LEOCADIA ŞTEFĂWCĂ

Culegere de

cusături populare
. . . „de la lume adunate
şi iarăşi la lume date" . . .
Anton Pann

EDITURA DACIA
 CUVÎNT ÎNAINTE

Am întreprins această culegere de cusături vechi româneşti

pentru a veni în sprijinul celor ce simt că sînt români şi ştiu că
arta noastră populară este de neegalat, dar mai ales pentru acei
ce xntr'un fel sau altul încearcă să scape de la pierzanie acest
tezaur inestimabil care este însăşi fiinţa neamului nostru.
Bunicile şi strâbunicile noastre, neştiind a scrie ori a citi,
au scris totuşi pe pînză cu mîna bătătorită de muncă — cu acul
drept condei, cu firul de lînă ori bumbâcel drept cerneală — minu'
nate opere de aleasă şi neîntrecută artă românească, opere ce ne
cinstesc numele în faţa lumii întregi, opere ce grăiesc pretutindeni
unde se găsesc — la noi sau peste hotare — despre geniul nea'
mului nostru. Multe, foarte multe din aceste vechi, bătrîneşti
odoare au fost distruse de vremea ce nu cruţă nimic în trecerea ei,
multe au suferit transformări şi doar foarte puţine au ajuns pînă
la noi aşa cum au fost la început, nealterate de influenţe străine.
Tradiţia a ţinut aprinsă lumina simţirii artistice a străbunilor
noştri.
Candela tradiţiei strămoşeşti trebuie ţinută veşnic trează.
Creaţiile noi trebuie să valorifice izvoadele locale sau zonale,
să îmbogăţească tezaurul artei populare strămoşeşti, aşa cum le'du
valorificat generaţiile trecute, în năzuinţele lor spre tot mai fru­
mos.
Respectul tradiţiei şi naivitatea inspiraţiei din natură este
tot secretul cusăturilor noastre.
Liniile în zigzag care reprezintă fie desenul de pe spinarea
unui şarpe, o labă de gîscă, o pasăre, cocoşul din ogradă sau căiU'
ţii, sînt ornamente zoomorfe. Ca ornamente vegetale — fitomorfe —
inspirate din natura înconjurătoare găsim nespus de multe flori,

3
pomi cu crengile resfirate, frunze verzi, frunze de toamnă căzute
pe pămîntul negru, viţa de vie cu boabe şi cîrcei, precum şi fructe
de pădure. Ornamentele skeomorfe, al căror izvor de inspiraţie îl
constituie forma uneltelor şi obiectelor lucrate în întregime sau în
bună parte de mina omului, ca grapa, hîrleţul, vîrtelniţa, fusul,
suveica, pieptenele; motive simbolice precum: crucea, cristelniţa,
cădelniţa, toate se află pe broderiile noastre vechi, stilizate, simplu
SCURT ISTORIC
ficate, reduse la trăsături caracteristice.
Prin îndelungata lor întrebuinţare în decursul vremurilor,
aceste motive s-au perfecţionat, S'au cristalizat.
Astăzi un suflu de reînviere a tradiţiilor strămoşeşti de altă
dată se simte pe plaiurile româneşti. Tinerele vlăstare ale neamului
sînt îndrumate a privi cu dragoste şi respect tezaurul poporului şi Poezia, cîntecul şi dansul, ocupă un loc important în viaţa
a lua pilde din el pentru viitor. de toate zilele a poporului r o m â n . Ele însoţesc ţăranul la muncă,
îi înveselesc şi îi înviorează petrecerile. F o l c l o r u l românesc are
Pentru a avea la îndemînă motive vechi româneşti, am cules
o tradiţie milenară, iar forţa creatoare a poporului român este
an de an cîrpe vechi, resturi de cămăşi, resturi de perniţe de orna'
viguroasă. Tezaurul tradiţional a exprimat expresia idealurilor
ment, am descifrat cu răbdare modelul şi Uam încredinţat hîrtiei
lui. Ca parte integrantă a istoriei şi civilizaţiei poporului român,
care la rîndul ei să vă facă să cunoaşteţi, să apreciaţi şi să iubiţi
portul popular constituie un document viu care, dăinuind peste
arta populară românească nu privind'O în magazinele de artizanat,
veacuri, a transmis generaţiilor mesajul unei creaţii artistice au­
ci încercînd, în orele de odihnă, să vă desfătaţi sufletul, să vă
tentice. C o s t u m u l popular este un preţios document artistic,
potoliţi nervii, migălind pe pînză motive româneşti, ce sînt atît
social şi istoric. Ţărănimea noastră este înzestrată din fire cu atîta
de multe, încît nimeni nu poate avea pretenţia de a le fi strîns
gust şi atîta pricepere încît provoacă şi admiraţia străinilor. Pe
pe toate, aşa după cum nici eu n-am reuşit.
cînd bărbatul caută să împodobească cu fel de fel de ornamente
închin cu drag această culegere tineretului patriei noastre,
crestate sau cioplite case, mobile, unelte de lucru — covoarele
cu gîndul că îi va fi un preţios sfătuitor în cunoaşterea şi îndră'
şi brîiele ţesute pe stative şi îndeosebi cămăşile şi ştergarele, oferă
girea izvoadelor vechi româneşti.
femeilor familiei prilejul binevenit de a-şi manifesta talentul, de
a-şi arăta gustul, brodîndu-le cu motive bogate în cele mai vii cu­
lori. Putem spune că ţăranca transformă acul în pensulă, iar
firul de aţă în acuarelă pentru realizarea unor cusături de înaltă
valoare artistică.
Obîrşia broderiilor de pe îmbrăcămintea ţăranilor trebuie
căutată în trecutul cel mai îndepărtat. Faptul că aceste broderii
au atins la străbunii noştri culmea dezvoltării, dovedeşte cît de
departe trebuie să fie începutul acestei arte naţionale r o m â n e ş t i .
întunericul acoperă însă originea şi evoluţia artei noastre
populare, doar ici, c o l o , găsim cîte o însemnare, care pentru noi
românii este punctul de plecare în înţelegerea dezvoltării brode-
• r i i l o r . Istoricul Herodot aminteşte de şubele t r a c i l o r fru­
mos împodobite. Monumentul de piatră de la Adamclisi are

5
 metope care înfăţişează pe daci cu cămăşi la fel croite c u m
poartă şi azi ţărancele noastre, mai ales cele din Moldova şi
Bucovina. Indicii de broderii din ţara noastră auj fost găsite
şi pe figurile [dacice descoperite lîngă Craiova, unde anumite
semne de pe cămăşile femeilor dace indică broderia. Săpătu­
rile de la Cetatea Sucevei au dezvelit fragmente de broderii d i n
aecolul XVI. Arta broderiei se cultiva intens la curţile voievozilor
| moldoveni şi munteni, în serviciul ei punîndu-se doamna, d o m ­
niţele şi toate femeile curţii.
Specialişti celebri ca A . Riegel şi M . Hoberland întăresc
if posibilitatea că arta populară română îşi are originea din vremuri
CU mult mai vechi. Rădăcinile ei par a pătrunde pînă în timpurile
\ tirzil ale Imperiului r o m a n (ondulaţiile în'formă de S şi motivele
H In formă de inimă).
Nu v o m uita să a m i n t i m înrîuririle culturii bizantine, c a u -
j| cazică, persică şi chiar turcească.
I O mulţime de odoare din secolele X V şi X V I , ce se păstrează
| cu sfinţenie la mănăstirile de pe t o t cuprinsul ţării, arată înălţi-
| mea la care a ajuns arta brodatului.
1| La expoziţia din 1 9 1 0 de la Viena, care a oferit un studiu
Comparativ, broderiile româneşti prezentate s-au reliefat prin
Varietatea modelelor, bogăţia desenului, prin cromatica subtilă
'I — armonia c u l o r i l o r fiind perfectă.
| Portul ţăranilor r o m â n i din Muntenia, Oltenia, M o l d o v a şi
;
: mai ales Bucovina, în general, este bogat ornamentat. Cămaşa
ţde sărbătoare la femei este încreţită la gît — cămaşa c u brezărău —
Ca pe metopele monumentului de la A d a m c l i s i . C u timpul, unele
flrance, mai mult d i n spirit practic, au înlocuit aţa care începea
•ŞjA se rupă după un t i m p de folosinţă, c u un guleraş m i c de 1 c m .
Aşa apare cămaşa c u ciupag. Pe ciupag se brodează un fragment
din modelul de pe altiţă.
Altiţa acoperă u m ă r u l . A r e două sau trei dungi orizontale.
/ Deasupra dungilor sînt fie motive geometrice, fie zoo sau a v i -
| morfe. Dungile sînt despărţite prin lănţujele de metal — fir de
* aur sau argint, fluturi, mărgele.
Urmează încreţeala de 5 — 1 5 c m , care are u n ornament geo­
metric într-o singură c u l o a r e : galbenă, iar pentru tineret roşie.
Variate sînt motivele broderiei pe mîneca de j o s . Se disting două
tipuri:
6 7
I. a) de-a lungul mm#Cll trai dungi verticale care au acelaşi
model;
b) predomină dunga de la m i j l o c , pe cînd dungile de p #
margini sînt mai înguste şi mai simple. Dunga de la mijloc
mează un fel de crac de la care se despart în dreapta şi în sti.;,„ ';. ;
uneori simultan, alteori alternativ, frunze şi flori.
II. Dungi costişate, oblice, acelaşi m o d e l . J§
Pe piept şi pe spate cămaşa este brodată cu dungi îngusta
motive desprinse din ornamentele mînecii.
Cămaşa de toate zilele este puţin brodată. *|p
Bărbaţii şi mai ales flăcăii, au cămăşile brodate la
peste umăr şi jos la mînecă. j
Dacă desenele de pe iile femeieşti sînt cîteodată viu col
au lănţujele din fir de aur şi argint, fluturi şi mărgele,
de pe cămăşile bărbăteşti sînt lucrate m a i mult c u negru, t
rar este folosit la umplutură puţin roşu sau fir metalic. ,|,
Ştergarul c u care-şi învelesc capul femeile bătrîne, şte
care se pune de ornament în casă, ca şi năframa folosită cu
nunţilor, sînt brodate c u motive geometrice sau flori stil
şi de reţinut, desenul se prezenta totdeauna pe două feţe —
că atît pe faţă c î t şi pe d o s , modelul era acelaşi. Marama din :C;
cel este din alesătură de borangic c u fir auriu, la fel c u cela
restul Munteniei, al Olteniei şi din Şcheii Braşovului. ,,;
Cojoacele, bundiţele şi bunda sînt brodate cu orna
din domeniul plantelor mai mult sau mai puţin stilizate, fl
frunze împreunate în mănunchi sau ghirlande. |
în cromatica românească alături de alb, negru, roşu, —
tatea de culori străvechi — se găsesc griuri, galben-port î \
verde de diferite nuanţe, albastru ca cerul, albastru de Vo
albastru închis. în zona Clujului se foloseşte destul de mult li
chiul — m o v u l . ?
La aplicarea culorilor, ţărancele ţin seama de regulile aS*C
niei, pentru care merită toată lauda. Motivele nu se restrîng nU
la contururi, c i acoperă chiar şi fondul — motivul apărînd >k
fondul brodat, fiind de o rară frumuseţe. *t
în ţară se folosesc mai multe tipuri de o r n a m e n t e : geometri*
c e , fitomorfe, zoomorfe, a n t r o p o m o r f e , simbolice, sociale, iar
preferinţele variază d e la o zonă la alta atît pentru m o t i v e , cit şi
pentru c u l o r i .
 şi de a o face accesibilă tuturor, iar pe de altă parte dorind de a
Mare parte din modelele întrebuinţate s-au conservat ne­
scăpa de pericolul uitării şi a pierzaniei şi de a salva, cît se mai
schimbate din generaţie în generaţie, altele au suferit în decursul
poate salva, am întreprins această o p e r ă " . Sînt cuvintele unui
vremurilor destule schimbări în formă şi culoare din cauza femei­
austriac, care a trăit şi muncit ca director al unei şcoli de pe
lor care au dorit să le dea o notă personală. Dar multe, foarte
meleagurile noastre, a cunoscut ţăranul român şi i-a apreciat arta
multe din aceste vechi, bătrîneşti c o m o r i de artă, ce se găseau
în aşa măsură, încît s-a simţit obligat să o încredinţeze hîrtiei
răspîndite pînă în cele mai umile căsuţe de sub poalele codrilor
pentru a rămîne cît de cît în amintirea urmaşilor.
noştri, au fost distruse de v r e m e . Foarte multe au fost supuse pie-
Portul naţional e ca o uniformă după care ni se cunoaşte
irii şi numai puţine din ele au înfruntat vitregia vremii.
neamul, e un steag al naţiunii r o m â n e . Portul nostru e cel mai
Deşi la început mijloacele tehnice au fost destul de modeste
artistic şi cel mai distins dintre toate porturile populare.
ei materiile p r i m e erau produsul gospodăriei ţărăneşti, totuşi
realizările au fost u i m i t o a r e .
Portul popular în general se diferenţiază în funcţie de ano­
t i m p , ocazii festive, vîrstă, sex, adaptîndu-se prin structura sa,
ocupaţiilor specifice fiecărei zone. Piesele folosite în timpul
m u n c i l o r sînt mai simple, mai puţin ornamentate decît costumul
ce se îmbracă la horă sau mai ales la nunţi, care are ornamentele
cele mai frumoase şi bogate în fir metalic, mărgele, paiete (fluturi)
prinse pe cămaşă cu o mărgică.
Costumul femeiesc este compus din cămaşă, poale şi piesa
care acoperă partea de la brîu în jos. Această ultimă piesă se deose­
beşte de la regiune la regiune.
Fota, compusă dintr-o singură bucată, este purtată în zonele
subcarpatice începînd de la Olt şi pînă în nordul M o l d o v e i ,
cuprinzînd zonele etnografice Argeş, Muscel, Dîmboviţa, Prahova,
Buzău, Vrancea, Bacău, Neamţ şi Suceava.
VUnicul, fota încreţită, este specifică Olteniei.
Catrinţa este compusă din două piese fie egale, perechi ca
în Maramureş, Năsăud sau Munţii Apuseni, fie una mai îngustă
în faţă, şi alta mai lată în spate ca în G o r j şi Mehedinţi, sau una
scurtă în faţă şi alta mai lungă în spate, ca în Pădurenii din Hune­
doara.
Opreagul cu franjuri se poartă în Banat iar şorţul, în vestul
Transilvaniei.
Costumul bărbătesc se compune dintr-o cămaşă lungă, în
sudul şi estul ţării, şi mai scurtă în nord şi vest. Pantalonii sînt
lungi şi strimţi în nord şi sud-vest şi ceva mai scurţi şi largi în
nord-vestul ţării.
închei citîndu-1 pe ing. Erich Kolbenheyer, autorul albumu­
lui „Motive ale industriei casnice de broderii din Bucovina"
tipărit la Viena în 1 9 1 2 : „Din dorinţa de a păstra comoara aceasta

8

CÎTEVA PUNCTE DE BRODERIE FOLOSITE LA
CUSĂTURILE ROMÂNEŞTI
Broderia populară românească şi elementele care constituie
tehnica de lucru - atît punctul cît şi cromatica, sînt aproape
identice pe t o t cuprinsul ţării noastre, ele atestă unitatea şi conti­
nuitatea de veacuri a structurii generale în îndeletnicirile casnice
ale ţărăncii r o m â n e . Deosebirile de la o zonă etnografică la alta
sînt aproape imperceptibile, folosind aproape aceleaşi puncte. O
diversitate mai mare se observă la motivele ornamentale de pe
cămăşile femeieşti. Cusătura, spre deosebire de broderie, este
realizată pe baza numărării firelor ţesăturii pe care se coase şi nu
pe baza desenului, aşa c u m se procedează în broderia artistică.
Din punctul de cusătură, care a primit pe parcurs diferite forme
- fie că se repetă acelaşi punct, fie că se asociază diverse puncte -
se naşte motivul ornamental. Punctele de cusătură se compun
numai din linii drepte, fie orizontale, fie verticale sau oblice.
Prin orientarea lor în linie dreaptă respectînd firele din ţesătură,
ele se acordă cu motivele geometrice, proprii artei populare
româneşti.
U r m ă r i n d reţeaua ţesăturii pe care coasem, punctele de cusă­
tură se realizează trecîndu-se peste un f i r , peste două sau mai
multe fire d i n ţesătură, pe baza unui calcul precis, constant.
în cusătura populară românească apar nenumărate puncte,
care prin diversitatea lor creează o bogăţie şi o varietate de modele
nemaiîntîlnită în industria casnică textilă a altor popoare. La o
singură cămaşă din costumul popular apar şi cîte zece puncte dife­
rite de cusături. Punctele de cusătură, măiestrite şi variate, f o l o ­
site în ornamentarea textilelor populare, sînt legate organic de
structura motivului ornamental.
10
osebire de cămăşi, bundiţele şi cojoacele sînt orna»
In broderie artistică - după desen - iar sumanele cu
şireturi. i,,..
cusătură au fost folosite firele vegetale - cînepi ft'r
!
le animale - părul de lînă şi firul de borangic - ptO*
podăria ţărănească. Foarte rar mai găsim cămăşi C
/ i mai ales cu fire de lînă — lînică — care prin 00 £
1 şi-au menţinut culoarea şi sînt de o excepţio
jSn vechimea l o r .
pul, aceste fire au fost înlocuite cu produse indu
torul cărora s-a obţinut o coloristică mai pronun
industrial care a pătruns la n o i a fost arniciul, care
toate regiunile ţării, urmează bumbacul răsucit -- ibf
mbacul mercerizat, mulineul şi mătasea vegetală. *
' le metalice au pătruns în mediul rural prin intermed ,
ilor şi al atelierelor de pe lîngă curţile domneşti, ele t
e orientală. A p o i au pătruns paietele şi'mărgclele
' Imîntenit în unele regiuni ale ţării. ,i
tele cele mai des întrebuinţate şi care se execută 4*f
la stînga s î n t :
#
Punctul „cruciuliţa s i m p l ă " . Dacă ar fi să socotim C
după vîrstă, atunci cusătura în cruciuliţă ar trebui să •
VbătTÎnică încovoiată şi uitată de vreme, pentru că ace
i numără multe secole în urma ei şi e răspîndită Îl '
popoare de pe întinsul pămîntului. D a r după forma
l îmbinarea culorilor poţi distinge, dacă ai oarecare
Î1 ce parte a lumii a fost lucrată,
în ţara noastră, cea mai mare parte a motivelor naţionale
lucrate în cruci, uneori simple, alteori combinate cu ~
tei ceea c e dă o varietate nesfîrşită de m o d e l e . Cusături
i ae poate executa bine numai pe o pînză cu firul pe
lat. De ce ? Fiindcă pentru a lucra cruciuliţele trebuie să nU
firele pe pînză. 1
Iată cum se lucrează: '
O cruciuliţă este formată din două puncte o b l i c e , care ii
fnttlnesc la m i j l o c . Primul şir se lucrează de la stînga la dreapta.
Punctele oblice se fac peste 2, 3 , 4 fire de pînză în'lungime şi
lăţime. A c u l iese vertical mai jos pentru a începe din n o u . C o n t i ­
nuăm astfel pînă se termină întreg rîndul. întoarcem cusăturii şi
procedăm lu fel pentru ; i compleţii cruciuliţele cu a doua dingo-
II
 •Ţ"ii"i
mm
«••*
mm

mm mm.
:::;
::i!
i.Wt
r - t i - - i 4 — - t !!«!!mm
nală. La un model diagonalele cruciuliţelor trebuie să aibă aceeaşi
direcţie, altfel lucrul are o înfăţişare dezordonată şi nedibace. I 5. Punctul „înaintea a c u l u i " , care poate deveni şi punctul de
tur pentru modelele lucrate pe două feţe.
2. Punctul de „cruciuliţă simplă cu două feţe". A t u n c i cînd
Se iau 2, 3, 4 fire din pînză şi se lasă tot atîtea fire. Se ia
obiectul de ornament necesită o mai mare fineţe, cînd modelul
in nou numărul de fire stabilit pentru executarea modelului,
este întrebuinţat şi pe dos, de e x . la perdele, milieuri, partea de
lasă tot atîtea fire. Obţinem astfel un contur incomplet. Pentru
jos a mînecii de la costumul naţional, cruciuliţa se execută pe
•1 completa şi a obţine o linie continuă ne întoarcem cu acul şi

j ambele feţe ale pînzei. în acest caz se lucrează linii oblice atît
. pe faţă cît şi pe d o s , pe fire numărate, apoi se revine cu firul de
1 aţa înapoi şi lucrăm invers, unde a fost firul pe faţă, va fi pe
[ aţă pentru a completa jumătăţile de fire oblice rămase. în felul
I dosul pînzei, apoi invers. A v e m grijă să u r m ă r i m modelul pentru
acesta dispar firele verticale de pe dosul pînzei. Cruciuliţele sînt
fauprapuse şi pe d o s . • a nu greşi numărul de puncte. Se foloseşte muline negru sau o
] culoare mai închisă. Punctul de contur este folosit de obicei pentru
3. Punctul de „cruciuliţă dublă, m u s c a " (punctul d r a c u l u i ) . | a trasa desenul ales.
Se foloseşte pentru a accentua cîteva locuri din model — sau
între liniile de contur se „ u m p l e " cu
entru a completa golul cînd lucrăm pe o pînză rară sau canava,
6. Punctul de „umplutură - p l i n " sau „bătuta pe m u c h e "
a o perniţă sau un peretar. Ea are un aspect foarte frumos atunci
j sau „peste un f i r " . Este un punct plin c o m p a c t . C u acest punct se
| umplu golurile unor motive ornamentale. Se lucrează pe fire
numărate, fir după fir, c o m p a c t , deci linii paralele care pot avea

jind avem grijă să suprapunem cruciuliţele regulat, adică ulti­

m u l fir să aibă întotdeauna aceeaşi direcţie. în afară de liniile
Şblice care se suprapun formînd crucea, trasăm o linie orizontală
aceeaşi lungime, pornind şi terminîndu-se la aceeaşi distanţă. De
•1 alta verticală care de asemenea se suprapun.
asemenea, pot fi aliniate, tot vertical, scăzîndu-se un fir la un
;
4 . Punct de cruciuliţă „steluţa", buba. Este tot un fel de cruce
capăt şi crescînd la celălalt, mutîndu-se fiecare linie cu cîte un
CU opt raze şi care se execută astfel:
fir spre dreapta.
Dintr-un punct central se vor lucra linii drepte şi o b l i c e .
7. Punct bătrînesc „şatranga". C u acest punct se obţin mici
Revenind cu firul, se completează si pe dos steluţa. pătrăţele sau căsuţe, pe fir numărat. La acest punct faţa este la
12
IU
 fel ca dosul. înlocuieşte cu multă măiestrie cruciuliţa atunci cînd c o p i i , a cămăşilor de toată ziua, care au o ornamentaţie mai puţin
vrem să executăm un model pe două feţe. bogată decît cele de sărbătoare. Se poate executa uşor pe două
Lucrînd la culegerea de cusături de faţă, am observat cu sur­ feţe.
prindere că punctul „şatranga", pătrăţelul pe fire numărate, de la 10. Punctul;„zigzag" (şarpele), ca şi „ o c o l u l " , este un punct
sfîrşitul secolului X I X începutul secolului X X , a fost prezent pe de ornament. Prin repetarea liniilor oblice de dus şi întors obţl»
tot cuprinsul de azi al ţării noastre dovedind continuitatea şi nem un minunat m o t i v .
Zigzagul este prima parte a cruciuliţei pe două feţe.

1 1 . Punctul de „lănţişor" (lănţucul) se foloseşte pentru a

umple golurile între cruciuliţe la un motiv pentru altiţă, perniţa*
unitatea poporului nostru nu numai în limbă şi port ci chiar şi decorativă, pentru a face o monogramă pe lenjerie sau chiar pentru
în felul de a folosi punctele de ornament pe cusături. a executa o broderie artistică. Se execută în sens vertical sau de
A m întîlnit punctul şatranga - şătrancuţa - pe cusăturile la dreapta spre stînga. Se scoate acul pe faţă şi se împunge exact
bătrîneşti din toată Bucovina, din judeţele Neamţ, Botoşani, în acelaşi l o c , apoi se scoate la 3 - 4 fire mai departe pe model
Bacău, Ilfov, V î l c e a , Braşov, în zonele etnografice Bîrlad şi Vlaşca,
î •• î 3• î z •l •• • • r • 1 1• • 1• • • • i • • • m• • • • • •
în satul Boju din judeţul C l u j şi chiar pe o ie foarte veche din • •• • ••
• • m ••
* • •
• • •• ••• • •• ••••••
•• •• • • •• •1• • •• • • • •• ••••••

• •••
• •••
•• " ^ i

•••
•••
satul Borsa — M a r a m u r e ş .

•
•
••••
• • • ••• 1 • mi
• r * 1 •
• •

•*•
•••
m A

•
•• •

•
7 » • •• • • •

•••
i:
• • •• • wA

•••

• •••
• •••
••••
••••
!••••
••••
••••
• •• • •• • mA
8 . Punctul „ o c o l u l " este el însuşi un motiv ornamental. Din •
•
••
••
•
•
• ••
• • • • 1
•U
••
•• •
• • • • ••• mm
•

aceste puncte repetate pe orizontală şi verticală se obţin modele
pe două feţe.
9 . Punctul „calea c i o b a n u l u i " este format din linii orizontale
şi verticale care urcă şi coboară, alcătuind diferite modele simple,
uşor de executat, folosite pentru ornamentarea cămăşuţelor pentru
•
•
trăgînd acul prin bucla formată de aţă. D i n nou se împunge cu
acul şi se trece peste 3 - 4 fire prin buclă. Acest punct seamănă cu
verigile unui lanţ, de la care şi-a luat şi numele. Aşa după cum
verigile lanţului sînt perfect egale, la fel şi lanţul nostru trebuie
să prezinte bucle egale.
12. Punctul bătrînesc „mărunţica" în Bucovina, „ca dinţii
ferăstrăului" înjTransilvania, este un punct care, înlocuieşte cruciu­
liţa, mai ales atunci cînd avem de executat modele pe perdele sau

pe milieuri care trebuie să se prezinte la fel pe faţă ca şi pe dos

- adică modele care necesită să fie lucrate pe două feţe. Se exe-

15
 cută destul de uşor şi în combinaţie cu şatranga se pot face motive
frumoase. Se fac linii oblice, ca pentru cruciuliţe, dar la întoar­
cere nu se mai execută linii oblice ci linii verticale - adică exact
inversul primei lucrături. Se obţine acelaşi model pe ambele
părţi, cu muncă mai puţină decît cruciuliţa pe două feţe.
13. Punctul bătrînesc „jumătăţi de c r u c e " , „punctul r o m â ­
n e s c " sau „butucul", înlocuieşte şirul de cruciuliţe şi are un as­
pect frumos şi foarte ordonat. Se face economie de timp şi aţă. 1 6 . Punctul „brăduţul", cusătură folosită ca umplutură de
La acest punct, în loc să se facă primul şir de linii oblice, se ornament, constă dintr-un şir de puncte oblice. Se execută prima
parte a ramurii, ducînd aţa peste 4 fire în sus şi 2 fire la dreapta,

trasează după c u m cere modelul o singură linie oblică lungă apoi

se face al doilea rînd de linii oblice scurte. Iese ca un fel de cruce
regulată şi mai ales dacă modelul are mai multe cruci împreună,
acest punct le înlocuieşte cu mult succes.
pînă realizăm o succesiune de puncte oblice. La întoarcere se
14. Punctul „bănăţean în linie orizontală" se execută ca şi
execută alăturat de primul rînd, al doilea rînd. Aspectul final
punctul înaintea acului. Se iau 2 fire, se lasă 2 fire iar se iau
este al unei crenguţe de brad.
2 fire şi se lasă tot atîtea. Pentru a executa modelul corect, la
17. „Punctul de c i o c ă n e l e " , folosit mai mult în sudul Tran­
silvaniei — zona Sibiului, ici, c o l o şi în zonele învecinate, se
caracterizează prin dungi verticale, în formă de galoane negre. Se
• • [-• •••••I
K
• • V - ]«^Ht ZL ^
t
m

•era;! icrv^ic^c-iiai
|-3ir-a( 3>>*2aci«M

rîndul al doilea se împart în două cele două fire lăsate şi se exe­

cută ca şi rîndul întîi. Acest fel de punct se foloseşte la încreţuri
şi mai ales la ţesutul motivelor odată cu pînza, c a ' î n Maramureş
şi în ultimul timp şi în alte regiuni din ţară.
execută după principiul cusăturii peste fire, cu deosebire că firul
15. Punctul „bănăţean în linie oblică pe d o s " . Se iau fire cu
unui punct se încrucişează cu firul punctului alăturat. Se face
soţ, 2 sau 4 pentru cusătura pe faţă. Cu acul se trece pe dos în
linie oblică împărţind în două linia de sus şi se face pe faţă din multă e c o n o m i e de aţă întrucît firul este trecut foarte puţin pe
nou un punct pe 2 sau 4 fire. Iar se trece oblic pe dos împărţind dosul pînzei.
în două cusătura şi iar pe faţă peste 4 fire. C u această cusătură se 18. Punctul „tăietura", înrudit cu şabacul, apare în mod
lucrează uşor şi plăcut peretare şi perniţe decorative cu motive delimitat pe suprafaţa pînzei, ca un motiv principal, încadrat de
româneşti, de preferinţă motive geometrice. alte genuri de cusătură. Ca sistem tehnic, observăm că nu se scot

17
16
firele pe toată lungimea, c i numai parţial, atît cît indică motivul
perforat. Se execută a s t f e l : întîi vor fi cusute, c o n f o r m modelului,
toate celelalte m o t i v e realizate cu puncte pline, adică fără fire

•••înrmf.'H anii laiiiiiiimBPiiiiiniiiBB -Ra i ' i B «•••

•«•"iiiiiu» m i i m aimiiiiKa-uiiiiiiuB « i i n •••
H I - u i U I a™ ;r» buh-—p-uiiua •••
mm-- —mm n £ = a = = a M
• --im m i ilwiuxuo'h'ra n ^ a c i u b i lafc aannaaa
• • • » «•iriiiiînnaeiinaa BES-aa •BiiiaBir*aaiuiBBB
bbbb a-- im na •>•• !E dt I I I
Bflfl
i i i am
aa-- mi »a ==la
iiiiiiiiuijuaiiaiiJSFiiiia
aa «•=- =t ac •••
a n u a l . .ăaiiuaanuBBB B1BLIOQRAF1E
• IUI IUI JK Jt =; BB
BBB== IUI IUI JB . , a § E=ils= =; « 3»
aaaaa.iiiiniiiiiiiiluijjnuuiit.iiiaa aa... aiuuaijiiuBLiiuaaa
BBB BIII)lllllltlillMnii*!mT3fc/i:iB BIIJ • • m i B B " " ' « r i i r B a B
• • • mm--.-, nu Se aa aa = . -ic ir mmm
BBBB Bri IUI ] [ ==1 BBBB • = :' =lf 3F aia

Baasaa Biiiuiiiirrr^iiiiB aB==e=aa •iniBamamiaBa

BBB==BB MB== Lr« «B::rr~«l BB—
BBBsMiina a-- --a «macrr-iiina a— ~ a n a
BBBaiiiiuna bbiiiibb «miiiii«==-iiuii i « bb>i a a ibb
Avtamescu, E l e n a ; 13 o b u F i o r c s c u , F i o r e a — Bro­
mm
BBBIIIIIIIIIIBB BllllB BBIIUI1UIIBBIIHIIII 1 BB BIIIB IBB

deriile la români. Editura de stat, Bucureşti, 1959.

B l a g a , A u r e l i e ; D u n ă r e , N i c o l a e — Nestemate bihorenc.
scoase. După aceea ce face tăietura, numărînd firele şi făcînd calcu­ Editura tehnică, Bucureşti, 1974.
lul amplasării acesteia. Se întăresc marginile l o c u l u i , care u r ­ C e a u ş a n u , F l o r i e a; S i m i o n e s c u , S a n d a — Manual dc
mează să fie tăiate, prin punctul de drug sau prin feston. Se taie cusături şi vopseli vegetale. Editura Universul, 1945.
apoi pînza în interiorul întăriturii pe lîngă feston, dar în aşa fel C o m ş a , ' D i m i t r i e - Din ornamentica română — Album artistic
reprezentînd 284 broderii şi ţesături după originale ţărăneşti, Sibiu,
ca la anumite distanţe să se lase t o t cîte un grup de 2 sau 4 fire,
1904.
atît în lungime cît şi în lăţime, astfel ca să se creeze o reţea. C o s m a , M i n e r v a — Modele de cusături româneşti. Editura Robert
Picioruşele reţelei v o r fi bătute des cu aţa cu care coasem. Beyer, Timişoara, 1905.
M a i sînt şi alte puncte, mai puţin folosite, de aceea nu le-am Grigorescu, V i c t o r i a G h . — hvoade dc cusături naţionale.
explicat. Cartea Românească, Bucureşti.
Ioneţ, E u g e n i a — Tainele industriei casnice ţărăneşti. Manuscris
aflat la Muzeul din oraşul Rădăuţi — Suceava^.
I o n e ţ , E u g e n i a — hvoade de cusături româneşti. Editura Librăriei
„Ostaşul Român", Cernăuţi, 1 9 2 3 .
Kolbenheyer, E r i c h — Motive ale industriei casnice din Buco­
vina. Imprimeria curţii şi statului, V i e n a , 1912.
Petrescu, Paul; Secoşan, Elena; Doagă, A u r e l i a
— Cusături româneşti. Editura didactică şi pedagogică, 1973.
Ştefănucă, Leocadia; Dunăre, N i c o l a e — hvoade
populare din Ţara de Sus. Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974.
Tomida, E c a t e r i n a D . — Cusăturile şi broderiile costumului
popular din România. Editura tehnică, Bucureşti, 1972.
 sos with two shades of yellow rnouMni; 3) Oblique stripcs cmplaycd In t / t e oniomen-
tation of the " a l t i ţ a " .
PLATE 8. Very old tablccloth, made of homespun woolcn fabric. The i-mbrol-
dery has been sewn with dyed woolen thread. Techniques of stitching: "over tht
thread" and sewing "behind the needle". Colours; chestnut for the contour, rerf
A C O L L E C T I O N O F O R N A M E N T A L F O L K MOTIFS
and green-blue and blue and fraise for the filling.
PLATE 9. Patterns from Bucovina, the end of the 19th century. Thcy can b#
sewn on both sides.
PLATE 10. Man's shirt from Huedin, Cluj, the 20 th century. It Is s « W f t
lllustrations
in crosses with blue cotton perle. 1) Collar; 2) The opening of the shirt; 3) Mot
sewn on the lap of the shirt and vertically on the shirt under the arm; 4) Rich o r n a » .
mentation made of various points on the lower part of the sleeve; 5) Collar patterft
sewn on the sleeve across the shoulder.
PLATE 11. Ornamental pillow cases from Northern Moldavia. 1) Intrlcott
PLATE 1. Ornamentation on the sleeve of a blouse found at Boju, zone of ornament consisting of "ram horns", "snail antennae" and "host" ("prescură") s t / t c h t r f
Cluj, the beginning of the 20 th century. It combines the following stitches: "over on homespun linen, zone of Dorohoi, the end of the 19 th century. The followlnf
the thread", crosses, zigzag, beads sewn on the cloth and five beads on a string, techniques have been used: "before the needle" — for contour, crosses, chain llnkt,
then sewn on the decoration of the motif. Black is predominant, alongside with othe'r "over the thread" and small beads stitched on the linem one by one; 2) CbromatlC
bright colours, as shown in the illustration. diagonal composition on an ornamental pillow case discovered in Northern Buce
PLATE 2. Richly decorated shirt, zone of Vrancea, the beginning of the 20 th vina dating from the early 20 th century. It is sewn in crosses with black and r»4
century. 1) The embroidered area on the shoulder (altiţa) in a geometric pat- mouline.
tern is narrower than in other ethnographic zones; 2) Oblique ornaments made of PLATE 12. Blouse (ie) with " b r e z ă r ă u " — f o r young girls, — Breaza, zonş
two kinds of geometric patterns. The colours are two shades of red, yellow and blue. of Prahova, the 20 th century. It is sewn in crosses on thin cotton cloth with sllk,
The pattern between the rows of little roses is cream-colored; one row little rosei
PLATE 3. Stitching from the subzone of Humor, Suceava. 1) A beautiful
Is bright red and pink with green leaves, the second one is blue and yellow and
embroidery sewn in crosses and filled with golden-yellow in the point of filling,
on a man's shirt for special occasions; 2) Pattern on a wall towel. green leaves again.
The sleeve is short and has an embroidered area on the shoulder (altiţă), fol­
PLATE 4. Patterns of flowers, free-hand drawing, sewn on towels from Za- ding and oblique stripes. Itends in a honeycomb pattern and a string to help it fold,
mostea, Suceava, in the 1920 s. The pattern on the brest is displayed in angles. It has about nine row, of
PLATE 5. Three patterns of flowers and grapes, free hand drawings. They little roses. It terminates with a row of edges sewn with cream colored thread In
are sewn in crosses with various colours of mouline. These are the patterns that point "over the thread". The back of the shirt displays scattered little flowers about
occur in towels of more recent date. 5 cm apart.
PLATE 13. The ornamental composition represents: 1) Corner of a tablecloth
PLATE 6. Woman's shirt, zone of Oaş, the end of the 19 th century. Cha-
racteristic of the Oaş shirt is the right-angled inset (cheptar) displayed around the which has in its pattern the "spun ribbon" and various flowers; 2) Cherries with
neck; it is brightly colored and used to have geometric motifs in the past, but free-hand drawn leaves sewn on a napkin; 3) Another motif with cherries for the
nowadays floral motifs are also common. The shirt is buttoned up at the back. corner of a doily.
The loose sleeves are decorated with a single stripe and the lower part of the sleeve PLATE 14. Geometric combinations on: 1) A towel from Dej; 2) A towcl
displays a bracelet — cuff— sewn on the folded area, that bas the same motifs as from Bistriţa; 3) A pillow case from Dorohoi. It is made of sackcloth or canvas
the inset and a flounce (fodor) embroidered in a rhombic pattern. 1) Narrow col- sewn with woolen thread in "double cross point". There are three shades of red and
lar, round the neck; 2) Marginal pattern to be found on the bracelet, notshown three shades of blue.
In the illustration; 3) The main pattern on the inset; 4) The embroidery on the
PLATE 15. Stitching on a peasant tablecloth — Săbâdău, Bihor. This tablecloth
lower part of the sleeve which forms the flounce; 5) A single middle stripe from
has two marginal patterns and in the middle is decorated with birds and branche;
the shoulder to the cuff.
with flowers.
PLATE 7 . Blouse ( i e ) with "brezărău" from Vatra Moldoviţei, subzone of PLATE 16. 1) Pattern for doilies, pillows and tablecloths discovered in Bu< o
Cîmpulung Moldovenesc. 1) The embroidered area on the shoulder '(altiţă) consists vina, Moldova and Muntenia at the beginning of the 20 th century. We have s e e / i
of an ornament with "suns"; 2) The folding is a geometric combination sewn in cros- it sewn both with beige and brown on the edge. The pattern in the corner :.ewn

20 21
 In brown and flllcd with bright red and "Voroneţ blue" was particularly impiessivc; It also has "hammers" bordered by stylized leaves; 4) Ltevtt rtndered by
2) Tablecloth from Fălticeni, the 19th century, sewn in ancient point. yellow, black and a few red beads; 5) Pattern sewn in crosses of black mouline'
PLATE 17. Towel, zone of Bârlad, the 19th century. It is made of very thin and a zigzag of yellow beads, on the shoulder.
homespun cotton fabric. The stitching is fine, on double thread with one mouline PLATE 26. Geometric composition, and patterns of flowers sewn in crosses
thread. Patterns 1) and 3) have the contour sewn in red and are filled with black. and "over the thread" point, in various colours, on a dowry pillow case from Nort­
Pattern 2) is sewn in black and filled with red. It is worth noticing the delicacy hern Moldavia.
of the embroidery consisting of points of contour, "şatranga" and the point of
filling. PLATE 27. The sleeve of a costume from Hunedoara (costum de "Pădureancă"),
the 19 th century. It is made of thick hemp or cotton cloth. The ornamentation on
PLATE 18. Blouse with collar and the slit in the front, subzone of Huedin, the the sleeve is dense, sewn in the so-called "old point", "curled point" and the point
20 th century. It is sewn in crosses. The slit has an ornament of a row of half "over the thread". The ornamental area is red for girls and young women and black
crosses. The slit is pink cotton perle. 1) The motif on the collar and slit; 2) Floral for older women. The flowers and leaves are of various colours.
motifs which decorate the front of the blouse and parallel the main row on the sleeve;
3) Stylized leaves and flowers that go down from the shoulder to the end of the PLATE 28. Old stitching on blouses employed on tablecloths. 1) Pattern from
sleeve which is loose and finished in 4) the same pattern which decorates the collar. Bistriţa Năsăud discovered on a floss kerchief. It is sewn in crosses. The colours
are black, red, golden yellow and blue; 2) Doily on which a blouse pattern from
PLATE 19. Very old patterns from Bucovina for the decorations of doilies. Ilfov has been employed. Besides black and red silver metallic thread has been used.
AII of them can be used on both sides employing the techniques of sewing indica-
ted on the plate. PLATE 29. Woman's shirt from Budieni, Gorj. It is made of thick linen sewn
in the old Romanian point with thick black cotton thread, colored beads and pail-
PLATE 20. Free-hand drawn phytomorphic patterns. There are lots of bluebells lettes. It has a narrow collar which supports the foldings of the breast, back and
and cornflowers. sleeves of the shirt. 1) The pattern on the collar; 2) Embroidery 11 cm wide on
PLATE 21. Blouse (ie) with "brezărău" from Botoşani, the end of the 19 th the breast on both sides of the slit; 3) The cuff called there "the collar of the shirt";
century. It is made of floss sewn with black and yellow mouline. 1) The embroide­ 4) The embroidered area on the back bordering the sleeves; the back is covered by
red area on the shoulder (altiţă) is sewn in points of contour while the edge is a a vest. The sleeves have the same geometric diagonal embroidery 30 cm wide which
row of crenellated crosses. The wreaths on the " a l t i ţ a " are sewn in points of contour starts 8 cm below the collar and ends at the cuff. It is of a dense texture, richly
and filled with black; 2) The folding sewn in stitch following points of contour and decorated, brightly colored owing to the various beads and paillettes.
points of filling; 3) Stripes on the sleeve consisting of a middle ornament and two
PLATE 30. Man's shirt from Huedin, Cluj, the 20 th century. It is brightly
lateral rows.
and richly colored. 1) The collar — one can see the festoon and the opening of the
PLATE 22. Patterns from Banat. 1) Horizontal patterns sewn on the back of shirt decorated in zigzag only; 2) Floral motif, on the shirt, across the shoulder;
the cloth. It is used for men'sshirts. 2) Pattern sewn in the Banat point, but verti- 3) Shoulder motif with brightly colored flowers, sewn on the sleeve; 4) Motif deco-
cally and the sewing on the back of the cloth is oblique. It is used for young rating the lower part of the shirt.
women's blouses. The colours are black, yellow and a little blue and green. The
old blouses have a dense decoration on the sleeve like the ones from Hunedoara. PLATE 31. Flower motifs on towels from various zones. 1) Towel from Săbă-
dâu, Bihor, the end of the 19 th century. It has a particular stitching. The contour
PLATE 23. Elaborate ornamentation made of two distinctive patterns a smal- of the flowers is sewn in crosses with blue thicker cotton. The filling is "over the
ler one on the edge and a wide one with "cuts" ("tăieturi") on a pillow case from thread" stitching closely following the pattern; 2) Squash flowers and leaves sewn
Boju, Cluj. Severa! colours are used, but mauve is predominant. on a towel from Tulcea; 3) Vine leaves and grapes on towels from the zone of
PLATE 24. Blouse (ie) for young girls, zone of Neamţ, the beginning of the laşi.
20 th century. The techniques used are: stitch following points of contour, zigzag,
PLATE 32. 1) Pattern on a blouse made of chiffon, zone of Sibiu. It is sewn
filling "over the thread" and stitch inthechain links. It is a fine and elegant sewing.
in black and only on the "hammer joint" is it sewn in silver and golden metallic
The predominant colours are: black for the contour, light blue and golden for the
thread. In this pattern the "hammer joint" has its edges sewn in dots "over the
rest. 1) The embroidered area on the shoulder (altiţa); 2) The folding; 3) Vertical
thread", then long crosses sewn behind one single thread on the edge decoration.
stripes on the sleeve; 4) Stripes on the breast and the back of the shirt.
The flowers bordering the chain of hammers are sewn in finely stitehed crosses on
PLATE 25. Ornamentations on a blouse (ie) with collar (ciupag) from Boju, double thread.
zone of Cluj, the beginning of the 20 th century. On the sleeve one may see: 1) A 2) Pattern on a shirt, zone of Tîrnave — made of chiffon, decoration across
fine motif, sewn in crosses, on the collar; 2) A stripe that resembles a little the the elbow not in stripes.
so-called "Sibiu hammers" framed in a successfully stylized grapevine — the grapes 3) Shirt from zone of Făgăraş, made of floss. The little flowers on the edges
are rendered by three stitches only; 3) Stripes on both sides of the motif in the middle. are sewn in black mouline. The "hammer joint" is stitehed in longer crosses.

22
 PLATE 33. Towel from Moneasa, Arad, woven around 1850. Peculiar to it crosslng, stitch "before the needle". Tht cofourt an black, two shades of red and
Is the fact that il has one pattern at one end and a different one at the other. The yellow. Patterns 1 and 2 can also be used for tablecloths.
weaver used red, black and orange thick cotton thread. PLATE 42. Old towel, zone of Cluj, the beginning of the 20 th century. It
PLATE 34. Phytomorphic motifs on towels from the beginning of the 20 th Is made of thicker cotton fabric. At both ends the towel has red woven stripes. The
Century. 1) and 2) Motifs sewn in crosses on towels from Bârlad; 3) Flowers sewn remaining white section is embroidered with stylized geometric motifs sewn with
O f ) a towel from Roznov, Neamţ; 4) Grapes sewn with black mouinle on an old black and red "pesant cotton thread". Patterns specific to this zone are sewn with
towel from Bârlad. red and black "peasant cotton" on the red stripes.
ţ PLATE 43. Hungarian stitching from Transilvania. They are sewn exclusively
i PLATE 35. Ornamental composition to be found with the Saxon population in crosses; the colour is red. 1) The patterns represents a towel with birds and
9f Transylvania. branches in blossom, sewn with red cotton; 2) Pattern for a pillow case or towel;
PLATE 36. The şatranga sewing technique discovered on kerchiefs from 3) Pattern for towels.
Bârlad — patterns 1) and 2); Patterns 3) and 4) selected from "Cusături româneşti"
PLATE 44. Blouse (ie), zone of Gorj, the end of the 19 th century. Made of
by Minerva Cosma, Timişoara, 1904; 5) Pattern found in Boju, Cluj, sewn on a
homespun cotton. It is embroidered with black cotton thread, golden or silver metallic
papkin-kerchief in 1900; 6) Stripes on a blouse from Mălăeşti, zone of Dolj; 7)
thread and paillettes. 1) The embroidered area on the shoulder; 2) The folding;
Stripes on a blouse from the zone of Vlaşca, the end of the 19th century; 8) and
3) The motif on the sleeve is one single row of sewing following the pattern of the
9) Patterns for men's shirts selected from "Izvoade de cusături naţionale" by teacher
"altiţă". The breast and the back of the blouse are decorated with squares that follow
Victoria Gh. Grigorescu from Maia, Ilfov, Editura Cartea Românească.
the same pattern.
We have selected them for their beauty and craftsmanship, too. The "şatranga"
$ewing requires harder work than the crosses but it is more exquisite. It is also PLATE 45. Pattern discovered on the velvet that covers the lectern in the Roma-
easily sewn on both sides. nian Orthodox Chapel, the Cemetery of Deva. Considering the fabric and the exclu­
PLATE 37. Sewing in crosses of blue cotton on a blouse (ie) with collar (ciupag) sive sewing in crosses it seems to go back to the end of the 19th century and it
from Boju, zone of Cluj, the 20 th century. 1) and 4) Ornamental motifs on the was specially made for the church. The golden thread is predominant, alongside with
collar and the lower part of the sleeve, which is loose. The sleeve is decorated with black and red.
three stripes that go down from the shoulder; 2) Main pattern of stylized leaves
and flowers; 3) On both sides of the central pattern there are two rows of leaves PLATE 46. Woman's shirt "spătoi" — "spăcel" from Brusturi, Bihor, the
and grapes. end of the 18 th century, made of cotton. 1) The narrow collar, which is a "stripe"
(bentiţă), supportsthefoldings of the shirt; 2) Sewing with a double role: it strengt-
PLATE 38. Boy's shirt from Huedin, Cluj, the 20 th century. It is made of hens and hides the piece of cloth attached to the shoulders of the shirt (spete) meant
cotton sewn in crosses. The colours are black and red. 1) A straight collar sewn for long wear; 3) Geometric style embroideries on the spete or spăcel; 4) Three
In the "ram-horn patern"; 2) The opening of the shirt has the same pattern; 3) A rows of ornaments on the sleeve from shoulder to cuff; 5) Cuffs (pumnarii) 10 cm
row of "bent flowers" displayed from the collar to the breast; 4) "Bent-flower-orna- wide, buttoned up with colored buttons sewn on the foldings of the sleeve at about
ment" on the sleeve across the shoulder; 5) Geometric motif on the lower part of 10 cm higher than the lower end.
the sleeve and on the lap of the shirt.
PLATE 47. Hungarian motif belived to belong to the 18 th century, according
PLATE 39. Old towel, zone of Cluj, the beginning of the 20 th century. It
to collector from where it has been reproducea. It is used in decorating pillow cases
Is made of thicker cotton fabric. At both ends the towel has red woven stripes. The
remaing white section is embroidered with stylized motifs of leaves sewn with red or wall towels.
and black "peasant cotton thread" while the red sections have geometric motifs spe­ PLATE 48. Specific Hungarian motif sewn in crosses with red cotton thread,
cific to this zone, also sewn with white and black thick cotton thread in the point the end of the 19 th century. The pattern is used in decorating dowry pillow cases
"over the thread". or wall towels.
PLATE 40. Braids of stitching from Suceava. 1) Stitching on a boy's shirt;
PLATE 49. Patterns. 1) and 2) discovered in the zone of Cluj, on men's
2) Pattern employed on shirts, but also for doiIies; 3) Oblique stripes employed
shirts are sewn in crosses with black and red mouline; 3) Geometric coronets con-
for little girls' blouses; 4) Embroidery on a man's shirt. Besides the predominant
taining "flower wreaths" embroidered on girls' dresses and doilies— zone of Rădă­
black other colours have been introducea
uţi, Suceava. Black mouline is used, the flower can be sewn in red or blue; 4) Frag­
PLATE 41. Blouse (ie), zone of Vllcea, the end of the 19 th century. 1) Embro­ ment of a very old blouse from Dorohoi. The pattern is part of the ornamentation
idered area on the shoulder (altiţă); 2) Stripes; 3) The cuff; 4) The collar; 5) The called "the tree of life". The stripes on the sleeves and breast have been reproducea.
opening of the shirt; 6) The breast of the shirt; several "old points" have been used: It is sewn in crosses with black and red. This pattern, the middle of it and a part
crosses, half crosses filling points over double thread, points of contour and lines, criss- or all the "branches" can be embroidered on tablecloths and doilies.
 P L A T E 50. Ornamental composition with: 1) "Spun ribbon"; 2) Geometric PLATE 5 8 . Man's shirt, zone of Sibiu, the beginning of the 20 th century,
motif; 3) Ancient stitching In "over the thread" point —sewn on both sides; 4) 1) The ornamentation on the opennlag of the short displays the same pattern a% on
Corner of a doily sewn in crosses. If it is to be used on both sides the stitch fol­ a narrow collar. Particular to this zone are the combinations of sewings which form
lowing points of contour (şatranga) and the point of filling have to be employed. a trapezium on the chest; 2) Stripes on the sleeve — two only — one toward tho
PLATE 51. Blouse ( i e ) with collar (ciupag) from Zăhăreşti, Suceava, the be­ breast, the other toward the back. The stripes start on the shoulder, where the same
ginning of the 20 th century. 1) The embroidered area on the shoulder ( a l t i ţ ă ) ; 2) pattern is embroidered and go down to the lower part of the sleeve where a Iar ger
The folding, an alternation of horizontal and vertical lines; 3) Oblique stripes; pattern is to be found; 3) The pattern on the lower part of the sleeve. The somt .
4) The pattern on the "ciupag" — a little collar; 5) The flowers on the breast of pattern is to be found on the lap of the shirt, which is rather short.
the blouse.
PLATE 59. Braids of embroidery for little boys and girls' shirts, zone
PLATE 52. Blouse (ie) with "brezărău", zone of Vlaşca, the end of the 19 th Suceava. It is usually sewn in crosses with black mouline for boys and red
century. 1) The embroidered area on the shoulder (altiţa) with the "ram-horn pat­ girls. |
tern", the rows divided by chains sewn with golden metalic thread; 2) The folding
which is sewn in the weaving point with yellow or red thread; 3) Stripes of motifs PLATE 60. Blouse (ie) with "brezărău", zone of Bacău. The simple geoffjft
on the sleeve; 4) Theway the motif in the embroidered area on the shoulder is emplo­ ornamentation confers elegance. 1) The embroidered area on the shoulder (altl
yed on the breast and the back of the shirt. 2) The folding that may be sewn in red for young girls and yellow for oldcr W O K f

3) Oblique stripes; 4) Flowers on the lower part of the sleeve; 5) The way thţ
PLATE 53. Blouse (ie) from Neamţ, the beginning of the 20 th century. It has
wers are displayed on the breast of the shirt.
a simple geometric ornament and it is worn on special occasions. 1) The embroi­
dered area on the shoulder (altiţa) bordered by rows of chains sewn in metalic thre­ PLATE 61. Blouse (ie), zone of Muscel, the end of the 19 th century, v

ad; 2) Vertical stripes on the sleeve; 3) The narrow collar (ciupagul) which supports made of thin cotton fabric sewn thin cotton thread, silk thread, silver and f ,
the foldings of the blouse; 4) The ornamentation on the breast of the blouse; 5) The thread and paillettes.
ornamentation on the back. The sleeve: 1) The embroidered area on the shoulder (altiţa) has an orna
PLATE 54. Blouse with foldings ( i e cu brezărău) from Bistriţa-Năsăud, the motif made of two elements. The upper side with "fir trees", the lower sld»
20 th century. 1) The embroidered area on the shoulder (altiţa) consists of oblique "starlets" emerging from the black area; 2) The folding consists of a geo
stripes sewn in crosses with black mouline and enclosed by cherry-colored red; 2) pattern with paillettes; 3) Vertical stripes which are to be found on the rest © f ;
The breast of the shirt; 3) The back. We should mention that the blouse with fol­ blouse, too.
dings and embroidered area on the shoulder is an influence from Moldavia. The PLATE 62. Ornaments from Dorohoi, the beginning of the 20 th century,
old local shirt is the one with "bracelet" (fodor) and patterns across the elbow com- ornaments are sewn in crosses and points of contour, the colour is prcdomlnQ
mon to the neighbouring Transylvanian zones. black. 1) Vertical stripes on the sleeve of a work shirt, the pattern consists of "b
PLATE 55. Blouse ( i e ) from Argeş, the beginning of the 20 th century, sewn ches". The pattern is called "the tree of l i f e " ; 2) Stripes on a child's shirt; 3)
in crosses, stitch following points of contour and "fir trees". 1) The embroidered embroidered area on the shoulder (altiţă) of o shirt for special occasions; 4) Ool
area on the shoulder, where the "fir trees" are to be found; 2) The folding sewn in stripes on the sleeve. f,
points of contour; 3) The sleeve — geometric motif obliquely displayed; 4) The
PLATE 63. Four corners of doilies. The patterns are old, the end of the f
cuff with zigzag ornamentation; 5) The openning of the blouse; 6) The breast of
century. *:
the shirt which has an easy pattern successfully employed in decorating tablecloths,
too; 7) Skirts. PLATE 64. Man's shirt with ancient stripes from Dîmboviţa, the 19 th centUf ,.
1) The collar and the opening of the shirt; 2) A wider pattern employed on :

PLATE 56. Blouse (ie) with embroidered area on the shoulder (altiţă) and fol­
lap of the shirt, the lower part of the sleeve and across the shoulder.
dings at the neck from Mehedinţi, the end of the 19 th century. The embroidery on
the shoulder is quite wide, sewn in black, Romanian stitch. The folding is sewn PLATE 65. Blouse (ie) from Sălişte, zone of Sibiu. It is sewn in black moull \
in crosses, the colours are yellow, red and black. From the folding down on the on chiffon. The sleeve is loose. 1) It has a narrow co,'/or(ciupag) decorated wl _
sleeve there are three stripes that follow the pattern on the shoulder. little flowers, then follows 2) the fold-sewing on the edges of the foldings. There foK,
lows a vertical ornamentation made of: 3) wider "hammers" bordered by 4) and 6)
PLATE 57. Blouse with foldings (ie cu brezărău) from Bistriţa-Năsăud, the
beginning of the 20 th century. The embroidered area on the shoulder (altiţa) and floral motifs; 5) There is only one row ornament on the shoulder, called "umeraş";

the stripes on the sleeve are finely stitehed in crosses, on a double thread, with 7) Below the elbow there is a fold with sewing on the edges of the foldings. There
cherry coloured and light red mouline. There is no cuff on the sleeve, it is only follows the "bracelet" (fodor).
folded like around the neck. The same stripes are to be found on the front. The PLATE 66. Blouse ( i e ) with "brezărău", Ilfov, the end of the 19 th century.
pattern on the back is made of stripes of rhombuses or the rhombuses employed in 1) The embroidered area on the shoulder where instead of stripes there is a tlny
the embroidered area on the shoulder. pattern which frames the main geometric motif. In the middle there is a star sewn

2(! '.»7
In point "over the thread". Other points are crosses and stitches following points
of contour; 2), 3) Stripes on the sleeves. The main motif is the "ram-horn pattern";
4) The pattern of the cuff; 5) The collar; 6) The opening of the shirt; 7) Pattern displayed
in rows on the breast and in squares on the back; 8) Pattern for the skirt.
PLATE 67. Ornaments from different parts of the country. 1) Ornament dis­
covered on a house from Rădăuţi; 2) Motif sewn on the folding of the sleeve — zone
of Cluj; 3) and 4) Motifs sewn on men's shirts from Rlmnicul Sărat; 5) Embroi­
dery sewn in Romanian stitch on a man's shirt for special occasions — Dorohoi;
6) and 7) Sewings in crosses on little children's shirts — zone of Vaslui.
PLATE 68. Ancient stitchings, zone of Cîmpulung Moldovenesc, the end of the
19 th century. 1) Sewing in crosses for a man's shirt; 2) and 3) Patterns that can
be embroidered on kerchiefs, too; 4) Another pattern that decorates a shirt for spe­
cial occasions.
PLATE 69. Stitching patterned after phytomorphic free-hand drawings, zone
of Cluj. 1) Leaves to decorate a tablecloth; 2) A bunch of daises with leaves for
the corner of a tablecloth. The illustration is in black only so that it can also be
used for lace, but other colours cna be employed.
PLATE 70. Plate selected from the album "Motive ale industriei casnice din
Bucovina", Vienna 1912 to prove that the "şatranga" in the Romanian stitching has
been employed all over present day România.
PLATE 71-. Patterns sewn in crasses on towels and scarves—zone of Cluj.
 PLANŞA 1. O r n a m e n t pe m i n e c ă la o cămaşă femelatcă de la î n c e p u t u l aecolulul XX, fălită
In satul Boju xona C l u j .
Ea are c u i ă t u r l î m b i n a t e d i n p u n c t e l e : p e i t e u n f i r , c r u c i . i ' | x a g . m ă r g e l e p r i m e d i r e c t p*
plnxă al u n n u m ă r de 5 m ă r g e l u t e înşirate pe u n f i r de | ţ | , apoi p r i m e In d e c o r u l m o t i v u l u i .
P r e d o m i n i iul«.«i ea n e u r ă . a l ă t u r i de o c r o m a t i c ă v i a . a i * cum aa r . h . . . - i aie
 P L A N Ş A 2. C ă m ă ş i bogat o r n a m e n t a t ă , d e la î n c e p u t u l s e c o l u l u i X X , d i n z o n a Vrancea.
I) A l t i ţ a cu c t m p o r n a m e n t a t g e o m e t r i c e s t e m i c ş o r a t ă faţă de alte z o n e . 2) O r n a m e n t e costisate
o r m a t e din două feluri de modele g e o m e t r i c e . Culorile folosite sînt: roşu de două nuanţe, galben
i albastru.
 m
- :

ti ţ:

P L A N Ş A 4 . Modele de flori, liber desenate, cusute prin deceniul al treilea al s e c o l u l u i X X

• ştergarele din zona Zamostea, judeţul Suceava. P L A N Ş A S. Trei m o d e l e de flori ţi struguri, liber desenate. Elesînt cusute î n c r u c i , foia
iiuihnr ,,- d e d i f e r i t e c u l o r i . C u a c e s t e m o d e l e s î n t î m p o d o b i t e ş t e r g a r e l e m a i n o i .
 P L A N Ş A 6. C ă m a ş ă femeiască d e la s f î r ş i t u l s e c o l u l u i X I X d i n z o n a O a ş . P o r t u l d i n O a ş
n aspect tineresc ia t o a t e vîrstele. C ă m a ş a a r e o n o t ă caracteristică, dispusă în jurul g î t u l u i
>rma unei platei d r e p t u n g h i u l a r e „ c h e p t a r " , viu c o l o r a t , cu o r n a m e n t e g e o m e t r i c e in t r e c u t , PLANŞA 7. le cu b r e z ă r ă u d e la s f î r ş i t u l s e c o l u l u i X I X d i n c o m u n a Vatra Moldoviţel. iubi<
i f o l o s e s c şi o r n a m e n t e f l o r a l e . C ă m a ş a s e î n c h e i e l a s p a t e . M î n e c i l e l a r g i , s î n t d e c o r a t e c u
Cîmpulung Moldovenesc. 1) A l t i ţ a . alcătuită d l n t r - u n o r n a m e n t cu „ s o r i " . 2) I n c r e ţ u l , îmbin
incotţ — nnlirarS oeste încret. H«,,s n u a n ţ e de m u l i n e g a l b e n . 3) Rîuri c o s t i ş a t e , d e s p r i n s e d i n or|
 P L A N Ş A 8. F a ţ i d e m a s ă f o a r t e v e c h e l u c r a t ă p e s t o f ă d e l î n ă albă ţ e s u t ă î n casă. M o d e l u l
e x e c u t a t cu f i r d e l î n ă v o p s i t v e g e t a l . P u n c t e f o l o s i t e : „ p e s t e f i r e " si c u s ă t u r a „ î n a p o i a a c u -
C u l o r l l e f o l o s i t e : c a s t a n i u p e n t r u c o n t u r , r o ş u , v e r d e - a l b a s t r u , a l b a s t r u şi f r e z p e n t r u u m p l u t u r ă .
 P L A N Ş A 1 0 . C ă m a ş ă bărbătească secolul X X , d i n H u e d i n — C l u j . Este l u c r a t ă î n cruci cu
c o t o n p e r l e a l b a s t r u . 1 ) G u l e r . 2 ) G u r a c ă m ă ş i i . 3 ) M o t i v e x e c u t a t la p o a l e l e c ă m ă ş i i si v e r t i c a l s u b
b r a ţ , p e c ă m a ş ă . 4 ) O r n a m e n t a ţ i e b o g a t ă , d i n d i f e r i t e p u n c t e la m i n e c ă j o s . 5 ) M o d e l u l d e la g u l e r ,
executat la m i n e c a cămăşii peste u m ă r .
!l!!IIH!!!f!!il!lff!l:!fLI:-rx«i:l!"l= '-ft-.'-i EllH:;:-.'»!'-!!'!!''!!!!!

i i

P L A N Ş A 1 1 . R e p r e z i n t ă p e r n i ţ e de o r n a m e n t din Ţ a r a de Sus. 1) O r n a m e n t c o m p l i c a t cari

a r e î n c u p r i n s u l l u i „ c o a r n e l e b e r b e c u l u i " , „ c o r n i ţ e l e m e l c u l u i " , „ p r e s c u r a " , r e a l i z a t p e p î n z ă d e ii
ţ e s u t ă î n c a s ă , la s f î r ş i t u l s e c o l u l u i X I X , î n z o n a D o r o h o i . S î n t f o l o s i t e p u n c t e l e : î n a i n t e a a c u l u i -
d e c o n t u r — . c r u c e a , l ă n ţ u j e l u l , p e s t e u n f i r şi m ă r g e l e m i c i , p r i n s e p e p î n z ă c î t e u n a . 2 ) C o m p o
ziţic c r o m a t i c ă realizată în diagonală, pe o perniţă de o r n a m e n t din p r i m e l e decenii ale secolului
X X , a f l a t ă î n n o r d u l B u c o v i n e i . E s t e l u c r a t ă i n c r u c i , cu m u l i n e n e g r u şi r o ş u .
 P L A N Ş A 1 2 . le cu b r e z ă r ă u — p e n t r u t i n e r e l e f e t e , d i n B r e a z a z o n a P r a h o v a , s e c o l u l X X ,
l u c r a t ă în cruci pe pînză t o p i t ă cu m ă t a s e filoflos — m ă t a s e D . M . C . j u r u b i ţ e . Este folosit c r e m u l
p e n t r u m o d e l u l d i n t r e r î n d u r i l e d e t r a n d a f i r a ţ i , p e n t r u t r a n d a f i r a ş i — u n ş i r c u r o ş u a p r i n s şi r o z .
f r u n z a v e r d e , a l d o i l e a r î n d b l e u cu g a l b e n şi d i n n o u f r u n z a t o t v e r d e .
M î n e c u ţ a s c u r t ă a r e a l t i ţ ă , i n c r e ţ şi r î u r i o b l i c e ( c o s t i ş a t e ) . S e t e r m i n ă c u lucrătură de fagure
apoi cu u n şnur c a r e o încreţeşte.
P i e p t u l a r e m o d e l u l d i s p u s î n u n g h i . Se l u c r e a z ă c i r c a n o u ă r î n d u r i d e t r a n d a f i r a ş i . Jos se
t e r m i n ă cu u n r î n d de c o l ţ u r i , lucrate cu c r e m în punct peste u n fir. Spatele a r e f l o r i c e l e r a r e , la
aproximativ S cm.
• •• • I

• •• • I

P L A N Ş A 1 4 . im binari g e o m e t r i c e r e a l i z a t e p e : 1) U n ş t e r g a r d i n D e j . 2 ) U n ş t e r g a r d i n Bis­
t r i ţ a . 3) O perniţă de o r n a m e n t din D o r o h o i . Perniţa e s t e c u s u t ă pe p î n z ă d e sac sau c a n a v a , cu
l î n ă , î n p u n c t u l „ c r u c e d u b l ă " . A u f o s t f o l o s i t e t r e i n u a n ţ e d e r o ş u şi t r e i n u a n ţ e d e a l b a s t r u .
 P L A N Ş A 15. Cusătură pe o faţă de masă ţărănească din c o m u n a Săbădău - Bihor. Această
f a ţ ă d e m a s ă a r e d o u ă m o d e l e m a r g i n a l e , iar în i n t e r i o r p ă s ă r i şi r a m u r i c u f l o r i .
m ,A P L
* N Ş A 1
. -
6
1) Model pentru milieuri. pernă de ornament, faţă de masă. găsit în Bucovina,

E?di«?;rr . U
! - - n c e p u t u
"»•">*
s e c o
i P«
l u ,
« u i
- x
Mode:
x L a m v ă I u t l u c r a t ? i c u b e m a r i n e

7\ F » f S 2. '" . . _ . c
u m p l u t e u r o ş u a p r i n s şi a l b a s t r u d e V o r o n e ţ , a v e a o d e o s e b i t ă d i s t i n c ţ i e .
r a t c u m a r o >

2) Faţa d e m a s a d i n Fălticeni secolul X I X , l u c r a t ă în p u n c t b ă t r î n e s c .

 •vffig

P L A N Ş A 1 7 . Ştergar din zona Birlad, secolul X I X . Este lucrat pe pînză de bumbac ţesută
I n casă, f o a r t e s u b ţ i r e . C u s ă t u r a este m ă r u n t ă , r e a l i z a t ă pe d o u ă f i r e , cu u n fir d e m u l i n e . M o d e l e l e
1 ţ i 3 a u c o n t u r u l c u s u t cu r o ş u ţ i s î n t u m p l u t e cu n e g r u . M o d e l u l 2 , d i n m i j l o c , e s t e l u c r a t cu
n e g r u ţ i u m p l u t cu r o ş u . Este de a d m i r a t gingăşia lucrăturii r e a l i z a t ă d i n p u n c t u l d e c o n t u r , şatrăngi
ţi punctul de u m p l u t u r i .
 P L A N Ş A 1 8 . C ă m a ş ă f e m e i a s c ă c u g u l e r a ş m i c şi c u d e s c h i z ă t u r a g u r i i î n f a ţ ă , d i n s e c o l u l X X
d i n s u b z o n a H u e d i n . Este l u c r a t ă în c r u c i . La g u r a c ă m ă ş i i a r e c a o r n a m e n t u n şir d e j u m ă t ă ţ i d e
c r u c i . M a t e r i a l u l f o l o s i t la c u s ă t u r ă e s t e c o t o n p e r l e d e c u l o a r e l i l i a c h i e . 1 ) M o t i v u l d e l a c i u p a g
ş i g u r a c ă m ă ş i i . 2 ) M o t i v e f l o r a l e c a r e î m p o d o b e s c f a ţ a c ă m ă ş i i şi î n s o ţ e s c p e m î n e c ă ş i r u l p r i n c i p a l .
3 ) F l o r i şi f r u n z e s t i l i z a t e , c a r e p o r n e s c d i n u m ă r p î n ă la b a z a m i n e c i i , c a r e e s t e l i b e r ă şi t e r m i n a t ă
cu 4 ) a c e l a ş i m o d e l c a r e î m p o d o b e ş t e g u l e r a ş u l , s e a f l ă şi j o s la m î n e c ă .
 P L A N Ş A 19. M o d e l e foarte vechi bucovlnene pentru ornat milieuri. T o a t e se pot realiza pe
două feţe, folosindu-se punctele indicate pe planşă.
 P L A N Ş A 2 1 . l e c u b r e z ă r ă u d e la s f î r ş i t u l s e c o l u l u i X I X din Botoşani. Este lucrată pe pînză de
b o r a n g i c c u m u l i n e n e g r u şi g a l b e n . 1 ) A l t i ţ a este lucrată în punct de c o n t u r , d o a r pe m a r g i n e a r e
u n ş i r c r e n e l a t d e c r u c i u l i ţ e . R o t o c o a l e l e _ d e la a l t i ţ ă s i n t l u c r a t e î n p u n c t d e c o n t u r şi umplute
t o t cu n e g r u , î n p u n c t d e u m p l u t u r ă : 2 ) î n c r e ţ u l , l u c r a t în ş a t r ă n g i şi p u n c t d e u m p l u t u r ă . 3 ) R î u r i
p e m t n e c ă c o m p u s e d i n t r - u n o r n a m e n t c e n t r a l şi d o u ă ş i r u r i laterale;
 P L A N Ş A 2 2 . M o d e l e b ă n ă ţ e n e . 1 ) M o d e l c u s u t p e d o s — o r i z o n t a l . Se f o l o s e ţ t e la c ă m ă ş i l e
b ă r b ă t e ş t i . 2 ) M o d e l c u s u t t o t î n p u n c t b ă n ă ţ e a n , d a r v e r t i c a l si cu c u s ă t u r a p e d o s o b l i c ă . E s t e
f o l o s i t la i i l e t i n e r e ş t i . C u l o r i l e f o l o s i t e s î n t n e g r u , r o ş u , g a l b e n , p u ţ i n a l b a s t r u şi v e r d e . î m b i n a r e a
culorilor dă u n aspect de ceva foarte pastelat, gingaş, iile vechi sînt lucrate pe mînecă compact,
ca c e l e d i n z o n a H u n e d o a r a .
 P L A N Ş A 2 4 . le p e n t r u t i n e r e t d e la î n c e p u t u l s e c o l u l u i X X , z o n a N e a m ţ . Se r e m a r c i p r i n
c u s ă t u r a d e c o n t u r , z i g z a g , u m p l u t u r ă p e s t e u n f i r , ş a t r a n g a si l ă n ţ i ş o r u l . C u s ă t u r a , î n a n s a m b l u
a r e o m a r e f i n e ţ e şi d i s t i n c ţ i e . C u l o r i l e p r e d o m i n a n t e s î n t : n e g r u p e n t r u c o n t u r , a l b a s t r u d e s c h i s
şi a u r u l p e n t r u r e s t . 1 ) A l t i ţ a . 2 ) t n c r e ţ u l . 3 ) R î u r i v e r t i c a l e p e m î n e c ă . 4 ) R î u r l p e c ă m a ş ă i n
f a ţ ă şi p e s p a t e .
 P L A N Ş A 2 5 . O r n a m e n t e p e o ie cu g u l e r a ş — c i u p a g , d e la î n c e p u t u l s e c o l u l u i X X d i n s a t u l B o j u
— zona C l u j . Pe m î n e c ă s e d i s t i n g : 1) M o t i v m ă r u n t , lucrat în c r u c i , p e g u l e r a ş . 2) U n rîu c a r e se asea­
m ă n ă p u ţ i n cu „ c i o c ă n e l e l e " siblene î n c a d r a t de o stilizare reuşită a viţei de vie — b o a b e l e d e s t r u g u r i
s î n t r e d a t e d o a r p r i n t r e i î m p u n s ă t u r i . 3 ) R î u r i d e o p a r t e şi a l t a a m o t i v u l u i d i n m i j l o c . A r e şi
e l la m i j l o c c i o c ă n e l e m ă r g i n i t e d e f r u n z e s t i l i z a t e . 4 ) F r u n z e r e d a t e cu a j u t o r u l m ă r g e l e l o r deculoare
g a l b e n ă , n e a g r ă şi p u ţ i n r o ş u . 5 ) M o d e l r e a l i z a t d i n c u s ă t u r ă î n c r u c i c u m u l i n e n e g r u şl u n z i g z a g
d i n m ă r g e l e g a l b e n e , la î n ă l ţ i m e a u m ă r u l u i .
 P L A N Ş A 2 6 . C o m p o z i ţ i e g e o m e t r i c ă şi f l o r a l ă l u c r a t ă î n c r u c i , şi p u n c t u l „ p e s t e un fir" cu
d i v e r s e c u l o r i , a f l a t la c ă p ă t î i u l u n e i p e r n e d e z e s t r e d i n M o l d o v a d e n o r d
 P L A N Ş A 27. M i n e e a u n u i costum de „Pădureancă" - H u n e d o a r a din secolul X I X . Este lucrată
d i n p t m ă groasă de cinepă sau b u m b a c . O r n a m e n t u l d e pe m î n e c ă este cusut c o m p a c t foloslndu-se
p u n c t u l b ă t r î n e s c , p u n c t u l b u c l a t , p u n c t u l p e s t e u n f i r . P e n t r u c î m p e s t e f o l o s i t ă c u l o a r e a r o ş i e la
f e t e si f e m e i t i n e r e , n e g r u p e n t r u f e m e i l e b ă t r î n e . F l o r i l e ţ i f r u n z e l e au d i v e r s e c u l o r i .
 P L A N Ş A 28. Cusături vechi de ii, folosite pentru feţe de masă. 1) M o d e l din Bistriţa Năsăud,
găsit pe o n ă f r a m ă de borangic. Este lucrat în cruci. C u l o r i l e folosite sînt n e g r u , roşu, galben-auriu
şi a l b a s t r u . 2 ) M i l i e u , la c a r e s-a f o l o s i t m o d e l d e ie d i n j u d e ţ u l I l f o v . Pe l î n g ă c u l o a r e a n e a g r ă
şi r o ş i e s-a f o l o s i t f i r u l m e t a l i c a r g i n t i u .
 P L A N Ş A 2 9 . C ă m a ş ă femeiască de la sfirşitul secolului X I X din c o m u n a B u d i e n i judeţul Gorj.
Este cusută pe p î m ă groasă d e in, folosindu-se punctul bătrînesc — r o m a n e s c iar a ţ a folosită este
u n b u m b a c n e g r u m a i g r o s , m ă r g e l e c o l o r a t e şi f l u t u r i — p a i e t e . A r e u n g u l e r i n g u s t c a r e f i x e a z ă
şi s u s ţ i n e m u l ţ i m e a c r e ţ u r i l o r d e l a c e i d o i p i e p ţ i , s p a t e şi m î n e c i . 1 ) M o d e l u l p e g u l e r a ş . 2 ) O
b r o d e r i e l a t ă d e 1 1 c m p e p i e p t , d e o p a r t e şi a l t a a d e s c h i z ă t u r i i c ă m ă ş i i . 3 ) M a n ş e t a , n u m i t ă î n
a c e a s t ă z o n ă „ g u l e r u l c ă m ă ş i i " . 4 ) B r o d e r i a d e la s p a t e , f o a r t e a p r o a p e d e m î n e c ă , n u s p r e m i j l o c u l
s p a t e l u i c a r e e s t e a c o p e r i t d e v e s t ă . Pe m î n e c i se a f l ă aceeaşi b r o d e r i e g e o m e t r i c ă in d i a g o n a l ă ,
l a t ă d e 3 0 c m c a r e i n c e p e a p r o x i m a t i v la B e m d e la g u l e r şi s e t e r m i n ă c h i a r la m a n ş e t ă . A p a r e
p e o t ă b l i e c o m p a c t ă , b o g a t o r n a m e n t a t ă şi c u o c r o m a t i c ă v i e d a t o r i t ă m ă r g e l e l o r d e d i f e r i t e c u l o r i
şi a p a i e t e l o r c a r e î i d a u s t r ă l u c i r e şi o n o t ă d e b o g ă ţ i e .
 P L A N Ş A 30 C ă m a ş ă de bărbat secolul X X , H u e d i n - C l u j . Se caracterizează p r i n t r - u n c o l o -
r i t b o g a t ş i v i u . 1 ) G u l e r u l , l a c a r e se o b s e r v ă f e s t o n u l p e m a r g i n e şi g u r a c ă m ă ş i i o r n a t ă d o a r
cu z i g z a g u r i . 2) M o t i v f l o r a l , pe c ă m a ş ă , peste u m ă r . 3) M o t i v cu f l o r i viu c o l o r a t e , cusut pe m î n e c ă
t o t la u m ă r . 4 ) M o t i v c a r e d e c o r e a z ă p a r t e a d e jos a c ă m ă ş i i .
 P L A N Ş A 3 1 . M o t i v e f l o r a l e p e ş t e r g a r e d i n d i f e r i t e z o n e . 1 ) Ş t e r g a r d e la s f î r ş i t u l s e c o l u l u i
X I X d i n S ă b ă d ă u — B i h o r . A r e o l u c r ă t u r ă a p a r t e . C o n t u r u l f l o r i l o r este lucrat î n cruci cu b u m b a c
mai g r o s , a l b a s t r u . U m p l u t u r a este r e a l i z a t ă cu cusătura „peste u n f i r " r e s p e c t î n d u - s e m o d e l u l . 2)
F l o r i şi f r u n z e d e d o v l e a c , c u s u t e p e u n ş t e r g a r d i n T u l c e a . 3 ) F r u n z e ş i b o a b e d e s t r u g u r i lucrate
pe ştergarele din zona laşi.
 P L A N Ş A 3 2 . 1 ) M o d e ! p e c ă m a ş ă femelască d i n z o n a S i b i u , lucrat pe s i f o n . Este cusut eu
n e g r u , d o a r la p u n c t u l d e „ c i o c ă n e l e " a r e f i r m e t a l i c — a u r ţ i a r g i n t . P u n c t u l d e „ c i o c ă n e l e " la a c e s t
model are marginea lucrată în punctul „peste un fir", apoi cruci lungi petrecute după un singur
fir din cusătura de pe margine.
Florile care îngrădesc lanţul de ciocănele sînt lucrate în cruci, m ă r u n t , pe două fire.
2) M o d e l pe cămaşă din zona T î r n a v e — lucrat pe sifon, nu în r t u r i ci peste cot.
3) M o d e l de cămaşă din zona Făgăraş, lucrat pe pînză de borangic. Floricelele de pe margine
stnt lucrate eu m u l i n e n e g r u . Punctul de ciocănele este lucrat din cruci prelungite.
 P L A N Ş A 3 3 . Ş t e r g a r d i n c o m u n a M o n e a s a j u d e ţ u l A r a d , ţ e s u t p e la a n u l 1 8 5 0 .
I n t e r e s a n t la a c e s t ş t e r g a r e s t e f a p t u l c ă la u n c a p ă t a r e u n m o d e l , i a r l a c e l ă l a l t , altul. La
ţesut a fost folosit f i r u l de b u m b a c g r o s in c u l o r i l e r o ş u , n e g r u ţi p o r t o c a l i u .
 P L A N Ş A 3 4 . M o t i v e f i t o m o r f e p e ş t e r g a r e l e d e la î n c e p u t u l s e c o l u l u i X X . 1 ) si 2 ) M o t i v e
cusute în cruci pe ştergarele din Bîrlad. 3) Flori cusute pe un ştergar din Rconev — N e a m ţ . 4)
S t r u g u r i l u c r a ţ i c u m u l i n e n e g r u şi f r u n z e c u c î r c e i d e v i ţ ă l u c r a ţ i c u m u l i n e r o ş u , a f l a t e p e u n
ştergar vechi din Bîrlad.
PLANŞA 35. Compoziţie ornamentală. întîlnită la populaţia săsească din Ardeal.
V

P L A N Ş A 3 6 . C u s ă t u r a „ ş a t r a n g a " g ă s i t ă î n m o d e l e l e 1 si 2 p e n ă f r a m e d i n B t r l a d , 3 s i 4
e x t r a s e d i n „ C u s ă t u r i r o m â n e ş t i " a l e M i n e r v e i C o s m a , T i m i ş o a r a 1904 . 5) M o d e l găsit In satul
Boju — C l u j , lucrat pe un şerveţel — n ă f r a m ă din anul 1 9 0 0 . 6) Rîuri pe o ie din Mălăeşti z o n a
D o l j . ) ) R î u r i d e p e o i e d e l a s f î r ş i t u l s e c o l u l u i X I X d i n z o n a V l a ş c a . 8 ) şi 9 ) M o d e l e p e n t r u c ă m ă ş i
bărbăteşti extrase din „Izvoade de cusături naţionale" ale învăţătoarei Victoria G h . Grigorescu
din Mala — Ilfov, editura Cartea Romanească.
L e - a m r e d a t n u n u m a i p e n t r u p u n c t u l „ ş a t r a n g a " f o l o s i t , c i m a i m u l t p e n t r u g i n g ă ş i a şi f r u m u ­
seţea lor In ansamblu. C e r e mal multă muncă decît crucile dar, are mult mai multă fineţe. Punctul
„şatranga" se realizează uşor pe două feţe.
 P L A N Ş A 3 7 . C u s ă t u r ă în cruci cu b u m b a c a l b a s t r u pe o ie cu c i u p a g d i n secolul X X d i n satul
Boju — zona Cluj.
1 ş i 4 ) M o t i v d e o r n a m e n t p e g u l e r a ş şi j o s l a m î n e c ă , c a r e e s t e l i b e r ă . M î n e c ă e s t e î m p o d o ­
b i t ă c u t r e i r î u r i , c a r e p o r n e s c d e l a u m ă r şi p î n ă l a b a z a m S n e c i l . 2 ) M o d e l u l c e n t r a l , r e a l i z a t d i n
s t i l i z ă r i d e f r u n z e şi f l o r i . 3) D e o p a r t e şi a l t a a m o d e l u l u i c e n t r a l se află d o u ă r î n d u r i d e f r u n z e
şi s t r u g u r i l i b e r d e s e n a t e .
 P L A N Ş A 3 8 . C ă m a ş ă p e n t r u b ă i a t , secolul X X , z o n a C l u j . Este lucrată în c r u c i , pe p î n z ă de
b u m b a c . C u l o r i l e f o l o s i t e s î n t n e g r u şi r o ş u . 1 ) G u l e r u l d r e p t , b r o d a t cu „ c o a r n e l e b e r b e c u l u i " .
2 ) G u r a cămăşii b r o d a t ă la f e l . 3) Şir d e „flori a p l i c a t e " e x e c u t a t e d e la g u l e r pînă la piept. 4)
O r n a m e n t t o t d i n „ f l o r i a p l i c a t e " p e m î n e c ă , p e s t e u m ă r . 5 ) M o t i v g e o m e t r i c j o s l a m î n e c ă şi la
poalele cămăşii.
 P L A N Ş A 3 9 . Ş t e r g a r b ă t r î n e s c d e la î n c e p u t u l s e c o l u l u i X X d i n z o n a C l u j , e s t e r e a l i z a t p e
o ţ e s ă t u r i d e b u m b a c m a i p l i n i . La c a p e t e , ş t e r g a r u l a r e d u n g i ţ e s u t e î n c u l o a r e a r o ş i e . P e s p a ţ i i l e
a l b e s î n t c u s u t e m o t i v e s t i l i z a t e d e f r u n z e l u c r a t e cu „ b u m b a c ţ ă r ă n e s c " d e c u l o a r e r o ş i e şi n e a g r ă ,
iar p e s p a ţ i i l e roşii apar m o t i v e g e o m e t r i c e specifice acestei z o n e , l u c r a t e t o t cu b u m b a c gros de
c u l o a r e a l b ă şi n e a g r ă î n p u n c t u l „ p e s t e u n f i r " .
 •••• •••• mmmu m
•••••• • • • • •• « •• ••••
•••• •••• • • •••• • • ••••• • •• ••
•• • • •• • • * • • • ••• • • • •_• • • ••••••
• • • • • • • • *• • • • • • • • • | • • C * • • • • • •
•••• • • • • a r a • • • • • • • • • • « ***o
• •• • • • • • • • • •• • • • • • • • • •• •• ••••
•••• •••• b •••• • •••• ••• •••• • •••• ••••
••••
•••• • •••• ai
iii
•••
••• ••••
••••• • ••• iii ••••• ••••
•••••
• • • • • • -•
i ••• ••• * •• ••
• •• •••
• •
• ••• •• • •••• • • • • •
• •• •••• • _•••!_
••• ••••
•• • ••••
••••••
•••• • • •• •••• • • • • • •
• • • • • • ••••
••••• •••• •••• •• •• • •• ••••
•>••
•••• • •• • • • • i•i i •• • • • •
• •• •
• • • • • • •••• • • • • • • • • • O 6 • • • • • •
•••••• a • • • • • • • • • • •
• • ••••• ••••• • • __ • • •
• • • • • • * • mm mm • mm
• • • • • •• •• • • • • • •• • _•
• • •• •• • •
• • • • • • • • • • _ • • •
••••••• ••••• ••• ••••• ••••• • •••• ••• ••••• ••••••
•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••"•a
•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••a

P L A N Ş A 4 0 . G a l o a n e de cusături din Suceava. 1) Cusătură pe o cămaşă de băiat. 2) Model

folosit la cămăşi, dar fi la ş e r v e ţ e l e . 3) Rîuri costişate, f o l o s i t e p e n t r u c ă m ă ş u ţ e de f e t i ţ e . 4) B r o ­
d e r i e p e n t r u c ă m a ş ă bărbătească. Se observă I n t r o d u c e r e a a l t o r c u l o r i , pe lîngă c u l o a r e a d o m i n a n t ă —
negru.
 P L A N Ş A 4 1 . le d i n z o n a V î l c e a d e la sfîrşitul s e c o l u l u i X I X î n c e p u t u l s e c o l u l u i X X . 1) A l t l ţ a .
2) R î u r i . 3 ) M a n ţ e t a . 4) G u l e r . 5 ) G u r a c a r n a ţ i i . 6 ) P i e p t .
La a c e a s t ă ie s-au f o l o s i t m a i m u l t e p u n c t e b ă t r î n e ş t i : c r u c e a , j u m ă t a t e d e c r u c e , p u n c t d e
u m p l u t u r ă peste două fire, punct de contur ţi linii, p r i n t r e r î n d u r i , din punctul înaintea acului.
C u l o r i l e f o l o s i t e : n e g r u , d o u ă n u a n ţ e d e r o ţ u ţ i g a l b e n . M o d e l e l e 1 ţ i 2 d e la a c e a s t ă i e s e p o t f o l o s i
cu b u n e r e z u l t a t e la f e ţ e l e de m a s ă .
 P L A N Ş A 4 2 . Ş t e r g a r b ă t r î n e s c d e la î n c e p u t u l s e c o l u l u i X X d i n z o n a C l u j . Este r e a l i z a t p e o
t e ş i t u r i de b u m b a c m a i p l i n i . La c a p e t e , ş t e r g a r u l a r e d u n g i ţ e s u t e în c u l o a r e r o ş i e . P e s p a ţ i i l e
a l b e s t n t c u s u t e m o t i v e g e o m e t r i c e s t i l i z a t e , l u c r a t e c u „ b u m bac ţ ă r ă n e s c " d e c u l o a r e r o ş i e si n e a g r ă .
P e s p a ţ i i l e r o ş i i s t n t c u s u t e cu „ b u m b a c ţ ă r ă n e s c " r o ş u şi n e g r u , m o d e l e s p e c i f i c e z o n e i .
 P L A N Ş A 4 3 . C u s ă t u r i m a g h i a r e d i n A r d e a l . A c e s t e c u s ă t u r i s î n t l u c r a t e e x c l u s i v tn c r u c i ,
f o l o s i n d u - s e c u l o a r e a r o ţ i e . 1) R e p r e z i n t ă un ş t e r g a r cu păsări ţi r a m u r i î n f l o r i t e , c u s u t e cu b u m b a c
r o ş u . 2) M o d e l p e n t r u c ă p ă t î i d e p e r n ă sau ş t e r g a r e . 3) M o d e l p e n t r u ş t e r g a r e .
 ttttrt

P L A N Ş A 4 4 . j e d e la sfîrşitul secolului X I X din z o n a G o r j . C ă m a ţ a este lucrată din pînză

d e b u m b a c ţ e s u t ă în casă. Este b r o d a t ă cu f i r e d e a m i c i n e g r u , fir m e t a l i c d e aur sau argint ţ i
p a i e t e . 1) A l t i ţ a . 2 ) I n c r e ţ u l . 3) U n s i n g u r r î n d d e c u s ă t u r ă , d e s p r i n s ă d i n a l t i ţ ă , f o r m e a z ă m o t i v u l
d e p e m î n e c ă . P i e p t u l ţ i s p a t e l e s î n t o r n a m e n t a t e cu p ă t r a t e , e x t r a s e t o t d i n m o t i v u l d e p e a l t i ţ ă .
 P L A N Ş A 4 5 . Model găsit intercalat în catifeaua ce acoperă tetrapodul din capela o r t o d o x ă
a c i m i t i r u l u i d i n D e v a . D u p ă p î n z ă şi c u s ă t u r a n u m a i î n c r u c i , p a r e a f i d e l a s f î r ş i t u l s e c o l u l u i X I X ,
l u c r a t ă s p e c i a l p e n t r u b i s e r i c ă . P r e d o m i n ă f i r u l a u r i u , p e l î n g ă n e g r u si r o j u .
 P L A N Ş A 4 6 . C ă m a ş ă f e m e i a s c ă „ s p ă t o l " — s p ă c e l — d e la s f î r ş i t u l s e c o l u l u i X I X d i n c o m u n a
Brusturi judeţul B i h o r , d i n p î n z ă de c î n e p ă cu b u m b a c . 1) G u l e r a ş îngust „ b e n t i ţ ă " c a r e susţine
c r e ţ u r i l e c ă m ă ş i i . 2 ) C u s ă t u r ă c u d u b i u r o l : î n t ă r e ş t e şi m a s c h e a z ă a p l i c a r e a „ s p e t e l o r " , o a p l i c a ţ i e
d e p î n z ă d e a s u p r a u m e r i l o r c a r e a s i g u r ă şi d u r a b i l i t a t e a c ă m ă ş i i . 3 ) B r o d e r i i cu m o t i v e g e o m e t r i c e
e x e c u t a t e î n a i n t e a acului sau c h i a r ţ e s u t e , a f l a t e pe „ s p a t e " sau „ s p ă c e l " . 4 ) T r e i r î n d u r i de o r n a ­
m e n t e p e l u n g i m e a m î n e c i l d e la u m ă r pînă la p u m n a r ( m a n ş e t ă ) . 5 ) P u m n a r i i , laţi d e 10 c m . , î n c h e ­
i a ţ i cu n a s t u r i c o l o r a ţ i a p l i c a ţ i p e s t e c r e ţ u r i l e m î n e c i i c a m la 1 0 c m d e t e r m i n a ţ i a m î n e c i i .
 PLANŞA 47. Motiv maghiar din secolul X V I I I , după aprecierea familiei de colecţionari de
a n t i c h i t ă ţ i , de u n d e l-am c o p i a t . Se foloseşte la d e c o r a r e a p e r n e l o r sau a p e r e t a r e l o r .
 P L A N Ş A 4 8 . M o t i v specific m a g h i a r , lucrat în cruci cu b u m b a c roşu d e la s f î r ş i t u l secolului
X I X . M o d e l u l se foloseşte p e n t r u o r n a r e a p e r n e l o r de z e s t r e sau la p e r e t a r e .
unmaan «*u * B S » u 3na IBBBBBBBBBBBBB • • •
• •••••
B 8
ar
.aaaa...aaaaa.r
aa...a
a...aaaaa.a
B B B B B a B . • • •
•
•
•
• >> • • • • • • B n . . . . . . B . . . . . • • • •
! • • • • • • • • • Bl fl •• •
a a a l l a a a • • • • ia •
aaaaaaaaaaa a a a a • • • • ••••••••• ••
••••••• •• •• •• •• •• •• •• •• ••••• ••• I I •••• a i i i i ••• aa a
• • • • a a • • • • • • aaa aaa a a • • • • • • aaa « f a a i a •• aa aa aa •• a
• • • • • •• • • • I • • • I ••• •• ••• a • i i i i a a a a a a i i i ••••
aaaaa aaa aa aa aaa ••• •• aaaaaaa aaa • • • i a a aaa aailaa •••••
aaaaa a a mm mm mm mm mm aaaaaaa aaaaaaaaa • • • • • • • • • aaaaaa
•
i i i i i i i i i i i
aa
aaaaa
aaa aa a a a
aaaaa aaaaaaaaaBBaa aaaaa
aa aaa • ••
aia ia
«u an o aaa
a a
•
aaaaaaaa
a. a
•
a
« a. a„a
aa a
! a aa
aa- i aa
ss aa
a«
a•• «a aaac
aaaaaa a a •••• I • • >•••
••aaaaaaaaa •••• • •••• aaa •• a aa a aa a aa aa aaaa
aa aa a a a aa aaa ta aa a a a a a aaaa aa aa ia aaaaa
aaaaaa aaa aaa aaa aaa i i i i i i aa a •••••••• • •• aaaa aa aaaa
•aaaa aa aa aa a aa aa aaaaaaa •••••••••>••••••••• aaaaia aaaaaa
aaaaa aaa aa aa aaa aaa aa aaaaaaa aaa • • • a • • • • • • aaaaaa aa aa
a a a a a aa a a a aaa | a a a aa aa aaa a aaaaa a a a a a a a ai a a a a
aaaaaa aaa aaa a a aaa a a a a a aa a aaa ia aa a aa
aaaaaaa aa aa a a i a aaa a l l a aa:- aa aa a a a a a aaa aaa aaa aa aaa a aa
• • • • • a aaa a a a a a a aaaaa a a aaaaaaaaa aaaaa aaa i a a a a a a a a a a aa
• •••• a a a a a a aaa« a a aaaaaaaaa aaa •••• a BB
• • aa • I aa aa a a aaaaaaaaaa aaaaaaaaaaaa • aa
••••• a aa aa a a . . . . . . a.ÎS. a S • •
aaaaaa aa. aaaaaaa aaa a a aaa aaaaaaaaaaaaaaa a a a a a a a a a a s a B a a a a a a a a a a BB
••••••••••••••••••••••••••••••al» aasaaaasaaBaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa aaa
• • a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a aa
aaaaaa.••••a.aa. a . . . . . . . . . . . . . . . aaaaaaa aaaaaaaa aaaaaaaa aaaaaaaa aaaaaaaa a a a a a a a a a a . . . . . . • • • s u i a

: : : : : : : : ::::sss!sss*!ss:!!!!!!!! !îî;!îs••••••••••••t « • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • « • • • • • • • • • • • • • i

::::::;!!!:::!••••• , , , M
aa. .a.i aaaaaaaaa...a.... aaaaaaaaaaaaaaa.aa......
a.•aaaaaaa.aaa. . . . a a . . . aaaa aaa a aaa a a • • a ••••• a a a a aaaaaaaaaaaaaaaaaaa

P L A N Ş A 49. Modelele 1 şi 2 gisite în zona Cluj, pe cimisi bărbăteşti, lucrate tn cruci cu

muline negru si roţu. 3) Coroniţe geometrice în care au fost introduse ghirlande de flori lucrate
pe rochiţe de fetiţe si m i l i e u r i , z o n a Rădăuţi — Suceava. Se lucrează cu muline negru, florile pot
fi lucrate cu roţu sau albastru. 4) Frîntură dlntr-o ie bătrînească din zona Dorohoi. Modelul face
parte din ornamentaţia numită „pomul vieţii". A m redat rîurile de pe mînecă si de pe piept. Lucrat
In cruci cu negru ţi roţu. Acest model, mijlocul ţi o parte din crengi sau chiar In întregime, se
poate coase pe feţe de masă, mileurl.
 P L A N Ş A 5 0 . C o m p o z i ţ i i o r n a m e n t a l e cu . . . 1 ) Panglică răsucită. 2) M o t i v g e o m e t r i c . 3) C u s ă ­
t u r ă b ă t r î n e a s c ă ?n p u n c t u l „ p e s t e u n f i r " , s e r e a l i z e a z ă c u d o u ă f e ţ e . 4 ) C o l ţ d e m i l i e u , l u c r a t i n
c r u c i , i a r d a c ă v r e m s ă a i b ă d o u ă f e ţ e f o l o s i m p u n c t u l „ ş a t r a n g a " şi p u n c t u l d e u m p l u t u r ă .
 P L A N Ş A 5 1 . le cu ciupag de la î n c e p u t u l secolului X X d i n satul Z a h a r e ş t i , judeţul Suceava.
D i s t i n g e m l a e a : 1 ) A l t i ţ a . 2 ) i n c r e ţ u l , j o c d e l i n i i o r i z o n t a l e şi v e r t i c a l e . 3 ) R î u r i c o s t i ş a t e . 4 )
Modelul de pe ciupag — guieraş mic — care strînge bine creţurile cămăşii. 5) Florile de pe pieptul
cămăşii.
 P L A N Ş A 5 2 . l e d e l a s f î r ş i t u l s e c o l u l u i X I X d i n z o n a V l a ş c a . la a r e b r e z ă r ă u . D i s t i n g e m l a
e a : 1 ) A l t i ţ a , c a r e p r e z i n t ă u n m o d e l cu c o a r n e l e b e r b e c u l u i , d e s p ă r ţ i t ă î n t r e r î n d u r i p r i n l ă n ţ u j e l e
l u c r a t e cu f i r m e t a l i c a u r i t . 2 ) i n c r e ţ u l , c a r e o b i ş n u i t e s t e l u c r a t î n p u n c t u l d e ţ e s ă t u r ă , cu c u l o a r e
g a l b e n ă sau r o ş i e . 3) R î u r i de m o t i v e pe m î n e c i . 4) Felul c u m se a p l i c ă m o t i v u l d i n a l t i ţ ă pe faţa
c ă m ă ş i i şi p e s p a t e l e e i .
 P L A N Ş A 5 3 . l e d e la î n c e p u t u l s e c o l u l u i X X d i n N e a m ţ . A r e u n o r n a m e n t g e o m e t r i c s i m p l u
si e s t e f o l o s i t ă p e n t r u i i l e d e s ă r b ă t o a r e . 1) A l t i ţ a , m ă r g i n i t ă d e ş i r u r i d e t ă n ţ u j e l e l u c r a t e cu f i r
"!"?''.':' ^ R î u r i l e v e r t i c a l e de pe m i n e c ă . 3) C i u p a g u l sau g u l e r a ş u l îngust c a r e p r e c e d e c r e ţ u r i l e
cămăşii. 4) O r n a m e n t u l de pe piept. 5) O r n a m e n t u l de pe spate.
 P L A N Ş A 5 4 . lecu b r e z ă r ă u de la începutul secolului X X , din judeţul B i s t r i ţ a N ă s ă u d . 1) A l t i ţ a .
d i n r î u r i costişatc cusute î n cruci cu m u l i n e n e g r u ţ i î m p r e j m u i t e cu r o ţ u v i ţ i n i u . 2 ) P i e p t u l .
3 ) S p a t e l e . Ţ i n s i p r e c i z e z c i ia cu b r e z i r i u ţ i a l t i ţ a au a p i r u t î n z o n a B i s t r i ţ a N ă s ă u d s u b I n f l u ­
e n ţ a c e l o r d i n M o l d o v a . C i m a ţ a veche din aceste p ă r ţ i f i i n d cea cu f o d o r l ţi f o r m e p e s t e c o t , c u m
se p o a r t ă în zonele învecinate din Transilvania.
 P L A N Ş A 5 5 . l e d i n A r g e ş , î n c e p u t u l s e c o l u l u i X X , l u c r a t ă î n c r u c i , p u n c t d e c o n t u r şi b r ă d u ţ i .
1) A l t i ţ a , u n d e î n t r e p u n c t e l e de o r n a m e n t g ă s i m „ b r ă d u ţ i i " . 2 ) I n c r e ţ — l u c r a t în p u n c t de c o n t u r .
3) M î n e c a — m o t i v g e o m e t r i c dispus costişat. 4 ) M a n ş e t a cu o r n a m e n t d e z i g z a g . 5) G u r a c ă m ă ş i i .
6 ) P i e p t u l , a r e u n m o d e l c a r e se l u c r e a z ă u ş o r şi e s t e d e m a r e e f e c t p e f e ţ e d e m a s ă . 7 ) Poale.
 •BBBBBBBBaaBBaBBBBBBBaBBBBBBSBBBBBaBaBBaaaaBaaBBaBaBaBBBBBBBaaaB
• BBBBaaaaBBaaBBBBaaaaBBBBBBBBaBaaaaBaaaaaBBBaflBaBaaaaaBBaaBaaBBaaaaaaaaaaaaaaaa
• • • • • • • • • • • • • • • • • • • a
M B i i i a m • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • I
• • a • • • • • • • a a a B • • • • • • a • a a aaa
• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • a •••
bbb • • aaa aaa • • • • aaa • • • • • • • • • • bbb • • • a • a a a aaa a a aaa aaa • • aaa • • • •••
• • B B B B • B B B B • B •••
• • • B B B B B B B B B B •••
BB BB BBB BB BB BB BB BB BB BB BB BB BB ••••
!• aa b b aa •• aa sa bb bb bb aa aa aa aa aa aa
BB BB BB BB BB BB BB BB BB BB BB BB BB BB BB ••'
BB BB BB BB BB BB - • BB BB BB BB BB BB BB B B Ba
• B B BB BB BB BB BB • • ••
• • • B • BB BB BB B B 8 B BB
• aaa aaa b • aaaaa a a aaa b b b a a a a a b b b a a aaa aaa a a aaa aaa a a aaa aaa i i aaaaaal

•aa
•bb
a
b
a
b
a
a
a
a
a
a
b
a
b
a
b
a
b
a
•
a a
3 a a
aa
•aaa aa bb aia aa bb aa aa aa aa aa aa aa aa
•aaaa aa aa aa aa aa aa aa bb aa bb aa aa aa aa
• a a aa bb aa aa aa bb bb bb aa aa aa aa aa aa a
aaa aa aa aa aa aa bb bb aa aa aa aa aa aa b b aa a * aa
•bb a a a a a a a a b b i a a a a a ia
bbb a a a a a a b b b b a a a a 9 m aaj
aaaaa a a aaa aaa a a aaaaa a a aaa aaa a a aaa aaa a a aaa aaa a a aaa aaa a a aaa aaa
s:s r •
* " " " " • • " " " """"" " " " " ! " " " """"! """"! !"""" " " " ! """"" ""**" ! " " " •""* • •""*• I "
• • " • • • • " • • • • • • • • " • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • a " ! »
••••• • • aaa • • • • • • • ••• ••• • • ••• • • • • • ••• ••• • • ••• ••• • • ••• •••
••• a a „ a a • • • • • • • • • •
i i i i î i9
• • • • • • • • • •
•a •• •• •• •• •• •• al •• •• i a aa i a aa i a
• a a aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa •
aa a a aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aa aaa
aa a aa aa aaa aa aa aa a a a a •• aa aa a a aa aaa aaa Baa
•aa a a a a a a a a a a a a a a a a i aaa
ai a a a a a a a a a a i a a

:: 5" 5 5 : " : : i :" : : " : : : : 5 "5 " * : S !

aaaaaaBBBaaaaaaaaaabbbabbbbaaaaaaaaaaaaaaaabbbaaaaaaaaaaaaabbbaaaaabbbbbbbbaaaabbbbaaaa

PLANŞA 56. Cămaşă — ie — cu a l t i ţ i , î n c r e ţ i ţ i la g î t , d e la s f î r ş i t u l s e c o l u l u i X I X din Mehe­

dinţi. Altiţa a r e d i m e n s i u n i a p r e c i a b i l e , b r o d a ţ i cu n e g r u , în punctul românesc, încreţitul este reali­
z a t p r i n c u s ă t u r a î n c r u c i f o l o s i n d u - s e c u l o r i l e g a l b e n , r o ş u şi n e g r u . De la încreţ, pîni )os la mîneci,
pornesc trei rîuri desprinse din modelul de pe altiţi.
 P L A N Ş A 5 7 . le cu brezărău d i n j u d e ţ u l Bistriţa N ă s ă u d , î n c e p u t u l secolului X X .
A l t i ţ a şi r l u r i l e d e p e m î n e c ă s î n t c u s u t e m ă r u n t , p e d o u ă f i r e , î n c r u c i c u m u l i n e viţiniu
si r o ş u d e s c h i s . M î n e c a n u a r e m a n ş e t ă , e s t e d o a r î n c r e ţ i t ă s i m p l u c a l a g î t . P e p i e p t s î n t lucrate
r l u r i l e d e pe m t n e c ă . Pe spate r o m b u r i în r î u r i sau r o m b u r i d i n m o d e l u l de pe a l t l ţ ă .
 P L A N Ş A 5 8 . C ă m a ş ă bărbătească de la î n c e p u t u l secolului X X din z o n a S i b i u . 1) O r n a m e n ­
t a ţ i a d e la g u r a c ă m ă ş i i p r e z i n t ă a c e l a ş i m o d e l p e u n g u l e r a ş î n g u s t . S p e c i f i c a c e s t e i z o n e s î n t î m b i ­
n ă r i l e d e c u s ă t u r i c a r e f o r m e a z ă u n t r a p e z p e c o t u l p i e p t u l u i . 2) R î u r i pe m î n e c ă — d o a r d o u ă —
u n u l s p r e f a ţ ă , a l d o i l e a s p r e s p a t e . R î u r i l e î n c e p d e l a u m ă r , u n d e e s t e c u s u t a c e l a ş i m o d e l şi
c o b o a r ă p î n ă î n p a r t e a d e jos a m î n e c i i , u n d e se a f l ă u n m o d e l m a i m a r e . 3 ) M o d e l u l d i n p a r t e a
d e j o s a m î n e c i i . A c e l a ş i m o d e l s e a f l ă şi i a p o a l e l e c ă m ă ş i i , c a r e e s t e d e s t u l d e s c u r t ă .
 P L A N Ş A 6 0 . le cu b r e z ă r ă u d e la î n c e p u t u l secolului X X , d i n z o n a Bacău. A r e o r n a m e n ­
t a ţ i a s i m p l ă , g e o m e t r i c ă , c a r e - i dă m u l t ă d i s t i n c ţ i e . 1) A l t i ţ a . 2 ) î n c r e ţ u l , c a r e p o a t e fi cusut cu
r o ş u p e n t r u t i n e r e sau cu g a l b e n p e n t r u f e m e i m a i v î r s t n i c e . 3 ) R î u r i c o s t i ş a t e . 4 ) F l o r i p e p a r t e a
de jos a m î n e c i i . 5) C u m sînt dispuse f l o r i l e pe piept.

' I
I
 P L A N Ş A 6 1 . I e d e la sfîrşitul secolului X I X d i n zona M u s c e l , c o n f e c ţ i o n a ţ i p e pînză d e b u m ­
bac s u b ţ i r e — p t n z i t o p i ţ i — şi b r o d a ţ i cu a m i c i s u b ţ i r e , m i t a s e , f i r de aur şi a r g i n t , f l u t u r i .
P e m î n e c i d e o s e b i m : 1 ) A l t i ţ a , care p r e z i n ţ i un m o t i v o r n a m e n t a l compus d i n două p ă r ţ i .
P a r t e a de sus cu d e n u m i r e a de „ b r ă d u ţ i " , partea de jos are „ s t e l u ţ e " care ies d l n c î m p u l n e g r u .
2 ) Increţul f o r m a t d i n t r - u n joc g e o m e t r i c , cu m u l ţ i f l u t u r i . 3 ) R î u r i verticale pe m î n e c i , care s e
r e p e ţ i şi pe cămaşă.
 P L A N Ş A 6 2 . O r n a m e n t e l e d e la î n c e p u t u l s e c o l u l u i X X d i n D o r o h o i . O r n a m e n t e l e s î n t l u c r a t e
7 n c r u c i s i p u n c t u l d e c o n t u r . d e r e m a r c a t că p r e d o m i n ă c u l o a r e a n e a g r ă . 1 ) R î u r i v e r t i c a l e p e m î n e c ă
unei cămăşi de toată z i u a , r e a l i z a t e din c r e n g i . M o d e l u l se n u m e ş t e „ p o m u l v i e ţ i i " . 2) Rîuri pe o
c ă m a ş ă d e c o p i l . 3) A l t i ţ a u n e i c ă m ă ş i de s ă r b ă t o a r e . 4) R î u r i c o s t i ş a t e pe m î n e c ă .
 P L A N Ş A 64. Cămaşă bărbătească cu rîuri bătrîneşti secolul X I X . din Judeţul D î m b o v i ţ a .
1) Se o b s e r v i g u l e r u l ţ i g u r a c ă m ă ş i i . 2 ) M o d e l u l m a i l a t , f o l o s i t la p o a l e l e c ă m ă ş i i , jos la m î n e c i
ţi peste umăr.
 P L A N Ş A 6 5 . le d i n S ă l i ş t e z o n a S i b i u . E s t e l u c r a t ă cu m u l i n e negru pe sifon. Mînecă este
l a r g ă . 1 ) La g i t a r e u n c i u p a g î n g u s t î m p o d o b i t cu f l o r i c e l e , u r m e a z ă 2 ) încreţitura - cusătură peste
muchie de creţuri.
V e r t i c a l , pe m î n e c ă u r m e a z ă o o r n a m e n t a ţ i e f o r m a t ă d i n : 3) c i o c ă n e l e , c u l ă ţ i m i m a i p r o ­
n u n ţ a t e şi m ă r g i n i t e cu ( 4 şi 6 ) m o t i v e f l o r a l e . 5 ) L a u m ă r g ă s i m u n o r n a m e n t d e u n s i n g u r r î n d ,
d e n u m i t u m e r a ş . 7) M a i jos d e c o t , m î n e c ă a r e d i n nou î n c r e ţ i t u r ă cu c u s ă t u r ă peste m u c h i e de
creţuri. Urmează volanul — fodor.
 P L A N Ş A 6 6 . le c u b r e z ă r ă u d e l a s f î r ş i t u l s e c o l u l u i X I X , d i n j u d e ţ u l I l f o v . 1 ) A l t i ţ a , l a c a r e
o b s e r v ă m în locul d u n g i l o r un m o d e i mic c a r e î n c a d r e a z ă m o d e l u l g e o m e t r i c p r i n c i p a l . In m i j l o c
s e a f l ă o s t e l u ţ ă l u c r a t ă î n p u n c t „ p e s t e u n f i r " . A l t e p u n c t e f o l o s i t e s î n t c r u c e a şi ş a t r a n g a . 2 , 3)
R î u r i p e m î n e c ă . La m o d e l u l p r i n c i p a l se d i s t i n g c o a r n e l e b e r b e c u l u i . 4 ) M o d e l p e m a n ş e t ă . 5 ) G u l e -
r a ş u l . 6 ) G u r a c ă m ă ş i i . 7 ) M o d e l p e n t r u s t a n i d i s p u s î n r î n d u r i p e p i e p t şi î n p ă t r a t e p e s p a t e .
8) M o d e l p e n t r u p o a l e l e c ă m ă ş i i .
 P L A N Ş A 6 7 . O r n a m e n t e l e din d i f e r i t e c o l ţ u r i a l e ţ ă r i i . 1) O r n a m e n t găsit pe o casă d i n oraşul
R ă d ă u ţ i . 2 ) M o t i v l u c r a t p e s t e î n c r e ţ u l d e l a m i n ă î n z o n a C l u j . 3 ) şi 4 ) M o t i v e l u c r a t e p e c ă m ă ş i
b ă r b ă t e ş t i din R î m n i c u S ă r a t . 5) B r o d e r i e r e a l i z a t ă în punct r o m â n e s c pe o c ă m a ş ă b ă r b ă t e a s c ă de
s ă r b ă t o a r e d i n D o r o h o i . 6 ) şi 7 ) C u s ă t u r i î n c r u c i p e c ă m i ş u ţ e d e c o p i l d i n z o n a V a s l u i .
 P L A N Ş A 6 9 . C u s ă t u r i d u p ă m o d e l e f i t o m o r f e , l i b e r d e s e n a t e d i n z o n a C l u j . 1) F r u n z e p e n t r u
o r n a t o f a ţ ă d e m a s ă . 2 ) B u c h e t d e m a r g a r e t e cu f r u n z e p e n t r u c o l ţ u l u n e i f e ţ e d e m a s ă . P l a n ş a le
r e d ă n u m a i tn n e g r u , p e n t r u a p u t e a f i f o l o s i t ă şi p e n t r u d a n t e l ă , d a r e l e s e p o t l u c r a şi î n d i f e r i t e
culori.
PLANŞA 71. Modele lucrate în cruci pe ş t e r g a r e , n ă f r ă m i — zona Cluj.