkata, sâkhâmiga - repre-
of Kansai Medical University - servation”, The Eastern Bud- e tocmai facil, cãci exprimarea an- zintã în ethologia buddhicã sim-
(1997). dhist vol.XXXII, nr.2 (Serie ticilor, adeseori devine incomodã, bolul minþii agitate; „mintea in-
18. „The 34th International nouã), (2000) spre a prezenta, pe obligând autorul studiului sã constantã este aidoma maimu-
Congress of Asian and North scurt, în paginile revistei de faþã, apeleze la Abhidhanappadipika, þei”, citeazã Florin Deleanu, la
African Studies - Thought and una din numeroasele preocupãri care oferã sinonimele suficiente pagina 103 a studiului; cu alte
Religion of Asia - (1994). ale celui care, între altele, este un ºi necesare surmontãrii situaþi- cuvinte „cittam calam makkata-
19. „Uravakayana Yoga Prac- bun cunoscãtor a douãzeci ºi ilor incomode. De exemplu, pen- sannibham”.
tices and Mahayana Buddhism, ºapte de limbi strãine, între ele tru elefantul indian se întrebuin- În plan uman, cei retraºi sau
Bulletin of the Graduate Divi- regãsindu-se chineza, sanskrita, þeazã, în pali, urmãtoarele denu- brahmanii care trec de la o doc-
sion of Literature of Waseda japoneza, engleza, germana, miri: kunjara, naga, matanga, trinã ori de la o învãþãturã la alta
University, (1993). franceza etc. hatthi-naga, gaja; tocmai de sunt asemãnaþi maimuþelor care
20. „An Shigao and the His- Cuprins între paginile 79 ºi aceea fiecare expresie trebuie sã sar din creangã în creangã.
tory of the Anban shouyi jing’, 128 ale publicaþiei citate, The fie contextualizatã ºi atent Simbolul leului ºi al ºacalului
Asian Culture and Thought, Eastern Buddhist vol.XXXII, tradusã. - în contrast - fac în continuare
(1993). nr.2 (Serie nouã), studiul abor- Elefantul liniºtit poate simbo- subiectul comentariilor savan-
21. „Mindfulness of Breath- deazã - dupã cum aratã ºi titlul - liza pe omul care-ºi controleazã tului, descoperindu-se trãsãturi
ing in the Dhyana Sutras, Trans- ethologia buddhistã, cercetând pasiunile, simþurile, la fel de bine transferabile facil firii umane.
actions of the International relaþia om-animal. Unul dintre cum îl poate imagina pe cel a cã- Cãtre finalul demersului pro-
Conference of Orientalists in punctele de plecare ale demersu- rui minte nu se poate controla, priu, Florin Deleanu se întreabã
Japan, (1992), de asemenea pu- lui ºtiinþific îl constituie Jataka, focaliza, concentra asupra unei ce reprezintã azi ºi ce înþeles are
blicat ºi în Chieh-hsien Ch’en, povestiri ce relateazã despre vie- idei, dacã vorbim despre elefantul starea de animalitate pentru
ed. Proceedings of the 35th Per- þile pãmânteºti ale lui Buddha. furios, agitat. Tot elefantul este cãlugãrii buddhiºti. Iar rãspunsul
manent International Altaisitic Scrierea e redactatã în pali ºi cel care simbolizeazã solitudinea. este, înainte de toate, în acord
Conference, 1992, Taipei. aparþine canonului buddhismu- Din punct de vedere ethologic, cu antica viziune, o decãzutã
22. „On the Compilation Pro- lui Hinayana. imaginea unui elefant ce simbo- formã a reîncarnãrii. Faptul nu
cess of the Present Text of the Florin Deleanu este preocu- lizeazã omul în concentrare, nu presupune însã, o desconside-
Anban shouyi jing, Thought and pat - când se raporteazã la Jataka va avea nici o valoare dacã nu se rare a animalelor ci, dimpotrivã,
Religion of Asia - (1992). - de modul în care sunt privite ºi oferã ºi contraexemplul elefan- o grijã aparte, atenþie ºi compa-
23. „Oriental Studies in Ro- înþelese animalele, de raportul lor tului furios, agitat, distrugãtor, ce siune faþã de acestea.
mania: A Brief Introduction - cu oamenii, având grijã sã por- simbolizeazã mintea agitatã. Relevând aspecte ale cano-
Eastern Studies (1991). neascã întotdeauna direct de la În alt loc, Florin Deleanu dis- nului pali cu privire la relaþia om-
24. „O perspectivã semioticã text, de la sursa originarã ºi origi- cutã despre dezbaterea savan- animal, Florin Deleanu îmbo-
asupra progresului în artã („A nalã pentru a putea formula un þilor în jurul termenului ce defi- gãþeºte comentariile prin viziu-
Semiotic Perspective on Pro- punct de vedere personal. neºte cãprioara, pentru a pre- nea ataºat-modernã a omului
gress in Art), Revista de filosofie Neîndoios, în comparaþie cu zenta, apoi, felul în care este re- contemporan, care trece prin
(Journal of Philosophy), Roma- omul, animalele sunt receptate ca ceptatã de buddhiºti imaginea ei, filtrul personal conþinutul
nian Academy, (1985). fiind într-o poziþie inferioarã, de- în mod simbolic; astfel, delica- gândirii buddhiste, oferind noi
25. „Filosofia limbii în China oarece sunt incapabile a-ºi asi- teþea cãprioarei ar fi asociatã - în înþelesuri scrierilor antice avute
anticã („Language Philosophy in gura libertatea interioarã. plan uman - caracterului ascetul- în vedere.
Anul I, nr. 1/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 7

Janet Nic{
#n
dialog
cu
Florentin Smarandache
Janet Nicã: Vã saluuut cu interes dezinteresat Janet Nicã: aþi intrat în CEAªCA DE LITERATURÃ?
BUZZ!!! Florentin Smarandache: scrie ºi piesuþe de teatru paradoxiste -
Florentin Smarandache: mã intereseazã dezinteresul janetnica-ian. precum acest „chat”
Janet Nicã: Dacã nu sunteþi pe fir, îmi ies din fire. Janet Nicã: sã vãd ce se încheagã.
Janet Nicã: fir-ai al naibii! Janet Nicã: nu mi-aþi spus ce aþi fãcut în Egipt...
Florentin Smarandache: ce mai fac ºi nu fac paradoxiºtii doljeni? Janet Nicã: aþi mâncat fazanul fript?
Janet Nicã: para doxiºtii doljeni se cheamã juveþi. Florentin Smarandache: nema
Florentin Smarandache: unde este juvetele nostru acum? Janet Nicã: nema nema, asta este teorema?
Janet Nicã: în apele lui. Florentin Smarandache: ce-ai zice de o carte „chat” comunã? o
Florentin Smarandache: eu sunt în zãpada mea. finanþez eu de dragul marelui talent paradoxist al d-lui nicã (fãrã
Janet Nicã: ºi eu sunt tot în zãpada dumneavoastrã. fricã) ºi mari-nicã
Florentin Smarandache: okay. o sã transpirãm împreunã ºi separat. Janet Nicã: cu ocazia acestui prilej, ar fi o mare bucurie
Janet Nicã: pe aici toþi þurþurii se fac sloiuri. Florentin Smarandache: cartea o poþi scoate din aceste dialoguri.
Florentin Smarandache: þi-am vãzut situl, dar nu ai pus ºi cãrþile. Janet Nicã: mai întâi sã o dialogãm, apoi sã o omologãm
Janet Nicã: ba da, sunt puse 5 din 9. Florentin Smarandache: ºi omogenizãm.
Florentin Smarandache: atunci link-urile nu au mers pentru mine - Janet Nicã: ºi sã o damigenizãm, de la damigeanã
nu mã cunosc! Florentin Smarandache: ºi-o urciorizãm de la vadra de vin
Janet Nicã: ziceþi cuþu-cuþu ºi vã cunosc. Janet Nicã: o vadrizãm,o vinizãm, o avizãm ºi o divinizãm.
Florentin Smarandache: cuþu-cuþule! Florentin Smarandache: acum mã atacã ºi mm-ul [=mircea monu-l)
Janet Nicã: gata, gata, domnule. Janet Nicã: intraþi în tranºee ºi atacaþi-l pe mai multe trasee.
Florentin Smarandache: fiindcã tot vorbim de domni, ce mai face Janet Nicã: dacã vreþi, vã las, sã nu fiþi în impas la fiecare pas.
domnul barbu? Florentin Smarandache: sunt la pas la fiecare impas
Janet Nicã: sau, susan, deschide-te. Florentin Smarandache: am succes în eºecuri.
Florentin Smarandache: în ce format le ai pe sit? fãt frumox este ºi Janet Nicã: sã vã iubeascã norocul tot timpul mai în tot locul.
ea? Janet Nicã: vã las cu Monu Tutankamonu
Janet Nicã: mai mult se face cã face, iar ce-a fãcut, desface. Janet Nicã: ºi Fanfaronu
Janet Nicã: Nu ºtiu în ce format, o sã-l intreb pe Ovi al meu ºi vã Janet Nicã: sã citiþi Decameronu
comunic. Normal, este si FÃT FRUMOX. Florentin Smarandache: Matrahonu
Florentin Smarandache: d-l Popa, cel mofluz, e prin canada la Janet Nicã: eu nu vã mai þin isonu
fiica... Florentin Smarandache: ºi citesc hexameronu
Janet Nicã: dar CEAªCA DE LITERATURA aþi citit-o? Janet Nicã: sã beþi cu biberonu
Florentin Smarandache: care? Janet Nicã: cu conu Monu
Janet Nicã: Domnul Barbu în Canada? Nu, e la Craiova. Janet Nicã: zdrahonu
Florentin Smarandache: Nu, D-l Popa (ce mi-e popa) aminamicul Florentin Smarandache: baraonu
tãu, e-n Canada. Janet Nicã: de la NATO pân la ONU
Janet Nicã: Aaaa, aºa da. Se canadueºte . Florentin Smarandache: tot românu’ mi s-a monu
Janet Nicã: toþi care ies afarã intrã mai bine înãuntru. Janet Nicã: cã e tare astronomu ºi merge ca metronomu
Florentin Smarandache: esperamos. Janet Nicã: Florentine,nu te mai reþin, sper sã mai vorbim în
Janet Nicã: cu certitudine e ceva dubios. viitorul cât mai proxim.
Florentin Smarandache: eºti mai paradoxist ca mine! Florentin Smarandache: metronomu cu capac / ºi la gurã hap hap
Janet Nicã: poate mai catolic decât Papa. hap
Janet Nicã: ºi mai diplomat decât mapa. Florentin Smarandache: ne vom întâlni în viitorul trecut.
Florentin Smarandache: mai ortodox ca patriarhul. Janet Nicã: Te pup ºi sã te aresteze bucuria pentru multã vreme!
Janet Nicã: ºi mai rege ca monarhul. Florentin Smarandache: adios pe dos!
Florentin Smarandache: mai albastru decât verde. Janet Nicã: Sã înfloreºti, Florentine, ca un cireº de pe la mine
Janet Nicã: regãsire ce se pierde. Florentin Smarandache: sã janeteºti, janet, ºi sã nicaleºti ca
Florentin Smarandache: am murit. niculescu
Janet Nicã: va urez din România sã vã iubeascã bucuria! Florentin Smarandache: o sã copiez tot chat-ul într-un fiºier pe
Florentin Smarandache: acum, dupã moarte? care-l pãstrez pentru anti istoria literarã
Janet Nicã: de râs? Janet Nicã: sã mã þii la curent cu electricitatea verbului tãu
Florentin Smarandache: aha Janet Nicã: bravo, aºa sã refaci, sã refici, sã refoci...
Janet Nicã: nu toþi se nasc spre a muri ºi mor spre a se naºte? Janet Nicã: te pup încã o datã de mai multe ori...
8 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 1/2010

continuare din pag. 1 unde se petrec metamorfozele te jos de pe linia asta/ Închipuitã,/ rarã construcþie vizionarã.
luatã alternativ de dinamica dia- elementelor: “/Niciodatã n-am fã- Nu înþelegi cã totul s-a terminat?/ Într-un alt episod dramatic,
logului dintre suferind ºi o sec- cut/Atâtea gesturi dezordonate,/ Sunt azvârlit, trântit, dat cu capul/ sufletul hiperconºtient, care nu
venþã doritã; rol preluat de „cãpã- Semãnând a rugã, ameninþare, de pereþi/ Mã sprijin, mã agãþ/ mai suportã impuritãþile concretu-
tâiul” personificat ºi înzestrat cu disperare.../ Sunt azvârlit în cer/ Mã ridic./ - Nu ºtiam cã viaþa/ E lui, aspirã la realitãþile indivizibile.
virtutea înþelepciunii liniºtitoare: Printre tunete/ Revin,/ Iar mã az- o linie închipuitã, zic./ Zmucitu- Primatul voinþei sale este eli-
“La cãpãtâiul bolnavului/ Doar vârle/ Niciodatã n-am fost atât rile mã fac jucãrie/ Pe scândura berarea din experienþa existenþi-
cãpãtâiul-/ ªi-a ridicat capul de de speriat.” ºubredã, între pãmânt ºi cer./ alã revelatoare ºi reîntoarcerea la
pe el/ ªi, de parcã, acum l-ar ve- Îmi probez temeinicia afirma- Iatã cum, la apusul târziului, aperionul originilor: “Opreºte!/ A
dea/ Îl întreabã:/ -Ai venit ºi tu þiei cu un fragment revelator, ex- ratio îºi asumã ultima participaþie rãcnit sufletul,/ Opreºte sã mã dau
sã stai cu mine,/ Cãpãtâiule?/ - tras din “Sfânta predicã”, rostitã la reiniþiere prin accedere pe as/ jos!/ Sunt sãtul de-atâtea corvezi,/
Da!/ Trebuie sã fie cineva lângã de Hermes Trismegistus: “ 3.[…] cuþitul perasului liniar. “Linia în- De-atâtea determinãri, obligaþii ºi
tine/ În ceasurile astea,/ Fiindcã Cãci în Haos era un întuneric ne- chipuit㔠rãmâne totuºi în deasu- legi,/ Eu am fost fãcut sã fiu liber./
eºti tare bolnav./” (2.XI 1996). sfârºit, Abis sau Adâncime fãrã pra substanþei poetice, care pre- -Nu pot sã mã opresc,/ I-a rãspuns
Interpretatã metafizic, simbo- fund, Apã ºi un Spirit subtil inte- cede sensul, un concept voit de pãmântul (Pãmântul din mine),
listica proiecþiilor temporale din ligibil în Putere; ºi a þâºnit Lu- uniformitate, un simbol oponent al “Dã-te jos din mers,/ Dacã-þi dã
primele douã versuri “/La cãpã- mina Sfântã, iar elementele s-au spiralei din teoria atracþiei univer- mâna/ ªi fã-o chiar acum,/ Când
tâiul bolnavului/ Doar cãpãtâiul/” coagulat din Nisipul substanþei sale, o alt/fel de cale aleasã a mi- eu o vierz/ Spre scârbã ºi tinã./
ne dezvãluie întru adevãr, capã- umede. 4. ªi toþi Zeii au vãzut crocosmosului uman în spre plu- Dã-te jos în cer,/ Prietene de-o
tul de drum al finitudinii, deodatã Natura plinã de Seminþe.” ralitatea Lumiilor macrocosmice. viaþã,/ Te iau când revin.”
fiind în act cu aura veghetoare; Studiind temeinic Cosmogo- Potenþialitatea symptomei (Opreºte!, 2.XI 1996).
ceea ce mai genereazã în înþeles nia, Max Heindel emite urmãtoa- devastatoare din conºtiinþa sa Credinþa în succesiunea re-
filosofic ºi duala apropiere pre- rea tezã: “Haosul nu este o stare pare a se diminua, cel puþin ful- ntrupãrilor, guvernate de miºcã-
destinatã a des/fiinþãrii. care a existat în trecut ºi care acum gurant, în amestecul cu identicul rile astrelor, o regãsim în predicþia
Deºi porneºte de la forþele a dispãrut în întregime. El ne în- inocenþei ce transpare prin reme- vocativ㠓Te iau când revin”.
senzoriale rezultate din Lumea sa conjoarã chiar în acest moment. morarea copilãriei: “Ce departe a Stimulat spiritual de fluxul
etericã, “Puntea” imaginarã, ca Vechile forme avându-ºi pierdutã rãmas în urmã leagãnul/ Din ace- “Monadei divine” (Leibniz), po-
reper liminar cu acute armonii utilitatea, se dizolvã, unele dupã laºi lemn ca ºi puntea/ În care etul “ipostaziat”, oficiazã un cod
semantice, progreseazã rectiliniu altele, în Haosul care dã naºtere mama, cântând ºi plângând,/ Mã psiurgic prin titlul de referinþã
dintr-un punct aprins spre trans- în mod constant în schimb, la noi învãþa ritmul cosmic/ Pe care-l pierd “Doamne!” (Spitalul Chochin,
cendenþe escatologice. Semnifi- forme. Fãrã acest dublu proces acum:/ Nani! Nani!/” (2.XI 1996). Paris, 10.XI.1996) ºi renunþã apa-
caþiile existente, emanã iradiaþii nu ar putea sã existe progres; Prin alternarea timpilor în re- rent la ecranul spaþial, pe care s-
care ne induc în magia durerii munca evoluþiei ar înceta ºi stag- gistrul litaniei, fiinþa din cuvânt, a materializat imagistic, într-o altã
lingvistice: ”Mã balansez pe ce- narea care ar urma ar împiedica investeºte acum raynnoismul nu- ordine vibratorie “puntea de lemn
va foarte ºubred/ Un fel de punte orice posibilitate de înaintare. cleului creativ cu empyriosul nu- ºubred”. Spun aparent, fiindcã
primejdioasã,/ Strãbãtutã de Este un adevãr de netãgãduit anþelor soteriologice, fiindcã re- linia vieþii eului în variaþiile sale
spasmele/ Unui teribil vârtej;/ O c㠔cu cât murim mai des, cu atât trãieºte esenþele ritmurilor cosmice. poetice se continuã…
punte între nimic ºi nimic/ Pe care trãim mai bine”. Goethe, poet ini- Asocierea componentelor Aspiraþia esotericã, proto-
eu n-am cerut s-o trec./” þiat, a scris: “Cel care nu poate în alegorice, exprimate gnomic de gnosticã, cheamã la cunoaºtere
Cum observãm, “balansul” mod constant sã moarã ºi sã re- personalitatea sensibilã care va- superioarã atemporalã ºi imper-
între ni/mic ºi ni/mic - ca insta- nascã la viaþã va fi mereu un oas- lorizeazã, se desfãºoarã în pers- sonalã.
bilitate de echilibru a eului, între pete trist pe acest pãmânt”. ªi pectivã umanã dar este interco- Din dorinþa de revenire în
finitudine ºi infinitudine - “pe ce- Sfântul Pavel a spus: “Eu mor în nectatã ºi la procesele galactice embrionarul sufletelor este im-
va foarte ºubred” nu este lipsit fiecare zi”. dintre universuri. plorat Numele Sacralitãþii Crea-
de primejdia cãderii, în viziune Pe alte imagini ale întinderii Impulsionat de curenþi vitali, toare: “Doamne,/ Ia-mã de mânã/
biblicã. Balansul (vibraþia pendu- spaþiale, rãsunã o asprã poruncã Marin Sorescu preferã Scientia ªi hai sã fugim în lume,/ Sã ieºim
latorie) ne relevã lucrul ispitei ce din hãþiºul de determinãri: “-Dã- occulta în aceastã enigmaticã ºi puþin, la aer./ Poate schimbând
prolifereazã în contact cu singu- curenþii,/ O sã mã simt ºi eu în
rãtatea ºi izolarea laicã, o spaimã larg./ Lângã Tine./”
a fiinþei de nefiinþare, într-o fina- Dar, pânã la visata Lume su-
litate adâncã, bine cãlãuzitã în blimã emanativã (Aziluth) “fuga”
text de „coincidenþa” contrariilor din Lumea factice (Asiah), va
„între nimic ºi nimic”. trebui sã mai strãbatã în ani cos-
Dar “nimicul”, redat aici exo- mic Lumea formativã (Yietsirah)
teric, nu este totuna cu predicþia ºi Lumea creativã (Briah), potrivit
haosului sau a abisului, trãitã Legii virtuþilor divine a Sephiro-
esoteric în subtilitatea sorescia- thurilor kaballistice.
nã. Chiar dacã pare o utopie, el, Bulzeºti, 02.05.2006, ora 00:15
poetul nivelurilor superioare, ºtie Se dedicã aceastã carte de poezii
cã noþiunile exoterice de haos ºi (ultimele) poetului N.N.Negulescu, care într-
un moment de cumpãnã al poetului Marin
abis, neînþelese de lumea profanã, Sorescu a riscat punând cu mare curaj
sunt ascunderi hermetice, în spa- umãrul pentru a-i salva viaþa.
tele cãrora se aflã o “uzin㔠mis- Prin fratele sãu prof. I. Sorescu.
terioasã, genezicã, universalã, continuare în numãrul urmãtor
Anul I, nr. 1/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 9
Mariana ZAVATI GARDNER
(Anglia)
S-a nãscut la Bacãu la 19/20 ianuarie 1952.
Poezii din jurnalul
Este fiica profesorului de chimie (gr. I), col. (r)
Constantin Zavati ºi a Iuliei Bucur Zavati, farma- Juliei May
cist principal, fostã directoare la Oficiul Regional/
Judeþean Bacãu. Din 1980 este cãsãtoritã cu John Tãcere
Edward Gardner, ºef de catedrã la colegiu, Fel- Diamante
low of the Royal Geographical Society - au o În jur de bolovani ºedeau
fiicã, studentã la University of London ºi un fiu, Un poate dormi
Regina Mlaºtinilor umbre lucind în ocru
student la colegiu.
În rochia ei din diamante suspendate între douã lumi
Studiile le-a facut la Liceul Internat de Fete/
în cursa himerei
Colegiul Naþional Vasile Alecsandri. (1967-1971). Pluteºte peste
În anii de liceu a fãcut parte din colegiul redacþiei
atomi ai foamei
Labirint de canale
revistei liceului, “Orizont” ºi a colaborat la cotidi- La vâsle ridicã
anul “Steagul Roºu” din Bacãu. muiaþi în râs invizibil
La vâsle coboarã pãmânt ars, tufiºuri sterpe ºi bete
A urmat studiile universitare la Universitatea
A.I. Cuza Iaºi, facultatea de filologie, specialitatea Ploaia din diamante cenuºa oarbã a zilei precise
erau sudaþi împreunã Fiinþa lunarã
englezã-francezã (1971-1975) echivalate în UK O þine de veghe
cu Master of Science in Philology double first class sub cerul asurzit
honours. În timpul studenþiei a fãcut parte din Fulgere sapã adânc nu te cãþãra-n pin
colegiul redacþiei revistei Universitãþii “Alma În piatra cioplitã focul picura biciuit fiinþã lunarã
Mater/Dialog”, condusã de acad. Al. Cãlinescu; a Cu fiare din basme culori se-amestecau aici nu ai o scarã
colaborat la “Cronica” ºi la “Viaþa Politehnicii”. Care alunecã în bucle verticale
Între 1977-1978, a urmat cursuri la Univer- Care pândesc prada praful îºi fãcea casa-n ochi nu stivui lemne la rãdãcinã
sitatea din Bucureºti. În 1979, a fost numitã prin Care zboarã se contura nisipul în gurã fiinþã lunarã
examen public pe postul de asistent universitar Peste ape din diamante nu ai coº din nuiele
la prof. univ. dr. Leon Levitchi, la Univ. Bacãu.
Noroi în laguna cei de acolo pluteau
În United Kingdom, a functionat ca lector la nu da foc la ramuri
pe labirintul tãcerii
limba francezã cu jumãtate de normã la Univer- Înãuntrul palatelor fiinþã lunarã
sitatea Popularã, Comitatul Essex (1981-1986) cascadori ai himerei
Totu-i de vânzare canicula era bolnavã de foame aerul le dogoreºte
ºi profesoarã titularã de liceu cu normã întreagã la Coliere din diamante
latinã, francezã. Din 1987, a funcþionat ca profe- atomii se luau la trântã în aer
Inele din diamante nu arde pinul
soarã titularã de liceu la francezã, germanã, italianã
Brþãri din diamante fiinþã lunarã
ºi spaniolã în Comitatul Norfolk.
Statui din marmurã de Carrara acum se prãbuºeºte
A urmat cursuri postuniversitare la Essex
Institute of Higher Education UK (1982, 1983, Tablouri în ulei
1986), Leeds University Post Graduate Certifi- De maeºtri rãposaþi
cate in Education UK (1986-1987), Goethe Institut În pieþe
Rosenheim Germania (1991), L’école Normale ªopârla cu limba vineþie
Cãrþi de joc alb cu negru
Supérieure Auxerre Franta (1991), Regent’s Col- Mãºti de carnaval
lege London UK (1992), Open University Cre- Purta un bãþ sã-ºi iscodeascã focul
La flux
ative Writing Course Milton Keynes UK (2006) în drum de doruri
La reflux
ºi Open University Adanced Creative Writing în lume de nãluci
Course Milton Keynes UK (2008-2009) - Di-
Arcade din ºisturi
ploma in Literature and Creative Writing. Ape în plumb topit
purta praf sub pleoape
A fost invitatã la conferinþe ºi ateliere literare: Ploaie din diamante
forme din nisip în gurã
New Writing Partnership: Ventures 2004, 2005, ªlepuri poleite pe putrede ape flãmândã, tânjea dupã pradã
2006 Norwich, University of East Anglia Nor- Stindarde zãpãcite-n furtunã
wich: Experiment in Literature - New Writing
Poduri intrecându-se peste canale ºopârla cu limba vineþie
Worlds 2006, Norwich College of Art and De-
Stradele înguste pavate în piatrã îºi alinã odraslele -
sign: Open Poetry Readings 2005, 2006.
Diamante extrase-n noroi. vedea canguri conturaþi în praf
Departe la ºes
atomii bãþului de iscodit focul
Albina zboarã spre copaci cu ape criptice subterane se fãceau ploaie în râs invizibil
Vânãtorii o urmãresc Femeia Soare se întrevede la ºes peste ierburi ºi tufiºuri uscate
pânã albã între aripi
La gurã cu apa uscatã ºopârla cu limba vineþie
Femeia Soare se intrevede la ºes Meandre de lacrimi apucatã, izbi atomii
Vânãtori urmeazã gemetele râului Suliþe ºi vânãtori tatuaþi cu bãþul de iscodit focul
Femei cautã rãdãcini de nufãr Femeia Soare se întrevede la ºes
ºi lemn de foc sã ducã acasã odraslele ei se luptarã cu aerul
Alaiuri bat ritm în noroiul uscat prinse în capcana himerei
Femeia Soare se întrevede la ºes În mânã, topoare de luptã din lemn atomi încleºtaþi de foame
Femei înnoatã cu crocodili În copac, albine ºi miere
Pe malul uscat al râului Femeia Soare se întrevede la ºes
10 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 1/2010

Scriitorul N.N. Negulescu #n dialog


cu academicianul
Constantin B{l{ceanu-Stolnici
velele structurale ºi funcþionale, C.B.-S.: Originea tuturor lu-
în condiþii normale ºi patologice, crurilor, cosmogonia ca ºi raþiu-
þinând seama de aspectele evo- nea existenþei Universului sunt
lutive ºi de diversitãþile tipolo- realitãþi prea complicate pentru
gice. Desigur cã, cea mai bunã posibilitãþile actuale ale cunoaº-
formã de a exprima firul ei con- terii umane, care nu oferã decât
ducãtor a fost vechiul adagiu al modele provizorii, ce se modificã
lui Parmenide:”anthropos, pan- odatã cu fiecare nouã descope-
ton metron”(omul este mãsura rire (mai ales cele din domeniul
tuturor lucrurilor). cosmologiei ºi al structurii cu-
N.N.N.: Caut o detectare a antice a materiei). Este greu de
nivelurilor de certitudine logicã formulat o teorie certã ºi, dupã
în titlul “Prãbuºire a intelectului” mine, singura valabilã astãzi
N.N. Negulescu: Dragã dom- din tratatul “Structura liricii mo- (pânã când??) este cea a Big-
nule academician Constantin derne”, scris de Hugo Friedrich bangului cu modificãrile aduse doar structura sunetelor ºi modul
Bãlãceanu-Stolnici, dorim sã în- (Editura Pentru Literatura Uni- recent. Dacã pãrãsim gândirea cum ele se combina armonic sau
þelegem viziunea domniei voastre versalã, Bucureºti, 1969). Prin ºtiinþificã ºi adoptãm pe cea melodic.
despre sfera cercetãrii ºtiinþifice. substanþa termenilor folosiþi s-a magicã, lucrurile devin în apa- N.N.N.: “Temelia fundamen-
Ce condiþii ar trebui oferite în spri- fondat o teorie solidã? renþã mai inteligibile dar necesitã talã a tuturor fenomenelor din
jinul personalitãþilor creative? C.B.-S.: Logica este instru- adoptarea ipotezei existenþei lume este, pentru Schopenhauer,
C. Bãlãceanu-Stolnici: Cer- mentul principal al gândirii cog- transcendentului ºi a proceselor voinþa. Este o nãzuinþã veºnicã
cetarea ºtiinþificã este pe cale sã nitive umane ºi stã la baza întregii denumite supranaturale. ºi oarbã de a exista. Ea nu conþine
devie extrem de dificilã ºi de com- cercetãri ºtiinþifice mai ales în N.N.N.: Editura Univers raþiune. În timp ce Hegel consi-
plexã ºi mai ales foarte costisi- forma ei aristotelianã. Tot edifi- Enciclopedic, Bucureºti, 1997- dera raþiunea conºtientã de sine,
toare. De asemenea, cu excepþia ciul cunoaºterii umane se reaze- 2000, a dat curs unui sens mo- spiritul ca temelie a lumii, iar în
unor domenii ca cel de exemplu mã pe credinþa cã logica este infa- dern la douã dicþionare: “Dicþio- raþiunea umanã vedea numai o
al matematicii, apare clar cã cer- ilibilã. Existenþa antinomiilor ca nar de Psihanaliz㔠- sub direcþia realizare individualã a raþiunii
cetarea trebuie sã fie de echipã ºi alte elemente au generat un oa- lui Roland Chemama ºi “Dicþio- generale a lumii, Shopenhauer
ºi numai poate fi strict individu- recare pesimism care introduce nar de Psihologie” sub îndruma- admite raþiunea numai ca produs
alã. De asemenea, numãrul in- (mai ales ºcoala lui Carnap) o rea lui Norbert Sillamy. Ce aþi al creierului, ca o bãºicã de sã-
formaþiilor existente este cople- oarecare îndoialã asupra fiabili- remarcat la o examinare atentã? pun, care se naºte la urmã de tot,
ºitor, aºa cã memoria umanã în- tãþii sale desãvârºite. De aseme- Vorbea odatã Aristotel despre “o dupã ce nãzuinþa întunecatã,
cepe sã fie depãºitã. Rolul perso- nea, structura probabilistã a gândire a gândirii”… iraþionalã, voinþa a creat tot
nalitãþilor este destul de dificil. lumii,existenþa determinismului C.B.-S.: Nu am consultat restul” (Enigmele filosofiei,
Trebuie însã sã se schimbe radi- haotic, precum ºi aceea a alge- aceste dicþionare, dar este evi- Rudolf Steiner, Editura Triada,
cal modul de selecþie ºi de pro- brelor (ºi logicilor) vagi) fuzzy) dent cã a gândi despre gândire Cluj-Napoca, 2004). Daþi-ne o
movare care sã se bazeze exclusiv conferã cunoaºterii umane un nu este o noutate ºi oricum este stare de echilibru.
pe merite. Apoi, trebuie o susþi- anumit grad de aproximare ºi mult mai veche decât tezele lui C.B.-S.: Eu nu m-am preocu-
nere logisticã adecvatã ºi crearea unele limite. Aristotel. pat foarte mult cu realizarea unei
unor condiþii de remunerare care N.N.N.: Din capitolul “Marile N.N.N.:Interpretaþi-ne pe corespondenþe între modelele fi-
sã asigure cercetãtorilor o bunã probleme” - vol. I al “Istoriei filo- scurt pitagoreismul. Cu adevãrat, losofice ºi cele oferite de ºtiinþele
calitate a vieþii. sofiei” - lucrare coordonatã de sfera muzicii a fost atinsã printr- zise exacte. Lumea accesibilã me-
N.N.N.: Prin bogãþia de con- Jacqueline Russ (Editura Univers o speculaþie pitagoreicã? todelor de cercetare ale ºtiinþei
þinut, opera d-voastrã este de Enciclopedic, Bucureºti, 2000) C.B.-S.: Pitagoreismul nu este evident lumea materialã a
proporþii enciclopedice. Aº vrea citez: “Gândirea filosoficã, în cã- este o doctrinã ºtiinþificã ci una fizicienilor, biologilor, psiholo-
sã ne oprim puþin în patrimoniul utarea raþiunii de a fi a lucrurilor, filosoficoreligioasã în care ele- gilor etc. în care, termeni ca voinþã
de idei. Definiþi intensitatea formuleazã chestiunea originii ºi mentele gândirii magice sunt sau raþiune nu îºi gãsesc locul.
spiritului de sintezã. a cauzei tuturor lucrurilor în prezente pretutindeni, chiar când Cred cã cea mai grea problemã a
C.B.-S.: Destinul a vrut ca sã forma lui arche, termen cãruia interpreteazã date experimentale cunoaºterii este sã stabileascã
parcurg mai multe domenii de cer- Aristotel îi va da mai târziu sen- ca cele legate de vibraþia coar- locul conºtiinþei (sau conºtien-
cetare, neurofiziologie, neurolo- sul special de principiu: princi- delor lirei greceºti. S-a ºi spus cã þei) în structura Universului. Nu
gie clinicã, ciberneticã, geriatrie piul este atât ceea ce este prim, Pitagora continuã gândirea ve- avem nici un indiciu ºtiinþific va-
ºi antropologie. Toate însã, au punctul de plecare sau materia chilor ºamani ai Greciei iraþionale. labil care sã ne explice emergenþa
fost centrate pe om ºi în mod prima, cât si elementul fondator Contribuþia lui Pitagora în muzicã conºtiinþei din evenimentele ce
special pe activitatea sa neuro- al explicaþiei cauzale”. Aveþi o tezã este pur teoreticã ºi nu a avut ca au loc la nivelul creierului. În
psihologicã, analizatã la toate ni- personalã? O antitezã? preocupare muzica artisticã ci, continuare în pag. 11
Anul I, nr. 1/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 11
Rugã
Alina CHE{C~ Noaptea celor 1001 de stele
Atâta fericire încât mã doare,
DUMNEZEUL meu Motto: „ploile nomade îºi ridicau cortul
Tu - care-mi dãruieºti miracol dupã miracol din sufletul meu
de ce nu inventezi un strigãt suprem pãºeam ostenit,
fericit se-nsera pe pãmânt.”
pe care sã-l fac auzit pânã dincolo de ceruri
(Mircea Petean)
pânã în sufletul tuturor vieþilor
în Împãrãþia Ta ºi-n veºnicie? Astãzi mã nasc din nou
mai tânãrã decât ieri
astfel Þi-aº mulþumi, DOAMNE am închis ferestrele nopþii
pentru cã in faþa mea Tu aºterni minuni mã tãvãlesc în lumina patului
precum petalele în noaptea nunþii în cãutare de versuri nescrise
pentru cã sufletul mi-e binecuvântat cu toate stelele adunate
cu atâta iubire în mine
încât nici mãcar poezia
Drumul memoriei
nu-mi mai e de-ajuns Simþi? Viaþa ne cautã,
Dupã-amiaza ruptã din pânza copilãriei ne pipãie
Cheamã, DOAMNE, ursitoarele o altã dimineaþã ne vorbeºte
o pisicã dormind în grãdina înecatã de iarbã
si roagã-le în tãcere
o razã cade peste mirosul molcom de copilãrie
sã-mi dea braþe ca ale lui aerul e plin de urmele
SE ADUNÃ ANII ÎNTINERIND ÎN AMINTIRI
Pãsãri-Lãþi-Lungilã noastre.
ca o poezie rezematã de fruntea ploilor
sã-mbrãþiºez lumea asta de o mie de ori la capãt de tainã
iar Tu dã-mi harul rugãciunii mâinile tale îmi sãrutã
timpul îmi deschide poarta libertãþii
sã mã pot ruga cu suflet si sânge: poezia
poveºtile sunã din goarne
“Binecuvânteazã, DOAMNE, O plajã nesfârºitã
vestind întoarcerea timpurilor albastre
inima planetei e iubirea noastrã
amintirile ies din adãposturi
binecuvânteazã gândurile o cafea sorbitã
prin spãrturile anilor coboarã umbrele
semenilor mei între soare ºi vânt
celor ce se preumblã prin cãrãrile de dincolo
pãmântul, apele si zborul pãsãrilor risipã de frumuseþe
cu rucsacul plin de flori
ºi toatã frumuseþea adunatã în cochilii
mai urc un munte
pe care Tu ne-ai lãsat-o.” ce ne cântã vechile corãbii
cu tinereþea prinsã la cingãtoare
ºi sângele trecând din lume în mine ºi þãrmurile cu nume
Priveºte-mã din înaltul Tãu, DOAMNE de legendã
animal de pãdure mirosind a rãºinã
în cafeneaua asta coloratã
însetat de rãsãrituri ºi de aerul pãmântului
de peste mãri ºi þãri DUMNEZEU NE TRIMITE
cum mã cufund în fericirea ºi libertatea mea O CLIPÃ DE PARADIS
DRUMURILE NE ÎNTORC MEREU
ca ºi când aº fi o peniþã înmuiatã în nectar
SPRE ACELEAªI CÂMPII NEPREÞUITE
ºi cu mine s-ar scrie istoria lumii. Hai, deschide cartea ta de vise
împletite din iarbã ºi stele
din bulgãri de pãmânt cântãtor ºi pune semnul la hotarul
MI-AM ÎNTÂLNIT UN ALT VIS dintre viaþã ºi poveste...
ºi aripi de cai purpurii.
MI S-A ÎNTORS COPILÃRIA, DOAMNE.

continuare din pag. 10 complementaritate între Noica ºi este foarte departe de un sistem mentului activitãþii cognitive ºi
Cioran? perfect de comunicare. Nu avem emoþionale.
ceea ce priveºte modelele lui R. C.B.-S.: LAACESTE DOUÃ însã ceva mai bun. Dacã adoptãm pentru terme-
Steiner ele sunt valabile pentru ÎNTREBÃRI NU POT SÃ VÃ N.N.N.: Încã o întrebare. nul de suflet o definiþie nonma-
istoria culturii, dar nu au nici o DAU NICI UN RÃSPUNS. “Omul este mereu acelaºi în terialã, lucrurile capãtã un alt as-
relevanþã pentru ºtiinþificã. N.N.N.: Avem o luptã cu cu- esenþa lui sufleteascã?” pect mult mai subtil. E vorba de
N.N.N.: “Dacã spiritul nu este vântul? Avem o suferinþã meta- C.B.-S.: Una din cele mai permanenþa unei entitãþi metafi-
condus de necesitate în toate fizicã? importante constatãri este enor- zice care aparþine unei alte lumi
actele sale, dacã scapã domina- C.B.-S.: Nu ºtiu bine ce în- ma plasticitate neurofiziologicã decât aceea a ºtiinþelor ºi nu poate
þiei ºi nu este redus la pasivitate seamnã lupta cu cuvântul. Cred a sistemului nervos care, are la fi analizatã decât speculativ.
totalã, aceastã se întâmplã din cã fãrã cuvinte, fãrã limbaj, con- bazã o mulþime de modificãri la Mai trebuie fãcutã o precizare
cauza acelei uºoare devieri (cli- diþia umanã nu ar exista. Limbajul nivel microscopic ºi molecular, antropologicã. Creierul uman ºi
namen) a atomilor într-un loc ºi apãrut ca rezultat al evoluþiei graþie cãrora printre altele sunt mecanismele sale funcþionale nu
într-un timp pe care nimic nu le speciilor prin structurarea unui posibile memoria ºi învãþarea. au evoluat în cele 200.000 de ani
determin㔠(Lucreþius II, 289- mecanism neuronal bine cunos- Totodatã trecerea timpului pro- de când specia noastrã (Homo sa-
293). Cum sã privim aceste re- cut este cel mai mare dar pe care duce modificãri structurale ºi piens sapiens) a apãrut. Capacitã-
prezentãri? Ca o “deschidere a animalitatea l-a cãpãtat odatã cu funcþionale în sistemul nervos þile noastre mentale sunt aceleaºi.
multiplicitãþii naºterilor gândi- trecerea de la Australopiteci la care definesc îmbãtrânirea cre- Ceea ce s-a schimbat se aflã în
rii?” Operaþi trecerea. Homo habilis. Evident cã limbajul ierului. Toate acestea antreneazã domeniul culturii ºi tehnologiei.
N.N.N.: Avem raporturi de are foarte multe imperfecþiuni ºi ºi modificãri la nivelul comporta- N.N.N.: Vã mulþumesc.
12 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 1/2010

Liviu ANDREI Un actor Rabbit – ªi ce?! Mã doare-n paiºpe!


Sunt actor! Un actor grãbit chiar.
...ºi de la trei orgasme nocturne

(fragment de roman) proaspãt sosit!


– Da?! se mirã ea. Ce eºti sau
ce vrei sã fii astãzi mi-e indiferent!
cã plec! Ai grijã sã nu te rãneºti, scopice. Nu degeaba s-a vãitat Dacã speli pe jos în teatru ºi saluþi
Puck! Narcisa cã o mânca ceva. Sigur actorii nu înseamnã cã eºti ºi tu
– Unde? întreb eu confuz. nu erau mai mulþi de trei… de teapa lor!... mã demolã ea.
Mirciulicã mai merge, dar Ne-am nimerit pe patul ei alal- – Dar câºtig mai bine decât
Puck în nici un caz. Nu o sã-i mai tãieri. Aºa am apucat încârligaþi ei. Mãnânc mai bine decât ei, nu?
permit. Poate nu e chiar aºa de în focul dragostei. M-am uitat cu ªi am fãcut ºi figuraþie acum trei
Madame precum o credeam. Ma- ochiul de la spate ºi am vãzut cã luni! ªi la urma urmei... ce pisicii
dame Butterfly… Madame Flutu- al meu era plin de foi, firimituri ºi mei?!... Cã tot vorbeai de urâþe-
roasa mai bine! Dar nu-mi permit ce dracu’ mai lãsasem din como- nie... Alege-þi tu ce vrei sã fiu!
Nu respir bine pe o narã!... ditate. Pe al Doamnei Ceci era un
sã i-o spun cu voce tare. Oricum, Depinde de percepþie. Uitã-te
Ieri parcã am respirat numai pe pix mov. L-a spart Narci cu coc-
e bine ºi în gând. bine la moaca mea! Ce sunt? Un
stânga… Acum vãd cã îmi merge cisul, sau cu buca poate... Aaa!
– În suflet! ªi sã uzi ºi florile! chinezoi odihnit sau un euro-
bine dreapta. Nu are nimic. Nici Nu! Eu m-am aºezat primul... ºi
mã edificã ea pean nedormit, cu ochii umflaþi?!
nu vreau sã mã obosesc gândin- ea peste. Eram la rând sã fac pe
ªi a plecat. Stagiunea e fermé, – Ce vreau sã fii acum, în mo-
du-mã. Doamna Ceci, actriþa cu sublocotenentul.
zu, chiuso - ca la tren. Geamul e mentul ãsta?! Vreau sã fii un cã-
care împart camera din teatru, nu Mã uitam la Narci cum doar-
deschis. Þambalul1 Fluturoasei cat cu ochi! Poþi?! Terminã cu
a mai dormit aici de douã luni. O me. Nu sforãia. Nu am obosit-o
miroase exact ca ea. Mda… Parcã prostiile astea! încercã ea sã mã
vãd mereu însã prin teatru, ner- îndeajuns dupã câte se pare. Vai
are ºi un iz de scenã, de blanã calmeze râzând.
voasã înaintea fiecãrei repetiþii, de tine Clau! Nu mai eºti în stare
lustruitã cu ciorapi de damã. Am – Nu am la ce sã mai sper de
miºcându-se de acolo, cãutând de nimic!... Cred cã trebuie sã mai
jucat alãturi de ea sãptãmâna la tine! Bine zicea Gagarin ce zi-
bãrbaþi pe care sã-ºi verse nervii. dau o raitã ºi pe la Hotel Cucu.
trecutã. Eu eram un miciman. Rol cea... Degeaba îi spui unei babe
Da! ªi era sã uit!... ªi ce lucru Sfaturile lui Costi mi-ar prinde
mic. Ea superbã. Fãrã farmec, de plaja Kokomo, cã ea tot în þã-
extrem de important era sã uit… bine! ªi parcã are ºi ceva bani
cam spoitã de aproape, dar de la rânã vrea sã-ºi frece jipul de pe
Poezia ei þigãneascã… Ritualul ei. sã-mi dea. Aproape cã uitasem
cinºpe metri superbã. picioare...
Scenograful o strigã cu o complet de ei.
Ultima oarã când a dormit în Acum îmi era ºi mai clar cã
voce piþigãiatã. Vine ºi dimineaþa. Narcisa
camerã nici nu s-a obosit sã se maiºtrii militari avuseserã drep-
– Sesi! Cecille! pune apã la flori cu lingura, exact
mai demachieze. Oricum ºi-a tate în multe privinþe, dar pentru
– Uºurel! Vin acum! Acuºica! aºa cum am instruit-o. M-ar ucide
ºters faþa de cearºaf în timpul mine, cel de atunci, totul repre-
Stai sã mã termin!... Fluturoasa dacã i-aº usca bon-
somnului ei tulbure. Bine cã a zenta doar un ºotron cazon dese-
ªi doamna Ceci îºi continuã saiul.
plecat la Celije2 . Barem ºtiu cã nat cu o cãrãmidã în formã de Puþã.
nestingheritã meditaþia. – Uºoor! Mai lasã-l un pic,
timp de douã luni nu mai existã Camera se-nvârte cu mine.
– …tangherap de undi sã nu-i acoperi complet rãdãcini-
riscul sã o aud sforãind. A sforãit Asta nu gãteºte, e indiferentã la
scai… Îîîî! Te cunosc de un- le! îi explic eu grijuliu, cu o voce
îngrozitor atunci. Poate cã ºi ea tot, chiar ºi la bãºinile mele pe
deva… Hîîî! Suzuki cantara… neobiºnuit de groasã.
tot pe o singurã narã respirã. care pânã ºi mie îmi vine greu sã
Gata! Vin acum! confirmã ea sa- – ªtiu! ªtiu... Lasã-mã cã doar
Trei purici altoiþi am prins mai le suport de la un timp de
tisfãcutã. nu am trei ani! mã potoleºte ea.
odatã la ea pe pat. Sugeau fondul vreme. Aduc un iz lãuntric de om
Doamna Ceci e mult mai fe- – Se zice trei ANIªORI! Mie
de ten ºi pudra rãmasã pe faþa de bãtrân, de parcã m-aº hrãni tot
meie decât era Doamna Veronica. cam foame sã ºtii!... mã plâng eu
pernã ºi pe cearºaf. Ce sã facã ºi timpul cu chitanþe de asociaþie
ªi parcã e mult mai bine cã am între douã reprize de cãscat. A
ei sãracii? Eu eram cam bãut în de locatari sau aº împrumuta
scãpat - cel puþin în timpul som- mai rãmas vreun pateu... ceva?!
ziua aia ºi prin urmare fãrã sânge pentru haºdoio ceaºca comunã
nului - de influenþa celor patru Nici vreun ºtrudel d-ãla?!
prielnic pentru maþele lor micro- de Mocca a celor douã þigãnci -
entitãþi ale ºeptarului. Doamna – Nimic! Nimica ºi deloc. Îþi
Ceci e ceea ce se poate numi o colege de breaslã - care mãturã
1
Aici cu sensul de pat cu arcuri de dau ºi din cap pentru confirmare Electrecordul. Parcã una a ajuns
Madame. Mãcar atunci când se dacã doreºti! mã înþepã ºi ea cu
fier. chiar redactor muzical... Acum
joacã Rossini. Ea ºtie ce fel de vorbe în stomacul ºi aºa vãtãmat
2
Pronunþat Þelie (3 silabe). Oraº poate e mare sculã femininã pe
marfã sunt. Îmi cunoaºte lipsurile. de ghiorþãieli. Ce urât eºti astãzi!
în Slovenia. la Radiodifuziune, dar nu e asta
Îmi cunoaºte pânã ºi surplusurile.
– Ce miroase aici, Mirciulicã? e baiul. Treaba nasoalã e indife-
mã întreabã ea, continuând sã renþa ãsteia. Acum nu se sinchi-
seºte nici mãcar sã mã mai pri-
adulmece camera, cãutând sã se
Cristina Oprea

veascã. Dar oare merit?! Când


edifice de una singurã de unde
Bog vrea sã umileascã populaþia
provenea mirosul neplãcut, îna-
masculinã de pe plaiurile Miori-
inte sã apuc eu sã rãspund.
– Am uitat sã aerisesc... Îl des- þei, ne aduce câte o basculantã
chid acum!... rãspund eu fâstâcit, rãtãcitã cu fete EXPORT - MOL-
DOVA. ªi toþi stãm cu sacii de
cu o mânã deja pe tocul ferestrei.
testosteron atârnaþi de gât pre-
– Sper cã... cu fete, da?! Da,
cum viespii, care doar ce au fãcut
Mirciulicã?! Singurãtatea e mai
rea decât bãtrâneþea, sã ºtii! Hai continuare în pag. 13
Anul I, nr. 1/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 13
continuare din pag. 12
Scriitorul Florin Agafiþei, însoþit de poetul Daniel Corbu, scriitorul L. Antonesei ºi
piaþa prin flori ºi îi mai ºi purtãm
cuviincios ca pe niºte mãnuºi de criticul Al. Cãlinescu, la o lansare a cãrþii sale “Itinerarii spirituale”,
box folosite. ªi în final ne lipim - la Iaºi, în aula Bibliotecii Universitare “M. Eminescu”.
ca un ac de siguranþã de un mag-
net - de cel puþin una. S-ar putea
sã fie cel mai bine aºa. Acasã stã
ghemuitã în pat A NOASTRÃ;
la piaþã, în metrou sau tramvai
gãsim femeile-TANC - femei cu
conformaþii bãrbãteºti ºi din ca-
uza cãrora dupã 35 de ani nu ai
loc în pat. ªi au mai rãmas doar
femeile ELTON JOHN. Un tip sub-
til de femei. ªi ca sã nu mai lun-
gesc... îmi aleg una. Una singurã.
Minþile noastre vorbesc. În-
cepe telepatia...
– Cum te cheamã, Suflete? în-
cep eu.
– Narcisa.
– Se vede. Eu sunt al doilea,
nu?
– Exact. Vezi cã ai temele deja
fãcute. Sã nu mai pierdem timpul...
– ªi primul cine a fost? conti-
nui eu, cunoscând deja rãspunsul.
–Vrei sã pierdem timpul?!
Bine... La fel ca pentru toate! mã
lãmureºte ea curãþându-ºi o un-
ghie. ...bãiat blond cu mucii verzi,
descendent pe linie masculinã al
priapicului ªtefan Babanu ºi pe
linie femininã al fetiþei sultanului
Mehmed al II-lea, ºi anume vesti-
tul agã, Dimitrie Cantemir.
– ªi cum îl striga sultanul?
întreb eu consternat.
– Cum alfel?! Cu mult res-
pect... ca la Kiºnev. Adic㠄Dânsa”.
M-a doborât. Foarte înfiptã.
O adevãratã fatã de casã. Pregã-
titã încã de micã sã atace ziarele,
televiziunile ºi birourile luxoase.
Dar acum a greºit þinta. Eu sunt
un om integru care are privilegiul
sã doarmã iepureºte ºi sã-ºi facã
nevoile în aceeaºi budã cu ac-
torii. E limpede ca bunã ziua cã
aiurez din cauza foamei. Abia
aºtept sã vinã Doamna Ceci ºi
sã fiu iarãºi micimanul ei. Pânã
atunci mã mulþumesc cu aceastã
aptitudine specialã primitã de la
cele douã ursitoare ale mele.
– Fããã! Eu zic sã fie voinic
ca Fulgencio Batista! îmi urã
prima.
– Eu… Eu vreau sã fie focos,
sã fie ca un mini-dragon de
Shanghai! mã pricopsi ºi a doua.
Se pare însã cã am fost recep-
tiv doar pe jumãtate. Probabil cã
de aceea nu respir bine pe o narã.
14 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 1/2010

Florin AGAFI}EI INEDIT


Ultimul mare indianist român, #n vârst{
de 87 de ani, Sergiu Demetrian, tr{ie}te }i
face traduceri din limba sanskrit{, #n
localitatea Tiruvannamalai - INDIA
Viaþa – repere ale textului original”, cum îl cutul ashram din statul Tamil
prezintã Editura „Albin Michel”, Nadu - Shri Ramana Ashramam -
Prin intermediul surorii sale, doctorul Sergiu Demetrian aco- localitatea Tiruvannamalai.
care trãieºte la pensie, ca inginer modeazã aceste douã capodo- Luând contact cu savantul prin
chimist, în Bucureºti, pe nume pere exigenþelor spiritualitãþii intermediul adresei oferite de
Demetrian Simona Eugenia, am moderne, formulate cu instru- sora sa, am putut primi rãspunsul
obþinut informaþii importante, mentele de gândire ale unui in- urmãtor, urmare a întrebãrilor ºi
inedite în România, despre india- telectual european dedicat asce- solicitãrilor noastre:
nistul Sergiu Emil Demetrian; zei filosofice indiene. În perioa-
astfel, am aflat cã, nãscut fiind în da musonului se refugiazã câ- 23 oct. 09
Bucureºti, la 29 aprilie 1923, a teva luni la Paris, dupã care re- Tiruvannamalai India
urmat cursurile liceului Matei Ba- vine în India ºi lucreazã asiduu
sarab, apoi pe cele ale Sfântului asupra acestor mari epopei in- Dragã prietene,
Andrei. Absolvirea cursurilor li- diene. În þarã i se propune, dupã M-am bucurat aflând inte-
ceale ºi susþinerea Bacalaureatu- decembrie 1989, de cãtre Editura resul pe care îl aveþi pentru stu- Sergiu Emil Demetrian - n. 29
lui i-au deschis calea spre studi- Humanitas, tipãrirea marilor cre- diile de umanisticã indianã. Ai aprilie 1923)* - Fotografie ineditã
ile universitare, Sergiu Demetrian aþii indiene în limba românã. din partea mea dezlegarea pen- în România, obþinutã de la sora
alegând sã urmeze nu numai me- Din cele spuse de sora india- tru a te ocupa în continuare cu indianistului, Demetrian Simona
dicina, dar ºi Facultatea de Litere, nistului, apropierea lui Sergiu proiectul în care te afli angajat. Eugenia.
apoi Filosofia ºi Dreptul. A funcþi- Demetrian faþã de fenomenul in- ªtiu cã acum câþiva ani Liviu
onat ca asistent în cadrul Facul- dian, pare sã fi þinut ºi de legãtu- Bordaº era angajat într-o între-
tãþii de Medicinã «Carol Davila», rile de familie, care au rãdãcini prindere similarã. I-am trimis
în preajma profesorului Repciuc. cu familia lui Mircea Eliade; atunci un curriculum vitae per-
Cãsãtorit într-o vreme cu ªtefa- astfel, bunica lui Demetrian este sonal - cred cã îl mai are; este
nia Mihãilescu, se desparte de sorã cu Jean Bart, (Eugeniu Bo- încã valabil; ar fi numai de adã-
aceasta, iar viaþa îi deschide o- tez).Medicul-scriitor - Sergiu De- ugat douã cãrþi apãrute între
portunitatea plecãrii din Româ- metrian - e considerat de cãtre timp:
nia, în Occident, la Paris, cu un noi, împreunã cu medicul scriitor 1. Le Ramayana - conté
grup de yoghini, în anul 1969. Sergiu Al-George ºi cu medicul selon la tradition orale ºi
Acolo reuºeºte sã acceadã ca scriitor Arion Roºu unul din cei 2. Le Mahabharata, Albin
profesor la Sorbona ºi sã-ºi facã trei medici care compun triada Michel, Paris, 2006
recunoscute preocupãrile sale de valoroasã a indianismului româ- Am trimis câte un exemplar
indianisticã. nesc, de dupã al doilea rãzboi la Biblioteca Academiei Ro-
A lucrat ca profesor de ana- mondial. mâne.
tomie la Facultatea de Medicinã În scris, Sergiu Demetrian a Adresa lui Liviu Bordaº
Necker din Paris, apoi în India, debutat cu studii privitoare la este: Cart. Libertãþii, Aleea
sursele indiene de inspiraþie ale Urmând îndemnul ºi având
unde trãieºte ºi astãzi “en phi- Nucilor, K3-1 Zalãu, 45.000,
lui M. Eminescu si G. Coºbuc. În „dezlegarea” lui Demetrian, de a
losophe”, retras la Madras, unde România.
1966 a publicat studii ºi note la ne ocupa de activitatea-i livrescã
studiazã ºi face traduceri masive, Îþi urez succes în continuare
«Antologia sanscritã» realizatã ºi de viaþa personalã, am adunat
din surse directe, ale marilor po- S. Demetrian
de poetul George Coºbuc, iar în informaþiile de mai sus ºi, toto-
eme Ramayana ºi Mahabharata.
1967, realizeazã acelaºi lucru cu datã, am redactat douã mini-
De un numãr important de
Ramayana lui Valmiki, repoves- studii pe care le prezentãm în
ani, el a parcurs India, în special
titã în varianta prozei, de C. Raja- continuare, fiecare având o anu-
sudul ei, cercetând manuscrise
gopalachari. mitã tematicã, raportatã la preo-
ºi contactând povestitorii tradiþi-
La data la care scriem aceste cupãrile intelectuale ale renumi-
onali ai acestor douã epopei fun-
rânduri, Sergiu Demetrian trã- tului indianist.
damentale pentru cultura conti-
nentului spiritual indian ºi a lumii. ieºte ºi lucreazã asupra textelor
„Expert în diferite versiuni hinduse de referinþã, în cunos- continuare în pag. 15
Anul I, nr. 1/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 15
continuare din pag. 14
tatã atunci când se discutã des- Bhavan, în 1965. ocupãrile personale, privind me-
1). Sergiu Demetrian ºi pre prezenþa temelor, motivelor Ulterior, versiunea acestuia dicina, activitatea legatã de In-
indiene al Eminescu, este „Din s-a bucurat de un succes interna- dia ºi valorile sale. Se va specia-
filosofia indianã þional, încât i-a fost solicitatã o
Berlin la Potsdam”, acolo unde liza în cele douã mari epopei, încât
în poezia lui Eminescu poetul reliefeazã esenþa lui Brah- alta a marelui poem ca sã fie tipã- înºiºi francezii vor recunoaºte în
man, principiul universal al lumii. rit ºi în România. Iatã ce spunea el o mare personalitate a culturii
Aºa cum apreciazã Sergiu Importantã este contribuþia însuºi Rajagopalachari, într-un universale, de referinþã în pri-
Demetrian - la începutul studiului lui Demetrian privind amintirea cuvânt al sãu, datat 3 iulie 1966, vinþa cunoaºterii MAHABHARA-
sãu privind influenþa culturii in- tuturor antecesorilor sãi preocu- la Madras: «A fost o mare cinste TEI ºi RAMAYANEI.
diene în modelarea spiritualã a paþi de Eminescu ºi India, pu- pentru mine, când, din România Editura francezã, Albin Mi-
lui Eminescu - prin raportarea la nând în evidenþã numele lui I.A. mi s-a cerut încredinþarea spre chel, recunoscutã pentru calita-
anumite poezii ale acestuia, des- Pogoneanu Rãdulescu ºi Radu a se da tiparului versiunea ro- tea celor publicate privind spiri-
tui au fost aceia care s-au ocupat Dragnea, acesta din urmã cu ese- mâneascã a RAMAYANEI mele. tualitatea indianã ºi numele im-
de-a lungul timpului de raportul ul „Spiritualitatea lui Eminescu” Cine o va citi, împreunã cu portante editate sub egida sa, la
româno-indian prin persoana ºi publicat în revista „Gândirea”, MAHABHARATA, cartea ei nivel planetar, afirma despre
creaþiile geniului literaturii ro- numãrul 9 din noiembrie 1939. sorã, va cunoaºte ceea ce ar fi Sergiu Demetrian, punctând va-
mâne. Nu sunt uitaþi Cezar Papa- putut afla locuind un an în In- loarea preocupãrilor sale legate
Fiecare dintre cei care s-au costea, George Cãlinescu ºi un dia. Într-adevãr, pentru noi de epopeile amintite, cã: «este
ocupat de Eminescu ºi India au nume mai puþin ºtiut, Iulian Jura indienii, RAMAYANA este ceea expert în diferite versiuni ale
adus în faþa lectorului comentarii care scotea o lucrare editatã la ce a fost Odiseea pentru grecii textelor originale ».
privind, adeseori, cam aceleaºi Paris, la J. Gamber, intitulatã vechi; pânã ºi azi ea este consi- Munca sa uriaºã privind tra-
teme ºi creaþii eminesciene, vi- „Mitul în poezia lui Eminescu”, deratã o carte sfântã. Mai mult ducerea textelor indiene direct
zând, ba cosmogonia cu sorginte în anul 1933. încã, RAMAYANA, reflectã psi- din sanscritã era anticipatã de S.
limpede vedicã, ba filosofia cu hologia poporului indian, ace- Demetrian, încã din momentul
rãdãcini budhiste ori cea de pro- eaºi ca în vechime. Amintesc apariþiei versiunii RAMAYANEI
venienþã upanishadicã.
2). Pasiunea pentru aceste lucruri întrucât sunt spe- în limba românã, când spunea :
Sergiu Demetrian sparge cla- MAHABHARATA ºi cifice poporului indian ºi nece- «Redarea integralã în limba
sicele tipare ºi supune atenþiei RAMAYANA sare celor care, venind din afa- românã a RAMAYANEI, direct
texte mai puþin vehiculate de cri- rã, doresc sã înþeleagã acest din limba sanskritã, rãmâne o ac-
ticii lui Eminescu, aºa cum este «În prestigioasa Editurã popor a cãrui culturã prezintã þiune de viitor; este o întreprin-
poezia „Dumnezeu ºi om”, acolo “Albin Michel” din Paris, au în raport cu cele de tip european dere uriaºã care aºteaptã sã i se
unde detecteazã descrierea In- apãrut, de curând, cele douã un ciudat amestec de moder- dedice munca unei vieþi».
diei, realizatã în versuri; e vorba mari epopei indiene, MAHAB- nism ºi o strãveche ºi nemuri- Credincios acestui scop, Ser-
evident, de o descriere geogra- HARATA si RAMAYANA, aceas- toare mitologie», (vezi, Valmiki, giu Demetrian va pãrãsi Parisul
ficã, dar în care se întâlneºte ºi ta din urmã beneficiind de o RAMAYANA - repovestitã de ºi se va stabili în India, într-un
exprimarea dorinþei de a afla arha- prefaþã scrisã de Olivier La- Chakravarti Rajagopalachari, ashram din sudul þãrii, acolo unde
ica înþelepciune a omenirii as- combe, membru al Institutului, Traducere, prefaþã, note ºi glosar având liniºtea mult cãutatã se va
cunsã în „pãdurile antice ale In- totalizând împreunã peste 1.000 de Sergiu Demetrian, Traducerea ocupa îndelung de pasiunea vie-
diei cea mare” ºi unde regii în- de pagini. Ele sunt repovestite versurilor G.Coºbuc ºi C.D. Ze- þii sale, concentratã în munca
chin㠄înþelepciunii viaþa lor tre- de prestigiosul indianist român, letin, Editura pentru Literaturã, asupra epopeilor indiene, trava-
cãtoare”. trãitor în India ºi Franþa, Sergiu Buc., 1968, prefaþa autorului, V). liu desfãºurat cu mare energie ºi
O altã creaþie eminescianã, Demetrian, medic-scriitor». De la prima variantã ºi pânã azi, la onorabila vârstã de 86 ani.
rareori pusã în evidenþã de alþi Am citat din Mihail Mihai- acum unica realizatã profesionist,
critici, este „În cãutarea ªehere- lide, Literatura artisticã a medi- la noi în þarã, a RAMAYANEI s-a
zadei”, acolo unde Sergiu Deme- cilor, vol. I-II, Ed. Viaþa Medicalã preocupat Sergiu Emil Deme- Bibliografie consultatã
trian observã, cã Eminescu o ca- Româneascã, Bucureºti, 2009, trian, cu puþin înainte de a pleca 1. Mihail Mihailide, Literatura
utã pe ªeherezada în India. acolo unde este surprins succe- din þarã. Notele ºi comentariile artisticã a medicilor, Vol. I-II, Ed.
Pentru cei care cunosc „O mie ºi sul relativ recent înregistrat de sale, postate într-un «Cuvânt Viaþa Medicalã Româneascã,
una de nopþi” ºi doar atât, ar pu- Sergiu Demetrian cu una din mai înainte» orienteazã cititorul în te- Bucureºti, 2009
tea fi imediat intrigaþi de demer- vechile sale preocupãri legate de matica epopeii indiene, oferindu- 2. Valmiki, RAMAYANA -
sul poetului, nu ºi Demetrian marile epopei MAHABHARATA i repere sigure, legate atât de is- repovestitã de C. Rajagopalachari,
care aratã cã cele „O mie ºi una ºi RAMAYANA. toricul acestei scrieri cât ºi pri- Traducere, prefaþã, note ºi glosar
de nopþi” „Sunt o preluare a vind conþinutul sãu. de Sergiu Demetrian, Traducerea
Încã înainte de a pleca din
uneia dintre multele colecþii de Secolul apariþiei sale scrise versurilor G.Coºbuc ºi C.D.
þarã, medicul-scriitor, Sergiu
Zeletin, Ed. pentru Literaturã,
poveºti, nuvele ºi romane indi- Demetrian publica deja studii este considerat cel de-al VI-lea
Bucureºti, 1968
ene, colecþie numitã Oceanul despre poeziile lui Eminescu ºi î.Hr. caligrafierea realizându-se
3. S.E. Demetrian. Literatura
râurilor povestitoare”, (vezi, Coºbuc, susþinute de aprecieri pe frunze de palmier în sanskrita indianã în poezia lui Coºbuc,
S.E.Demetrian, Literatura din perspectiva modalitãþii de clasicã. Plecarea lui Sergiu Deme- «Limbã ºi literaturã», XII, 1966.
clasicã indianã în poezia lui cugetare specific indiene, dar ºi trian din România ºi stabilirea sa 4. S.E. Demetrian, Literatura
Eminescu, extras din culegerea RAMAYANA, dupã un text adap- vremelnicã la Paris, i-au permis clasicã indianã în poezia lui
„Limbã ºi literaturã”, vol IX, Buc., tat prozei ºi repovestit de Rajago- intrarea în contact cu marea lite- Eminescu, extras din culegerea
1965 - Societatea de ºtiinþe palachari. Varianta indianã a lui raturã de specialitate privind spi- «Limbã ºi literaturã», vol IX,
istorice ºi filologice din RSR). Rajagopalachari apãrea iniþial în ritualitatea indianã. Bucureºti, 1965 - Societatea de
O altã creaþie, la fel de rar ci- India, la Editura Bharatiya Vidya A continuat, dincolo de pre- ºtiinþe istorice ºi filologice din RSR
16 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 1/2010

Adrian BOTEZ
Dumnezeul de luminã - Sihãstria Voroneþului
preoþilor stâncii mute
unde stelele-ºi coboarã -
printre cetine le þese lin - lumina din Cuvânt
fir de patrafir: între munþi - pãduri ºi vânt
dinspre-amiazã cãtre munte atingând pãmânt c-un gând:
întristând poieni de aer îngere de colilie
se clãdesc altar ºi frunte rãsãrit-a sihãstrie!
cetelor de îngeri
cât o iesle - cât un prunc
ce-þi rãmâne - suflet singur? cât pe vale - cât pe runc
sã culegi lanul de frângeri stã-ntre apele cereºti -
sã te rogi rugãciuni dumnezeieºti
sã sângeri luminând pustia:
* sihãstria
ars de stele - scris de fluturi
Don Juan de Styx mã desprind din luturi pãpãdie - primãvarã
ºi spre Tine vin - Iisuse cu urgia se mãsoarã
trubaduresca moarte-mi toarnã în urechi de gând sã mã scuturi! dintre ierni rãzbate-n varã -
veninuri noi ºi rare - bârfe vechi lacrimi - zâmbet de fecioarã
ºi semne-mi face sã pãºesc prin ierburi slãvind zãrii mãiestria:
sã fac înrourate bãi de herburi sihãstria
Vinã obscurã
ºi sora moarte mâna îmi sãrutã miez de noapte ce rodeºte
precum smeritul Iuda pe Hristos schiloditã lume când Hristos spre ea priveºte:
cãci mã va vinde scump ºi merituos schilodit popor nu sufla prea tare - Doamne
la nori - la pãsãri - neguri ºi cucutã vina ta începe n-o clinti nici dintre toamne -
de la vânt ºi nor vei învârteji-o-n vânt
cât de râvnit voi fi de seve ºi metale ºi pe-o palã de luminã
cât eros nevricos îi va costa pe gnomi de þi-e rãu în lunã iar în raiuri o sã vinã!
cât se vor gelozi ºi silfii gentilomi de þi-e bine-n soare vis de floare de sulfinã
ºi zânele cât se vor dedulci la jale vin pe urmã-þi îngeri sfios arde veºnicia -
umbra sã-þi mãsoare sihãstria
când mã voi arãta - Don Juan de Styx
în giulgiul violet pe post de frac pasãrea nu-þi cântã e atât amar pe lume -
ºi voi semna cu sângele din pix soarta-þi sângereazã: o - Iisuse împãrate!
dovezi cã nu mã fraiereºte-un drac nu ºtie nici sfinxul doar nãdejdea sihãstriei
care parte-i treazã doar icoana Sân’ Mãriei Florin Mãceºanu -
dulce rugãciune-n strune
Singurãtatea vizitatorului inorog din lunã zãboveºte de pãcate! De dragoste
salamandrã-n soare
grãbit vizitator în trecere prin mine: ascultaþi din lacrimi Glorii bizantine
nimic din ce-i prin jur nu-mi aparþine cum se scurge sare
strãin ºi singur - astãzi n-am cui spune în pulberi vei afla soarta mãririi
cã-mi este rãu - nici despre cele bune de mlaºtini e cuprins Augusteonul:
Terþine toþi împãraþii prefãcut-au tronul
oricât aº suferi de monºtri ºi jivine în cuib de-odihnã unde-ºi petrec somnul
tac ºi greºesc - ºi somnul nu mai vine: vânt de soare - brazi de rouã negrele scorpii ºi cameleonul
pe marea blestematã - blestem iar pãsãri egiptene - douã
cãci doar uitarea nu e în zadar slujesc la Potir durerea strânsã-n dungi de diademe
plânge-ntre mirþi - pe malul Propontidei -
ºi trece azi - ºi vine iarãºi mâine din poienele viclene viscol de oºti - ce frãmântat-au theme
cât de strãine-s zilele strãine: doldora de Cosânzene azi doar luciri de val sunt - ºi trireme
trec printr-o viaþã ce nu-mi aparþine cade-un fir de mir trec peste ele gustul aguridei
tot întrebându-mã de unde vina vine
a fost odatã ca-n poveºti trufaºe
ºi e apus de patru ori pe zi Poiana au fost nebune visuri dumnezee:
pânã ºi demonii-nceteazã a râvni: au mai rãmas doar albe stânci golaºe
ce-nseamnã eu ºi mine - nu voi ºti a împietrit lumina - sub vraja dumnezee: strigãtu-n noapte-al Pãsãrii Vrãjmaºe -
oricând sã mor - un altul va muri un fluture - pe pajiºti - a scris o odisee pe fund de ape - tainice camee
Anul I, nr. 1/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 17
Costandin RO{U PUCU
(Auckland New Zealand)

BABA IOANA Sau


ORACOLUL B{DULEASA
Al dracului rãu crivãþul ãsta. Când ºi când mai chelãlãie un nepot. Costandin sã îl cheme”.
Sfârtecã Câmpia Românã, te „taie câine, în visul lui de luptã cu vre- Dispare bunicul spre prispã.
pan’ la os” ºi nu se ostoieºte, un lup. Privesc, cu ochi mari, ºi încerc a
uite, de 3-4 zile bate ne’ncetat. Numai casa bãtrâneascã a lui înþelege ce se petrece.
Auzi-l cum se repede în fereºti, Radu Roºu este luminatã mai abi- Iar apare bunicul, în mâini cu
tir ca la bal. 6 lãmpi sunt aprinse, o canã mare cu vin. nevoie mare, a poruncit bunicul
parca vrea sa le smulgã cu cerce-
lumina ca ziua. „O sã îi placã vinul lui Costan- 3 cãni, deci lui... nu! Doamne,
vele cu tot.
În coºcovita casã bãtrâneas- din” - urseºte baba Ioana, ºi con- Doamne ºi ce ar trage ºi el o canã
Seara de Noiembrie 1949.
cã, ce parcã stã sa cadã sub cã- tinuã lucrul la buricul meu. de turburel, dupã chinul aºteptã-
Satul Bãduleasa, din „regiunea
ciula uriaºã de zãpadã, este for- „Floricãããã, mãh Floricããã㔠rii feciorului!
Turnu Mãgurele” cum îi zice du-
fotã mare. În odaia cea mai mare, - Floricã asta este tata, încreme- Este adus ºi vinul. O canã lui
pã noua administraþie comunistã,
cea în care intri direct din prispã, nit pe prispã, îngheþat bocnã, nu Mistodie, þambalagiul (bate Mis-
dormiteazã înecat în zãpadã. Este
un cazan sfârâie, plin cu apã deja îndrãzneºte sã intre, dacã nu îl todie ãsta la þambal de parcã l-a
tare bunã zãpada asta - zic bã-
clocotitã. cheamã bunicul (ºeful casei), el nãscut mumã-sa pe þambal nu pe
trânii satului - sub ea se aflã re-
Lângã cazan e albia, albia de acolo rãmâne. un pat), una lu’ Nicu a lu’ Brehe-
colta viitoare, grâu auriu, ºi la fel
rufe a bunicii, Floarea lui Radu Intrã tata. Doamne ce tânãr ne, acordionistu ºi una lui ªtefan
ºi porumbul, sfecla roºie din care
dupã cum îi zicea lumea. este, un copilandru, nu are nici a lui Prici, guristul ºi vioristul.
sã facã omul un magiun, cânepa
Forfota o fac femeile: bunica, mãcar 19 ani împliniþi! „Hai noroc, Radule, încã o datã,
pusã la malul Calmãþuiului - pri-
fata ei cea mijlocie, Veta, apoi „Da, tatã”. sã-nchinãm pentru Costandin”.
cãjitul de pârâu ce îºi poartã fi-
Miþa, sora cea mare a mamei ºi „Mãh, ia du-te tu ºi scoal’ pe Gâl, gâl, gâl...
ravul ºuvoi de apã spre Olt.
baba Ioana, vecina bunicii, moa- a lu’ Mistodie, spune-i sã-ºi adu- „Floricã, adu-þi ºi tu o canã,
Asta se ºtie din moºi-strã-
ºa satului ºi cea care este ºi ursi- ne lãutarii ºi sã vie încoa” mãh. Iar voi, Mistodie, Nicule,
moºi.
toarea noilor sosiþi pe lume. “Da, tatã”. ªtefane, hai daþi bãtaie. Începeþi
„Iarna grea, omãtul mare,
Din odaia cea mica se aud În mai puþin de jumãtate de cu „De la moarã pân’ la gar㔠ºi
Semne bune anul are!”
vaietele mamei. Este în chinurile orã se aud tropãituri pe prispã. p’orm㠄Ciobãnaº cu 300 de oi”.
Afarã este un ger de crapã
facerii, mã aduce pe lume pe mine. „Oameni buni, oameni buni” Am zâmbit? M-a vãzut baba
pietrele. Iar bolta, bolta este clarã
Nu trece mult ºi bolborositul - decreteazã Mistodie în timp ce Ioana?
ºi albastrã ca ochii bunicului,
apei din cãldare se amestecã, la îºi dezbracã laibãrul din pãr de „O sã-i placã ºi muzica” - ho-
Radu Roºu.
concurenþã de tonalitate, cu 3 de: caprã. tãrãºte baba.
Imediat dupã ce cãzu întune-
“ Uau, uau, uau!” „Te pricopsiºi Radule, cu bã- Mã uit spre tata. Este încã ro-
ricul, mai spre 7 seara, oamenii s-
Sunt eu! Dau de ºtire lumii iat, nu o sã mai arvuneºti oameni ºu în obraji - crivãþul de afarã! -
au tras în case. Ceaunul cu mãmã-
cã am apãrut! la sapã, la þarina aia pe care o ai ºi priveºte cu ochi senini ºi tan-
ligã sfârâie pe pirostrii, strãchinile
Se precipitã muierile: care sã lângã Putinei, peste 14-15 ani te dri spre mama.
cu mujdei aºteptã rãbdãtoare
aducã apã sã o spele pe mama, ajuþi cu nepotu’” Se opresc alde Mistodie din
puiul ce se coace în cuptorul de
care niºte cârpe, baba Ioana… „Costandin, îl cheamã”. cântat, sã mai ia o gurã de vin.
lut ars.
hârºti... buricul, îl leagã cu o aþã. „Pai... sã vã trãiascã ºi sã fie Se face liniºte.
Câte o gospodinã mai scoate
Se deschide uºa de la prispã. sãnãtos”. „Florico - mama e Florica -
câte o pâine din þestul ce dogo-
Este bunicul Radu. „Stai, mãh Mistodie, nu merg dacã pânã peste douã dumenici
reºte mai rãu ca o sobã. Copii se
„Ce e?” vorbe meºteºugite fãrã o canã de te întremezi, mergem pânã la Tur-
alergau prin cate-o odaie, aºtep-
„Baiat“ - rãspunde bunica. vin. Floricããã... adu trei cãni de nu, la obor, sa vindem niºte gãini.
tând strigãtul la masã.
Se lumineazã bunicul la faþã. vin”. Mergem cu sania ºi îl luam ºi pe
Spre ora 9 totul parcã moare.
„Hm, bãiat, deci, primul meu Coboarã tata în beci, necãjit ãsta micu”
Se aºterne liniºtea nopþii peste
„O sã îi placã ºi drumurile” -
casele satului.
urseºte baba Ioana. „Mult o sã
Cu toþii, mic ºi mare, trec în
pribegeascã copilul asta”.
lumea viselor. Pripãºiþi, care pe o
Se încruntã bunicul, nu prea
Cristina Oprea

laviþã, care pe cuptor, care direct


îi picã bine, pãi cum pribegie? Pãi
pe vre-un þol pe podeaua de lut,
nu a zis Mistodie cã peste fo’ 14
cu capetele pe cãpãtâiele umplute
ani mã ia sã îl ajut la prãºit lângã
cu paie, acoperiþi cu te miri ce
Putineiu, satul vecin, unde are
gãsesc la îndemânã îºi întind oa-
niºte pãmânt?
sele obosite ºi adorm cu gândul
„Mãi, ªtefane, ia bagã-ne mãh
la primãvara care urmeazã sã vinã.
Aºa este ºi astã searã, zece a
lui Noiembrie. Întuneric ºi crivãþ. continuare în pag. 18
18 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 1/2010
continuare din pag. 17
Elisabeta IOSIF Elegie
o „Zaraza”! Socrate ºi Alectryon
Se opinteºte þiganul în vioarã,
Poetul ºi Umbra
o þine sub bãrbie ca pe o comoarã, Neclintitã,
ºi o mângâie ca pe o þiitoare, îi Veghind viaþa...
umblã arcuºul moale pe strunele Poetul cu umbra sa de nalbã
Clipea verde ºi subtil
ce scot note de melancolie. Porni la drum prin lume... Limpezindu-ºi
Se aude scârþâit de uºã. Din Pelerin. Ochi ca aþa
odaia mijlocie apare Aniºoara. Condus de-un curcubeu, Sub cerul
Este vara mea, fata Miþei. Are 6 Topit în ºase zile. E oare un Destin? Acum, senil
ani, a venit ºi ea cu mamã-sa sã ªi merse zeci de mile... Tãcând sacru,
îºi vadã veriºorul. O zi rãmase însã, albã. Chiar pãdurea
Parcã este un îngeraº, blondã, ªi cugetã, ca-n faþa unei glume... κi uitase dimineaþa...
cu pielea albã, cu ochii cãprioarei - Ce-nseamnã, oare?
lui Labiº. Poate peste ani va fi Ana Glorie ? Sau poate...un Declin? Doar Socrate,
Pe cãrare Soarele
meºterului Manole, sau Anna - O, nu ! Îi zise Umbra Tot mai rãsare...
Karenina, sau... Urmãrind un trecãtor,
O pierdere aduce ºi ...câºtigul, Iubire ta-i un zaiafet
„Tu ce cauþi fa’ acilea, de ce Fãrã magie prea mare
Profiturilor tale! Filozoful meditase... În timpul vieþii personale!
nu eºti culcatã?” - se rãþoieºte la E darul tãu, de vers întãmâiat - Ce dacã mai întrec mãsura
Iar perdeaua
ea Miþa, maicã-sa. În ziua ºaptea. E univers Pornirilor înflãcãrate?!
Munþilor se trase,
Ana nu o bagã în seamã. ªi lacrimi. Iubire-n echilibrul De pe soare... Când vânãtoru-ºi
Se strecoarã printre cei mari Poetului din tine. Vãpaie rãsãritã... Varsã ura...
ºi vine direct la mine. În Ziua Poeziei. Din pãdure, El doar în vise
Întinde o mânuþã ºi mã mân- Meºter tare, Mã ucide,
Cu umbre ºi lumini,
gâie peste obraji. Îi ieºi în cale, Din pãcate...
„O sã îi placã ºi femeile” - de- Cu dor, cu patimi zãmislitã!
Alectryon, zeul,
creteazã iarãºi baba Ioana. Adormit , ...κi luã avânt,
E târziu. Alde’ Mistodie trag Vara iubirii Ca leul, Pornind prin aer,
din greu cu „Ionel, Ionelule” ºi Prin paradisuri Alãturi de Apollo.
cu „Piatra, piatra de e piatra”. Multe... Doar timpul,
Ai venit din luminã. Ai fost ca zarea E desprins din caier.
Sunt deja la a patra canã de vin. Dar, umblând
Verii. Îngenunchind la graniþe - talaz, Cântând
Aºteaptã sã scoatã bunicul De colo ... colo
Prin zidul amintirii. Cu ochii tãi ai colorat Se aflase pedepsit, Iar solo,
banul ºi sã le dea liber.
ºi marea, De ...Apollo.... El, rege
Parcã ºi mie îmi este somn. ªi
Ca-n vis. Mi-ai reaprins ferestre de topaz. Ajungând... Al reînvierii
foame.
Un cocoº... Îi spuse ultimul cuvânt...
Înainte sã mã hotãrãsc ce sã
fac mai întâi - sa mãnânc ori sã ªi ne-am iubit. Þi-am tulburat privirea De munte...
Cu alabastrul undei. Din cântecul proroc, - Vezi, vesteºte, -TU eºti
mã culc, îl aud pe ªtefan: Socrate,
„Bre, Radule, da’ sã ºtii cã ne- Prin braþele speranþei s-a prãvãlit iubirea Îi spuse Socrate
Acolo, unde-n valuri ºi visele-s soroc. Dimineaþa e un condamnat
potul ãsta a lu’ matale o sã fie ci- la moarte...
Pe jumãtate
neva. Cã nu ne sculai tu în aproa- ªi-i replicã,
Mã mistuie ºi astãzi azurul din adâncu-þi - Timpul cinci,
pe miez de noapte, sã venim sã-i Suind pe vise,
Mã mai pândeºte...
cântãm”. Nevoia îmbrãþiºãrii în prag de lunã nouã Pânã departe...
Dar la patru timpi fac ziuã,
Zâmbeºte bunicul, ºtie el ce Aplauzele mãrii lumina primenindu-þi... Pasiunea îmi trezeºte. Iar în ecou
ºtie. Iubirea mea desculþã , cãlcând prin Marte, zeul! Ego-ul:
Îmi întind gura cea fãrã de vechea rouã. Mã-nsoþeºte... - EU sunt simbolul
dinþi spre sânul cald al mamei. - Te venerez, Nemuririi!
Mã umflu de lapte ºi apoi adorm. Ca pe-un profet Iubirea mea e
Nu mai ºtiu când au plecat Jocul Pân-la moarte!
În þara mea...
lãutarii. Vezi, Îi zise
ªi totuºi... Jocul Poetului - un întreg labirint creat Încã-n zare, Clar, fãrã ocol,
Stau ºi mã întreb, ASTÃZI, Ce mutã cuvintele. Filozofului Socrate...
De unde a ºtiut baba Ioana Nebuni ºi destin guvernat,
„jeografie”? De verbul partidei. Era Poetului
De unde a ºtiut EA, în 1949, Se-ngrãdeºte Turnul de veghe
sã îmi urseascã mie cã o sã PRI- Pe Tabla de ºah a nopþilor albe Pãºeºte singur printre versurile - pulbere de stele,
BEGESC la Auckland New ºi-a zilelor negre. Poetul. I-a cerut muntelui magica putere a sunetelor
Zealand? De la rãscruci din piatrã. Adãpostind verbele grele,
ªi, cu ochii minþii, o vãd alã- Jocul Pionului - flacãra l-a înghiþit Ale izvoarelor. În noaptea-mireasã din pridvorul cuvintelor.
turea de un mare filozof (si nu Timpul lui Augustin.
numai) german, care spunea: Totul trimis la infinit. ªi-a legat visul de cifra opt, la adãpost de stâncã
„Cine nu iubeºte vinul, feme- Pe Tabla de piatrã, legi ºi porunci. Prin limbajul strãmoºilor. În sãlaºul lunii
ile ºi cântecul, Poezia i-a rãmas speranþã, cãlãtorind, încã.
ªahul e jocul de regi ºi de cruci. Are cheia secretelor - formula filozofalã a cununii.
Rãmâne...”
Anul I, nr. 1/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 19
Ion V~LEANU V_LCEANU
Perdeaua de fum
(fragment de roman)
torite, obscure, i-a condus în rale. Aceasta era arma de temut,
propria înfundãturã. deconspiratã de cine mai ºtie ce
Cãci, ideea perdelei de fum îi „trãdãtori”, ce ajunsese pe bu-
fusese sugeratã lui Gherghiadis, zele unor indiscreþi folcloriºti.
de cãtre acei „erudiþi” ºcolarizaþi Bazaþi pe efectele unei asemenea
la „ªtefan Gheorghiu”. Aceºtia arme, cei doi mari zei ai Olimpu-
cãutau sã demonstreze „ºtiinþi- lui, primul responsabil cu fulge-
fic” cã în peºtera sau bordeiul rul, cel (cea) de al doilea cu trãs-
lui, omul primitiv, dupã ce a des- netul, nu mai luau în seamã in-
coperit focul cu binefacerile formaþiile ce li se prezentau de
„Vãl, perdea, corespondent sale, ºi-a dat seama mai târziu ºi cãtre serviciile de specialitate.
semantic al Hijabului arab exprimã, de importanþa fumului degajat. Din lipsa de hârtie igienicã pe
dupã cum este pus sau scos, cu- Vâ-natul trebuia conservat cu piaþã, le foloseau la WC, aceasta
noaºterea ascunsã sau relevantã. ajuto-rul fumului ºi tot cu ºi pentru cã, scãzuse producþia
În tradiþia creºtinã, a lua vãlul ajutorul lui putea fi alungat, or- de cucuruz ce li se raporta zilnic,
(fr. prendre la volle) înseamnã a bit, vecinul de grotã, care jinduia în mod „obiectiv” care a condus,
te despãrþi de lume, dar ºi a des- implicit, la criza de coceni, ce-i simple miºcãri de codiþã, punea
la bunul sãu.
pãrþi lumea de intimitatea ei. întrebuinþau cândva. la pãmânt plutoane de titani.
Clanul Gherghiadis, dacã nu
Vãlul, perdeaua de fum, in- Deºi A.R.L.U.S-ul îºi încetase Prãvãlia cu jucãrii, mecanizate
sucomba tragic dupã decembrie
ventatã ºi dispusã pentru „a des- de mult activitatea, pe rusnacii ºi teleghidate din Varºovia, pro-
’89, îºi propusese sã înfiinþeze la
pãrþi lumea de intimitatea ei” sim- Kaghebiºti-teroriºti, îi prinseserã prietate pe acþiuni a titanilor, dã-
„ªtefan Gheorghiu” o catedrã a
bolizeazã rãutatea, vanitatea, îm- dorul de þara noastrã ºi veniserã duse faliment în acel moment, co-
fumurologiei, menitã sã producã
pilarea unui sistem lãsat pe mâi- incorpore, s㠄strâng㔠relaþiile de piii acestora preferând pocnitorile.
acea perdea demnã de luptã în
nile unor Gherghidiomani avizi, „prietenie”, zeii noºtri din Olimpul Pocniþi de la câteva ferestre,
rãzboiul stelelor. Aceºti înþelepþi
nesãþioºi de putere, care din bâr- ce ce-ului, le salutau prezenþa. Titanii intrarã în panicã, ca în cele
Don Quhotiºti contemporani îºi
logul lor de hârciogi þintesc înãl- Arma secretã, chimico-fumu- din urmã sã cedeze, sã facã o
mai propuseserã sã concure, sã
þimile Olimpului. roasã, inexpugnabila cetate, re- croazierã spre lacul Snagov, dupã
fie nominalizaþi la premiul Nobel
Între douã pãreri, douã con- dutã de refugiu, din tunelele sub- care la vechiul scaun domnesc,
pentru afumare.
cepþii, douã ideologii, douã mari terane, rãzboiul întregului popor, Târgoviºte.
În acest scop, la Copºa Micã
tabere sau imperii s-a impus tot toate acestea s-a dovedit a fi un Ciclopii „braþul înarmat”,
era pe cale sã aparã un institut,
timpul necesitatea unor mãsuri simplu castel de nisip, împrãºtiat „vârful de lance” al Gherghideilor,
în care sã se cerceteze valenþele
de control ºi siguranþã de con- la prima adiere a crivãþului keghe- care potrivit doctrinei „rãzboiul
negrului de fum, aplicabilitatea
tracarare ºi anihilare. Funcþie de bisto-siberian; în cooperare, întregului popor”, trecurã ºi ei
tuturor derivatelor în menþinerea
animozitãþi sau altercaþii, când bineînþeles, cu confratele sãu, alãturi de popor.
siguranþei naþionale.
dialogul, argumentele, n-au mai Austrul ,din vest, „traistã goalã”, Zeul naþional, Iliadis, îºi mutã
Se preconiza a fi arma secretã
fãcut faþã, când neîncrederea s- cum mai este numit ºi care, într- reºedinþa din Olteniþa, pe malul
de bazã în „doctrina strategicã a
a transformat în urã ºi nesigu- adevãr, nu s-a dezminþit prin „bu- Dâmboviþei, pentru a-l întâmpina
rãzboiului întregului popor”.
ranþã, au apãrut gardul între ve- nãstarea” ce a adus-o. pe Poseidon cu feribotul plin de
A întregului popor, care în
cini, mejdina între haturi, borne Asupra titanilor, care sãlãºlu- cazaci, care dupã socotelile lui
decembrie ’89, a demonstrat,
de demarcaþie, frontiere între iau prin estul continentului, crezuse cã-i venise în ajutor, în
dacã mai era cazul, erudiþia, stra-
state, culminând cu un zid chine- inclusiv România, se dezlãnþui baza telefonului dat zeului din
tegia, Gherghidiomanilor.
zesc sau german, cortina de fier mânia zeitãþii ce se mutase pro- Kremlin. Iliadis, îngrijorat de felul
Pentru realizarea unei aseme-
ºi scutul antirachetã. vizoriu din Olimp în Malta. cum se desfãºurau evenimentele,
nea perdeluþe speciale, urma sã-
Cu toate cã a fost sau mai Îngrijorat de faptul cã Titanii care nu prea semãnau a revoluþie,
ºi dea concursul toþi specialiºti,
este ceva din Cortina de fier, pe- nu vor ceda uºor, Zeus apelã la îl chemã la oaste pe fostul zeu al
îndeosebi cei din domeniul chi-
netrarea ideilor nu a putut fi es- Poseidon, zeu ce avea în stãpâ- armatei, Marte Militaris.
miei, ºtiinþã ce ajunsese la „ o largã
tompatã. De aceea, minþi bolnãvi- nire Marea Caspicã, Marea Roºie, Acesta trecu mai întâi pe la
recunoaºtere internaþionalã”.
cioase, creiere înfierbântate, au Volga ºi toate mlaºtinile þinutului Apolo Cârje, zeul cu atribuþii de
Cu asemenea perdeluþe de
inventat perdeaua de fum. care, cu flota sa porni în grabã înzestrare, de la care primi arcul
luptã puteau fi izgoniþi „ºobo-
Strategia înapoiatã, depãºitã, spre Marea Moartã, de unde intrã, cu sãgeþi. Solicitã Kalaºnicovul,
lanii” ieºiþi la cozile din faþa ma-
de tip Don Quihotte, zic unii, for- cu un feribot, pe Dâmbo-viþa, însã cu acesta fusese dotat zeul
gazinelor din peºterile strãbu-
midabilã, ingenioasã, armã se- pânã la cetatea lui Bucur. rãzbunãrii, Voicanis.
nilor care-i displãceau renumitei
cretã, spun alþii, astfel s-a nãscut Aici, în cetate, fãcu joncþiu- Marte Militaris avu mai întâi
savante chimiste.
o „filozofie” în care s-au desfã- nea cu puºcaºii marini, deveniþi grija sã achite unele poliþe lui
Disidenþii, „aginturili”, trãdã-
ºurat amatori ºi erudiþi. puºcaºi pocnitori pe la ferestrele Hercules, cu care fusese în con-
torul Pacepa, toate ºi toþi, puteau
Din pãcate însã, erudiþii în- titanilor. În aparatele de radio ºi flict, cãruia îi atrase în capcanã
fi strivite precum gândacii de la
hãmaþi la caruselul pseudo-filo- bucãtãrie, intoxicaþi ºi anihilaþi cu televizoare, pe calea undelor, apã-
zofii, purtaþi pe cãrãri nebãtã- asemenea arme chimico-fumu- ruse câte o „ºopârliþã”, care prin continuare în pag. 20
20 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 1/2010

continuare din pag. 19


fum) se zvârcolea, se chircise, de- mul îl exprimau ºi de data aceasta porc” , fiind invitat telefonic, se
câþiva herculieni, pe care îi ucise venise ºi mai pitic, striga dispe- în starea lui cea mai evidentã. Pu- prezentã deîndatã. ªtiind de pre-
miºeleºte. rat, dar în zadar: Costea? Mari- þintel cum era, se învârtea ca un zenþa revoluþionarilor, trecu mai
Iliadis dupã ce se instalã în nele? Gogo? unde sunteþi mã? spârnel în jurul lor, aducându-le întâi pe la bunul sãu coleg ºi prie-
olimpul Dâmboviþean, constitui Aceºtia, „locotenenþii lui” (în cuvinte de laudã ºi mulþumire: ten, cel cu protocolul „Mã înþe-
o poterã formatã din Voicanis, în grade superioare), îl pãrãsiserã. ªtiþi, domnilor, noi nu am fãcut legi”, cãruia îi solicitã o sticlã de
frunte, care purta vitejeºte Kalaº- Primiserã ordine sã întãreascã decât sã aplicãm politica parti- Whisky, pe care cu dezinvolturã,
nicovul pe umeri, judecãtor Popa dispozitivul de apãrare, sã insta- dului sã ... o puse pe birou ºi invitã musafirii
ºi procuror Voinea, fiecare þinând leze capse ºi pocnitori pe turla Însã mai marele grupului îl sã serveascã. Inginerul de la avi-
în dinþi codul penal ºi de proce- furnalelor, sã declanºeze o per- întrerupse: oane îi refuzã politicos, spunân-
durã penalã, regizorul Sergiu cu dea groasã de fum, prin care „hu- - Bine, bine, dar atât dum- du-i cã el consumã numai þuicã
textul scenariului fãcut împreunã liganii” sã nu pãtrundã. neata cât ºi unchiul, aþi fost de Vâlcea, la care „picior de porc”
cu Iliadis, iar în urma lor, sontâc, - Daþi-le fum! cât mai mult înainte la partid aºa cã ... se îndepãrtã spre ieºire: „gata, s-
sontâc, Apolo Cârjã, poterã cã- fum, din ãla de calitate superioarã - Da, aºa este, am primit sar- a aranjat, vine la ºefu’...”
reia îi dãdu azimutul, Târgoviºte. obþinut din deºeuri de cauciuc. cinã de partid, forþaþi, am fost ne- Numai cã ºeful îl opri la timp,
Titanul, haiducul de Scorni- - Stãpâne, ãºtia nu vor fum. voiþi s-o acceptãm, pentru cã dupã piciorul porcului nu pãºise pra-
ceºti, vânat ºi încolþit de hãitaºi Pe pancardele lor este scris: liber- cum bine ºtiþi în aceastã instituþie gul uºii.
ºi gonaci, fu oferit drept pradã tate, pâine, luminã ºi cãldurã. se sãvârºeau abuzuri, inegalitãþi... - Dupã cum vezi, am sosit,
hienelor însetate de sânge. Astfel - De unde sã le dau eu aºa - Pe care voi le-aþi amplificat, fãrã planor, cum presupuneai tu,
cã, în marea sãrbãtoare creºti- ceva? eu n-am decât fum, sã interveni un alt revoluþionar, aþi ºi despre care mã acuzai.
neascã a Crãciunului, acestea se meargã la partid, la Floricica, sã dus-o la îndeplinire cu mare suc- Eu îmi doream sã zbor cu pla-
ospãtau cu preparatele în sânge, le satisfacã doleanþele. Floricica ces, aþi batjocorit o lume întreagã, norul într-o lume liberã, însã acum
în chip de canibali. Morala creº- dispãruse ºi ea de pe lângã ºefii vedeaþi în jurul vostru numai am sã te vãd eu pe tine cum ai sã
tinã nu mai cunoscuse un ase- sãi, evadase din spitalul unde era duºmani ai poporului, care po- zbori cu picioarele astea de porc,
menea supliciu din evul mediu. internatã ºi se încadrase în co- por? care vã cere acum socotealã, pentru cã trebuie sã zbori de aici.
Dupã ce ºi-au satisfãcut pof- loana muncitoreascã a trustului explicaþii? - ªefu, mata n-ai auzit de zbo-
tele, satirii nu s-au întors cu mâna de construcþii, unde îngroºa vo- Deocamdatã, dispoziþia con- rul porcului? încercând sã dreagã
goalã la mai marele zeu Iliadis, i- cile nemulþumiþilor. siliului revoluþionar este sã staþi busuiocul.
au adus ca ofrandã resturile pã- Pe la orele prânzului, când lângã furnalele voastre, sã înce- - Ba da, mâine e ajunul Crã-
mânteºti ale capturii, care nu se piticul a primit dispoziþie sã dea taþi producþia de fum ºi derivatele ciunului, galantarele te aºteaptã,
ºtie pe unde au fost sau nu în- jos arsenalul de luptã instalat pe lui altfel... mã reîntorc ºi facem pomana por-
humate. furnale, sã-l depunã la rastel, - Sã trãiþi, la ordinele dv, vã rog, cului.
Aceste evenimente din Ro- spumegând de ciudã a exclamat: un whisky, cu ce sã vã servesc. Dupã vizionarea acestui spec-
mânia, din decembrie ’89, l-au ins- „Vânzãtorul ãsta de neam ºi ªeful grupului, un inginer de tacol, Odiseea în versiune româ-
pirat pe Homer, care a scris Iliada. þarã, Iulian Vlãdoiu, dacã apucam la Fabrica de avioane, Berbecaru, neascã, Buric ºi Cârlig, retraºi în
Unii istorici presupun cã tot sã ajung eu în locul lui, ce mai îl privi dispreþuitor, ºi îi rãspunse: umbra furnalului lor, care nu mai
acesta ar fi scris ºi Odiseea, însã lecþie, model chinezesc, primeau Whiski? dacã am ºti cã este din fumega, produsele lui nu mai
s-a stabilit cã autorul adevãrat „huliganii” ãºtia. A doua zi, când comerþul socialist ºi nu din con- aveau succes pe piaþã, derulau
este Iliadis, cel care a scris ºi „Re- un grup de revoluþionari s-a trabandã, biºniþã, am servi, alt- ºi comentau scenele epopeei.
voluþia la români”. anunþat la intrare cã doreºte sã minteri... Aº dori sã stau de vorbã - Cârligule! inevitabilul se
Odiseea poporului român discute cu ºeful, piticul i-a primit cu un fumigen al dv, G. Vlaicu. produse, ce-þi spuneam eu? ºi tu,
avea sã fie pusã în scenã, atât de cu amabilitate ºi curtoazie. Acesta era tot un piticot, ser- nimic, bou consecvent!
Iliadis, cât ºi de urmaºii, urmaºilor „Desigur sunt la dispoziþia dv”. vant al marelui pitic, pe care cole- - Bine, mã, cititorule în stele,
sãi, cu un succes de casã cum nu Laºitatea, ipocrizia, licheis- gii îl mai numeau ºi „picior de supraponderalule! pardon, su-
s-a mai întâlnit. pranormalule, dacã eºti aºa de
Când a fost numit în funcþie, previzibil spune ceva ºi din vi-
piticul se simþea ºi mai mic în faþa itorul ce ne aºteaptã.
misiunii sale, însã ambiþia de par- - E sumbru mã, imprevizibil,
venire, orgoliul nemãsurat, îl de- în coadã de peºte mai ales în ceea
terminau sã meargã în vârful pi- ce ne priveºte, tu nu vezi cã fa-
cioarelor, la derutã, conºtient cã brica noastrã e pe butuci, nu mai
nu el este cel care ar trebui sã fie. are materie primã.
La dispoziþia lui, presimþind - Stai liniºtit, va avea. Zilele
pericolul ce-l paºte, furnalele trecute, piticul a primit vizita unui
funcþionau din plin, perdeaua de grup de revoluþionari, faþã de care
fum se ridica peste înãlþimea lor, ºi-a luat angajamentul ºi tu ºtii
încercând sã facã legãtura cu zei- bine cã se pricepe la angajamen-
tatea, cãreia sã-i cearã îndurare, te, ca va reprofila producþia fa-
protecþie. bricii. O va trece pe bituminoase,
Primind ºtirea c㠄duºmanii are deja un contract cu aceºtia,
poporului” (de data acesta chiar va asfalta Piaþa Revoluþiei.
un popor) se îndreaptã pe Calea
Bucureºti spre centru, piticul cã-
trãnit (parcã lucra la o fabricã de Florin Mãceºanu - Timpul pe gânduri continuare în pag. 21
Anul I, nr. 1/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 21
continuare din pag. 20
de fum ºi rusnacii de care se sã devinã de „platinã”, rãmâne numai prin concurs ºi de cãtre
„ocupa” l-a cãtrãnit pe el, de fapt sã judece istoria, în timp, bine- persoane specializate în dome-
- Vrei sã spui cã deja: „pupat... pe noi toþi. Toatã lumea vedea ºi înþeles, nu cum pornirã acum de- niu, atunci vor merge bine tre-
piaþa revoluþiei”? cei neavizaþi, cum rusnacii, cu molatorii ãºtia, în forþã, ºi care, burile socio-economice, va dis-
- Tu ce credeai! nu contai pe sutele, cu miile, prinseserã drag bag seamã, sunt printre cei care pãrea vrajba ºi discordia.
abilitatea lui? de peisajele þãrii noastre. îi aduceau osanale. Nu observi cã au început sã
Acum dupã lovitura primitã, - Profesionist, Gogo ãsta al - Aceºtia din urmã, la care te vorbeascã de asanarea moralã a
statura i se mai tasã puþin, de- tãu, nu glumã. referi, pretind cã au fost un fel societãþii! ºi cine o face, cine se
veni un piticot, dar a rãmas tot - Chiar dacã ar fi fost, nu de- de „cal troian” ºi vezi doamne, bate cu bolþarul în piept? Imoralii
aºa de înverºunat. Presupuneai pindea numai el, era prea târziu, ºi-au fãcut datoria, rãsplãtindu- pehlivanii, farsorii ... care nãvãlirã
cã piticul o bagã pe mânecã, iatã se copsese buba. se singuri acum. în partide.
cã nu-i aºa, o puse pe mânecã. Profesor de limba rusã, Gogo, - Rãsplatã care le revine în - Dacã cel comunist ºi-a þinut
- La ce te referi Buricule? se lipise de furnale, se recalifi- integrum, precum averile de la porþile închise!
- La ce mã refer! Tu nu ai ob- case ºi împrãºtia fum cãtre est, bunici. Un gâgã oarecare, un tâ- - De aceea au intrat vreo patru
servat ce poartã pe mânecã? sã întunece lumina ce venea odi- râie-brâu sau biºniþar, îþi râde în milioane, printre care, îi cunoºti
Eºarfa de revoluþionar. nioarã din aceea direcþie, ce-l de- nas cu „performanþele” lui, pe destul de bine, exemplu conclu-
ªi-i stã bine, are resurse sã-i terminase sã se orienteze spre când tu ai sã-þi pui diploma de in- dent fiind Gherghidiomanii, care
îmbrobodeascã ºi pe ãºtia. cea mai balºoie ºi cãutatã facultate. giner în cui ºi sã intri în solda lui. reuºiserã sã se impunã, sã do-
- Crezi? Gherghideii, unu ºi doi, care - Sumbrã ºi jalnicã predesti- mine, sã-l deturneze.
- Sunt sigur. Machivelismul, promovaserã tot în lumina faru- naþie! bate în lemnul ãsta de aba- - Din câte înþeleg conteºti de-
diabolicul, caracterul abject îi rilor rãsãritene, cu toate preface- nos, pe care-l procurasei piticului mocraþia, care presupune în pri-
sunt resurse inepuizabile. rile politice ce avuseserã loc, mai pentru un fum special. mul rând pluripartidismul?
Da, ia spune, ce te faci acum aveau nostalgia Kremlinului, ºi, - Partidele ºi partiduþele apã- - Nicidecum. Istoria, mai bine
cu talentul tãu actoricesc, îmi de aceea, îl înscãunaserã pe rute ca ciupercile dupã ploaie vor zis pseudoistoricii, au interpreta-
promisesei cã numai în actul cinci Gogo în fruntea unui B.O.B. aduce un suflu nou în viaþa soci- o dupã bunul lor plac, definindu-
al comediei, când va cade cortina, Cu el ºi prin el, biciuiau în ºe- alã, fiecare va avea posibilitatea i ºi atribuindu-i un rol, incert,
voi cunoaºte întru totul persona- dinþele ºi manifestãrile de partid sã se manifeste în voie. confuz chiar. Dicþionarele explicã
jul scenariului. capitalismul muribund, aducând - Da, ºi totodatã vor provoca destul de clar etimologia, semni-
- N-o sã mai cadã cortina, Bu- în acelaºi timp osanale societãþii un haos social, o miºcare centri- ficaþia termenului, care din pãcate
ricule, nu vezi ce cãzu peste pitic, multilateral bombate. În viziunea fugã de la un partid la altul, pen- e denaturatã, fiecare atunci când
personajul principal, perdeaua de lor, partidul ºi strategul sãu, cã- tru diversitatea în libertate, pe vine la putere, se manifestã într-
fum, perdea ce a promovat-o cu pãtaserã dimensiuni hiperbolice, care o invocã, acolo duce în ul- un cu totul alt mod.
atâta vehemenþã. cosmice. timã instanþã. Democraþia nu este un bun
Scenariul, comedia trebuie De inconºtienþa nocivã a - ªi atunci cum ar fi mai bine, câºtigat sau cum e la modã acum,
adaptate la împrejurare, cred cã acestora, au profitat ºi mulþi alþi tot cu partidul unic, totalitar? un bun pentru export.
va fi o tragicomedie, dar vom ve- interesaþi, care intrând în caru- - Nu spun asta ºi-mi cunoºti Ea se aºeazã într-o societate
dea ºi vom mai discuta. selul lor, au amplificat la maximum de mai înainte opiniile în acest care-i conferã condiþiile prielnice,
- Cârligule, sã ºtii cã demo- osanalele, ridicând obedienþa la sens. Repet, partidele, indiferent oferindu-i la rândul ei ºansele de
craþia ne scapã de aceºti impos- cotele teribilismului, terifiantului; de perioada istoricã, de ideologie împlinire. Numai naivii, ignoran-
tori ºi ingraþi. Cârlig îi acroºã însã personalitatea ºi rezultatele in- ºi doctrine, conduc spre încurca- þii, vor accepta democraþia capi-
pãrerea, nelãsându-l sã înscrie contestabile, obiective, fiind pro- rea treburilor în cetate, prin tri- talistã care, chipurile ar fi ajuns
vreun punct cu crosa lui, ba dim- fund diminuate, erodate. miºii, înscãunaþii lor. la perfecþiune. Reþine câte feluri
potrivã, îl imobilizã la mantinelã. - A fost o lucrãturã Buricule - Care sã fie atunci rolul par- de democraþie a îmbrãþiºat
- Buricule, te crezi tu buric ºi încã cum, inteligenþa grevatã tidelor? sã se rezume la un fel de societatea pânã în prezent.
atotºtiutor, dar s-ar putea sã te pe „pohtele ce le-a pohtit” . club, de asociaþie beneficã, fun- Sã ne oprim puþin la cea so-
înºeli. Nu te grãbi cu concluziile, A cãzut în propria-i plasã. În daþie, cooperativã? cialistã ºi capitalistã. Cea socia-
aºteaptã sã se mai limpezeascã ceea ce priveºte personalitatea - Orice sã fie, dar sã nu aibã listã întrunea formal ºi parþial, eti-
apele ºi apoi sã vâsleºti, la ºi rezultatele materiale ºi spiri- acces la conducere. Toate funcþi- mologic, termenul demos - egal
dreapta, la stânga. tuale ale epocii sale, care tindea ile de conducere sã fie obþinute popor, dar nu ºi craþie - conducere.
- În ce mã priveºte, voi vâsli ªtim bine cine erau reprezentanþii
numai spre stânga. poporului, cine conducea.
- Colegul nostru, Gogo, fos- Iar în ceea ce priveºte demo-
tul secretar al B.O.B, o coti re- craþia capitalistã este cea impusã
pede spre dreapta, zice cã-i place
Cristina Oprea

de un grup de oligarhi, maselor


partidul agrarian al lui Surdu ºi largi ale societãþii; dacã în anti-
ãsta fost mare comunist pe la chitate, iniþial, în Grecia sau Roma,
Iaºi, care se autoinstalã ministru s-a manifestat potrivit conceptu-
la agriculturã. lui, dupã aceea e discutabil.
- Gogo, Bogo, cum îi zici l-a În imperiul S.U.A. exporta-
pus piticu secretar, tip docil, ma- toare de democraþie, încã de prin
nevrabil, în scopul sã ne punã în anii 1935, aceasta era pusã sub
discuþie, sã ne sancþioneze, dupã semnul întrebãrii de cãtre perso-
bunul lor plac. nalitãþi avizate.
- Da, ne întindea nouã perdea
22 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 1/2010

Nicolae B~LA{A
...Gr{dina carpatin{ -
Turnul Babel
- filosofie [i form# de a fi la rom@ni -
(Domnului Marian Barbu, la ceas aniversar)

În unul din articolele noastre caz, în cel puþin o miºcare a spi- tor. Înþelegerea devine astfel o acest punct de vedere, sunt stu-
anterioare ,,De la comunicare la ritului, mai ales dacã suntem în parte importantã a oricãrui proces diate nu numai procesele psihice
marea bãlmãjealã”, am încercat sã cazul comunicãrii intrapersonale de comunicare ºi ocupã cel puþin de la nivelul individului uman
reactualizãm ºi câteva puncte de (comunicarea cu tine însuþi). Cu jumãtate din acest proces. care intervin ºi fac posibil actul
vedere în abordarea comunicãrii. alte cuvinte: care este locul pe Apare însã problema definirii de înþelegere, dar ºi diferitele ca-
În ideea de a completa cele spuse care îl ocupã înþelegerea în acest înþelegerii, sau cel puþin a carac- dre socio-culturale în care sunt
atunci, reamintim faptul cã se vor- ,,lanþ cinematic”, funcþional la terizãrii ei, sarcinã justificatã nu crescuþi ºi educaþi oamenii ºi de
beºte despre comunicare în lu- nivelul subconºtientului ºi, mai numai de considerente gnoseo- care depind capacitãþile lor de în-
mea animalã, despre comunicare ales, la nivelul conºtientului indi- logice, ci ºi, poate mai ales, de þelegere. Un caz particular în
cu transcendentul sau cu lumea vidului sau colectivitãþii? necesitatea maximizãrii înþelege- acest context îl constituie analiza
de dincolo, despre comunicarea Complexitatea acestei între- rii în procesul de comunicare ºi, factorilor care fac posibilã înþele-
om-calculator, ba chiar despre bãri asupra relaþiei comunicare - astfel, de nevoia asigurãrii ºi spo- gerea, dar care ºi împiedicã înþe-
comunicarea ,,inteligentã”, formã înþelegere ne face sã fim ºi noi ririi eficienþei acestui proces în legerea (de exemplu, stereotipu-
de a fi a întregii materii. Într-un oarecum rezervaþi. Analiza core- relaþiile sociale. Din acest motiv, rile culturale ºi etnocentrismul),
sens restrâns însã, comunicarea laþiei dintre comunicare ºi înþele- trebuie precizat mai întâi cã dintre indivizi aparþinând unor
se trateazã doar în legãturã cu gere conduce la dezvãluirea unor existã o ,,înþelegere” comunã, co- culturi diferite. Dar în comuni-
omul ºi cu societatea umanã. Într- mari complicaþii datorate, printre tidianã ºi naivã a conceptului de carea interumanã realizatã cu
un anumit fel, în centrul tuturor altele, existenþei unei mari diver- înþelegere, acceptabilã în limitele ajutorul limbajului, în comunica-
abordãrilor comunicãrii, se aflã sitãþi nu numai a accepþiunilor ºi nevoilor obiºnuite ale omului, deºi rea verbalã, cum se spune, coti-
el, omul, care are nevoie de co- semnificaþiilor înþelegerii, dar în marcatã de o extremã relativitate dianã sau în forme elevate ºi spe-
municare pentru a ajunge la con- aceeaºi mãsurã privitoare la co- ºi subiectivitate. Pentru nevoi mai ciale, se întâlnesc o serie de feno-
ºtiinþa propriului sãu statut. Soci- municare. Dacã avem în vedere înalte însã, accepþiunile cotidie- mene care pun dificile probleme
etatea umanã nu poate exista în atât faptul cã existã: comunicare ne ºi subiective ale acestui con- de înþelegere. Pe lângã fenome-
afara comunicãrii. Fãrã a exagera, verbalã, paraverbalã, nonverbalã; cept se dovedesc nu numai insu- nele de ambiguitate ºi vaguitate,
dacã excludem cazurile patologi- comunicare intrapersonalã, co- ficiente, dar ºi inadecvate. se gãsesc cele care þin de vorbi-
ce, putem spune cã omul nu pu- municare interpersonalã, comu- Conceptul de înþelegere, ca rea indirectã, de aluzii, de su-
tea fi fiinþã gânditoare, fãrã a fi nicare de grup, comunicare pu- ºi cel de comunicare de altfel, se gestii, de suspiciuni, de diversi-
totodatã fiinþã capabilã de co- blicã ºi comunicare de masã; co- preteazã la abordãri multiple ºi tatea figurilor ºi tropilor (meta-
municare, tot aºa dupã cum, ca municare intraculturalã ºi inter- variate. Într-o primã instanþã, el forã, metonimie, sinecdocã, iro-
fiinþã care comunicã, omul nu culturalã; comunicare naþionalã poate fi cercetat din punct de nie), de comunicarea prin figuri
poate fi altfel decât o fiinþã cuge- ºi internaþionalã; comunicare po- vedere lingvistico-semantic. În retorice ale tãcerii ºi ale jocurilor
tãtoare. liticã, juridicã, religioasã, didac- acest sens, putem vorbi de înþe- de limbaj ºi, de fapt, de folosirea
Privind însã în profunzimea ticã, medicalã etc., cât ºi faptul legerea unui cuvînt, a unei pro- întregului arsenal al figurilor
fenomenului constatãm faptul cã cã acestea se combinã cu diver- poziþii, a unui text ºi, la rigoare, stilistico-retorice. La fel de nu-
abordarea unilateralã a comuni- sele forme ele înþelegerii, ne dãm de înþelegerea unei limbi. În par- meroase ºi dificile probleme de
cãrii ar structura-o într-un con- seama de complexitatea proble- ticular, analizele de acest tip se înþelegere ºi interpretare pun fe-
cept teoretic, steril ºi contingent, mei aflate în discuþie. dovedesc deosebit de necesare nomene ca presupoziþiile, impli-
concept ce ar ocupa, cel mult, un Totuºi, pentru noi, este clar ºi utile pentru activitãþile de tra- caturile ºi explicaturile, prezente
loc în istoria ºtiinþei. Actul comu- cã nu se poate vorbi de comuni- ducere ºi de interpretare de text. inevitabil în orice proces de co-
nicaþional, în adevãratul sãu care umanã în sens strict, fãrã a Dar tot aºa de bine vorbim des- municare umanã verbalã. În fine,
sens, din punctul nostru de ve- sublinia, cel puþin, rolul înþelege- pre înþelegerea unei acþiuni, a unui o mulþime de alte asemenea pro-
dere, poate fi abordat, cel puþin, rii în comunicare. În definitiv, da- eveniment, a unui om sau grup bleme apar în comunicarea para-
la nivelul triadei ale cãrei verigi cã elementele minime ale oricãrui de oameni, a unor relaþii perso- verbalã ºi mai ales în cea non-
sunt comunicarea-înþelegerea- proces de comunicare sunt emi- nale ºi sociale, chiar a unor obi- verbalã (gesturi, posturã, vesti-
acþiunea. Fireºte, cel puþin la ni- þãtorul, receptorul, mesajul ºi ca- ecte, fenomene, procese, proprie- mentaþie, poziþie spaþialã, folosi-
velul curiozitãþii, ºi noi ne-am pus nalul, comunicarea propriu-zisã tãþi ºi relaþii din realitatea fizicã. rea aspectelor temporale în co-
întrebarea: comunicãm-înþelegem nu se poate realiza doar prin trans- Sub un alt aspect, înþelegerea municare etc).
ºi acþionãm sau înþelegem-comu- miterea mesajului de cãtre emiþã- formeazã un important obiect de Existã ºi perspective oarecum
nicãm, ºi cele douã fenomene se tor cãtre receptor, fãrã ca acest cercetare pentru studiile de psi-
transformã în acþiune, sau, dupã mesaj sã fie înþeles de cãtre recep- hologie, generalã ºi socialã. Din continuare în pag. 23
Anul I, nr. 1/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 23
continuare din pag. 22
eral (pedalându-se, în special, pe ºi evenimentele sociale, comuni- douã elemente suprapuse ºi anu-
teoriile clasice ale adevãrului), a carea fiind un element definitoriu me cuvântul care trebuie spus ºi
mai particulare asupra înþelegerii, psihologiei etc., ºi mai puþin, sau al ontologiei umane, nevoia de a interdicþia rostirii lui. ,,Existã o
dar care vizeazã aspecte la fel de aproape deloc, din perspectiva gãsi modalitãþi eficiente de de- elocvenþã a tãcerii care penetrea-
importante pentru relaþiile ºi ac- metaºtiinþei care are ca principalã pãºire a unor astfel de dificultãþi zã mai mult decât limba”, afirma
þiunile oamenilor. Fãrã a intra în trãsãturã gândirea comparativã, ºi de a asigura realizarea comuni- Pascal, pe când Wittgenstein dã
detalii, menþionãm doar cã înþe- holisticã, a oricãrui sistem de cu- cãrii chiar prin intermediul unor o altã semnificaþie tãcerii: ,,despre
legerea implicã o componentã lo- noºtinþe, valori ºi culturi. astfel de fenomene, ne apare ca ceea ce nu se poate vorbi, trebuie
gicã majorã, dacã n-ar fi altceva Cu alte cuvinte, înþelegerea de la sine înþeleasã. sã se tacã”.
decât respectarea, fie ea ºi incon- a fost mai puþin studiatã din Ultima idee enunþatã mai sus Fãrã a trage o concluzie, a in-
ºtientã, involuntarã, a unor prin- perspectiva a ,,ceea ce cuprinde ne trimite imediat la o altã pers- vestiga înþelegerea umanã în-
cipii ºi reguli ale gândirii fãrã de ºi ceea ce este dincolo de ºtiinþã pectivã asupra comunicãrii ºi în- seamnã, în general, a investiga
care comunicare însãºi n-ar fi po- ºi dincolo de sfera cosmologiei þelegerii, anume cea pe care ar natura sa, structura principalã,
sibilã. astrofizicaliste”. Consideratã de putea-o oferi cercetãrile de so- funcþiile ºi limitele probabile, ºi
De asemenea, se poate vorbi unii filosofie, de alþii, ,,filosofie ciologie ºi de teoria culturii. Spe- nu doar anumite laturi: psiholo-
de aspecte morale, juridice, poli- de dragul filosofiei”, metaºtiinþa cialiºtii din aceste domenii au de gice, sociologice etc. În analiza
tice, diplomatice, religioase etc. ( într-un sens diferit de cât cel descifrat numeroasele ºi adesea înþelegerii umane, ,,trebuie luatã
ale înþelegerii, a cãror analizã ºi clasic al cuvântului), respinge ceþoasele semnificaþii ale cuvin- în considerare întreaga formã ex-
descifrare ar fi de naturã sã con- pretenþiile de înþelegere ale ºti- telor, propoziþiilor ºi mai ales ale plicitã a înþelegerii, de la punctul
tribuie la eficienþa procesului de inþei ºi vrea sã reinstaureze filo- gesturilor indivizilor aparþinând de vedere practic, inter-personal,
comunicare interumanã. Nu în ul- sofia ca ,,dragoste de înþelepciu- unor grupuri sociale ºi culturale comunicaþional, ºtiinþific ºi filo-
timul rând, trebuie menþionatã în ne”, în sensul socratic al unei in- diferite. Ori, în condiþiile sporirii sofic, la cel etic, metafizic ºi spi-
acest context, retorica, conside- vestigãri cât mai largi cu putinþã fãrã precedent în zilele noastre a ritual” ne spune R. C. Priddy
ratã, chiar ºi azi, ca fiind cea mai a cosmosului ºi a sinelui. Ea în- modalitãþilor ºi formelor de co- (Beyond Science. On the Nature
veche disciplinã a comunicãrii, cepe acolo unde ºtiinþa se ter- municare internaþionale, gãsirea of Human Understanding and
dar într-o mãsurã destul de mare minã, în sensul cã se ocupã de celor mai potrivite cãi de înþele- Regeneration of Its Inherent
ºi o teorie a înþelegerii. ceea ce este dincolo de examina- gere între indivizi ºi colectivitãþi Values, http://home.no.net/
O abordarea filosoficã a înþe- rea din punct de vedere al ºtiin- din toatã lumea devine un obiec- rrpriddy/indexbey.html).
legerii, comportã, la rândul ei, o þei fizicaliste, ºi devine crucialã tiv major pentru cele mai impor- Complicate chestiuni chiar ºi
mulþime de dificultãþi. Existã în înþelegerea umanã, tocmai în tante instituþii cu atribuþii în pla- numai la nivelul teoriei! În încer-
enorm de multe curente ºi orien- momentul în care ºtiinþa nu mai nul relaþiilor ºi cooperãrii interna- carea de a le limpezi, oarecum,
tãri filosofice, din perspectiva cã- poate fi o sursã de îndrumare ºi þionale. pliem abordarea acþiunii pe soci-
rora poate fi analizat conceptul descoperire a adevãrului. Fenomenul se complicã ºi etatea de astãzi, societatea tim-
de înþelegere. Desigur, cel mai Pe de altã parte, gândindu- mai tare dacã avem în vedere o purilor pe care le trãim, denumitã
potrivit astfel de curent ar fi her- ne ºi numai la faptul cã actul co- formã aparte a comunicãrii, care de cãtre J. Habermas ,,Societatea
meneutica, dar, dupã cum se ºtie, municaþional reprezintã un feno- este trecerea de la vorbã, la tã- capitalismul târziu”.
acest curent este, la rândul sãu, men esenþial al vieþii umane, so- cere, ºtiindu-se bine faptul cã ea, Deontologia profesionalã, dar
extrem de eterogen. De la inter- ciale, de grup, familiale ºi indi- tãcerea, are un loc aparte în mai ales respectul pentru opera
pretarea de text ºi înþelegerea co- viduale, un liant al acestei vieþi, teoria comunicãrii. De altfel, tã- marelui sociolog german, Max
relatã cu acest gen de interpre- ºi un adevãrat mediu în care ºi cerea nu are sens prin ea însãºi, Weber, ne face sã reamintim, mai
tare, pânã la accepþiunile ontolo- prin care se produc toate faptele ci capãtã valoare doar în relaþia a întâi, punctul acestuia de vedere
gice heideggeriene ale înþelegerii asupra neliniºtilor noastre. În
ºi interpretãrii, este o distanþã consecinþã, Max Weber, anali-
destul de mare. Un loc aparte îl zând raportul dintre înþelegere,
ocupã, în acest context, diferitele interpretare ºi explicaþie, preci-
variante ale pragmaticii lingvis- zeazã faptul cã înþelegerea constã
tice ºi universale, ca ºi ale prag- în atribuirea de semnificaþii unei
matismului, în general. acþiuni, prin intermediul interpre-
Pe de altã parte, problema în- tãrii. Înþelegerea se realizeazã ºi
þelegerii a fost, cu excepþia mari- cu ajutorul explicãrii cursului real
lor lucrãri elaborate de cãtre, F. al acþiunii numit de autor ,,con-
D. E. Schleiermacher, W. Dilthey, text de semnificaþie intenþionalã”.
H.-G. Gadamer, mai puþin dezbã- Revenind, la J. Habermas ºi
tutã în studiile de specialitate, iar ,,Societatea capitalismului târ-
acolo unde s-a fãcut acest lucru, ziu”, precizãm mai întâi faptul cã
abordarea a fost, de cele mai mul- el delimiteazã douã moduri de a
te ori, unilateralã. În acest sens, aborda problemele societãþii, ºi
putem exemplifica lucrãrile, de anume: abordarea ,,tehnicã”, care
altfel de mare calitate, în care înþe- reduce organizarea ºi desfãºura-
legerea este studiatã din pers-
pectiva doar a explicaþiei, a her-
meneuticii, a cunoaºterii în gen- Florin Mãceºanu - Parodie Dali continuare în pag. 24
24 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 1/2010

continuare din pag. 23 lat”. În acest context, Habermas,


care a considerat tot timpul co- Emil BUCURE{TEANU
rea vieþii sociale la problemele municarea ca fiind cea care de-
tehnice, ºi o abordare ,,practicã”, þine rolul capital în viaþa socialã,
potrivit cãreia problemele prac- adoptã ideea ,,structurii comuni- Calendarul vieþii mele
tice nu pot fi rezolvate decât printr- cative, intersubiective, a faptelor
un consens atins în cadrul comu- sociale” ºi dezvoltã o teorie a Calendarul vieþii mele
nicãrii. Pe scurt, acest lucru ar ,,comunicãrii curente”, arãtând Mi-a fost scrijelat în palmã
însemna punerea teoriei în prac- cã înþelegerea depinde funda- ªi-am plecat cu el în lume
ticã, adicã aplicarea descoperiri- mental de normele interacþiunii. Drumul vieþii tot mã cheamã.
lor ºtiinþifice în practicã, în con- Mai precis, modelul comunicãrii,
textul în care teoria pãtrunde în promovat de Habermas, presu- Am cãlcat pãmânt ºi ape;
conºtiinþa oamenilor, motivându- pune acordul celor ce comunicã Frigul mi-a-ngheþat obrazul,
i sã acþioneze. Tehnocratismului, asupra normei interacþiunii lor. Arºiþa mi-a bronzat faþa
care presupune a reduce practica Înþelegerea între cei care comu- Iar în cale mi-a stat vântul.
la ,,acþiuni instrumentale”, Haber- nicã se realizeazã în acordul pri-
mas îi opune conceptul de ,,acþi- vind justeþea normelor care in- Câte-au fost toate-au trecut
Aºtept dimineaþa sã vinã
une comunicativã”, concept asu- termediazã comunicarea. Potrivit ªi-au trecut ºi anii vieþii;
pra cãruia, probabil, vom reveni. lui Habermas, în aceastã nouã Pe un portativ de lut
Aºtept dimineaþa sã vinã!
În centrul analizelor lui Ha- conjuncturã, spaþiul public s-a Stãm la rând fãrã excepþii.
În fiecare zi o aºtept
bermas asupra capitalismului târ- constituit ca loc de mediere între Ca pe o prietenã bunã,
ziu, se aflã problema relaþiei dintre Pastel trist
societatea civilã ºi stat, în care Ca pe o searã cu lunã
stat ºi sfera (spaþiul) publicã, opi- se formeazã ºi se exprimã opinia Când era timp de iubit.
nia publicã. Pentru autorul amin- A venit ºi toamna vieþii!
publicã, având ca intermediar în Aºtept…
tit anterior, spaþiul public este Frunzele s-au vestejit
comunicare, normele.
asimilat cu acea sferã în care ,,re- Iar prin trunchiul plin de
Altfel spus, societatea mo- Aºtept dimineaþa sã vinã!
uniþi ca public, cetãþenii trateazã, scorburi
dernã, marcatã de capitalismul În geam sã îmi batã cu soare
neconstrânºi, sub garanþia de a Seva curge-ncetinit.
târziu, gãseºte în comunicarea de Dupã o noapte cu ploaie
se putea sã se întruneascã ºi sã masã, prin oferta de stimulare a Sã respir ozon prin geamul
se uneascã liberi, sã-ºi exprime Poame nu mai sunt pe ramuri:
consumului, un instrument de le- deschis;
ºi sã publice liber opinia asupra S-au cules ºi s-au mâncat
gitimare ºi de integrare a indivi- Totul sã fie ca-n vis.
problemelor de interes general”. Au rãmas doar niºte resturi
zilor, de recuperare ºi de blocare Aºtept…
Totuºi, în capitalismul târziu, Numai bune de-aruncat.
a conflictelor ºi insatisfacþiilor
domeniul social al statului se sociale. Aºtept dimineaþa sã vinã!
substituie domeniului spaþiului Vântul crengile îndoaie
Totul bine ºi la locul sãu în Sã vinã pe strune de chitarã.
public de naturã civicã ºi demo- ªi trosnesc noapte ºi zi
expunerea noastrã anterioarã, ex- Alunece-mi iarã
craticã. Publicul îºi pierde reali- Apa ploii le înmoaie,
punere, evident, de facturã teo- Paºii-mi pe stradã, cadenþaþi,
tatea politicã ºi funcþiile sociale. În curând vor putrezi.
reticã. Spinos ºi dezgustãtor la Printre oameni purtaþi.
Locul lui este luat, pe de o parte, nivelul societãþii contemporane, Aºtept…
de uniuni în care interesele pri- Cântecul nopþii
în genere, ºi într-un mod aparte,
vate, organizate, cautã sã ajungã la nivelul societãþii româneºti. Aºtept dimineaþa sã vinã!
la o formã politicã nemijlocitã, iar Cântecul nopþii pãtrunde
Doar aici, în ,,Grãdina carpatinã”, Dar nu va veni.
pe de altã parte, de cãtre partidele prin ferestrele timpului
despre societate de consum ºi Pe stradã nu-i lume,
politice care se suprapun sferei uverturã la simfonia
bine social, nici vorbã! Despre E o noapte tãciune
publice. Publicul, ca atare, este tãcerii
grija faþã de om, fereascã Dumne- Afarã ºi-n mine.
sporadic inclus în cercul puterii scrisã pe portativul
zeu! Fereascã!... spun aleºii, ba
ºi numai pentru a aclama, a bate iubirii
chiar mai ºi scuipã în sân. Dar aºtept dimineaþa sã vinã!
din palme. partiturã îngãlbenitã
E, vedeþi, de aici, spusa româ- Aºtept…
Partea demnã de specificat ca de anii
nului hâtru ºi filosof de când lu-
fiind o trãsãturã aparte a capita- indiferenþei.
mea: ,,Machea!? Fugi, bã, nene!...
lismului târziu constã în faptul cã Dirijorul loveºte Mute ne sunt marile dureri
Teoria ca teoria,... practica te
acum deciziile statului nu mai pupitrul cu bagheta
omoarã!” face cât paginile mele
sunt supuse discuþiilor publice speranþelor Mute ne sunt marile dureri
anterioare sau, probabil, cât tra-
(de exemplu aderarea României s-a rupt. Când firul vieþii subþiat se rupe.
tatele lumii contemporane. Are
la Uniunea Europeanã, ºi condi- Toboºarul anunþã Tãcerile iubirilor ascunse într-un vers
dreptate! ªi asta pentru cã doar
þiile de aderare mai sunt aduse la un final Rãmân pentru vecie neºtiute.
aici, în ,,Grãdina carpatin㔠una
cunoºtinþa publicului doar spo- pierdut în imensitatea
se zice ºi alta se face! Una vorbim
radic sau deloc). În aceastã situa- dorului Sub crucea de stejar pãmântul ne adoptã
ºi baºca ne înþelegem... De parcã
þie, tendinþa societãþii de pierde- eclipsat de absurdul La margine de groapã se tânguie iubirea,
am fi în Tunul Babel! Sau poate
rea sensului ºi a motivaþiei pen- fiinþãrii vieþii Zãdarnic este totul, aceasta ne e firea
noi, românii, chiar el însuºi! Nu e
tru acþiune este înlocuitã prin ce- contra punct ªi trecem peste drum cu vorbe
bine! „Nu e bine neam!”- ca sã-l
ea ce numeºte ,,consumul stimu- al deznãdejdii. suspendate.
amintim ºi pe Marin Sorescu.
Anul I, nr. 1/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 25
Gabriel NEDELEA voinþa mea Cu ochii deschiºi

ºi n-am sã-þi mai pot spune Taxiurile treceau a toamnã


pe nume ºi a galben
dupã ce voi fi devenind poet ªi noi eram vorbitori de amintiri
plin de boli nemaipomenite Din ce în ce mai aproape.
ªi nici tramvaiele nu mã duceau
am sã fiu mai atent Atât de aproape ºi de punctual,
ºi voinþa, Pentru cã toate cãdeau altfel
voinþa mea ospitalierã Când nu rãmâneau încremenite.
voinþa ca o hainã pe care mi-o permit
Licenþiat al Facultãþii de Litere, Universitatea din prea grav ºi mã gândesc ªi eu veneam în galben
Craiova, cu lucrarea „Gellu Naum ºi imaginarul înnebunit de oasele palmelor Chiar dacã tu mã aºteptai
suprarealist”, coord. Gabriel Coºoveanu, Gabriel ºi mândria mea neasortatã la o cafea,
Nedelea este masterand al Facultãþii de Litere,
Universitatea din Craiova, „Literaturã românã în ªi tot în camera ta mã primeai
context european”. voi fi mai atent cu încãlþãrile mele Însã fãrã oglinzi
Activitatea literarã (Reviste): Mozaicul, Româ- galbene ºi voinþa mea cât miezul ºi cu hainele schimbate;
nia literarã, Cultura, Scrisul Românesc, unui calamar anume Iar eu ajungeam
Convorbiri literare, Luceafãrul, Revista românã, cãruia îi voi înmulþi apa numai la cinci
Sisif, etc.
ºi hrana vie pentru cã îmi stã în putere Sã schimbãm câteva vorbe
Publicaþii în volume colective: Antologia
poeþilor TRADEM 2005-2009, Ed. Aius, Craiova, mã va face sã vãd Cu dibãcia negustorilor de pânze.
2009; Caietele Lucian Blaga, vol. X, Ed. Univ. cu o cãdere nestãvilitã
„Lucian Blaga”, Sibiu, 2009; Antologia concur- peste castelul mânecii Între anotimpuri
sului internaþional de creaþie „Veronica
Micle”,Ed. Nico, Târgu-Mureº, 2009.
Poem Sângele îmi intrã în suflet
Premii literare:•Premiul II la Colocviul
Naþional de Literaturã Contemporanã, Ediþia a ªi creºte ciuperci, muºchi,
VI-a: Proza lui Radu Cosaºu/ Poezia ºi critica lui Am sã-þi scriu un poem Peºti încordând lumina în apã
Ion Pop, Braºov, 18-19 martie 2010; •Premiul Cu femeie mergând pe bicicletã Un arc de cerc
Special al Revistei Cultura la Colocviul Naþional În care vreau sã spun de fapt Ziua ca o femeie care mã aºteaptã.
de Litera-turã Contemporanã, Ediþia a VI-a: Proza
Cã lumina crapã în ºarpe,
lui Radu Cosaºu/ Poezia ºi critica lui Ion Pop,
Braºov, 18-19 martie 2010; •Marele Premiu, în Cã se duce dracului visul cu roata, Am fi ºtiut
cadrul Con-cursului Naþional de Poezie „Traian Cã urangutanii îl uitã pe Cervantes Cum trece iarna ca un mamifer
Demetrescu”, Ediþia a XXXI-a, 23-26 octombrie ªi toate merg de-a-ndoselea Din sângele tãu pe strãzi
2009; •Premiul „Al. Macedonski - Prima Verba”, Când trag cu urechea cuvintele Vata arsã pe chipuri,
pentru poezie, Ed. ºi Revista Scrisul Românesc,
Din lucrurile vieþii mele nepersonale. Visul meu spânzurat în piept.
24 oct. 2009; •Premiul II, la Concursul
Internaþional de Creaþie Literar㠄Veronica Micle”.
Ediþia a XIII-a, 12-13 dec. 2009; •Premiul III la Poate cã exagerez un pic de dragul Unde pãmântul nu-i nimãnui dat
Colocviul Naþional Stu-denþesc Mihai Eminescu, Neînþelegerii pãrului sãu, Picturile cu aer,
ediþia a XXXV-a, Iaºi 21-24 mai 2009; •Premiul Al femeii cititoare în aer. Din care nu a ieºit niciodatã sânge,
III la Colocviul Naþional Universitar de Literaturã
Am luat totul în serios Umplu geamantanul cu ierburi
Românã Contemporanã, ediþia a V-a, Braºov, 9-
10 aprilie 2009; • Premiul III la secþiunea poezie ªi am sã-mi însemnez pielea, Pentru anotimpuri ploii.
la Concursul Naþional de Creaþie Literarã de la Urechile ºi vederea
Oraviþa, ediþia a XIX-a, 15 ian. 2009; •Menþiune Înainte sã spun lucrurile astea. O imagine fãrã amintire,
la „Colocviul naþional stu-denþesc Lucian Blaga”, Cu þigani în ordinea înstrãinãrii,
secþiunea „Hermeneutica textului literar”, Ediþia a
De acum sãniile sunt posibile, Cu toate câte îmi cresc pe mâini,
X-a, Sibiu 23-25 oct. 2008; •Premiul II la
Concursul Naþional de Poezie „Traian Frigul ne iese în carne, Cu degetele ei ca niºte ochi,
Demetrescu”, ediþia a XXX-a, Craiova, 24-25 oct. Lumina în pereþi pe scãri peste tot În camera de la apus,
2008; •Premiul revistei Oglinda literarã, Focºani, E o vreme de speculaþii râzânde, Cu zãpezile descrescãtoare,
la Festivalul Naþional de Poezie „Costache Tremuratul ne scoate din cuvinte, Îmi pipãi câinii
Conachi”, ediþia a XVI-a, Tecuci, 3-4 oct. 2008;
E o vreme de pãturi. Pe creºtetele lor umflate.
• Locul III - Concursul de Creaþie Lite-rarã
„Veronica Micle”, secþia Poezie, Ediþia a XII-a, 4-
10 sept. 2008.
Cristina Oprea

Activitãþi: •Colaborare cu „Adevãrul hold-


ing”, Târgul de carte Gaudeamus, Craiova 2010,
1.03.2010-15.03.2010; •Redactor la Editura ºi
Revista „Scrisul Românesc” în perioada iulie-
octombrie 2010; •Conferinþã în cadrul Bibliotecii
Judeþene „Alexandru ºi Aristia Aman” cu numele
„De la Memoria vegetalã si alte scrieri bibliofile
la Biblioteca Babel, vineri, 23 aprilie 2010;
•Membru al Cenaclului „Mozaicul”; •Prezentator
al Emisiunii „Cartea Sãptãmânii” TVS.
26 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 1/2010

Elena BUIC~
(Toronto) Zile #nsemnate
Fãrã sã fim superstiþioºi, când melodie linearã, dar ritmatã. Simt gândul ºi cu sufletul privind cu
cernem evenimentele care au rã- ºi acum fiorul necunoscutului ochii ca prin ceaþã deasã spre
mas înscrise mai viu în memorie, acelor începuturi de an ºcolar. drumul ei de viitor ºi întorcându-
constatãm cã apar de-a lungul Aveam unghiile tãiate, urechile mi ochii minþii pe cel al meu din apoi ca studenta, iar profesional,
mai multor ani câteva date în care ºi gâtul curat, batista în buzunar trecut care mi-a adus schimbãri mi-aducea copii noi, clase noi,
se succed întâmplãri înrudite era spãlatã ºi cãlcatã, dar eram simþite ca un ºoc ºi mi-au marcat colegi de muncã noi, uneori ºcoli
între ele ºi dacã le punem cap la îngrijoratã de ce-o zice DOAMNA profund urmãtorii ani. Am deve- noi, metode de învãþãmânt noi ºi
cap, dau o anume culoare vieþii de degetele mele de culoarea nit alt om din care n-a mai rãmas nu de puþine ori chiar localitãþi
noastre. În afara zilelor de naºtere maronie a cojilor de nuci care nu decât sufletul de copil de care noi. Printre atâtea noutãþi aduse
ºi a sãrbãtorile care se succed voia sã se ducã oricât îmi frecam nu m-am putut despãrþi nici de toamne se numãrã ºi anii de
anual, se încheagã fãptura unor mâinile cu nisip, cãci sãpunul nu acum. Mã întreb cum va arãta ne- studii universitare pe care i-am
date care ne privesc personal. ajuta la nimic. poata mea când va termina stu- fãcut cu ceva întârziere datoritã
Pentru toatã lumea civilizatã, ziua În anii urmãtori, acestor zile diile, cãci la terminarea studiilor vremurilor potrivnice, iar în anul
începerii anului ºcolar este o zi de început de septembrie, li s-au fiicei mele, parcã era, dar parcã acesta, trãiesc alãturi de fiica
care ne întoarce faþa cu ani în adãugat regretele cã s-a terminat nu mai era tot ea cea în care scul- mea, bucuria primului început de
urmã la lungul ºir al începutului vacanþa, suspinul despãrþirilor, ptasem cu migalã ºi neþãrmuritã an ºcolar când ea îºi va conduce
de an ºcolar, cu precãdere spre dar ºi bucuria reîntâlnirilor sau dragoste anumite trãsãturi. ca directoare adjunctã colectivul
ziua de neuitat a clasei întâi, a speranþa sosirii urmãtoarelor va- Acum n-am plâns în stradã de 87 de profesori la un presti-
primului contact cu ºcoala, cu canþe, pe atunci, neapãrat - cu când mi-am petrecut nepoata cu gios liceu din Toronto.
banca ºi draga noastrã învãþã- trenul din Franþa! privirea plecând la Ottawa. Am În lungul ºir al începuturilor
toare, DOAMNA, în cuvântul cã- Toate aceste amintiri comune stat locului ca o stanã de piatrã de septembrie, am apucat sã trã-
reia credeam aºa cum credeam cã cu ale tuturor ºcolarilor, au înce- privind în gol. Am plâns înainte iesc ºi vremea ieºirii mele din lu-
ziua urmeazã dupã noapte. put pentru mine sã se individua- de a ieºi din casã, atunci când m- mea ºcolilor încheiatã în lacrimile
Trãiesc ºi eu ca oricare adie- lizeze la 18 ani când am fost ne- a invitat sã iau loc ca sã îmi cânte pensionãrii. Dar pânã sã apuc sã
rea primelor amintiri pentru pre- voitã sã întrerup ºirul anilor de la pian piesa îndrãgitã de toatã trag aer adânc în piept pentru
gãtirea anului ºcolar, cu uniforma studii din tumultosul Bucureºti familia fiindcã era piesa ei dragã, alean, un alt început de septem-
nouã, cu ghiozdan în care, pe ºi sã iau viaþa pe cont propriu, Le Coucou (Rondeau) de Louis- brie, mai precis, în noaptea lui 31
vremea mea, stãtea la loc de într-un colþ de lume îndepãrtat, Claude Daquin (1694-1772). Era august spre 1 septembrie, m-a
cinste tãbliþa marcatã cu liniuþe undeva sub un deal, de parcã era un gest de rãmas bun, dar ºi de adus definitiv în Canada, cãci ne-
roºii pe o faþã ºi cu pãtrãþele pe uitat de Domnul, o vatrã a vieþii recunoºtinþã pentru lungul ºir de poþica începea ºcoala ºi cine pu-
cealaltã, iar pe marginea de lemn, arhaice, deºi nu era departe de ani în care am stat lângã ea la tea mai bine sã-i supravegheze
printr-o gãuricã, erau legate de Oradea, în comuna Ineu de Criº. lecþiile de pian, lecþii care ºi ele paºii decât draga de Buni. ªi oda-
douã sforicele buretele de ºters Atunci, in 1952, pentru mine ca se încheiau acum stingându-se tã ajunsã aici, Buni iarãºi a trecut
tãbliþa ºi condeiul de care trebuia învãþãtoare-profesoarã suplini- în acordul final. În legãnarea rit- prin mari prefaceri, cele ale strã-
sã avem grijã sã nu se frângã ºi toare, iar acum pentru nepoata mului de rondo am simþit cã se mutãrii, dar a acceptat totul din
sã ne aducã vãrsarea de lacrimi mea, Mara-Elena, la cei 18 ani, leagãnã întreaga lumea cu mine. plinã inimã.
pentru o asemenea întâmplare. care a plecat la Ottawa pentru Ne-am îmbrãþiºat îndelung în rit- ªi iatã-mã acum, la acest sep-
Lângã tãbliþã, stãteau alãturi studii universitare, începutul lui mul sacadat al lacrimilor venite tembrie 2010, când iar mi s-a golit
puse cu multã grijã, aritmetica ºi septembrie a marcat hotarul unor din strãfundul pieptului. Apoi iar inima odatã cu plecarea nepoatei
abecedarul cu multe poze colo- noi destine. Pentru fiecare a în- m-am dus cu gândul la lungul ºir mele dragi. Parcã nu mai ºtiu ce
rate ºi cu primele litere ºi cuvinte semnat prima despãrþire mai în- de ani marcaþi de zilele începu- sã fac cu mâinile care nu-ºi mai
pe care le memorasem din zbor, delungatã de familie, dar mai tului de septembrie. Fiecare sep- gãsesc rostul ca pânã acum. E
dar simulam descifrarea cu o ales, aducãtoare de schimbãri tembrie îmi aducea un nou an casa goalã, deºi îi simt prezenþa
anume intonaþie care însoþea majore. Acum am condus-o cu ºcolar pentru fiica mea ca eleva, în tot ºi în toate. Nu-i mai aud
degetul arãtãtor plimbându-se vocea, nu-i mai simt miºcarea, nu-
pe paginã: O-I... OI. În clasele ur- i mai aud cântecele la pian. ªi
mãtoare grija mare era pentru fe- parcã e un fãcut, afarã plouã ºi e
lul cum duceam în mânã cãlimara frig, nu pot ieºi cu cãþeluºa la
cu cernealã, þinutã drept, ca sã plimbare decât pe fugã ºi zgri-
nu se verse, în timp ce tocul cu burind ºi stau ºi iarãºi mã gân-
peniþa stãteau în penar aranjate desc la zilele începutului de sep-
cu multã grijã. Peniþa era contro- tembrie încercând sã strãpung
latã atent sã nu aibã vârful des- timpul în viitor sã vad ce-mi mai
picat, cãci pe atunci caligrafia era poate aduce. O adiere caldã a
la loc de mare preþ. Mai apoi, un speranþei ºi a încrederii mã face
motiv de semeþie era rostirea ta- sã întorc capul spre rãsãrit ºi sã
blei înmulþirii fãrã rãsuflare, pe o Florin Mãceºanu rostesc, ajutã Doamne!
Anul I, nr. 1/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 27
Florentin SMARANDACHE
Alex }tef{nescu }i
totalitarismul care se
instaleaz{ #n Rom~nia
ori totalitarism nu rezistã la infinit - iar abu- pildã, Jacques Pérèc a compus un roman inti-
zurile ºi fãrãdelegile acestora vor fi scoase la tulat „La disparition”, roman scris în între-
ivealã mai devreme sau mai târziu. Deci, când gime fãrã litera “e” - cea mai frecventã literã
o nouã stãpânire se va instala în România, din limba francezã, iar criticii care au recenzat
dupã cea prezentã, el va fi primul oportunist! romanul (de-alde Alex ªtefãnescu care citesc
2) Despre volumul meu în englezã, pe sãrite! - vezi ºi comentariul lui Corneliu
„Dedicaþii” (cu o prefaþã intitulatã sugestiv Florea citat la bibliografie) nici mãcar nu au
Mãrturisesc deschis, eram preocupat cu “Anti-Carte?”), A.ª, scrie: “este vorba de observat! Sau Raymond Quéneau cu „Zazie
alte cercetãri, nu mã interesau - de la o peri- grandomanie ºi de un narcisism ritualic care dans le metro”, unde aceeaºi întâmplare (o
oadã - nici politica, nici critica literarã (însã amuzã, dar ºi sperie” (p. 297). Nu este vorba scenã cotidianã) este povestitã de diverse
m-a anunþat, de la Politehnica din Timiºoara, nici de «grandomanie», nici de «narcisism», persoane, evident, în stiluri diferite. Ori ver-
Profesorul Mircea ªelariu despre elucubraþiile ci de un experiment literar. El nu a citit nici surile combinatorice ale acestui scriitor de
obsedatului sexual Alex ªtefãnescu la adresa mãcar prefaþa acestei cãrþi (de o singurã pa- formaþie ºtiinþificã (Cent mille milliards de
mea: vezi ºi articolul lui Constantin Dungaciu ginã!), unde se scrie: „Este aceasta o lucrare poèmes). Am þi fost în legãturã epistolarã cu
din “Tricolorul”). literarã sau de artã? Nici una, nici alta, sau unul dintre fondatori: scriitorul ºi matemati-
Îi voi rãspunde polemic lui Alex ªtefã- amândouã în acelaºi timp (…) ...aratã ca o cianul FranÇois Le Lionnais, prin anii ‘80.
nescu, pe text, la cartea sa nedocumentatã, carte de cãrþi, sau ca o metacarte”. Deci, stilul Ori cãrþi ale cãror pagini se citesc urmând o
cu mediocre compuneri ºcolãreºti (Adriana de avangardã. ªi prefaþa se terminã prin schemã logicã (precum se fac programele la
Stan), superficialã. Cartea sa, „Cum te poþi „Avantajul acestei cãrþi este cã ea poate fi computer), nu în ordine cronologicã. Sau,
rata ca scriitor”, publicatã la Humanitas, a cititã de cei care nu citesc”, adicã de unul ca existã cãrþi interactive: cititorul poate inter-
fost declarat㠄cea mai proastã carte a anului A.ª. ªi nu ºtiu de ce A.ª. se «sperie» de-o veni în text. Etc. În prezent se fac experimente
2009” (revista “Cultura”, anul V, nr.2/257, 21 carte? Aº vrea însã sa-l vãd cum se sperie literar-artistice multi-media.
ianuarie 2010), fiind neprofesionalã, diluatã, de acest rãspuns?(!) Alt experiment livresc pot aminti ºi o
nedocumentatã. Ce gunoaie de cãrþi mai pu- Apoi face pe glumeþul naiv: „dacã cel care carte cu toate paginile goale... publicatã tot
blicã ºi editura asta Humanitas! Dumnealui se supraestimeazã astfel ar deveni agresiv, în Vest - asta ar fi bunã pentru A.ª. s-o ci-
ºi alþii din gaºca sa mã þin în prizã, mã stimu- tot n-am fi în pericol, pentru cã între el ºi noi teascã! Literaturã nu este numai ce-i place
leazã la creaþie! Deci... tot rãul spre bine! Voi se aflã Oceanul Atlantic” (asta sunã pueril, lui A.ª., cã doar nu suntem în dictaturã lite-
arãta ºi aplicaþiile paradoxismului, nu numai ca o compunere de clasa a patra). Ba ar trebui rarã (ori se-ntrevede la orizont un soi de tota-
în folclor, dar ºi-n ºtiinþã, filozofie, artã. sã fie în pericol, fiindcã ºi rãspunsurile mele litarism?). Sau mai ales: cine-i place (citeºte:
1) La pagina 297 Alex ªtefãnescu începe polemice la adresa grãsimii sale pot circula cine-i ‘plãteºte’) lui! Cine e el, poliþia literarã?
cu o comparaþie între mine ºi... Nicolae Ceau- liber prin toatã lumea, chiar ºi peste Oceanul Sau cine se crede el? Desigur, nu toate experi-
ºescu! Vreau sã-i amintesc cã pe vremea cea- Pacific - nu doar revista lui plãtitã din banii mentele reuºesc, sau nu toate sunt gustate
uºistã eu eram disident: se poate verifica, poporului ºi unde cenzureazã pe cine vrea (nici în ºtiinþã, nici în literaturã, ºi nici în artã
deoarece am patru dosare la Securitate, însu- (pentru cã tot este “democraþie” - pardon de - dar fãrã ele nu se poate). Avangarda îºi are
mând circa 880 de pagini. Am obþinut copii expresie!) ºi publicã ºleahta lui ºi proletcul- ºi ea cititorii ei, iniþiaþi, iar A.ª. „nu prea le
dupã ele prin CNSAS. Am ºi fugit din þarã în tiºti precum Nina Cassian fãrã mãcar sã men- are” în acest domeniu.
1988, aºteptând viza americanã într-un lagãr þioneze apartenenþa nonagenarei dinaintea 3) El jigneºte o serie de scriitori când afir-
de refugiaþi politici din Turcia. Revoluþiei (iar aceastã autocenzurã þine tot mã cã aceia care mi-au trimis cãrþi cu dedica-
Comparaþie mai potrivitã ar trebui fãcutã de... democraþie)! þie sunt „autori minori, necunoscuþi de critica
între Alex ªtefãnescu ºi Nicolae Ceauºescu, N-a auzit A.ª. de experimentele colegului literar㔠(p. 298). Care criticã literarã, el ºi
fiindcã A.ª. îl lingea în fund pe Ceauºescu sãu de mafie literarã Nicolae Manolescu clanul lui? El, care doar rãsfoieºte, sau nu
pânã la Revoluþie, scriind pe prima paginã a Apolzan ºi postmodernismul pe care ultimul citeºte deloc? Sunt zeci de critici ºi eseiºti li-
revistelor literare numai apologii la adresa ºi Cenaclul sãu de Luni le fãceau imitând ca terari prin toatã þara, care-au scris despre toþi
conducãtorului. Dar, ca orice persoanã ma- niºte papagali postmodernismul occidental? aceºti autori pe care-i persifleazã el. “Critica
chiavelicã, acum A.ª. îl criticã pe dictator. ªi- De ce nu-i criticã ºi pe aceia, c-ar avea mai literar㔠înseamnã toþi criticii ºi eseiºtii literari
atunci, ce încredere poþi avea într-un ase- mult material! din toate oraºele þãrii ºi românii din strãinã-
menea „critic” care scrie dupã cum sunt tim- Sau, de ce nu merge la rãdãcini, criticând tate, nu doar MAFIA celor de la Bucureºti
purile, ci nu dupã adevãr?! A.ª. se contrazice chiar pe literaþii occidentali postmoderniºti care vor sã monopolizeze cultura româneascã.
singur! care l-au format (pariez cã aºa ceva n-are nici Iatã scriitori mari, sau destul de cunoscuþi,
Studiind puþin istoria, veþi constata cã curaj, nici voie!). N-a auzit de celebrul grup prezenþi în „Dedicaþii”: Gheorghe Tomozei,
nici o stãpânire nu e permanentã, ci se su- francez „Oulipo” [Ouvroir de littérature Dan Tãrchilã, M. N. Rusu, Ion Rotaru (autor
prapun: o stãpânire peste altã stãpânire, ºi potentielle], ai cãrui membri propuneau di-
tot aºa. Analog, nici un imperiu, ori dictaturã, verse metode tehnice de creaþie artisticã? De continuare în pag. 28
28 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 1/2010

continuare din pag. 27


nescu! ca sã-l parafrazez pe Caragiale. Îþi negi privat al cetãþenilor. Curios cã în perioada
al unei importante Istorii a Literaturii Româ- trecutul pãtat! ªi te fãcuºi brusc „mare demo- comunistã aceeaºi ascultare/interceptare a
ne), Nicolae Rusu (cunoscut prozator basara- crat” de trei parale! Cât de parºiv ºi ipocrit convorbirilor telefonice era condamnatã de
bean), Vasile Smãrãndescu (haijin), Mirela eºti! Încã o datã vreau sã accentuez cã cãtre vestici ca „nedemocraticã”! Nu con-
Roznoveanu (scriitoare în Statele Unite), Adrian publicaþia (observaþi cã nu spun «cartea») teazã ce ºtii, ce creezi, ci conteazã doar dacã
Dinu Rachieru (renumit critic ºi eseist din Ti- „Dedicaþii” nu a fost fãcutã pentru a pune în le cânþi în strunã celor puternici!
miºoara), dr. Alexandra Roceric (lingvistã evidenþã personalitãþile române sau strãine Dacã pe vremea comunistã era o cenzurã
care lucreazã la Biblioteca Congresului din care mi-au scris sau nu dedicaþii, ci pentru a durã, pe faþã, astãzi cenzura e mai voalatã,
Washington D.C.), Mihai Prepeliþã (cunoscut experimenta (în stil avangardist desigur), ascunsã, pretinsã a fi îndreptare... De fapt
scriitor din Cernãuþi), dr. Titu Popescu (eseist pentru a forma o lucrare care poate fi o combi- sintagma „corect politic” a lui H. R. Patapi-
ºi scriitor exilat în Germania), Radu Bãrbu- naþie de literaturã ºi artã, dar mai ales pentru evici (preluatã din vest) este noua formã de
lescu (scriitor din München, Centrul Cultural a forma: o carte de cãrþi (o meta-carte). cenzurã (modernã!). Mulþi intelectuali sunt
Românesc din München), Constantin Mate- 5) Profesorul ºi poetul Constantin Matei oportuniºti, în special cei care trãiesc din
escu (cunoscut scriitor vâlcean), rãposatul scria: „...azi România este «iadul îngerilor». scris la comandã, iar altora le e fricã... Se în-
poet Al. Lungu (din Germania, redactorul re- Sistemul de valori este dat cu fundul în sus. cearcã intimidarea, pedepsirea, ºi stigmati-
vistei de poezie Argo), Dumitru D. Ifrim (poet), Existã tot mai mulþi oameni incompetenþi ºi zarea non-conformiºtilor. Treptat, treptat se
Vasile Gurãu (prozator din Germania), Emilian imorali cocoþaþi în diverse funcþii, care nu instaureazã un nou totalitarism. Se vorbeºte
Galaicu-Pãun (tânãr ºi talentat poet din Chi- fac altceva decât sã compromitã valorile ºi de o democraþie a fricii (în sensul cã auto-
ºinãu), Florea Firan (autor al dicþionarului democraþiei occidentale (intenþionat sau cenzura este foarte mare; oamenii se tem sã
scriitorilor olteni), Radu Enescu (filozoful ºi inconºtient). Iar cei cu adevãrat deºtepþi ºtiþi spunã public ceea ce gândesc; de aceea pe
eseistul de la Madrid; dacã n-a auzit nici de ce fac? Pleacã pe capete din þarã ºi nu se mai Internet multe mesaje - acuzatoare ale stãrilor
R.E. înseamnã cã ªtefãnescu ãsta e un igno- întorc, încât s-ar putea vorbi pe bunã dreptate de lucru - circulã nesemnate…; autorii lor
rant!), rev. dr. Theodor Damian (scriitor, re- despre o «trãdare a intelectualilor»”. ºtiu cã existã ºi o spionare electronicã).
dactor ºef al revistei “Luminã lin㔠din New Sistemul de valori a fost dat, într-adevãr, La conducerea þãrii au fost puºi un pre-
York), Constantin Cubleºan, Silvia Cinca cu fundul în sus: începând de la Eminescu, ºedinte-paiaþã ºi un guvern-marionetã prin
(prozatoare în SUA), regretatul George Ciorã- Caragiale, ºi chiar personalitãþi istorice impor- alegeri fraudate la nivel central (conteazã
nescu (Germania), Corneliu Florea (prozator tante precum ªtefan cel Mare ºi Mihai Viteazu, cine numãrã = mãsluieºte voturile!). Iar pre-
în Canada; a scris un foarte interesant jurnal toþi sunt terfeliþi ºi aruncaþi în fundul prã- gãtirea psihologicã a populaþiei înaintea vo-
de emigrant; dar polemicile sale nu plac mai pãstiei! Aºadar, nu e de mirare apariþia unei tãrilor, pentru a accepta marionetele la con-
marilor zilei, ºi-atunci trebuie pus la zid: nu-i cãrþi ca a lui Alex ªtefãnescu [vor apãrea ºi ducere, se face prin publicarea de false „ra-
aºa?), Gerge Bãjenaru (SUA), Marian Barbu altele, commando-uri sau reglãri de conturi], poarte de statisticã Gallup” în care chipurile
(Craiova-Chicago), Ioan Baba (redactor ºef pentru a intimida ºi descuraja de la scris pe se aratã cã aceste marionete ar fi favorizate
al revistei “Lumina” din Novi Sad, Serbia). cei care aduc critici puterii actuale, ºi pentru de majoritatea populaþiei. Totu-i o mascaradã
Probabil cã unii autori din exil sunt mai a-i azvârli (pe cei ce nu se supun celor puter- bine regizatã cu ajutorul unor servicii secre-
puþin cunoscuþi „mãrimei” sale, dar asta e ºi nici) oprobiului public... Fiindcã lumea astãzi te… Se încearcã distrugerea naþiunilor mici.
vina lui. Un adevãrat critic trebuie sã se do- nu mai citeºte, ci ia totul gata „citit” de vreun Prima etapã, a demolãrii industriei ºi agricul-
cumenteze permanent, ºi mai ales sã citeas- critic sau eseist. În felul acesta este foarte turii, în România s-a încheiat „victorios”.
cã...ceea ce nu prea e cazul cu D-l ªtefãnescu. uºor de manipulat poporul împotriva celor Urmeazã acum distrugerea culturii, istoriei
Aratã cât de multe lacune are! Însã, dacã A.ª. care nu-s „cuminþi” ºi îndrãznesc sã aducã þãrii - distrugere diabolic organizatã. ªtergân-
îi citeazã ca „autori minori” [expresia îi apar- acuze guvernanþilor marionetã ºi puterii stã- du-se, astfel, memoria colectivã a unui popor
þine, p. 298] ºi pe George Bãjenaru (foarte pânitoare din România. Cuvântul „democra- (ºi, implicit, conºtiinþa colectivã), va fi trans-
cunoscut publicist, mereu prezent în revis- þie” a cãpãtat astãzi, din pãcate, o denotaþie format din popor în populaþie - dispãrând de
tele de exil), sau pe Ioan Baba care-i anima- peiorativã... unii îl iau în râs, zicând cã-i doar o pe hartã. Tinerii români care, în ziua de azi,
torul cultural ºi scriitorul de limbã românã demagogie... alþii - în numele democraþiei - conºtient sau inconºtient, detracteazã valo-
premiat în Banatul Sârbesc, înseamnã cã in- comit abuzuri, crime, încãlcãri elementare ale rile naþionale din literaturã, istorie, etc. ar
dividual e afon în ceea ce priveºte literatura drepturilor omului ºi, mai ales, cautã sã-ºi trebui sã ia aminte cã aceeaºi soartã le va fi
exilului. Halal critic! Pe majoritatea îi con- impunã dominaþia lor pretinzând cã fac... hãrãzitã ºi lor de cãtre generaþiile care ur-
sider㠄amatori”; probabil „profesioniºti” democraþie! meazã dupã ei (fiindcã învaþã unii de la alþii!):
(care trãiesc din scris; deºi mã cam îndoiesc Ca în logicile moderne (fuzzy ºi neutro- adicã ºi opera/ creaþia lor va fi în mod analog
de acest lucru fiindcã lumea nu mai citeºte ºi soficã), nu existã o graniþã clarã între sfera batjocoritã de urmaºi (satisfãcându-se astfel
deci nu prea cumpãrã, cu excepþia celor plãtiþi naþionalã «democraþie» ºi opusa ei «nede- dorinþele stãpânitorilor care promulgã autodis-
de la buget!) sunt numai el ºi mafia lui. ªi în mocraþie». Avem de-a face cu o zonã tam- trugerile succesive, ºi „învaþ㔠poporul sã se
Statele Unite, conform cifrelor oficiale, dacã pon (ambiguã, neutrã/nedeterminatã precum autoumileascã - multe mesaje antiromâneºti
trãiesc 2-3% dintre scriitori din scris. Nu am în neutrosofie) între «democraþie» ºi «nede- am primit de la români prin e-mail: de unde
citat autorii strãini ºi nici pe cei din domeniul mocraþie», interpretatã în ambele feluri - de- sunt ele ºi cine în realitate le fabricã?)…
ºtiinþelor exacte fiindcã A.ª. nu este în dome- pinzând, desigur, de interese ºi propagandã. Unii spun cã s-ar efectua chiar experimen-
niu (deci ar gãsi motive de scuze). De exemplu: ascultarea/interceptarea con- te sociale ºi un rãzboi psihologic în România
4) Despre dedicaþia scrisã de poetul vâl- vorbirilor telefonice ºi a mesajelor electronice (sã vadã cum se poate destrãma o þarã prin
cean George Achim se exprimã cã ar aminti ale cetãþenilor este consideratã de cãtre învrãjbirea generaþiilor ºi, bineînþeles, prin
de „vremea Festivalului Naþional «Cântarea oficiali ca o mãsur㠄democratic㔠pentru a „ajutoare” externe).
României»”. ªi asta tocmai Alex ªtefãnescu, preveni atacurile teroriste - chipurile (ce-or Distrugerea culturilor mici se efectueazã
omul care era implicat pânã la gât ca slugarnic face aºa-ziºii teroriºti în România... eu nu ºi în alte þãri din Europa de Est (dupã cum îmi
cultural regimului trecut! Pentru asta era plã- pricep!), iar de cãtre omul obiºnuit ca „ne-
tit! Curat murdar mai eºti, domnule ªtefã- democrat㔠deoarece nu respectã dreptul continuare în pag. 29
Anul I, nr. 1/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 29
continuare din pag. 28 pe bazã politicã ºi de haitã (vezi ºi cartea de carte care… nu se citeºte!
mare succes a lui Puºi Dinulescu: Gaºca ºi 11) Mai scrie cã: „În stilul sãu impetuos
mãrturiseau niºte cercetãtori bulgari, sârbi, Diavolul. Istoria bolnavã a domnului Mano- ºi hilariant, Florentin Smarandache a trimis
ºi polonezi pe care i-am întâlnit pe la diverse lescu), nu literar-artisticã. A fãcut ºi o „istorie la un moment dat pe adresa a numeroase
conferinþe internaþionale). În timp ce la naþi- literar㔠pe criterii politice, reflectând MA- reviste din România un fel de manifest prin
unile mari se ridicã în slãvi cele mai neîn- FIA literarã actualã. Se observã traficul de care încerca sã lanseze un nou curent literar
semnate realizãri (fãcându-se chiar un cult influenþã practicat de cei doi ºi cultul perso- inventat de el: paradoxismul” (p. 299). Nu
internaþional al personalitãþilor acestora), la nalitãþii pe care-l fac celor care denigreazã specificã la ce perioadã se referã, fiindcã aºa
naþiunile mici se defãimeazã totul (ignorându- România ºi sunt aserviþi (vezi Gh. Vãduva) cum am explicat la început eu eram pus la
se, sau mai pervers, boicotându-se persona- intereselor antiromâneºti... Aºadar, se merge index de Securitate (mi s-au confiscat ºi ma-
litãþile acestora din urmã). Chiar ºi limba este din ce în ce mai bine... spre mai rãu! [pentru nuscrise, nerestituite de CNSAS nici acum)...
îmburuienatã ºi invadatã brutal ºi cu lãcomie a folosi o sintagmã paradoxistã folcloricã]. eu nu puteam publica nici mãcar nevinovate
cu sintagme ºi cuvinte ne-necesare (adicã al Se mai cunosc cazuri în literatura românã de articole de matematicã (vreau sã spun, arti-
cãror corespondent semantic denotativ abuzuri critice (nepotisme literare): de exem- cole nepolitice).
exista deja în limba românã, deci nu mai era plu Eugen Lovinescu îl dispreþuia pe poetul 12) Citeazã din versurile mele paradoxiste,
nevoie de dubluri) - ºi asta doar din dorinþa George Topârceanu, dar bineînþeles îl gudura trunchiate! - bineînþeles (eu voi reda poemul
de dominare lingvisticã… [o parantezã: nu pe nepotul sãu, prozatorul Anton Hoban; în întregime), pe care le numeºte “versuri
mã refer aici la neologismele necesare, vreau însã astãzi Topârceanu este mai citit ºi mai caraghioase”:
sã zic: cele care nu aveau corespondent ro- apreciat decât amândoi la un loc! Cel mai
mânesc]. În mod analog, îmi destãinuia dr. bun critic literar va fi... TIMPUL (când va trece AUDIENÞÃ LA DUMNEZEU
Albena Tchamova de la Academia de ªtiinþe perioada aceasta tulbure)… ...Intru. – Ieºi, zice.
Bulgare: toate personalitãþile bulgare (scri- Dupã cum am scris ºi-n Helluo Librorum: (Domnul nostru mã ºtia
itori, luptãtori, etc.) din trecut sunt supuse La urma urmei, o adevãratã istorie literarã/ credincios în necredinþa mea.)
unui tir nemilos de defãimare/desfiinþare! ºtiinþificã/artisticã în orice domeniu ar trebui Eu îi cer o mânã de ajutor,
Îndatorarea internaþionalã nu are ca scop scrisã de un colectiv redacþional (nu de o el îmi dã un picior.
decât ducerea la înrobire {vezi ºi discursul singurã persoanã, ºi aceea coruptã, neonestã, (Porcu’ ãsta face numai mãgãrii.
este un individ complicat ºi impur,
cancelarului german, doamna Angela Merkel, cu ochii doar dupã bani!), format din specia-
pur ºi simplu.
despre þãrile „insolvente” [adicã: incapabile liºti de orientãri politice ºi ideologice diverse,
Foloseºte stilul „fãrã stil”.)
sã-ºi plãteascã datoriile - conform dicþiona- din grupãri literare/ºtiinþifice/artistice di-
rului Webster], care trebuiesc conduse din verse care sã expunã din toate punctele de Intru. – Ieºi, zice.
afarã!}. Orchestrarea a fost bine planificatã. vedere o operã ºi un creator - nu din punctul – Dar daþi-mi ºi mie...
Dar, conform libertãþii de exprimare, oricine de vedere totalitarist al celor de la putere... – N-am!
trebuie sã aibã dreptul sã-ºi expunã pãrerea. 8) Tinerii se plângeau pe Internet într-un – Aº dori totuºi...
6) Zice despre mine c㠄îºi imagineazã cã forum la LiterNet cã Alex ªtefãnescu cere – Nu am!
e scriitor” (p. 298). Pentru cunoºtinþa lui îl 100$ pentru a scrie o cronicã literarã despre – Nici mãcar...
informez cã sunt membru al USR (dar ºi al ei! Corupþia din România a atins toate nive- – Nici!
unor asociaþii de scriitori din alte þãri; n-am lele societãþii: de la culturã, literaturã, poezie, (Mãgarul ãsta va ajunge cal
avut prea mare încredere în USR, de aceea ºtiinþã, pânã la economie - ca sã nu mai vor- de bãtaie pentru sarcastici.)
m-am înrolat ºi altora). însã acest lucru nu bim de politicã unde e dezastru!
mã intereseazã. Eu scriu pentru cã-mi place, 9) Ceea ce-i necorect este faptul cã isto- Are într-un fel dreptate; dar nu ºtiu de ce
ºi fiindcã simt cã am ceva de spus. Nu am riile acestea bolnave ale domnilor Manolescu „caraghiosul” ºi „hilariantul” nu ºi-ar avea loc
nevoie nici de aprobarea lui A. ª. sau a altora, ºi ªtefãnescu au fost finanþate din bugetul în literaturã? Sã citeasc㠓Cântecele de ma-
ºi nici de apologia lor. de stat - aºa ceva nu existã în America, de hala” ale mele, care-s chiar distractive (zic eu)!
7) Apoi continuã la pagina 299: cã textele exemplu. Trebuie sã se gestioneze singuri, Poemul de mai sus este de naturã lingvis-
mele sunt „excentrice ºi naive” dar recunoaºte nu pe banii oamenilor de rând, când majo- ticã, ºi se bazeazã pe multiple contradicþii
c㠄totuºi, unii le iau în serios” (se referã la ritatea pe la þarã nici n-au ce mânca, nici n-au (asta privind cu lupa, pe pãrþi), exact în stilul
scriitorul ºi slavonistul Ion Soare din Rm. unde lucra - trãind într-o sãrãcie lucie, mai paradoxist. Doar cã nu e numai atât. La nivel
Vâlcea - el are impresia cã scriitori se “fac” rãu ca înainte de ’89 din pãcate! de întreg, poemul este o parabolã: audienþele
numai la Bucureºti; provincia o dispreþuieºte 10) Pe deasupra, aceste istorii bolnave la secretarii de partid, care întotdeauna se
ºi discrimineazã), ºi bineînþeles sare la cei mai sunt bãgate ºi pe gâtul bibliotecilor (bi- terminau prin scoaterea afarã a celui care se
care îndrãznesc sã aibã vreo pãrere diferitã blioteci obligate sã cumpere maculaturile plângea de câte ceva. Simbolizeazã, dacã
de-a lui. Se crede, probabil, un dictator literar celor doi domni mafioþi, pe lângã faptul cã s- vreþi, ºi soarta omului în faþa destinului: în
(numai el are dreptul la cuvânt). Ce combi- au tipãrit cu bani de la buget! - vezi, doamne, sensul cã destinul face cu omul ce pofteºte…
naþie ciudatã: excentrice ºi naive! A devenit fãrã de ele nu se poate!), unde ele sã þinã loc Eu credeam cã domnul ªtefãnescu e ºi el mai
si el „paradoxist” fãrã sã-ºi dea seama (sic!). de îndoctrinare, ãsta e scopul lor: în sensul isteþ, vede ºi sub înþelesurile unor opere
Îl felicit! Excentrice = ieºite din limitele obiº- cã lumea sã asimileze ceea ce vor ºi pe cine literare - dar dumnealui le ia numai sub formã
nuitului; Naive = lipsite de experienþã (con- vor stãpânii de astãzi (reflectate în scrierile platã, la mintea lui.
form DEX); etc. celor doi domni bolnavi, cã altfel nu le-ar fi Apoi, se face ºi demontajul cliºeelor
În primul rând vreau sã menþionez cã el fost sponsorizate maculaturile). Apoi, el n-a lingvistice (locuþiuni în speþã), prin inter-
ca critic (cacofonia e binevenitã) nu are nici citit nici o carte de-a mea. Punct! Are datoria pretãri opuse (este unul din procedeele para-
o valoare în strãinãtate, este pur ºi simplu de commando sã-njure, ºi o face cât mai doxismului): de la figurativ la propriu. Dacã
un zero barat. Iar în þarã face criticã literarã simplu (necitind, ci doar din auzite, ori pe „marele” critic A. ª. nu le înþelege, îl sfãtuiesc
politicã (i-a atras atenþia ºi Eugen Simion), la sãrite). Din cele peste 60 de cãrþi literare ale
fel cum e ºi revista lui ºi-a Apolzanului - tot mele el a rãsfoit decât „Dedicaþii”, o meta- continuare în pag. 30
30 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 1/2010

continuare din pag. 29 înjurã mai tare, cu atât îi plãtesc noii lor stã- mai jos a circulat prin e-mail, ajungând ºi la
pâni mai bine. Dar îmi va face o deosebitã mine pe data de 21 iunie 2010. Îl redau în în-
sã mai studieze (chiar mã ofer sã-l ajut). Un plãcere sã le rãspund! Provocându-mã, ei îmi tregime fiindcã reflectã starea de lucruri din
astfel de volum mi-a apãrut în anul 1983, menþin verva creatoare. Doar cã aceste publi- România, vãzutã de cetãþeanul obiºnuit, nu
intitulat Le sens du nonsens (conþinând ºi caþii sunt plãtite din bugetul poporului pentru de cãtre cel corupt cu bani din visteria þãrii
Primul Manifest Paradoxist), bazat pe luarea aceºti ºarlatani. Românii ar trebui sã se pentru a satisface (culmea paradoxismului!)
în rãspãr a cliºeelor limbii franceze, volum revolte în toatã þara contra acestei umilinþe interese antiromâneºti. O sã critice A.ª. acum
apreciat de însuºi Eugçne Ionesco. Am im- naþionale la care sunt supuºi. ºi poporul: cum de-a-ndrãznit sã scrie aºa
presia cã Ionesco e un pic mai mare decât 15) Tot la p. 299 adaugã despre Ion Soare ceva? Lucrarea era intitulatã «România este
A.ª. ºi chiar la nivel internaþional dacã nu cã: «Autorul monografiei crede cu candoare o þarã de poveste. O þarã în care nimic nu
mã înºel...! A.ª. nu s-a prins, cât se crede el cã paradoxismul chiar existã». Cum îndrãz- este ceea ce pare a fi. Credeþi-ne pe cuvânt!»
de mare „mahãr” literar. Fiindcã A. ª, atunci neºte în democraþie un autor sã creadã
când (mai) lectureazã, lectureazã superficial. altceva decât Alex ªtefãnescu?! ªtefãnescu La noi, în România:
Poemele-mi trebuiesc privite din douã (fotbalistul sau criticul?) ãsta este a-toate- - Salariile cresc, scãzând;
unghiuri: în spaþiul mic (la nivel de fiecare ºtiutor, nimeni n-are voie sã aibã vreo opinie - Pensiile sunt tot mai mari, fiind reduse;
vers ori sintagmã, ori câteva versuri/sintag- diferitã. Dacã nu acceptã paradoxismul, în - Medicamentele gratuite trebuie cumpãrate;
me împreunã - unde se poate studia ‘tehni- schimb nici vorbã sã nu accepte „fracturis- - La robinet, apa caldã curge rece, iar apa potabilã
ca’), dar ºi în spaþiul mare (la nivelul întregu- mul”, pentru cã sunt oamenii gãºtii lui! Dar nu e bunã de bãut;
lui poem: descoperind cheia lui, parabola, nu-l obligã nimeni sã-l accepte, paradoxismul - Trãim în frig plãtind tot mai multã cãldurã;
simbolul sãu). Eu nu scriu poezii „naive”, existã de la sine. Dar, are curaj - de exemplu - - Plãtim asistenþa medicalã gratuitã;
sã nu accepte dadaismul? Deoarece conteazã - Avem un preºedinte care spune mereu adevãrul
cum m-acuzã el (ºi acesta, ales chiar de dânsul,
din ce naþie sunt cei care formeazã un curent, dar fiecare promisiune a lui se dovedeºte a fi o
este o dovadã), dar „exotice”: poate sã aibã
minciunã. Culmea, la fel se întâmplã ºi cu primul
dreptate. Ar putea sã compunã o carte în- ºi cât de servili sunt sau nu actualei puteri.
ministru!
treagã de critici la adresa volumului meu în Dadaismul, care-nseamnã scoaterea cuvin-
- Premierul ºtie totdeauna ce vrea “românul”
care este inclus poemul paradoxist de telor din pãlãrie pentru a forma un text, n-a
fãrã sã-l întrebe niciodatã;
deasupra: “Legi de compoziþie internã. adus nici o capodoperã ºi n-are nici o apli- - Banii þãrii sunt tot mai putini ºi avem tot mai
Poeme cu… probleme!”, care-i ºi pe Internet: caþie ºi nici o importanþã… mulþi miliardari;
http://fs.gallup.unm.edu/Legi.pdf. Sunt sigur Dar sutele de literaþi de prin toatã lumea - Poporul primeºte tot mai mult iar numãrul
cã stãpânirea va sponsoriza „efortul” lui sau (incluzând România, Statele Unite, India, sãracilor sporeºte în fiecare zi;
al vreunui grangure aparþinând poliþiei China, etc.) care au contribuit la cele cinci - Trãim într-o þarã liberã, aflatã sub ocupaþie strãinã;
culturale actuale, mai ales cã vor fi înjurãturi Antologii Paradoxiste Internaþionale (1993- - Suntem suverani, dar ne închinãm la douã Porþi;
la adresa mea! Iar eu voi muri de plãcere sã 2006) cu texte în variate limbi [se pot descãrca - Avem democraþie, dar alegerile sunt fraudate;
rãspund! M-aº profila pe pamflete! din site-ul http://fs.gallup.unm.edu/a/ - Dezvoltãm cultura, dar denigrãm scriitorii cla-
13) La pagina 299, adaugã: “Sã sperãm paradoxism.htm], ãºtia sunt toþi niºte proºti, sici în frunte cu poetul naþional;
cã Dumnezeu nu are timp sã citeascã versu- numai el e deºtept?! Unele naþii au voie sã - Trecutul nostru este important, de aceea desfi-
rile lui Florentin Smarandache”. Asta se vrea înfiinþeze curente literare, altele nu! Asta-i inþãm toate personalitãþile istorice;
ironie. Numai cã, uite, Dumnezeul nu þine “democraþie”, bineînþeles! - Limba noastrã-i o comoarã, ºi de aceea o îmbu-
cont de un asemenea mare critipãtat, ºi citeºte Cum observa scriitorul Corneliu Florea: ruienãm cu cuvinte strãine nenecesare;
cãrþile mele. De unde ºtiu? Pentru cã statisti- critica de astãzi se bazeazã pe simpatii sau - Plãtim elemente halogene ca sã ne persifleze
cile electronice oficiale ale universitãþii mele antipatii… ºi pe interese… Voilà! pe noi ºi þara;
mi-aratã în fiecare lunã pe Internet între 16) Nu voi pierde timpul cu obtuzimea sa - Cel mai performant guvern ales de parlament
200.000-300.000 hits din peste 100 de þãri (deci sã-i explic aplicaþiile paradoxismului în ºtiinþã este acela care tocmai fusese destituit pentru in-
[În Fuziunea Informaþiei (vezi Teoria Dezert- competenþã;
pe an 2-3 milioane citiri) ºi între 50.000-70.000
Smarandache de combinare a informaþiilor - Fiecare ministru jurã azi, cu mâna pe biblie, cã
descãrcãri de fiºiere (deci pe an 600.000-
doreºte binele poporului ºi de a doua zi porneºte
800.000), referitoare la toate cãrþile ºi articolele conflictuale: http://fs.gallup.unm.edu//
un program menit sã-l distrugã;
mele: ºtiinþifice, literare, sau de artã. Statisti- DSmT.htm - folositã în medicinã, roboticã,
- Salariile profesorilor au crescut cu 50%, prin
cile sunt ºi individuale, pe titluri. De exemplu, aviaþie, cercetarea militarã, logicã, teoria mul-
reducerea cu 15%;
cele mai citite cãrþi literare ale mele sunt me- þimilor, probabilitãþi ºi statisticã, geometrie, - Într-un singur an au fost create 200 000 locuri
moriile de cãlãtorii (scrise în limba românã), teoria multispaþialã ºi multistructuralã, trans- de muncã ºi ca urmare numãrul ºomerilor a crescut
iar dintre ele volumul „India magic㔠(între disciplinaritate, fizicã], în filozofie (neutroso- cu 300 000;
2.000-3.000 hits pe lunã). Poezie, ce e drept, fia ca generalizare a dialecticii), lingvicticã, - Este garantatã libertatea de exprimare a
se citeºte foarte puþin astãzi, iar volumul meu artã… Este vorba de peste o sutã de articole, cetãþeanului datoritã efortului serviciilor speciale
de versuri în românã cel mai frecventat pe cãrþi, prezentãri la conferinþe internaþionale, de a le asculta, în fiecare clipã, telefonul;
Internet este (sic!) „Legi de compoziþie in- teze de doctorat ºi masterat la universitãþi - Libertatea presei este sfântã, de aceea ajung în
ter-nã. Poeme cu... probleme!” cu 400-600 hits din diverse þãri, etc. îi dau acest link unde se stare de faliment tot mai multe ziare; antiguverna-
pe lunã (adicã acela din care citeazã el negativ). poate documenta: http://fs.gallup.unm.edu/ mentale;
14) Încheie, privind o carte a profesorului /a/FifthParadoxistManifesto.htm ºi poate - S-a redus cu peste 60% numãrul taxelor ºi
Ion Soare, prin expresia: „dându-ne posibili- trimite gorilele literare de serviciu sã gã- impozitelor, dar plãtim cu 20% mai mult taxe ºi
tatea sã mai ºi aþipim din când în când în seascã motive de denigrare. impozite;
timpul lecturii”. Eu am impresia cã în aºa fel 17) De ce n-ar exista paradoxismul? Fi- - S-au desfiinþat peste 100 agenþii guverna-
aþipeºte dumnealui cam la toate cãrþile... s-a indcã nu vrea el, sau fiindcã deranjeazã noua mentale, prin creºterea numãrului angajaþilor în
dat de gol! Desigur, m-aºtept acum la noi putere? Ei bine, uite cã paradoxismul platã al acestora cu circa 10%;
invective din partea clanului mafiot al sãu ºi existã chiar în folclor: independent de mine - Cabinetul premierului a fost micºorat, desfiinþat
al acoliþilor sãi (cãlãii de serviciu). Cu cât ºi de gãunoºenia domniei sale. Mesajul de continuare în pag. 31
Anul I, nr. 1/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 31
Mircea MONU
Teoria Dezert-Smarandache (TDSm)
Un rom@n a f#cut „Fuziunea
Informa]iei” \n capitala Sco]iei
aplicaþii militare ºi civile. Deoarece între informaþiile provenite de la
aceste surse pot existã contradicþii, este necesar un model matematic
pentru selecta-rea informaþiilor credibile, cã sã se poatã luã decizii
corecte. Existã mai multe astfel de mo-dele matematice, purtând
denumirea genericã de „Teorie”, unul dintre ele fiind „Teoria Dezert-
Smarandache” (notatã prescurtat TDSm, pentru a se deosebi de
„Teoria Dempster-Shafer”, care se prescurteazã TDS), realizatã de
inginerul electronist francez Jean Dezert, cercetãtor la Oficiul Naþional
pentru Studii ºi Cercetãri Aeronautice (ONERA) din Chati-llon,
Franþa, împreunã cu Florentin Smaran-dache. Din anul 2008, o
În perioadã 26-29 iulie 2010, româno-americanul Florentin secþiune a conferin-þei, condusã de Jean Dezert ºi Florentin Sma-
Smarandache, nãscut la Bãlceºti, în 1954, profesor universitar la randache, se numeºte „Dezvoltari ºi aplicaþii ale TDSm”.
Facultatea de Matematicã a Universitãþii „New Mexico”, din oraºul La Edinburgh, acesta a fost ºi titlul unei conferinþe de trei ore
Gallup, statul New Mexico, SUA, a fost în oraºul Edinburgh, din susþinutã de cei doi autori ai TDSm.
Scoþia, Marea Britanie, pentru a participa cu mai multe lucrãri În cadrul secþiunii speciale dedicate TDSm, Florentin
ºtiinþifice la a 13-a Confe-rinþã Internaþionalã de Fuziunea Informaþiei, Smarandache a prezentat lucrãrile: „Fuziunea surselor de probe cu
organizatã anual de cãtre Societatea Interna-þionalã pentru Fuziunea dife-rite importante ºi credibilitãþi” (scrisã împre-unã cu Jean Dezert
Informaþiei în diverse locuri de pe glob, gãzduitã în acest an de ºi cu un alt cercetãtor francez, Jean-Marc Tacnet, de la CEMAGREF
Centrul Internaþional de Conferinþe din capitalã Scoþiei. (Institutul de Cercetãri pentru ªtiinþele ºi Teh-nologiile Mediului
Fuziunea Informaþiei este un domeniu al tehnologiei de vârf care Înconjurãtor) ºi „Metoda "-reducerii pentru luarea multicriterialã a
foloseºte informaþii (date) provenite de la surse de naturi diferite de-ciziei” (scris numai de bãlcesteano-gallu-peanul Florentin
(electronice, optice, acustice, mecanice, umane), cu numeroase Smarandache).

continuare din pag. 30


- Speranþa de viaþã este tot mai mare prin creºterea laolaltã ar fi dispãrut demult. Noi existãm!
chiar, prin angajarea în plus a câtorva zeci de con- fãrã precedent a mortalitãþii; Mai sunt ºi alte minuni în þara asta. În
silieri personali ai primului-ministru; - ªcoala este gratuitã pentru toþi copiii, plã- România, minunile nu se sfârºesc niciodatã!
- Constituþia este respectatã de guvernanþi prin tindu-se taxe ºcolare tot mai mari;
ªi asta fiindcã ºi noi, românii, suntem un po-
încãlcarea fiecãrui paragraf al ei, sub îndrumarea - Pentru copiii preºcolari s-au înfiinþat mai multe
atentã a primului ministru care este doctor în drept
por de poveste. Alegem mereu ºi mereu con-
grãdiniþe datoritã reducerii drastice a numãrului
constituþional. Din nou, culmea, la fel procedeazã ducãtorii cei mai capabili de minunãþii!
celor existente;
ºi preºedintele! - Analfabeþii nu numai cã pot citi, ei chiar învaþã
- Legile cele mai bune în România sunt cele care legea circulaþiei ºi obþin permisul de conducere; Bibliografie:
nemulþumesc pe toatã lumea; Alex ªtefãnescu, Cum te poþi rata ca scriitor,
- Turismul a cunoscut o creºtere nemaiîntâlnitã,
2009.
- Avem ºi o instituþie denumitã Direcþia Naþionalã ca urmare a scãderii numãrului turiºtilor cu peste Corneliu FLOREA, POLEMOS: CUM SE
Anticorupþie care a obþinut rezultate remarcabile 50% faþã de anul precedent; RATEAZà UN CRITIC LEFEGIU, „Romania
în lupta împotriva corupþilor, fãrã sã fie condamnat - S-au luat mãsuri hotãrâte de întãrire a economiei VIP”, 17 septembrie 2010,
vreun corupt. Ca urmare, fãrã nici un corupt, am prin desfiinþarea a câte 20 000 de întreprinderi http://www.romanianvip.com/2010/09/corneliu-
devenit þara cea mai coruptã din Europa; lunar; florea-polemos-cum/
- Deºi 60% din alegãtorii cu drept de vot au op- - Deºi, prin strãduinþa guvernului, se produc Prof. dr. Adrian BOTEZ, ACTUALITATEA
tat  pentru un preºedinte sau altul, adevãratul ºef anual 10 pâini pe cap de locuitor, fiecare cetãþean ROMÂNEASCà sau „SUNTEÞI INVITATE/
al statului a fost desemnat de “flacãra violet”; are asiguratã cel puþin o pâine în fiecare zi; INVITAÞI LA TRÃDARE, DOAMNELOR ªI
- O campanie electoralã de câteva sute de mili- - Agricultura noastrã poate hrãni 80 de milioane DOMNILOR!”, „Romania VIP”, 26 august 2010,
oane de euro a fost plãtitã cu numai circa cinci http://www.romanianvip.com/2010/08/adrian-
de oameni, ca urmare peste 80% din mâncarea
botez-actualitatea-romaneasca/
milioane; zilnicã a românului este adusã din alte þãri; TEODOR DUNGACIU, Jurnalul unui obse-
- Am fost o þarã fãrã premier douã luni, având - Petrolul produs de noi este cel mai ieftin din dat sexual sau Cum te poþi rata ca scriitor, Trico-
concomitent în funcþie trei prim-miniºtri: unul lume. Cum reuºim? Îl plãtim cu preþul cel mai lorul, Nr. 1963, sept. 2010.
demis, unul interimar ºi unul desemnat; mare din Europa. Cu gazele se întâmplã la fel; General de brigadã (r) dr. Gheorghe Vãduva,
- Împrumuturile externe împovãrãtoare, menite - Construim în fiecare an sute de kilometri de Scrisoare deschisã: Liderilor partidelor politice
sã scoatã þara din crizã, adâncesc ºi mai grav criza; autostradã ºi ca urmare avem autostrãzi tot mai din Romania, Presedintiei, Parlamentului,
- Avem o armatã tot mai puternicã cu o dotare puþine; Guvernului Romaniei si Justitiei Romane,
tot mai precarã; - ªi gropile din carosabil devin tot mai numeroase Sindicatul Militarilor.
- Am intrat în Uniunea Europeanã, trãim mai întrucât le astupãm continuu cu asfalt; Puºi Dinulescu, “Gaºca ºi diavolul. Istoria
bine dar o ducem de douã ori mai prost; bolnavã a domului Manolescu”, 2009.
- Oricare altã þarã cu atâtea minuni adunate
32 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 1/2010

Constantin E. UNGUREANU
Vasile Alecsandri }i Alexandru Macedonski
sentimentele sale de recunoºtin- decembrie 1882, din Mirceºti.
þã ºi într-un pamflet în versuri „În timp ce jurnalele mã ridicã
împotriva poeþilor care nu fac pe imaginare piedestale, mult in-
parte din clica sa, m-a numit pur teresantul Lama de la „Literato-
ºi simplu… o broascã. Nu-mi iartã rul”, Macedonski, lucreazã activ
cã am primit marele premiu „Nãs- la dãrâmarea mea. De când a
turel”, sub pretext cã sunt acade- murit, de când a fost mâncat de
mician ºi cã posed o garã pe pro- viermi ºi s-a reîntors în aceastã
prietatea mea, ºi plecând de la lume, trecând pe la Mãrcuþa,
acest frumos sentiment, exclamã acest fost versificator, acum ver-
în notele care însoþesc capodo- mificator, mã insultã, mã defãi-
pera sa: „Ruºine, de trei ori ru- meazã, mã trateazã de la egal la
ºine, domnule Alecsandri, ai ºters egal, spunând cã am ºters pre-
10000 de franci, premiindu-te miul „Nãsturel”.
singur când premiile sunt institu- Mã distreazã acest biet Zoil, Alexandru Macedonski
Vasile Alecsandri ite pentru încurajarea celor cãci îmi oferã ocazia de a studia
tineri… etc”. în anima vili pustiirile acestei nea, prin tendinþa satiricã ºi vio-
În anul 1881, Academia Ro- Al. Macedonski scoate re- groaznice boli care se numeºte lentã a limbajului, trãsãturi speci-
mânã îi conferã lui Vasile Alecsan- vista „Literatorul” în anul 1880, îngâmfare. În curând mã va acuza fice pamfletului:
dri marele premiu „Nãsturel-He- la care colaboreazã ºi Vasile cã am omorât pe tata ºi pe mama, „În sfârºit, acest biet Mace-
rãscu” pentru drama istoricã Alecsandri, în 1881. ºi aceasta cu scopul de a mã face donski se înverºuneazã împo-
„Despot-Vod㔠ºi „Ostaºii noºtri”. În acelaºi an, îi scrisese lui sã încep o polemicã cu el. Dar îl triva mea cu o furie ce dovedeºte
Este singura rãsplatã pe care a Macedonski ºi-l felicitase pentru desfid cã va izbuti a mã face sã la el o supraabundenþã de fiere
primit-o în întreaga sa viaþã. iniþiativa de a da la ivealã noua mã amestec în tãrâþe”. neagrã, de care va sfârºi prin a fi
Decernarea acestui premiu revistã. Pentru a ilustra sfatul pe În general, poetul a manifes- sufocat, într-una din zilele aces-
este cauza determinantã a de- care îl dãduse tinerilor scriitori de tat întotdeauna o atitudine înþe- tea. Tare ar mai dori sã consimt a
clanºãrii unei violente campanii a reveni de mai multe ori asupra leaptã, demnã ºi rezervatã. Totuºi, coborî la nivelul sãu pentru a în-
dezlãnþuite de cãtre Alexandru unui manuscris, îi trimite spre pu- între hârtiile poetului, a fost gãsitã cepe cu el o polemicã în jurnale,
Macedonski. Acesta polemi- blicare o scenã din „Despot-Vod㔠o ciornã autografã, ineditã, cu dar nu sunt prost, îl las sã latre
zeazã cu Alecsandri, pentru cã a aºa cum a fost scrisã iniþial pentru titlul „Ecce homo”, în care Alec- în voie.
acceptat sã primeascã premiul a o compara cu forma definitivã sandri riposteazã atacurilor lui De altfel, îmi face un serviciu,
Academiei, mai ales cã era aca- la care a ajuns când s-a tipãrit. Macedonski cu un rãspuns spiri- fãrã s-o bãnuiascã, pozând pen-
demician ºi om înstãrit. Macedonski a publicat scrisoa- tual, dar foarte sever, demons- tru personajul lui Zoil care joacã
Publicã, în „Literatorul”, o rea ºi fragmentul în „Literatorul”. trând reale calitãþi de pamfletar. un rol în noua mea piesã. Va fi re-
„Analizã critic㔠a poeziei lui Iatã un fragment din scrisoa- Iatã un fragment: cunoscut din cap pânã în picioa-
Alecsandri, în urma cãreia rela- rea lui Vasile Alecsandri: „În orice „El este Alexandru Mace- re. Aceasta îmi va fi rãzbunarea.”
þiile dintre ei sunt compromise. scriere vom produce sã ne ferim donski! Ecce homo! Acest tânãr Prin urmare, Alecsandri în-
Atacurile vor spori, îndeosebi de prima satisfacere, de primul interesant, mort în floare ºi reîn- cearcã sã-ºi stigmatizeze adver-
dupã ce admiratorii lui M. Emi- entuziasm al paternitãþii, cãci tors nu demult de pe ceea lume, sarul sub masca personajului
nescu încep sã arate unele rezer- simþul de egoism pãrintesc e mai a inaugurat reîntoarcerea sa în Zoil din piesa „Fântâna Blandu-
ve faþã de opera bardului. Iritat mult dezvoltat în poeþi decât în viaþã prin o nemotivatã împroº- ziei”. Ca ripostã la acesta, Mace-
de premierea lui Alecsandri, Ma- restul omenirii. Fiecare vers ne care de epitete elegante ºi alese donski publicã în „Literatorul”,
cedonski îl atacã, într-un limbaj pare o armonie, fiecare strofã o în dicþionarul bunei-cuviinþi, pe V,2, 1884, apoi în volumul „Excel-
lipsit de politeþe în poezia „Viaþa perfecþie, fiecare bucatã întreagã care le-a adresat diferitelor per- sior”, „Epigramã (Lui Vasile Alec-
de apoi”, publicatã în „Literatorul”: de poezie o capodoperã... Însã soane din societate cu o prodiga- sandri)”:
„Cine oare-ar crede, º-ar dupã o trecere de timp, încep a litate dintr-un suflet delicat ºi scãl- „Orbit de-al gloriei nesaþiu,
vrea sã recunoascã ne sãri în ochi defectele închipu- dat în valurile înaltei poezii. (...) Albit de ani, dar tot copil,
Alecsandri cel mare - era ºi irii noastre ºi gãsim cã acei copii Aºa, pe Eminescu îl numeºte E lesne sã mã faci Zoil
el o broascã”. ar fi câºtigat mult dacã chiar de ciupercã, pe Alecsandri ºi pe Când singur tu te faci Horaþiu”
Primim informaþii despre la venirea lor pe lume i-am fi su- Nanu broaºte, pe Stãncescu mã- Aceastã epigramã e însoþitã
aceastã polemicã din scrisorile pus la o corectare asprã. Trebuie gar, pe Grigore Cantacuzino gre- de urmãtoarea notã:
adresate lui Ion Ghica, în anii dar sã ne deprindem a face sa- ier, pe Cornescu prepelicar etc., „Alecsandri, în Fânt(âna)
1882, 1883. Iatã un fragment din crificii dureroase, a elimina ver- încât cititorii revistei „Literato- Blanduziei”, pune în scenã pe
scrisoarea expediatã la 15 octom- suri, a tãia strofe, a scurta, a rul”, nr. 7-8, surprinºi de mirare, Horaþiu ºi pe un invidios al sãu,
brie 1882, din Bucureºti: schimba, a drege fãrã îndurerare, au fost în drept de a se întreba pe care îl numeºte, conform tra-
„Fiindcã a venit vorba de ver- înainte de a scoate la luminã dacã byronianul Macedonski nu diþionalului obicei, Zoil”.
suri, îþi aminteºti cu câtã bunã- scrierea noastrã, operaþie crudã, s-a odihnit la Mãrcuþa dupã vo- La moartea lui Vasile Alec-
tate am primit ºi am încurajat noi dar neapãratã ºi folositoare”. iajul sãu din lumea morþilor”. sandri, august, 1890, Alexandru
pe Macedonski ºi comp. ca pe o Alecsandri revine asupra cam- Un fragment din scrisoarea Macedonski rosteºte: „Alecsan-
tânãrã pleiadã literarã? Acest om paniei de denigrare dezvãluitã de cãtre Ion Ghica, Mirceºti, 9 ianu- dri n-a murit. Era semizeu: astãzi
a vrut sã-mi dea o probã despre Macedonski, în scrisoarea din 10 arie 1883, se remarcã, de aseme- s-a fãcut zeu - iatã tot”.
Anul I, nr. 1/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 33
Tiberius DOMOZIN~
Armata liber{ polonez{
}i tr{darea occidental{
cãror integritate nu fusese garan- mane. De asemenea, se formeazã în Tunisia. Debarcã apoi în Italia
tatã, si anume Norvegia ºi Grecia. unitãþi poloneze de artilerie anti- ºi participã la cele mai dure lupte
În mod ironic o parte a forþelor aerianã ºi patru escadrile ce par- de pânã atunci, polonezii fiind
expediþionare erau trupe polo- ticipã la bãtãlia Angliei. Dintre chemaþi acolo unde frontul nu
neze ce se evacuaserã din est, acestea, Escadrila 303 polonezã putea fi strãpuns. Câãtigã bãtãlia
Expansiunea germano-itali- mai puþin în cazul Greciei deoa- înregistreazã cele mai multe vic- de la Monte Casino, participã la
anã în Europa ºi Africa în dece- rece capitularea acesteia le sur- torii aeriene din întreg corpul strãpungerea liniilor Gustav ºi
niile trei ºi patru ale secolului tre- prinsese în stadiul îmbarcãrii în RAF-ului. Tributul plãtit de for- Gotica ºi suferã 2.600 de morþi în
cut a condus la prãbuºirea unor Africa. În bãtãlia terestrã ºi navalã þele poloneze pentru apãrarea efortul de a scoate din luptã prin-
state naþionale recent apãrute pe din jurul oraºului port Narvik din Angliei este de treizeci ºi trei avi- cipalul aliat al Germaniei. De ase-
scena istoriei dupã destrãmarea Norvegia în 1940, brigada inde- atori cãzuþi, în condiþiile în care menea, polonezii participã cu o
Imperiului Austro-Ungar si la pendentã polonezã de vânãtori nici un soldat britanic nu cãzuse escadrilã la distrugerea forþelor
ameninþarea imperiului colonial de munte plãteºte tributul de pentru apãrarea Poloniei, deºi Axei în Tunisia, escadrilã ce ia
britanic. Folosindu-se de toate sânge de 100 de morþi, iar în urma Anglia îi garantase graniþele. parte apoi la bombardamentele
forþele libere ale statelor ocupate luptelor navale este pierdut În 1941, odatã cu invadarea asupra Germaniei în anii 1944 ºi
si bazându-ºi ideologic lupta pe submarinul polonez Orzel cu cei Uniunii Sovietice de cãtre Germa- 1945.
eliberarea lor, Marea Britanie 55 de marinari la bord. În Franþa nia, Stalin elibereazã un numãr În 1943, dupã descoperirea
acceptã apariþia în plan politico- în acelaºi an armata liberã polo- important de prizonieri polonezi masacrului de la Katyn, guvernul
militar a struþocãmilei anglo- nezã formeazã patru divizii de in- ce formeazã Corpul 2 polonez în polonez în exil, prin ºeful sãu,
americano-sovietice, alianþa care fanterie ºi douã brigãzi. În alcãtu- Orientul Mijlociu. Aceastã în- generalul Wladislaw Sikorsky,
la umbra luptei pentru eliberarea irea acestor forþe, ca ºi în Anglia semnatã forþã militarã suferã acut ce comanda ºi Armata Libera Po-
Europei îºi consolideazã propriile mai târziu intrã ºi voluntari polo- lipsa ofiþerilor, iar eforturile de lonezã, rupe legãturile diploma-
planuri de expansiune ºi îºi împar- nezi ce erau stabiliþi în cele douã cãutare a lor sunt zadarnice pânã tice cu Uniunea Sovieticã, fapt
te cu cinism între membrii sãi sfe- þãri. În bãtãlia pentru Franþa po- în anul 1943, când este scos la ce disturbã relaþiile Stalin-Chur-
rele de influenþã, hotãrând ase- lonezii suferã aproximativ ºase luminã masacrul de la Catyn, chil ºi conduce la incidentul avia-
meni unei instanþe supreme des- mii de pierderi ºi opun o rezisten- unde, în dorinþa criminalã de dis- tic din Gibraltar, unde moartea
tinul unor state, naþiuni, generaþii, þã îndârjitã în sectoarele reparti- trugere a armatei poloneze, Stalin doar a generalului ºi fiicei sale ºi
întocmai cum procedaserã forþele zate lor, retrãgându-se abia când executase peste cinci mii de ofi- momentul când se consumã tri-
împotriva cãrora porniserã în nu- forþele franceze aflate în retra- þeri ai acesteia. Corpul 2 polonez mit cu gândul la un asasinat, o
mele umanitãþii la rãzboi. gere le descopereau flancurile ºi împreunã cu brigada indepen- altã jertfã polonezã întru netul-
Invadarea Poloniei de cãtre reuºind evacuarea prin Elveþia dentã Carpatica participã la dis- burarea intereselor aliate.
URSS în a doua jumãtate a lunii sau Dunkirk. Nici un polonez nu trugerea forþelor Afrika Korps din Dupã Katyn ºi ruperea relaþi-
septembrie 1939 a dus la prãbu- era obligat în nici un fel sã se sa- Libia pânã la capitularea acestora ilor diplomatice, Stalin înfiinþeazã
ºirea frontului ºi capitularea po- crifice pentru Franþa. În schimb, o nouã armatã polonezã în est la
lonezilor. Armata polonezã ce în- Franþa nu sacrificase nici un sol- a cãrei comandã numeºte ofiþeri
suma peste un milion ºi jumãtate dat pentru independenþa Polo- sovietici sau comisari politici.
de militari, deºi rezistase peste o niei deºi i-o garantase. În Siria, Armata era formatã din prizonieri
lunã de zile în faþa celor mai pu- aflatã sub administraþie francezã, polonezi ,dar ºi din locuitori ai
ternice armate ale lumii fãrã spri- se formeazã brigada polonezã in- Poloniei din zonele ocupate de
jinul promis de anglo-francezi, dependentã Carpatica, alcãtuitã U.R.S.S. ºi la început avea efec-
este nevoitã sã înceteze lupta. O din soldaþi polonezi evacuaþi în tivele unei divizii, dar în scurt timp
jumãtate de milion de morþi ºi pri- principal prin România. Aceastã creºte la dimensiunile a douã
zonieri cad la nemþi, un sfert de brigadã este folositã mai târziu armate. Aceastã forþã începe lupta
milion cad la ruºi, dar importante de englezi în luptele pentru ora- la Lenino în Belarus ºi participã
forþe armate, rezerva de aur a bãn- ºul port Tobruk, unde polonezii apoi ºi la eliberarea Cehoslova-
cii poloneze ºi conducerea statu- suferã ºase sute de pierderi în ciei pânã la bãtãlia finalã de la
lui iau drumul exilului spre orient oameni. Franþa capituleazã în Berlin lãsând pe câmpurile de
sau occident în principal via Ro- faþa Germaniei, deºi fusese ata- luptã 27.000 de morþi ºi dispãruþi.
mânia. Deºi Anglia garantase su- catã cu forþe mai mici decât cele În timpul rãscoalei din Varºovia
veranitatea Poloniei ºi interven- care invadaserã Polonia ºi fãrã încearcã în zadar ºi cu mari pier-
þia armatã în caz de conflict, des- sã sufere o agresiune ºi din par- deri sã vinã în ajutorul Armatei
chiderea frontului de vest sau tri- tea Sovietelor. Þãrii. În tot acest timp sunt obli-
miterea unei forþe expediþionare În 1940, pe teritoriul Marii Bri- gaþi sã lupte sub comandã ºi alã-
nu a avut loc. Acest fapt este cu tanii ia naºtere Corpul 1 polonez, turi de trupele ce ocupaserã Polo-
atât mai curios cu cat acest ajutor folosit la fortificarea zonelor de
a fost trimis ulterior unor state a coastã în aºteptarea invaziei ger- Cristina Oprea
continuare în pag. 34
34 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 1/2010

continuare din pag. 33 privind datele atacurilor între-


prinse de germani în est. De ase-
cheta pentru analize. Primele in-
formaþii despre lagãrele de con- Victoria DU}U
nia ºi masacraserã zeci de mii de menea, printre alte realizãri ale centrare au venit tot pe filiera po- *
militari polonezi ale cãror gropi tehnicienilor polonezi ce au spri- lonezã. În total serviciile de infor- Nu ºtiu ce m-a fãcut astãzi
comune sunt ºi azi rãtãcite pe jinit cauza aliatã se numãrã cre- maþii clandestine poloneze au Sã mã asemãn cu un copac
teritoriul fostei Uniuni Sovietice area sistemului de detectare al trimis aliaþilor peste douãzeci si violet,
din moment ce autorii masacrelor submarinelor germane. ºase de mii de rapoarte informa- Înflorit cu flori verzi albastre
vor fi murit probabil. Informaþiile obþinute de rezis- tive ºi câteva mii de mesaje ger- ªi parcã prin fiecare frunzã
Armata Liberã Polonezã par- tenþa polonezã au servit atât an- mane decodate. Vântul îmi ºoptea
ticipã în 1944 la debarcarea din glo-americanilor cât ºi Moscovei Forþele libere poloneze au Cuvântul,
Normandia, la eliberarea Franþei, prin mijlocirea britanicilor ºi au desfãºurat în total pe frontul de Ce nu-i puteam rosti
Belgiei ºi Olandei pe teritoriul fost mereu considerate de aliaþi est aproximativ trei sute treizeci Înþelesul.
cãrora suferã patru mii ºase sute ca fiind de cea mai bunã calitate. de mii de militari, în þara ocupatã *
de pierderi la care se adaugã teri- Reþeaua informativã polonezã rezistenþa se ridicã numeric la Cuvintele sunt
bilele pierderi suferite în opera- cu sediul în Londra împânzise peste trei sute de mii de oameni, Doar o scara
þiunea Market Garden. estul ºi vestul Europei ºi nordul iar în vest peste douã sute de mii Prin care noi pãºim
Forþele poloneze luptã din Africii. Cea mai importantã filialã de soldaþi polonezi au luptat pânã Asemeni privirilor
prima zi a rãzboiului pânã în ul- se aflã în Franþa, numãra douã la încheierea conflictului. Cu Ce ating depãrtarea
tima. Fie cã luptau în Armata Li- mii cinci sute de agenþi ºi a pus aceste forþe impresionante ce se Cu-n gest.
berã Polonezã sub comanda gu- la dispoziþie Londrei cinci mii apropie de un milion de oa-meni *
vernului polonez din exil în vest, douã sute de rapoarte informa- cu greu se poate afirma cã Polonia O jumãtate din mine
fie cã erau nevoiþi sã lupte din tive în perioada 1940-1942. Infor- a fost învinsã în 1939 ºi a fost în n-ar mai trãi
est alãturi de Armata Roºie, fie maþii cruciale privind invazia Uni- fapt a patra putere aliatã ca forþã Ci ar sta amorþitã în iarbã
cã luptau în Polonia ocupatã în unii Sovietice de cãtre Germania ce a contribuit la distrugerea Axei. N-ar mai vedea nimic
rezistenþã sau Armata Þãrii, apor- au fost puse la dispoziþie Mosco- Prin felul cum Anglia si-a fo- din ce se petrece,
tul la înfrângerea Axei a fost ho- vei, informaþii pentru facilitarea losit aliaþii polonezi ºi prin trata- Mutã parcã ar fi gura mea,
tãrâtor. Nu a existat bãtãlie ma- invaziei în Nordul Africii sau în mentul aplicat la sfârºitul rãzbo- Surde parcã ar fi urechile mele.
jorã în al doilea rãzboi mondial la Normandia au plecat de aseme- iului se poate deduce faptul cã Pot eu oare sã nu aud strigãtul
care sã nu fi participat trupe polo- nea de la structurile clandestine aceasta a urmãrit mereu mãcina- luminii
neze. Astfel, îi gãsim în Orientul poloneze. Una dintre cele mai rea forþelor germane ºi puþin a Þipãtul ei de durere,
Mijlociu, Africa, Italia, Franþa, spectaculoase realizãri a fost re- contat interesul þãrilor ocupate Cufundatã într-un somn adânc
Germania, Belgia, Olanda, Ceho- alizarea unui studiu amãnunþit al atunci când prima grijã a britani- Ce nu se preface?
slovacia, în debarcarea de la Centrului de cercetare ºi fabricii cilor era sã deschidã cât mai multe *
Dieppe, în Ziua Z, operaþiunea de la Pennemunde unde se pro- fronturi cât mai departe de insula Sunt asemenea muntelui
Overlord, Market-Garden, Bãtã- duceau rachetele V1 si V2. Acest lor pentru împrãºtierea ºi tocirea Ce e gata sã se prãvale
lia Angliei, Falaise, Tobruk, fapt a permis britanicilor sã re- armatelor germane ºi þinerea lor Doar o minune a pietrei
Monte Casino, bãtãlia pentru li- alizeze cu succes un bombarda- la distanþã. Privind lucrurile din Îl mai þine sus.
nia Gustav, bãtãlia pentru linia ment masiv ce a scos fabrica din aceastã perspectivã nu mai sur- La poalele muntelui ar fi
Gotica. Toate aceste eforturi vo- producþie pentru multe luni de prinde pasivitatea britanicã în faþa numai nori
luntare ºi jertfe în slujba cauzei zile. S-a reuºit chiar trimiterea la deportãrilor, execuþiilor ºi prigoa- Iar eu însinguratã,
aliate nu au impresionat Anglia, Londra a unor fragmente de ra- nei instaurate de ruºi împotriva rãtãcitã prin arbori,
care a decis sã nu invite trupele armatei de rezistenþã polonezã Aº cãuta scara ascunsã în
poloneze la parada victoriei de dupã rãzboi, armatã ce facilitase prãpãstii,
la Londra în 1946. infinit Angliei triumful în lupta Sã urc în vârfuri,
O contribuþie decisivã pentru oarbã a dominaþiei. Sã urc în nori.
deznodãmântul rãzboiului a Anglia ºi Franþa nu au decla- ªi ce îmi ajutã sã urc
adus, fãrã îndoialã, rezistenþa po- rat rãzboi Germaniei ºi nu au lup- Pânã în vârful muntelui?
lonezã prin informaþiile puse la tat împotriva ei pentru a-ºi onora Eu cred cã acolo,
dispoziþia serviciilor secrete bri- obligaþiile asumate în faþa Poloniei E poarta cerului deschisã
tanice, informaþii ce au condus privind independenþa acesteia, ci ªi de ea trebuie sã agãþ scara.
la scurtarea conflictului ºi încli- pentru a distruge maºina de rãzboi Sã îmi rãspunzi
narea decisivã a balanþei în par- germanã identificatã ca principala Sã îmi arãþi sensul,
tea aliatã. În vara anului 1939, ameninþare la adresa imperiilor Sensul cuvintelor
serviciul de informaþii al Poloniei coloniale ºi sferelor lor de hege- Înþelesul de nepãtruns
a trimis atât Angliei cât ºi Franþei monie ºi mai târziu ºi ale Uniunii În care eu sunt
câte o copie a celebrei maºini de Sovietice ºi Americii. Doar aºa se ªi în care fug,
codat Enigma, însoþitã de docu- explicã faptul cã cele douã puteri Fug mereu cu braþele deschise.
mente necesare ºi echipe de teh- nu declarã rãzboi ºi URSS-ului du- *
pã ce Stalin invadeazã ºi el Polo- Copilul din mine
“Cea care a[ fi”

nicieni ºi specialiºti. Enigma a ju-


Din volumul

cat un rol crucial în desfãºurarea nia la 17 sept. 1939, bãnuialã ce Nu mai cade,
bãtãliei Angliei, bãtãliei Atlanti- devine certitudine pentru lumea Împiedicându-se
cului, invaziei continentului ºi întreagã la finalul conflictului când De lucrurile lumii,
chiar în punerea în gardã a ruºilor Anglia vinde nu doar Polonia ru- Copilul din mine
Florin Mãceºanu ºilor, ci întreaga Europã de Est. E atât de liber!!!
Anul I, nr. 1/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 35
George PA{A Marian DRAGOMIR
Poeme într-un vers

Reverberaþii în pilule de timp

Sub timp
Sub coaja întâmplãrii musteºte o dorinþã.

Devenire
Cum parcã te absoarbe, de eºti ºi nu mai eºti!
Marcaj pe cruce
Fiinþa
Nisipul tãu pãstreazã memoria secundei.
Am simþit trupul trist,
Treptele ca mâna de pe cer,
Aparenþã
dupã jaluzeaua vieþii trase,
Eu o vãzui neghinã, tu zici cã-i diamant.
Sângele ca un mizantrop cerºeam în faþa vieþii,
Tulburat de azur, cu teama-n piept sã bat la poartã.
Între stãri
în crucea trupului
Nu-n vânzoleli deºarte se-ascunde-nþelepciunea.
îºi aflã menirea. Am turnat lacrimã pe suflet,
iar pragul pleoapelor,
Inspiraþie
Suprafaþã a umezit regnul meu.
Reverberate-n versuri - mici sunete de timp.
Lucrurile devin rebele,
prin ceaþa nãlucirii Stau cu sufletul noapte,
Iarãºi sub timp
au luciu efemer. amintiri mai þin la piept,
E clipa, îndeobºte, mãsurã-a suferinþei?
totul este viaþa în deºert!
Interior
Somn îndelung,
Fiinþa-poem/ Poemul-fiinþã
lumini curg Toropire
tremurãtoare din stele. Spaþiul
Dinãuntru, pe un vârf ascuþit, cartea se scrie pe sine.
am ajuns în nisipul sticlei
Ascezã praful pe vene a urcat
A pãrea sfârºit, Echilibrarea
am privit pielea
fãrã ca speranþa În balans, trebuie sã-i prinzi clipa de graþie.
cartilagiu transpirat cristal
sã moarã vreodatã. transpiraþia pelin
Deconstrucþia
Rugãciune Nu mai existã rãgaz, fumul anunþã arderea trunchiului.
în toropire am vrut sã m-afirm
ªoapte pãtrunse tot ce am fost din gât pânã-n cãlcâi
din lumi nebãnuite, Popasul
n-am procesat nimic
la porþile iertãrii. În miezul fluid-incandescent-respirabil, ultimul popas.
dacã întrebi ce sunt
exprimare de refracþie
Echilibru Paradoxul
un gând pe þeasta caldarâmului
De eºti mai mult Fiinþa s-a topit în poem, iar poemul-n fiinþã.
ca o tristeþe, în câmpie m-ascund de cãldurã
mai plinã-i bucuria. Ieºirea în lume
amputat prin cotloane
Sapi la rãdãcinã, dar nu ºtii cã splendoarea e-n fruct.
viermi pe câmpie
Chemare privirea se chirceºte la stele
Spargi gheaþa ºi-aºtepþi Poemul devine conºtient de sine
încãlzirea deplinã. Doar timpul va clinti bariera, praful se va scutura de la sine.
unde e capul plecat
punctul de sclipire
doboarã în câmp ºi faþã
Florin Mãceºanu

totul e scrum.
- Jocul ielelor

am ajuns pe câmp
sã mã judece obârºia
nu e importantã cãldura
ci lipsa
de studiu
din arºiþã
n-am fost decât toropire
a vremii.
36 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 1/2010

Viorel TRANDAFIR

Condi|ia omului de art{


I. Scriitorul
Ca o prelungire omniprezentã care sã mângâi acea frumoasã îþi ºopteºte la ureche tonul so- de însuþi ai fi în stare de a-þi scoate
a pãcatului primordial dusã pânã floare ºi unde solemnitatea cu lemn al propriilor gânduri ºi sen- propria inimã ºi s-o arunci de-
la fiinþa noastrã ºi dincolo de care sã te pleci în faþa divinului timente rupte din suflet, puzderie parte într-una din cele patru zãri.
aceasta, ne trezim în fiecare dimi- apus de soare? de amintiri, unele adunate chiar Alungã deznãdejdea ce te va
neaþã cu grumajii sugrumaþi de Abia atunci când vei fi învã- ºi din anii în care ca un surd ºi ca roade când vei simþi cã lumea în-
jugul imaginar dar prezent al su- þat din nou sã simþi aceste lucruri un orb nu auzeai ºi nu vedeai cearcã sã te astupe cu valurile ei
pravieþuirii, al propriilor dorinþe vei realiza cã uºile unui nou ori- ceea ce se însãmânþase ºi creºtea urâcioase sau sã te calce în pi-
de mai bine pentru ziua de mâine, zont pe care îl credeai inexistent întru tine. cioare în iureºul nebun, cãci este
ne trezim înecaþi în noianul de s-au deschis pentru tine, trans- Când toate aceste lucruri se datoria ta cea mai de seamã a
amãrãciuni ce zideºte lespezi portându-te într-o altã lume, una vor fi întâmplat ºi vei pricepe scoate aurul din noroi, de a duce
peste suflet pentru a-l împietri. purã, neatinsã, în care universul într-un sfârºit metamorfoza ce ºi- întunericul în beznã, de a gãsi
Astfel cã acest lucru dureros de tãu monocrom ºi strâmt capãtã a gãsit loc în întreaga ta fiinþã se seninul între ceþuri.
adevãrat a fãcut cumva ca ten- culoare. Te vei simþi o persoanã cheamã cã vei fi gustat din po- Cãrþile tale vor putea sã ajun-
dinþa omului de a se înãlþa pe sine cu totul ºi cu totul nouã, ca ºi tirul atât de amar, dar totuºi dulce gã poate cãpãtâiul generaþiilor de
deasupra realitãþilor perfide cu cum soarta însãºi, miloasã cu al scriitorului, cã ai avut privile- apoi, iar slovele tale semn de foc
care se confruntã zi de zi, ca abili- tine þi-ar fi oferit privilegiul unei giul de a fi atins de harul divin în gurile celor din urmã, chiar
tatea sa de a se refugia într-un a doua naºteri. Brusc, din per- de a împãrtãºi lumii ceea ce este dacã tu vei fi departe pierdut în
ungher al minþii sale, într-o lume soana seacã ce se ascundea în mai frumos, mai pur ºi mai înþel- zãri ºi urma ta se va ºterge din
clãditã din propriile gânduri, sã trupul tãu nu va mai rãmâne de- ept în tine, cã soarta þi-a aºternut nisipul vremurilor. Ei te vor cãuta
moarã, lãsându-ne în urmã ca cât cenuºa timpului trecut ºi vei dinainte drumul imortalitãþii. Nu poate ºi vor sorbi cuvintele tale,
niºte oameni de suflet goi prin simþi cã în locul acesteia vor în- te speria când nopþile tale tulbu- ca tu, cel ce ai scris, indiferent
care viaþa îºi amânã sfârºitul imi- flori în sufletul tãu noiane de gân- rate vor fi de setea de a scrie, cã unde ai fi, sã guºti în cele din
nent în moarte. duri, de sentimente ºi idei, cu fie- nu vei avea stare de odihnã ºi urmã rãsplata dulce a tuturor
Gonim astfel cãtre nicãieri, cu care zi care trece, mai multe ºi mai somn, cã degetele tale nebune nopþilor în care vegheat-ai som-
un singur scop bine fixat în min- multe, pânã când, ostenit de lup- vor cãuta ahtiate condeiul pen- nul semenilor tãi ºi þi-ai lãsat pro-
te, anume securitatea imediatã, tã vei porni la drum în cãutarea tru a stoarce ºi ultimele picãturi pria minte sã te conducã pe un
pe niºte cãi necunoscute, rãtã- unui remediu. Mâna ta va apuca de vlagã din sufletul tãu, ci mai drum despre care nu gândeai cã
cind cu anii în beznã, îndârjindu- cu vrednicie condeiul ºi literele degrabã îndreaptã-þi ºalele ºi du- va sfârºi atât de departe, ca des-
ne a nu accepta un strop de lu- vor apãrea una dupã alta, materi- þi mai departe crucea cãtre înde- tinul tãu vestejit sã fie spãlat într-
minã, fie el plãsmuit de simþirea alizându-se în cuvinte pe vreun pãrtatul propriu Golgota, cãci un final ºi uns cu miresme de lau-
noastrã, care sã ne zideascã noi petec de hârtie îngãlbenit de vre- uns ai fost cu acest har ºi nu te dele oamenilor care, cu bãgare
rãdãcini ºi sã ne spele de bleste- muri, ca ºi cum o voce nevãzutã vei putea lepãda niciodatã, chiar de seamã iau în mâinile lor obo-
mul de a fi unul dintre ceilalþi. Ori site cartea ta ºi o aºeazã la loc de
în acest iureº nebun vom vedea cinste în raft, ca pe scriptura
Cristina Oprea

de îndatã cã nu putem trãi aºa, unor vremuri trecute. Abia atunci


sufocaþi în propria agonie, închi- vei înþelege cã acea cale hãrãzitã
naþi între ziduri ridicate chiar de þie a fost cea dreaptã, cã nu te-ai
mâinile noastre, ziduri dincolo de poticnit în zadar pe drumurile
care un apus de soare ni se pare vieþii suferind poate de foame,
ceva normal, la fel cum o superbã de sete, de mizerie ºi de sãrãcie
floare ni se pare doar o floare, sau cel mai mult de patima de a
percepþia ne este învãluitã de scrie ºi cã rãsplata ta este una
ceaþa nepãsãrii, creierul ne este unicã, cu totul ºi cu totul fãrã de
spãlat de cantitatea zilnicã de in- preþ. Vei fi unul dintre aceia al
formaþii ce se vrea ajunsã la noi. cãror sfârºit, dacã va fi, va sfã-
Unde suntem noi în spatele râma întotdeauna moartea ºi veº-
acestor lucruri? Unde se aflã nicia, vei fi unul care nu va cu-
spiritul nostru liber sã zbânþuie noaºte mormântul ca sfârºit, ci
ºi sã alerge vesel pe cãile doar pacea salcâmilor dintr-un
universurilor imaginate de noi cimitir, pentru cã de-a lungul vie-
înºine? Unde este vioiciunea cu þii tale vei fi fost scriitor...