You are on page 1of 13

PROIECTUL DE CERCETARE A TEZEI DE DOCTORAT

Iezechiel 37 (LXX): Între metalimbaj și proiecție eshatologică


Candidat Preot Cătălin Varga

1. Introducere. Punctarea problematicii cercetării

Majoritatea cercetătorilor moderni consideră Iezechiel 37 o bucată de text profetic, care


asemenea altora din Vechiul Testament, poate fi abordată exegetic și din punct de vedere al
criticismului retoric1. Această nouă tehnică exegetică a fost recent propusă de către cercetătorul
James Muilenburg cu ocazia întâlnirilor de la Society of Biblical Literature din anul 1968,
publicându-și mai apoi rezultatele sub forma articolului „Form Criticism and Beyond”, în revista
științifică Journal of Biblical Literature în anul următor2. Interesul acestei noi abordări științifice
este de a pătrunde în nucleul compoziției literare biblice iudaice, pentru a înțelege care sunt
structurile de bază ce susțin unitatea dată ca întreg, fie că avem poezie ebraică, fie că avem
narațiune. Se urmărește identificarea unităților formale de tipul: paralelismul concentric
(chiasmul); structura strofică (metrii compoziționali); anumite particule repetitive. Cercetătorul
M.Kessler3, dezvoltând noua disciplină, propune așa numitul „criticism retoric” pentru a fi
folosit în cercetarea biblică, cu scopul de a include toate rezultatele analizei literare ale textului
biblic, și nu doar cele trei paliere propuse de Muilenburg. Înaintând cercetarea, I.Kikawada,
susține critica retorică ca parte a studiului textului ebraic din perspectivă sincronică, în efortul
de-a aprecia nu doar cele ce se transmit prin text, ci de asemenea și ceea ce se dezvoltă ulterior
prin mesajul lui4. Exponentul criticii retorice, în încercarea sa de-a înțelege logica și scopul
aghiografului, va pune în special accent pe modelele pe care le conține unitatea literară; pe

1
Kelvin G.Friebel, Jeremiah’s and Ezekiel’s Sign-Acts. Rhetorical Nonverbal Communication, coll. “Journal for the
Study of the Old Testament Supplement Series”, vol. 283, (David J.A.Clines, Philip R.Davies eds.), Sheffield
Academic Press, London, 1999; Ernst R.Wendland, “Can these bones live again?: A rhetoric of the Gospel in
Ezekiel 33-37, Part I”, in Andrews University Seminary Studies, vol. 39, no. 1, 2001, pp. 85-100; Ernst R.Wendland,
“Can these bones live again?: A rhetoric of the Gospel in Ezekiel 33-37, Part II”, in Andrews University Seminary
Studies, vol. 39, no. 2, 2001, pp. 241-272; Michael V.Fox, “The Rhetoric of Ezekiel’s Vision of the Valley of the
Bones”, in Hebrew Union College Annual, vol. 51, nr. 1, 1980, pp. 1-15 etc.
2
J.Muilenburg, “Form Criticism and Beyond”, in Journal of Biblical Literature, nr. 88, 1969, pp. 1-18.
3
M.Kessler, „A Methodological Setting for Rhetorical Criticism”, in Semitics, nr. 4, 1974, pp. 22-36.
4
I.Kikawada, “Some Proposals for the Definition of Rhetorical Criticism”, in Semitics, nr. 5, 1977, p. 67.

1
procedeele stilistice individuale, care contribuie la impactul general al întregii unități și pe relația
dintre părți și întreg5.
În cercetarea noastră, vom încerca să definim structurile retorice care stau la baza
compoziției lui Iezechiel 37, cu specială referire asupra primei viziuni (valea oaselor uscate), în
măsura în care putem vorbi despre existența unei paradigme de tip retoric, cu toată pleiada ei
metodologică, la început de secol VI î.Hr. Însă vom încerca să împingem mai departe puțin
cercetarea în acest domeniu al criticii retorice, și să depășim această zonă strictă a identificării
formelor literare și structurale ale textului, după cum au fost ele propuse de părinții criticismului
retoric de la jumătatea secolului trecut, și să analizăm cu acribie forța suasivă a discursului,
tocmai pentru a nu se petrece inflația cuvântului, supus cu obstinație sub lentila metodologiei
discursive care pare să piardă din vedere tocmai zona spre care transgresează textul, zona
metalimbajului, zona proiecției lui tipologice. Acest punct, alături de altele, va constitui
originalitatea acestei cercetări cu specială referire la Iezechiel 37, scontând rezultate inedite
pentru domeniul studiilor biblice de tipul criticismului retoric.
Nu puține au fost situațiile în care, sub egida analizei structurii și a unității textului biblic,
identificarea secvențelor chiastice au fost puțin forțate. Cel puțin în cazul lui Amos 5, 1-17 nu
este încă clar dacă pericopa constituie un tot unitar. Unii cercetători au pus tot acest material în
seama profetului Amos, redactat într-o anume situație conjuncturală, iar alții au sugerat că
versetele respective sunt rezumatul unor mici unități de discurs, predicate de profet în diverse
momente6. Un cercetător care se va încăpățâna să marșeze pe ideea de chiasm, va face abstracție
de perspectiva unor mici „predicuțe” din viața lui Amos, așezate ca un puzzle sub forma acestei
pericope. Iar exemplele de exagerări chiasmice pot continua.
O altă problematizare este tocmai natura textului și a limbajului. Aproape toate edițiile
critice ale textului Vechiului Testament7, au îmbrăcat în proză Iezechiel 37, din punct de vedere
literar. Ținând cont de faptul că nici o traducere modernă nu urmează slugarnic forma textului
tipărit în BHS, ci îl modifică ori de câte ori consideră că versiunea este puțin diferită de
originalul ebraic păstrat în Codexul de la Leningrad care după mărturia lui D. Stuart este
adevăratul textus receptus; identificăm deci precaritatea susținerii unei versiuni “la zi”, de unde
și nevoia permanentă de armonizare a textului biblic tipărit în edițiile critice moderne, cu
modelul diverselor versiuni antice (LXX, Q, TM, VT). Însă cercetări mai noi, aduc în discuție o
posibilă structură poetică a pericopei din Iezechiel 37, 1-10 care se pare că a fost compus
respectând exigențele lirice de tip ebraic, după paradigma “ndakatulo” care este un stil oratoric
ritmic ce concentrează o adevărată combinație de stiluri ca elipsa, reiterarea, exclamația, idiomul,
accente fonologice sau modificări ale topicii8. Poetica reprezintă un domeniu de studiu vast, însă

5
Roland Meynet, Rhetorical Analysis: An Introduction to Biblical Rhetoric, Sheffield Academic Press, London,
1999; Dale Patrick, Allen Scult, Rhetoric and Biblical Interpretation, coll. “Journal for the Study of Old Testament”,
vol. 82, Almond Press, 1990.
6
DouglasStuart, Exegeza Vechiului Testament, trad. de Emanuel Conțac, Editura Logos, Cluj-Napoca, 2014, p. 77;
J. de Waard, “The Chiastic Structure of Amos v. 1-17”, in Vetus Testamentum, vol. 27, 1977, pp. 170-177.
7
Biblia Hebraica Stuttgartensia, (BHS), Deutsche Bibelstiftung, Stuttgart, 1977; Septuaginta: Vetus Testamentum
Graecum Auctoritate Societatis Litterarum Gottingensis Editum, Vandenhoeck&Ruprecht, 1931; Alan E.Brooke,
Norman McLean, Henry St.J. Thackeray, The Old Testament in Greek, Cambridge University Press, 1906-1940; The
Old Testament in Syriac, Peshitta Institute of Leiden, Brill Academic, 1972; Alexander Sperber, The Bible in
Aramaic, 4 vol., E.J. Brill, Leiden, 1959-1973; Jack Norman Sparks, The Orthodox Study Bible, Thomas Nelson,
Nashville, 2008; English Standard Version. Study Bible, Crossway, Wheaton, 2008; La Bible: Traduction
Oecuménique, (TOB), Les Éditions du Cerf, Paris, 1988 etc.
8
Ernst Wendland, „Translating Ezekiel’s Vision of the Dry Bones - Visually”, in The Bible Translator, vol. 56, nr.
2, 2005, pp. 83-84.

2
ne vom opri atenția cu precădere la abordările metodologice de tipul metrului accentuat, metrului
paralelismului semantic, metrului alternant și metrului silabic, pentru a defini forma literară a lui
Iezechiel 37, 1-10, ghidându-ne după cele mai adecvate norme9. Partea aceasta de cercetare
introductivă, poate fi trecută și ea sub zodia originalității tezei noastre.
Alte problematizări vor lua naștere pe parcursul cercetării, în funcție de complexitatea
abordării metodologice.

2. Obiectivele urmărite
Un prim obiectiv al cercetării va consta în analiza metacomunicativă a viziunii, vom
asocia de fiecare dată momentul învierii oaselor uscate, cu unicul eveniment de acest fel:
Învierea Domnului Iisus Hristos – potențarea umanului înspre transcendent, înspre depășirea
teluricului, înspre învierea lui. Analiza macrostructurală a viziunii în raport cu întreaga carte
Iezechiel, iar mai apoi cu întreg Vechiul Testament10 pe realitatea învierii și a dimensiunii
eshatologice iudaice, va fi obiectivul de la care vom porni în încercarea de-a reface sinapsele cu
evenimentul arhetip al Noului Testament, ce stă la baza teologiei eshatologice a creștinismului.
Un alt obiectiv va consta în traducerea acurată a pericopei, fiindcă orice traducere este o
reinterpretare a textului după paradigma confesională a tradiției din care face parte exegetul,
susține H.G. Gadamer11, dar și pentru că o traducere aerisită nu redă doar textul original într-un
echilibru fidel cu limba receptoare, ci reflectă de asemenea și impactul stilului aghiografului ori
de câte ori este posibil. Însă țelul acurateții nu va presupune un literalism rigid, deoarece
idiomurile nu corespund în regim de 1/1, ci doar conceptele, structurile ideatice. O traducere ce
îndeplinește acest criteriu, spunem noi, poate fi considerată fidelă față de original. Precum reiese
și în titlu, cercetarea noastră vizează în special textul Septuagintei, însă vom reda în aparatul
critic și diferențele clare în raport cu textul masoretic, sau cu traducerile în latină, aramaică sau
siriacă a capitolului 37 din Iezechiel. Textul biblic conține anumite structuri lexicale specifice
spațiului habitual iudaic, structuri care au reprezentat o mare dificultate în munca de echivalare a
termenilor întreprinsă de traducătorii greci iar mai apoi de cei europeni12. De aceea, demersul
nostru nu poate fi considerat ca fiind ultimativ în acest domeniu. Mai departe, vom ține seama și
de variațiile textuale și vom încerca să reconstruim textul original după care vom lucra, după
metodologia specifică domeniului criticii textuale13, acesta devenind textus receptus pentru teza
noastră. Originalitatea unui astfel de demers reiese de la sine.

9
James L.Kugel, The Ideea of Biblical Poetry: Parallelism and Its History, Johns Hopkins University Press, 1998;
Stephen Geller, Parallelism in Early Biblical Poetry, coll. “Harvard Semitic Monographs”, vol. 20, Scholars Press,
1976; Michael O’Connor, Hebrew Verse Structure, Eisenbrauns, 1980; Donald R.Vance, The Question of Meter in
Biblical Hebrew Poetry, Edwin Mellen Press, 2001.
10
Ioan Chirilă, „Structura literar eshatologică a Vechiului Testament. Analiza macrostructurală”, in Studia
Universitatis Babeș-Bolyai. Theologia Orthodoxa, vol. 58, no. 2, 2013, pp. 5-15.
11
Hans-Georg Gadamer, Adevăr și Metodă, trad. de Gabriel Cercel și Larisa Dumitru, Editura Teora, București,
2001.
12
Eugen Munteanu, Lexicologie biblică românească, Editura Humanitas, București, 2008, pp. 104-105.
13
Eugene A.Nida, Charles R.Taber, The Theory and Practice of Translation, E.J. Brill, Leiden, 1974; John
Beekman, John Callow, Translating the Word of God, Zondervan Publishing House, 1974; Ellis R. Brotzman, Old
Testament Textual Criticism: A Practical Introduction, Baker Book House, 1994; Emmanuel Tov, Textual Criticism
of the Hebrew Bible, Fortress Press, 1992; S.K. Soderlund, „Text and MSS of the OT”, in International Standard
Bible Encyclopedia, vol. 4, William B.Eerdmans Publishing House, Michigan, 1988.

3
Un alt obiectiv principal va fi analizarea suasivă a conceptelor folosite de profet (oase,
vale, Duh, înviere, toiag, David, neamuri) în încercarea lui de-a persuada cititorii cu privire la
pronia lui Dumnezeu, ce orchestrează deja în planul Său, modul în care poporul obidit va învia,
căpătându-și astfel libertatea politică și religioasă mult visată. Dimensiunea acestora ține de
natura metalimbajului revelat, de aceea vom itera o perspectivă holistică prin angajarea lor
tipologică în iconomia istoriei mântuirii14. Partea aceasta a cercetării va constitui corpusul de
bază a tezei noastre, având ca finalitate expunerea eshatologică a viziunii pe filonul teologiei
învierii și-a comuniunii cu Mesia Hristos în Împărăția Cerurilor, în eshaton.
Celelalte obiective țin strict de logica cercetării ce decurge din planul tezei întocmit,
arborând metodologia clasică a exegezei retorice (analiza literară, unitatea pasajului, contextul
literar, contextul istoric, datarea viziunii, structura pasajului, traducerea lui în funcție de variațiile
textuale, analiza pasajului și a conceptelor, implicațiile teologice15). Posibile variații de la norma
dată, vor putea apărea pe parcursul cercetării, însă ele vor fi de natură secundară, în funcție de
aplicarea hermeneuticii noastre la standardele propuse de Paul Ricoeur16, Hans-Georg Gadamer
și E.D. Hirsch.

3. Stadiul actual al cercetării


Cercetarea biblică internațională abundă în studii și comentarii asupra cărții profetului
Iezechiel. Printre cele mai cunoscute colecții de comentarii științifice amintim: International
Critical Commentary; Word Biblical Commentary; Hermeneia; Anchor Bible Commentary; The
New International Commentary on the Old Testament; Old Testament Library; Abingdon Old
Testament Commentaries; New Century Bible; Journal for the Study of the Old Testament
Supplement Series; Ancient Christian Commentary on Scripture. Old Testament; Baylor
Handbook on the Hebrew Bible; The Bible Study Textbook Series; Blackwell Bible
Commentaries; Historical Commentary on the Old Testament; Interpretation: A Bible
Commentary for Teaching and Preaching; La Bible Commentée; The New Cambridge Bible
Commentary; The NIV Application Commentary; Old Testament Readings; Readings: A New
Biblical Commentary; The Century Bible etc. De asemenea, studii științifice asupra capitolului
37 din Iezechiel se găsesc în reviste internaționale ca: Andrews University Seminary Studies;
Hebrew Union College Annual; Journal of Biblical Literature; Vetus Testamentum; The Bible
Translator; Expository Times, Interpretation: A Journal of Bible and Theology; Journal for the

14
Gerhard Maier, Hermeneutică biblică, Editura Lumina Lumii, Sibiu, 2008; Moises Silva, Walter C.Kaiser,
Introducere în Hermeneutică, Editura Logos, Cluj-Napoca, 2006.
15
Leslie C.Allen, Ezekiel 28-40, coll. “Word Biblical Commentary”, vol. 29, Thomas Nelson, Nashville, 1990;
Daniel I.Block, The Book of Ezekiel 25-48, coll. “The New International Commentary on the Old Testament”,
William B.Eerdmans Publishing Company, Grand Rapids, 1998; Moshe Greenberg, Ezekiel 21-37: A new
translation with introduction and commentary, coll. “Yale Anchor Bible”, vol. 22A, Doubleday, New York, 1997;
Walther Zimmerli, Ezekiel: A Commentary on the Book of the Prophet Ezekiel 25-48, coll. “Hermeneia – A Critical
and Historical Commentary on the Bible”, Fortress Press, Philadelphia, 1983; Brian Tidiman, Le livre d’Ezechiel,
tome 2, Edifac Éditions, Vaux-sur Seine, 1987; Thomas Romer, “Les vivants et les ossements des morts dans la
Bible Hébraique”, in vol. Les vivants et leurs morts, (Jean-Marie Durand, Thomas Romer, Jurg Hutzli eds.),
Freiburg Academic Press, Freiburg, 2012, pp. 175-184.
16
Paul Ricoeur, Conflictul interpretărilor. Eseuri de hermeneutică, trad. de Horia Lazăr, Editura Echinox, Cluj-
Napoca, 1999.

4
Study of the Old Testament; Word&World; Currents in Biblical Research; Bulletin for Biblical
Research etc.
Însă dacă pe plan internațional, cartea profetului Iezechiel numără sute de titluri de
cercetări academice, pe plan național, ocurența este mult scăzută. Amintim comentariul
pastorului Beniamin Fărăgău pe cartea Iezechiel, însă este mai degrabă o lucrare pastorală, nu
una academică. De asemenea, mai există pe piață un comentariu patristic la cartea Iezechiel, a
sfântului Grigorie cel Mare, în traducerea doamnelor Elena Sima și Ileana Ingrid Bauer, publicat
la editura Doxologia. Un capitol mai concis asupra cărții Iezechiel se găsește în colecția
“Introducere și Comentariu la Sfânta Scriptură”, vol. IV: Literatura profetică, colecție editată de
bibliștii Raymond E.Brown, Joseph A.Fitzmyer, Roland E.Murphy, O. Carm tradusă la Editura
Galaxia Gutenberg de către Pr. Dumitru Groșan. Un alt capitol asupra cărții Iezechiel, de data
aceasta mult mai redus, întâlnim în lucrarea “Introducere în studiul Sfintei Scripturi” a părintelui
profesor Ioan Vasile Botiza.
Dintre studiile care ating substanțial sau parțial obiectul cercetării noastre amintim: Ioan
Chirilă, “Darurile lui Dumnezeu – harismele. Har și Înviere în discursul profetic
vechitestamentar”; Lucian Făgărășanul, “Duhul Sfânt în Vechiul Testament”; Petre Semen,
“Revelarea lucrării Duhului Sfânt în Vechiul Testament”; Calistrat Orleanu-Bârlădeanu, “Profeții
Isaia, Ieremia, Iezechiel și Daniel”; Nicolae Neaga, “Învierea morților în Vechiul Testament”;
Alexandru Mihăilă, “Concepția despre moarte și grija față de cei adormiți în Vechiul Testament
(partea I)”; Athanase Negoiță, “Problema învierii din morți în manuscrisele de la Qumran și în
literatura rabinică mai timpurie”; Alexandru Moldovan, “Israel și neamurile în viziunea
profeților biblici”; Ioan Chirilă, “Învierea morților și contextul religios iudaic din zorii epocii
Mântuitorului Iisus Hristos”; Mihai Nagy, “Retorica discursului profetic la Iezechiel și Daniel”;
Ioan Ică jr., “Nicolae Cabasila – un teolog uitat. Cuvântările teologice la vedeniile proorocului
Iezechiel”.
În ceea ce privește analiza metalimbajului viziunii despre oasele uscate (Iezechiel 37), nu
cunoaștem să fi existat preocupări exegetice în spațiul biblic românesc. De aceea considerăm că
o astfel de cercetare este imperios necesară pentru reîntregirea peisajului biblic de la noi din țară.

4. Planul sistematic de lucru

Durata
Obiective Activităţi
(luni)
Strângerea materialelor; cercetarea Îmi voi redacta o listă bibliografică amănunţită şi modernă urmând ca
resurselor Bibliotecilor universitare și a în cel mai scurt timp să îmi procur materialele (achiziţionând;
celor virtuale xeroxând; scanând; lecturând în sălile de lectură ale Bibliotecilor
4 A Clujene; cercetând departamentul media al Bibliotecii BCU cu scopul
de-a downloada studii şi articole necesare proiectului etc.)

Cercetarea celor mai importante Prin metoda lecturii comparate (sinoptice) voi studia manuscrisele
manuscrise greceşti și ebraice în textului cu scopul de a decanta perspectivele lui originale. În tot acest
vederea reconstituirii originalului LXX; demers voi ţine cont de familiile textuale de care aparţin ele,
revizuirea traducerii româneşti a subliniind în felul acesta, tendinţele subiective ale fiecăruia, dar şi
3 B
textului ținând cont de rezultatele celor influenţa factorilor externi în procesul de recenzare al scribilor. Mă
mai moderne ediții critice ale Bibliei voi folosi de cele mai moderne lexicoane, dicţionare, gramatici,
manuale de critică textuală etc. pentru a oferi o traducere românească
cât mai pertinentă.

5
Elaborarea tuturor paşilor metodologici În acest interval de timp se va cristaliza partea cea mai importantă a
pe care i-am amintit mai sus, cu scopul cercetării mele, totodată acum voi răspunde întrebărilor de genul: ce
de a oferi coerenţă şi precizie cercetării acţiuni intenţionez să urmăresc pentru a lămuri problematizările; ce
mele. paşi trebuie să parcurg pentru a testa caracterul ştiinţific al
argumentelor mele; la ce teste vor fi supuse ele; când pot considera
30 C
că au fost suficient testate pentru a le considera valide respectiv
susceptibile etc. Clarificarea tuturor acestor aspecte va arunca
cercetarea de faţă către faza ei finală.

Revizuirea întregii cercetări. Elaborarea Activităţile întreprinse în această zonă vor avea un caracter
concluziilor. Traducerea unor părți recapitulativ. Se va revizui întreaga cercetare de câte ori va fi nevoie,
originale ale tezei într-o limbă modernă având ca scop dobândirea unei forme finale acceptată publicării de
6 D de circulație, cu scopul de-a se către normele redacţionale, metodologice, ştiinţifice ale revistelor de
valorifica rezultatele în paginile unei tip B+
reviste de cercetare internațională

Se va comunica cu Profesorul Respectarea indicaţiilor Profesorului îndrumător, va fi norma de bază


îndrumător al acestui proiect, ori de câte ce va sta la temelia reuşitei mele ştiinţifice.
ori voi întreprinde o nouă luare de
1-43 E
poziţie în cercetarea mea ce nu apare în
planul cercetării, dar și pe parcursul
întregii lucrări.

5. Planul cercetării

Abrevieri
Introducere (max. 50 p.)

I. Prolegomene conceptuale și metodologice


1.1 Argument (motivația analizării subiectului Tezei)
1.2 Metodologia și obiectivele cercetării
1.3 Obiectul cercetării (Iezechiel 37 și relația cu întreaga carte profetică). O analiză
macrostructurală
1.4 Iezechiel 37 din perspectiva criticii textuale: Interferențe și deosebiri între LXX; TM;
Q; VT siriac; VT aramaic; VT latin. O propunere a textului original și traducerea acestuia
II. Criticismul retoric al Vechiului Testament
1.1 Retorica limbajului profetic între dialectică și persuasiune
1.2 Raportul dintre retorică și exegeză
1.3 Elemente de limbaj retoric în redactarea viziunii
1.4 Simbolismul – caracteristica intrinsecă a cuvântărilor profetice și apocaliptice
(Ieremia 13, 1-11; 16; 19; 27; 32; Iezechiel 4, 1-3; 5, 1-3; 12, 1-6)
1.5 Analiza poetică a lui Iezechiel 37, 1-10 în încercarea de-a stabili originalul formei
literare a pericopei
III. Profetismul israelit (de la geneză la mijloace)

6
1.1 Termenul de profet (nabi / prophetas) în Biblie și dimensiunea lui teologică
1.2 Chemarea profetului (Iezechiel 2, 3-10 – 3, 1-3) și simbolistica îngurgitării cărții
1.3 Atribuțiile profetului Iezechiel
1.4 Iezechiel 37 între oniromanție, experiență extatică (viziune) pnevmatologică și
predicție verbală profetică (1 Regi 10, 5-6; Ieremia 18, 18; 29, 26; Iezechiel 3, 14; 8, 3; Daniel 2,
19)
IV. Stadiul actual al cercetării
1.1 Literatura de specialitate internațională
1.2 Literatura de specialitate națională

Metalimbaj și Persuasiune în Iezechiel 37, 1-14 în lumină exegetico-retorică (max. 150 p)

I. Metalimbajul ca formă de exprimare transideatică


2.1 Metalimbaj și metacomunicare (precizări conceptuale). Teoria lui Eugen Munteanu
2.2 Apropieri lingvistice asupra textelor clasice. Propunerea editorilor Rutger J.Allan și
Michel Buijs
2.3 Metalimbajul profeților mari ai Vechiului Testament (Isaia, Ieremia, Iezechiel,
Daniel). Forța disuasivă a discursului
2.4 Metadiscurs profetic în articularea viziunii din Iezechiel 37, 1-14. Un eveniment
parabolic?
2.5 Determinări morfologice, semantice și ideatice din perspectiva periplului anastatic
dinspre metalimbaj către viziunea eshatologică (gr. exegeiro și anastasis)
2.6 Relația tipologică a textelor despre înviere din Vechiul Testament (3 Regi 17, 21-23;
4 Regi 4, 34-35; 8, 1; Iov 19, 26; Isaia 26, 19; Iezechiel 37, 3; Osea 6, 2; Daniel 12, 2) cu
Arhetipul lor (Învierea Domnului Iisus Hristos în narațiunea Evangheliilor)
II. Persuasiunea profetică în încercarea ei de-a redimensiona relația divino-umană
2.1 Revelația ca artă de comunicare a Cuvântului mântuitor întru convingerea omului cu
privire la pronia lui Dumnezeu
2.2 Argumentul invocării „Mâinii Domnului” și a “răpirii cu duhul” (37, 1)
2.3 Motivul „câmpului cu oase” (37, 1) în asociere ideatică cu Gheena sau „valea lui
Hinom” din Iosua 15, 8; 18, 16; 4 Regi 23, 10; 2 Paralipomena 28, 3; 33, 6; Neemia 11, 30;
Ieremia 7, 31; 19, 2
2.4 Argumentul iminenței învierii (37, 2-3)
2.5 Argumentul profetizării în vederea învierii oaselor uscate (37, 4-10)
2.6 Argumentul prezenței Duhului lui Dumnezeu (ruah) în iconomia viziunii (37, 9)
2.7 Argumentul teologic al lui emfesao ca simbol al redimensionării vieții (37, 9d)
2.8 Argumentul suprem al învierii ca rod al sinergiei divino-umane (37, 10)
2.9 Argumentul „casei lui Israel” în încercarea refacerii moralului comunității (37, 11)
2.10 Sinteza teologică a proniei lui YHWH față de poporul său captiv hegemoniei
babiloniene (37, 12-14)
2.11 De la dimensiunea istorică a viziunii la proiecția sa eshatologică
III. Concluzii

Profeția reunificării celor două regate (Iuda și Israel). Iezechiel 37, 15-28 sub lentilă
metacomunicativă (max. 200 p)

7
I Nașterea celor două regate ale lui Israel (de Nord și de Sud). O brevilocventă istorisire
3.1 Critica narațiunii biblice în raportul ei cu profetismul israelit
3.2 Ruperea regatului Israel profețit de proorocul Ahia din Șilo (3 Regi 11, 30-33) ca
urmare a căderii poporului în idolatrie
3.3 Dezbinarea politică și religioasă a regatului (3 Regi 12). Roboam și Ieroboam
3.4 Dezbinarea regatului ca prefigurare a captivității babiloniene
II Dimensiunea simbolică a acțiunii reunificării din perspectiva persuasiunii „toiagului”
3.1 Simbolistica primului toiag și referința nominală a lui Iuda (37, 16a)
3.2 Simbolistica celui de-al doilea toiag și referința nominală a lui Iosif (37, 16b)
3.3 Alegoria reunificării într-un singur toiag (37, 17): O prefigurare a convertirii
evenimentului Babel întru soliditatea comunională a primilor creștini conform paradigmei din
Fapte 2, 42. O monstră de metalimbaj profetic
3.4 Hermeneutica „toiagului” (37, 18-21) ca element unic de metacomunicare a
reunificării lui Israel
III Nașterea unui singur neam ca atitudine profilactică în fața amenințării idolatre
3.1 Metalimbajul “neamului” – promisiunea sfințirii lui Israel (37, 22-23)
3.2 Acțiunea divină a izbăvirii și curățirii poporului (37, 23c) ca proiecție metadiscursivă
a sfințirii adusă nouă de Arhiereul bunătăților veșnice (Evrei 9, 11-14)
IV Metalimbajul “robul Meu David” ca profețire a venirii lui Mesia
3.1 Eshatologia mesianică a profetismului israelit între Mesia cel slăvit și Mesia cel
suferind (Ebed YHWH)
3.2 Motivul „Păstorului” din Iezechiel 34, 23-31 și 37, 24 alături de Miheia 5, 3 ca
realitate încă brută a Păstorului cel bun din Ioan 10
3.3 Domnia eshatologică a lui Mesia în mijlocul poporului răscumpărat (37, 25c)
3.4 Legătura dintre Iezechiel 37, 24 și Ieremia 23, 5-6; 25, 11-12; 29, 10 din perspectiva
împlinirii promisiunii lui Dumnezeu. Contribuția profeților Osea (3, 5) și Isaia (9, 6)
V Metalimbajul „țara robului Meu Iacob” ca topos al comuniunii veșnice
3.1 Țara lui Iacob în orizontul istoriei mântuirii
3.2 Țara lui Iacob – exprimarea unui metalimbaj al Împărăției Cerurilor conform
paradigmei din 2 Petru 3, 13 și Apocalipsa 21-22
VI Legământul cel veșnic dintre Yahweh și poporul Său
3.1 Teologia Legământului în Vechiul Testament cu specială referință în Iezechiel 37, 26
3.2 Relația dintre Iezechiel 37, 26-27 și Ieremia 31, 31-33
3.3 Sinteza teologică a Legământului (berith) prefigurat în aceste două texte profetice ca
preambul al Noului Legământ stropit cu Sângele lui Mesia (2 Corinteni 3, 1-3). Dimensiunea
ispășirii (ilasterion) în ratificarea Noului Legământ (Romani 3, 25)
VII Prezența neamurilor ca semn al universalității mântuirii
3.1 Concepția iudaică cu privire la eshatologia neamurilor
3.2 Relația dintre Iezechiel 37, 28 și Zaharia 2, 15 din perspectiva lui Yom YHWH.
Importanța lui Ieremia 25, 15-24 pentru o perspectivă holistică a subiectului
3.3 Relația dintre Iezechiel 37, 28 și Ieremia 4, 2; 12, 16-17; 16, 19 din perspectiva
retribuției
3.3 Evenimentul Cincizecimii (Fapte 2) ca suport teologic al împlinirii profeției cu
privire la neamuri
VIII Concluzii

8
Sinteza dimensiunii eshatologice a viziunilor despre învierea oaselor uscate și a reunificării
poporului lui Dumnezeu (max. 30 p)
4.1 Profetul Iezechiel și sinteza celor două eshatologii (individuală și colectivă) în
limitele acestei vieți. Problema retribuției (Ieremia 12, 1-6) și teoria savantului Robert Charles
(p. 143)
4.2 Eshatologia din Iezechiel 37 ca formă de discurs net superior problemei eshatologiei
individului. Legătura duhovnicească dintre olam haze și olam haba
4.3 Eshatologia individului și a poporului la profetul Iezechiel, înainte și după exil. De la
teză și antiteză la sinteză (Teoria savantului Robert H.Charles)
4.4 Viziunea profetului și integrarea sa în genul apocalipsei iudaice. Discursul
eshatologic apocaliptic al învierii
4.5 Doctrina învierii din Iezechiel 37 în raport cu concepția spirituală din Isaia 26, 1-19
și concepția mecanică din Daniel 12, 2-3 despre care spun cercetătorii că poate fi susceptibilă de
unele influențe mazdeene de tip milenariste

Iezechiel 37 în interpretare rabinică (max. 20 p)

Iezechiel 37 în tâlcuirea Sfinților Părinți (max. 50 p)

Iezechiel 37 în contextul unei lumi osificate în spirit. Nevoia anastasică a mijlocirii


Cuvântului de viață făcător (max. 20 p)

Concluzii
Bibliografie

9
6. Bibliografie orientativă

Izvoare biblice

- Aland Barbara and Kurt, Johannes Karavidopoulos, Carlo M.Martini, Bruce M.Metzger, The Greek-
English New Testament, 28th Edition, Deutsche Bibelgesellschaft, Stuttgart, 2012.
- Anania Bartolomeu Valeriu, Biblia sau Sfânta Scriptură, (versiune diortosită după Septuaginta), Editura
Renaşterea, Cluj-Napoca, 2009.
- Biblia Hebraica Stuttgartensia, (BHS), Deutsche Bibelstiftung, Stuttgart, 1977.
- Brooke Alan E., Norman McLean, Henry St.J. Thackeray, The Old Testament in Greek, Cambridge
University Press, 1906-1940.
- ESV Study Bible. English Standard Version, Crossway, Wheaton, Illinois, 2008.
- Septuaginta: Vetus Testamentum Graecum Auctoritate Societatis Litterarum Gottingensis Editum,
Vandenhoeck&Ruprecht, 1931.
- Sparks Jack Norman, The Orthodox Study Bible, Thomas Nelson, Nashville, 2008.
- Sperber Alexander, The Bible in Aramaic, 4 vol., E.J. Brill, Leiden, 1959-1973.
- The Old Testament in Syriac, Peshitta Institute of Leiden, Brill Academic, 1972.
- Traduction Oecuménique de la Bible, Société biblique française – Editions du Cerf, Paris, 1988.

Dicţionare, Gramatici, Lexicoane, Enciclopedii

- Bauer Walter, A Greek-English Lexicon of the New Testament and Other Early Christian Literature,
University of Chicago Press, 32000.
- Brown Francis, S.R. Driver, Charles A. Briggs, A Hebrew and English Lexicon of the Old Testament,
Clarendon Press, 31966.
- Clines J.A. David, The Dictionary of Classical Hebrew, 5 vol., Sheffield Academic Press, London, 1994-
2001.
- Conybeare F.C., George Stock, Grammar of Septuagint Greek: With Selected Readings, Vocabularies and
Updated Indexes, Hendrickson Publishers, Peabody, 1995.
- Eynikel J., E. Hauspie, J. Lust, A. Rahlfs, Greek-English Lexicon of the Septuagint, 2 vol., American Bible
Society, 21998.
- Gesenius F.W., Hebrew Grammar, Clarendon Press, 1910.
- Holladay L.William, A Concise Hebrew and Aramaic Lexicon of the Old Testament, William B.Eerdmans
Publishing Company, Grand Rapids, 1972.
- Jouon Paul, A Grammar of Biblical Hebrew, 2 vol., Pontifical Biblical Institute, Roma, 1996.

10
- Koehler Ludwig, Walther Baumgartner, Hebrew and Aramaic Lexicon of the Old Testament, 5 vol., Brill
Academic Publishers, 1994-2000.
- Meyers Eric M., The Oxford Encyclopedia of Archeology in the Near East, 5 vol., Oxford University Press,
Oxford, 1997.
- Seow L.Choon, A Grammar for Biblical Hebrew, Abingdon Press, Abingdon, 1995.
- Thackeray St.J. Henry, A Grammar of the Old Testament in Greek according to the Septuagint, Cambridge
University Press, Cambridge, 1909.
- Williams J.Ronald, Hebrew Syntax: An Outline, University of Toronto Press, 1976.

Comentarii pe cartea Iezechiel

- Allen Leslie C., Ezekiel 28-40, coll. “Word Biblical Commentary”, vol. 29, Thomas Nelson, Nashville,
1990.
- Block Daniel I., The Book of Ezekiel 25-48, coll. “The New International Commentary on the Old
Testament”, William B.Eerdmans Publishing Company, Grand Rapids, 1998.
- Bowen Nancy R., Ezekiel, coll. “Abingdon Old Testament Commentaries”, Abingdon Press, Nashville,
2010.
- Eichrodt Walther, Ezekiel: A Commentary, coll. “The Old Testament Library”, SCM Press, London, 1970.
- Greenberg Moshe, Ezekiel 21-37: A new translation with introduction and commentary, coll. “Yale Anchor
Bible”, vol. 22A, Doubleday, New York, 1997.
- Henderson E., The Book of the Prophet Ezekiel. Translated from the Original Hebrew with A Commentary,
Critical, Philological and Exegetical, Warren F.Draper Publisher, 1870.
- Joyce Paul M., Ezekiel: A Commentary, coll. “Library of Hebrew Bible/Old Testament Studies”, vol. 482,
T&T Clark, New York, 2007.
- Lofthouse W.F., Ezekiel, coll. „The Century Bible”, T.C. & E.C. Jack, Edinburgh, 1907.
- Malaty Tadros Y., Ezekiel: A Patristic Commentary, Coptic Orthodox Christian Center, California, 2004.
- McKeating Henry, Ezekiel, coll. “Old Testament Guides”, Scheffield Academic Press, London, 1993.
- Schroder Wilhelm Julius, The Book of the Prophet Ezekiel. Theologically and Homiletically Expounded,
Charles Scribner’s Sons, 1870.
- Smith James E., An Exegetical Commentary on Ezekiel, College Press, 2004.
- Tidiman Brian, Le livre d’Ezechiel, tome 2, Edifac Éditions, Vaux-sur Seine, 1987.
- Toy C.H., The Book of the Prophet Ezekiel. A New English Translation, Dodd, Mead and Company, New
York, 1899.
- Wevers John W., Ezekiel, coll. “New Century Bible”, Thomas Nelson Publishers, London, 1969.
- Zimmerli Walther, Ezekiel: A Commentary on the Book of the Prophet Ezekiel 25-48, coll. “Hermeneia – A
Critical and Historical Commentary on the Bible”, Fortress Press, Philadelphia, 1983.

Lucrări de specialitate

- Block Daniel I., Beyond the River Chebar. Studies in Kingship and Eschatology in the Book of Ezekiel,
James Clarke&Co, Cambridge, 2013.
- Idem, By the River Chebar. Historical, Literary and Theological Studies in the Book of Ezekiel, James
Clarke&Co, Cambridge, 2013.
- Damsma Alinda, The Targumic Toseftot to Ezekiel, coll. „Studies in the Aramaic Interpretation of
Scripture”, vol. 13, Brill, Leiden, 2012.

11
- Friebel Kelvin G., Jeremiah’s and Ezekiel’s Sign-Acts. Rhetorical Nonverbal Communication, coll.
„Journal for the Study of the Old Testament Supplement Series”, vol. 283, Sheffield Academic Press,
London, 1999.
- Irwin William A., The Problem of Ezekiel: An Inductive Study, The University of Chicago Press, Chicago,
1943.
- Kamionkowski Tamar S., Gender Reversal and Cosmic Chaos. A Study on the Book of Ezekiel, coll.
„Journal for the Study of the Old Testament Supplement Series”, vol. 368, Sheffield Academic Press,
London, 2003.
- Kutsko John F., Between Heaven and Earth. Divine Presence and Absence in the Book of Ezekiel, coll.
“Biblical and Judaic Studies”, vol. 7, Eisenbrauns, Indiana, 2000.
- Lanfranchi Pierluigi, L’Exagoge d’Ezéchiel le Tragique. Introduction, texte, traduction et commentaire,
coll. „Studia in Veteris Testamenti Pseudepigrapha”, vol. 21, Brill, Leiden, 2006.
- Lapsley Jacqueline, Can These Bones Live? The Problem of the Moral Self in the Book of Ezekiel, De
Gruyter, Berlin, 2000.
- Lee Lydia, Mapping Judah’s Fate in Ezekiel’s Oracles against the Nations, coll. „Monografias sobre el
Antiguo Cercano Orientte”, vol. 15, SBL Press, Atlanta, 2016.
- Renz Thomas, The Rhetorical Function of the Book of Ezekiel, Brill, Leiden, 2002.
- Strine Casey A., Sworn Enemies. The Divine Oath, The Book of Ezekiel and the Polemics of Exile, coll.
„Beihefte zur Zeitschrift fur die alttestamentliche Wissenschaft”, band 436, De Gruyter, Berlin, 2013.
- Vries Pieter de, The Kabod of YHWH in the Old Testament. With Particular Reference to the Book of
Ezekiel, coll. „Studia Semitica Neerlandica”, vol. 65, Brill, Leiden, 2016.
- Wong Ka Leung, The Idea of Retribution in the Book of Ezekiel, coll. „Supplements to Vetus
Testamentum”, vol. 87, Brill, Leiden, 2001.

Articole și Studii

- Allen Leslie C., „Structure, Tradition and Redaction in Ezekiel’s Death Valley Vision”, in vol. Among the
Prophets: Language, Image and Structure in the Prophetic Writings, Sheffield Academic Press, London,
1993.
- Block Daniel I., „Beyond The Grave: Ezekiel’s Vision of Death and Afterlife”, in Bulletin for Biblical
Research, nr. 2, 1992.
- Chirilă Ioan, „Structura literar eshatologică a Vechiului Testament. Analiza macrostructurală”, in Studia
Universitatis Babeș-Bolyai. Theologia Orthodoxa, vol. 58, no. 2, 2013.
- Eynde Sabine Van den, „Interpreting Can these bones come back to life? in Ezekiel 37, 3: The Technique
of Hiding Knowledge”, in Old Testament Essays, vol. 14, nr. 1, 2001.
- Fox Michael V., “The Rhetoric of Ezekiel’s Vision of the Valley of the Bones”, in Hebrew Union College
Annual, vol. 51, nr. 1, 1980.
- Kessler M., „A Methodological Setting for Rhetorical Criticism”, in Semitics, nr. 4, 1974.
- Kikawada I., “Some Proposals for the Definition of Rhetorical Criticism”, in Semitics, nr. 5, 1977.
- Klein Anja, „Prophesy continued: Reflections on Inner Biblical Exegesis in the Book of Ezekiel”, in Vetus
Testamentum, vol. 60, nr. 4, 2010.
- Muilenburg J., “Form Criticism and Beyond”, in Journal of Biblical Literature, nr. 88, 1969.
- Romer Thomas, “Les vivants et les ossements des morts dans la Bible Hébraique”, in vol. Les vivants et
leurs morts, (Jean-Marie Durand, Thomas Romer, Jurg Hutzli eds.), Freiburg Academic Press, Freiburg,
2012.
- Wendland Ernst R., “Can these bones live again?: A rhetoric of the Gospel in Ezekiel 33-37, Part I”, in
Andrews University Seminary Studies, vol. 39, no. 1, 2001.

12
- Idem., “Can these bones live again?: A rhetoric of the Gospel in Ezekiel 33-37, Part II”, in Andrews
University Seminary Studies, vol. 39, no. 2, 2001.
- Idem., „Translating Ezekiel’s Vision of the Dry Bones - Visually”, in The Bible Translator, vol. 56, nr. 2,
2005.

13