PROIECT DE LECŢIE

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ŞEULIA DE MUREŞ

CLASA: a VI-a (simultan cu clasa a V-a)
DATA: 14. II.2014
PROFESOR: GREC LAURA-CARMEN
OBIECTUL: Limba şi literatura română
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Descrierea
SUBIECTUL LECŢIEI: “Amintiri dintr-o călătorie”, de Calistrat Hogaş
TIPUL LECŢIEI: de sistematizare şi consolidare a cunoştinţelor
SCOPUL LECŢIEI: cultivarea receptivităţii literar-artistice a elevilor ;
DURATA: 50’
COMPETENŢE GENERALE
 Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare;
 Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse.

COMPETENŢE SPECIFICE
1.1distingerea între informaţiile esenţiale şi cele de detaliu dintr-un mesaj oral, stabilind legături sau diferenţieri între informaţiile receptate din surse
diverse;
3.1diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit;
3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric;
3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite

COMPETENŢE DERIVATE:
La sfârşitul orei elevii vor fi capabili:
 să definească descrierea de tip tablou;
 să identifice imagini vizuale, auditive şi dinamice în text precizând figurile de stil prin care acestea se realizează (epitet, comparaţie, repetiţie);
 să recunoască figurile de stil prezente în opera studiată;
 să numească sentimentele sugerate de diferite citate din text.
RESURSE: capacităţi normale de învăţare a elevilor;
cunoştinţele lor anterioare;
timpul de învăţare: 50 minute.

1
METODE ŞI PROCEDEE:conversaţia euristică, observaţia, problematizarea, învăţarea prin descoperire, explicaţia, exerciţiul, lucrul cu textul;

MIJLOACE DIDACTICE:
 Dicţionar de sinonime, Luiza Seche, Mircea Seche, Irina Preda, Editura Enciclopedică, Bucurreşti, 1993
 Ionescu-Mazilu, Elena, Jercea, Valentina, „Limba română-Manual pentru clasa a VI-a”, EDP, Bucureşti, 2008;
 Fişe biografice
 Fişe pentru activitatea independentă
 Portofoliul elevilor
 Fotografii
 Post-it-uri

FORME DE ORGANIZARE A ÎNVĂŢĂRII : activitate frontală, activitate individuală şi activitate pe grupe;

MODALITĂŢI DE EVALUARE:
 Evaluare frontală
 Evaluare prin note sau puncte

BIBLIOGRAFIE:
1. Cojocăreanu, G., „Didactica specialităţii – Limba şi literatura română - liceu”, Editura Arves, Craiova;
2. Ilie, Emanuela, „Didactica literaturii române”, Editura Polirom, Iaşi, 2008;
3. Goia, Vistian, „Didactica limbii şi literaturii române- pentru gimnaziu şi liceu”, Editura Dacia Educational, Cluj-Napoca, 2002;
4. Ionescu-Mazilu, Elena, Jercea, Valentina, „Limba română-Manual pentru clasa a VI-a”, EDP, Bucureşti, 2008;
5. Hogaş, Calistrat, „Pe drumuri de munte”, Editura Nomina, Piteşti, 2008;

2
 SCENARIUL DIDACTIC
Etapele Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode Evaluare
lecţiei/Timp
Evocare Profesorul organizează clasa şi asigură Elevii îţi pregătesc cele necesare pentru Conversaţia Verificarea
sens climatul necesar desfăşurării optime a începerea orei. modului în care
(10 minute) activităţii. Elevul de serviciu este rugat elevii au alcătuit
să enumere absenţii dacă este cazul. tema pentru acasă
şi corectarea
Se verifică tema pentru acasă. Elevii citesc tema şi corectează eventualelor
eventualele greşeli sub supravegherea greşeli.
profesorului.
Caietele elevilor

Profesorul le spune elevilor că vor Elevii notează titlul lecţiei în caiete.

continua cu studiul operei
„Amintiri dintr-o călătorie” de Calistrat
Hogaş deşi le cere elevilor să scrie titlul
lecţiei de pe tablă. Elevii ascultă cu atenţie.
Se anunţă obiectivele pe înţelesul
elevilor.

Realizarea Activitatea 1 Joc didactic

sensului Ca un exerciţiu de spargere a gheţii Elevii lipesc fotografiile la tablă şi îşi
(30 de profesorul propune un joc care constă imaginează mai uşor traseul parcurs de
minute) în completarea traseului parcurs de personaje.
narator cu fotografii sugestive pentru
fiecare zonă amintită în fragmentul
studiat. Profesorul desenează harta pe
tablă şi le cere elevilor să lipească
fotografiile.
Profesorul îi întreabă pe elevi ce sunt
ca parte de vorbire cuvintele scrise pe
tablă şi ce rol au acestea în prezentarea
cadrului natural.
3
 Elevii răspund că termenii de pe tablă
sunt substantive comune şi au rolul de a Conversaţia euristică
prezenta localităţile, mănăstirile, văile sau
obiectivele turistice pe care le vizitează Aprecierea verbală
naratorul.

Profesorul le cere elevilor să Elevii răspund că modul de expunere

denumească modul de expunere care prezent în text este descrierea. Evaluare frontală
predomină în fragmentul studiat.

Activitatea 2 Elevii notează definiţia:

Profesorul scrie pe tablă definiţia DESCRIEREA: 1. ESTE MODUL DE
descrierii si a descrierii literare EXPUNERE FOLOSIT ÎNTR-UN
explicându-le elevilor că opera literară TEXT, CONSTÂND ÎN
în care predomină acest mod de PREZENTAREA TRĂSĂTURILOR
expunere se numeşte descriere literară. CARACTERISTICE ALE UNUI
OBIECT, FENOMEN SAU TABLOU
DE NATURĂ
2. OPERA LITERARĂ SAU
FRAGMENT CARE SE BAZEAZĂ PE
ACEST MOD DE EXPUNERE.
DESCRIEREA DE TIP TABLOU:
ESTE UN TIP DE DESCRIERE CARE
ARE ÎN VEDERE FENOMENE ALE
NATURII, UN EVENIMENT SAU O
PRIVELIŞTE.

Activitatea 3 Elevii recitesc fragmentul din manual şi Activitate

Profesorul le cere elevilor să recitească afişează tabloul realizat la tablă. interdisciplinară
textul.Între timp elevii clasei a V-a
trebuie să deseneze o pădure care să
surprindă elementele prezente în operă.
După terminarea activităţii se
inversează rolurile, astfel, clasa a VI-a

4
va trebui să deseneze o altă pădure
conform fragmentului auzit. Fiecare
tablou va primi un titlu sugestiv şi va fi
afişat la tablă.
Activitatea 4
Se realizează un tabel cu imagini
artistice: vizuale, olfactive şi dinamice
şi se împart elevilor post-it-uri cu
exemple din fragment, ei trebuind să le
lipească pe coloana corespunzătoare.
(Anexa1)
Profesorul le explică că la baza
acestora pot sta unele figuri de stil.
Se dau exemple. Profesorul
actualizează figurile de stil şi îi anunţă
pe elevi că astăzi vor aprofunda
epitetul, figură de stil prin care Hogaş
înfăţişează farmecul deosebit al naturii
Se dă definiţia epitetului şi clasificarea
acestuia. (Anexa1)
Elevii completează tabelul cu postit-uri.
Elevii copiază tabelul în caiete.
Elevii scriu definiţia şi clasificarea
epitetelor.
EPITETUL
ESTE O FIGURĂ DE STIL CARE
EXPRIMĂ ÎNSUŞIRI DEOSEBITE,
NEAŞTEPTATE ALE OBIECTELOR
SAU ALE ACŢIUNILOR.
CLASIFICARE:
ACESTA POATE FI:
epitet al substantivului: „mesteacăni
blonzi,” „oraşul alb”
epitet al verbului: „suspinând
dureros”, „stătea nemişcată şi
gânditoare”
epitet simplu: „mesteacăni blonzi”
epitet dublu: „trunchiuri albe şi
curate”
epitet multiplu: Ceva creşte acum în
tine, amar şi dârz, încruntat şi nemilos
epitet în inversiune: „umedele şi
glodoasele lor locuinţi”, ale răpoşilor
munţi”, „măreaţă privelişte”
5
 Se dau exemple de figuri de stil şi se Elevii identifică figurile de stil care stau la
completează tabelul (Anexa1) baza imaginilor artistice şi completează
tabelul cu postit-uri de pe tabelul
precedent.

Reflecţia Profesorul dă spre rezolvare o fişă de Elevii rezolvă fişa de lucru. Evaluare prin note
(10 minute) lucru pentru a putea realiza feedback-ul Elevii răspund că le-a plăcut lecţia şi sau puncte
şi evaluarea elevilor.(v. Anexa 2) notează tema în caiete.
Profesorul îi întreabă dacă au înţeles
lecţia şi dacă le-a plăcut.
Se dă tema pentru acasă: Realizaţi o
compunere de 8-10 rânduri în care să
descrieţi o zi frumoasă de primăvară.
Dă un titlu adecvat compunerii tale!
Elevii care s-au remarcat vor primi note
sau puncte.

Anexa 1
6
 Imagini artistice
Completaţi tabelul de mai jos cu câte patru exemple pentru fiecare tip de imagine.
Imagini vizuale Imagini auditive Imagini dinamice
„trunchiuri albe” „glasul vântului” „scăpătarăm de la umbră şi ieşirăm
„Valea- Sacă se răsfaţă cu casele ei albe şi „trăsnitură colosală” într-un luminiş”
curate” „broscoi...ne salutau orăcăind” „fagii, paltinii sau brazii...sfărâmau
„pârâu limpede ca o picătură de rouă” „suspinând duios” şi doborau tot în calea lor”
„munţii se întindeau ...ca o fâşie de fum „broscoi...dispăreau iute la
plumburiu” apropierea noastră”
„începurăm iarăşi a urca”

Figuri de stil:

Completaţi tabelul de mai jos cu exemple corespunzătoare figurilor de stil:

Epitet Personificare Comparaţie Enumeraţie

„trunchiuri albe” „Valea- Sacă se răsfaţă „pârâu limpede ca o picătură de „fagii, paltinii sau brazii...sfărâmau
„trăsnitură colosală” cu casele ei albe şi rouă” şi doborau tot în calea lor”
„suspinând duios” curate” „munţii se întindeau ...ca o fâşie de
fum plumburiu”
„glasul vântului”
„broscoi...ne salutau orăcăind”

Anexa 2

7
 Fişă de lucru
Descrierea
Clasa a VI-a

Citeşte cu atenţie textul următor, apoi rezolvă cerinţele:

“Roua avea înfăţişarea unor mărgăritare ce nu aşteptau decât o rază de soare spre a se schimba în strălucitoare diamante. Umezeala şi răcoarea
dimineţii dădeau întregii firi o nespusă frăgezime. Totul începuse a se deştepta sub întâile raze ale zilei, dar totul era cuprins de o linişte, de o tăcere,
de un fel de înmărmurire solemnă: şi firea întreagă părea că se află în o religioasă aşteptare. La răsărit se ivea geana de aur şi de purpură a unui soare
tânăr, care într-o clipă şterse într-o nemăsurată depărtare umbra de pe fruntea munţilor neguroşi.”
(Calistrat Hogaş, Amintiri dintr-o călătorie)
ARGUMENTEAZĂ ANALIZEAZĂ DESCRIE APLICĂ ASOCIAZĂ COMPARĂ
Argumentează că
Analizează Descrie
adjectivul Îmbogăţeşte Asociază substantivele din Compară
fragmentul de mai momentul
înfrumuseţează şi enunţurile cu cât mai coloana A. cu adjective din dimineaţa descrisă
sus şi precizează zilei preferat
îmbogăţeşte multe epitete. Observă coloana B de narator în
care este de tine în 20
exprimarea într-o apoi diferenţa. A. B. mijlocul naturii cu
momentul zilei de cuvinte.
descriere literară. diamante neguroşi o dimineaţă într-
prezent în text.
Subliniază adjectivele, Fulgii coboară într-un frăgezime solemnă un oraş foarte
apoi citeşte textul fără dans pe pământ. înmărmurire religioasă aglomerat din
acestea. Zăpada a acoperit aşteptare nemăsurată China.
grădina. soare nespusă
Vântul şuieră printre depărtare strălucitoare
copaci. munţi tânăr