Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
PRIMUL AJUTOR in caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs
accidentul, de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta( salvator).
Asistenta medicala de urgenta, in caz de accidente, se acorda in 3 etape diferite:
la locul accidentului sau imbolnavirii;
in timpul transportului;
in unitati sanitare.
Salvatorii/ cei care acorda primul ajutor, pot fi impartiti in 3 categorii:
1. medicii de orice specialitate: ei vor interveni cu prioritate la locul unui accident;
2. cadrele medii sanitare si studentii medicinisti din ultimii ani de facultate;
3. orice salariat care este instruit pentru a acorda corect primul ajutor.
Cu exceptia cazurilor de mare urgenta si/ sau petrecute in locuri izolate, primul ajutor in caz
de accident sau imbolnavire acuta trebuie sa fie acordat de catre salvatorii din prima si a doua
categorie.
Deci, in cazul producerii unui evenimet in care sunt si victime, trebuie, de urgenta, cerut ajutor de
specialitate.
Persoanele care nu sunt pregatite pentru acordarea masurilor de prim ajutor si se afla in preajma
unui accidentat, nu trebuie sa intervina cu orice pret: aceasta constituie o grava eroare.
Trebuie, doar:
cerut urgent ajutor de specialitate;
organizata protectia victimei si prevenita extinderea starii de accident!
nu se atinge victima.
I. REGULI MINIME
care trebuie cunoscute si aplicate, pentru acordarea corecta a primului ajutor la locul
accidentului
I. PLAGI. HEMORAGII
Prin plaga( rana, leziune) se intelege orice intrerupere a continuitatii unui tesut( a
tegumentelor, mucoaselor sau a tesuturilor mai profunde).
Plaga este insotita de obicei de sangerari si poate avea ca urmare infectia, prin patrunderea
microbilor in tesuturi. Sangerarea/ hemoragia, consta in curgerea sangelui din vase in tesutul
inconjurator sau in exteriorul corpului.
O alta complicatie posibila o constituie patrunderea de corpi straini( stofa, cioburi, pamant, praf,
aschii, etc.) in plaga.
I. 1. Plagile pot fi clasificate functie de mai multe criterii- cunoasterea si recunoasterea tipului
de plaga permite acordarea corecta a primului ajutor.
Plagile pot fi:
1. inchise si deschise;
2. functie de profunzime: “julituri”; superficiale si plagi profunde;
3. externe si interne;
4. functie de natura agentului agresor si dupa modul de producere:
plagi contuze( contuzii, vanatai) care pot fi superficiale sau profunde;
plagi zdrobite;
plagi taiate;
plagi intepate;
plagi muscate;
plagi impuscate.
1
Obiectivele principale ale acordarii primului ajutor in ingrijirea plagilor:
combaterea hemoragiei;
prevenirea infectiei;
combaterea durerii;
prevenirea si combaterea socului.
Materialele de prim ajutor necesare( aflate in Trusele de prim ajutor):
comprese sterile, vata, fesi, leucoplast;
alcool sanitar;
apa oxigenata sau tablete de perogen( 10 tablete/ 100 ml apa);
rivanol 1%; apa fiarta 30 min. si racita;
medicamente care combat durerea: algocalmin, etc.
Dupa acordarea unui prim ajutor eficient si corect, tratarea calificata a plagilor trebuie realizata
in primele 6 ore. Daca ranile s-au infectat, este obligatoriu acordarea de ingrijiri medicale,
imediat.
2
venoasa: sange rosu inchis, incarcat cu bioxid de carbon, care curge in valuri( in jet
continuu) inundand rana;
capilara: sange rosu in cantitate mica, care musteste sau picura; deseori se opreste de la
sine prin formarea unui cheag.
2. dupa locul in care curge sangele:
externe- la suprafata corpului;
interne( ex. hematonul)
exteriorizate- hemoragii produse intr-un organ care comunica cu exterioerul:
- direct( din nas, gura, ureche, etc.)- sangele este rosu, curat, prospat;
- la distanta fata de orificiu prin care se exteriorizeaza si atunci sangele sufera
unele modificari, in functie de care se poate deduce locul hemoragiei.
Urgent trebuie oprita hemoragia= hemostaza, chiar si provizoriu, pana la internarea in spital.
Hemostaza poate fi:
spontana- in cazul hemoragiilor mici( se poate interveni si prin simpla compresiune);
provizorie- in cazul hemoragiilor mijlocii si mari si are ca scop intreruperea hemoragiei,
pana ce pacientul ajunge la spital.;
definitiva- ce se executa numai de medic.
Acordarea primului ajutor:
1. Nu se ridica in picioare un accidentat cu hemoragie importanta si nu misca inuti. Se
aseaza cu capul mai jos decat restul corpului.
2. Rana se panseaza numai dupa incetarea hemoragiei.
3. Daca accidentatul a pierdut mult sange, pana ce se ajunge la primul punct sanitar
(dispensarul din santier, spital, etc.), el trebuie culcat cu capul mai jos decat picioarele,
pentru prevenirea anemiei creierului.
4. Daca ii este sete i se dau cantitati mici si repetate de bauturi calde, i se vor incalzi
mainele si picioarele cu sticle de apa calda si i se vor administra calmante.
5. Metode de realizare a hemostazei in hemoragii externe:
a) Pansamentul compresiv: se foloseste in hemoragiile capilare si in hemoragiile
venoase mici, dar nu se utilizeaza daca in rana se afla corpuri straine ascutite. Acest tip de
pansament se aplica, in special, cand nu poate fi utilizat garoul.
Pansamentul compresiv se realizeaza prin asezarea unui strat gros de comprese sterile( sau o
bucata de panza curata impaturita la dimensiunile ranii), peste primele comprese cu care se
acopera rana, care apoi se strang cu un bandaj compresiv.
b) Compresiunea manuala: se realizeaza prin apasarea arterei afectate pe un plan osos
situat intre inima si artera, de o persoana cu pregatire corespunzatoare, de salvator. Apasarea se
face cu varful degetelor, cu ajutorul unuia sau mai multor degete sau chiar cu ajutorul
pumnului, functie de calibru vasului si de profunzimea acestuia.
c) Compresiunea circulara a tesuturilor: se realizeaza cu ajutorul unui garou sau o
banda de cauciuc de 80- 100 cm lungime, o curea, cravata, fasii textile sau de plastic, etc. dar in nici
un caz sfoara sau snur subtire ori sarma.
Garoul se utilizeaza numai in cazul ranirii membrelor.
Garoul trebuie folosit doar in ultima instanta sau pe timpul curatirii si pansarii plagii.
Conpresiunea se realizeaza dupa ce membrul ranit este ridicat in sus cateva secunde
pentru a se goli de o parte din sangele venos.
Garoul nu se aplica direct pe piele ci peste un invelis textil( panza, vata, etc).
Garoul nu se aplica la antebrat sau gamba.
Locul aplicarii garoului : cand aceasta este venoasa, sangele curgand de la periferie
spre inima, garoul se aplica sub nivelul plagii; cand hemoragia este arteriala, garoul
se aplica deasupra plagii, sangele curgand de data aceasta de la centru spre periferie.
Garoul nu poate fi mentinut mai mult de o ora, de aceea trebuie notate ora si minutul
aplicarii sale pe un biletel atarnat de garou. Tesuturile lipsite de oxigen incep sa fie afectate, pana
la producerea unei gangrene( functie de timpul scurs).
3
Din cauza riscurilor pe care le implica, specialistii nu mai recomanda utilizarea garoului in
hemostaza decat pe perioada executarii toaletei si pansarii ranii sau in cazuri extreme.
4
III. PRIMUL AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI in caz de ARSURI
Arsurile sunt raniri ale pielii sau al altor tesuturi produse de agenti termici, chimici,
electrici sau de radiatii.
Dupa profunzimea lor, arsurile se clasifica:
1. Arsuri de gradul I- pielea este rosie si ustura( ex. arsura solara);
2. Arsuri de gradul II- cuprinde toata grosimea pielii pe care apar basici cu continut galbui sau
hematic( ser amestecat cu sange).Victima are dureri mari si exista pericolul de infectie.
3. Arsuri de gradul III- leziunile depasesc grosimea pielii, putand distruge si muschi, grasime,
vase, nervi, pana la os. Durerea este mai mica, deoarece extremitatile nervoase din piele au fost
distruse.
4. Arsuri de gradul IV- implica distrugerea tuturor structurilor inclusiv a osului.
Arsurile provoaca suferinta intensa, complicatii ale organismului si se vindeca in timp indelungat.
Viata accidentatului poate fi amenintata daca suprafata arsa depaseste 10% din suprafata totala a
pielii.
Complicatiile care pot aparea:
socul, produs de durerea intensa si de pierderea masei sanguine sau a plasmei;
infectia;
probleme respiratorii, la arsurile faciale severe sau cand s-a inhalat fum sau vapori
fierbinti, fiind lezate caile respiratorii si plamanii;
inflamarea( producerea edemelor), in mod deosebit daca zona arsurii a fost presata
de imbracaminte stransa sau de bijuterii.
Scopul primului ajutor este de a preveni si combate, pe cat posibil, aparitia complicatiilor
mentionate. Se actioneaza astfel:
se stinge focul- folosind extinctorul, aruncand peste victima o patura sau rostogolind-
o la pamant, sau se scoate accidentatul de sub influenta curentului electric- dupa caz;
se indeparteaza imediat orice sursa de presiune a zonei arse: inele, bratari,
imbracaminte sau incaltaminte, inainte de aparitia inflamarii;
se spala arsura numai cu apa si se aplica un pansament curat, lipsit de scame,
preferabil steril. In caz de arsura cu var, acesta se indeparteaza mai intai rapid, prin
periere usoara cu comprese uscate si apoi se spala cu apa.
In caz de arsura cu smoala nu se face nici o interventie- se merge imediat la cel mai apropiat
punct sanitar.
Nu se aplica lotiuni, alifii si nu se folosesc pansamente murdare. Nu se foloseste
pamant, cerneala, uleiuri, albastru de metil, etc
Nu se sparg basicile.
Se calmeaza durerile, administrand victimei medicamente antialgice: algocalmin,
antinevralgic, etc.( din trusele de prim ajutor).
Daca victima este constienta, i se da sa bea apa minerala, ceai, sirop pentru
compensarea pierderilor de lichide si saruri.
Se asigura transportul de urgenta a victimei la spital, pentru acordarea ingrijirilor
necesare de persoane competente.
Deci este obligatoriu ca orice electrocutat sa fie transportat la spital pentru supraveghere
medicala, deoarece ulterior pot surveni tulburari ulterioara de ritm cardiac.
Prima operatie in caz de electrocutare este scoaterea- urgenata-a accidentatului de sub
influenta curentului electric- de catre persoane competente:
se actioneaza pentru intreruperea tensiunii( cand tensiunea de lucru este sub
1000V), prin scoaterea sigurantelor, scoaterea din priza, de la caz la caz. Daca
tensiunea de lucru este peste 1000V , scoaterea de sub tensiune o poate face numai o
persoana calificata, care cunoaste instalatia;
daca scoaterea de sub tensiune a instalatiei necesita timp, ducand la intarzieri ale
interventiei, se scoate accidentatul de sub tensiune prin utilizarea oricaror materiale
sau echipamente electroizolante( cizma si manusi electroizolante, stanga de
manevra- corespunzatoare tensiunii nominale a instalatiei);
daca din cauza arcului electric provocat de accidentat ca urmare a atingerii instalatiei
electrice, acestuia i s-au aprins hainele, fara ca el sa fie in contact sau in imediata
apropiere a instalatiei electrice sub tensiune, se va actiona urgent, pentru stingerea
hainelor aprinse, prin inabusire.
Dupa scoaterea accidentatului de sub tensiune si in afara pericolului generat de acesta se
procedeaza astfel:
daca in urma producerii accidentului nu au rezultat vatamari si leziuni care ar
contraindica miscarea si deplasarea accidentatului( de ex.: cadere cu grave leziuni si
vatamari; fracturi, hemoragii), se aseaza accidentatul in pozitia culcat pe spate pe o
suprafata plana si suficient de rigida, cu recomandarea de a nu fi miscat inutil,
deoarece pot exista eventuale vatamari “ascunse”, pentru care miscarea ar fi
contraindicata;
se desfac hainele la gat, piept si zona abdominala;
se verifica starea respiratiei si existenta pulsului- lipsa functiilor vitale impune
acordarea de urgenta de asistenta medicala: respiratie artificiala sau reanimare cardio-
respiratorie;
6
la accidentele prin electrocutare se pot produce si: arsuri, plagi, tulburari de vedere,
fracturi- functie de tipul vatamarii se acorda primul ajutor.
Chiar daca in urma electrocutarii, accidentatul nu acuza stari de rau( nici macar
trecatoare), el trebuie tinut in repaus timp de 0,5- 1 ora, dupa care trebuie supus unei
consultatii medicale.
7
- orice imobilizare trebuie sa cuprinda 2 articulatii( incheieturi): cea de deasupra si cea
de dedesuptul focarului de fractura;
- la membre, atelele se pun de o parte si de alta a focarului de fractura;
- atelele se invelesc cu vata( sau alte materiale moi) pentru a nu leza pielea, a nu mari
durerea;
- se evita aplicarea atelelor pe locul unde osul vine in contact direct cu pielea( ex.: fata
antero-interna a gambei);
- acolo unde atela nu se poate mula pe regiunea imobilizata se umple golurile cu vata;
- se pune apoi o fasa circulara si apoi serpuitoare, in jurul atelelor si membrului
fracturat, obtinandu-se o imobilizare provozorie( aparatul gipsat se va face la un
serviciu medical de specialitate);
- nodurile de la materialul utilizat pentru fixarea atelelor vor fi facute peste atela;
- cel putin 2 persoane trebuie sa colaboreze la efectuarea imobilizarii.
Transportarea accidentatului la spital, se recomanda sa se faca dupa imobilizare.
In caz de nesiguranta, traumatismul trebuie tratat ca pe o fractura
Este strict interzis inotul sau sa se faca baie in zona santierelor navale unde se
desfasoara activitatea de productie a societatii., in timpul programului de lucru, in pauzele de
masa sau pe drumul- la sau de la- locul de munca.
Primul ajutor in cazul in care, accidental cineva a cazut in apa, depinde de viteza de salvare
si de acordare a primului ajutor( dar salvatorul trebuie sa fie precaut, pentru a nu deveni si el insusi o
victima).
Regulile de baza in salvarea de la inec sunt simbolizate prin cuvintele: ARUNCA, TRAGE,
VASLESTE, INOATA.
ARUNCA un obiect plutitor spre persoana care a cazut in apa (si risca sa se ineace),
utilizand o anvelopa de cauciuc, o vesta de salvare sau chiar o vasla pentru a sprijini
victima.
TRAGE la mal persoanacare se ineaca cu o franghie sau un cablu.
VASLESTE spre persoana care se ineaca cu o barca sau orice alt obiect plutitor.
INOATA spre persoana care se ineaca numai daca stii sa inoti.
Imediat ce victima a fost scoasa din apa, trebuie respectate urmatoarele reguli de acordare a
primului ajutor:
Se restabileste imediat respiratia. Aceasta este cea mai importanta cerinta a primului
ajutor in caz de inec.
Caile respiratorii trebuie curatate de orice material strain vizibil si, daca respiratia nu
se reia spontan trebuie inceputa respiratia artificiala prin metode directe.
URGENT TREBUIE CERUT AJUTOR MEDICAL DE SPECIALITATE.
Victima trebuie tratata ca si cum ar avea o leziune a maduvei spinarii daca accidentul
a survenit in timpul scufundarii, navigatiei etc. O victima care are o leziune a maduvei
spinarii, este adesea gasita cu fata in jos in apa. Aceasta trebuie intoarsa cu deosebita
grija cu fata in sus pentru a nu-i rasuci coloana vertebrala. Capul si ceafa victimei
trebuie sa fie sprijinite.
Daca este necesar, se acorda primul ajutor pentru hipotermie- incalzirea victimei.
8
Pentru a scoate apa din stomacul victimei, varati ambele maini sub abdomenul
acesteia si ridicati-o.
Trebuie evitat utilizarea alcoolului.
10