LASERTERAPIA PROCEDURA DE FIZIOTERAPIE

APLICATA IN TRATAMENTUL ARTROZEI MAINII

 Artrita degenerativa a articulatiilor mainii – Artroza

Cunoscuta sub denumirea de artrita degenerativa, osteoartrita sau artroza, este o artropatie
degenerativa de etiologie necunoscuta. Se manifesta prin degradarea lenta dar progresiva a
cartilajului articular (eroziune) pana la distrugerea completa a acestuia, cu reactia inflamatorie a
osului subcondral si a celorlalte structuri articulare (capsula, ligamente, sinoviala). Osul din
vecinatatea articulatiei se ingroasa si se deformeaza, blocand mobilitatea normala in articulatia
afectata. Cel mai simplu spus: articulatia sufera o uzura.
Artroza apare la nivelul articulatiilor cu mobilitate mare, pentru a caror functionalitate
cartilajul joaca un rol important. Astfel de articulatii sunt: genunchiul, soldul, mana si
articulatiile coloanei vertebrale.
Cum se manifesta artroza la nivelul mainilor? La nivelul
mainilor, ca de altfel si la celelalte articulatii, instalarea
artrozei este asimptomatica mult timp. Debutul este lent,
insidios, bolnavul nu poate preciza momentul aparitiei
primelor simptome. Artroza la nivelul mainilor este mult
mai frecvent intalnita la femei in comparatie cu barbatii.
Sunt afectate in special articulatiile interfalangiene
proximale si interfalangiene distale (articulatiile dintre
falange, adica oasele degetelor) si articulatia
carpometacarpiana a policelui (a degetului mare). Artroza
instalata la aceasta articulatie a degetului mare se numeste
rizartroza si este mai frecventa la persoanele care
desfasoara activitati profesionale in care mainile sunt intens
solicitate. Durerea cauzata de artroza la nivelul mainilor nu este atat de intensa precum se
intampla in cazul artrozei localizate la nivelul genunchilor sau soldurilor, de exemplu. Ceea ce
domina tabloul clinic este aparitia nodulilor artrozici la
nivelul articulatiilor interfalangiene proximale si
interfalangiene distale si deformarea articulara, vizibile cu
ochiul liber. Durerea la nivelul nodulilor artrozici este
usoara, dar exista si situatii in care pacientii au durere
importanta si tumefactie a unor articulatii mici ale mainilor
(secundare unei reactii inflamatorii locale). Deformarile
articulare sunt frecvente, degetele sunt deviate in plan
orizontal, in directii diferite, apare un aspect de “degete
serpuitoare” si ceea ce deranjeaza cel mai tare un pacient cu
astfel de modificari este faptul ca nu-si mai poate folosi in
mod corespunzator mainile.
Simptomele artrozei mainilor difera de la o persoana la alta. Multe simptome depind de
articulatiile care sunt afectate de boala, iar cele mai multe persoane se vor confrunta cu: o durere
atunci cand isi folosesc mainile; rigiditate articulara, care poate fi mai pronuntata dimineata,
dificultate cand isi misca degetele, faptul ca apuca obiectele cu o forta prea slaba, umflarea si
sensibilitatea degetelor, articulatiilor degetelor si in preajma incheieturii mainilor.
Pentru unii pacienti, osteofitele sunt un semn al
artrozei avansate. Un osteofit este o zona intarita de os
care se ataseaza/se lipeste singura de articulatie. In
artroza mainilor, osteofitele se numesc nodulii
Heberden. Acestia sunt zone rotunde, umflate si
intarite care se dezvolta in jurul articulatiei din
apropierea varfurilor degetelor. Nodulii Heberden sunt
o afectiune permanenta si adeseori fac ca degetele sa
arate deformate. Persoanele care au o artroza la
articulatiile de la mijlocul degetelor pot, de asemenea,
sa dezvolte astfel de noduli ososi, care se numesc in
acest caz nodulii Bouchard.
o Rizartroza

Artroza localizata la radacina unui deget sau a unui membru. In practica, termenul de
rizartroza este rezervat artrozei policelui. Apare la articulatia mai des folosita, cu o mare mobilitate:
articulatia trapezo-metacarpiana a policelui. Pacientul simte un disconfort, asociat cu durere – initial
la mobilizare, apoi si in repaus,
mergand (in absenta tratamentului)
pana la incapacitate functionala
completa: imposibilitatea prinderii si
manipularii obiectelor. Atunci cand
ajunge la un stadiu avansat se manifesta
prin deformatii (police in forma de
Z). Pe langa analizele de laborator,
pentru a preciza diagnosticul si a evalua
stadiul bolii este nevoie de o
radiografie, pe care se observa
ingustarea spatiului articular sau chiar
disparitia acestuia.
Cu cat iti folosesti mainile mai mult, cu atat mai multa uzura este exercitata asupra
articulatiilor mainilor si asupra cartilajului care le sustine. Sau riscul de artroza (osteoartrita)
creste daca: ai un job care necesita multa munca ce implica folosirea mainilor, ai avut un
traumatism sau o lovitura la mana. Specialistii spunc a femeile sunt mai predispuse sa dezvolte
artroza. Persoanele care s-au nascut cu articulatiile deformate sau cu cartilaje imperfecte sunt, de
asemenea, mai predispuse sa dezvolte aceasta boala.
 Cum este
diagnosticat un pacient
cu artroza a mainilor? Semnele
clinice (prezenta nodulilor
artrozici la nivelul articulatiilor
interfalangiene proximale si distale si deformarile articulare) impreuna cu radiografia mainilor
confirma diagnosticul. Pe radiografie apar ingustari ale spatiilor articulare, osteofite (mici
productii osoase ale osului subiacent cartilajului articular afectat de artroza), subluxatii articulare
si devieri ale axului normal al degetelor. Spre deosebire de poliartita reumatoida, artroza
afecteaza si articulatiile interfalaniene distale, redoarea matinala este de scurta durata, iar
analizele de sange nu evidentiaza inflamatie (VSH, fibrinogen, PCR normale).
Obiectivele tratamentelor pentru artroza sunt: ameliorarea durerilor cauzate de aceasta,
imbunatatirea mobilitatii articulatiilor, si reducerea ritmului de acutizare a acesteia. Fizioterapia
este indicata in toate afectiunile reumatismale degenerative, indeosebi in artroza. Procedeele de
fizioterapie, permit atenuarea durerilor, prevenirea sau diminuarea unei redori articulare,
restaurarea fortei musculare in jurul articulatiilor. Sunt recomandate procedurile de fizioterapie
prin caldura locala (bai sarate, sulfuroase, parafina, ultrasunet, laser) pentru efectul lor antialgic
si gimnastica medicala.

 Terapia LASER

Termenul LASER este un acronim pentru „amplificarea luminii prin emisia stimulata a
radiatiei” ( Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation ).
Este vorba despre radiaţii electromagnetice cu lungimi de undă cuprinse între 100
nanometri şi 2 milimetri. În funcţie de intensitatea radiaţiilor LASER, variază atât efectele
biologice, cât şi indicaţiile lor medicale, diagnostice sau terapeutice. Terapia laser a
cunoscut domenii de aplicaţie medicală multiple: oftalmologie, neurochirurgie,
stomatologie, dermatologie, cardiologie, ortopedie, ORL, ginecologie, urologie. Pentru
tratamentul bolilor aparatului locomotor, LASER-ul de intensitate mică ( 10 -90 mW ) este
folosit în cadrul balneofizioterapiei.
Sursa de lumină este pusă în contact direct cu pielea, lucru ce permite energiei
luminii ( fotoni ) să penetreze ţesuturile şi să interacţionează cu molecule diferite,
restabilind funcţia celulară normală. Lumina LASER-ului pătrunde în ţesutul uman 8-15
mm, dar majoritatea ei este absorbită în primii 4 mm. Deşi pare superficial, trebuie
menţionat faptul că procesele chimice iniţiate pot media efecte fiziologice la un nivel mai
profund. Efectul este de natură fotochimică ( asemănător fotosintezei de la plante ), şi nu
termic, de încălzire.
 o Efectele fiziologice ale terapiei cu laser de intensitate scăzută:
Efectele pe termen scurt constă în reducerea intensităţii durerii prin stimularea
producţiei şi eliberarării de beta-endorfine şi îmbunătăţirea fluxului sanguin local,
manifestat prin creşterea temperaturii locale.
Efectul pe termen scurt este semnificativ în 5-10% din cazuri, în timpul sau după
încheierea sesiunii de tratament iniţiale, dar nu este la fel de important ca efectul pe termen
lung.
Efectele pe termen lung sau cumulative sunt creşterea energiei celulare prin stimularea
sintezei de ATP ( adenozin trifosfat ) şi îmbunătăţirea metabolismului celular, vindecarea
mai rapidă a ţesuturilor deteriorate datorită producţiei crescute de proteine şi ADN, ce duce
la o rată crescută de replicare celulară şi datorită stimulării macrofagelor, fibroblaştilor şi a
altor celule; în plus, reglează potenţialul de membrană celulară, esenţial în transferul de
ioni: Na, Cl si K.
Tot din categoria efectelor pe termen îndelungat ale terapiei cu LASER fac parte şi o
mai bună conducere nervoasă, facilitată de nivelurile ridicate de serotonină şi acetilcolină,
reducerea ţesutului cicatriceal prin creşterea sintezei de colagen şi creşterea fluxului sanguin
la nivelul zonei afectate – angiogeneza ( formarea de noi vase de sange ), care aduce mai
mult sânge în zona lezată.
În mod adiţional, laserul favorizează procesele naturale de vindecare ale organismului,
creşte rezistenţa la infecţii prin stimularea răspunsului imunitar şi facilitează drenajul
limfatic, reducând edemele.
Timpii de aplicare sunt aproximativi, putând fi diferenţiaţi în funcţie de mărimea zonei
care este tratată, profunzimea leziunii şi conformaţia pacientului. În unele cazuri durerea
dispare imediat după prima şedinţă de terapie. Pentru tratarea durerii acut e ( accidentare,
procedură medicală dureroasă ) se indică în medie 1-6 şedinţe zilnice, iar pentru cea cronică
(tendinită, durere lombară, sindrom de tunel carpian ) 2-3 şedinţe pe săptămână câteva
săptămâni, iar apoi o dată pe săptămână sau la două săptămâni. Durerea articulară moderată
spre severă, inflamaţia sau rigiditatea articulară au nevoie de 10-15 şedinţe de tratament
pentru a obţine rezultate semnificative.
Managementul durerii prin terapia LASER
furnizează un maxim de eficienţă fără risc de
lezare tisulară. Dispozitivul laserului permite
controlul densităţii fasciculului fără a aplica o
presiune dăunătoare. Pacienţii simt doar o
uşoară încălzire a zonei tratate. Avantajele
laserului constă în perioada mai scurtă de
tratament şi rezultate pozitive obţinute mai rapid
comparativ cu alte proceduri folosite pentru
combaterea durerii; în plus metoda este non-
invaziva, nu e toxică, e uşor de aplicat, extrem
de eficientă şi, practic, fără efecte
secundare.Uneori pacienţii pot experimenta un uşor discomfort sau durere după tratament,
datorită restimulării fazei inflamatorii, efect care dispare după 24 – 48 ore.
Terapia LASER de intensitate mică este eficientă în tratarea leziunilor ţesuturilor moi şi
ale articulaţiilor, a durerii cronice, rănilor şi ulcerelor. Cu ajutorul LASER-ului se pot
trata:
 Artrita (osteoartrită, artrită reumatoidă)
Durerile de cap, inclusiv migrena
Durerile coloanei vertebrale: cervicale, de spate, durerea lombară
Afecţiunile discurilor intervertebrale
Sindromul de tunel carpian ( cauzat de compresia nervului median la nivelul
încheieturii mâinii, manifestat prin durere, amorţeli şi furnicături la nivelul mâinii)
Fibromialgia (cauzează durere cronică la nivelul muşchilor, articulaţiilor şi a
ţesuturilor moi)
Durerile articulare (genunchi, umăr, coapsă)
Durerile musculare şi durerea miofascială (durere musculară cronică)
Nevralgia (durere severă pe traiectul unui nerv)
Neuropatia (cauzată de o leziune nervoasă)
Fasceita plantară (durere la nielul călcâiului)
Durerea postoperatorie
Tendinita
Accidentările (întinderi musculare, entorse), precum şi leziuni cuzate de mişcări
repetitive (suprasolicitare segmentară)
Contraindicaţiile terapiei LASER:
Iradierea directă a glandelor endocrine, în mod special a glandei tiroide
Cancerul – terapia LASER nu se utilizează în tratamentul leziunilor canceroase
cunoscute, primare sau secundare. El poate fi folosit pentru ameliorarea durerii în
timpul etapelor terminale ale bolii, şi acest lucru numai cu acordul consimţit, atât al
pacientului, cât şi al terapeutului implicat.
Sarcina – utilizarea lui este contraindicată pe uterul gravid; poate fi folosit la femeia
gravidă ca adjuvant al altor modalităţi de terapie pentru tratamentul durerilor de
spate sau a altor afecţiuni.
Ochii – din cauza naturii coerente a razei LASER, leziunile oculare sunt principala
preocupare; operatorul nu trebuie să privească direct în fascicul.
Medicamentele fotosensibilizante şi imunosupresoare
Epilepsia
La cardiaci pe zona precordială, ganglioni simpatici, nerv vag
Pielea tatuată, din cauza apariţiei efectului termic
Hemoragia – vasodilataţia produsă de laser poate agrava hemoragia.
Implanturile si pacemakerul NU sunt contraindicaţii ale terapiei LASER!
Fizioterapeuţii se întorc tot mai mult înspre LASER. El acţionează rapid, p ornind din
interiorul celulei şi, adesea, rezolvă condiţii care nu au răspuns la tratamentul manual .
Laserele utilizate în medicină sunt:
 cu cristale
 cu semiconductori: GaAs, GaAlAs – emit în infraroşu pulsatoriu
 cu lichide
 cu gaze CO2, HeNe (emisie în spectrul roşu continuu)
În tratamentul bolilor aparatului locomotor (artroze, tendinite, contuzii musculare, calcifieri
intratendinoase, retracţii cicatriceale etc.), laserul de mică putere reprezintă un mijloc terapeutic
component al schemei de tratament fizical.
În acest domeniu se utilizează în special dioda laser (Ga-As) şi laserul He-Ne.
Efectele laserului:
  antiinflamator
 antialgic
 creşte viteza de reparare a ţesuturilor (fără a grăbi reinervarea)
 determină formarea unui ţesut de reparare de calitate superioară
 stimulează sistemul imunitar local, cu accelerarea vindecării infecţiilor
Toate aceste efecte clinice se explică prin absorbţia energiei luminoase la nivelul
hemoglobinei, mitocondriilor, membranelor celulare, determinând intensificarea metabolismului
celular, creşterea permeabilităţii membranelor mitocondriale şi celulare, creşterea nivelului de
ATP, ADN şi ARN din celule, conducând la proliferarea celulelor endoteliale şi a fibroblaştilor,
creşterea activităţii fagocitare, activarea sistemelor antiinflamatorii locale. De asemenea,
amplifică potenţialul de acţiune al celulei nervoase şi creşte temperatura tisulară în profunzime
(cu câteva sutimi de grad).
Efectul analgezic şi mecanismele sale
Analgezia este unul dintre cele mai importante efecte terapeutice ale stimulării cu laser de
mică putere, asupra căruia toţi autorii şi utilizatorii sunt de acord. Ea este o certitudine, iar
asocierea cu alte proceduri fizicale anelgezice creste eficienţă tratamentului.
Analgezia asigurată de biostimularea laser nu are afecte secundare, reduce consumul de
medicamente, analgetice de toate tipurile, antiinflamatoare cu efect secundar analgetic etc., şi
poate fi utilizată chiar şi în afecţiuni maligne (Lumnita Sidenco).
Analgezia este mai eficientă pe articulaţii superficiale şi mai puţin eficientă în cazul unui
pacient cu ţesut adipos bogat reprezentat, sau mase musculare voluminoase. De asemenea,
metoda este puţin eficientă sau ineficientă în durerea profundă, viscerală.
Producerea analgeziei implica mecanisme periferice şi mecanisme centrale. La nivel
periferic se constată scăderea concentraţiei unor substanţe ca: histamina, serotonină,
bradichinină, enzime proteolitice. Aceasta se realizează datorită vasodilataţiei produse de laseri.
Transmisia durerii la nivel central este scăzută de biostimularea laser prin influenţarea
echilibrului ionic de membrană. Biostimularea laser influenţează în sens pozitiv percepţia durerii
la nivelul sistemului nervos central şi determină creşterea concentraţiei endorfinelor.
Efectul biostimulant-trofic tisular şi mecanismele sale
La nivelul cartilajului articular, există autori care observă efectul de creştere a celulelor
cartilaginoase, cu regenerarea cartilajului articular sub acţiunea biostimulării laser de mică
putere. Acest efect terapeutic s-ar realiza, după aceşti autori, prin frenarea enzimelor proteolitice
şi stimularea creşterii metabolismului celular la nivelul cartilajului articular; aceste concluzii nu
au fost confirmate de toate grupurile de studiu şi nu sunt recunoscute de toţi autorii.
În ceea ce priveşte aspectele biostimulării laser asupra ţesutului osos, majoritatea autorilor au
demonstrat accelerarea regenerării osoase şi a consolidării fracturilor. A fost observat efectul
benefic al biostimularii laser asupra revascularizării şi regenerării ţesutului osos, inclusiv în cazul
pseudartrozelor sau al altor complicaţii osoase, în special posttraumatice.
Efecte secundare:
 Falsa vindecare: Câteodată durerea dispare foarte repede după primul tratament. Este
foarte important ca zona îndurerată mai devreme să nu fie suprasolicitată, pentru că
durerea poate reapărea, fiind necesare mai multe ședințe de tratament. Chiar dacă durerea
dispare foarte repede trebuie să acordăm un timp de refacere țesutului afectat, iar
tratamentul cu laser trebuie continuat.
  Oboseală: Pacientul poate resimți o stare acută de oboseală. Aceasta are probabil de-a
face cu o eliberare a metabolismului, dar de asemenea și cu faptul că tratamentul
ușurează durerea insuportabilă după o lungă perioadă de suferință. Pacienții pot relata
faptul că au dormit foarte bine sau că au stare de somnolență crescută.
 Apariția durerii: Pacienții se pot plânge de durere mai mare in ziua de după primul
tratament. Acest efect secundar apare mai ales la pacienții cronici. Această durere apare
pentru că în momentul începerii procesului de vindecare afecțiunea se acutizează.
Pacientul nu trebuie să se sperie de această reacție. Această durere dispare în 2-3 zile și o
putem considera un semn pozitiv în procesul de vindecare.
Profunzimea radiaţiei laser depinde de lungimea de undă, putere,
tehnica de aplicare, pigmentare, curăţenie. Doza şi frecvenţa
tratamentului poate fi reglată în aşa fel încât să producă efectul dorit,
si este stabilita de catre medic. Desi durata este de cateva minute,
efectul se simte chiar de la primele sedinte.
Stagiul de practica il efectuez in cadrul bazei de tratament Ceres
din statiunea Sarata Monteoru. Aici sub indrumarea doamnei asistente
BFT am observat si aplicat unele din procedurile de baza din
fizioterapie. Astazi va voi vorbi despre procedura cu laser. In ziua de
practica m-am prezentat la cabinetul unde se efectueaza aceasta
procedura. Doamna asistenta cu o vasta experienta in domeniu mai
intai mi-a facut o prezentare a aparatelor, cum functioneaza acestea, ce
programe sunt aplicate pe afectiuni si ce contin, de unde se opreste si
porneste aparatul, meniul, de unde se seteaza intensitatea. Apoi a
aplicat procedurile pe pacienti si am putut observa cum se face acest
lucru. La un moment dat a intrat in cabinet o pacienta, femeie varsta aproximativ 50 de ani care
i-a inmanat fisa medicala doamnei asistente si am vazut ca diagnosticul era de artroza a mainii la
articulatiile interfalangiene distale si
proximale si rizartroza policelui. Pe langa
celelalte proceduri avea ca si tratament 12
sedinte de laserterapie. Doamna asistenta i-a
spus pacientei sa stea pe pat in pozitie
sezanda cu fata la dansa. A setat aparatul pe
programul 0800-aanalgezic care este un
program standard si contine:
dose: 4.00J/cm2, duty factor:80%,
frecventa:10.0 Hz. area 1.00 cm2
max. power: 800 mw
timp: 1 minut
Mai intai a efectuat procedura pe police
eu fiind foarte atenta la toat detaliile, apoi
m-a rugat pe mine sa fac procedura la
celelalte degete.