Cuprins

1.       ANALIZA DINAMICA SI STRUCTURII CIFREI DE AFACERI.........2

2.     ANALIZA FACTORIALA.............................................................................3
3. ANALIZA CIFREI DE AFACERI IN CORELATIE CU CAPACITATEA
DE PRODUCTIE SI CEREREA...........................................................................9
4.     REFLECTAREA CIFREI DE AFACERI IN PRINCIPALII
INDICATORI ECONOMICO –FINANCIARI AI SOCIETATII
COMERCIALE.....................................................................................................12
Bibliografie.............................................................................................................22

1
 1. ANALIZA DINAMICA SI STRUCTURII CIFREI DE AFACERI

Datorita riscurilor si incertitudinilor care pot aparea pe pietele pe care activeaza, multe
firme, pentru a le diminua, tind sa-si diversifice oferta de produse si servicii, determinand astfel o
structura variata a veniturilor.

Prin analiza dinamica a structurii cifrei de afaceri, se urmareste evolutia pe total si pe

elementele componente fata de perioada precedenta, precum si modificarile intervenite in
structura cifrei de afaceri. De asemenea analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri sesizeaza
cauzele care au determinat evolutia acestui indicator si modificarile structurale in vederea
stabilirii masurilor corespunzatoare pentru reglarea activitatii.

Situatia dinamicii si a structurii cifrei de afaceri la SC INTFOR

Structura
Dinamica
veniturilor
2003 2004 (%)
Nr.
Indicatori pe activitati
crt. 2003 2004
mii lei mii lei
2003/2004
% %
Venituri din
413.185.87
1 activitatea 437.541.617 1,05 99,22 97,58
4
de baza
Venituri din
activitati
2 3.210.600 10.890.603 3,39 0,78 2,42
industriale si
comerciale
Venituri din
3 --- ---
alte activitati
Total
416.396.47
4 venituri 448.432.220 100 100
4
(CA)

2
 Situatia dinamicii si structurii cifrei de afaceri reprezentata grafic:

Din datele prezentate, se constata o evolutie ascendenta a veniturilor din activitatea de

baza si a veniturilor din activitati industriale si comerciale.

Evolutia ascendenta a cifrei de afaceri inregistrata in perioada 2003 – 2004, semnifica

faptul ca intreprinderea dispune de un potential care ii permite sa isi consolideze pozitia pe piata.

2. ANALIZA FACTORIALA

Cifra de afaceri poate fi analizata atat structural determinand ponderea fiecarui venit in valoarea
totala a veniturilor din vanzari, si comparativ, calculand evolutia indicatorilor pe mai multe exercitii
succesive (cu ajutorul indicilor cu baza in lant si a abaterilor absolute). In afara celor doua tipuri de
analiza, cifra de afaceri poate fi studiata si din punct de vedere factorial.

Analiza factoriala a cifrei de afaceri prezinta interes deoarece permite determinarea influentei pe
care a avut-o fiecare factor asupra evolutiei indicatorului.

Unul dintre factorii importanti care influenteaza nivelul cifrei de afaceri este forta de munca,
respectiv numarul de angajati in procesul de productie si, ca o consecinta fireasca, nivelul productivitatii
muncii.

3
 Nivelul productivitatii muncii este influentat, pe langa numarul de angajati de gradul de inzestrare
tehnica si, respectiv, de influenta pe care o are ponderea mijloacelor fixe productive asupra acestuia. In
analiza care se face se urmaresc in mod distinct aceste influente, precum si cea a randamentului
mijloacelor fixe active asupra productivitatii muncii.

Tot in cadrul analizei cifrei de afaceri sub aspect factorial, se urmareste in mod curent si modul de
valorificare a productiei realizate.

Relatiile matematice utilizate ca modele de analiza ale influentei acestor factori sunt urmatoarele:

in care:

-       CA reprezinta cifra de afaceri

-       N reprezinta numarul mediu de angajati

-       Qf reprezinta valoarea productiei fabricate

-       Mf reprezinta valoarea medie a mijloacelor fixe

-       Mf’ reprezinta valoarea medie a mijloacelor fixe productive.

4
Nr. Simbol
Denumirea indicatorilor UM 2003 2004
crt. (raport)
1 Numar mediu de salariati N Pers. 951 922
Valoarea productiei marfa
2 Qf Mii lei 38.382.864 59.998.527
fabricata
3 Cifra de afaceri CA Mii lei 416.396.474 448.432.220
kV
Nivelul de valorificare a productiei
4 - 10,848 7,474
marfa fabricata
( CA/Qf )
W (Qf  / Mii lei/
5 Productivitatea muncii 40.360,52 65.074,32
N) pers.
Valoarea medie a mijloacelor fixe
Mf Mii lei 42.256.070 60.441.965
din care:
Mf’
6
-                        productive Mii lei 18.129.081 23.957.818

KM
Ponderea structurala a mijloacelor
7 - 0,429 0,396
fixe productive (Mf’ /
Mf )
RMf
Randamentul mijloacelor fixe
8 - 2,11 2,5
productive (Qf   /
Mf’ )
It
Mii lei/
9 Gradul de inzestrare tehnica 44.433,30 65555,27
pers.
( Qf  / Mf )

In perioada 2003-2004:

Modificarea cifrei de afaceri a fost de:

ΔCA=CA2004-CA2003

DCA = 448.432.220.000 – 416.396.474.000

5
 DCA = 32.035.746.000 lei

Se constata ca in perioada 2003-2004, cifra de afaceri a crescut cu 32.035.746 mii lei ca

urmare a evolutiei factorilor urmatori:

a)      Influenta numarului mediu de salariati asupra marimii cifrei de afaceri se calculeaza

folosind formula urmatoare:

ΔCA(N) = -12.697.097.000 lei

b)     Influenta productivitatii muncii asupra marimii cifrei de afaceri se calculeaza

folosind formula urmatoare:

din care:

b1) Influenta gradului de inzestrare tehnica asupra marimii productivitatii si a cifrei de

afaceri se determina folosind formula urmatoare:

6
ΔCA(It) = 191.229.446.000 lei

b2) Influenta ponderii activelor fixe productive asupra marimii productivitatii si a cifrei
de afaceri se determina folosind formula urmatoare:

ΔCA(kM)= - 45.654.606.000 lei

b3) Influenta randamentului mijloacelor fixe productive asupra ponderii productivitatii si

a cifrei de afaceri se determina folosind formula urmatoare:

ΔCA(RMf)= 101.609.028.000 lei

7
 Aportul productivitatii muncii la modificarea cifrei de afaceri se determina folosind
formula urmatoare:

ΔCA(W) = ΔCA(It) + ΔCA(kM) + ΔCA(RMf)

ΔCA(W) = 191.229.446.000 lei - 45.654.606.000 lei + 101.609.028.000 lei

ΔCA(W) = 247.183.868.000 lei

c) Influenta gradului de valorificare a productiei fabricate asupra modificarii cifrei de

afaceri se determina folosind formula urmatoare:

Δ CA(kv) = -202.451.025.000 lei

          Cresterea cifrei de afaceri s-a realizat pe suportul, evolutiei ascendente a

productivitatii muncii (247.183.868.000 lei) ca urmare atat a gradului de inzestrare tehnica
(191.229.446.000 lei) dar si a randamentului activelor fixe productive (101.609.028.000 lei).

8
           S.C. INTFOR S.A. trebuie sa aiba in vedere aspectele negative care au condus la
scaderea din valoarea, a cifrei de afaceri dupa cum urmeaza:

            nivelului de valorificare a productiei fabricate

            numarul de personal

            ponderii activelor fixe productive

3. ANALIZA CIFREI DE AFACERI IN CORELATIE CU CAPACITATEA

DE PRODUCTIE SI CEREREA

Elementele principale de care depinde marimea cifrei de afaceri sunt urmatoarele[1]:

          capacitatea de productie;

          resursele materiale, umane, financiare;

          cererea de produse (piata).

Fiecare element poate constitui o restrictie in formularea si aprecierea obiectivelor pentru

o anumita perioada, dar si un factor stimulator.

Daca nu exista cerere pentru un produs si nu se foloseste integral capacitatea de care

dispune, atunci, structura productiei va fi modificata in conformitate cu cererea.

In analiza cifrei de afaceri, din activitatea de baza, in corelatie cu capacitatea de productie

si cererea, se urmareste tocmai masura in care, prin deciziile care s-au luat, s-a asigurat o
asemenea concordanta care sa valorifice intr-o proportie corespunzatoare potentialul productiv al
societatii.

9
 Practic, analiza cifrei de afaceri in corelatie cu capacitatea de productie si care utilizeaza
indicatori, sunt sintetizati in urmatorul tabel:

Nr.
Indicatori 2003 2004
crt.
Capacitatea de productie (mii
1 598.246.478 622.242.789
lei)
2 Productia fabricata (mii lei) 38.382.864 59.998.527
3 Cifra de afaceri (mii lei) 416.369.474 448.432.220
Cererea estimata la inceputul
4 609.926.842 703.250.120
intervalului (mii lei)
Gradul de utilizare a
5 6,42 9,64
capacitatii de productie
6 Gradul de satisfacere a cererii 68,27 63,77
Gradul de valorificare a
7 10,85 7,47
productiei

Situatia cifrei de afaceri in corelatie cu capacitatea de productie si cererea

reprezentata grafic:

 Din datele prezentate se constata urmatoarele:

  gradul de utilizare a capacitatii de productie a crescut cu 3,22 %, ceea ce semnifica

preocuparea permanenta a societatii INTFOR privind innoirea liniilor tehnologice.

10
   gradul de valorificare a productiei a scazut cu 4,5 %.(acest aspect nu influenteaza
negativ societatea deoarece a fost determinat de cresterea cererii pe piata a produselor, ca
urmare a sporirii calitatii acestora, a realizarii unor produse la standarde internationale).

            In fundamentarea cifrei de afaceri si a programului de fabricatie pe langa

diagnosticul intern, trebuie avute in vedere si piata si concurenta.

In legatura cu concurenta, cunoasterea acesteia si a puterii competitive sunt probleme

esentiale ale managementului societatii pentru fundamentarea programelor viitoare.

In stransa legatura cu piata este si analiza clientelei care urmareste:

          prezentarea principalilor clienti interni si externi;

          schimbarile intervenite in structura si numarul clientelei in ultimii ani;

          cauzele care le-au determinat si implicatiile asupra vanzarilor proprii;

          atitudinea clientelei proprii fata de produsele firmelor concurente.

Urmarirea unor asemenea aspecte este importanta in ceea ce priveste masurile care
trebuie luate, pentru mentinerea si apoi sporirea numarului de clienti.

Cresterea cifrei de afaceri ar trebui sa se situeze, in general, cel putin la nivelul inflatiei.
Aceasta crestere determina si cresterea cheltuielilor si in special a celor variabile. Cresterea
acestora din urma trebuie sa fie redusa pentru a nu conduce la o micsorare a profitului brut.

Pentru aceasta trebuie supravegheate foarte atent si pe fiecare faza a procesului de

productie, toate cheltuielile, iar pe baza datelor furnizate de sistemul informational sa se poata
efectua in orice moment o analiza pe grupe de costuri, iar in urma concluziilor desprinse, sa se
intervina prompt acolo unde situatia o impune.

11
4.  REFLECTAREA CIFREI DE AFACERI IN PRINCIPALII INDICATORI
ECONOMICO –FINANCIARI AI SOCIETATII COMERCIALE

1.     Reflectarea cifrei de afaceri[2] asupra profitului brut

Se calculeaza rentabilitatea la 1 leu cifra de afaceri:

I1 = (CA2004-CA2003) ´ RV 2003

I1 = (448.432.220.000 – 416.396.474.000) ´ 0,2038

I1 = 6.528.885.000 lei

2.     Reflectarea cifrei de afaceri asupra ratei rentabilitatii economice a activului se

calculeaza cu ajutorul formulei urmatoare:

unde:

A – total activ

12
3.     Reflectarea cifrei de afaceri asupra ratei rentabilitatii financiare se determina
folosind formula urmatoare:

unde:

Kp – capital permanent

Capitalul permanent[3] = Capital propriu + Datorii financiare

4.     Reflectarea cifrei de afaceri asupra vitezei de rotatie a activelor circulante se

determina cu ajutorul formulei urmatoare:

unde:

AC –active circulante

T –timpul (365 zile)

5.     Reflectarea cifrei de afaceri asupra eliberarilor de active circulante se calculeaza cu

ajutorul formulei urmatoare:

13
6.     Reflectarea cifrei de afaceri asupra eficientei activelor fixe (cifra de afaceri la 1000
lei active fixe), se determina cu ajutorul formulei urmatoare:

unde:

Mf – active imobilizate fixe

7.   Reflectarea cifrei de afaceri asupra eficientei activelor de exploatare se determina cu

ajutorul formulei urmatoare:

unde:

Ae – active de exploatare

Activele de exploatare cuprind urmatoarele elemente patrimoniale:

    stocuri

    clienti si conturi asimilate, minus avansuri primite de la (clienti creditori)

14
     alte creante

            

            

            

            

I7 = 187,97‰

8.     Reflectarea cifrei de afaceri asupra eficientei muncii caracterizate pe baza profitului

pe un salariat se determina folosind formula:

15
 2003 2004 Dinamica %
Nr.
Indicatori
crt. Mii lei Mii lei

1 Cheltuieli cu salarii 38.523.165 55.694.139 144,57

Cheltuieli cu asigurarile
2 18.242.617 21.775.255 119,36
si protectia sociala
Total cheltuieli cu
3 56.765.782 77.469.394 136,47
personalul
4 Amortizarea 22.069.809 25.061.443 113,55
5 Rezultatul exploatarii 91.839.823 54.664.719 59,52
Alte cheltuieli privind
6 191.619.370 213.607.706 111,47
valoarea adaugata
7 Valoarea adaugata 419.060.666 448.272.656 106,97

Situatia si dinamica valorii adaugate reprezentata grafic

Dinamica valorii adaugate pe perioada 2001 -2002

16
 Structura valorii adaugate este ponderea pe care o are fiecare element component a
valorii adaugate in valoarea sa totala si rezulta din impartirea elementului respectiv la valoarea
totala a valorii adaugate.

Structura valorii adaugate pe perioada 2003 -2004

17
 Structura Diferente
2003
2003 2004
2004
Nr.crt. Indicatori
± %
mii lei mii lei
%

%
0 1 2 3 4 5 6=3-2 7=3/2
Cheltuieli cu +
1 38.523.165 55.694.139 9,19 12,42 144,57
salarii 17.170.974
Cheltuieli cu
asigurarile si
2 18.242.617 21.775.255 4,35 4,85 +3.532.638 119,36
protectia
sociala
Total
3 cheltuieli cu 56.765.782 77.469.394 13,54 17,28 +20.703.612 136,47
personalul
4 Amortizarea 22.069.809 25.061.443 5,26 5,59 +2.991.634 113,55
Rezultatul
5 91.839.823 54.664.719 21,91 12,19 -37.175.104 59,52
exploatarii
Alte cheltuieli
privind
6 191.619.370 213.607.706 45,72 47,65 +21.988.336 111,47
valoarea
adaugata
Valoarea
7 419.060.666 448.272.656 100 100 +29.211.990 106,97
adaugata

Structura valorii adaugate pe perioada 2003-2004

18
  In perioada 2003 – 2004 se inregistreaza o crestere a valorii adaugate cu 29.211.990.000
lei(106,97 %). Cresterea valorii adaugate a fost rezultatul evolutiei urmatorilor indicatori:

    cresterea cheltuielilor cu personalul(136,47 %) este rezultatul evolutiei ascendente

a cheltuielilor cu salarii (144,57 %) si a cheltuielilor cu asigurarile si protectia sociala
(119,36 %).

                 Se constata ca ritmul de crestere a valorii adaugate realizata de un salariat

(106,97 %) este inferioara ritmului de crestere a remunerarii personalului, de unde rezulta ca
surplusul incasarilor este depasit de cheltuielile cu (personalul aspect nefavorabil).

    cresterea amortizarii cu 2.991.634.000 lei reprezentand 113,55% a fost determinata

de cresterea imobilizarilor corporale, a caror valoare s-a marit cu 143,03%, ca urmare a
achizitiei acestora.

      IA> IQe (113,55% > 109,3%) se constata ca au crescut cheltuielile cu amortizarea

la 1 leu de productie a exercitiului.

    o pondere importanta, privind cresterea valorii adaugate, au avut-o alte cheltuieli
privind valoarea adaugata (111,47%) reprezentand cheltuielile financiare.

    rezultatul exploatarii detine o pondere foarte mica in valoarea adaugata

determinand faptul ca investitorul isi asuma un risc minim. In perioada 2003 –2004 se

19
constata o diminuare a rezultatului exploatarii ca urmare a cresterii cheltuielilor din
exploatare (124,2%), fata de anul 2003, intr-un ritm mult mai mare decat veniturile din
exploatare (110,64%).

Pe baza valorii adaugate si ale elementelor sale se pot construi urmatorii indicatori:

          

2003: 

2004: 

          contributia factorului uman la formarea valorii adaugate

2003: 

2004: 

          determinarea aportului activelor fixe

      

2003: 

20
 2004: 

Indicatori calculati pe baza valorii adaugate si ale elementelor sale:

Nr.
Indicele 2001 2002
crt.
1 Gradul de integrare pe verticala 1,006 0,999
2 Aportul factorului munca 0,1354 0,1728
3 Aportul activelor fixe 0,0526 0,0559

Evolutia indicatorilor calculati pe baza valorii adaugate si ale elementelor sale:

Se costata, din datele prezentate in tabel, ca gradul de integrare pe verticala in cei doi ani
tinde catre 1 de unde rezulta ca intreprinderea INTFOR S.A. are un grad ridicat de integrare.

Marimea si evolutia celorlalti indicatori furnizeaza informatii cu privire la situatia

rentabilitatii potentiale proprii, un element foarte important in strategiile de retehnologizare si
modernizare ale firmei.

Valoarea adaugata este un indicator cu caracter net, dar cuprinzand amortizarea

capitalului fix, include si cheltuielile materiale de unde rezulta caracterul sau brut.

Aceasta dubla pozitie justifica de altfel si modul ei de considerare respectiv de indicator

cu caracter intermediar.

21
 Bibliografie

1. Isfanescu A. –„Analiza economico-financiara”, Ed. Economica, Bucuresti, 1999, pag. 58

2. Isfanescu A. –„Analiza economico –financiara”, Ed. Economica, Bucuresti, 1999, pag.
65.
3. Stoian Ana – „Contabilitate si gestiune financiara”, Ed. Margaritar, Bucuresti, 2001, pag.
585

22