6 122017 CriiasaZépa - poste de Hare Christian Andersen Criiasa Zipezii de Hans Christian Andersen Sapte povestiri jntaia povestire fn care ¢ vorba de o ogiinda si de nite cioburi Sa incepem si povestim; si cum vom ajunge la sfarsit, avem sa stim mai mult decat stim acuma. Era odat un vrijitor riutcios, unul dintre cei mai rai, era chiar dracul. $i vrdjitorul acesta a ficut o oglind’, dar mu era o oglinda ca toate oglinzile, fiindca tot ce era mai ffumos si bun daca se ogiindea in ea aproape cd nici nu se vedea, in schimb, tot ce era mai urat se vedea én oglinda foarte limpede si chiar mai urat decat fusese. Cele mai frumoase privelisti in oglinda parca erau spanac fiert si cei mai buni oameni erau in oglinda urdciosi sau sedeau cu capu-n jos. Fefele lor erau asa de schimonosite c4 nu le puteai cunoaste si daca, de pil, cineva, care avea o akmica pe obraz, se uita in ogtind’, akunica crestea sii acoperea tot obrazul ca 0 pata neagrd. Dracul icea cd asta e foarte nostim si de haz. Cénd ji trecea cuiva prin minte vreun gind bun, in oglinda se ardta un ranjet, asa cd desigur dracul vrajitor se bucura de nascocirea hui, Toti cei care umblau la scoala hui de vrajitorie — fiindca trebuie sa stiti cd avea o scoali de vrajtorie — spuneau in toate parfile cd s-a sAvarsit o minune; ziceau ci abia acuma se putea vedea cum arati intr-adevar lumea si oamenii. Umblau in toate partile cu ogtinda si in curind n-a mai rimas nici o fara gi nici un om pe care si nu-i fi schimonosit oglinda aceea, intr-o bund zis-a gindit el sa se urce sin cer cu oglinda, ca si rada de ingeri side Dumnezeu, Dar cu cat se urea mai sus in ‘vazdub, cu atat oglinda tremura gi se strdmba si de-abia mai putea s-o fie; s-a urcat tot mai sus si mai sus gi oglinda s-a strimbat aga de tare sia tremurat asa de cumplit, neat -a ahmecat din mAini, a edzut pe pamant si s- a spart in mii si milioane de bucdti. Dar acum oglinda a pricinuit nenorocii si mai mari, fiinded uncle bued{ierau cat un fir de nisip si au zburat duse de vant peste tot paméntul siau intrat in ochii mukor oameni si cei cArora le intrau in ochi cioburile acestea vedeau toate lucrurile schimonosite, sau nu mai gindeau acum decat sucit si intortocheat, pentru ci aceste cioburi pistraseri toate puterile rele pe care le avusese oglinda intreagi. Unii oameni s-au trezit cu edte un ciob chiar in inimd si inima lor s-a preficut deodata intr-un bulgire de gheatd. Unele cioburi erau asa de mari, incdt uni gi alfile-au luat si au ficut din ele geamuri; dar fereascd’ Dummezeu si te fi utat la vreun prieten prin geamurile acestea! Alte cioburi au ajuns ochelari, dar cei care purtau acei ochelari vedeau strdimb gijudecau nedrept. Dracul radca si plesneascd de toate aceste niizbatil, $i mai erau ined multe cioburi in lume, Vedem noi indata. A doua povestire Un baietas si o fetta Intp hw powest-perru-conl comhans.ctnstian-andorsoneaasa-zapezi in) 186 122017 CrasaZapea - pveste do Hans Christin Anerson in orasul cel mare, in care sunt atatia oameni si atétea case gi n-au toti loc unde sa-si facd o gradini side aceea cei mai multi trebuie si se mulfumeascd cu flor in glastre, erau si doi copii sirmani, care aveau 0 grading putin mai mare decat un vas cu flori. Nu erau fate si sora, dar se iubeau intre ei ca si cum ar fi fost. Parinii lor Jocuiau in doud mansarde din cele doud case aliturate si care erau asa de apropiate una de alta incdt stresinile mai cd se atingeau si cum férestrele erau ff in fat puteai si treci de la o locuint la cealah, Parintii puseserd fiecare in streasina cate o cutie mare de lemn umplutd cu pamint si sidiserd legume gi verdeturi de care aveau nevoie la gitit si mai sidiserd si cdte un trandafir; era céte unul in fiecare cutie gi inflorea frumos. Pe urmi, ce s-au gindit ei, si puie cutile de-a curmezigul peste streasind, aga ed acuma aproape ci ajungeau de ba o fereastrd la cealalt si erau ca dou straturi. Pastiile de mazire atimau peste marginile cutilor si trandafiri isi ntindeau crengile pe deasupra si se impreunau ficnd o bolté de flori si frunze. Cum cutile erau foarte inalte si copii stiau c4 nu trebuie si se urce pe ele, aveau voie stea pe sedunele intre cuti, la umbra trandafirlor, si si se joace. {eodati si se coboare pe fereastra si si Tama petrecerea asta se isprdvea. Geamurile erau inghefate. Copii insd inedlzeau pe soba binufi de arama, {ilipeau de geamurie inghetate si deodati se ivea un rotocol straveziu si prin rotocol se uita, de la fiecare fereastrd, cite un ochi drigilas si blind; erau biietasul si fetta. Pe el il chema Karl si pe ea Gretchen. Vara ficeau numai un pas $i erau unul King altul, iama insd trebuiau sa coboare si si urce pe o mulime de sedi gi afard ningea. — Au inceput si roiasca albinele cele albe, zicea bunica. — Au sio regini? intreba baictasul, finde’ stia cd albinele cele adevarate au o regina — Da, au, spunea bunica. E acolo unde-iroiul mai des, e mai mare decdt celelatte, dar mu st mult pe pamant, se urca iar in nori cei negri. Noaptea, ea pomeste in 2bor pe strazi si se uitd pe fereastr in casi gi geamurile ingheata sise fhe flori de zipada pe la ferestre. — Da, da, am vazut, ziceau copiii si acuma stiau cd e adevarat ce spunea bunica. ~ Crdiasa Zapezii vine si pe la noi? a intrebat odati fetita, — Atita-i trebuie, si vie! a rispuns baietagul, C& o pun pe soba si indata se topeste, Bunica ka méngaiat pe pir sia inceput o ak poveste. Seara, inainte de culcare, cdnd era pe jumitate dezbricat, Karls-a dus la fereastrd, s-a urcat pe un scaun gis-a uitat prin rotocolul de pe geam, Afard incepuse si ningd si un filg, cel mai mare, s-a prins de marginea unei cutii de flor; fulgul a crescut pnd s-a preficut intro femeic imbricata cu o rochie albi, care parc era fesut& din mi si mii de filgi de zipada. Femeia era frumoasi gi gingasd, dar era de gheati, de gheatd sclipitoare, si totusi era vie; ochii ii stréluceau ca doud stelute, dar nu stateau o clipd locului, Femeia a dat din cap sia ficut un semn cu mina cdtre fereastra. Baiefasul s-a speriat gi s- a dat jos de pe scaun siis-a parut cd la geam bate din aripi o pasire mare. A doua zia fost senin si ger. $i dupa aceea n-a mai trecut mult sia venit primaivara; era cald, copacii au inceput si inverzeasca, rindunelele au sosit $i si-au ficut cuburi, ereastra era mereu deschisi si copiii sedeau iar in gradinita lor de pe streasind Trandafiri au inflori. Fetifa invifase un cantec fn care era vorba de trandafiri si cdnd il canta, ea se gindea la trandafiriei si ka invatat si pe baiefas si cntau acuma amindoi: ep hw/powst-psr cop convars-cvista-antrsreralaa- zap aneos.122017 Cris Zapezi- poveso do Hans Christian Andersen Ce frumosi sunt trandafci Sicad prada offi ‘Traiul nostru e mai bun, -nflorim sila Criciun! Si copii se fineau de mang, sfrutau trandafiri gi se uitau la cerul senin: "ce frumos ¢ vara cAnd trandafiit inflorese!" Karl si Gretchen se uitau into carte cu animale gi pasdri; ceasul de la bisericd tocmai bitea cinci, cfnd deodati baietasul spuse: — Au! M-a lovit ceva in piept! $i mi-a intrat ceva in ochit Fetita La luat de dupa git, el tot clipea din ochi; dar in ochinu se vedea nimic. — Mise pare ci s-a dus, a spus el Dar mu se dusese nimic, Era un ciob mirunt din oglinda cea fermecati care schimonosea si urdfea tot ce era frumos si bun, iar tot ce era rau si urit se ogiindea in ea pe de-a-ntregul, asa cum era, si orice cusur iegea la iveali, Bietului Karl {iintrase in inim un ciob si, in curdnd, inima lui avea sa fie ca un bulgiire de gheata. Acuma nu-1 mai durea, dar ciobul rimisese fn iim’, — De ce plingi? a intrebat-o el pe fetitd. Vai, ce urdti esti cand plingi! N-am nimic, mu vezi? Phu! a strigat el deodati. Vite, trandafirul acela e mincat de viermi si celdlalt de colo e stramb si botit! Urati mai sunt trandafiri Asia! Ca si cutia in care staul Sia dat cu piciorul in cutie sia rupt un trandatfir. Vail Karl, ce faci? a strigat fetta gi cand a vazut-o asa de speriatd, baietasul a mai rupt un trandatir sia intrat in casa sia Lisat-o pe Gretchen singura. Cand mai tarziu ca a venit iar cu cartea cu poze, ela spus ci asta-i pentru copiii de {418. Cand bunica spunea ‘reo poveste, elo tot intreba daci-i adevirat. Pe urmi isi punea ochelarii bunici si vorbea ca ea; o ingina foarte bine si tofi radeau. in scurté vreme a ajuns si imite in vorba gi in miscari pe toti vecinii. Imita mai cu seami tot ce era urat si caraghios la fiecare. Lumea zicea: "Baiatul e foarte destept!" Dar asta era numai din pricina ciobului pe care-1avea ih inim si tot din pricina asta o necajea gio stramba si pe Gretchen, care-I iubea din tot sufletul. Jocurile lui erau acuma cu totul altfel decat fuseserd, erau jocuri chibzuite. Odati, iama, pe cAnd afar ningea, sia intins poala surtucului, ca si prinda cétiva filgi, apoi a luat o lupd sia spus fetitei: — Ia uiti-te prin sticla asta, Gretchen! Fetita s-a uitat. Fiecare filg era mult mai mare si semna cu o floare sau cu o stea ih sase colfur, era foarte fumes. — Vezi ce mestesugiti sunt, a spus Karl. Sunt mai frumosi decat florile adevarate simi nici o greseald in ei, Intpshwwo_powest-portru-copl comhars-ctvstan-andersoneralasa-zapezi nl ane